Proiecte Cu Finantare Externa

MASTERAT

MANAGEMENTUL PROIECTELOR CU FINANłARE EXTERNĂ

Prof. univ. dr. Elena Enache

2013

FACULTATEA MANAGEMENT MARKETING ÎN AFACERI ECONOMICE BRĂILA

2

CUPRINS TEMA 1 MANAGEMENTUL PROIECTELOR CU FINANłARE EXTERNĂ .....................................4

Despre Uniunea Europeană......................................................................................................4 łările membre............................................................................................................................5 Decalaje sesizabile ....................................................................................................................6 Politica regională a UE...............................................................................................................6 Obiectivul politicii regionale a UE...............................................................................................7 Instrumente de solidaritate financiară şi coeziune.....................................................................7 Bugetul Uniunii Europene ..........................................................................................................8 De unde provin fondurile?..........................................................................................................9 Cum se aprobă bugetul?..........................................................................................................11 Cum sunt utilizate şi controlate fondurile? ...............................................................................11 Noi facilităŃi pentru cheltuirea banilor UE (2014-2020) ...........................................................13 Ce se întâmplă cu banii pentru 2007-2013..............................................................................13

TEMA 2 FONDURI ŞI PROGRAME ................................................................................................15

Fonduri de preaderare – înainte de 2007 ................................................................................15 Fondurile Structurale şi de Coeziune - FSC ...........................................................................16 Ce regiuni intră sub incidenŃa politicii de coeziune? ................................................................17 Fondul European de Dezvoltare Regională - FEDR ...............................................................18 Fondul Social European - FSE ................................................................................................19 Fondul de Coeziune - FC........................................................................................................20 Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală - FEADR.......................................20 Fondul European pentru Pescuit .............................................................................................20 Documente programatice ........................................................................................................21 Programe OperaŃionale Sectoriale - POS................................................................................21 Programul OperaŃional de Dezvoltare Regională - POR.........................................................21 Programul OperaŃional Sectorial Creşterea CompetitivităŃii Economice - POS – CCE ..........22 Programul OperaŃional Sectorial Transport - POS TRANSPORT ..........................................23 Programul OperaŃional Sectorial Mediu - POS MEDIU...........................................................24 Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - POS DRU......................24 Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea CapacităŃii Administrative - POS DCA............25 Programul OperaŃional AsistenŃă Tehnică - PO – AT..............................................................25 Programul NaŃional de Dezvoltare Rurală - PNDR..................................................................25 Programul OperaŃional de Pescuit - POP................................................................................26

TEMA 3 REGIUNEA DE DEZVOLTARE 2 SUD-EST .....................................................................28

Consiliul pentru Dezvoltare Regională (CDR) - organismul regional deliberativ, fără personalitate juridică ................................................................................................................30 Colaborări cu AdministraŃia Centrală .......................................................................................30 Programul de Cooperare Transfrontalieră România–Ucraina–Republica Moldova 2007–2013..................................................................................................................................................33 Programul de Cooperare Transfrontalieră România–Bulgaria 2007-2013 .............................34

TEMA 4 DESPRE REGIONALIZARE .............................................................................................35

Consiliul Regional ....................................................................................................................38 PrefecŃii.....................................................................................................................................38 Consiliu Economic şi Social Regional......................................................................................39

3

Obiective de dezvoltare în primii 4 ani .....................................................................................39 Conditiile Comisiei Europene pentru a recunoaşte noile regiuni .............................................40 Reorganizarea sarcinilor administrative...................................................................................41 Identitatea regională.................................................................................................................42

TEMA 5 ASPECTE GENERALE PRIVIND PROIECTELE ŞI FINANłAREA ACESTORA............43

Proiectul ...................................................................................................................................43 Structura generală a proiectului ...............................................................................................43 Managementul proiectului........................................................................................................44 Managementul proiectului – avantaje/dezavantaje .................................................................45 CalităŃile unui manager de proiect...........................................................................................45 Managementul proiectului - definiŃii..........................................................................................45 Identificarea nevoii de finanŃare ...............................................................................................46 Probleme – NecesităŃi - Obiective POS-DRU..........................................................................46 Probleme – NecesităŃi - Obiective POS –MEDIU....................................................................47 Probleme – NecesităŃi - Obiective POS – TRANSPORT........................................................47 Structura capitalului..................................................................................................................50 Costul capitalului ......................................................................................................................50 Principalele noŃiuni utilizate în cadrul proiectului cu finanŃare externă.....................................51 Factorii care influenŃează succesul proiectului ........................................................................51 Fazele ciclului proiectului .........................................................................................................52 Echipa şi parteneriatul în cadrul proiectului cu finanŃare externă ............................................52 Principii utilizate în formarea echipei........................................................................................52 Bugetul proiectului....................................................................................................................52

4

TEMA 1 MANAGEMENTUL PROIECTELOR CU FINANłARE EXTERNĂ

Obiectivele disciplinei

a. Familiarizarea studenŃilor cu problemele specifice ridicate de redactarea şi implementarea proiectelor cu finanŃare externă, respectiv a proiectelor cu finanŃare de la Uniunea Europeană;

b. Dezvoltarea abilităŃilor studenŃilor privind utilizarea conceptelor, metodelor şi tehnicilor specifice redactării şi implementării proiectelor cu finanŃare europeană;

c. Aplicarea practică a metodelor , tehnicilor şi instrumentelor specifice prin redactarea unui proiect cu finanŃare externă având ca bază Programele OperaŃionale Sectoriale.

d. Utilizarea creativităŃii şi inovaŃiei în dezvoltarea de modele şi strategii de atragere şi utilizare a fondurilor structurale în vederea creşterii absorbŃiei acestora la nivel naŃional

Obiectivele sunt formulate în termeni de competenŃe profesionale

ConŃinutul disciplinei

- Rolul Uniunii Europene în finanŃarea programelor de reducere a decalajelor existente între Ńările membre

- Aspecte generale privind proiectele şi finanŃarea acestora - Proiectele cu finanŃare externă - aspecte generale - Prezentarea principalelor Programe OperaŃionale Sectoriale derulate în România - Managementul proiectului cu finanŃare externă - Bugetul proiectului cu finanŃare externă - Riscul la nivelul proiectelor cu finanŃare externă

Stabilirea notei finale la examen

- Examenul - 50% - Activitatea din timpul semestrului - 50% PROIECT – echipă de 5 studenŃi, fiecare cu un rol clar în elaborarea proiectului (1- va

prezenta detaliat POS-ul ales; 2 - va prezenta detaliat instituŃiile care lucrează în acest POS- Reprezentantul Regional, AM, OI local, dar şi beneficiarul proiectului; 3 - va prezenta detaliat ghidul solicitantului pentru axa şi proiectul ales, 4,5 - vor prezenta proiectul propriu-zis)

Modul MA – 34 studenŃi – 7 proiecte – POS Mediu, POS CCE, POR Modul MASP – 16 studenŃi – 3 proiecte – POR, POS DRU,POS Transporturi, POS DCA Modul MRU – 29 studenŃi – 6 proiecte – POS DRU

DESPRE UNIUNEA EUROPEANĂ www.europa.eu

Uniunea Europeană

Ce este? Parteneriat economic şi politic Ce obiective are? (de ce?) Libertate, prosperitate, pace InstituŃiile UE? (cum ?) Parlamentul European (îi reprezintă pe cetăŃenii Europei) Consiliul Uniunii Europene (reprezintă guvernele naŃionale) Comisia Europeană (reprezintă interesele comune ale UE)

5

Simbolurile UE • Drapelul european - Cele 12 stele dispuse în cerc simbolizează idealurile de unitate,

solidaritate şi armonie între popoarele Europei.http://europa.eu/about-eu/basic-information/symbols/anthem/index_ro.htm

• Imnul european - Melodia aleasă ca simbol al Uniunii este un extras din Simfonia a IX-a compusă în 1823 de Ludwig van Beethoven.http://europa.eu/about-eu/basic-information/symbols/europe-day/index_ro.htm

• Ziua Europei - Ideile care au dus la crearea Uniunii Europene au fost prezentate pentru prima dată la 9 mai 1950 de ministrul francez al Afacerilor Externe, Robert Schuman. De aceea, ziua de 9 mai a rămas o dată de referinŃă în istoria UE.http://europa.eu/about-eu/basic-information/symbols/motto/index_ro.htm

• Mottoul UE - „Unitate în diversitate” este deviza Uniunii Europene. Aceasta arată că europenii s-au unit pentru a promova pacea şi prosperitatea, acceptând totodată să-şi deschidă spiritul către culturile, tradiŃiile şi limbile atât de diverse ale continentului nostru.

Uniunea Europeană

łĂRILE MEMBRE • 1952 Belgia, FranŃa, Germania, Italia, Luxemburg ,Olanda • 1973 Danemarca, Irlanda, Marea Britanie • 1981 Grecia • 1986 Portugalia, Spania • 1995 Austria, Finlanda, Suedia • 2004 Cipru, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria • 2007 Bulgaria, România • łări aderente - 01.07.2013 - CroaŃia • łări candidate - Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Islanda, Muntenegru, Serbia, Turcia • łări potenŃial candidate – Albania, Bosnia şi HerŃegovina, Kosovo

6

DECALAJE SESIZABILE

Există mari diferenŃe în ceea ce priveşte nivelul de prosperitate existent între statele membre ale UE şi în interiorul acestora. Din punctul de vedere al PIB-ului pe cap de locuitor (unitatea de măsură standard a gradului de bunăstare) cele mai prospere regiuni se situează în mediul urban – Londra, Bruxelles şi Hamburg. Luxemburgul, cea mai prosperă Ńară din UE, este de peste şapte ori mai bogată decât România şi Bulgaria, cele mai sărace state membre şi ultimele care au aderat la Uniune.

POLITICA REGIONALĂ A UE http://ec.europa.eu/regional_policy/index_ro.cfm

UE transferă resurse din zonele prospere în cele mai sărace. Scopul constă în modernizarea regiunilor mai puŃin dezvoltate pentru a le da posibilitatea să

ajungă la nivelul celorlalte regiuni din UE.

• NECESITATEA PR → GLOBALIZAREA – creşterea interdependenŃelor; reducerea disparităŃilor regionale

• COEZIUNE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ Tratatul UE (Titlul XVII "Coeziunea Economică şi Socială“) • PROVOCĂRI → COMPETIłIE → SOCIETATE INFORMAłIONALĂ → EXTINDERE

7

OBIECTIVUL POLITICII REGIONALE A UE

Politica regională a UE este o politică de investiŃii, care susŃine competitivitatea şi creşterea economică, îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii, crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea durabilă. Contribuie la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020.

Politica regională îşi concentrează fondurile în zone şi sectoare în care rezultatele pot fi semnificative, fiind astfel şi expresia solidarităŃii UE cu Ńări şi regiuni mai puŃin dezvoltate. Obiectivul politicii regionale este de a reduce disparităŃile economice, sociale şi teritoriale majore dintre regiunile Europei. În lipsa măsurilor necesare, s-ar aduce atingere realizărilor majore ale UE, printre care piaŃa unică şi moneda euro.

În perioada 2007-2013, UE va investi în regiunile Europei 347 de miliarde de euro. Fondurile servesc, de exemplu, la îmbunătăŃirea infrastructurii de transport,

extinderea reŃelelor de internet până în zone îndepărtate, stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii din zone dezavantajate, implementarea unor proiecte de mediu, îmbunătăŃirea nivelului de educaŃie şi a competenŃelor, inovare, realizarea de noi produse şi metode de producŃie, eficienŃa energetică, combaterea schimbărilor climatice.

INSTRUMENT DE SOLIDARITATE FINANCIARĂ ŞI COEZIUNE

Prin solidaritate se încearcă a se aduce un ajutor concret cetăŃenilor mai defavorizaŃi şi regiunilor mai puŃin dezvoltate. Coeziunea se sprijină pe principiul că avem de câştigat, cu toŃii, din reducerea decalajelor dintre regiuni în ceea ce priveşte venitul şi gradul de bogăŃie.

Politica de Coeziune economică şi socială a Uniunii Europene trebuie văzută ca parte integrantă a Strategiei de la Lisabona (2000), care îşi propunea să transforme Europa până în anul 2010, ”în cea mai dinamică şi mai competitivă economie bazată pe cunoaştere”.

Strategia de la Lisabona a fost completată în anul 2001, în cadrul Consiliului European de la Gotheburg cu noi obiective, printre care cel mai important este asigurarea dezvoltării durabile.

În 2005, Comisia Europeană a prezentat Liniile Strategice Integrate pentru Creştere şi Ocupare, în care se afirma că UE trebuie să creeze o economie bazată pe creştere durabilă şi pe ocupare. Se stabileau 3 priorităŃi pentru UE, cuprinse în Orientările Strategice Comunitare 2007- 2013:

1. Europa - un loc mai atractiv pentru investiŃii şi muncă 2. ÎmbunătăŃirea cunoaşterii şi inovării pentru creştere 3. Locuri de muncă mai multe şi mai bune Cu alte cuvinte, politica de coeziune trebuie să încorporeze obiectivele de la Lisabona şi

Gotheburg, să răspundă strategiei de creştere şi ocupare şi să devină un vector-cheie pentru realizarea lor prin intermediul programelor naŃionale şi regionale de dezvoltare.

Având în vedere noul context european, marcat de extinderea Uniunii Europene şi de provocările de la nivel global, începând cu anul 2007, a avut loc o nouă reformă a politicii de coeziune.

Reforma urmărea să implementeze un nou cadru de programare a politicii de coeziune, să simplifice procedurile şi să descentralizeze procesul de programare, implementare şi de luare a deciziei.

