+ All Categories
Home > Documents > 225913255 aparatul-cardiovascular

225913255 aparatul-cardiovascular

Date post: 24-Jul-2015
Category:
Upload: red-bu
View: 181 times
Download: 4 times
Share this document with a friend
74
Transcript
Page 1: 225913255 aparatul-cardiovascular
Page 2: 225913255 aparatul-cardiovascular

APARATUL CARDIOVASCULAR

Sistemul cardiovascular - este un tot - este un tot unitar care poate fi impartit in: unitar care poate fi impartit in: sistemul sistemul sanguin si sistemul limfaticsanguin si sistemul limfatic..

Sistemul sanguinSistemul sanguin - este reprezentat prin: - este reprezentat prin: inima inima sisi vase sanguine vase sanguine..

Sistemul limfaticSistemul limfatic - este format din - este format din vase vase limfatice limfatice sisi ganglioni limfatici. ganglioni limfatici.

Page 3: 225913255 aparatul-cardiovascular

INIMA - este INIMA - este localizatalocalizata în cavitatea toracică, în etajul în cavitatea toracică, în etajul

inferior sau cardiacinferior sau cardiac al mediastinuluial mediastinului anterior.anterior.

INIMAINIMA

Page 4: 225913255 aparatul-cardiovascular

INIMAINIMA - - este considerata ca fiind organul este considerata ca fiind organul central al intregului aparat cardiovascular, a central al intregului aparat cardiovascular, a carui functionare asigura circulatia sangelui, carui functionare asigura circulatia sangelui, limfei si a lichidului interstitial.limfei si a lichidului interstitial.

InimaInima - - in cavitatea toracicain cavitatea toracica, , are forma are forma aproximativ a unui con turtitaproximativ a unui con turtit, culcat pe , culcat pe diafragmă, cu axul longitudinal dispus oblic în diafragmă, cu axul longitudinal dispus oblic în torace.torace.

ÎÎnaltimeanaltimea – – aproximativ 89 mmaproximativ 89 mm..

GGreutateareutatea – – aproximativ 250 - 300 gaproximativ 250 - 300 g..

CCapacitateaapacitatea = = 500500 -- 700 cm700 cm².

INIMAINIMA

Page 5: 225913255 aparatul-cardiovascular

INIMAINIMAInima are mărimea Inima are mărimea pumnului unui adult.pumnului unui adult.

Inima efectuează o Inima efectuează o activitate uriaşă, zilnic activitate uriaşă, zilnic contractându-se de contractându-se de 100.000 de ori şi 100.000 de ori şi pompând peste 7.200 pompând peste 7.200 de litrii de sânge.de litrii de sânge.

Inima pompează Inima pompează ritmic în artere ritmic în artere sângele pe care-l sângele pe care-l primeşte prin vene.primeşte prin vene.

Page 6: 225913255 aparatul-cardiovascular

Pe lângă Pe lângă bazăbază şi şi vârfvârf,, inima prezintă inima prezintă feţefeţe şişi marginimargini::– Faţa sternocostală - orientată anterior şi prezintă - orientată anterior şi prezintă

în părţile laterale şanţul coronar, care desparte în părţile laterale şanţul coronar, care desparte atriile de ventricule şi este perpendicular pe axul atriile de ventricule şi este perpendicular pe axul longitudinal.longitudinal.

– Faţa plană (diafragmatică)) - priveşte inferior spre - priveşte inferior spre muşchiul diafragm. La nivelul său se găsesc şanţul muşchiul diafragm. La nivelul său se găsesc şanţul interventricular posterior şi şanţul coronar, care-l interventricular posterior şi şanţul coronar, care-l continuă pe cel de pe faţa sternocostală.continuă pe cel de pe faţa sternocostală.

– Baza inimiiBaza inimii - aparţine atriilor şi în special atriului - aparţine atriilor şi în special atriului stâng. Ea priveşte înapoi (spre esofag şi coloana stâng. Ea priveşte înapoi (spre esofag şi coloana vertebrală) şi la dreapta; de la nivelul ei pleacă vertebrală) şi la dreapta; de la nivelul ei pleacă arterele mari ale inimii (aorta şi trunchiul pulmonar) arterele mari ale inimii (aorta şi trunchiul pulmonar) şi sosesc venele mari (cele două vene cave şi cele şi sosesc venele mari (cele două vene cave şi cele patru vene pulmonare)patru vene pulmonare)

– Varful inimiiVarful inimii - - este situat pe stanga.este situat pe stanga.

