Anemia Fierodificitara

№ 1

ANEMIILE FERIPRIVEANEMIILE FERIPRIVE

Doctor în medicină Conferenţiar universitar Galina Eşanu

№ 2

SSâângele ngele

SSâângele este responsabil de majoritatea ngele este responsabil de majoritatea funcfuncţţiilor vitale ale organismuluiiilor vitale ale organismului

Asigură transportul deAsigură transportul de O O22, CO, CO22, , substanţelor substanţelor

nutritive, produselor metabolismului uman şi nutritive, produselor metabolismului uman şi

hormonilor hormonilor

Asigură homeostaAsigură homeostazzaa: : echilibruechilibru pHpH, electrolitic, , electrolitic,

menmenţţine presiunea osmotică şi temperaturaine presiunea osmotică şi temperatura

Este porţiunea sistemului imunEste porţiunea sistemului imun..

MenMenţţine hine heemostaza după traumatisme (mostaza după traumatisme (ccoagularea)oagularea)

№ 3

EritrociteleEritrocitele

Disc biconcav Disc biconcav

aannuclear cu uclear cu

diamediamettrul derul de 7,5 7,5

мкм.мкм.

44% 44% din volumul din volumul

sanguinsanguin..

4-6 x 104-6 x 101212 celule la 1 celule la 1

litru de sîngelitru de sînge

Perioada semi vPerioada semi viieţiieţii: :

120 120 zilezile..

№ 4

Sinteza eritrocitelorSinteza eritrocitelor

2’000’000 2’000’000 celule în secundăcelule în secundă

173’000’000’000 173’000’000’000 celule pe diurnăcelule pe diurnă

63’072’000’000’000 63’072’000’000’000 celule în ancelule în an

4’415’040’000’000’000 4’415’040’000’000’000 celule în 70 anicelule în 70 ani

№ 5

EritrociteleEritrocitele

ÎÎn decursul existenn decursul existenţţei lor eritrocitele vin si pleacei lor eritrocitele vin si pleacăă din inima de circa 500000 oridin inima de circa 500000 ori

Distanta parcursa este 150-200 km

În sângele periferic raportul dintre eritrocite si plasmă este 40-45 la 55-60 (hematocritul 40-45%)

Distrugerea fizioologica are loc preponderent in: Maduva osoasa

Ficat Splina

№ 6

EpidemiologiaEpidemiologia

Date OMSDate OMS::

AnemiaAnemiaAnemia ferAnemia feriiprivăprivă

Deficienţa de FeDeficienţa de Fe

1.987.300.0001.987.300.0001.788.600.0001.788.600.000

3.580.000.0003.580.000.000Incidenţa anemiilor carenţiale Incidenţa anemiilor carenţiale ddupă datele OMS upă datele OMS

este situată în primele 38 maladii frecventeeste situată în primele 38 maladii frecventeIIn Romania ---29-68% in populatia generalan Romania ---29-68% in populatia generala

((9090% % cazuri de anemie sunt provocate de deficienţa de Fecazuri de anemie sunt provocate de deficienţa de Fe) )

№ 7

Anemia feriprivă se dezvoltă în toate grupele de vârstă: mai frecvent vârsta de la 6 luni - 3 ani – 50% copii; la vârsta de la 11-18 ani – 17.5 % cazuri; la femeile de vârstă reproductivă în 8 -15 % cazuri.

Carenţa de fier se depistează : la prunci în 20-25% cazuri; la copii sub vârsta de 4 ani – 43% cazuri; la copii între 5 - 12 ani – 37% cazuri.


№ 8


100%

Anemia feriprivă se dezvoltă în toate grupele de vârstă:

20%

0%

60%

№ 9


100%

Carența de fier se depistează:

20%

0%

60%

№ 10

CLASIFICAREA ANEMIILORCLASIFICAREA ANEMIILOR

Morfologică Normocroma (HEM 27-36pg;CHEM 30-36%) Hipocroma (HEM <27pg; CHEM<30%)Normocitara (VEM 83-97 µ3)Microcitara (VEM<83 µ3)Macrocitara (VEM>97 µ3)

№ 11


FuncționalăSe bazează pe numărul de reticulocite şi precizează posibilitătile de regenerare eritroidă Normoregeneratorie 5‰ - 30 ‰ Hiporegeneratorie < 5‰ Aregeneratorie 0-1‰ Hiperregeneratorie > 30‰

№ 12


Clinică

Ușoară Hb<120 g/l – 90 g/l, Ht – 39-30%

Medie Hb – 90-70 g/l, Ht – 30-22%

Gravă Hb <70 g/l, Ht < 22%

№ 13


Patogenetică Insuficienta de productie (aplazie/hipoplazie

medulara,deficit de Fe, acid folic,vit B12); Exces de distrugere a hematiilor:

- anemii hemolitice corpusculare ( membranopatii-microsferocitoza ereditara, enzimopatii-G6PD sau PK, hemoglobinopatii-talasemie)

- extracorpusculare ( imunologie – a.h.autoimuna sau non-imunologice)

Pierderi in exces ale hematiilor (anemii posthemoragice).