Astfel: A. s-a adoptat un Nou Cadru Legal al Politicii de Coeziune 2007- 2013, B. s-au stabilit noi obiective de intervenŃie pentru principalele instrumente financiare prin care

se realizează politica de coeziune.

REFORMA PR - 2007 → NOI OBIECTIVE ConvergenŃă (sprijinind regiunile rămase în urmă din punct de vedere al dezvoltării

economice). Obiectivul "ConvergenŃă" este destinat să îmbunătăŃească condiŃiile de creştere economică şi factorii care contribuie la o reală convergenŃă pentru statele membre şi regiunile cel mai puŃin dezvoltate.

8

Competitivitate Regională şi Ocupare (sprijinind regiuni, altele decât cele rămase în urmă ca dezvoltare, pentru atingerea Ńintelor Agendei Lisabona). Obiectivul "Competitivitate regională şi ocuparea forŃei de muncă" este destinat să consolideze competitivitatea şi atractivitatea regiunilor, precum şi capacitatea de ocupare a forŃei de muncă, printr-o abordare duală.

Cooperare Teritorială Europeană (promovând o dezvoltare echilibrată a întregului teritoriu comunitar, prin încurajarea cooperării şi schimbului de bune practici între toate regiunile UE), organizat pe trei axe: cooperare trans-frontalieră, transnaŃională şi inter-regională

BUGETUL UNIUNII EUROPENE http://ec.europa.eu/budget/library/biblio/publications/glance/budget_glance_ro

Bugetul anual al UE reprezintă aproximativ 1 % din produsul naŃional al Uniunii, echivalentul a aproape 244 EUR per cetăŃean al UE.

AcŃiunile și proiectele finanŃate de la bugetul UE reflectă priorităŃile stabilite de către UE într-un anumit moment. Acestea sunt grupate în şase categorii principale de cheltuieli (numite „rubrici”) și 31 de domenii de politică diferite.

Bugetul UE finanŃează iniŃiativele și proiectele din domeniile în care toate Ńările UE au convenit să acŃioneze la nivelul Uniunii. Unirea forŃelor în aceste domenii poate aduce rezultate mai bune, la costuri reduse.

Există și alte domenii în care Ńările UE au decis totuși să nu acŃioneze la nivelul Uniunii. De exemplu, sistemele naŃionale de securitate socială, de pensii, de sănătate sau educaŃionale sunt finanŃate de către guvernele naŃionale, regionale sau locale.

„Principiul subsidiarităŃii” garantează că Uniunea intervine numai dacă obiectivele acŃiunii preconizate nu pot fi atinse în mod satisfăcător de statele membre nici la nivel central, nici la nivel regional și local, dar pot fi atinse mai bine, datorită dimensiunilor și efectelor acŃiunii preconizate la nivelul UE.

BUGET UE 2007 - 2013

9

Pe lângă asistenŃa pe termen lung din partea UE, pot beneficia de Fondul european de dezvoltare (FED) (în afara bugetului UE) 77 de Ńări în curs de dezvoltare din Africa, zona Caraibelor și Pacific. Cel de al 10-lea FED, care corespunde perioadei 2008-2013, se ridică la 22,7 miliarde EUR. Dintre sectoarele care fac obiectul finanŃării FED, putem aminti sprijinul bugetar general sau sectorial acordat Ńărilor ACP, transporturile, infrastructura, guvernanŃa democratică, agricultura și dezvoltarea rurală, sănătatea şi educaŃia.

În urma ciclonului Sidr care a lovit statul Bangladesh, sute de mii de oameni și-au pierdut adăpostul. UE a alocat asistenŃă în valoare totală de 6,5 milioane EUR pentru ca populaŃiile afectate să își poată satisface nevoile vitale în materie de apă, alimente și adăposturi.

DE UNDE PROVIN FONDURILE?

U E are RESURSE PROPRII pentru a-și finanŃa cheltuielile. Din punct de vedere juridic, aceste resurse aparŃin Uniunii. Statele membre le colectează în numele UE și le transferă în bugetul UE.

Resursele proprii se împart în trei categorii 1. RESURSE PROPRII TRADIłIONALE (RPT) - formate în principal din taxe impuse asupra

importurilor de produse provenite din state din afara UE. Reprezintă circa 12 % la veniturile totale;

10

2. resursa bazată pe TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ (TVA) este o rată fixă aplicată veniturilor din TVA-ul armonizat ale fiecărui stat membru. Reprezintă 11 % din veniturile totale;

3. resursa bazată pe VENITUL NAłIONAL BRUT (VNB) este o rată procentuală fixă aplicată VNB-ului fiecărui stat membru. Deși este o categorie neuniformă, aceasta a devenit cea mai mare sursă de venituri, contribuind în prezent cu 76 % din veniturile totale.

Bugetul primește și ALTE VENITURI, precum impozitele pe salarii plătite de către personalul UE, contribuŃiile din partea Ńărilor din afara UE pentru anumite programe ale UE și amenzile plătite de către întreprinderile care încalcă normele de concurenŃă sau alte legi. Acestea constituie aproximativ 1 % din buget.

Statele membre contribuie la buget cu sume aproximativ proporŃionale cu prosperitatea lor economică. Germania, Țările de Jos, Austria, Suedia și Regatul Unit beneficiază totuși de unele ajustări („corecŃii”) la calcularea contribuŃiilor, în vederea reducerii contribuŃiilor nete la buget, considerate excesive.

Fondurile UE revin beneficiarilor din statele membre și Ńările terŃe în conformitate cu priorităŃile stabilite de Uniune. În timp ce toate statele membre beneficiază de fonduri alocate din bugetul UE, statele membre mai puŃin prospere primesc proporŃional mai multe fonduri decât statele mai bogate, ca rezultat al solidarităŃii care stă la baza programelor UE, inclusiv în contextul politicii de coeziune.

PROVENIENTA FONDURILOR

11

CUM SE APROBĂ BUGETUL?

CUM SUNT UTILIZATE ŞI CONTROLATE FONDURILE?

Principiul-cheie este principiul bunei gestiuni financiare. Aceasta presupune că, toŃi cei care gestionează fondurile trebuie să depună toate eforturile pentru a obŃine cea mai bună valoare posibilă pentru banii cheltuiŃi. Aceasta necesită o respectare strictă a tuturor reglementărilor, dar şi evaluări periodice care verifică respectarea sa.

Cea mai mare responsabilitate pentru execuŃia şi gestionarea bugetului îi revine Comisiei Europene. În practică, majoritatea fondurilor UE (aproximativ 76 %) sunt cheltuite în cadrul așa-numitei „gestiuni repartizate”. Conform acestor acorduri, autorităŃile din statele membre sunt cele care gestionează cheltuielile într-o măsură mai mare decât Comisia.

Există un întreg sistem de verificări şi bilanŃuri pentru a garanta că fondurile în cauză sunt gestionate corect şi în conformitate cu legile aplicabile.

Comisia trebuie să recupereze sumele plătite în exces din eroare, din neglijenŃă sau în scopuri frauduloase.

Statele membre sunt responsabile în aceeași măsură pentru protejarea intereselor financiare ale UE. În acest scop, ele cooperează cu Comisia şi OLAF – Oficiul European de Luptă Antifraudă – care desfăşoară investigaŃii în cazuri potenŃiale de fraudă şi contribuie la protejarea legislaŃiei UE împotriva fraudei.

www.fonduri-structurale.ro www.fonduri-ue.ro

• În perioada 7-8 februarie 2013 a avut loc, la Bruxelles, Summit-ul european privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) al Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020, realizat pe 28 de state membre, presupunând aderarea CroaŃiei.

• Consiliul a convenit asupra unui plafon global de cheltuieli de 959,988 miliarde Euro, alocat pe cinci capitole:

12

1. Creştere inteligentă şi favorabilă incluziunii - 451,194 miliarde Euro (47%) 2. Creştere durabilă: Resurse naturale – 374,395 miliarde Euro (39%) 3. Europa în lume – 57,599 miliarde Euro (6%) 4. AdministraŃie – 57,599 miliarde Euro (6%) 5. Securitate şi cetăŃenie – 19,200 miliarde (2%) Fondurile alocate României între 2014-2020 • România va primi, în total, în exerciŃiul financiar multianual 2014-2020, 39,88 mld.

euro – fonduri structurale şi de coeziune şi fonduri destinate agriculturii - faŃă de 33,5 mld. euro cât i-a fost alocat în perioada 2007-2013. Adică o creştere procentuală de 18%, cea mai mare dintre toate Ńările.

• Fondurile structurale: +10% România va primi, între 2014-2020, 21,825 mld. euro, în creştere cu 10% faŃă de alocările din

perioada 2007-2013 (19,8 mld. euro).

• PAC: +27% (în total) Pe Politica Agricolă Comună (PAC) va primi 17,5 mld. euro, în creştere cu 27% faŃă de

alocările din actualul exerciŃiu financiar multianual al Uniunii (13,8 mld. euro). În cadrul PAC, pe cei doi piloni - „plăŃi directe“ şi „dezvoltare rurală“ - sumele comparate

arată astfel: - PlăŃi directe către fermieri: +47,5% Pe plăŃi directe către fermieri România va primi 10,3 mld. euro, faŃă de 5,6 mld. euro în

perioada 2007-2013. - Pe dezvoltare rurală: - 13,5% României i s-au alocat 7,1 mld. euro, faŃă de 8,2 mld. euro între 2007-2013 (minus 1,1 mld. euro). În cadrul PAC va exista o „flexibilitate“, în sensul că 25% din suma totală poate fi transferată

de la un pilon la celălalt – de la plăŃi directe la dezvoltare rurală şi invers. Principalul instrument de reducere a decalajelor dintre regiunile Europei rămâne Politica de

Coeziune (PC), care, prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE) și Fondul de Coeziune (FC), va finanŃa următoarele obiective în statele și regiunile membre: "InvestiŃii pentru creștere economică și locuri de muncă" (obiectiv finanŃat din toate fondurile) și "Cooperare Teritorială Europeană" (finanŃat doar de FEDR).

• Fondul de Coeziune va sprijini proiecte în domeniul mediului și de transport trans-europene.

• Prin CFM 2014 – 2020 România are alocată, pentru Politica de Coeziune, suma de 21,825 mld. Euro (faŃă de 19,8 mld. în exerciŃiul actual), sumă care va fi indexată cu inflaŃia de-a lungul celor şapte ani.

• Sprijinul necesar pentru dezvoltarea capitalului uman va fi asigurat, în cadrul Politicii de Coeziune, de FSE, printr-un procent corespunzător:

- 25 % din alocarea financiară pentru regiunile mai puŃin dezvoltate (7 din cele 8 regiuni de dezvoltare ale României)

- 40 % din alocarea financiară pentru regiunile în tranziŃie (Bucureşti Ilfov) - 52 % în regiunile mai dezvoltate • Pentru că România se află într-un program de asistenŃă, cu Uniunea Europeană şi

Fondul Monetar InternaŃional, va beneficia de o prefinanŃare de 4% din această sumă. Totodată rata de cofinanŃare de 85% pentru proiectele finanŃate din Fondurile Structurale va putea ajunge la 95%.

13

NOI FACILITĂłI PENTRU CHELTUIREA BANILOR UE (2014-2020)

• În exerciŃiul financiar viitor, banii pot fi cheltuiŃi în intervalul N+3 (trei ani după data convenită că un proiect va fi încheiat), faŃă de N+2 în prezent – adică întreaga alocare trebuie absorbită în 10 ani de la debutul exerciŃiului financiar.

• TVA pentru proiectele cu bani europeni va fi eligibilă la finanŃare (TVA poate fi plătită din sumele nerambursabile).

• Rata de cofinanŃare naŃională pentru fondurile structurale rămâne de 15% (85% bani europeni, 15% banii proprii).

• Pe dezvoltare rurală rata de cofinanŃare va rămâne la 25% (75% banii UE, 25% bani proprii). • În cazul în care un stat din UE are un acord de asistenŃă financiară, fie cu FMI, fie cu UE,

cofinanŃarea naŃională scade pe respectiva perioadă la 5% pentru fondurile structurale (5% cofinanŃare naŃională, 95% banii UE), iar pe dezvoltare rurală la 15% (15% cofinanŃare naŃională, 75% banii UE).

• PrefinanŃările (banii daŃi înainte de UE) vor fi de 3% din valoarea unui proiect. Pentru statele care în 2010 au avut un acord de finanŃate cu FMI sau UE, procentul prefinanŃărilor va fi de 4% - aşadar pentru România procentul prefinanŃării este de 4%, atât pentru fondurile de coeziune, cât şi pentru cele care privesc dezvoltarea rurală.

Noul Cadru Financiar Multianual va intra in vigoare odată cu aprobarea acestuia de către Parlamentul European.

CE SE ÎNTÂMPLĂ CU BANII PENTRU 2007-2013

• În concluziile summit-ului există un articol referitor la fondurile alocate României în exerciŃiul financiar curent. Este o recomandare a Consiliului European (şefii de state sau de

14

guverne din UE) adresată Comisiei Europene, anume ca, în cazul României şi al Slovaciei, banii pe fondurile de coeziune alocaŃi între 2007-2013 să poată fi cheltuiŃi în intervalul N3 şi nu în intervalul N2, cum se întâmplă acum.

• Ce înseamnă acest lucru? Banii europeni trebuie cheltuiŃi într-un interval de N2 ani (perioada în care ai convenit să-i foloseşti plus o perioadă de graŃie de doi ani). Când termenul a fost depăşit, banii sunt pierduŃi în cadrul mecanismului de „dezangajare automată“.

