Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Istorie
Analiza deciziei în politica externă.
Statele Unite şi criza Golfului Tonkin din August 1964
Coordonator ştiinţific:
Lect. univ. dr. Bogdan Antoniu
Absolvent: Iulian Toader
Bucureşti, 2011
2
Părinţilor şi bunicilor mei
3
CUPRINS
CUPRINS............................................................................................................................ 3
CAPITOL INTRODUCTIV METODOLOGIC................................................................. 4
I. ABORDĂRI TEORETICE DE ANALIZĂ A POLITICII EXTERNE ........................ 16
1. Politica externă. Definiţii şi probleme conceptuale .................................................. 16
2. Teorii explicative şi modele de analiză..................................................................... 20
2.1. Abordări sistemice şi problema raţionalităţii actorilor ...................................... 20
2.2. Abordări decizionale în analiza de politică externă........................................... 24
3. Particularităţi ale deciziei în situaţii de criză ............................................................ 35
II. PROCESUL DECIZIONAL ÎN POLITICA EXTERNĂ A STATELOR UNITE
DUPĂ 1945....................................................................................................................... 40
1. Cadrul constituţional şi relaţii inter-instituţionale în sistemul politic american ....... 40
2. Instituţii cu rol decizional în politica externă americană după 1945 ........................ 46
III. CRIZA GOLFULUI TONKIN DIN AUGUST 1964................................................. 54
1. Contextul istoric al crizei .......................................................................................... 54
2. Administraţia Johnson. Factori de decizie şi tiparul procesului decizional.............. 60
3. Vietnam: noiembrie 1963 – iulie 1964 ..................................................................... 66
4. Incidentele din Golful Tonkin de la începutul lunii august ...................................... 71
5. Evaluarea crizei din 4 august din perspectiva unităţii de decizie ............................. 80
IV. CONCLUZII............................................................................................................. 110
ANEXE........................................................................................................................... 116
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................. 125
4
CAPITOL INTRODUCTIV METODOLOGIC
Semnificaţia studierii temei
În general, orice persoană manifestă interes pentru un fenomen a cărui evoluţie
este posibil să-i afecteze viaţa cotidiană într-o oarecare măsură. Cel puţin în ultimele
două secole a existat un anumit grad de conştientizare în rândul populaţiei că dinamica
politicii externe îi influenţează, direct sau indirect, propria existenţă. Totuşi, faptul că
informaţiile despre această dinamică erau inaccesibile publicului larg a determinat ca
politica externă să rămână un domeniu de activitate enigmatic, rezervat elitelor. Însă,
odată cu „revoluţia” mijloacelor de comunicare în masă prin care un segment tot mai larg
din populaţie are capacitatea de a accesa zilnic informaţii despre evenimente care au loc
oriunde pe glob, din China până în Statele Unite, conştientizarea a devenit mult mai
profundă. De asemenea, politica externă a devenit un domeniu accesibil, iar aceste
circumstanţe au determinat ca interesul pentru astfel de subiecte să crească proporţional1.
A fost un proces îndelungat, însă, fie ca specialişti, fie ca simpli observatori, am putut
constata în ultimii ani o intensificare a atenţiei acordate în spaţiul public subiectelor de
politică externă2.
Pornită dintr-un interes deosebit pentru studierea fenomenelor din sfera relaţiilor
internaţionale, lucrarea de faţă încearcă să contribuie la dezvoltarea tiparelor de înţelegere
a proceselor decizionale complexe în situaţii de criză pe care se fundamentează
comportamentul extern al actorilor din arena internaţională. Credem că înţelegerea
fenomenelor de politică externă şi, mai departe, a modalităţii în care se iau deciziile în
politica internaţională este deosebit de importantă, mai ales în contextul vremurilor în
care trăim, când suntem bombardaţi zilnic de cantităţi nemărginite de informaţii care ne
prezintă noi evoluţii ale evenimentelor din spaţiul socio-politic extern. Deoarece studiul
1 Vezi şi Mark Webber, Michael Smith, Foreign policy in a transformed world, Harlow, Pearson, 2002,pp.36-37.2 Această observaţie se aplică în funcţie de gradul de dezvoltare şi tipul de sistem de guvernământ existent într-un areal politic. Cu cât un stat este mai liberal şi asigură bunăstare unui segment cât mai larg din rândul populaţiei, cu atât mai mult cetăţenii vor avea acces la informaţii şi vor fi interesaţi de politica externă a respectivului stat. Una dintre consecinţele acestei situaţii este dezbaterea mai intensă şi articulată a problemelor specifice fenomenelor de politică externă. Vezi o observaţie asemănătoare în M. Webber, M. Smith, op.cit., pp.50-51.
5
relaţiilor internaţionale necesită luarea în considerare a fiecărui factor care influenţează
comportamentul uman, producerea unor instrumente prin care să înţelegem aceste mesaje
pe care le primim zilnic, prin care să explicăm fenomenele şi să prezicem evoluţia
evenimentelor, este provocarea cea mai dificilă pe care un specialist trebuie să o înfrunte.
„Trăim într-o lume definită de propriile imagini”, afirma universitarul american
Charles Kegley într-o lucrare binecunoscută de sinteză a principalelor abordări teoretice
din sfera relaţiilor internaţionale3. Adeseori, aceste imagini pot fi doar iluzii sau
prejudecăţi, astfel că putem interpreta lumea distorsionat, ceea ce va conduce la
imposibilitatea de a-i înţelege complexitatea şi evoluţia. Într-o asemenea situaţie,
inevitabil, comportamentele ce decurg din această interpretare pot provoca consecinţe
dezastruoase. Aşadar, studiul fenomenului politicii externe este mai mult decât necesar
pentru a diminua efectul acestor imagini mentale şi a evita producerea de catastrofe care
să afecteze iremediabil existenţa noastră ca indivizi. Investigarea modului cum „sistemul
internaţional” funcţionează şi a schimbărilor ce refac ordinea politică sau economică
mondială ne poate ajuta pe termen lung să evităm producerea unor catastrofe asemenea
celor două războaie mondiale. Totodată, trebuie să fim conştienţi de existenţa acestor
imagini mentale sau lentile teoretice, care s-au unit sub forma unor şcoli de gândire şi
care abordează diferit fenomenul politicii externe. Ele pot fi depăşite prin auto-
specializare, altfel spus, printr-o examinare temeinică a fiecărora în parte pentru a
deprinde o imagine cât mai amplă de înţelegere a fenomenului.
La jumătatea secolului trecut, în plin avânt al curentului behaviorist în ştiinţele
sociale, un noul val de cercetători, în special din spaţiul academic anglo-saxon, provoacă
asumpţiile şcolilor de gândire tradiţionale care dominau analiza relaţiilor internaţionale.
Conform paradigmelor clasice, statul este considerat un actor unitar şi raţional, iar între
politica internă şi cea externă există o demarcaţie conceptuală rigidă, fiind suficient să
înţelegem doar motivaţiile statelor în termeni de interes naţional şi competiţie pentru
putere sau securitate pentru a descifra comportamentul lor politic. Însă, noua generaţie de
cercetători a avut curiozitatea să deschidă „cutia neagră” a statului pentru a înţelege cum
definesc factorii de decizie situaţia în care acţionează şi pentru a investiga alegerile de
politică externă ale actorilor, astfel încât să analizeze mecanismele ce se află în spatele
3 Charles Kegley, World Politics: Trend and Transformation, 12th ed., Belmont, Wadsworth, 2008, pp.8-9.
6
procesului decizional. De asemenea, ei au contestat conceptualizarea statelor sub forma
unor actori raţionali şi unitari, cercetând mai ales rolul fiinţelor umane ce acţionează
individual sau în grup în influenţarea sistemului internaţional4. Ca urmare, conform
acestei perspective, pentru a înţelege comportamentul actorilor de pe scena internaţională
este necesar cu precădere să analizăm cum se ia decizia de politica externă.