Page 7: 225913255 aparatul-cardiovascular

INIMAINIMA - - este invelita la exterioreste invelita la exterior intr-o formatiune intr-o formatiune membranoasa, numita pericard.membranoasa, numita pericard.Pericardul este format din doua parti: una Pericardul este format din doua parti: una fibroasfibroasăă si alta si alta seroasseroasăă..Pericardul fibrosPericardul fibros - - se prezinta ca un sac, cu peretele se prezinta ca un sac, cu peretele format dintr-o membraformat dintr-o membrana conjunctiv-fibroasa care contine na conjunctiv-fibroasa care contine numeroase fibre elastice.numeroase fibre elastice.Pericardul serosPericardul seros - - captuseste pericardul fibros si este captuseste pericardul fibros si este format dintr-o format dintr-o foiţă parietală şi altă viscerală. Foiţa foiţă parietală şi altă viscerală. Foiţa parietală înveleşte suprafaţa internă a pericardului fibros parietală înveleşte suprafaţa internă a pericardului fibros şi se continuă la baza inimii cu cea viscerală, care şi se continuă la baza inimii cu cea viscerală, care formează stratul extern al peretelui cardiac, denumit şi formează stratul extern al peretelui cardiac, denumit şi epicardepicard..Între foiţe există o lamă fină de lichid care facilitează Între foiţe există o lamă fină de lichid care facilitează mişcările cordului, numitmişcările cordului, numit lichid pericardic.lichid pericardic. Cele două foiţe Cele două foiţe delimitează delimitează cavitatea pericarduluicavitatea pericardului..

INIMAINIMA

Page 8: 225913255 aparatul-cardiovascular

ALCATUIREA INTERNAALCATUIREA INTERNA A INIMII A INIMII

Inima - este un organ musculo–cavitar.Inima - este un organ musculo–cavitar.

InimaInima - - are un perete longitudinal care desparte are un perete longitudinal care desparte cavitatea inimii in doua parti:cavitatea inimii in doua parti: INIMA DREAPTINIMA DREAPTĂĂ şişi INIMA STANGINIMA STANGĂĂ,, si un perete transversal care si un perete transversal care imparte fiecare din celeimparte fiecare din cele doudouăă cavitati: cavitati: ATRIU ATRIU şşi i VENTRICUL.VENTRICUL.

Peretele transversal Peretele transversal care care desparte atriile de desparte atriile de ventriculeventricule sese numestenumeste SEPTUL ATRIOSEPTUL ATRIO--VENTRICULARVENTRICULAR..

Inima - este formată Inima - este formată din 4 compartimentedin 4 compartimente::

- Atriul- Atriul (AD) (AD) şişi ventriculul dreptventriculul drept (VD)(VD)

- - AAtriultriul (AS) (AS) şişi ventriculul stângventriculul stâng (VS)(VS)

Page 9: 225913255 aparatul-cardiovascular

AATRIUL DREPTTRIUL DREPT

AATRIUL DREPT - TRIUL DREPT - are are cinci orificii:cinci orificii:

orificiul orificiul venei cave inferioarevenei cave inferioare - - prevăzut cu valvula Eustachio,prevăzut cu valvula Eustachio,

orificiul orificiul venei cave superioare,venei cave superioare,

orificiul orificiul sinusului coronarsinusului coronar - prevăzut cu - prevăzut cu valvula Thebesius,valvula Thebesius,

orificiul orificiul auriculului drept,auriculului drept,

orificiul orificiul atrioventricular dreptatrioventricular drept - - prevăzut cu valvula tricuspidă.prevăzut cu valvula tricuspidă.

Page 10: 225913255 aparatul-cardiovascular

ATRIATRIUUL L STANGSTANG - - are are şşasease orificii: orificii:

patru vene pulmonarepatru vene pulmonare – două vene – două vene pulmonare drepte şi două stângi – care aduc pulmonare drepte şi două stângi – care aduc de la plămâni sânge încărcat cu Ode la plămâni sânge încărcat cu O22,,

orificiulorificiul atrioventricular stang atrioventricular stang prevazut cu prevazut cu valvula bicuspidavalvula bicuspida,,

orificiul de deschidere a orificiul de deschidere a auriculului stangauriculului stang..