• Cum, de la aderarea la UE, România nu a atras definitiv decât 2,2 mld. euro din totalul de 19,8 mld. euro pe fonduri structurale în procesul de dezangajare automată au intrat, în 2013, 6,5 mld. euro.

• Dacă se aplică recomandarea, România va „câştiga“, va “salva” anul acesta 4 mld. euro (banii nu ar mai fi retraşi automat) din cei 6,5 miliarde de euro. Ceea ce înseamnă o recunoaştere a faptului că România nu ar fi putut absorbi, în 2013, 6,5 mld. euro şi că 4 mld. euro ar fi fost pierduŃi prin procedura dezangajării automate.

• Este doar o ipoteză pentru că nu este de la sine înŃeles că aceşti bani vor fi şi absorbiŃi, chiar dacă pentru cheltuirea lor s-ar acorda încă o perioadă de un an. Cert este că, dacă recomandarea este acceptată de Comisie, ceea ce România trebuia să absoarbă până în 2015 (2013, sfârşitul exerciŃiului financiar, plus alŃi 2 ani) trebuie să absoarbă până în 2016.

15

TEMA 2 FONDURI ŞI PROGRAME

Prezentare generală Fonduri de preaderare Fonduri structurale şi de coeziune Programele operaŃionale

FONDURI DE PREADERARE – ÎNAINTE DE 2007

Începând cu anul 2000, Uniunea Europeană a sprijinit statele candidate din Europa Centrală şi de Est în eforturile acestora de pregătire pentru aderare prin trei instrumente financiare: PHARE, ISPA, SAPARD.

PHARE

Este primul instrument creat de Uniunea Europeană, înfiinŃat la începutul anului 1989 pentru a ajuta Polonia şi Ungaria în tranziŃia de la regimul comunist la democraŃie. S-a extins treptat la 13 state din Europa Centrală şi de Est, dintre care 10 candidate: Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, Cehia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Celelalte sunt Bosnia – HerŃegovina, Albania, Macedonia.

România a intrat în circuitul asistenŃei începând cu ianuarie 1990. În timp, PHARE a avut 2 abordări diferite în ceea ce priveşte solicitarea de fonduri de

Guvernul României: - 1990 – 1997, a fost o perioadă de „finanŃare la cerere” (demand driven) caracterizată printr-o

abordare „directă”, adică proiectele propuse erau stabilite în general de guvern şi aprobate şi finanŃate ulterior de UE.

- 1998 – 2006, a fost o perioadă de „finanŃare pentru aderare” (accession driven) care se bazează pe programe clar stabilite de autorităŃile naŃionale şi UE, respectiv pe Parteneriatul pentru Aderare şi pe Programul NaŃional de Aderare a României la UE, care acoperă domeniile în care se preia legislaŃia europeană, precum şi modul în care se vor dezvolta instituŃiile la nivel central sau local.

►Perioada 1990 – 1992 a fost axată pe ajutoare umanitare de urgenŃă. ► După 1992 au apărut proiecte de tip ajutor pentru dezvoltare în sectoarele: agricultură,

învăŃământ, energia, transporturi (reabilitare de drumuri), restructurare, IMM- uri, societate civilă, sănătate şi protecŃia copiilor.

► Datorită inundaŃiilor din anul 2005, CE a aprobat o suplimentare cu 24,6 milioane euro pentru PHARE 2005 în vederea elaborării strategiei contra inundaŃiilor, precum li pentru proiecte de investiŃii menite să refacă obiective afectate: poduri, amenajarea bazinelor hidrologice.

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Total

mil. euro

228,02 288,09 279 285,945 435,259 430,9 447,426 2394,64

ISPA

A finanŃat în 2000 – 2006 proiecte de transport (infrastructură) şi de mediu. Scopul său a fost: să sprijine România în vederea alinierii standardelor de mediu (rezerve de apă potabilă, tratarea apelor reziduale, administrarea deşeurilor solide şi celor periculoase, poluarea aerului), să extindă şi conectarea reŃelelor de transport, fiind finanŃate căile ferate, rutiere şi de navigaŃie.

16

Prin ISPA, România a avut în perioada 2000 – 2006 cca. 240 milioane euro anual, împărŃite egal (câte 50%) pentru fiecare domeniu (mediu şi transport).

Din mai 2004, când a avut loc valul de aderare al celor 10 Ńări (Cipru, Estonia, Polonia, Letonia, Lituania, Malta, Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria) alocarea României a crescut cu 20% în 2004, 30% în 2005 şi 40% în 2006.

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Total

mil. euro

240 240 240 240 240+48= 288 240 +72

=312 240 +93

=336 1896

SAPARD

În 2000, CE a propus o alocare orientativă pentru fiecare Ńară candidată, realizată pe următoarele criterii: populaŃia din mediul rural, suprafaŃa agricolă, PIB pe cap de locuitor raportat la paritatea puterii de cumpărare şi situaŃia şi situaŃia specifică existentă în fiecare Ńară candiadată.

• Derularea în SAPARD a fost condiŃionată de asigurarea cofinanŃării, astfel: - pentru măsurile din domeniul public (infrastructură) 25% de la bugetul de stat şi 75%

comunitară. - pentru măsurile din domeniul privat 50% contribuŃia beneficiarilor şi 50% contribuŃie

publică (din care 25 % bugetul de stat şi 75%contribuŃie comunitară). În aceleaşi condiŃii determinate de inundaŃiile din 2005, România a beneficiat de o realocare

de 168,9 milioane euro în aprilie 2006 pentru refacerea drumurilor şi altor lucrări.

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Total

mil. euro

153 156 160 160 160 160 160 1109

FONDURILE STRUCTURALE ŞI DE COEZIUNE - FSC

(INSTRUMENTELE STRUCTURALE) - DUPĂ 2007

Sunt instrumentele financiare prin care Uniunea Europeană acŃionează pentru eliminarea disparităŃilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale.

Au rolul de a stimula creşterea economică a statelor membre ale Uniunii. Ele NU ACłIONEAZĂ ÎNSĂ SINGURE, necesitând asigurarea unei contribuŃii din partea statelor membre implicate.

Ele sunt CO-FINANłATE în principal din resursele publice ale statului membru, însă în multe domenii este necesară şi contribuŃia financiară privată, aceasta fiind încurajată în cele mai multe cazuri.

Regulile generale privind Fondurile Structurale şi de Coeziune sunt stabilite prin Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 1083/2006 din iulie 2006.

17

CE REGIUNI INTRĂ SUB INCIDENłA POLITICII DE COEZIUNE? Pentru fiecare regiune a UE se aplică două sau trei din principalele obiective ale politicii de

coeziune (convergenŃă, competitivitate regională şi ocuparea forŃei de muncă şi cooperare teritorială europeană). Totuşi, cea mai mare parte a fondurilor este direcŃionată către regiunile care au mai multă nevoie de ele: regiunile în care PIB-ul pe cap de locuitor se situează sub 75% din media la nivelul UE.

Cum sunt definite regiunile? Politica de coeziune utilizează sistemul NUTS,(Nomenclature of territorial units for statistics) care împarte fiecare Ńară pe trei niveluri de unităŃi statistice (regiuni NUTS), în funcŃie de dimensiunea populaŃiei. În prezent, UE este împărŃită în 271 de regiuni de „nivel 2”, toate intrând sub incidenŃa acoperite politicii de coeziune.

TOATE REGIUNILE României intră sub obiectivul convergenŃă http://ec.europa.eu/regional_policy/how/index_ro.cfm

Nivel Minim Maxim

NUTS 1 3 milioane 7 milioane

NUTS 2 800000 3 milioane

NUTS 3 150000 800000

CARE SUNT ACESTE FONDURI?

1. FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALĂ – FEDR 2. FONDUL SOCIAL EUROPEAN – FSE 3. FONDUL DE COEZIUNE - FC

18

PENTRU ACłIUNI COMPLEMENTARE:

4. FONDUL EUROPEAN PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ - FEADR 5. FONDUL EUROPEAN PENTRU PESCUIT - FEP

FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALĂ - FEDR

FinanŃează: – investitii productive care contribuie la crearea şi mentinerea de locuri de muncă, în principal

prin ajutoare directe pentru investiŃii în întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) – investiŃii în infrastructură – dezvoltarea potentialului intern prin măsuri care sprijină dezvoltarea regională şi locală:

sprijin şi servicii pentru întreprinderi, mai ales IMM, crearea şi dezvoltarea instrumentelor financiare, cooperare şi schimb de experienŃă între regiuni, oraşe şi între reprezentanŃi relevanŃi din domeniul social, economic şi protecŃia mediului

– asistenŃă tehnică.

ActivităŃi neeligibile: TVA, dobânzi la credite, achiziŃionarea de terenuri într-un cuantum mai mare de 10% din cheltuiala totală eligibilă pentru activitatea respectivă, construcŃii de locuinŃe.

PRIORITĂłI TEMATICE DE FINANłARE ALE FEDR PE

TREI OBIECTIVE DE POLITICĂ REGIONALĂ: 1. ConvergenŃă - la nivel regional şi local dezvoltarea integrată durabilă economică şi în

domeniul forŃei de muncă.

19

Principalele priorităŃi finanŃate: 1. cercetare şi dezvoltare tehnologică 2. societatea informatională 3. iniŃiative de dezvoltare locală 4. protecŃia mediului 5. prevenirea riscurilor 6. turism 7. investitii în cultură 8. investiŃii în transport 9. investiŃii în energie 10. investiŃii în educaŃie 11. investiŃii în infrastructura socială şi de sănătate.

2. Competitivitate regională şi ocuparea forŃei de muncă - FEDR finanŃează trei priorităŃi: 1. inovare şi economia bazată pe cunoaştere 2. protecŃia mediului şi prevenirea riscului 3. acces la servicii de transport şi telecomunicaŃii de interes economic general.

3. Cooperare teritorială europeană - FEDR finanŃează trei priorităŃi: 1. dezvoltarea activităŃilor tranfrontaliere economice, sociale şi de protecŃia mediului prin

strategii comune de dezvoltare teritorială durabilă 2. stabilirea şi dezvoltarea cooperării transnaŃionale 3. creşterea eficacităŃii politicii regionale.

► FEDR acordă o atenŃie specială Caracteristicilor teritoriale specifice. ► AcŃiunea FEDR vizează rezolvarea problemelor economice, sociale şi de mediu ale

oraşelor. ► În ceea ce priveşte zonele rurale şi zonele dependente de pescuit, intervenŃia FEDR

trebuie să se concentreze pe diversificarea economică, în special: • pe infrastructurile menite să îmbunătăŃească accesibilitatea; • pe reŃelele şi serviciile de telecomunicaŃii din zonele rurale; • pe dezvoltarea noilor activităŃi economice; • pe consolidarea legăturilor între zonele urbane şi rurale; • pe dezvoltarea turismului şi a amenajării mediului rural. ► Pentru zonele cu handicapuri naturale, FEDR contribuie la finanŃarea investiŃiilor în

favoarea accesibilităŃii, a activităŃilor economice legate de patrimoniul cultural, de utilizarea durabilă a resurselor şi de stimularea sectorului turismului.

► În cele din urmă, FEDR contribuie la finanŃarea supracosturilor legate de situaŃia geografică a regiunilor ultraperiferice, precum şi la:

• susŃinerea transportului de mărfuri şi a demarării activităŃii de furnizare a serviciilor de transport;

• susŃinerea operaŃiunilor legate de constrângerile de stocare, întreŃinerea instrumentelor de producŃie şi insuficienŃa capitalului uman de pe piaŃa locală a muncii.

FONDUL SOCIAL EUROPEAN - FSE

- este destinat să îmbunătăŃească calitatea locurilor de muncă şi posibilităŃile de ocupare a forŃei de muncă în Uniunea Europeană.

- intervine în cadrul obiectivelor „ConvergenŃă” şi „Competitivitate regională şi ocuparea forŃei de muncă”.

FinanŃează POS DRU şi POSDCA, cu următoarele priorităŃi: • Creşterea adaptabilităŃii lucrătorilor şi întreprinderilor; • Creşterea accesului şi a participării pe piaŃa muncii;

20

• Promovarea incluziunii sociale prin lupta împotriva discriminării şi facilitarea accesului pe piaŃa muncii pentru persoanele dezavantajate.

În regiuni mai puŃin dezvoltate înscrise sub obiectivul convergenŃă, FSE susŃine: • InvestiŃiile în capital uman, în special prin îmbunătăŃirea sistemelor de educaŃie şi

formare; • AcŃiuni având drept scop dezvoltarea capacităŃii instituŃionale şi a eficienŃei

administraŃiilor publice, la nivel naŃional, regional sau local.

FONDUL DE COEZIUNE - FC Ajută statele membre cu un produs naŃional brut (PNB) pe cap de locuitor de mai puŃin de

90% din media comunitară să-şi reducă diferenŃele dintre nivelurile de dezvoltare economică şi socială şi să-şi stabilizeze economiile.

► SusŃine acŃiuni în cadrul obiectivului „ConvergenŃă” şi se află sub incidenŃa aceloraşi reguli de programare, de gestionare şi de control ca în cazul FEDR şi FSE.

► FC finanŃează acŃiuni din următoarele domenii: -reŃele transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes european, -mediu (inclusiv domeniul energiei sau al transporturilor, dacă au avantaje clare pentru mediu) Pentru perioada 2007-2013, se adresează următoarelor Ńări: Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia,

Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Spania este eligibilă, pe bază tranzitorie, deoarece PNB-ul său pe cap de locuitor este inferior mediei înregistrate pentru Uniunea Europeană cu 15 state membre.