Demersul nostru se situează exact în această abordare teoretică, mai precis, în
efortul de investigare a modalităţii în care procesele decizionale şi caracteristicile
factorilor de decizie influenţează alegerile de politică externă şi fenomenele din sfera
politicii internaţionale. După cum susţineau primii cercetători în domeniu, cheia analizei
de politică externă este să ne concentrăm asupra actului de luare a deciziei, să adoptăm
perspectiva actorului direct implicat şi să reconstruim lumea decidenţilor. Pentru a
explica orice secvenţă a unei acţiuni politice, analistul trebuie să stabilească cine sunt
responsabilii pentru luarea deciziilor-cheie care au dat naştere acţiunii şi apoi să evalueze
procesul prin care decidenţii au ajuns la concluzii5. Mai departe, am particularizat
demersul nostru la un fenomen de criză pentru a observa ce modificări asupra porcesului
decizional aduc elementele situaţiilor de criză şi în ce mod influenţează alegerile de
politică externă. Credem că înţelegerea modului cum situaţiile de criză constrâng actul
decizional, precum şi a impactului acestora asupra procesului de ansamblu, poate
conduce spre ameliorarea circumstanţelor în care este selectată alternativa de acţiune.
Pentru înţelegerea acestor particularităţi am recurs în demersul nostru la analiza crizei
Golfului Tonkin din august 1964 deoarece a avut ca urmare imediată adoptarea de către
Congresul Statelor Unite a unei rezoluţii care i-a oferit preşedintelui Lyndon Johnson un
„cec în alb” pentru a acţiona în Vietnam, act legislativ de o deosebită importanţă pentru
escaladarea militară definitivă care va surveni anul viitor. Aşadar, o imagine
cuprinzătoare a implicării americane în războiul din Vietnam nu se poate contura fără
înţelegerea primei secvenţe din cadrul fenomenului de ansamblu.
4 Vezi Valerie Hudson, „Foreign Policy Analysis: Actor-Specific Theory and the Ground of InternationalRelations”, Foreign Policy Analysis, vol.1, nr.1, 2005, pp.1-30.5 James Rosenau, „The Premises and Promises of Decision-Making Analysis”, în James C. Charlesworth,Contemporary Political Analysis, New York, Free Press, 1967, pp.194-195.
7
Stadiul cercetării
Analiza de politică externă (Foreign Policy Analysis – FPA) s-a dezvoltat ca
domeniu de cercetare în interiorul disciplinei relaţiilor internaţionale, concentrându-se
mai ales pe rolul fiinţelor umane, ce acţionează individual sau în grup, şi a procesului
decizional în influenţarea alegerilor de politică externă. Pentru a înţelege de ce s-a simţit
nevoia apariţiei unei noi ramuri a ştiinţelor sociale, punctul de plecare a discuţiei este
sfârşitul celui de-al Doilea război mondial. Lecţiile deprinse deopotrivă de practicieni şi
oameni de ştiinţă, în urma evoluţiilor politice din perioada interbelică, au ajutat la
restabilirea dominaţiei paradigmei realiste şi a „politicii de putere” în studiul relaţiilor
internaţionale6. Asumpţiile şcolii de gândire care dominase doctrina şi practica politică
între cele două războaie mondiale erau repuse în discuţie. Redescoperindu-i pe
Machiavelli şi Hobbes, realiştii acuzau liberalismul de tradiţie kantiană şi idealismul
wilsonian de a fi contribuit major la izbucnirea unei noi conflagraţii mondiale7. De
asemenea, odată cu debutul Războiului rece şi emergenţa Uniunii Sovietice şi a Statelor
Unite ca unice superputeri pe arena internaţională, preocuparea realistă pentru securitatea
militară a cunoscut un nou avânt, în special în lumea academică anglo-saxonă. Aşadar,
după o dispută intensă pentru întâietate pe tot parcursul anilor ’40, începând cu următorul
deceniu realismul avea să devină abordarea predominantă în analiza relaţiilor
internaţionale.
Simultan cu restabilirea dominaţiei şcolii de gândire realiste, un nou curent
revoluţionar îşi făcea apariţia în mediul academic al ştiinţelor sociale. Prima etapă a
Războiului rece cu toate caracteristicile sale, în special cursa înarmării, riscul de
escaladare a unor crize într-un război nuclear şi competiţia permanentă între superputeri
pentru progresul tehnologic, a influenţat în mod semnificativ lumea academică
americană. Finanţaţi masiv din fonduri federale, un nou val de cercetători din Statele
Unite au fost recrutaţi pentru a contribui la progresul ştiinţific. Această adevărată politică
6 Laura Neack, Jeanne Hey, Patrick Haney, „Generational Change in Foreign Policy Analysis”, în LauraNeack, Jeanne Hey, Patrick Haney (eds.), Foreign policy analysis: continuity and change in its secondgeneration, Englewood Cliffs, Prentice Hall, 1995, pp.5-6.7 Vezi, mai ales, Edward. H. Carr, The Twenty Years' Crisis: 1919-1939. An introduction to the study ofinternational relations, 2nd ed., Londra, Macmillan, 1946, pp.22-63 şi Hans Morgenthau, Scientific Man vs.Power Politics, Londra, Latimer House Ltd., 1947.
8
de stat, de a susţine cercetarea academică, a creat un puternic impuls în rândul
cercetătorilor din ştiinţele sociale de a deveni mai „ştiinţifici”. Mai precis, adoptând
metodologii riguroase de studiu, specifice ştiinţelor exacte, noul val de savanţi încerca să
demonstreze că ipotezele (teoriile) pot fi testate în lumea reală prin metode cantitative.
Tot acest efort avea menirea de a se descoperi modele de comportament corespunzând
unor conjuncturi date şi care să ajute la formarea unor aşa-numite legi obiective ale
umanului pe care să se bazeze valoarea predictivă şi explicativă a teoriilor. În locul unor
postulate morale sau „legi” istorice, oamenii de ştiinţă au început să investigheze
acţiunile, atitudinile sau preferinţele fiinţelor umane în contexte politice8.
Domeniul analizei de politică externă se naşte aproape simultan cu „revoluţia”
behavioristă din ştiinţele sociale9. Primele demersuri, care au impulsionat dezvoltarea
cercetării în domeniu, aparţin universitarilor americani Richard Snyder şi James Rosenau.
Studiile acestora – „Decision-making as an approach to the study of international
politics”, respectiv „Pre-theories and theories of foreign policy” – au încercat să
formuleze primele cadre teoretice de studiu a politicii externe, care să pună bazele unei
viitoare teorii generale şi să surprindă paleta de factori relevanţi care influenţează
comportamentul actorilor pe arena internaţională. Următoarei generaţii de cercetători le
rămânea sarcina de a analiza legătura dintre variabilele descoperite şi importanţa acestora
în procesul de producere a politicii externe din diferite categorii de state.
Curentul behaviorist cunoaşte un declin substanţial în ştiinţele sociale odată cu
începutul anilor ’70 şi apariţia unor noi fenomene pe plan internaţional precum
decolonizarea, începutul procesului de globalizare sau creşterea impactului fenomenului
economic asupra politicii internaţionale. Conştienţi de parametrii contextului în care îşi
desfăşoară activitatea, o nouă generaţie de cercetători din sfera analizei de politică
externă încearcă să conecteze cercetările lor de principalele preocupări din mediul
8 Şerban Filip Cioculescu, Introducere în Teoria Relaţiilor Internaţionale, Bucureşti, Editura Militară, 2007, pp.87-92. Vezi şi Robert Dahl, „The Behavioral Approach in Political Science: Epitaph for a Monument to a Successful Protest”, The American Political Science Review, vol.55, nr.4, 1961, pp.763-772.9 Pentru evoluţia domeniului de studiu vezi Steve Smith, „Theories of Foreign Policy: An Historical Overview”, Review of International Studies, vol.12, nr.1, 1986, pp.13-29; Deborah Gerner, „The Evolutionof the Study of Foreign Policy”, în Laura Neack, Jeanne Hey, Patrick Hane, op.cit., pp.17-33; ValerieHudson, Christopher Vore, „Foreign Policy Analysis Yesterday, Today, and Tomorrow”, MershonInternational Studies Review, vol. 39, nr. 2, 1995, pp.209-238.