ATRIATRIUUL L STANGSTANG

Page 11: 225913255 aparatul-cardiovascular

au formă piramidală triunghiulară, cu baza spre au formă piramidală triunghiulară, cu baza spre orificiul atrioventricular;orificiul atrioventricular;

peretii sunt mai grosi decat cel al atriilor, cel stang peretii sunt mai grosi decat cel al atriilor, cel stang areare peretele de trei ori mai grosperetele de trei ori mai gros;;

ppereţii lor nu sunt netezi, ereţii lor nu sunt netezi, eiei prezintă pe faţa internă prezintă pe faţa internă nişte nişte muschi papilari, muschi papilari, trabecule cărnoasetrabecule cărnoase si cordaje si cordaje tendinoasetendinoase;;

musculatura peretilor este formata din fibre musculatura peretilor este formata din fibre musculare cu dispozitie spiralatmusculare cu dispozitie spiralat -- radiara ce dau radiara ce dau aspectul mai multor straturiaspectul mai multor straturi;;

capacitatea lor este mai mare decat a atriilor, cea a capacitatea lor este mai mare decat a atriilor, cea a ventriculului drept este mai mare decat a celui stangventriculului drept este mai mare decat a celui stang..

VENTRICULELEVENTRICULELE

Page 12: 225913255 aparatul-cardiovascular

Valva tricuspida

Valva bicuspida

(mitrala)

Valve semilunare

Cele 3 valve semilunare

Tricuspidă

Bicuspidă

Fiecare ATRIU comunică cu VENTRICULUL respectiv Fiecare ATRIU comunică cu VENTRICULUL respectiv prin prin orificiile orificiile atrioatrio--ventricularventricularee - prevăzute cu prevăzute cu VALVEVALVE, care , care se deschid doar într-un anumit sensse deschid doar într-un anumit sens, , spre ventriculespre ventricule..

OOrificiul rificiul atrioatrio--ventricular stventricular stâângng - - prevazut cu prevazut cu valvula valvula bicuspidbicuspidă.ă.

Orificiul Orificiul atrio-ventricular dreptatrio-ventricular drept - prevăzut cu - prevăzut cu valvula valvula tricuspidă.tricuspidă.

Ad

Vd

As

Vs

Page 13: 225913255 aparatul-cardiovascular
Page 14: 225913255 aparatul-cardiovascular
Page 15: 225913255 aparatul-cardiovascular

STRUCTURA HISTOLOGICĂ A INIMII

Inima - este un organ cavitar musculos.Inima - este un organ cavitar musculos.

Este formata din Este formata din cavitatile inimiicavitatile inimii si si peretele inimiiperetele inimii..

Peretele inimiiPeretele inimii - este format de la interior - este format de la interior spre exterior din: spre exterior din:

- - endocardendocard,,

- - miocardmiocard,,

- - epicardepicard (foita viscerala a pericardului (foita viscerala a pericardului seros).seros).

Page 16: 225913255 aparatul-cardiovascular

STRUCTURA HISTOLOGICĂ A INIMII

Page 17: 225913255 aparatul-cardiovascular

ENDOCARDULENDOCARDUL

EndocardulEndocardul - - este constituit dintr-un este constituit dintr-un endoteliu situat pe o membrană bazală ce endoteliu situat pe o membrană bazală ce se continuă cu stratul subendotelial, format se continuă cu stratul subendotelial, format din fibre colagene, fibre de reticulină, fibre din fibre colagene, fibre de reticulină, fibre elastice, rare celule conjuctive şi elastice, rare celule conjuctive şi numeroase terminaţii nervoase senzitive.numeroase terminaţii nervoase senzitive.EndocardulEndocardul - căptuşeşte încăperile inimii, - căptuşeşte încăperile inimii, trecând fără întrerupere de la atrii spre trecând fără întrerupere de la atrii spre ventricule.ventricule.EndocardulEndocardul inimii drepte este independent inimii drepte este independent de endocardul inimii stângi. de endocardul inimii stângi.

Page 18: 225913255 aparatul-cardiovascular

MIOCARDULMIOCARDUL

Miocardul - Miocardul - este constituit din fascicule este constituit din fascicule de fibre musculare cardiace, orientate de fibre musculare cardiace, orientate circular în peretele atriilor, şi din fibre circular în peretele atriilor, şi din fibre oblic-spiralate în ventricule.oblic-spiralate în ventricule.

In peretele inimiiIn peretele inimii i in afara celulelon afara celulelorr miocardice, mai există celule miocardice, mai există celule specializate în generarea şi conducerea specializate în generarea şi conducerea impulsurilor de contracţie acestea impulsurilor de contracţie acestea constituie ţesutul constituie ţesutul excitoconductor nodal.excitoconductor nodal.