№ 14

FORME CLINICE

1. Anemia prematurului (fecvent dupa vîrsta de 2-3 luni

prin epuizarea rezervelor de fier si acid folic);

2. Anemia carențială a sugarului (după 5-6 luni la sugarii născuți la termen;

3. Anemia secundară hemoragiilor cronice;

4. Anemia din infecțiile și inflamațiile cronice;

5. AF din cardiopatiile cong.Cianogene;

6. Pica (deficit asociat de zinc);

7. AF din hemosideroza pulmonara ideopatica.

№ 15

Valoarea fierului Valoarea fierului

Fierul participă la sinteza Hemoglobinei Nici o celulă în organism nu funcţionează normal fără Fier.Este prezent în enzimele celulelor (citocromul C, citocromoxidaza, catalazei etc .) Deficitul de fier reduce activitatea acestor enzime dereglarea metabolismului celulelor dezvoltarea unui şir de schimbări trofice în ţesuturi.

№ 16

Valoarea fieruluiValoarea fierului

În primul rând suferă celulele cu activitate mitotică înaltă (printre ele celulele mucoasei digestive)

Se dezvoltă procesele de distrofie şi atrofie ale mucoasei digestive cu diminuarea digestiei şi absorbţiei substanţelor alimentare în intestin

(situaţie similară cu sindromul de malabsorbţie)

Valori normale ale fierului seric: la nou-născut 5,0 - 19,3 mmol/L la copil mai mare de o lună 10,6 - 33,6 µmol/L

№ 17

Necesităţilecesităţile fiziologice înfiziologice în FeFe

Necesităţile zilnice de Fier sunt acoperite prin:

Mecanismul de reciclare (20 ml de eritrocite distruse zilnic furnizează 20 mg de Fier).

Acoperirea pierderilor fiziologice prin aport alimentar (1 mg Fier/zi).

№ 18

NNecesităţilecesităţilee fiziologice în fiziologice în FeFe

Sugarul Sugarul 11,,0 0 mgmg

CopilulCopilul 00,,5 – 15 – 1,,0 0 mgmg

Perioada pubertarăPerioada pubertară 22,,0 0 mgmg

BărbaţiiBărbaţii 11,,1 1 mgmg

FemeiFemeillee 22,,4-3,5 4-3,5 mgmg

GravideleGravidele până lapână la 6 6 mgmg

№ 19

Metabolismul fierului

Aprovizionarea organismului cu Fier se face pe cale digestivă.

În produsele alimentare fierul poate fi sub formă de compuşi hemici sau non-hemici.

Atât compuşii hemici cât şi cei

non-hemici sunt forme care conţin

fier ionic.

№ 20


Fierul hemic este absorbit mai uşor datorită faptului că pe suprafaţa enterocitelor sunt receptori speciali pentru hem.

Absorbţia hemului nu este influenţată de pH-ul din lumenul intestinal şi alţi factori care pot influenţa absorbţia Fierului non-hemic.

№ 21


Fierul hemic Constituie doar 5 – 10% din Fierul primit pe cale

alimentară (hemoglobina și mioglobina din produsele animaliere);

Absorbția lui nu este influențată de alți componenți alimentari;

Favorizează absorbția fierului non-hemic; Are o biodisponibilitate înaltă (până la 40-50%). Provine din carnea roşie (muşchi), ficat, din peşte (mai ales stridii, scoici, sardine);

№ 22

Conţinutul de fier în produsele Conţinutul de fier în produsele animaliere animaliere

Scrimshaw N.S. (1991) Scientific American, Vol. 265: 46-52Scrimshaw N.S. (1991) Scientific American, Vol. 265: 46-52

Produsul alimentar Complecşii de fierConţinutul sumar de

fier, mg/100 g produs

Ficat feritină, hemosiderină 9

Limba de vită hem 5

Carne de iepure hem 4,4

Carne de curcan hem 4

Carne de găină hem 3

Carne de vită hem 2,8

Scrumbie feritină, hemosiderină 2,3

Carp feritină, hemosiderină 2,2

№ 23


Fierul non-hemic Constituie peste 90% din fierul primit pe cale

alimentară Are o biodisponibilitate scăzută care nu

depăşeşte 10% Fierul non-hemic este absorbit mai greu,

absorbţia lui fiind influenţată de pH-ul din lumenul intestinal.

Fierul non-hemic obişnuit este trivalent în intestin poate fi absorbit doar Fierul ionic bivalent

№ 24


Fierul non-hemic

În mediu acid Fe3+ trece în Fe2+ care poate difuza liber în enterocit.