9
internaţional. Cele mai importante caracteristici ale perioadei sunt dezvoltarea unor
modele conceptuale care să integreze elementele noi aduse de evoluţia fenomenelor
externe şi a unor metodologii de sistematizare a cunoştinţelor dobândite din studiul
politicii externe, precum şi aplicarea modelelor la alte spaţii socio-politice decât Statele
Unite. În acest demers, unii cercetători aleg să se concentreze asupra nivelului statal de
analiză pentru a investiga atributele interne ale statului care îi modelează comportamentul
extern şi rolul jucat în influenţarea procesului decizional de interacţiunea dintre grupurile
implicate în luarea deciziilor. De asemenea, alţi autori au pătruns cu analiza până la
nivelul individual pentru a înţelege cum caracteristicile personale ale indivizilor, sistemul
de convingeri şi valori sau modul individual de percepere, interpretare şi procesare a
informaţiilor despre o situaţie internaţională, constrâng procesul decizional de producere
a politicii externe. Principalele modele conceptuale le vom prezenta în continuarea
lucrării de faţă, însă nu putem să nu menţionăm câteva dintre operele fundamentale ale
acestei perioade pentru nivelul statal de analiză, precum Essence of decision şi
Bureaucratic politics and foreign policy, ale politologilor Graham Allison, respectiv
Morton Halperin. De asemenea, în dezvoltarea abordărilor psiho-cognitive la nivel
individual, un impact fundamental au avut lucrările universitarului Robert Jervis –
Perception and misperception in International Politics -, respectiv Victims of Groupthink,
a cercetătorului Irving Janis. Această perioadă coincide şi cu dezvoltarea sistematică a
cercetărilor asupra crizelor internaţionale, investigându-se mai ales impactul
caracteristicilor acestora în gestionarea politicii externe. Dintre toţi autorii care au
întreprins demersuri importante pentru înţelegerea particularităţilor deciziei în situaţii de
criză, considerăm important a-i menţiona pe Charles F. Hermann, Ole Holsti, Michael
Brecher, Alexander George sau Patrick Haney10.
După sfârşitul Războiului rece, cercetările din domeniul analizei de politică
externă s-au concentrat mai ales asupra verificării metodologiilor elaborate până atunci şi
asupra integrării factorilor de pe fiecare nivel de analiză pentru a întări valoarea
10 Printre lucrările cele mai importante se numără: Charles F. Hermann (ed.), International Crises:Insightsform behavioral research, New York, Free Press, 1972; Ole R. Holsti, Crisis, Escalation, War, Montreal,McGill-Queens University Press, 1972; Alexander George (ed.), Avoiding War: Problems of CrisisManagament, Boulder, Westview Press, 1991; Michael Brecher, Crisis in World Politics: Theory andReality, New York, Pergamon, 1993; Patrick Haney, Organizing for Foreign Policy Crises: Presidents,Advisers, and the Management of Decision-Making, Ann Arbor, University of Michigan Press, 1997.
10
explicativă a modelelor conceptuale. În acest sens, se remarcă lucrările, studiile şi
articolele profesorilor Alex Mintz, Valerie Hudson, Joe Hagan sau Charles şi Margaret
Hermann11. De asemenea, am putut observa extinderea FPA şi în afara spaţiului anglo-
saxon, mai ales în Europa occidentală, unde se întreprind demersuri importante de
dezvoltare a cercetării în domeniu12. Totodată, din anul 2005, cercetarea internaţională
beneficiază de o revistă academică destinată numai domeniului analizei de politică
externă, denumită Foreign Policy Analysis şi editată de International Studies Association.
Criza Golfului Tonkin a fost studiată mai ales ca parte distinctă în lucrările
destinate examinării de ansamblu a războiului din Vietnam. Datorită impactului deosebit
pe care l-a avut acest conflict asupra societăţii americane şi a rolului jucat de această
criză în evoluţia ulterioară a războiului, am putut observa că majoritatea lucrărilor au
încercat să sublinieze responsabilitatea preşedintelui Johnson şi a cercului său de
consilieri în gestionarea incorectă a crizei. Astfel, în diferitele lucrări se accentuează
masiv pe factorii sistemici sau individuali ca parte a explicaţiei gestionării crizei. Mai
mult, unii autori merg până la a culpabiliza cercul decizional de manipulare a
Congresului şi a opiniei publice americane prin ascundarea informaţiilor cu privire la
desfăşurarea evenimentelor, astfel încât să poată utiliza criza ca pretext al escaladării
conflictului13. Dintre studiile care s-au ocupat exclusiv de criza Golfului Tonkin, acestea
s-au înscris în special în tentativa de a demonstra, pe baza surselor primare, inexistenţa
incidentului din 4 august. Lucrarea istoricului Edwin Moise – Tonkin Gulf and the
escalation of the Vietnam War -, fundamentată mai ales pe surse inedite vietnameze, şi
studiul istoricului Agenţiei Naţionale de Securitate din Statele Unite, Robert Hanyok -
11 Printre cele mai importante lucrări se numără: Alex Mintz, Nehemia Geva (eds.), Decision-making onWar and Peace: The Cognitive-Rational Debate, Boulder, Lynne Rienner, 1997; Joe Hagan, MargaretHermann (eds), Leaders, Groups, and Coalitions: Understanding the People and Processes in ForeignPolicymaking, Boston, Blackwell, 2001; Valerie Hudson, Foreign Policy Analysis: Classic andcontemporary Theory, Lanham, Rowman and Littlefield, 2007.12 Printre cele mai importante lucrări se numără: Paul’t Hart, Eric Stern, Bengt Sundelius, BeyondGroupthink: political group dynamics and foreign policy-making, Ann Arbor, The University of MichiganPress, 1997; Arjen Boin, Paul’t Hart, Eric Stern, Bengt Sundelius, The Politics of CrisisManagement:public leadership under pressure, Cambridge, Cambridge University Press, 2005.13 Vezi, spre exemplu, H. R. McMaster, Dereliction of Duty: Lyndon Johnson, Robert McNamara, TheJoint Chiefs of Staff and the lies that led to Vietnam, New York, HarperCollins, 1997; Eric Alterman, WhenPresidents Lie. A history of official deception and its consequences, New York, Viking Penguin, 2004;Gareth Porter, Perils of dominance: the United States, the Vietnam and the imbalance of power, Berkeley,University of California Press, 2005.
11
Skunks, Bogies, Silent Hounds, and the Flying Fish: The Gulf of Tonkin Mystery, 2-4
August 1964 – publicat în urma declasificărilor rapoartelor de intelligence şi a mesajelor
tehnice şi de comandă din timpul crizei, sunt cele mai serioase şi documentate în a
elucida evenimentele de la începutul lunii august. Aşadar, o analiză a crizei dintr-o
abordare decizională nu a fost realizată decât în mică parte, în special în lucrările care au
privit dintr-o perspectivă decizională numai războiul din Vietnam în ansamblu.
Ipoteze şi argumente
Pentru a înţelege de ce criza Golfului Tonkin din august 1964 a urmat un anumit
curs de acţiune am încercat să surprindem evenimentele dintr-o perspectivă decizională.