Page 19: 225913255 aparatul-cardiovascular

Nod sino-atrial

Ţesutul excitoconductor nodal nodal (embrionar)

Nod atrio-ventricular

Fascicul His

Retea Purkinje

70-80/min

40/min

25/min

Ad

Asv. cava sup.

Vd

Vs

Page 20: 225913255 aparatul-cardiovascular

Ţesutul excitoconductor nodal nodal (embrionar)

Page 21: 225913255 aparatul-cardiovascular

—formeaza miocardul.formeaza miocardul.

Tesutul muscular striat cardiac

Page 22: 225913255 aparatul-cardiovascular
Page 23: 225913255 aparatul-cardiovascular

Contractia fibrei musculare de tip cardiac

Page 24: 225913255 aparatul-cardiovascular

EPICARDULEPICARDULEpicardul - Epicardul - este o membrană epitelio-este o membrană epitelio-conjuctivă subţire ce acoperă suprafaţa conjuctivă subţire ce acoperă suprafaţa cardiacă şi constituie foiţa viscerală a cardiacă şi constituie foiţa viscerală a pericardului. pericardului.

Între foiţele pericardului se găseşte cavitatea Între foiţele pericardului se găseşte cavitatea pericardică cu opericardică cu o lamă subţire de lichid, care lamă subţire de lichid, care favorizează alunecarea în timpulfavorizează alunecarea în timpul activitaţii activitaţii cardiace.cardiace.

Pericardul fibros protejează inima. El este Pericardul fibros protejează inima. El este legat prin ligamente de organele din jur - legat prin ligamente de organele din jur - stern, coloană vertebrală şi diafragmă. stern, coloană vertebrală şi diafragmă.

Page 25: 225913255 aparatul-cardiovascular

VASCULARIZAŢIA INIMII

Vascularizaţia inimii este extrem de bogată, este asigurată de cele două artere coronare – artera coronare dreaptă şi artera coronare stângă – care se desprind de la originea AORTEI şi se împart în ramuri care nu se anastomozează între ele.Obstrucţia unei coronare sau a ramurilor sale provoacă necroza teritoriului cardiac deservit (infarctul miocardic).

Page 26: 225913255 aparatul-cardiovascular

VASCULARIZAŢIA INIMII

Page 27: 225913255 aparatul-cardiovascular

Sângele venos al inimii este colectat de VENELE CORONARE.

Sângele colectat de aceste vene ajunge în colectorul venos principal al inimii - sinusul coronar - care se află în şanţul atrioventricular stâng.

Sinusul coronar se deschide în ATRIUL DREPT printr-un orificiu prevăzut cu valvula Thebesius.

Page 28: 225913255 aparatul-cardiovascular

Inervaţia inimii realizată prin fibre vegetative simpatice şi parasimpatice formând plexul cardiac.

Fibrele simpatice - provin din ganglionii paravertebrali cervicali şi exercită efecte stimulatoare asupra miocardului şi vasodilatatoare coronariene.

Fibrele parasimpatice - provin din nervii vagi, inervează predominant nodulii sinoatrial şi atrioventricular şi au ca efect diminuarea activitaţii cordului.

INERVAŢIA INIMII

Page 29: 225913255 aparatul-cardiovascular

!!! VASCULARIZAŢIA INIMII:

2 ARTERE CORONARE:

Artera

coronara

stanga

Artera coronara dreapta

Artere coronare iau nastere de la originea AORTEI.

Arterele coronare NU SE ANASTOMOZEAZA intre ele.

!!! INERVATIA INIMII:

Fibre vegetative simpatice = din ganglionii cervicali.

Fibre vegetative parasimpatice = din nervii vagi (nervul X).

Page 30: 225913255 aparatul-cardiovascular

PROPRIETĂŢILE MUŞCHIULUI CARDIAC

MUŞCHIULUI CARDIAC (MIOCARDUL) – are proprietaţi comune cu muşchii striaţi, dar şi o serie de proprietăţi caracteristice.

Proprietatile funcţionale ale inimii sunt:

1 – Ritmicitatea (Automatismul)

2 – Excitabilitatea

3 – Contractilitatea

4 – Conductibilitatea

Page 31: 225913255 aparatul-cardiovascular

1 – Ritmicitatea (Automatismul)

Ritmicitatea (Automatismul) -proprietatea cordului de a se contracta succesiv, ca urmare a impulsurilor generate de nodul sinoatrial.

Aceste impulsuri sunt urmarea unor modificări metabolice care au loc în sistemul excitoconductor.