Provine din legumele verzi (spanac, praz, varză, pătrunjel), legume (mazăre, linte), cereale integrale şi fructe uscate (stuguri, caise)

№ 25

Conţinutul de fier în produsele vegetaleConţinutul de fier în produsele vegetale

Produsul alimentar Conţinutul sumar de fier,mg/100 gr produs

Ciuperci uscate 35Varză de mare 16Măceşe proaspete 11,5Hrişcă 7,8Ciuperci proaspete 5,2Piersici 4,1Pere 2,3Mere 2,2

№ 26

Conţinutul de fier în produsele vegetaleConţinutul de fier în produsele vegetale

Prune 2,1Caise 2,1Pătrunjel (rădăcina) 1,8Cireşe 1,8Zmeură 1,6Mărar 1,6Sfeclă 1,4Varza colorată 1,4Morcov 1,2Fragi 1,2Pepene galben 1,0

№ 27

Metabolismul fieruluiMetabolismul fierului Mai există un mecanism de absorbţie

al Fierului trivalent fără transformarea lui în cel bivalent.

Este vorba despre mecanismul de absorbţie activă a Fierului din compuşii lui polimaltozaţi.

În acest caz Fierul este absorbit în enterocit în complex cu moleculele de polimaltoză.

№ 28

Metabolismul fieruluiDepozitarea Fierului în organism se face sub două forme:

• Feritină – în muşchi şi ficat• Hemosiderină – splină, ficat, macrofagii

din MO

Hemosiderina este insolubilă în apă, iar mobilizarea ulterioară a Fierului din structura ei este mai dificilă.

№ 29


În condiţii fiziologice Fierul este eliminat din organism cu materiile fecale, urina, transpiraţia, prin păr şi unghii.

Pierderile fiziologice de Fier la copii constituie 0,1-0,3 mg/zi.

La adulţi această cifră este estimată la 0,6 – 1,0 mg/zi.

№ 30

Repartizarea fierulRepartizarea fieruluuii

De transportDe transport

Rezervele de fierRezervele de fier

TotalTotal

HemoglobinaHemoglobina

ММioglobinaioglobina

Enzimele hemiceEnzimele hemice

Enzimele nehemiceEnzimele nehemice

ConcentraţiaConcentraţia ( (mgmg Fe/ Fe/ккgg))

TransferinaTransferina

Feritina

HemosiderinaHemosiderina

BB..

3131

55

11

11

<1 (0,2)<1 (0,2)

88

44

5050

FF..

2828

44

11

11

<1 (0,2)<1 (0,2)

44

22

4040

Tipurile de fierTipurile de fier

75%75%

25%25%

Funcţional

№ 31

Metabolismul fieruluiMetabolismul fierului

1 mg1 mg

Fierul alimentarFierul alimentar

10 10 mgmg

RinichiiRinichii

EPOEPO

EPOEPO

Măduva Măduva oaseloroaselor

EritrociteEritrocite, 2000 , 2000 mgmg

TransferinaTransferina

4 4 mgmg

SRESRE((ficatficat, , splinasplina) 25 ) 25 mgmg

Fierul Fierul transportattransportat

Rezerva Rezerva de fierde fier

Absorbţia fieruluiAbsorbţia fierului

EritropoiezaEritropoieza

1 mg1 mg

№ 32

Cauze ale deficitului de FierCauze ale deficitului de Fier

Micşorarea depozitului de fier la o aprovizionare insuficientă;

Conţinutul insuficient de fier în produsele alimentare consumate;

Cerinţe crescute ale organismului în fier, care depaşesc posibilitaţile fiziologice de

absorbţie ale fierului în tractul digestiv; Pierderi sporite de fier.

№ 33

MMicicşşorarea depozitului de fier orarea depozitului de fier la o aprovizionare insuficientla o aprovizionare insuficientăă

Omul matur conţine 4 - 5 grame Fier (40 - 50 mg/kg);

Nou-născutul la termen dispune de rezervă de fier de 300-500 mg (acumulată mai intens în ultimul trimestru al sarcinei ~ 40 %);

Prematuritatea;

Sarcina gemelară;

Carenţa de fier profundă şi de durată la mamă;

Multiparitatea cu intervalul dintre sarcini mai mic de 2 ani;

Ligatura precoce a cordonului ombilical.

№ 34

CCononţţinutul insufiinutul insuficicient de fier ent de fier îîn n produsele alimentare consumateprodusele alimentare consumate

Alimentaţia exclusivă cu lapte matern a copilului de peste 6 luni (contine putin fier 0,28-0,73 mg/l);

Fierul din laptele matern legat de o lactoglobulină specifică omului se absoarbe într-un procent mai mare;

Fierul din laptele de vaci este conjugat de o lactoglobulina heterogena prin urmare se absoarbe parţial;

Laptele de vacă induce la copil enteropatie exudativa însotită de hemoragie ocultă din tractul gastro-intestinal;

Enteropatia poate conduce si la pierderea proteinelor, inclusiv a transferinei;

La copii mai mari alimentatia preponderent cu lactate si vegetale va duce la instalarea deficienţei de fier.