► Suspendarea asistenŃei financiare furnizate prin intermediul Fondului de Coeziune se produce prin decizia Consiliului (hotărând cu majoritate calificată) în cazul în care un stat membru care înregistrează un deficit public excesiv nu a pus capăt situaŃiei sau acŃiunile întreprinse se dovedesc a fi necorespunzătoare.

FONDUL EUROPEAN PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ - FEADR

• Contribuie la promovarea unei dezvoltări rurale durabile în întreaga comunitate, venind în

completarea politicilor de piaŃă şi de susŃinere a veniturilor aplicate în cadrul Politicii Agricole Comune, al politicii de coeziune şi al politicii comune în domeniul pescuitului.

• Obiective FEADR: - îmbunătăŃirea competitivităŃii agriculturii şi silviculturii prin sprijinirea

restructurării,dezvoltării şi inovaŃiei; - îmbunătăŃirea mediului şi a spaŃiului rural, prin sprijinirea gestionării terenurilor;

- îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii în mediul rural şi promovarea diversificării activităŃilor economice. • 7,5 mld. Euro pentru 2007-2013

FONDUL EUROPEAN PENTRU PESCUIT

FEP a fost propus de către Comisia Europeană drept un instrument nou de programare pentru pescuit, în cadrul perspectivei financiare a Uniunii Europene 2007 -2013.

înlocuieşte Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP) care a fost în vigoare pentru perioada 2000 - 2006.

la fel ca Şi IFOP, are la bază Politica Comună pentru Pescuit (PCP). Printre altele, FEP contribuie la implementarea schimbărilor aduse PCP de la ultima

reformă, din 2002. Având în vedere evoluŃia sectorului şi ultima extindere a Uniunii Europene, FEP ajută

efectuarea unui pescuit durabil şi diversificarea activităŃilor economice în zonele de pescuit.

21

DOCUMENTE PROGRAMATICE – între Fondurile europene şi POS

• Planul NaŃional de Dezvoltare (PND) 2007-2013. • PND conŃine Strategia de Dezvoltare a României pe perioada 2007 – 2013. • Pe baza PND s-a elaborat Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃã(CSNR) - documentul strategic de referintã pentru programarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune

în România. Acest tip de document este elaborat de fiecare stat membru al UE, conform noului acquis privind Politica de Coeziune.

- este aprobat de Comisia Europeană. - explicã modul în care vor fi implementate Instrumentele Structurale in Romania în perioada

2007-2013. - scopul principal al CSNR este de a consolida obiectivul strategic al politicilor economice, de

coeziune socialã şi regionale ale României, precum şi de a stabili legãturile potrivite şi corecte cu politicile Comisiei Europene, mai ales cu Strategia de la Lisabona.

- se implementeazã prin Programele OperaŃionale • Strategia NaŃională de Dezvoltare Durabilă

PROGRAME OPERAłIONALE SECTORIALE - POS

1. Programul OperaŃional de Dezvoltare Regională - POR 2.Programul OperaŃional Creşterea CompetitivităŃii Economice - PO–CCE 3. Programul OperaŃional Sectorial Transport - POS Transport 4. Programul OperaŃional Sectorial Mediu - POS Mediu 5. Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - POS DRU 6. Programul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea CapacităŃii Administrative - POS DCA 7. Programul OperaŃional AsistenŃă Tehnică - PO – AT 8. Programul NaŃional de Dezvoltare Rurală - PNDR 9. Programul OperaŃional de Pescuit - POP Aceste programe sunt organizate pe AXE PRIORITARE – domenii de acŃiune, iar fiecare

axă are subdomenii – domenii majore de intervenŃie – DMI măsuri şi activităŃi.

PROGRAMUL OPERAłIONAL DE DEZVOLTARE REGIONALĂ - POR

Este un program mono-fond, cu finanŃare doar din FEDR, repartizată pe axe prioritare astfel: – Axa Prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor, poli urbani de creştere – Axa Prioritară 2 – ImbunătăŃirea infrastructurii regionale şi locale de transport – Axa Prioritară 3 – ImbunătăŃirea infrastructurii sociale – Axa Prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local – Axa Prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului – Axa Prioritară 6 – AsistenŃă tehnică

► Total 4,4 miliarde euro, din care: - 3,7 miliarde euro din FEDR, - 0,61 miliarde contribuŃie public, - 0,09 miliarde contribuŃie privată. ► Autoritatea de Management: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice ► Organisme Intermediare: Cele 8 AgenŃii de Dezvoltare Regională ► Autoritatea de Certificare şi Plată ► Unitatea de Plată ► Autoritatea de Audit

22

► Comitet de monitorizare ► www.inforegio.ro, www.mdrt.ro ● Obiectivul strategic al POR constă în: Sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, echilibrate teritorial şi durabile a Regiunilor

României, corespunzător nevoilor lor şi resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere, prin îmbunătăŃirea condiŃiilor infrastructurale şi ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi şi a munci.

● Obiective specifice � Creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane, prin adoptarea unei abordări

policentrice, în vederea stimulării unei dezvoltări mai echilibrate a Regiunilor; � ÎmbunătăŃirea accesibilităŃii Regiunilor şi în particular a accesibilităŃii centrelor urbane şi a

legăturilor cu zonele înconjurătoare; � Creşterea calităŃii infrastructurii sociale a Regiunilor; � Creşterea competitivităŃii Regiunilor ca locaŃii pentru afaceri � Creşterea contribuŃiei turismului la dezvoltarea Regiunilor

Fonduri Structurale FEDR

(1) Fondul de Coeziune

(2) Total

(3) = (1)+(2)

2007 330.168.339 - 330.168.339 2008 404.126.047 - 404.126.047 2009 441.135.485 - 441.135.485 2010 523.721.833 - 523.721.833 2011 556.767.943 - 556.767.943 2012 663.832.914 - 663.832.914 2013 806.269.201 - 806.269.201

Total General 2007-2013

3.726.021.762 - 3.726.021.762

- Notă: Toate fondurile sunt pentru regiuni fără sprijin în perioada de tranziŃie între obiective - ContribuŃia maximă a FEDR la finanŃarea Programului OperaŃional Regional poate fi de

maxim 85% din totalul cheltuielilor eligibile. - O cheltuială cofinanŃată în cadrul Programului OperaŃional Regional nu mai poate primi

finanŃare sub un alt instrument financiar Comunitar.

PROGRAMUL OPERAłIONAL SECTORIAL CREŞTEREA COMPETITIVITĂłII ECONOMICE - POS – CCE

►Este un program mono-fond, cu finanŃare doar din FEDR, repartizată pe axe prioritare astfel: – Axa Prioritară 1: Un sistem de producŃie inovativ şi eco-eficient – Axa Prioritară 2: Cercetare, Dezvoltare Tehnologică şi Inovare pentru competitivitate – Axa Prioritară 3: TIC pentru sectoarele privat şi public – Axa Prioritară 4: Creşterea eficienŃei energetice şi a securităŃii furnizării, în contextul

combaterii schimbărilor climatice – Axa Prioritară 5: AsistenŃă tehnică ► Total 4,26 miliarde euro, din care: -2,55 miliarde euro din FEDR, -0,46 miliarde euro din contribuŃia publică naŃională, -1,25 miliarde euro din contribuŃie privată. -Autoritatea de Management: Ministerul Economiei

23

► Organisme Intermediare: Ministerul Economiei pentru axele 1 şi 4, Ministerul EducaŃiei NaŃionale pentru axa 2, Ministerul pentru Societatea InformaŃională pentru axa 3

► Autoritatea de Certificare şi Plată ► Unitatea de Plată ► Autoritatea de Audit ► Comitet de monitorizare ► www.amposcce.minind.ro

PROGRAMUL OPERAłIONAL SECTORIAL CREŞTEREA COMPETITIVITĂłII ECONOMICE - POS – CCE

►Este un program mono-fond, cu finanŃare doar din FEDR, repartizată pe axe prioritare astfel: – Axa Prioritară 1: Un sistem de producŃie inovativ şi eco-eficient – Axa Prioritară 2: Cercetare, Dezvoltare Tehnologică şi Inovare pentru competitivitate – Axa Prioritară 3: TIC pentru sectoarele privat şi public – Axa Prioritară 4: Creşterea eficienŃei energetice şi a securităŃii furnizării, în contextul

combaterii schimbărilor climatice – Axa Prioritară 5: AsistenŃă tehnică ► Total 4,26 miliarde euro, din care: 2,55 miliarde euro din FEDR, 0,46 miliarde euro din contribuŃia publică naŃională, 1,25 miliarde euro din contribuŃie privată. Autoritatea de Management: Ministerul Economiei ► Organisme Intermediare: Ministerul Economiei pentru axele 1 şi 4, Ministerul EducaŃiei

NaŃionale pentru axa 2, Ministerul pentru Societatea InformaŃională pentru axa 3 ► Autoritatea de Certificare şi Plată ► Unitatea de Plată ► Autoritatea de Audit ► Comitet de monitorizare ► www.amposcce.minind.ro

PROGRAMUL OPERAłIONAL SECTORIAL TRANSPORT - POS TRANSPORT

►Este un program bi-fond, cu finanŃare din FEDR şi FC, repartizată pe axe prioritare astfel:

– Axa Prioritară 1 - Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem de transport durabil şi integrării acestuia cu reŃelele de transport ale UE

– Axa Prioritară 2 - Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii naŃionale de transport în afara axelor prioritare TEN-T în scopul creării unui sistem naŃional de transport durabil

– Axa Prioritară 3 - Modernizarea sectorului de transportul în scopul creşterii protecŃiei mediului şi a sănătăŃii publice şi siguranŃei pasagerilor

– Axa Prioritară 4 - AsistenŃă Tehnică pentru POS-T ► Total 5,66 miliarde euro, din care: 4,57 miliarde euro din FEDR şi FC, 1,09 miliarde euro bugetul de stat. ► Autoritatea de Management: Ministerul Transporturilor ► Organisme Intermediare: - ► Autoritatea de Certificare şi Plată ► Unitatea de Plată ► Autoritatea de Audit

24

► Comitet de monitorizare ► www.ampost.ro

PROGRAMUL OPERAłIONAL SECTORIAL MEDIU - POS MEDIU

►Este un program bi-fond, cu finanŃare din FEDR şi FC, repartizată pe axe prioritare astfel: – Axa prioritară 1: Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată – Axa prioritară 2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea

siturilor contaminate istoric – Axa prioritară 3: Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin

restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea Ńintelor de eficienŃă energetică în localităŃile cele mai afectate de poluare

– Axa prioritară 4: Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecŃia naturii – Axa prioritară 5: Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în

zonele cele mai expuse la risc – Axa prioritară 6: AsistenŃă tehnică ► Total 5,5 miliarde euro, din care: 4,5 miliarde euro din FEDR şi FC, 1 miliard euro finanŃare naŃională. ► Autoritatea de Management: Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice ► Organisme Intermediare: AgenŃiile intermediare regionale ► Autoritatea de Certificare şi Plată ► Unitatea de Plată ► Autoritatea de Audit ► Comitet de monitorizare ► www.posmediu.ro

PROGRAMUL OPERAłIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE - POS DRU

► Este un program mono-fond, cu finanŃare doar din FSE, repartizată pe axe prioritare astfel: – Axa prioritară 1 - EducaŃia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi

dezvoltării societăŃii bazate pe cunoaştere – Axa Prioritară 2 - Corelarea învăŃării pe tot parcursul vieŃii cu piaŃa muncii – Axa Prioritară 3 - Creşterea adaptabilităŃii lucrătorilor şi a întreprinderilor – Axa Prioritară 4 - Modernizarea Serviciului Public de Ocupare – Axa Prioritară 5 - Promovarea măsurilor active de ocupare – Axa Prioritară 6 - Promovarea incluziunii sociale – Axa Prioritară 7 - AsistenŃă tehnică

► Total 4,09 miliarde euro, din care: 3,47 miliarde euro din FSE, 0,62 miliarde contribuŃie publică naŃională ►Autoritatea de Management: Ministerul Muncii, Familiei, ProtecŃiei Sociale și

Persoanelor Vârstnice ►Organisme Intermediare: Organisme intermediare regionale, Ministerul EducaŃiei

NaŃionale, CNDIPT, ANOFM ► Autoritatea de Certificare şi Plată ► Unitatea de Plată ► Autoritatea de Audit ► Comitet de monitorizare ► www.fseromania.ro

25

• Planul financiar al POS DRU indică contribuŃia anuală a FSE în cadrul POS DRU, astfel:

» 2007 212.973.834 » 2008 330.141.809 » 2009 452.584.803 » 2010 538.429.514 » 2011 595.593.519 » 2012 666.545.305 » 2013 679.876.212 » Total 3.476.144.996 EURO

PROGRAMUL OPERAłIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA

CAPACITĂłII ADMINISTRATIVE - POS DCA

● Este un program mono-fond, cu finanŃare doar din FSE, repartizată pe axe prioritare astfel: – Axa prioritară 1: ÎmbunătăŃiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice – Axa prioritară 2: ÎmbunătăŃirea calităŃii şi eficienŃei furnizării serviciilor publice, cu accentul

pus pe procentul de descentralizare – Axa prioritară 3: AsistenŃă tehnică.