Page 32: 225913255 aparatul-cardiovascular

2 – ExcitabilitateaExcitabilitatea - proprietatea miocardului de a răspunde printr-o contracţie la stimuli adecvaţi.

Miocardul se contractă numai dacă stimulul are o anumită intensitate (prag) şi atunci contracţia este maximală.La stimuli sub valoarea prag - inima nu da raspuns, ci numai la stimulii care au valoarea prag.

Stimulii care depăşesc valoarea prag - nu produc o contracţie mai puternică - LEGEA „TOT SAU NIMIC”.

Inima este excitabilă numai în faza de relaxare (diastolă).În sistolă se află în perioada refractară absolută şi nu raspunde la stimuli - „legea neexcitabilităţii periodice a inimii”.

Page 33: 225913255 aparatul-cardiovascular

3 – Contractilitatea

Contractilitatea - proprietatea miocardului de a se contracta atunci când este stimulat adecvat.

Contracţiile miocardului se numesc sistole, iar relaxările miocardului - diastole.

Page 34: 225913255 aparatul-cardiovascular

4 – Conductibilitatea

Conductibilitatea - proprietatea miocardului în special a ţesutului nodal de a conduce unde de contracţie de la nivelul nodului sinoatrial în întreg cordul.

Page 35: 225913255 aparatul-cardiovascular

Nod sino-atrial

Ţesutul excitoconductor nodal nodal (embrionar)

Nod atrio-ventricular

Fascicul His

Retea Purkinje

70-80/min

40/min

25/min

Ad

Asv. cava sup.

Vd

Vs

Page 36: 225913255 aparatul-cardiovascular

REVOLUŢIA CARDIACĂACTIVITATEA INIMII → este ritmică şi involuntară,

→ se desfăşoară în trei timpi, → revoluţia cardiacă (ciclul cardiac).

Sistola atrială - contracţia celor două atrii (pereţii atriilor se contractă, sângele este împins în ventricule, în acest timp ventriculele sunt relaxate).Sistola ventriculară - contracţia celor două ventricule (peretele atriilor se relaxează, pereţii ventriculelor se contractă, sângele fiind împins în aortă şi artera pulmonară, se deschid valvulele “cuib de rândunică” de la baza arterei aorte şi a arterei pulmonare) valvulele dintre atrii şi ventricule se închid, apoi se închid valvulele de la baza celor două artere).Diastola generală - repausul atriilor şi a ventriculelor (sângele din vene curge în atrii).

Page 37: 225913255 aparatul-cardiovascular

artera aorta

Vene pulmonare

artera pulmonara

Vene

pulmonare

vena cava inferioara

vena cava superioara

AD

VD

AS

VS

Page 38: 225913255 aparatul-cardiovascular

Revoluţia cardiacă sau ciclul cardiac

Activitatea de pompa a inimii este reprezentata de o succesiune de contractii (sistole) şi relaxari (diastole).

Un ansamblu format din: o sistola si o diastola - REVOLUTIA CARDIACA SAU CICLCUL CARDIAC.

Atriile si ventriculele se contracta usor asincron.

O revolutie cardiaca la un ritm normal de 75 contractii / min dureaza 0.8 secunde.

Revolutia cardiaca incepe cu sistola atriala care este egala cu 0.1 sec, urmeaza diastola atriala care dureaza 0.7 sec.

Page 39: 225913255 aparatul-cardiovascular

La inceputul diastolei atriale incepe sistola ventriculara care dureaza 0.3 sec.

Sistola ventriculara incepe cand ventriculele sunt pline cu sange, in acest moment valvulele semilunare se inchid si ventriculele intra in contractii, presiunea in interior creste si valvulele atrio-ventriculare se inchid.

Deci in acest moment, ventricolele sunt cavitati inchise in care presiunea continua sa creasca.

Cand presiunea din ventricole va depasi presiunea din sistemul arterial, se vor deschide valvulele semilunare si sangele va trece in aorta si trunchiul arterei pulmonare.

Urmeaza diastola ventriculara care dureaza 0.5 sec.

Page 40: 225913255 aparatul-cardiovascular

Diastola ventriculara coincide partial cu diastola atriala, timp de 0.4 sec toate cavitatile inimii sunt in diastola, faza numita: DIASTOLA GENERALA A INIMII.

La sfarsitul diastolei generale se produce din nou sistola atriala si revolutia cardiaca reincepe.

In timpul revolutiei cardiace, sistolele sunt mai scurte decat diastolele deci perioadele de relaxare sint mai mari decat perioada de activitate, acesta este motivul pentru care muschiul inimii poate lucra neintrerupt un numar mare de ani.