Altfel spus, în centrul peocupărilor noastre s-a aflat evaluarea procesului decizional de la
Washington concretizat în alegerea înalţilor oficiali americani a opţiunii de retaliere
împotriva Vietnamului de nord, în urma presupusului incident din 4 august. În acest
sens, am încercat să înţelegem de ce retalierea masivă a fost alternativa de acţiune aleasă
de diferiţii factori de decizie încă înainte de presupusa ocurenţă a atacului şi de ce ea
rămas constantă în următoarele secvenţe decizionale. Mai departe, am încercat să
înţelegem de ce, după sosirea la Pentagon a primelor date cu privire la confuzia din jurul
întregului eveniment, factorii de decizie au ales să nu modifice alternativa aleasă, deşi
astfel de date necesitau o reevaluare mai amănunţită a evenimentelor. Nu în ultimul rând,
am încercat să aflăm dacă tiparul procesului decizional a influenţat aceste alegeri de
politică externă. Totodată, printre obiectivele efortului nostru s-au numărat examinarea
modalităţii în care au „definit situaţia” principalii actori americani implicaţi în
evenimente, să observăm cum a gestionat cercul decizional de la Washington această
criză, surprinzând în acelaşi timp şi factorii care au influenţat comportamentul înalţilor
oficiali americani.
În urma evaluării procesului decizional fundamentată pe analiza surselor primare,
concluziile pe care le oferă această lucrare sunt ample, însă, se impune o prezentare
sumară a lor. Un al doilea atac asupra navelor americane din Golful Tonkin, petrecut la
numai două zile după un alt incident, a conturat imediat în percepţia oficialilor americani
imaginea unei provocări deliberate din partea Hanoiului. Chiar dacă atacul propriu-zis
încă nu avusese loc, problema este percepută drept o situaţie de criză care necesita un
12
răspuns rapid şi puternic, percepţie conformă sistemului de convingeri al lui Robert
McNamara, secretarul Apărării, şi a poziţiilor sale anterioare. De asemenea, pentru
Lyndon Johnson, un al doilea atac lăsat fără răspuns îi putea crea o imagine defavorabilă
în opinia publică americană în contextul viitoarelor alegeri. Ceilalţi membri implicaţi în
procesul decizional nu au făcut decât să adere prompt la această opţiune datorită faptului
că loialitatea faţă de grup era puternică şi datorită sistemului lor de convingeri, în mare
parte asemănător cu al celor doi factori de decizie importanţi. Mai departe, luarea deciziei
prin consens prompt, de altfel, tipar general al proceselor decizionale din administraţiile
Kennedy şi Johnson, întrepătruns cu particularităţile situaţiilor de criză, sistemul de
convingeri al factorilor de decizie şi simptomele „gândirii de grup”, în special
examinarea incompletă a alternativelor de acţiune şi procesarea slabă a informaţiilor, au
determinat ca decizia să fie privită drept ultimă, în sensul în care orice reconsiderare mai
era posibilă doar în circumstanţe foarte grave. De asemenea, aceşti factori au mai
determinat ca membrii grupului decizional să fie puţin sensibili la informaţiile sosite din
contextul politic cu privire la confuzia din jurul evenimentului şi să neglijeze informaţiile
primite, astfel încât să verifice calitatea acestora şi posibilele erori analitice. Necesitatea
găsirii urgente a unei evidenţe concrete a incidentului a provocat grave erori de percepţie
şi a determinat ca membrii cercului decizional să-şi bazeze convingerea pe primul
document care a întrunit standardele minimum acceptate, chiar dacă documentul era o
eroare de interpretare a analiştilor SIGINT.
Metodologie
În demersul nostru de analiză a crizei Golfului Tonkin am făcut apel cu precădere
la metode specifice corpului ştiinţelor istorice şi ştiinţelor politice. În primul rând,
aparatul nostru de analiză a inclus identificarea, clasificarea şi compararea surselor
primare după metode calitative şi cantitative deoarece considerăm că studiul politicii
externe, pentru a oferi o înţelegere cât mai amplă a fenomenului investigat, are nevoie de
o profundă analiză de tip istoric ce include examinarea critică a surselor primare. De
asemenea, am încercat situarea evenimentelor din timpul crizei în contextul mai larg al
implicării americane în războiul din Vietnam şi a identificării unui tipar general al
procesului decizional în timpul administraţiei Johnson, plasând factorii de decizie
13
americani în contextul politic în care au acţionat. Totodată, deoarece am avut spre analiză
o situaţie de criză în care faptele se succed rapid, pentru a oferi o imagine corectă a
fenomenului discutat am aplicat metoda discursului cronologic astfel încât să se poată
observa mai precis succesiunea evenimenţială.
În al doilea rând, după recapitularea faptelor şi analiza surselor, am încercat
încadrarea evenimentului într-o construcţie teoretică coerentă beneficiind de conceptele şi
teoriile elaborate în câmpul analizei de politică externă. Pentru a înţelege criza Golfului
Tonkin dintr-o abordare decizională şi a oferi o explicaţie a deciziei de retaliere împotriva
Vietnamului de nord, luată la Washington pe parcursul zilei de 4 august, am utilizat
perspectiva unităţii de decizie elaborată de politologii Charles şi Margaret Hermann14.
Această perspectivă încearcă să integreze diferitele modele conceptuale ale analizei de
politică externă ilustrând cum tipul unităţii ultime de decizie şi natura procesului
decizional influenţează alegerea de politică externă. Autorii susţin că, din punct de vedere
analitic, pătrunderea în interiorul „cutiei negre” a statului necesită identificarea actorilor
care produc politica externă, pornind de la premisa că toate influenţele interne sau
internaţionale sunt canalizate prin structura politică a guvernului care identifică, decide şi
implementează politica externă. Astfel, autorii susţin că o modalitate eficientă de a
construi un tipar de analiză care să cuprindă toate aceste entităţi este concentrarea
analizei asupra acelor actori ce se află în vârful lanţului decizional, numite unităţi de
decizie, şi care posedă abilitatea de a aloca resurse în numele societăţii şi a lua decizii
ultime. Obiectivul central al perspectivei este să identifice influenţa unităţilor de decizie
asupra rezultatului procesului de producere a politicii externe. În acest sens, misiunea
analistului este de a surpinde cum anume tipurile de unităţi decizionale ultime identificate
influenţează modul în care sunt percepute problemele de politică externă, în care sunt
selectate alternativele de acţiune şi în care sunt luate deciziile şi implementate pe arena
internaţională.
Din punct de vedere metodologic, am împărţit evenimentele din ziua de 4 august
de la Washington în mai multe secvenţe decizionale pentru a urmări cum a fost
14 Vezi, mai ales, Charles Hermann, Margaret Hermann, „Who Makes Foreign Policy and How: AnEmpirical Inquiry”, International Studies Quaterly, vol.33, nr.4, 1989, pp.361-387; Margaret Hermann,„How Decision Units Shape Foreign Policy: A theoretical framework”, International Studies Review, vol.3,nr.2, 2001, pp.47-81.
14
identificată problema de politică externă, sesizat prilejul de luare a deciziei şi formată
unitatea ultimă de decizie. De asemenea, am urmărit cum a fost luată decizia, dacă
dinamica unităţii de decizie a jucat un rol în modalitatea de selectare a alternativei de
acţiune şi de ce fost aleasă opţiunea de retaliere în detrimentul altora, în acelaşi timp
investigând condiţiile şi variabilele care au influenţat desfăşuarea procesului decizional
pe cele trei mari niveluri de analiză a politicii externe: individual, statal şi sistemic15.
Pentru înţelegerea tuturor acestor elemente am utilizat conceptele şi teoriile din domeniul
analizei de politică externă aplicabile unităţii de decizie identificate, urmărind în acelaşi
timp şi dacă valoarea lor explicativă este confirmată de faptele oficialilor americani
reflectate de sursele primare analizate.