● Total 246 milioane euro, din care: - 208 milioane euro din FSE, - 38 milioane contribuŃie publică naŃională. ● Autoritatea de Management:Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice ● Organisme Intermediare: - ● Autoritatea de Certificare şi Plată ● Unitatea de Plată ● Autoritatea de Audit ● Comitet de monitorizare ● www.fonduriadministratie.ro

PROGRAMUL OPERAłIONAL ASISTENłĂ TEHNICĂ - PO – AT

PO AsistenŃă Tehnică finanŃează, din FEDR, asigurarea sprijinului şi a instrumentelor adecvate în vederea unei coordonări şi implementări eficiente a instrumentelor structurale pentru perioada 2007-2013 şi pregătirea pentru următoarea perioadă de programare a instrumentelor structurale. Pot beneficia de finanŃare AutorităŃile de Management responsabile de gestionarea Programelor OperaŃionale; Organismele Intermediare ş.a.

● Total cu 741 milioane lei, cu depunere permanentă a cererilor de finanŃare ● Autoritatea de Management: Ministerul Fondurilor Europene ● Organisme Intermediare: AgenŃiile de Dezvoltare Regională ● Autoritatea de Certificare şi Plată ● Unitatea de Plată ● Autoritatea de Audit ● Comitet de monitorizare ● www.poat.ro

PROGRAMUL NAłIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ - PNDR

Are la bază şase orientări comunitare strategice care vor contribui la: - identificarea zonelor în care sprijinul comunitar acordat dezvoltării rurale generează cea mai

mare valoare adăugată la nivelul Uniunii Europene;

26

- crearea unei conexiuni cu principalele priorităŃi la nivel european (Lisabona, Göteborg); - asigurarea coerenŃei cu celelalte politici comunitare, în special cu politicile de coeziune şi de mediu; - luarea măsurilor conexe punerii în aplicare a noii politici agricole comune, axată pe

adaptarea la evoluŃia pieŃei şi necesitatea de restructurare care decurge din PAC, atât pentru vechile, cât şi pentru noile state membre.

Cele şase orientări strategice sunt: 1. îmbunătăŃirea competitivităŃii sectoarelor agricol şi forestier; 2. îmbunătăŃirea mediului şi a regiunilor rurale; 3. creşterea calităŃii vieŃii în zonele rurale şi încurajarea diversificării; 4. construirea capacităŃii locale de ocupare a forŃei de muncă şi de diversificare; 5. transpunerea priorităŃilor în programe; 6. complementaritatea cu alte instrumente comunitare.

PNDR

• Este un program cu finanŃare din FEADR, repartizată pe axe prioritare astfel: Axa prioritară 1: Cresterea competitivităŃii sectoarelor agricol şi forestier Axa prioritară 2: ImbunătăŃirea mediului şi a spaŃiului rural Axa prioritară 3: Calitatea vieŃii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale Axa 4: LEADER - bazată pe experienŃa câştigată în urma iniŃiativelor comunitare Leader deschide noi posibilităŃi pentru abordările locale „de jos în sus” ale problematicii

dezvoltării rurale. Aici - GAL – Grupuri de AcŃiune Locală Total 13,4 mld. EURO, din care 8,02 mld. Euro FEADR 1.95 mld. Euro contribuŃia publică naŃională 3.41mld. Euro contribuŃia privată ► Autoritatea de Management: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale ► Organisme Intermediare: AgenŃia de PlăŃi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit ► Autoritatea de Certificare şi Plată ► Autoritatea de Audit ► www.pndr.ro, www.apdrp.ro

EXISTĂ COMPLEMENTARITATE FEADR CU FONDURILE STRUCTURALE , CONFORM ANEXA 6 DIN PNDR

De accesat http://www.fonduri-

structurale.ro/Document_Files//dezvoltarerurala/00000033/t5ihv_Programul_National_de_Dezvoltare_Rurala_2007_-_2013_-_versiunea_martie_2012_.pdf

PROGRAMUL OPERAłIONAL DE PESCUIT - POP

• Viziunea strategică pentru Pescuit este următoarea: “Un sector piscicol competitiv, modern şi dinamic, bazat pe activităŃi durabile de pescuit şi

acvacultură care ia în considerare aspectele legate de protecŃia mediului, dezvoltarea socială şi bunăstarea economică.”

• Următorii indicatori de impact pot măsura îndeplinirea acestei viziuni strategice: • Creşterea competitivităŃii sectorului (creşterea valorii adăugate, creşterea productivităŃii); • Locurile de muncă create sau menŃinute în cele trei sub-sectoare (flota Mării Negre) • acvacultură şi pescuit în apele interioare) precum şi în industria de procesare şi în zonele

pescăreşti; • Adaptarea capacităŃii de pescuit. FEP acordă sprijin financiar pentru atingerea obiectivelor economice, de mediu şi sociale, în vederea: - asigurării perenităŃii activităŃii de pescuit şi de exploatare durabilă a resurselor halieutice

(pescuitului)

27

- reducerii presiunii stocurilor echilibrînd capacitatea flotei comunitare în raport cu resursele marine disponibile;

- întăririi dezvoltării întreprinderilor viabile economic în sectorul de pescuit şi dezvoltarea structurilor de exploatare a resurselor mult mai competitive;

- favorizării conservării şi protecŃiei mediului şi resurselor marine; - încurajării dezvoltării durabile în zonele costiere, maritime şi lacustre unde se desfăşoară

activităŃi de pescuit şi acvacultură şi ameliorării condiŃiilor de muncă în aceste zone; - valorificării resurselor umane şi promovarea egalităŃii între bărbaŃi şi femei, care îşi

desfăşoară activitatea în sectorul de pescuit.

POP • Axele prioritare ale programului Axa prioritară 1: Măsuri de adaptare a flotei de pescuit Comunitare Axa prioritară 2: Acvacultura, pescuitul în apele interioare, procesarea şi marketingul

produselor obŃinute din pescuit şi acvacultură Axa prioritară 3: Măsuri de interes comun Axa prioritară 4: Dezvoltarea durabilă a zonelor pescăreşti Axa prioritară 5: AsistenŃă tehnică Total: 308 mil. EURO, din care 231 mil. Euro FEP 77mil. Euro contribuŃia naŃională ► Autoritatea de Management: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - AgenŃia

NaŃională pentru Pescuit şi Acvacultură ► Organisme Intermediare:Centre regionale ale AM ► Autoritatea de Certificare şi Plată: AgenŃia de PlăŃi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit ► Autoritatea de Audit ► Comitet de monitorizare ► www.madr.ro, www.ampeste.ro

Programe de cooperare teritorială cu alte state www.infocooperare.ro şi www.mdrt.ro 1.Programul OperaŃional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013 - www.ro-

ua-md.net 2.Programul OperaŃional Comun Ungaria-Slovacia-România-Ucraina www.huskroua-cbc.net/ro 3. Programul OperaŃional Comun de Cooperare în bazinul Mării Negre www.blacksea-cbc.net 4.Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013 www.cbcromaniabulgaria.eu 5. Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România www.huro-cbc.eu/ro/ 6. Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia - www.romania-serbia.net 7. Programul de cooperare transnaŃională „Sud Estul Europei” - www.southeast-europe.net/en 8. PO-uri Cooperare Interregională: - INTERREG IV C - URBACT II - ESPON 2013 - INTERRACT II • AutorităŃile de management ale acestor programe nu au sediul în România.

28

TEMA 3 REGIUNEA DE DEZVOLTARE 2 SUD-EST

www.adrse.ro Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România

29

► Este a doua regiune ca mărime din România, acoperă 35.762 Km2, adică 15% din suprafaŃa totală a Ńării.

PopulaŃia şi densitatea populaŃiei

Sursa: http://www.adrse.ro/Regiunea/Geografie.aspx

30

CONSILIUL PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ (CDR) - organismul regional deliberativ, fără personalitate juridică

alcătuit din preşedinŃii consiliilor judeŃene şi din câte un reprezentant al fiecărei categorii de consilii locale municipale, orăşeneşti şi comunale din fiecare judeŃ al regiunii.

alege un preşedinte şi un vicepreşedinte, care nu pot fi reprezentanŃi ai aceluiaşi judeŃ; aceste funcŃii sunt îndeplinite, prin rotaŃie, pentru câte un mandat de un an, de către preşedinŃii consiliilor judeŃene.

în funcŃie de problematica supusă dezbaterii, la lucrările consiliului pentru dezvoltare regională pot participa, fără drept de vot, prefecŃii judeŃelor, reprezentanŃi ai consiliilor locale, municipale, orăşeneşti şi comunale, ai instituŃiilor şi organizaŃiilor cu atribuŃii în domeniul dezvoltării regionale, reprezentanŃi ai societăŃii civile şi parteneri socioeconomici relevanŃi.

Obiectivele strategiei de dezvoltare pe termen lung stabilite de CDR al Regiunii de Dezvoltare Sud-Est sunt:

Dezvoltarea IMM-urilor; Dezvoltarea infrastructurii regionale; Valorificarea potenŃialului turistic al regiunii; Diminuarea discrepanŃelor între mediul rural şi mediul urban; Dezvoltarea resurselor umane; ProtecŃia mediului.

COLABORĂRI CU ADMINISTRAłIA CENTRALĂ – Ministerul Fondurilor Europene – Ministerul EducaŃiei NaŃionale referitoare la funcŃionarea ConsorŃiului Regional Sud-Est

şi la elaborarea PRAI – PLAI - PAS, – Ministerul Muncii, Familiei, ProtecŃiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice referitoare la

funcŃionarea Secretariatului Tehnic Permanent al Regiunii Sud-Est şi la elaborarea PRAO, – Ministerul Dezvoltării Regionale şi AdministraŃiei Publice referitoare la Planul de Dezvoltare

Regională, a pregătirii perioadelor de programare stabilite de către Uniunea Europeană etc, – Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice referitoare la activitatea AgenŃiei

Regionale pentru ProtecŃia Mediului GalaŃi şi la elaborarea PRAM. – Ministerul Transporturilor – Ministerul Economiei

31

Colaborarea este direcŃionată de documente strategice naŃionale şi europene

Planul NaŃional de Dezvoltare - PND Cadrul NaŃional Stategic de ReferinŃă - CNSR Planul NaŃional de Reformă - PNR Strategia Europa 2020 Cadrul Strategic Comun etc.

Colaborarea este direcŃionată de documente strategice regionale Planul de Dezvoltare Regională 2014 - 2020 Cadrul Regional Strategic de ReferinŃă (Master Plan Regional – MPR) - 2010 Planul Regional de AcŃiune pentru Dezvoltarea InvăŃământului Profesional şi Tehnic Planul Regional de AcŃiune pentru Ocupare şi incluziune socială al Regiunii Sud-Est

(PRAO) Protocoale de colaborare încheiate cu instituții locale, regionale și naționale etc.

Sursa:http://www.adrse.ro/Documente/Planificare/PDR/2014/1.Planificare_strategica.pdf

Colaborarea este direcŃionată de documente strategice judeŃene şi locale Poli urbani de creștere - ConstanŃa Strategii județene de dezvoltare – Brăila, Buzău, GalaŃi, Vrancea Strategia POP - Brăila

32

Organigrama ADRSE iulie 2011

Sursa: http://www.adrse.ro/Documente/ADRSE/Agentie/OrganigramaADRSE.pdf

ADRSE este Autoritate de Management pentru POR

ARE ŞI PROIECTE PROPRII, finanŃate din: Surse InternaŃionale: • ARISE (finanŃat din Programul Cadru VI al Comisiei Europene, Actiuni de Suport Specific

(SSA).) • Kollison (Programul LIFE), • Visible (Programul Leonardo da Vinci – LongLife Learning), • Erik Action (Programul INTERREG IVC), • Ernest (Programul Cadru 7 pentru Cercetare al Uniunii Europene (PC7), • Euroscapes (Programul INTERREG IVC), • IN-EUR (Programul INTERREG IVC), • BORDWIIS (Programul INTERREG IVC). Surse NaŃionale: • Consolidarea CapacităŃii InstituŃionale a ConsorŃiului Regional al Regiunii de Dezvoltare

Sud-Est (CRSE) - finanŃat din FSE 3.3. • Plus de capacitate și expertiză în Serviciul Public de Ocupare - SPO PLUS CE - din FSE 4.1. • E-OCUPARE - SpaŃiu virtual pentru promovarea măsurilor active de ocupare – din FSE 5.1.

33

COOPERARE TRANSNAłIONALĂ ÎN SUD – ESTUL EUROPEI

Programul Operational Comun „Marea Neagră” 2007 – 2013, finanŃat prin Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat (ENPI).

Autoritatea Comună de Management - Ministerul Dezvoltării Regionale şi AdministraŃiei Publice.

Scopul - de a contribui la o dezvoltare susŃinută, economică şi socială, a regiunilor din Bazinul Mării Negre.

Aria eligibilă a Programului include o suprafaŃă de 834.719 km2 şi o populaŃie de 74,2 milioane locuitori din următoarele Ńări:

Romania: Regiunea Sud-Est Bulgaria: Severoiztochen, Yugoiztochen Grecia: Kentriki Makedonia, Anatoliki Makedonia Thraki Rusia: Rostov Oblast, Krasnodar Krai, Adygea Republic Turcia: Istanbul, Tekirdağ, Kocaeli, Zonguldak, Kastamonu, Samsun şi Trabzon Ucraina: Regiunile Odessa, Mykolaiv, Kherson, Zaporoshye si Donetsk, Republica Crimeea

si Sevastopol Armenia, Azerbaijan, Georgia, Moldova: - cu toate regiunile Bugetul total ENPI pentru perioada de programare 2007-2013, este de 17.305.944 Euro, dar

şi 1.339.401 din fonduri IPA (Turcia).

PROGRAMUL DE COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ ROMÂNIA – UCRAINA – REPUBLICA MOLDOVA 2007–2013

Scopul - de a îmbunătăŃi situaŃia economică, socială şi a mediului în aria programului, în contextul unor graniŃe sigure, prin intensificarea contactelor dintre partenerii de pe fiecare parte a graniŃei.

