POLITICA EXTERNA - upload.wikimedia.org · desfasurarea ei. S'a crezut ca e foarte greu O. se...

POLITICA EXTERNA

REGELUI CAROL I

LECTII TINUTE LA UNIVERSITATEA DIN BUCLIIIETI

DE

IORGA

BUCURE$T1Inst. do Arto Grafice CAROL GOBL S-sor I, St. Rasicle8cu

16, Strada Paris (foci Dumas; 1, 16

1916.

Prod Lei 3,50.

,

f AI.L.

S..

1.

,

I't

f

N.

r rit

t ,

rt

1.4

A

17'+ -4

r

,LL

rr

;d

POLITICA EXTERNA

REGELUI CAROL I

A

DIN PUBLICATIUNILE CASSEI ySCOALELOR

POLITICA EXTERNAA

REGELUI CAROL I

LECTII TINUTE LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

DE

N. IORGA

BUCURESTIInst. de Ante Grafice CAROL GOBL S-sor I. St, Raaidescu

16, Strada Paris tfostii Doamneil, 16

1916.

POLITICA EXTERNAA

ROMANIEI IN DOMNIA LUI CAROL I (1)

INTRODUCERE

I.

S'a simtit necesitatea acestui curs fiindca, in ceeaceprive§te istoria contemporand, trebue sa recunoa§temca, din cauza unor anumite imprejurari care la not aufost si la vecinii nostri n'au fost, istoria contemporanaa capatat aici o infatiqare foarte superficiala si ti-pica, am zice, necuprinzand nici elemente noun caresa se adauge din vreme in vreme §i nepermitand oadancire mai mare a chestiunilor de care e vorba indesfasurarea ei. S'a crezut ca e foarte greu O. se vor-beasca de toate cele petrecute in cursul unei domniice dureaza Inca. Aceasta nu e un adevar, ci o preju-decata : cred ca orice om onest poate sa vorbeascadespre activitatea in oricare domeniu a cuiva care, intr'osituatie oricat de innalta s'ar fi aflat, a fost innaintede toate onest si el. Si poate O. vorbeasca fail saaiba toate acele reticente, toate acele gesturi fortatepe care o oficialitate rau inteleasa le admite, macar

1 Curs facut in anii 1914-5.

2 POLITICA EXTERNA A REGELUI CAROL

ca nu le impune. Lunga Domnie care s'a sfar§it, a jenatpe multi In tratarea unor anume probleme, gandindu-seca aceia ce se va spune va fi apreciat, nu numai dinpunctul de vedere al adevarului, ci i din acela al ten-dintei urmarite. Si astfel s'a imobilizat un material carenu iese la iveala decat, natural, dupa ce persoanelecare au jucat un rol de capetenie nu se mai gasescintre cei vii.

Nu numai ca a fost lunga, fericita qi rodnica Domniade care o sä ne mandrim mai mult atunci cand aceastamandrie n'o sd poata fi banuita de nici o legatura deinteres cu prezentul, dar In mare parte ajutatorii auavut o viata omeneasca deosebit de bogata in zile

sunt numai cateva saptamani de cand Dimitrie Sturdzanu mai este printre noi, §i alti ajutatori de capetenieai Domniei Regelui Carol traiesc Inca. Natural decica, in tratarea chestiunilor de politica interns qi externacare fac parte din aceasta Domnie, trebuie sa se Ginasama i de faptul ca actorii principali se gasesc Inpreajma noastra, qi atunci aceasta impune anumite con-sideratii fireti de delicateta. Afara de aceasta, este i

un sentiment de jena sd se spuie anume lucruri pe carele-ai aflat pe calea izvoarelor, atunci cand sunt In viataaceia chiar cari au scris acele izvoare on aceia cari aufacut faptele ce se oglindesc in izvoare. Anumite apre-cieri, pe care le poti face razimandu-te numai pe slovaaceasta a unui izvor Inca neIntrebuintat, vor trece suptochii oamenilor cari, scriindu-le, au avut In vedere qilucruri pe care un istoric nu le tie qi, acand lucru-rile corespunzatoare, au avut qi motive pe care nu le-aucomunicat nici ei, nici altii.

INTRODUCERE 3

Din cauza aceasta, pe cand istoria contimporana aSerbiei, a Bulgariei, a Greciei chiar, dar mai alesistoria contimporana a celor doua State slave de din-colo de Dunare, se trateaza astazi pe larg, in carti carese coboara pana in amanunte aproape de intimitate, mul-tamita schimbarilor radicale petrecute in viata acestorState, lucrul acesta la noi nu s'a putut face. S. damun exemplu ca sa fim mai bine intelesi. D. Vladan Gheor-ghevici, care a fost prim-ministru al Serbiei cativa ani,supt regele Alexandru, a tiparit lucruri care ar fi im-posibile in imprejurarile speciale dela noi. Ajutator alCoroanei, el avea obiceiul, cata vreme a fost in serviciu,sä noteze acasa tot ceia ce auzia dela suveranul sau,toate conversatiile for Si sa be reproduca supt formade dialog.