№ 35

CCerinerinţţe crescute ale organismului e crescute ale organismului îîn n FFierier

La prematuri;

Copii primului an de viaţă;

Creşte intens masa corpului (se triplează), conţinutul de Hb se dublează, are loc utilizarea

rapidă a rezervelor antenatale de fier care se epuizează la a 4 - 6 lună de viaţă;

Perioada prepubertară şi pubertară;

Femeile în timpul sarcinii şi lactaţiei.

№ 36

PPierderi sporite ierderi sporite dede FFierier

Hemoragii de diferită geneza (2 ml de sânge conţin1 mg de fier);

Hemoragiile menstruale la pubertate, adolescente şi femeile de vârsta reproductivă - ocupă primul loc printre cauzele anemiei deficitare; 10-20% din femei practic sanatoase pierd la un ciclu menstrual

mai mult de 40 ml de sânge; Lunar se formează un deficit de 15 - 20mg de fier; Într-un an 180 – 240 mg; Timp de 10 ani – 1,8-2,4 g;La menstruaţii abundente se pierd ~100 - 500 ml sânge

(50-250 mg fier) iar necesitatea în fier creşte pâna la 2,5 - 3 mg/zi (asemenea cantitate nu se poate absorbi nici din produsele foarte

bogate in fier. Zilnic se absorb doar 2 mg de fier, iar 0,5-1 mg nu poate fi compensat).

№ 37

Stadiile deficienţei de fier

Deficienţa prelatentă de Fier

Deficienţa latentă de Fier

Anemia Fierodeficitară

№ 38

Deficienţa prelatentă de fier

Se epuizează rezervele de fier;Nivelul fierului de transport şi al Hb se menţine în limitele normale de vârstă; Nu are manifestări clinice; Este estimat numai prin intermediul unor investigaţii instrumentale şi de laborator speciale, care nu sunt destinate pentru practica de fiecare zi.

Primul stadiu al deficienței prelatente

№ 39

Deficienţa prelatentă de fier Kimber şi Weintraub (1968) au demonstrat că la copii se

urmăreşte un fenomen paradoxal – reducerea rezervelor de

fier este însoțită de diminuarea absorbţiei fierului în intestin.

Fenomenul menţionat în evoluţia stării fierodeficitare la copii îşi are explicaţia în micşorarea activităţii enzimelor de fieroabsorbţie intestinală.

La adulţi reducerea rezervelor globale de fier se asociază cu majorarea compensatorie a absorbţiei fierului în intestin [Heinrich H.C., 1970].

№ 40

Deficienţa latentă de fier

Al doilea stadiu al stării patologice. Se dezvoltă pe fondalul epuizării rezervelor de fier şi a fracţiei lui de transport. Treptat diminuează activitatea enzimelor, care conţin fier. Pentru această stare nu este caracteristică micşorarea vitezei de sinteză a hemoglobinei, Nu sunt modifcate nici nivelul general al hemoglobinei şi saturaţia eritrocitelor cu Hb.

№ 41

Deficienţa latentă de fier

Spre deosebire de deficienţa prelatentă, deficiența latentă de fier prezintă semne clinice, determinate de reducerea activităţii enzimelor metaloproteinice și se manifestă preponderent prin dereglări trofice.

№ 42

Anemia fierodeficitară Etapa finală a deficienţei de fier în organism!

Anemia feriodeficitară este starea patologică determinată de insuficienţa de fier în organism, manifestată prin micşorarea cantităţii de hemoglobină şi semne clinice caracteristece Spre deosebire de majoritatea anemiilor, cele carenţiale nu sunt însoţite frecvent de reducerea numărului de eritrocite într-o unitate de volum.

№ 43

Gradele AFD

Nivelul Hemoglobinei Nr. eritrocitelor/L

Anemie gradul I < 6 ani:110 – 90 g/L.

> 6 ani:120- 90 g/L4,0 – 3,5 x 1012

Anemie gradul II 89 – 71 g/L 3,5 – 2,5 x 1012

Anemie gradul III < 70 g/L < 2,5 x 1012

№ 44

Hemoglobina g/dl

Tabelul 1

Delia Mut Popescu (2001)

Sânge cordon ombelical

Prima zi de viaţă

Copiii 6 luni – 6 ani

Copiii 6 ani – 14 ani

Adulţi bărbaţi

Adulţi femei

Femei gravide

13,5 - 20,5

15,0 – 23,5

11,0 -14,5

12,0 – 15,5

13,0 – 17,0

12,0 – 15,5

11,0 – 14,0

№ 45

Anemia fierodeficitară Evoluţia patologică începe imediat ce sunt epuizate rezervele de fier ale organismului: se reduce sinteza hemoglobinei; se majorează concentraţia protoporfirinelor în eritrocite;eritrocitele capătă semne morfologice tipice, caracteristice pentru anemiile feriprive: microcitoză, anizocitoză, poikilocitoză; treptat scade saturaţia cu Hb a eritrocitelor, apare hipocromia.