Sursele
Efortul nostru de analiză s-a fundamentat cu precădere pe surse primare, mai
precis, pe documente oficiale – telegrame diplomatice, memorandumuri, transcripturi ale
unor conversaţii, declaraţii oficiale şi intervenţii în spaţiul public ale factorilor de decizie
– şi pe raporte de intelligence şi mesaje tehnice sau de comandă emise în timpul crizei,
interviuri orale, memorandumuri şi cronologii oficiale, care au fost clasificate până la
jumătatea deceniului trecut. Majoritatea documentelor menţionate au fost publicate în
colecţii precum Foreign Relations of the United States. Diplomatic Papers sau Public
Papers of the Presidents of the United States. Documentele declasificate amintite au fost
în întregime digitalizate şi publicate pe site-ul oficial al Agenţiei Naţionale de Securitate
(NSA). De asemenea, unele documente au mai putut fi accesate datorită digitalizării lor la
Vietnam Virtual Archive şi Lyndon Baines Johnson Library. Nu în ultimul rând, în
15 Pentru o discuţie asupra problemei nivelurilor de analiză în relaţiile internaţionale vezi Pentru diferite definiţii a nivelurilor de analiză şi o problematizare a conceptului vezi J. David Singer, „The Level of Analysis Problem in International Relations”, World Politics, vol. 14, nr.1, 1961, pp.77-92; William Moul,„The Level of Analysis Problem Revisited”, Canadian Journal of Political Science, vol. 6, nr. 3, 1973,pp.494-513; Barry Buzan, „The Levels of Analysis Problem in International Relations Reconsidered” înSteve Smith, Ken Booth, International Relations Theory Today, Cambridge, Polity Press, 2004, pp.198-217. Nivelurile de analiză pe care am ales să le utilizăm în lucrarea de faţă sunt cele mai des întâlnite în lucrările din literatura de specialitate. Vezi Jospeh Nye, Understanding International Conflicts: AnIntroduction to Theory and Histoy, New York, Longman, 2007, pp.33-35 şi Charles Kegley, WorldPolitics.., pp.15-17.
15
această categorie se adaugă volumul de documente Hunt, Michael (ed.), A Vietnam war
reader, 2010.
Cu privire la sursele secundare am consultat cu precădere lucrări, studii şi articole
din spaţiul anglo-saxon. Pe lângă cele deja amintite, trebuiesc însă menţionate alte câteva
lucrări importante: pentru abordările teoretice de analiză a politicii externe – Laura
Neack, Jeanne Hey, Patrick Haney, Foreign policy analysis: continuity and change in its
second generation, 1995, Alex Mintz, Understanding foreign policy decision-making,
2010, Laura Neack, The new foreign policy: power seeking in a globalized era, 2008,
Charles Kegley, World Politics: Trend and Transformation, 12th ed., 2008, Mark
Webber, Michael Smith, Foreign policy in a transformed world, 2002; pentru procesul
decizional în politica externă a Statelor Unite după 1945 – Richard Snyder, Edgar
Furniss, American foreign policy: formulation, principles, and programs, 1961, Charles
Kegley, Eugene Wittkopf, James Scott, American foreign policy: pattern and process,
6th ed., 2003; pentru războiul din Vietnam şi criza Golfului Tonkin – Andrew Preston,
The war council. McGeorge Bundy, the NSC, and Vietnam, 2006, Leslie Gelb, Richard
Betts, The irony of Vietnam: the system worked, 1979, George Herring, LBJ and
Vietnam: a different kind of war, 1994, Bryan VanDeMark, Into the quagmire: Lyndon
Johnson and the escalation of the Vietnam War, 1995, Mark Moyar, Triumph Forsaken.
The Vietnam War, 1954-1965, 2006.
De asemenea, am consultat numeroase studii şi articole din importante reviste
academice, printre care International Studies Review, International Studies Quaterly,
International Security, International Affairs, Foreign Policy Analysis, Diplomatic
History, MHQ: The Quaterly Journal of Military History, World Politics, American
Political Science Review, Political Science Quaterly, Political Psychology, Journal of
Conflict Resolution, Presidential Studies Quaterly.
16
BIBLIOGRAFIE
I. Surse primare
I. A. Colecţii de documente
Foreign Relations of the United States. Diplomatic Papers, 1961-1963, vol. I:Vietnam, 1961, Washington, U.S. Government Printing Office, 1988
Foreign Relations of the United States. Diplomatic Papers, 1961-1963, Vol.IV:Vietnam, August-December 1963, Washington, U.S. Government Printing Office, 1991
Foreign Relations of the United States. Diplomatic Papers, 1964-1968, vol.I:Vietnam, 1964, Washington, U.S. Government Printing Office, 1992
Public Papers of the Presidents of the United States: Lyndon B. Johnson, 1963-64, Washington, U.S. Government Printing Office, 1965
I. B. Documente publicate
National Security Agency, Gulf of Tonkin Index - 11/30/2005 and 05/30/2006,„Oral History Interviews”, accesibil online la adresahttp://www.nsa.gov/public_info/declass/gulf_of_tonkin/oral_history.shtml
National Security Agency, Gulf of Tonkin Index - 11/30/2005 and 05/30/2006,„Signals Intelligence (SIGINT) Reports (R) and Translations (T) Mar 64 - Oct 64”,http://www.nsa.gov/public_info/declass/gulf_of_tonkin/sigint_reports/index.shtml
National Security Agency, Gulf of Tonkin Index - 11/30/2005 and 05/30/2006,„Related Command and Technical Messages from 02 Aug 64 to 26 Aug 64”, accesibil lahttp://www.nsa.gov/public_info/declass/gulf_of_tonkin/command_msgs_1.shtml
National Security Agency, Gulf of Tonkin Index - 11/30/2005 and 05/30/2006,„Chronologies of Events”, accesibil online la adresahttp://www.nsa.gov/public_info/declass/gulf_of_tonkin/chronologies.shtml
National Security Archive, „LBJ on the Gulf of Tonkin Incident”, source: JohnPrados, The White House Tapes, New York, The New Press, 2003, accesibil online laadresa http://www2.gwu.edu/~nsarchiv/NSAEBB/NSAEBB132/tapes.htm.