Cand frecventa inimii creste, se scurteaza diastola foarte mult, fapt care produce tulburari in refacerea inimii. De aceea aritmiile sint boli cu prognostic grav.

Page 41: 225913255 aparatul-cardiovascular

Ritmul cardiac → numărul de contracţii ale muşchiului cardiac pe minut (60 – 70 / min).Zgomotele inimii→ primul zgomot (zgomot sistolic) - lung şi profund - datorită inchiderii valvulelor dintre atrii şi ventricule şi pulsării sângelui din ventricule în artere;

→ al doilea zgomot (zgomot diastolic) - scurt şi acut - produs de închiderea valvulelor semilunare de la baza arterelor aortă şi pulmonară.Pulsul arterial → şocul transmis în artere de contracţia ventriculelor (în medie 70 pulsaţii / minut).

Page 42: 225913255 aparatul-cardiovascular

TENSIUNEA ARTERIALA (TA)Sangele cand este impins in artere, exercita o apasare asupra peretilor arteriali. Rezistenta opusa de peretii arteriali faţa de forţa de impingere si elasticitatea arterelor, fac ca sangele sa se gaseasca sub o anumita presiune numita presiunea sau tensiunea arteriala (TA).Deci TA este jocul intre doua forţe: - Forta de contractie a inimi.- Rezistenta periferica a sistemului arterial.TA variaza in functie de mai multi factori:

- Forţa de contractie a inimi, - Debitul cardiac (= volumul sistolic), - Vascozitatea sangelui (creste frecarea), - Elasticitatea arteriala, - Rezistenta periferica (depinde de lungimea tubului

si raza tubului), - Cantitatea de sânge (care este mai mica in caz de

pierderi de sânge).

Page 43: 225913255 aparatul-cardiovascular

Valorile normale ale TA - Presiunea sistolica (maxima) aprox. egal 120 – 140 mm Hg. - Presiune diastolica (minima) aprox. egal 70 – 80 mm Hg.

Tensiunea arteriala se modifica in raport cu starea functionala a organismului:

Fiziologic: - creste: in emotii, la efort fizic cu varsta. - scade: in somn.

Patologic: - cresterea peste valorile normale se numeste: hipertensiune arteriala (mai mare de 150 mm Hg maxima).

- scade sub valorile normale se numeste hipotensiune arteriala, cand presiunea maxima este sub 70 – 90 mm Hg.Valoarea tensiuni arteriale este mai mare aproape de inima si in arterele mari comparativ cu periferia.Spre periferie scade datorita frecării si scăderii energiei cinetice.

Page 44: 225913255 aparatul-cardiovascular

Este format din:

ARTERE – vase care transportă sângele de la inimă spre ţesuturi.

VENE – vasele care transportă sângele de la ţesuturi spre inimă.

CAPILARE – la nivelul cărora se realizează schimburile dintre sânge şi ţesuturi.

SISTEMUL VASCULAR

Page 45: 225913255 aparatul-cardiovascular

ARTERE

ARTERE – vase care transportă sângele de la inimă spre ţesuturi.

AORTĂ

CAROTIDĂ

CORONARĂ

PULMONARĂ

Arterele – se ramifica în ARTERIOLE.

Page 46: 225913255 aparatul-cardiovascular

VENE

VENE – vase care transportă sângele de la ţesuturi spre inimă – aduc sângele la inimă.

VENELE – se deschid la nivelul atriilor.

Cele mai importante sunt:

VENA CAVĂ INFERIOARĂ

VENA CAVĂ SUPERIOARĂ

VENELE PULMONARE

Venele – se ramifica în VENULE.

Page 47: 225913255 aparatul-cardiovascular

CAPILARE

CAPILARE – la nivelul cărora se realizează schimburile dintre sânge şi ţesuturi.Capilarele – au diametru mic,

– circulatia este mai lenta şi au peretele unistratificat → permite schimbul de gaze şi substante între sange şi ţesuturi.

Page 48: 225913255 aparatul-cardiovascular

Vasele de sânge conectate la inimă

Page 49: 225913255 aparatul-cardiovascular

Structura vaselor sanguinePeretele format din trei straturi principale: – Intimă - formată dintr-un strat de celule turtite endoteliale,

aşezate pe o membrană bazală sub care se gaseste un ţesut conjunctiv subendotelial.