№ 46

Anemia fierodeficitară

Manifestările clinice ale AFD se includ în două sindroame:

Sideropenic Anemic

№ 47

Sindromul sideropenic

Se manifestă prin : modificări epiteliale (schimbări trofice ale pielii, unghiilor, părului, mucoaselor); perversiuni ale gustului (pica chlorotică); reacţii vegetativ-vasculare; disfagie şi fenomene dispeptice; dereglări ale procesului de absorbţie intestinală; diminuarea imunităţii locale (majorarea incidenţei infecţiilor respiratorii şi intestinale).

№ 48

Sindromul anemic

Nu este specific doar pentru AFD.

Se manifestă prin semne din partea diferitor organe şi sisteme:

№ 49

SimptoameleSimptoamele

Piele şi mPiele şi muucoaselecoasele::

Sugar – transpirații extr. Sugar – transpirații extr. cefalică.cefalică.Paliditatea tegumentelorPaliditatea tegumentelor

Unghii plate, păr uscat, Unghii plate, păr uscat, fragfragiill..Glosita Glosita atroficatroficăă..

RăgadeRăgade.Arsuri ale limbiiArsuri ale limbii.

.

№ 50

SimptoameSimptoame

Sistemul nervos centralSistemul nervos central::

№ 51

SimptoameSimptoame

Tractul gastro-intestinalTractul gastro-intestinal::Inapetență.Inapetență.

AnorexieAnorexie..

Disfagie.Disfagie.

Ezofagite, perozis.Ezofagite, perozis.

ConstipaţiiConstipaţii..

DiareeDiaree..

.

№ 52

SimptoameSimptoame

SSistemul cardio-vascularistemul cardio-vascular::PalpitaţiiPalpitaţii..

TahicardTahicardiiee..

Suflu sistolicSuflu sistolic

CardiomegalieCardiomegalie..

DispneeDispnee

№ 53

Diagnosticul anemiilorDiagnosticul anemiilor

Anamneza: alimentație, diaree, hemoragii;Anamneza: alimentație, diaree, hemoragii;Semne Semne şşi simptoamei simptoame –primele manifestări –primele manifestări (sugar – inapetență, traspirații extr. (sugar – inapetență, traspirații extr. cefalică;școlar – oboseală la efort, diminuarea cefalică;școlar – oboseală la efort, diminuarea performanțelor școlare, palpitații, inaptență). performanțelor școlare, palpitații, inaptență).

Probele de laborator – Hb,Er, feritina, Probele de laborator – Hb,Er, feritina, transferina, transferina, hhematocritul, MCV, MCH.ematocritul, MCV, MCH.

Frotiul sFrotiul sâângelui – metodologie suplimentară ngelui – metodologie suplimentară dede apreciere a modificărilor morfologice a apreciere a modificărilor morfologice a eritrociteloreritrocitelor

№ 54

Semne de laborator și paracliniceSemne de laborator și paraclinice

Anemia carentială feriprivă are doua caracteristici majore: hipocromia și microcitozaModificările biochimice apar într-o anumită ordine:

Inițial, dispar stocurile de fier tisular hepatic și medular.

Ulterior, scade nivelul fierului seric sub jumătatea valorilor normale exprimate în moli/l.

№ 55

Semne de laboratorSemne de laborator

Valorile normale ale fierului seric corelate cu vîrsta sunt:

• nou-născut: 124 mol/l (6820grame%)• 2 luni: 244 mol/l (13224 grame%)• 1 an: 12,54 mol/l (7024 grame%)• 14 ani: 24,78 mol/l (13846 grame%)

Concomitent cu scăderea fierului plasmatic crește capacitatea de satutație a transferinei (VN: 30-40%)Dozarea radioimunologică a feritinei serice poate să anticipeze cu 1-2 luni exprimarea clinică a carenței de fier (VN: 175 - 36 µg/l)

№ 56


Modificarile hematologice survin doar după aceste modificări biochimice. Ele constau din:

scăderea hemoglobinei sub 100 g/l, uneori sub 50g/l

scăderea hematocritului sub 35%

scăderea moderată a numărului de eritrocite (3,5-3 x 1012 mil./mm3).

№ 57


Indicii eritrocitari:

CHEM (concentrația de hemoglobină eritrocitară medie = Hb (g%)/Ht% x 100) este scazută sub 30%.

VEM (volumul eritrocitar mediu = Ht(%) x10/nr. eritrocite/mm3) este scăzut sub 70 Femtolitri.

Definesc hipocromia și microcitoza

№ 58


Pe măsură ce boala progresează eritrocitele se deformează, apare anizocitoza poikilocitoza.Numărul de reticulocitereticulocite este normal sau ușor crescut.Numărul de leucociteleucocite este normal.Numărul de trombocitetrombocite poate fi crescut.