Lyndon Baines Johnson Library, Lyndon B. Johnson's Daily Diary Collection,„Tuesday, August 4, 1964”, accesibil online la adresahttp://www.lbjlibrary.org/assets/lbj_tools/daily_diary/pdf/1964/19640804.pdf
The Vietnam Virtual Archive, Douglas Pike Collection: Unit 01 - Assessment andStrategy, Folder 17, Box 03; Douglas Pike Collection: Unit 13 - The Early History of
17
Vietnam, Folder 06, Box 02; Folder 09, Box 04; Folder 08, Box 03; Folder 09, Box 04;Folder 10, Box 01; Folder 11, Box 04, accesibile online la adresahttp://www.vietnam.ttu.edu/virtualarchive/
Hunt, Michael (ed.), A Vietnam War Reader. A documentary history fromAmerican and Vietnamese perspectives, Chapel Hill, The Univeristy of North CarolinaPress, 2010
II. Surse secundare
II. A. Lucrări speciale
A. 1. Monografii, volume de autor
ALLISON, Graham; ZELIKOW, Philip, Esenţa deciziei: o explicaţie a crizei rachetelor din Cuba, trad. de Mihaela Răileanu, Bucureşti, Editura Polirom, 2010
BROWN, Cody, The National Security Council. A legal history of the president’smost powerful advisers, Center for the study of the presidency, Washington D.C., 2008
BURKE, John, The National Security Adviser and Staff. Transitional Challenges,The White House Transition Project Reports, 2009
CIOCULESCU, Şerban Filip (coord.); MOTOC, Iulia (coord.), Manual deanaliză a politicii externe, Bucureşti, Editura Polirom, 2010
DALLECK, Robert, Lyndon B. Johnson: portrait of a president, New York,Oxford University Press, 2004
HALPERIN, Morton, Bureaucratic Politics and Foreign Policy, Washington,Brookins Institution, 1974
HERRING, George, LBJ and Vietnam : a different kind of war, Austin, TheUniversity of Texas Press, 1994
HILL, Christopher, The changing politics of foreign policy, Basingstoke, PalgraveMcmillan, 2003
JANIS, Irving, Groupthink. Psychological studies of policy decisions andfiascoes, 2nd ed., Boston, Houghton Millfin, 1983
JERVIS, Robert, Perception and misperception in International Politics,Princeton, Princeton University Press, 1976
KEGLEY, Charles; WITTKOPF, Eugene; SCOTT, James M., American foreignpolicy: pattern and process, 6th ed., Belmont, Wadsworth, 2003
MINTZ, Alex; DeROUEN, Karl, Understanding Foreign Policy DecisionMaking, Cambridge, Cambridge University Press, 2010
MOISE, Edwin, Tonkin Gulf and the Escalation of the Vietnam War, Chapel Hill,University of North Carolina Press, 1996
NEACK, Laura; HEY, Jeanne; HANEY, Patrick (eds.), Foreign policy analysis:continuity and change in its second generation, Englewood Cliffs, Prentice Hall, 1995
18
NEACK, Laura, The new foreign policy: power seeking in a globalized era, 2nded., New York, Rowman & Littlefield, 2008
NEUSTADT, Richard, Presidential power: the politics of leadership, New York,John Wiley & Sons, 1960
PRESTON, Andrew, The War Council. McGeorge Bundy, the NSC, and Vietnam,Cambridge MA, Harvard University Press, 2006
SNYDER, Richard; FURNISS, Edgar, American foreign policy: formulation,principles, and progams, New York, Rinehart and Winston, 1961
VAN DeMARK, Bryan, Into the Quagmire. Lyndon Johnson and the Escalationof the Vietnam War, New York, Oxford University Press, 1995
WEBBER, Mark; SMITH, Michael, Foreign policy in a transformed world,Harlow, Pearson, 2002
A. 2. Studii şi articole
ALLISON, Graham, „Conceptual Models and the Cuban Missile Crisis”, TheAmerican Political Science Review, vol.63, nr.3, 1969, pp.689-718
ALLISON, Graham; HALPERIN, Morton, „Bureaucratic Politics: A paradigmand some policy implication”, World Politics, vol.24, 1972, pp.40-79
BARRETT, David,, „Doing Tuesday Lunch at Lyndon Johnson’s White House:New Archival Evidence on Vietnam Decisionmaking”, PS: Political Science and andPolitics, vol.24, nr.4, 1991, pp.676-679
BEASLEY, Ryan; KAARBO, Juliet; HERMANN, Charles; HERMANN,Margaret, „People and processes in Foreign Policymaking: Insights From ComparativeCase Studies”, International Studies Review, vol.3, nr.2, 2001, pp.217-250
BEST, James, „Who Talked to the President When? A Study of Lyndon B.Johnson”, Political Science Quaterly, vol.103, nr.3, 1988, pp.531-545
BEST, Richard A., „The National Security Council: An organizationalassessment”, Congressional Research Service, 2010
BOCK, Joseph; CLARKE, Duncan, „The National Security Assistant and theWhite House Staff: National Security Policy Decisionmaking and Domestic PoliticalConsiderations, 1947-1984”, Presidential Studies Quaterly, vol.16, nr.2, 1986
BRECHER, Michael; JAMES, Patrick, „Patterns of Crisis Management”, TheJournal of Conflict Resolution, vol.32, nr., 1988, pp.426-456
BRECHER, Michael, „State Behaviour in International Crisis: A Model”, TheJournal of Conflict Resolution, vol.23, nr.3, 1979, pp.446-480
BRECHER, Michael; STEINBERG Blema; STEIN, Janice, „A framework forresearch on Foreign Policy Behaviour”, The Journal of Conflict Resolution, vol.13, nr.1,1969, pp.75-101
BUENO DE MESQUITA, Bruce, „Domestic Politics and InternationalRelations”, International Studies Quaterly, vol.46, nr.1, 2002, pp.1-9
BURKE, John P; GREENSTEIN, Fred, „Presidential Personality and NationalSecurity Leadership: A Comparative Analysis of Vietnam Decision-Making”,International Political Science Review, vol. 10, nr.1, 1989, pp.73-92
19
CARLSNAES, Walter, „Foreign Policy”, în W. Carlsnaes, Thomas Risse, BethSimmons (eds.), Handbook of International Relations, Londra, Sage, 2002, pp.331-350
DAHL, Robert, „The Behavioral Approach in Political Science: Epitaph for aMonument to a Successful Protest”, The American Political Science Review, vol.55, nr.4,1961, pp.763-772
DeROUEN, Karl; SPRECHER Christopher, „Initial Crisis Reaction andPoliheuristic Theory”, The Journal of Conflict Resolution, vol. 48, nr.1, 2004, pp.56-68
DICKINSON, Matthew, „Neustadt, New Institutionalism, and PresidentialDecision-Making: A theory and test”, Presidential Studies Quaterly, vol.35, nr.2, 2005,pp.259-288
DREA, Edward J., „Received information indicating attack”, MHQ: The QuaterlyJournal of Military History, vol.16, nr.4, 2004, pp.74-83
DYSON, Stephen; PRESTON, Thomas, „Individual Characteristics of PoliticalLeaders and the Use of Analogy in Foreign Policy Decision Making”, PoliticalPsychology, vol.27, nr.2, 2006, pp.265-288
EGAN, Tara Marie, „Vietnam, The Johnson Administration and the role ofDomestic Public Opinion”, 49th Parallel, vol.21, 2007, pp.1-24
FEARON, James, „Domestic Politics, Foreign Policy, and Theories ofInternational Relations”, Annual Review of Political Science, vol. 1, 1998, pp.289-313
FLANAGAN, Stephen, „Managing Intelligence Community”, InternationalSecurity, vol.10, nr.1, 1985, pp.58-95
GARRISON, Jean, „Foreign Policymaking and Group Dynamics: Where we’vebeen and were we’re going”, International Studies Review, vol.5, nr.2, 2003, pp.177-183
GATES, Robert M., „CIA and American Foreign Policy”, Foreign Affairs, vol.66,nr. 2, 1987, pp.215-230
GEORGE, Alexander; STERN, Eric, „Harnessing Conflict in Foreign PolicyMaking: From Devil’s to Multiple Advocacy”, Presidential Studies Quaterly, vol.33,nr.4, 2002, pp.484-508
GEORGE, Alexander, „The Case for Multiple Advocacy in Making ForeignPolicy”, The American Political Science Review, vol. 66, nr.3, 1972, pp.751-785