– Medie - are o structură foarte variată potrivită diverselor tipuri de vase. Astfel, la arterele mari (de tip elastic) ea este formată din lamele concentrice de fibre elastice, iar în spaţiile dintre lamele se află puţine fibre musculare netede şi ţesut conjunctiv. Media venelor este în general mai subţire şi este formată din fibre musculare şi elastice în venule şi venele mijlocii, fiind foarte puţin dezvoltată la venele mari.

– Adventicea - stratul cel mai extern al peretelui vascular, este formată din ţesut conjunctiv cu fibre colagene, de regulă orientate longitudinal şi fibre elastice. Adventicea este mai subţire la artere şi foarte groasă la venele mijlocii şi mari.

Page 50: 225913255 aparatul-cardiovascular
Page 51: 225913255 aparatul-cardiovascular

ArterelePeretele - mai contin doua membrane elastice bogate in mucopolizaharide.– Clasificarea:

Aorta şi Arterele mari: artere elastice Arterele mijlocii şi Arterele mici: de tip muscular Arteriole: vase cu peretele foarte subtire raspandit in tot corpul, media contine un strat muscular subtire.

VeneleAu peretii mai subtiri, care se deschid cu usurinta si lumenul mai larg.Nu exista o delimitare neta între cele trei tunici.Media este mai subtire iar adventicea este mult mai groasa.Calibrul lor creste de la periferie spre inima.

– Clasificarea:– Vene mari– Vene mijlocii şi mici

Page 52: 225913255 aparatul-cardiovascular

Structura capilarelor Capilarele sanguine formează reţeaua în care se termină arteriolele şi de la care pornesc venulele.Sunt interpuse între arteriole şi venule, în toate ţesuturile şi organele.Structura peretelui capilar este adaptata realizarii schimburilor dintre sange şi tesuturi.Peretele capilar este alcătuit din: – Endoteliul capilar - se continuă cu endoteliul arterelor şi

venelor, fiind format dintr-un strat de celule turtite cu nuclei ovalari, orientaţi în lungul capilarului.

– Membrana bazală– Periteliul - stratul subţire din jurul peretelui capilar format din

ţesutul conjunctiv cu fibre colagene şi reticulină, dispuse în substanţa fundamentală şi cu celule conjunctive. Fibre nervoase vegetative + celule pericapilare - de formă stelată, care prin contracţie, micşorează calibrul acestuia.

Page 53: 225913255 aparatul-cardiovascular

PRINCIPALELE VASE DE SÂNGE

Page 54: 225913255 aparatul-cardiovascular

Bulbul aortei

1. Aorta ascendenta

2. Carja aortica

3. Aorta descendenta:

toracala + abdominala

a. Subclaviculara stanga

a. Carotida comuna stanga

Trunchi brahio-cefalic

a. Carotida comuna dreapta

a. Subclaviculara dreapta

Vs

A. AORTA

Page 55: 225913255 aparatul-cardiovascular

a. Subclaviculara dreapta:

a. Carotida comuna dreapta

Trunchi brahiocefalic

a. axilara

a. brahiala

a. Radială

b. Ulnară

2 arcade palmare

artere digitale

Page 56: 225913255 aparatul-cardiovascular

Aorta toracala:

ramuri eso-fagiene

ramuri bronsice

ramuri intercostaleAorta abdominala:

1. Trunchiul celiac:

artera hepatica

artera gastrica

artera splenica

2. Artera mezenterica superioara

(pancreas, intestin subtire, colonul drept)

3. Artera mezenterica inferioara

(restul colonului, rectul)4. Arterele renale

5. Arterele genitale

Ramurile terminale ale arterei aorte = arterele iliace comune

Page 57: 225913255 aparatul-cardiovascular

Artera iliaca comuna dreapta

Artera iliaca interna

Artera femurala

Artera poplitee

Artera tibiala

Arcade plantare

Artere digitale

Artera fibulara

Page 58: 225913255 aparatul-cardiovascular

PRINCIPALELE VASE DE SÂNGE

Page 59: 225913255 aparatul-cardiovascular

CIRCULAŢIA SÂNGELUI

- se datoreaza proprietatii miocardului de a se contracta

- este

- DUBLA

- INCHISA

- COMPLETA

( sangele trece de doua ori prin inima)

( sangele circula printr-un sistem inchis de vase)

( sangele oxigenat nu se amesteca cu cel

neoxigenat)

Page 60: 225913255 aparatul-cardiovascular

CIRCULACIRCULAŢŢIA MICAIA MICA

CIRCULACIRCULAŢŢIA MAREIA MARE

CIRCULACIRCULAŢŢIA PRIN VASELE IA PRIN VASELE DE SANGEDE SANGE

1

2

3

Page 61: 225913255 aparatul-cardiovascular

1. CIRCULA1. CIRCULAŢŢIA MICIA MICĂĂ - se mai numeste si circulatie pulmonara deoarece sangele

parcurge urmatorul traseu :