№ 59

Diagnostic pozitivDiagnostic pozitiv

Criterii de diagnostic pozitiv obligatoriiobligatorii:1. Hipocromia și microcitoza eritrocitelor

demonstrată pe frotiul de sînge periferic.

2. Hiposideremia.

3. VEM< 70 femtolitri, CHEM< 30%.

4. Rezervele medulare de fier mult scăzute/absente.

№ 60

Diagnosticul de laborator al anemiilorDiagnosticul de laborator al anemiilor

Indicii sângelui periferic

Reducerea cantităţii de HemoglobinăMicşorarea numărului de eritrociteReducerea Indicelui de Culoare (IC < 0,85)Reticulocite 2 - 3 %Volumul eritrocitelor (MCV) < 55-70 FemtolitriConţinutul mediu de Hb (MCH)< 15-21 picogrameConcentraţia medie (MCHC) se reduce pînă la 25-30%Hematocritul < 0.31-0.19

№ 61

Diagnosticul AFD

Morfologia eritrocitelor:HipocromieMicrocitoză AnizocitozăPoikilocitoză

№ 62


Indicii biochimiciReducerea Fe seric, n=13 – 29 µmol/lReducerea coeficientului de saturaţie a transferineiCreşterea capacităţii feroliante generale şi nesaturateCele mai informative: Feritina plasmatică (N 175 - 36 µg/l, criteriu cert al epuizării depourilor sunt indicii sub 10 - 12 µg/l) Testul cu disferal Disferal 10 mg/kg, IM În normă siderouria constitue 0,04 – 0,3 mg de Fe În AD – mai puţin de 0,2 mg Fe.

№ 63


Medulograma se efectuează rar, numai dupa vîrsta de 2 ani (sub

această vîrstă fierul nu se depune medular sub forma de hemosiderină ci numai dupa 2 ani. Fierul medular lipsește în anemia prin deficit de fier).

sideroblastii medulari sunt aproape complet disparuți

In rest se constată: hipercelulariate cu hiperplazie eritroidăeritroblasti feriprivi (mici și crenelati).

№ 64

Diagnostic microscopicDiagnostic microscopic

Eritrocite normocromeEritrocite normocrome Eritrocite hipocromeEritrocite hipocrome

№ 65

TerapiaTerapia

Grecii antici Grecii antici foloseau pentru foloseau pentru tratamentul tratamentul anemiei cuianemiei cuiee ruginite...ruginite...

№ 66

Ficat de viţelFicat de viţel

Absorbţia Fe din alimenteAbsorbţia Fe din alimente

Carne de puiCarne de pui

Boboase fierteBoboase fierte..

Peşte fiertPeşte fiert..

Şpinat fiertŞpinat fiert..

Porumb, fiertPorumb, fiert

101000

Salată, frunzeSalată, frunze

1,81,8100100

101000

101000

100100

100100

101000 4,4 (4,4 (procente deprocente de FeFe asimilareasimilare))

1,41,4

7,07,0

6,06,0

1818

1515

Conţinutul de Fe, mgConţinutul de Fe, mg..121210108866442200

Scrimshaw N.S. (1991) Scientific American, Vol. 265: 46-52Scrimshaw N.S. (1991) Scientific American, Vol. 265: 46-52

№ 67

Postulatele tratamentului AFD după Idelsson:

Deficitul de Fier este imposibil de corijat doar prin dietoterapie fără utilizarea preparatelor de Fier.

În tratamentul AFD prioritate au preparatele cu administrare perorală.

Tratamentul AFD nu trebuie încetat la normalizarea nivelului hemoglobinei.

Hemotransfuziile în AFD sunt făcute doar la indicaţii vitale.

№ 68

Avantaje ale terapiei perorale Ridică nivelul Hb cu doar 2-4 zile mai târziu

decât în cazul administrării parenterale.

Preparatele perorale rareori induc reacţii adverse substanţiale, spre deosebire de cele parenterale.

Nu duc la dezvoltarea hemosiderozei

în cazul stabilirii incorecte a diagnosticului.

№ 69

Indicaţii pentru terapia parenterală

Stări după rezecţia stomacului, intestinului subţire.

Sindrom de malabsorbţie. Colita ulceroasă nespecifică. Enterocolită cronică. Anomalii ale tractului gastrointestinal. Esofagită cronică. Intoleranţa preparatelor perorale.

№ 70

Peroral VS ParenteralReacţii adverse Adm. perorală Adm. parenterală

Febră -- +

PruritPrurit + +

Hiperemia pieliiHiperemia pielii + +

Dermatită atopicăDermatită atopică + +

DisritmiiDisritmii - +

Inapetenţă Inapetenţă + -

Greţuri, VomăGreţuri, Vomă + +

DiareeDiaree + +

Dureri lombareDureri lombare -- +

HematurieHematurie -- +

Şoc anafilacticŞoc anafilactic -- +

HemosidrozăHemosidroză -- +

Abces la locul administrăriiAbces la locul administrării -- +

№ 71

Tratamentul AFD

Alegerii preparatului utilizat în corecţia sideropeniei i se acordă o deosebită atenţie, deoarece el trebuie să fie utilizat pe parcursul a câteva luni.