GEORGE, Alexander, „The Operational Code: A Neglected Approach to theStudy of Political Leaders and Decision-Making”, International Studies Quaterly, vol.13,nr.2, 1969, pp.190-222
HAGAN, Joe D., „Does Decision Making Matter? Systematic Assumptions vs.Historical Reality in International Relations Theory”, International Studies Review, vol.3,nr.2, 2001, pp.5-46
HANYOK, Robert J., „Skunks, Bogies, Silent Hounds, and the Flying Fish: TheGulf of Tonkin Mistery, 2-4 August 1964”, în Idem „Spartans in Drakness: AmericanSIGINT and the Indochina War, 1945-1975”, pp.175-231, United States CryptologicHistory, series VI, The NSA period: 1952-present, vol.7, Center for Cryptologic History,National Security Agency, 2002
HART, Paul ’t, „Irving L. Janis' Victims of Groupthink”, Political Psychology,vol. 12, nr. 2, 1991, pp. 247-278
HENRY II, John B; ESPINOSA, William, „The Tragedy of Dean Rusk”, ForeignPolicy, nr.8, 1972, pp. 166-189
20
HEREK, Gregory; JANIS, Irving; HUTH, Paul, „Decision-Making duringInternational Crises: Is Quality of Process related to Outcome?”, The Journal of ConflictResolution, vol.31, nr.2, 1987, pp.203-226
HERMANN, Charles F., „International Crisis as a Situational Variable”, în JamesRosenau, International Politics and Foreign Policy, New York, Free Press, 1969, pp.409-421
HERMANN, Charles F., „Some Consequences of Crisis which Limit the Viabilityof Organizations”, Administrative Science Quaterly, vol.8, nr.1, 1963, pp.61-82
HERMANN, Charles; GROSS STEIN, Janice; SUNDELIUS, Bengt; WALKER,Stephen, „Resolve, Accept or Avoid: Effects of Group Conflict on Foreign PolicyDecisions”, International Studies Review, vol.3, nr.2, 2001, pp.133-168
HERMANN, Margaret, „Explaining Foreign Policy Behaviour Using the PersonalCharacteristics of Political Leaders”, International Studies Quaterly, vol.24, nr.1, 1980,pp.7-46
HERMANN, Margaret, „How Decision Units Shape Foreign Policy: A theoreticalframework”, International Studies Review, vol.3, nr.2, 2001, pp.47-81
HERMANN, Margaret; HAGAN, Joe, „International Decision Making:leadership matters”, Foreign Policy, nr.110, 1998, pp. 124-137
HERMANN, Margaret; HERMANN, Charles F., „Who Makes Foreign PolicyDecisions and How: An Empirical Inquiry”, International Studies Quaterly, vol.33, nr.4,1989, pp. 361-387
HERMANN, Margaret; PRESTON, Thomas, „Presidents, Advisers and ForeignPolicy: The Effect of Leadership Style on Executive Arrangemets”, Political Psychology,vol.15, nr.1, 1994, pp.75-96
HILL, Christopher, „What is to be done? Foreign policy as a sit for politicalaction”, International Affairs, vol.79, nr.2, 2003, pp.233-255
HOLSTI, Kalevi, „National Role Conceptions in the Study of Foreign Policy”,International Studies Quarterly, vol. 14, nr. 3, 1970, pp. 233-309
HOLSTI, Ole R., „Cognitive Approaches to Decision-Making”, în Idem, MakingAmerican Foreign Policy, New York, Routledge, 2006, pp.33-55
HOLSTI, Ole R., „Crisis Decision Making”, în Paul Viotti, Mark Kauppi,International Relations Theory: Realism, Pluralism, Globalism and Beyond, 3rd ed., NewYork, Prentice Hall, 1998, pp.269-279
HOLSTI, Ole R., „The Belief System and National Images: A Case Study”, TheJournal of Conflict Resolution, vol. 6, nr.3, 1962, pp.244-252
HOLSTI, Ole R.; ROSENAU, James, „The Domestic and Foreign Policy Beliefsof American Leaders”, The Journal of Conflict Resolution, vol.32, nr.2, 1988, pp.248-294
HOLSTI, Ole R.; ROSENAU, James, „The Meaning of Vietnam: Belief Systemsof American Leaders”, International Journal, vol.32, nr.3, 1977, pp.452-477.
HUDSON, Valerie, „Foreign Policy Analysis: Actor-Specific Theory and theGround of International Relations”, Foreign Policy Analysis, vol.1, nr.1, pp.1-30.
HUDSON, Valerie; VORE, Christopher, „Foreign Policy Analysis Yesterday,Today, and Tomorrow”, Mershon International Studies Review, vol. 39, nr. 2, 1995,pp.209-238
JANIS, Irving, „Groupthink”, Psychology Today, vol.5, nr.6, 1971, pp. 43-44, 46,74-76
21
JERVIS, Robert, „Hypotheses on Misperception”, World Politics, vol.20, nr.3,1968, pp.454-479
JERVIS, Robert, „Understanding Beliefs”, Political Psychology, vol.27, nr.5,2006, pp.641-663
KEGLEY, Charles; WITTKOPF Eugene, „Beyond consensus: The domesticcontext of American foreign policy”, în International Journal, vol. 38, nr.1, 1982-1983Iarna, pp.77-106
KEOHANE, Robert, „International Institutions: Two Approaches”, InternationalStudies Quaterly, vol.32, nr.4, 1988, pp.379-396
KRASNER, Stephen, „Are bureaucracies important? (Or Allison wonderland)”,Foreign Policy, nr.7, 1972, pp.159-179
LARSON, Deborah, „The Role of Belief Systems and Schemas in Foreign PolicyDecision-Making”, Political Psychology, vol.15, nr.1, pp.17-33
LAUREN, Paul Gordon, „Crisis Management: History and Theory inInternational Conflict”, The International History Review, vol.1, nr.4, 1979, pp.542-556
LEVY, Jack, „An Introduction to Prospect Theory”, Political Psychology, vol. 13,nr.2, 1992, pp.171-186
LEVY, Jack, „Prospect Theory, Rational Choice, and International Relations”,International Studies Quaterly, vol.4, nr.1, 1997, pp.87-112
LINDSAY, James, „Congress and Foreign Policy: Why the Hill Maters”,Political Science Quaterly, vol.107, nr.4, 1992-1993 Iarna, p.607-628
LINDSAY, James, „Congress, Foreign Policy and the New Institutionalism”,International Studies Quaterly, vol.38, nr.2, 1994, pp.281-304
LINDSAY, James; RIPLEY Randall, „How Congress influences foreign anddefense policy”, Bulletin of the American Academy of Arts and Sciences, vol. 47, no.6,1994, pp.7-32
LOGEVALL, Fredrik, „Lyndon Johnson and Vietnam”, Presidential StudiesQuaterly, vol.34, nr.1, 2004, pp.100-112
MABEE, Bryan, „Historical Institutionalism and Foreign Policy Analysis: TheOrigins of the National Security Council Revisited”, Foreign Policy Analysis, vol.7,2011, pp.27-44
MAOZ, Zeev, „Crisis Initiation: A Theoretical Explanation of a Neglected Topicin International Crisis Theory”, Review of International Studies, vol.8, nr.4, 1982,pp.215-232
MARTEL, Erich, „Gulf of Tonkin”, în OAH Magazine of History, vol.7, nr.2,1992, pp.36-39
McCLELLAND, Charles, „The Acute International Crisis”, World Politics,vol.14, nr.1, 1961, pp.182-204
McCORMICK, James, „International Crisis: A note on definition”, The WesternPolitical Quaterly, vol.31, nr.3, 1978, pp.352-358
MINTZ, Alex, „How Do Leaders Make Decisions? A poliheuristic perspective”,The Journal of Conflict Resolution, vol. 48, nr.1, 2004, pp. 3-13
MITCHELL, David, „Does Context Matter? Advisory Systems and theManagement of the Foreign Policy Decision-Making Process”, Presidential StudiesQuaterly, vol.40, nr.4, 2010, pp.632-659
22
NORTH, Robert, „Decision-Making in Crisis: An Introduction”, The Journal ofConflict Resolution, vol.6, nr.3, 1962, pp.197-203
ONEAL, John, „The Rationality of Decision Making during InternationalCrises”, Polity, vol.20, nr.4, 1988, pp.598-662
ORNSTEIN, Norman; MANN, Thomas E., „When Congress Checks Out”,Foreign Affairs, vol. 85, nr.6, 2006, pp.67-82
PATERSON, Pat, „The truth about Tonkin”, Naval History Magazine, vol.22,nr.1, 2008, pp.52-60
PATERSON, Paul, „The President’s dominance in foreign policy making”,Political Science Quaterly, vol.109, nr.2, 1994, pp.215-234
PRESTON, Andrew, „The Little State Department: McGeorge Bundy and theNational Security Staff, 1961-65”, Presidential Studies Quaterly, vol. 31, nr.4, 2001,pp.635-659