Un procedeu riscat, prin care se pot pune in guraunui om lucruri pe care nu le-a spus aka on nu le-ainteles asa, nuantele intr'un asemenea domeniu fiindinfinite... Si a publicat Intr'o carte groasa, regele A-lexandru traind Inca, aceste note.

Evident ca, prin ceia ce spune d-1 Gheorghevici inaceasta carte, Das Ende der Obrenowitsch", este sifoarte mult adevar. Numai cat Serbia Obrenovicilor,din nenorocire pentru dansa, nu samana cu Romaniaregelui Carol, din fericire pentru noi. Acolo, oamenisuparati pe rege, suparati pe dinastie, suparati pe tara lor,tipariau pe aiurea, in Austria, in Germania, ce credeaucu cale din lucrurile care iese la iveaia de obiceiu numaidupa trecere de foarte multa vreme. Pentru un istoriccaruia ii place, nu sa cerceteze, ci sa scurme, pentru


un amator al genului anecdotic, ca acel din Memo-riile lui Saint-Simon, o carte ca a d-lui Vladan Gheor-ghevici este neIntrecuta. Evident Insa el din tot acel«fatras), din toate acele conversatii de o importantamai mare sau mai mica, iese §i pentru istorie ceva :sunt, de pilda, scrisorile personale pe care regele A-lexandru le-a adresat ministrului sau.

SA ne gandim qi la bogatul material de divulgatie,dar qi de minciuni, de calomnie, pe care-I avem, In ceprivWe Bulgaria, pentru epoca lui Alexandra de Ba-temberg. Noi n'avem Insa materiale de felul acesta. Aiciau fost de sigur lupte de partid foarte invierpnate, caren'au ales totdeauna mijloacele cele mai potrivite pentruformarea unei atmosfere morale In viata politica, dar,In luptele acestea, nu s'a facut uz de mijloacele obis -nuke In Statele balcanice, mijloace reprobabile, dar care,de multe ori, ni dau un material istoric de prima mans,ce iese la iveall multa vreme tnainte de momentulcand ar fi trebuit, normal, sA ias5..

Din aceasta cauza, trebuind sä se razime cineva, inistoria contemporana a RomAnilor, numai pe acte pu-blice, care sunt totdeauna pregdtite, sau pe carp cuun caracter mai mult sau mai putin oficial, am zice, In-cremenite putin In solemnitatea lor, trebuia sa se ajungala o istorie-qablon pentru aceqti din urma cinzeci deani, la opere care se repeta, In mai larg sau In maistramt, unele pe altele.

A fost o mare fericire ca raposatul nostru Suveranni-a dat, In Insemnarile sale zilnice, un izvor de o bo-gatie, de o autenticitate qi de o cinste, de o valoare

IN TROD UCERE 5

morals cu totul superioara 1, dar, indata ce au iesit Me-moriile Regelui Carol, sau, cum le intituleaza el insusi,4Insemnarile unui martor ocular', si ele au fost intre-buintate cam in acelasi fel ca izvoarele anterioare, siele au trecut in randul izvoarelor potrivite pentru a dao povestire mai intotdeauna aceeasi, in ce priveste cu-prinsul, ca si in ce priveste forma.

Acum imprejurarile sunt altfel: o Domnie s'a incheiat,o noun generatie de oameni politici inlocuieste aproapctotal generatia veche care a ajutat pe Principe le, maitarziu pe Regele Carol, in cele d'int4iu decenii ale Dom-niei. susceptibilitatile sunt mai putine, aprecierea in-drazneste sä fie mai curagioasa. Cum era de mult nevoiede o astfel de cercetare, credem O. a venit si mo-mentul pentru a o incerca.

Numai, natural, cine o intreprinde trebuie s5. fie unom care, amestecat si el personal, catusi de putin, Inviata publica, In viata politica, simte care sunt lucru-rile ce trebuiesc spuse si care e felul cum aceste lu-cruri se cuvine a fi spuse. N'as recomanda in niciuncaz asemenea subiecte unui tanar. Nici nu cunoaste lu-crurile acestea prin ele Insele si nici nu le po ate osebiin felul cum se manifests la un anume moment si intrioanume forma; pe de aka parte, experienta dureroasa

folositoare a vietii nu I-a deprins Inca sä faca aceaalegere care sä satisfaca si adevarul si alte lucruri careexists pe langa adevar, fara sa-i strice, dar carora nici

V. Iorga, Opera de istorie a Regelui Carol, in tAnalele Aca-demiei Romine pe anul 1914.

$i

si

I


adevarul nu trebuie sä li strice prin jignirile ce se potaduce. Aceasta trebuie sa fie qi o opera de informatie,dar .i una de discretie In ce privete persoanele de cape-tenie, ca qi desvoltarea marilor probleme de care va fivorba. Si trebuie sa. fie, In acela0 timp, qi altceva.