Este foarte importantă nu doar eficacitatea înaltă a preparatului ales dar şi lipsa efectelor adverse şi complianţa pacientului la programul terapeutic.

№ 72

Tratamentul AFDTratamentul AFD

Prelucrarea mecanică, termică a alimentelor nu facilitează absorbţia Fierului.Absorbţia Fierului este favorizată de: acidul ascorbic, acidul malonic citraţii Absorbţia Fierului este defavorizată de: tanine, fitine ciai, cafea, lapteAntagonişti ai absorbţiei Fierului: preparatele de Calciu preparatele de Cupru

№ 73

Tratamentul AFD

Toate preparatele de Fier pot fi divizate în două grupe:

1. Preparatele ionice de Fier (săruri de fier: sulfat, fumarat, gluconat, conţin Fe2+ sau Fe3+)

2. Preparatele neionice de Fier (complexele hidroxidului de fier cu polimaltoză, conţin Fe3+)

№ 74

Fier ionic VSFier ionic VS Fier Polimaltozat

Compuși ionici de Fe2+, Fe3+ Complex Polimaltozat de Fier

Se administrează cu 30 – 60 min. până la masă, ceea ce intensifică efectele adverseAbsorbţia este influienţată de produsele alimentare Terapia trebuie iniţiată cu ¼ - ¼ - ½ din doza terapeutică, care ½ din doza terapeutică, care ulterior este adusă la cea ulterior este adusă la cea terapeutică timp de 7 – 14 zile.terapeutică timp de 7 – 14 zile.

Nu necesită condiţii speciale de administrare

Absorbţia nu este influienţată de produsele alimentarePoate fi administrat din start în doză terapeutică

Complianţă joasă Complianţă înaltă

№ 75

Fier ionic VSFier ionic VS Fier PolimaltozatCompuși ionici de Fe2+, Fe3+ Complex Polimaltozat de Fier

Se poate uşor supradoza, datorită absorbţiei pasive, necontrolate

Rar supradozat datorită structurii chimice şi mecanismului activ de absorbţie care poate fi controlat

Efecte AdverseGust metalicColorarea smalţului dentarInapetenţă, greaţă, vomăDureri abdominaleDiaree / ConstipaţiiHematemeză / MelenăTahicardie, hipotensiuneConvulsii, comă

Efecte Adverse

Apar rar şi au caracter tranzitor:Senzaţie de plenitudine gastricăGreţuriMeteorismConstipaţii / Diaree

№ 76

Tratamentul AFD

Dozele Terapeutice în conformitate cu Protocolul Național :

Pentru copii cu vârsta sub 3 ani – 3,0-5,0 mg Fe elemental/kg/zi Pentru copii cu vârsta mai mare de 3 ani – 4,5-6,0 mg Fe

elemental/kg/zi Pentru adolescenţi până la 120 mg Fe elemental/zi

Doza profilactică:

constituie ½ din Doza Terapeutică Recomandată

№ 77

Conţinutul de fier elementaConţinutul de fier elementall activ în activ în diferite preparate ferocomponente diferite preparate ferocomponente