PRINS, Brandon; MARSHALL Bryan, „Congressional support of the President:A comparison of foreign, defense, and domestic policy decision making during and afterthe Cold War”, Presidential Studies Quaterly, vol.31, nr.4 2001, pp.660-679
RIPLEY, Brian, „Psychology, Foreign Policy, and International RelationsTheory”, Political Psychology, vol.14, nr.3, 1993, pp.403-416
ROBERTS, Adam, „The Fog of Crisis: The 1964 Tonkin Gulf Incidents”, TheWorld Today, vol.26, nr.5, 1970, pp.209-217
ROSATI, Jerel, „The Power of Human Cognition in the Study of World Politics”,International Studies Review, vol.2, nr.3, 2000, pp.45-75
ROSEANU, James, „A Pre-Theory Revisited: World Politics in an Era ofCascading Interdependence”, International Studies Quaterly, vol. 28, nr. 3, 1984, pp.245-305
ROSENAU, James, „Comparative Foreign Policy: Fad, Fantasy, or Field?”,International Studies Quaterly, vol.12, nr.3, 1968, pp.296-329
ROSENAU, James, „Pre-theories and theories of foreign policy”, în Idem, TheStudy of World Politics, vol. I, New York, Routledge, 2006, pp.171-200
ROSENAU, James, „The Premises and Promises of Decision-Making Analysis”,în James C. Charlesworth, Contemporary Political Analysis, New York, Free Press,1967, pp. 189-211
SCHRAUFNAGEL, Scot; SHELLMAN, Stephen, „The two presidencies, 1984-98: A replication and extension”, Presidential Studies Quaterly, vol.31, nr. 4, 2001,pp.699-707
SMITH, Steve, „Theories of Foreign Policy: An Historical Overview”, Review ofInternational Studies, vol.12, nr.1, 1986, pp.13-29
SNYDER, Richard; BRUCK H. W.; SAPIN. Burton, „The Decision-MakingApproach to the Study of International Politics”, în James Rosenau (ed.), Internationalpolitics and foreign policy: a reader in research and theory, New Yok, Free Press, 1969,pp.199-206
SOFAER, Abraham, „Presidential power and national security”, PresidentialStudies Quaterly, vol.37, nr.1, 2007, pp.101-123
SPROUT, Harold; SPROUT, Margaret, „Environmental Factors in the Study ofInternational Politics”, The Journal of Conflict Resolution, vol.1, nr.4, 1957, pp.309-328
23
STERN, Eric; SUNDELIUS, Bengt, „Crisis Management Europe: An integratedregional research and training program”, International Studies Perspectives, vol.3 nr.1,2002, pp.71-88
STERN, Eric, „Crisis Studies and Foreign Policy Analysis: Insights, Synergies,and Challenges”, International Studies Review, vol.5, nr.2, 2003, pp.183-191
TOWER, John G., „Congress versus the President: The formulation andimplementation of American foreign policy”, Foreign Affairs, vol. 60, nr.2, 1981 Iarna,pp.229-246
YE, Min, „Poliheuristic Theory, Bargaining, and Crisis Decision Making”,Foreign Policy Analysis, vol.3, nr.4, 2007, pp.317-344
WALTZ, Kenneth N, „International Politics is not Foreign Policy”, SecurityStudies, vol. 6, nr.1, pp.54-57
WELCH, David, „The Organizational Process and Bureaucratic PoliticsParadigms: Retrospect and Prospect”, International Security, vol.17, nr.2, 1992, pp.112-146
WITTKOPF, Eugene; McCORMICK, James, „Congress, the President, and theEnd of the Cold War: Has anything changed?”, The Journal of Conflict Resolution,vol.42, nr.4, 1998, pp.440-466.
ZAKARIA, Fareed, „Realism and Domestic Politics”, International Security,vol.17, nr.1, 1992, pp.177-198
II. B. Lucrări generale
B. 1. Monografii, volume de autor
ALTERMAN, Eric, When Presidents Lie. A history of official deception and itsconsequences, New York, Viking Penguin, 2004
DUROSELLE, Jean-Baptiste, Istoria Relaţiilor Internaţionale, 1919-1947, vol.I,trad. de Anca Airinei, Bucureşti, Editura Ştiinţelor Sociale şi Politice, 2006
DUROSELLE, Jean-Baptiste; KASPI, Andre, Istoria Relaţiilor Internaţionale, 1948-până în zilele noastre, vol.II, trad. de Anca Airinei, Bucureşti, Editura Ştiinţelor Sociale şi Politice, 2006
GELB Leslie; BETTS, Richard, The Irony of Vietnam: The System Worked,Washington, Brookings Institution Press, 1979
HESS, Garry R., Presidential Decision for War. Korea, Vietnam, the PersianGulf, and Iraq, 2nd. ed., Baltimore, The John Hopkins University Press, 2009
KARNOW, Stanley, Vietnam. A history, New York, Penguin Books, 1984KEGLEY, Charles, World Politics: Trend and Transformation, 12th ed.,
Belmont, Wadsworth, 2008KISSINGER, Henry, Diplomaţia, Bucureşti, Editura All, 2003
24
MORGENTHAU, Hans, Politics among nations: the struggle for power andpeace, 6th ed., New York, McGraw Hill, 1985
MOYAR, Mark, Triumph Forsaken. The Vietnam War, 1954-1965, New York,Cambridge University Press, 2006
NYE, Joseph, Understanding International Conflicts: An Introduction to Theoryand Histoy, New York, Longman, 2007
PORTER, Gareth, Perils of dominance: the United States, the Vietnam and theimbalance of power, Berkeley, University of California Press, 2005
RUSSETT, Bruce; STARR, Harvey; KINSELLA, David, World Politics: TheMenu for Choice, 9th ed., Boston, Wadsworth, 2010
SCHMIDT, Donald E., The Folly of War. American Foreign Policy, 1898-2005,New York, Algora Publishing, 2005
WALTZ, Kenneth N., Man, the State, and War. A Theoretical Analysis, NewYork, Columbia University Press, 2001
WALTZ, Kenneth N., Theory of International Politics, Reading MA, AddisonWesley, 1979
WESTHEIDER, James E., The Vietnam War, Westport, Greenwood Press, 2007WOODS, Randall Bennett, J. William Fulbright, Vietnam, and the Search for a
Cold War Foreign Policy, Cambridge, Cambridge University Press, 1998
B. 2. Studii şi articole
GADDIS, John Lewis, „International Relations Theory and the End of the ColdWar”, International Security, vol.17, nr.3, 1992-1993, Iarna, pp.5-58
HOLSTI, Ole R., „Theories of International Relations”, în Idem, MakingAmerican Foreign Policy, New York, Routledge, 2006, pp.313-345
MOUL, William, „The Level of Analysis Problem Revisited”, Canadian Journalof Political Science, vol. 6, nr. 3, 1973, pp.494-513
ROSE, Gideon, „Neoclassical Realism and Theories of Foreign Policy”, WorldPolitics, vol.51, nr.1, 1998, pp.144-172
SINGER, J. David, „International Conflict: Three Levels of Analysis”, WorldPolitics, vol.12, nr. 3, 1960, pp. 453-461
SINGER, David J., „The Level of Analysis Problem in International Relations”,World Politics, vol. 14, nr.1, 1961, pp.77-92
SNYDER, Jack, „One World, Rival Theories”, Foreign Policy, nr.145, pp.52-62WALT, Stephen, „International Relations: One World, Many Theories”, Foreign
Policy, nr.110, 1998, pp.29-46WALT, Stephen, „The relationship between theory and policy in International
Relations”, Annual Review of Political Science, vol. 8, 2005, pp. 23-48
25
II. C. Instrumente de lucru
BERRIDGE, G.R.; JAMES, Alan, A dictionary of diplomacy, Basingstoke,Palgrave, 2001
GRIFFITHS, Martin, Fifty key thinkers in international relations, 2nd ed., NewYork, Routledge, 2009
GRIFFITHS, Martin; O’CALLAGHAN, Terry, International relations: the keyconcepts, New York, Routledge, 2002
HOSCH, William (ed.), Korean War and the Vietnam War: people, power,politics, New York, Britannica Educational Publishing, 2010
VAISSE, Maurice (coord.), Dicţionar de relaţii internaţionale: secolul XX, trad.de Marius Roman, Bucureşti, Polirom, 2008
VAN EVERA, Stephen, Guide to methods for students of political science, Ithaca,Cornell University Press, 1997