PLAMANIINIMA

- dureaza 11 secunde;

Page 62: 225913255 aparatul-cardiovascular

Vdsânge

neoxigenat

arteră pulmonară

PLĂMÂNI

se incarca cu CO2

venit de la inima

cedeaza sangelui O2

sânge

oxigenat

vene pulmonare

As

Mica Mica ccirculairculaţţiaia se realizeaza astfel:se realizeaza astfel:

Page 63: 225913255 aparatul-cardiovascular

ventricul drept artera aorta

artera pulmonara

plaman

vena cava

vene pulmonare

Page 64: 225913255 aparatul-cardiovascular

Vasele de sânge conectate la inimă

Page 65: 225913255 aparatul-cardiovascular

INIMA ORGANE

2. CIRCULA2. CIRCULAŢŢIA MARE IA MARE - se mai numeste si circulatie sistemica deoarece sangele parcurge urmatorul traseu:

- dureaza 22 de secunde;

Page 66: 225913255 aparatul-cardiovascular

Circulatia mare se realizeaza astfel:Circulatia mare se realizeaza astfel:

Vssange

oxigenat

artera

aortaORGANE

se incarca cu

cedeaza sangelui

sange

neoxigenat vene caveAd

- CO2 - produsi toxici

- O2oxidare

ENERGIE

- nutrienti

ADAS

VD VS

Page 67: 225913255 aparatul-cardiovascular

artera aorta

Vene pulmonare

artera pulmonara

Vene

pulmonare

vena cava inferioara

vena cava superioara

AD

VD

AS

VS

Page 68: 225913255 aparatul-cardiovascular

SCHEMA CIRCULAŢIA SÂNGELUI

Page 69: 225913255 aparatul-cardiovascular
Page 70: 225913255 aparatul-cardiovascular

3. CIRCULA3. CIRCULAŢŢIA PRIN VASELE DE IA PRIN VASELE DE SANGESANGE

- În ARTERE sangele circula - cu viteza mare de la inima la organe

- datorita- contractiei ventriculelor care

imping sangele in artere

- presiunii sangelui

- elasticitatii peretilor arteriali

tunica externa

tunica

medie

tunica

interna

Tesut elastic

Muschii arteriali

Page 71: 225913255 aparatul-cardiovascular

- În VENE sangele circula:

- cu viteza mai mica decat in artere, de la periferie spre inima

- datorita

- fortei de contractie a inimii

- aspiratiei toracice

- fortei gravitationale

- prezentei valvulelor in venele membrelor

inferioare

tunica

interna

tunica

medie

tunica

externa

sectiune prin vena

sectiune prin vena tunica interna

tunica externa

tunica medie

Page 72: 225913255 aparatul-cardiovascular

- În CAPILARE sangele circula cu viteza redusa si are presiune foarte scazuta, fapt care favorizeaza schimburile nutritive si gazoase

capilareartera vena

venulaarteriola

Page 73: 225913255 aparatul-cardiovascular

AFECŢIUNI ALE INIMII

1. Endocardite - inflamarea endocardului şi a valvelor inimii.

2. Miocardite - inflamaţii ale miocardului.3. Pericardite - inflamaţii ale pericardului.4. Insuficienţa cardiacă - inima nu mai poate

asigura o circulaţie normală a sângelui.5. Cardiopatia ischemică - apare ca o consecinţă

a arterosclerozei coronariene, ceea ce are ca efect oxigenarea insuficientă a inimii. Este acompaniată de angina pectorală si duce in final, la infarctul miocardic (astuparea completă si definitivă a unei artere coronare).

Page 74: 225913255 aparatul-cardiovascular

BOLI ALE VASELOR DE SÂNGE1. Arteroscleroza - îngroşarea arterelor datorită

depunerilor de ateroame (plăci lipidice) în peretele vascular.

2. Arteritele - inflamaţii ale arterelor care, netratate, duc la cangrene.

3. Flebitele - inflamaţia venelor.

4. Tromboflebitele - inflamaţii ale venelor şi formarea de cheaguri de sânge în vene.

5. Varicele - dilatarea venelor, acompaniată de tulburări circulatorii care pot duce la atrofii musculare, ulceraţii ale gambelor, edeme cronice masive (picioare "de elefant").


Recommended