Voim sa aratarn care a fost activitatea Romaniei in po-litica externa Intre anul 1866 i timpurile noastre, ulti-mele parti avand sa fie, neaparat, cu mult mai scurteqi tratate cu o discretie mult mai accentuate cleat celedela Inceput.

Aceasta expunere revine de drept profesorului de is-torie universals. Daca, atunci and face cineva istoriapoliticei externe a Germaniei supt Wilhelm I, trateaza,facand politica externa, totu0 in randul Intaiu politicainterns, fiindca, In amestecul de inrauriri care pleaca dinGermania qi se intorc in Germania, Germania insaqi arefoarte adese on partea de preponderanta, in orice caz oparte de egalitate, qi nu e copleqita de ceia ce vine din a-fara, ci coplete ea cu ce pornqte din energia sa pedeosebitele terenuri, istoria politicei externe a Romanieieste cu adevarat istoria unei politice externe care c4tigesa fie cunoscuta din a farce innciuntru, pe cand, am spus-o,cealalta nu se poate lamuri decat d'inauntru In afara.Vom trece candva de sigur qi la o politica externa care säpiece d'inauntru, din ce In ce mai mult, pentru a mergein afara. Dorim cu totii ca tot mai mult consolidareaindependentei noastre pe toate terenurile, pronuntareainitiativei noastre In toate directiile, originalitatea its-picata, permanenta, indestructibila a activitatii noastreIn toate sensurile sä devie evidente; dorim sa se 4na-

INTRODUCERE 7

tionalizezew oarecum qi acest domeniu ca toate cele-lalte qi sa ajungem intr'o vreme a exercita influentanoastra ca natiune prin Statul pe care 1-am creat. Avemqi inteligenta i situatia ce se cere pentru a o face, dar,inainte de a supune pe altii emanatiunii sufletului nostrunational, trebuie ca acest suflet national Insu0 sa ni-1desrobim supt toate raporturile.

Ffind vorba de probleme de istorie universals incare am fost cuprin0 fara a le fi determinat i a puteasä li schimbam caracterul, vom insists mai mult asupracunoaterii popoarelor vecine cu noi, chiar cu risculde a strica une on proportiile subiectului. Vom cautasä punem intaiu in lumina terenul pe care am mers,elementele pe care le-am gasit, influentele care au plecatde acolo, rezistentele pe care le-am intampinat, sforta-rile pe care le-am biruit, rezultatele la care am ajunsacolo.

II.

Care sunt problemele ce au ocupat Domnia lui CarolI in politica externs a terii ?

La 1866 erau patru mari probleme deschise la ho-tarele noastre, probleme cu neputinta de Inlaturat, careni cereau imperios sa luam o atitudine, qi am luat-o, uneon grabit, de obiceiu cu zabava prea mare; dar atitudineatrebuia s'o luam. intaiu era 0 vorbesc de &Ansa inprimul rand fiindca este in legatura cu Ins4i alcatuireasi consolidarea Statului, cu caracterul pe care acest Statit caqtiga acum qi-1 pastreaza in lumea european5., eraproblema legaturilor noastre cu Turcia.

S'ar pared foarte curios pentru multi can nuii dau


sama indestul de un anume moment din evolutia Sta-tului turcesc in timpurile noastre, sa se spuie Ca si-tuatia noastra fata de Turcia la 1766 era foarte clara,iar la 1866 foarte incurcata, §i sa se adauge ca, deqi,de fapt, Principatele Unite erau mai tari decat Moldovasau Muntenia unui Stefan Racovita sau Constantin Ma-vrocordat, cu toate acestea situatia noastra legala fatade Turci era superioara la 1766 fata de cea dela 1866.Aceasta a cauzat greutatile cele mai marl principeluicelui nou, care aducea cu dansul traditiile uneia din celemai marl Case din Europa, energia unei rase care urmauriaqa ei desvoltare in timpurile moderne qi un senti-ment de demnitate personals foarte hotarata, care for-meaza una din notele dominante ale caracterului sau.La 1766 lucrurile erau netede: not nu eram provinciiale Imperiului otoman, eram teri tnchinate, dupa concep-tia noastra, iar, dupa conceptia Turcilor, Geri, dqi., supusecu sabia Soliman cel-Maret a spuso, falsificand adeva-rul,dar a spus-o, official, formal, in acte care se pastreaza,dar pastrand autonomia for intreaga. Turcii nu faceaumoschei in Cara noastra, ramaind fara lacaq de inchi-nare; era o interzicere absoluta de amestec in ce pri-veqte alta decat legaturile cunoscute cu danqii, militaresau economice, qi anume legaturi cu strainatatea.Dar, din partea Turcilor, oricat ar fi fost de scazutcaracterul Principatelor romaneqti prin plata tributului,prin datoria de a vinde anumite provizii cu un anumitpret, prin dreptul pe care Turcii §i-1 arogasera de aschimba pe Domnii noqtri cum voiau, pana au intervenittratatele cu Ruqii care au pus capat acestei schimbari