PriorităŃile şi măsurile programului sunt: Prioritatea 1: Către o economie mai competitivă a zonei de frontieră – Măsura 1.1: ImbunătăŃirea productivităŃii şi competitivităŃii zonelor urbane şi rurale – Măsura 1.2: IniŃiative transfrontaliere în domeniul transportului, infrastructurii de frontieră

şi reŃelelor de energie Prioritatea 2: Mediu şi pregătirea pentru situaŃii de urgenŃă – Măsura 2.1: Rezolvarea în comun a unor aspecte de mediu, inclusiv pregătirea pentru

situaŃii de urgenŃă – Măsura 2.2: Managementul resurselor de apă şi al deşeurilor Prioritatea 3: Promovarea actiunilor „people to people” – Măsura 3.1: Sprijin pentru administraŃia locală şi regională, pentru societatea civilă şi

comunităŃi locale – Măsura 3.2: Schimburi culturale, sociale şi în domeniul educaŃiei Bugetul programului: 137,4 mil. EUR, din care 126 mil. EUR fonduri ENPI şi 11,4 mil.

EUR co-finanŃare naŃională. Aria eligibilă a programului este alcătuită din: judeŃele Botoşani, GalaŃi, Iaşi, Suceava,

Tulcea şi Vaslui (Romania); oblasturile Odessa şi Chernivetska (Ucraina); întreg teritoriul Republicii Moldova.

34

Zonele adiacente sunt: judeŃul Brăila ( Romania) şi altele din (Ucraina) Potentiali beneficiari: autoritati publice regionale si locale, organizatii non-guvernamentale,

asociatii, universitati, institute de cercetare, organizatii educationale/de instruire etc.

PROGRAMUL DE COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ ROMÂNIA – BULGARIA 2007-2013

Obiectivul general al programului este dezvoltarea în comun a ariei de cooperare transfrontalieră, prin utilizarea durabilă, în comun, a resurselor şi avantajelor umane, naturale şi de mediu.

Axele prioritare sunt: Axa prioritară 1: Accesibilitate – ImbunătăŃirea mobilităŃii şi a accesului la infrastructura de

transport, informaŃii şi comunicaŃii în regiunea transfrontalieră Axa prioritară 2: Mediu – Utilizarea durabilă şi protejarea resurselor naturale şi de mediu şi

promovarea unui management eficient al riscului în zona transfrontalieră Axa prioritară 3: Dezvoltare Economică şi Socială – Dezvoltarea economică şi coeziunea

socială prin identificarea şi consolidarea în comun a avantajelor comparative ale zonei Axa prioritară 4 : AsistenŃă tehnică Bugetul total al programului: 262.003.541 EUR, din care 217.823.757 EUR finanŃare FEDR

si 44,179,784 EUR co-finanŃare naŃională. Aria eligibilă a programului este alcătuită din: - 7 judete din România: MehedinŃi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi ConstanŃa; - 9 districte din Bulgaria: Vidin, Vratsa, Montana, Veliko Tarnovo, Pleven, Ruse, Dobrich,

Silistra si Razgrad. PotenŃiali beneficiari: autorităŃi publice locale, regionale sau centrale, ONG, institutii de

învăŃământ şi cercetare.

35

TEMA 4 DESPRE REGIONALIZARE

UNDE SUNTEM ? România are nevoie de o reorganizare administrativ-teritorială, cele 8 regiuni de dezvoltare

create în 1998 nefiind decât structuri formale, menite să bifeze unul dintre criteriile necesare aderării la UE.

36

Avem regiuni dezvoltate inegal � Preluând forma modelului european, dar ignorând complet fondul acestuia –solidaritate şi

coeziune socială –România nu a reuşit să evolueze echilibrat, prin reducerea decalajelor existente între regiuni.

� Decuplarea economică este mai evidentă în regiunile Nord-Est, Sud-Est, Sud şi Sud-Vest, acolo unde slaba dezvoltare a infrastructurii, competitivitatea economică redusă, slaba capacitate administrativă şi calitatea scăzută a resursei umane se combină cu incapacitatea guvernelor de a folosi eficient, în interesul populaŃiei, oportunităŃile post-aderare.

� Nici în interiorul regiunilor nu există modificări majore ale trendurilor de dezvoltare, judeŃele mai dezvoltate nereuşind să le tragă după ele pe cele mai puŃin dezvoltate.

PopulaŃii relativ egale

http://www.cjvrancea.ro/work1/cjvr/files/file/Strategia%20de%20dezvoltare%20a%20Regiunii/Profilul%20socio-economic%20al%20Regiunii%20Sud-Est.pdf

37

Dezvoltare inegală!(PIB/locuitor în indici ai puterii de cumpărare -% faŃă de media UE27)

PopulaŃie activă(15-65 ani) Număr similar de populaŃie activă în condiŃiile unui PIB foarte diferit! S-au folosit concepte precum“descentralizare” dar rezultatul pare a politiza şi mai mult

administraŃia. Prin modul (uneori discreŃionar) de alocare a fondurilor de la centru s-a accentuat polarizarea socială şi economică!

Descentralizarea - pe hârtie. Transfer de atribuŃii, fără fonduri. Dezechilibrele se accentuează

Centrul ia fonduri din judeŃe şi redistribuie parŃial şi politizat. Iar azi, prin descentralizare, oferă atribuŃii judeŃelor, fără ca acestea să aibă şi putere JudeŃele au preluat atribuŃii pe care nu le pot susŃine (sănătate, infrastructură, educaŃie,

dezvoltare)

Obiectiv: Regiuni puternice, descentralizare reală!

Un nou model trebuie adoptat de o largă majoritate � Un nou proiect trebuie să întrunească susŃinerea majorităŃii clasei politice, a societăŃii civile

şi a aparatului de stat. � Doar în acest fel dezvoltarea regională va ajuta România. � Scopul dezvoltării regionale: •întărirea capacităŃii administrative a actualelor regiuni de dezvoltare •reducerea decalajelor de dezvoltare, în scopul atingerii mediei europene pentru

toate regiunile de dezvoltare.

38

Un nou model trebuie adoptat de o largă majoritate � Un nou proiect trebuie să întrunească susŃinerea majorităŃii clasei politice, a societăŃii civile

şi a aparatului de stat. � Doar în acest fel dezvoltarea regională va ajuta România. � Scopul dezvoltării regionale: •întărirea capacităŃii administrative a actualelor regiuni de dezvoltare •reducerea decalajelor de dezvoltare, în scopul atingerii mediei europene pentru

toate regiunile de dezvoltare.

Model european: FranŃa

� Structurat iniŃial pe două paliere (comunal şi departamental), sistemul administrativ francez s-a caracterizat, timp de aproape două secole, prin centralizare excesivă şi prin fragmentare

(96 de departamente şi peste 36.000 de comune). Departamentele seamănă cu judeŃele din România şi ca populaŃie medie (cca500.000) şi ca suprafaŃă (5800 km²)

� Regiunea -a aparut între nivelul central şi cel departamental. Caracterul unitar al statului s-a păstrat!

� Regiunea se află pe acelaşi plan juridic cu unităŃile administrative deja existente, dar se distinge printr-un teritoriu mai larg, incluzându-le pe acestea din urmă, precum şi prin atribuŃiile orientate către dezvoltare şi bunăstare.

CONSILIUL REGIONAL

� Preşedintele – ales direct de cetăŃeni, va funcŃiona ca un “premier” al regiunii � Membrii – vor avea atribuŃii în domenii executive şi vor ajuta preşedintele în exercitarea

atribuŃiilor � Buget propriu – format din bugete locale, fonduri europene şi fonduri de coeziune de la

bugetul central � Va genera proiecte de dezvoltare pentru regiune, inclusiv pentru a reduce decalajele de

dezvoltare din interiorul său Senatul va prelua sarcina legiferării în dezvoltarea regională � A doua cameră a Parlamentului va fi aleasă după model francez, cu mandat de 4 ani şi cu

obiective de organizare şi dezvoltare regională � 3 domenii cheie de competenŃă: •Dezvoltarea regională •Politica externă •Fondurile europene � Se va diferenŃia de Camera DeputaŃilor. RelaŃia centru-regiune Senatul va lucra cu Consiliile regionale

PREFECłII � Cei 8 prefecŃi îi vor înlocui pe cei 41 din prezent � PrefecŃii îşi pot organiza puncte de lucru în fiecare judeŃ, dar instituŃia în sine va fi regională � Prefectul îşi păstrează atribuŃiile actuale, dar îşi extinde zona de manifestare a competenŃelor � Scop: o mai mare coerenŃă în implementarea programului de guvernare în teritoriu şi

reducerea birocraŃiei

39

CONSILIU ECONOMIC ŞI SOCIAL REGIONAL � Pe lângă Consiliul Regional funcŃionează un CES alcătuit din reprezentanŃii principalelor

categorii socio-economice � CES regional va avea rol consultativ în luarea deciziilor executive, dar consultarea de către

Consiliul Regional este obligatorie � CES regional va avea atribuŃia redactării de studii şi planuri de dezvoltare regională AtribuŃii definite prin dezbatere publică � Impreună cu instituŃiile europene, cu autorităŃile alese, cu partenerii sociali şi societatea

civilă, se vor defini atribuŃiile finale ale acestor instituŃii. � Regiunile vor avea dreptul de decide cu privire la folosirea fondurilor, provenite din taxe si

impozite. Principalele atribuŃii vor Ńine de dezvoltarea echilibrată a regiunilor � Guvernul central va gestiona doar proiectele naŃionale, urmând ca toate celelalte proiecte să

fie transferate către regiuni(inclusiv în ceea ce priveşte fondurile europene existente în prezent la POS-uri: mediu, resurse umane, administraŃie, transporturi etc)

OBIECTIVE DE DEZVOLTARE ÎN PRIMII 4 ANI � In fiecare regiune : 1.O mare universitate. Cel puŃin 3 universităŃi, până în 2014, trebuie să fie în top 500 2.Un mare spital regional (cu medicină de înaltă performanŃă) 3.Sistem de urgenŃă regional, cu pompieri, ambulanŃă şi poliŃie 4.Infrastructura rutieră şi feroviară modernizată 5.Un aeroport internaŃional (minim) 6.Un centru sportiv polivalent de nive linternational in fiecare regiune(stadion si sala

polivalenta) 7.Un centru de afaceri regional 8.Un centru cultural de nivel european Care sunt paşii prin care ajungem la dezvoltarea regională propusă? 2012 - 2013 � Se organizează trecerea de atribuŃii şi de competenŃe între guvern şi judeŃe, pe baza unor

dezbateri publice şi cu informarea corectă a cetăŃenilor � Se întăresc cele 8 regiuni de dezvoltare, cu structuri politice noi � Se desfiinŃează Ministerul Dezvoltării Regionale, iar fondurile europene şi fondurile

româneşti alocate dezvoltării regionale se redirecŃionează la nivel local prin politici de coeziune � Se modifică ConstituŃia, pentru introducerea acestui concept 2014 � Organizarea de alegeri indirecte, pentru desemnarea unor Consilii Regionale provizorii(în

acelaşi timp cu alegerile europarlamentare) � Aleşii locali(primari, consilieri locali şi judeŃeni) îşi aleg preşedintele de Consiliu Regional � De la nivel central, se desemnează membri delegaŃi, în subordinea preşedintelui de CR, cu

atribuŃii speciale pe domenii de interes (educaŃie, sănătate, transporturi, mediu etc) � Timp de doi ani, aceste Consilii vor funcŃiona cu atribuŃiile primite (pregătind instituŃiile

pentru primele alegeri directe) 2016 � Odată cu alegerile locale, au loc alegeri pentru desemnarea preşedintilor de Consilii

Regionale (alegeri directe–vot uninominal) � Au loc, de asemenea, alegeri pentru desemnarea Parlamentelor regionale, care vor funcŃiona

ca legislative regionale

40

� Vor intra în funcŃiune şi CurŃile de Apel regionale, pentru a funcŃiona şi puterea judecătorească la acest nivel

CONDITIILE COMISIEI EUROPENE PENTRU A RECUNOAŞTE NOILE REGIUNI

� Studiul de fezabilitate � Acordul din partea Comisiei Europene � Referendum-ul constitutional � Adoptarea cadrului legal necesar pentru implementarea reformei � Implementarea cadrului legal cu organizatiile administrative implicate � Ajustări ale măsurilor deja implementate înainte de jumătatea anului 2012 � Acceptarea formală a noii structuri implementate de către Directoratul General Politică

Regională (DG REGIO). Reforma va schimba conformitatea cu sistemul NUTS 2, iar acest lucru va conduce la nevoia unui nou sistem de management regional din partea autoritătilor

� Includerea formală în viitorul Cadru Financiar Multianual (Multianual Financial Framework –MFF)

� Adoptarea de către Parlamentul European în 2013 a noului MFF � Implementarea Politicii de Coeziune în România pentru perioada 2014/2020 cu nou stabilita

institutie la nivel regional. Dezvoltarea regională. 4 principii de bază! 1.In fiecare regiune de dezvoltare, PIB-ul şi calitatea vieŃii trebuie să se apropie de media

europeană! 2.Schimbările trebuie suportate de stat, nu de către cetăŃean! 3.Orice modificare trebuie discutată cu societatea civilă, agreată politic şi acceptată de UE! 4.ComunităŃile puternice vor forŃa şi instituŃiile centrale să fie mai puternice. Procesul de

descentralizare trebuie însotit de eficientizarea aparatului central! Notorietatea temei regionalizării, gradul de informare și de interes � Aproape 20% dintre cei chestionați nu au auzit de proiectul de regionalizare � Peste jumătate dintre români se consideră puțin sau deloc informați cu privire la aceasă

temă, în timp ce 45% se declară informați sau foarte informați � Puțin peste jumătate dintre români se consideră puțin sau deloc interesați de procesul

regionalizării în timp ce 48% spun că sunt interesați sau foarte interesați, dar 51% declară că au o părere bună sau foarte bună despre procesul de regionalizare - 51%, în timp ce 2% spun că nu au nici o părere bună, nici proastă, iar 41% au o părere proastă sau foarte proastă.