Formula chimică a fierului

Cantitatea de

fier activ, %

Fumarat de Fe 33

Sulfat de Fe 20

Gluconat de Fe 12

№ 78

PPreparate freparate fiierocomponenteerocomponente

Fumarat de Fe fumarat de Fe 1 comprimat – 200

65

Ferretab fumarat de Fe 1 capsulă – 154 50

Ferronat fumarat de Fe 1 ml sirop – 30 10

Heferol fumarat de Fe 1 capsulă – 350 100

Preparatul Forma Fe în preparat

Cantitatea de fier în preparat

totală, mg activă, mg

№ 79

PPreparate ferocomponentereparate ferocomponente




Ferronal gluconat de Fe 1 comprimat – 300

≈ 20%

Apoferrogluconat gluconat de Fe 1 comprimat – 300

33

Gluconat de Fe gluconat de Fe 1 comprimat – 300

≈ 20%

№ 80

PPreparate ferocomponentereparate ferocomponentePreparatul Forma Fe

în preparatCantitatea de fier în

preparat


Hemofer prolongatum

sulfat de Fe 1 drajeu – 325

105

Gino-tardiferon sulfat de Fe 1 comprimat – 256

80

Sorbifer Durules sulfat de Fe 1 comprimat – 320

100

Tardiferon sulfat de Fe 1 comprimat – 256

80

Ferrograd C sulfat de Fe 1 comprimat – 325

105

№ 81





Ferrogradumet sulfat de Fe 1 comprimat – 525

105

Ferrograd folic sulfat de Fe 1 comprimat – 325

105

Ferroplex sulfat de Fe 1 drajeu – 50 20%

Ferroplect sulfat de Fe 1 drajeu – 50 20%

Fefol sulfat de Fe 1 capsulă – 150 20%

№ 82





Hemofer clorură de Fe 1 picătură soluţie – 7,8

2,2

Ferlatum proteinsuccinilat de Fe

1 ml sirop – 53,3 2,7

№ 83





Hemoglovit Complex polimaltozat

1 ml sirop 17,5

Ferimax Complex polimaltozat

1ml sirop 10

Ferrum-Lek Complex polimaltozat

1ml sirop 10

№ 84

Indicii eficacității terapiei administrate

Ameliorarea stării generale pacientului Reticulocitoza la a 10-14 zi de la debutul

tratamentului; Restabilirea nivelului de Hb în 3-4 săptămâni; Creşterea Hb cu 10-20 g/L/săptămânal în

primele 2-3 saptamâni, ulterior mai lent; Normalizarea indicilor clinici şi de laborator la sfârşitul curei de tratament.

№ 85

Lipsa răspunsului la tratament

Ridică problema: Corectitudinii diagnosticului etiologic (asociere

cu afecţiuni inflamatorii, boli hepatice sau renale etc.)

Justeţei prescripţiei terapeutice ( doza, calea de administrare, durata)

Respectării indicaţiilor terapeutice; Existenţei unor boli asociate sau complicaţii

nerezolvate (sângerare, enteropatie exsudativă şi/sau hemoragică, malabsorbţie, carenţă asociată de acid folic)

№ 86

ComplicațiiComplicații

Forme severe cu evoluție cronică: Retard staturo-ponderal. Retard neuropsihic.

Infecții recidivante.

№ 87

Profilaxia

Tuturor gravidelor din a doua jumătate a sarcinii.În sarcină repetată sau gemelară pe parcursul trimestrelor 2 şi 3.Tuturor femeilor în perioada reproductivă lunar, câte 7 zile după ciclul menstrual.Copiilor din grupul de risc cure a câte 1 lună cu

examinarea în dinamică a pacientului şi la necesitate prelungirea administrării preparatului până la ameliorarea stării şi a indicatorilor biologici.

№ 88

ProfilaxiaProfilaxia Alimentație: Naturală în primele 6-12 luni – 1 mg Fe++/kg/zi pînă

la vîrsta de 1 an.Artificală: preparate de lapte praf îmbogățite cu fier;

laptele de vacă va fi fiert și nu se vor depăși 500 ml/zi; diversificarea corectă ( suc de fructe, fructe, carne,

gălbenuș de ou).

Medicamentos: (fier p.o. pînă la vîrsta de 1 an): prematuri – 2 mg/kg/zi (maxim 15 mg/zi); sugari – 1 mg/kg/zi (maxim 15 mg/zi).

№ 89

Grupul de risc

Copii prematuriCopii din sarcină multiplă sau asociate cu gestoze,

insuficienţă feto-placentară, complicaţii ale patologiilor cronice la gravidă

Copii cu dismicrobism intestinalCopii cu alergie alimentarăCopii ce sunt alimentaţi artificialCopii cu creştere accelerată Copii cu hipotrofieCopii cu rahitismCopii frecvent bolnavi

№ 90

Supravegherea pacienţilor cu AFD

Pe parcursul tratamentului la fiecare 10-14 zile se vor efectua: Examenul clinic; Analiza generală a sângelui (Hb, eritrocite, morfologia eritrocitelor).

După normalizarea nivelului Hb în fiecare lună timp de 1 an se vor efectua :

Examenul clinic; Examenul de laborator (Hb, eritrocite - număr şi morfologie, IC, reticulocite, leucograma).

Apoi trimestrial în urmatorii 3 ani se vor verifica: Hb, Eritrocitele, IC, reticulocitele, leucograma, feritina.

Copii se scot de la evidenţă şi se transferă din grupa a II-a de sănătate în grupa I după 1 an de la normalizarea indicilor clinici şi de laborator. Toţi copiii prematuri sunt supravegheaţi în primul an de viaţă Imunizarea copiilor cu AFD se va efectua după normalizarea nivelului de Hb.

№ 91

Evoluţia şi prognosticul

Evoluţia şi prognosticul anemiei feriprive sunt favorabile, cu condiţia înlăturării cauzei generatoare.

Formele uşoare au tendinţa la autocorecţie prin creşterea absorbţiei fierului şi reconstituirea rezervelor, realizabilă în condiţiile unui aport adecvat de Fe.

№ 92

Vă mulţumesc pentru atenţie!

Date post:	09-Aug-2015
Category:	Documents
Upload:	-
View:	110 times
Download:	6 times

Anemia Fierodificitara

Documents