Impactul regionalizării asupra comunității � proporții aproximativ egale ale respondenților consideră că, în urma procesului de

regionalizare, procesul de colectare a taxelor la nivelul comunității lor s-ar îmbunătăți (31%), ar rămâne la fel (30%) sau s-ar înrăutăți (31%), în timp ce 7% nu știu ce s-ar întâmpla

� cei mai mulți dintre intervievați sunt de părere că în urma reorganizării României pe regiuni resursele bugetare la nivelul comunității lor s-ar îmbunătăți - 36%, în timp ce 29% consideră că ar rămâne la fel, iar alți 29% consideră că acest aspect s-ar înrăutăți

� îmbunătățirea finanțării proiectelor de infrastructură este percepută de 43% dintre participanții la studiu, în timp ce 27% dintre aceștia cred că ar rămâne la fel și doar 20% consideră că s-ar înrăutăți

� 44% dintre cei chestionați cred că în urma regionalizării procesul de creare a locurilor de muncă din comunitatea lor s-ar îmbunătăți, 26% consideră că acest aspect ar rămâne la fel, în timp ce 25% consideră că s-ar înrăutăți

41

� cei mai mulți respondenți consideră că la nivelul comunității lor s-ar reduce birocrația în urma reorganizării teritoriale pe regiuni - 40%, 27% consideră că din acest punct de vedere lucrurile ar rămâne la fel, iar 26% că s-ar înrăutăți

� privind îmbunătățirea nivelului de trai în comunitatea lor drept o consecință a procesului de regionalizare, respondenții sunt mai sceptici: majoritatea sunt de părere că lucrurile ar rămâne la fel - 36%, în timp ce 34% consideră că s-ar îmbunătăți, iar 25% consideră că s-ar înrăutăți

� majoritatea românilor, 55%, cred că atragerea de fonduri europene la nivelul comunității din care fac parte s-ar îmbunătăți o dată cu regionalizarea

� doar 38% dintre participanții la studiu cred că regionalizarea va determina o creștere a calității serviciilor publice, același procent consideră că serviciile publice vor rămâne la același nivel de calitate ca până acum, iar 16%, un procent considerabil, consideră că nivelul calității serviciilor publice se va înrăutăți în urma regionalizării

� 33% dintre respondenți consideră că drumul parcurs de cetățean pentru rezolvarea unei probleme în urma regionalizării se va îmbunătăți, respectiv se va înrăutăți.

� regionalizarea aduce cu sine speranța că, la nivelul comunităților, se va îmbunătăți cooperarea cu alte comunități din țară și din Uniunea Europeană – 46%. Această opinie se manifestă mai intens în rândul bărbaților, al persoanelor cu vârste peste 50 de ani și al persoanelor cu un grad mai ridicat de educație.

� privind îmbunătățirea nivelului de trai în comunitatea lor drept o consecință a procesului de regionalizare, respondenții sunt mai sceptici: majoritatea sunt de părere că lucrurile ar rămâne la fel - 36%, în timp ce 34% consideră că s-ar îmbunătăți, iar 25% consideră că s-ar înrăutăți

� majoritatea românilor, 55%, cred că atragerea de fonduri europene la nivelul comunității din care fac parte s-ar îmbunătăți o dată cu regionalizarea

� doar 38% dintre participanții la studiu cred că regionalizarea va determina o creștere a calității serviciilor publice, același procent consideră că serviciile publice vor rămâne la același nivel de calitate ca până acum, iar 16%, un procent considerabil, consideră că nivelul calității serviciilor publice se va înrăutăți în urma regionalizării

� 33% dintre respondenți consideră că drumul parcurs de cetățean pentru rezolvarea unei probleme în urma regionalizării se va îmbunătăți, respectiv se va înrăutăți.

� regionalizarea aduce cu sine speranța că, la nivelul comunităților, se va îmbunătăți cooperarea cu alte comunități din țară și din Uniunea Europeană – 46%. Această opinie se manifestă mai intens în rândul bărbaților, al persoanelor cu vârste peste 50 de ani și al persoanelor cu un grad mai ridicat de educație.

REORGANIZAREA SARCINILOR ADMINISTRATIVE � posibilitatea ca unele dintre responsabilitățile Guvernului să fie delegate la nivelul

regiunilor este foarte bine văzută de către români, 78% dintre aceștia manifestându-și acordul în acest sens

� politica externă este singurul segment care nu are o majoritate de opinii în ceea ce privește delegarea ei la nivelul regiunilor (37%)

� alte responsabilități, însă, sunt acceptate de majoritatea populației ca trebuind să revină în sarcina regiunilor (colectarea taxelor – 75%, ordinea publică – 81%, protecția mediului – 86%, agricultura și dezvoltarea rurală – 87%)

� Guvernul de la București ar trebui să primească, în opinia a 46% dintre români, o pondere de maximum 10% din taxele și impozitele colectate. În ceea ce privește ponderea minimă din taxe și impozite care ar trebui să rămână la nivel local, 20% dintre români consideră că aceasta ar trebui să fie între 50-70%, iar 33% sunt de părere că acest prag minim ar trebui să fie situat peste 70%.

42

IDENTITATEA REGIONALĂ � majoritatea persoanelor care ar participat la studiu – 58% – consideră că cel mai important

este să fie români � pe locul doi în preferințele respondenților se află identitatea de cetățean european – 21% -,

iar pe locul trei se poziționează identitatea de locuitor al unui oraș sau a unei comune – 17%. Doar 3% dintre participanții la studiu sunt de părere că cel mai important aspect în ceea ce privește identitatea este să fie ardelean, oltean, moldovean etc.

Responsabilitatea regionalizării � procente aproape egale din populație consideră că actuala clasă politică poate, respectiv nu

poate gestiona cu succes procesul de regionalizare a României � majoritatea românilor, 60%, consideră că partidul pe care l-au votat la alegerile

parlamentare ar susține procesul de regionalizare � 56% dintre participanții la studiu consideră că cetățenii țării ar trebui să ia decizia privind

forma de regionalizare cea mai bună � o proporție foarte mare dintre respondenți – 89% - este de părere că prin alegeri ar trebui

să fie ales conducătorul regiunii � majoritatea subiecților - 83% - declară că pentru ei este important sau chiar foarte

important cine anume va conduce regiunea � percepția populației asupra desființării județelor nu este foarte bine conturată, respectiv

procente egale – 48% - au o părere bună, respectiv proastă despre acest aspect � 72% au o părere bună despre diminuarea atribuțiilor instituției prefectului

43

TEMA 5 ASPECTE GENERALE PRIVIND PROIECTELE

ŞI FINANłAREA ACESTORA ► Conceptul de proiect – abordare economică, tehnică, financiară şi socială ► Structura generală a proiectelor ► Elementele definitorii ale proiectelor ► Caracteristicile generale ale proiectelor

PROIECTUL

� O activitate care se desfăşoară conform unui plan bine stabilit;

� Ansamblul de activităŃi planificate care se adresează unei probleme specifice, în limite de timp bine definite şi beneficiază de fonduri limitate.

� Un grup de activităŃi intercondiŃionate, bine organizate care au ca punct final obŃinerea unor rezultate clare;

� Un ansamblu de activităŃi ce trebuie desfăşurate într-o succesiune logică pentru a îndeplinii obiectivele stabilite.

PROIECTUL CU FINANłARE EXTERNĂ reprezintă o serie de activităŃi corelate şi interdependente care au ca scop realizarea unui obiectiv viabil din punct de vedere funcŃional, economic şi social.

PROGRAMUL - un ciclu sau set planificat şi controlat de activităŃi, în general fără un termen de încheiere precis delimitat, cu un aspect dinamic, care constituie o abordare integrată pentru îndeplinirea misiunii şi obiectivelor organizaŃiei.

PROGRAMUL EUROPEAN CU FINANłARE EXTERNĂ este o măsură luată de Comisia Europeană în favoarea unei Ńări sau grup de Ńări ce constă într-un număr de activităŃi ce vor fi realizate şi suportate printr-un angajament financiar. Programul este subiectul unui memorandum financiar.

PROPUNEREA DE FINANłARE - o aplicaŃie, o cerere. Documentul scris prin care se solicită unui finanŃator fonduri pentru un proiect. ConŃine elemente esenŃiale ale proiectului şi elemente care pledează în favoarea solicitantului.

STRUCTURA GENERALĂ A PROIECTULUI 1. Termenul proiectului 2. Bugetul proiectului 3. Obiectivele proiectului 4. ActivităŃile realizate 5. Echipa proiectului 6. Schimbare durabilă adusă de proiect 7. Ciclul de viaŃă al proiectului NoŃiunea de proiect implică trei elemente definitorii: durată, risc şi eficienŃă 1 Un proiect are o imagine tridimensională, respectiv: contabilă, economică şi

financiară.

- Dimensiunea contabilă - cea mai restrictivă şi reduce noŃiunea de proiect la cea de imobilizare a activelor. Un proiect reprezintă toate bunurile mobile sau imobile, achiziŃionate sau create etc.

- Dimensiunea economică - lărgeşte sfera de cuprindere. Un proiect reprezintă toate consumurile de resurse care se efectuează în prezent în speranŃa obŃinerii în viitor a unor efecte economice, eşalonate în timp şi care, în sumă total, sunt superioare cheltuielilor iniŃiale de resurse.

44

- Dimensiunea financiară - are în vedere toate cheltuielile de resurse pe o perioadă de timp şi, în consecinŃă, asigură echilibrul dintre resurse şi nevoi.

Caracteristicile generale ale proiectului: 1. Complexitatea proiectului, orientare spre schimbare, performanŃă, control 2. Coordonarea proiectului – activităŃi şi obiective clare, concise, compatibile 3. Dinamica şi flexibilitate 4. Ciclul de viaŃă al proiectului – caracteristicile acestuia 5. InterdependenŃa 6. Unicitatea proiectului 7. Competitivitatea 8. Resurse mixte angrenate

MANAGEMENTUL PROIECTULUI 1 IniŃial, era specific sectoarelor militar şi al construcŃiilor. 2 Relativ recent, s-a dezvoltat ca un instrument de planificare, coordonare şi control al

activităŃilor complexe din economie. 3 ImportanŃa sa este în creştere majoră datorită faptului că tot mai multe acŃiuni se derulează

având la bază un proiect, 4 Şi-a dovedit capacitatea de a face faŃă noilor tendinŃe pe plan mondial -creşterea

volumului de informaŃie şi de cunoştinŃe, creşterea de bunuri şi servicii tot mai complexe şi mai puternic personalizate, creşterea competiŃiei pe piaŃă.

5 Este o ramură specializată a managementului apărută în anii 50 şi aplicată prima oară în SUA, la NASA.

6 A fost preluat şi în Europa, în Marea Britanie – The Chartered Institute of Building, care alături de alte organizaŃii, cum ar fi Institutul pentru Managementul Proiectelor, a format un organism de certificare a managerilor de proiect şi a programelor de formare în domeniu.

7 La nivel european s-au elaborat proceduri privind calitatea în domeniul managementului proiectului, proceduri concentrate în documentele OrganizaŃiei InternaŃionale de Standardizare – ISO

Managementul proiectului

► Ca organizare şi metodă, oferă posibilitatea dezvoltării şi afirmării personalităŃii, nu acceptă spontaneitatea,dar susŃine inovaŃia, canalizarea imaginativă şi dirijează eforturile organizaŃiei.

► Responsabiliează individul, redescoperind respectul pentru om.

► Este considerat „ştiinŃa resurselor” deoarece valorifică resursele umane, materiale, financiare şi informaŃionale astfel încât să asigure succesul proiectului.

► Trăsături specifice: - inovaŃia - mod nou de a rezolva o problemă, - multilateralitatea, multidisciplinaritatea - implică necesitatea de avea cunoştinŃe diverse şi

aptitudini organizatorice, - complexitatea - sinteza a cel puŃin cinci ştiinŃe: ştiinŃa de a pregăti şi lansa proiectul, ştiinŃa

de a conduce procesul de învăŃare, ştiinŃa de a organiza dezvoltarea şi implementarea proiectului, ştiinŃa de a asigura coerenŃa acŃiunilor, ştiinŃa de a monitoriza şi evalua.

Managementul proiectului

► Cuprinde practic elemente din toate sferele managementului: proceduri de gestionare eficientă a resurselor, aria documentelor şi a sarcinilor administrative, logica decizională, managementul financiar, precum şi metode şi tehnici de management clasice adaptate corespunzător condiŃiilor mediului actual.

45

► După 1989, managementul proiectelor s-a dezvoltat mult cuprinzând aspecte diverse ale socio-culturalului, mai ales datorită noilor politici orientate către Uniunea Europeană.

► Îşi propune realizarea unei schimbări, de aceea, ca proces trebuie să beneficieze de: – existenŃa unei viziuni, care să orienteze întreaga intervenŃie pentru atingerea obiectivelor, – existenŃa unor abilităŃi ale membrilor organizaŃiei şcolare în domeniul derulării proiectelor, – existenŃa resurselor necesare pentru producerea schimbării – existenŃa unei planificări a întregii activităŃi pe toată perioada proiectului.

MANAGEMENTUL PROIECTULUI – AVANTAJE/DEZAVANTAJE

� un control foarte bun asupra valorificării resurselor, dovedindu-şi utilitatea în cazurile în care acestea sunt restrânse,

� relaŃii mai bune şi mai apropiate cu clienŃii, � costuri mai mici, calitate mai înaltă şi profituri mai mari, � creşterea eficienŃei pe ansamblu, datorită orientării spre rezultate, coordonării

interdepartamentale şi motivarea mai bună a angajaŃilor. � tendinŃa mai accentuată de a încălca unele componente ale politicii interne a unei firme, dat

fiind gradul ridiat de autonomie al personalului implicat, creşterea costurilor pe anumite activităŃi, � dificultăŃi de organizare, � utilizarea incompletă a personalului în intervalul de timp dintre finalizarea unui proiect şi

iniŃierea următorului proiect.

CALITĂłILE UNUI MANAGER DE PROIECT „Regula celor 4 C” conform căreia caracteristicile unui management de proiect performant

sunt: CoerenŃa, Curajul, Claritatea, ConsideraŃia

MANAGEMENTUL PROIECTULUI - DEFINIłII

1. Un ansamblu de procese dinamice în care se organizează şi utilizează resursele necesare într-o manieră controlată şi structurată pentru a realiza obiective precise.

2. Planificarea, coordonarea, conducerea şi controlul proiectului pe durata ciclului de viaŃă al acestuia astfel încât să se realizeze obiectivele propuse în termenele ,costurile şi calitatea stabilită.

3. Planificarea, organizarea şi gestionarea (controlul) sarcinilor şi resurselor ce urmăresc atingerea unui anumit obiectiv, în condiŃiile existenŃei unor constrângeri referitoare la timp, resurse şi costuri.

MANAGEMENTUL PROIECTULUI - DEFINIłII � Planificarea, organizarea și gestionarea (controlul) sarcinilor și resurselor, ce urmărește atingerea

unui anumit obiectiv, în condițiile existenței unor constrângeri, referitoare la timp, resurse și costuri - "Manualul de management al proiectelor", elaborat în anul 1998 de Guvernul României

� Planificarea, organizarea, monitorizarea, controlarea, raportarea și întreprinderea acțiunilor corective necesare tuturor proceselor proiectului, de care este nevoie pentru realizarea obiectivelor proiectului, în mod continuu. - Standardul român SR ISO 10006:2005

� Un set de principii, practici si tehnici folosite pentru a conduce echipa de lucru a proiectului si a controla termenele, costurile si riscurile in scopul producerii rezultatului dorit.

DOMENII SPECIFICE : 1 Managementul scopului 2 Managementul timpului 3 Managementul resurselor umane 4 Managementul resurselor materiale şi financiare

46

5 Managementul riscului 6 Managementul informaŃiilor 7 Managementul calităŃii

IDENTIFICAREA NEVOII DE FINANłARE FinanŃarea investiŃiilor constituie o etapă semnificativă în procesul investiŃional, în cadrul

căruia, urmare a deciziei de investiŃii („de a investi” şi de „a finanŃa”), resursele financiare se înglobează în bugetul investiŃiei şi pot fi utilizate pentru plăŃi în vederea realizării proiectului.

PROBLEME - NECESITĂłI - OBIECTIVE 1. Identificarea problematicii la nivel de entitate

� tehnologiilor vechi, poluante şi neproductive � personal necalificat, cu productivitate scăzută � sistem informatic depăşit � poluarea râului în care sunt deversate ape reziduale � sector de drum naŃional cu covor asfaltic perforat

2. Axioma probleme – necesităŃi � înlocuirea tehnologiilor nepoluante cu tehnologii noi, nepoluante cu randamente ridicate; � instruirea personalului în vederea creşterii calificării; � implementarea sistemelor informatice moderne; � staŃie de colectare şi decantare; � realizarea unui covor asfaltic;

3. Programe cu obiective specifice ce permit finanŃarea necesităŃilor identificate POS – CCE � Consolidarea şi dezvoltarea durabilă a sectorului productiv; � Crearea unui mediu favorabil dezvoltării durabile a întreprinderilor � Creşterea capacităŃii de cercetare dezvoltare (C&D), stimularea cooperării între

instituŃii de cercetare dezvoltare şi inovare (CDI) şi întreprinderi, precum şi creşterea accesului întreprinderilor la CDI;

� Valorificarea potenŃialului tehnologiei informaŃiei şi comunicaŃiilor şi aplicarea acestuia în sectorul public (administraŃie) şi cel privat (întreprinderi, cetăŃeni);

� Creşterea eficienŃei energetice si dezvoltarea durabilă a sistemului energetic, prin promovarea surselor regenerabile de energie

PROBLEME – NECESITĂłI - OBIECTIVE

POS-DRU � Promovarea calităŃii sistemului de educaŃie si formare profesională iniŃială si continuă,

inclusiv a învăŃământului superior si a cercetării; � Promovarea culturii antreprenoriale si îmbunătăŃirea calităŃii si productivităŃii muncii; � Facilitarea inserŃiei tinerilor si a somerilor de lungă durată pe piaŃa muncii; � Dezvoltarea unei pieŃe a muncii moderne, flexibile si incluzive; � Promovarea (re)inserŃiei pe piaŃa muncii a persoanelor inactive, inclusiv în zonele

rurale;

47

� ÎmbunătăŃirea serviciilor publice de ocupare; � Facilitarea accesului la educaŃie si pe piaŃa muncii a grupurilor vulnerabile


POS –MEDIU � ÎmbunătăŃirea calităŃii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin

asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015.

� Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor , prin îmbunătăŃirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeŃe până în 2015.

� Reducerea impactului negativ cauzat de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităŃi până în 2015.

� ProtecŃia şi îmbunătăŃirea biodiversităŃii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea anagementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reŃelei Natura 2000.

� Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaŃiei, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015.


POS – TRANSPORT � modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, cu aplicarea măsurilor necesare

pentru protecŃia mediului înconjurător � modernizarea şi dezvoltarea reŃelelor naŃionale de transport, în conformitate cu

principiile dezvoltării durabile � promovarea transportului feroviar, naval şi intermodal � sprijinirea dezvoltarii transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse ale

transportului asupra mediului, şi îmbunătăŃirea siguranŃei traficului şi a sănătăŃii umane.

OBIECTIVE

48

Obiective – activităŃi – eligibilitate - rezultate Ex. POS – DRU - CALIFICAREA O ŞANSĂ PENTRU VIITOR

OBIECTIVE

EX: POS CCE - PROIECTE CD DE ÎNALT NIVEL ŞTIINłIFIC LA CARE VOR PARTICIPA SPECIALIŞTI DIN STRAINĂTATE

► activităŃi de cercetare industrială; ► activităŃi de dezvoltare experimentală; ► activităŃi pentru obŃinerea şi validarea drepturilor de proprietate industrială

(numai pentru organizatii de cercetare si IMM-uri ► activităŃi de informare şi publicitate pentru proiect (numai pentru organizaŃii de

cercetare); ► management de proiect (numai pentru organizaŃii de cercetare).

49

MATRICEA GANT

MATRICEA GANT EX: POS – CCE

MATRICEA GANT

50

MATRICEA GANT

Mecanismul finanŃării întreprinderii / proiectului presupune parcurgerea succesivă a următoarelor etape:

� determinarea necesarului de finanŃare – planul de finanŃare � stabilirea structurii capitalului – capital permanent � evaluarea costului resurselor de finanŃare – costul capitalului

Planul de finanŃare - paşii

� Elaborarea strategiei de dezvoltare a entităŃii � Identificarea investiŃiilor potenŃiale � Selectarea investiŃiei optime � Stabilirea nevoii de finanŃat � Identificarea surselor de finanŃare � Identificarea costurilor � Selectarea sursei de finanŃare

STRUCTURA CAPITALULUI � Trebuie privită în funcŃie de structura capitalului permanent, format din capital propriu

şi împrumuturi pe termen mediu şi lung. � Unii economişti apreciază că „există o structură a capitalului permanent pentru care

costul finanŃărilor este minim, iar valoarea sau costul acŃiunilor pe piaŃă este maxim – respectiv efectele produse de proiect sunt maxime”

COSTUL CAPITALULUI � Este un alt pas important al mecanismului de finanŃare. Practic, prin această evaluare se

determină care sunt costurile concrete ale finanŃării unui proiect şi nu numai.

51

� Costul capitalului este un factor hotărâtor în stabilirea structurii optime a capitalurilor permanente. Prin costul capitalului se înŃelege costul pe care trebuie să-l plătească entitatea creditorilor săi, deoarece în economia reală nu există întreprindere cu resurse gratuite.

PRINCIPALELE NOłIUNI UTILIZATE ÎN CADRUL

PROIECTULUI CU FINANłARE EXTERNĂ 1. FinanŃatorul - entitatea ce pune la dispoziŃia beneficiarului fondurile necesare realizării

proiectului. 2. Beneficiarul finanŃării – entitatea care beneficiază de anumite resurse financiare prin

intermediul unui program. 3. Managementul de proiect – activităŃi specifice prin intermediul cărora este implementat

proiectul la anumite standarde. 4. Bugetul proiectului – un plan financiar utilizat în managementul proiectului prin care sunt

estimate şi limitate cheltuielile ce vor fi acoperite din fondurile alocate. 5. Programul de finanŃare – interfaŃa dintre proiect şi fondul de finanŃare. 6. Fondul european de finanŃare – expresia unei politici comunitare. 7. Acquis –ul comunitar – un set de reglementări şi practici instituŃionale. 8. Memorandumul de finanŃare – baza legală a angajamentului financiar al Comisiei Europene

faŃă de o Ńară. 9. LicitaŃia – un termen de depunere a proiectelor în vederea evaluării. 10. Dosarul de candidatură – un set de documente complete cerute a fi depuse o dată cu

cererea de finanŃare. 11.Evaluarea proiectului – etapa în care este verificată eligibilitatea proiectului, calitatea,

adecvarea şi pertinenŃa acestuia. 12. Eligibilitate/neeligibilitate – exprimă starea de fapt a proiectului; dacă îndeplineşte sau nu

criteriile obligatorii stabilite în program. 13. Grupul Ńintă – beneficiarul real al rezultatelor proiectului 14. Indicatorii proiectului – un set de parametrii ce măsoară gradul de realizare al

obiectivelor. 15. RelevanŃa proiectului pentru programul de finanŃare – reuneşte o serie de criterii ce evidenŃiază importanŃa proiectului pentru program.

FACTORII CARE INFLUENłEAZĂ SUCCESUL PROIECTULUI

Factori interni: � Evaluarea eronată a resurselor � Planificarea defectuoasă a activităŃilor � Probleme legate de aprovizionare � Schimbări în structura resurselor � Viabilitatea organizaŃiei

Factori externi: � Factori naturali � InfluenŃe economice externe � ReacŃia oamenilor afectaŃi de proiect � VoinŃa politică � DiferenŃe culturale � RezistenŃa la schimbare

52

FAZELE CICLULUI PROIECTULUI ► Modelul general al ciclului de viaŃă a unui proiect Cuprinde 4 etape importante 1. Definire 2. Planificare 3. ExecuŃie 4. Verificare şi control

► Modelul proiectului cu finanŃare europeană Cuprinde 6 etape importante 1. Programarea 2. Identificarea 3. Acceptarea 4. FinanŃarea 5. Implementarea 6. Evaluarea

ECHIPA ŞI PARTENERIATUL ÎN CADRUL PROIECTULUI CU FINANłARE EXTERNĂ

►Succesul proiectului – depinde de managementul proiectului. ► Caracterul multidisciplinar impune formarea unei echipe mixte. ► Un manager de proiect abil, cu experienŃă, formează o echipă omogenă.

PRINCIPII UTILIZATE ÎN FORMAREA ECHIPEI 1. Triplul caracter al proiectului: grupul Ńintă (o comunitate sau grup de

indivizi);parteneriatul (clasic, federaŃie); echipa de realizare a proiectului. 2. Primordialitatea proiectului – spiritul de echipă şi echipa se subordonează în totalitate

proiectului. 3. Principiul centrului neuronal sau al centrului informaŃional – managerul reprezintă punctul

central al reŃelei informaŃionale şi relaŃionale. 4. Calitatea spiritului de echipă – efectul sinergetic creat de echipă.

Succesul proiectului poate fi asigurat dacă: � Managerul de proiect provine din alt domeniu de activitate decât cel al proiectului � Succesul proiectului este dat de omogenitatea echipei � Succesul proiectului este invers proporŃional cu disparităŃile valorice ale nivelului de

inteligenŃă partenerială a membrilor echipei.

BUGETUL PROIECTULUI Scurtă definiŃie: plan financiar ce prevede cheltuieli şi venituri detaliate pe categorii sau activităŃi

Tipuri de bugete: 1. Bugetul pe categorii de cheltuieli - cheltuieli de personal – ex. salarii, diurne - cheltuieli directe – ex. deplasare, operaŃionale, subcontractare - cheltuieli indirecte – ex.efectuate indiferent de realizarea sau nu a proiectului 2. Bugetul pe categorii de cheltuieli şi activităŃi - presupune însumarea unor bugete pe activităŃi 3. Bugetul pe surse – grupează cheltuielile pe categorii şi surse de finanŃare.

53

FORME DE BUGET

ex. POS DRU

54

Date post:	27-Nov-2015
Category:	Documents
Upload:	mocanu-angela
View:	44 times
Download:	10 times

Proiecte Cu Finantare Externa

Documents