INTRODUCERE 9

fantasmagorice a carmuitorilor, cu toate acestea nu i-arfi trecut prin minte unui Sultan din 1766 ca poate saschimbe aceasta situatie de autonomie larga a terilornoastre, ca poate sä incerce a le long loba 'n imparatiaotomana, In cuprinsul provinciilor administrate direct delaPoarta. Provinciile acestea traiau la 1766 ca supt Mo-hammed al II-lea, ele-0 pastrau regimul pe care-1 avuserasupt Soliman, qi mandria de Stat a Turciei din veacul alXVIII-lea nu cuprindea catu§i de putin qi tendinta de a-0intinde dominatia direct asupra teritoriilor noastre. Ei bine,aceasta tendinta existet la 1866. Ea pleaca de prin anii1840, aproximativ. Atunci In Turcia se incepe a§a-nu-mita era a Tanzimatului. Cine nu §tie ce este Tanzimatul,oamenii Tanzimatului, caracterul actiunii lor, acela nu-0da sama intru nimic, nu numai de ce a fost TurciaIntre 1840 §i 1877, dar nici de pretentiile de domi-natie ale lui Enver-Pa§a de acum qi ale celorlaki repre-zintanti ai Tinerilor Turci. Toate lucrurile acestea-qi auradacinile in fenomene politice mai vechi: tendinta luiSelim al III-lea de a face, In veacul al XVIII-lea, o ten-tative de reformare In sens european a Imperiului, sfor-tarile de regenerare in sens european ale SukanuluiMahmud. Apoi, intr'un anume moment, oameni de Statfoarte capabili, foarte ambitioqi, ignorand greutatile marlcare trebuiau sa li rasara in cale, un Aali, un Re Od,un Fuad, can an fost Mari-Viziri, mini§tri de Externe,reprezintanti ai Portii in Capitalele marl occidentale sauin congresele care au decis soarta Turciei moderne,voiau sä face a0. ca Statul for sa semene lntru toateCu State le apusene, cu Franta, cu Anglia mai ales. Dar


Franca, Anglia erau teritorii politice asupra carora seIntindea aceiaqi autoritate supt aceiaqi firma, dela uncapat la altul at teritoriului supus aceluiaqi Suveran. Totu.iinitiatorii noii ere otomane voiau sa face In Turciaacelaqi lucru. Franca, Anglia n'aveau In Europa cacinu vorbim de colonii teritorii supuse prin legaturi desuzeranitate; chiar cuvantul de «suzerann nu este In ceamai buns limbs franceza qi nu se poate traduce, In sensulspecial care i se atribuie, In alta limbs (am constatatgreutatea §i In cartea mea a Geschichte des osma-nischen Reichesn). Dar oamenii Tanzimatului, cari voiausa introduce Infra toate aqezarnintele Europei, intelegeausa Mature tot ce e specific turcesc pentru a pune inloc ideile dominante in Europa cea adevarata, cu caretindeau sä asimileze Statul lor. Si atunci Zara a fostconsiderate Intaiu,cum spunea §i daunazi, aici, un domnturc care conduced pe studentii 4 otomani*, ca mem-lechet", provincie. Acum Stirbei-Voda, sef de provincie,Cuza-Voda, ref de provincie, suns Inca qi mai rau, darCarol I, qef de provincie...

Toata energia personals qi stramoqeasca trebuia sase revolte In sufletul principelui pe care Sultanul In-telegea sa-1 supuie la acest regim. De alminteri, ten-dinta aceasta domneqte §i 'Ana acum. In fond, gandullui Enver este, fare indoiala, de a reface Imperiul otomanca pe vremea lui Soliman-cel-Maret, alipind din nonsupt stapanirea Imparatului de Constantinopol, moqte-nitor at Bizantului, totalitatea provinciilor supuse In trecut.Si, pentru o epoca intermediara, sa ni aducem aminte deacel cuvant, socotit ca un atribut de laude de catre

INTRODUCERE II

Sultan, dar primit cu o infiorare indignata de actua-lul Suveran al Bulgariei, cand Abdul-Hamid, duqmanullui Midhat qi al reformatorilor Imperiului, dar totuqiservind qi el ca qi dan§ii aceia.i idee, I-a salutat peFerdinand I cu prilejul unei vizite la Constantinopolprin formula: idupa mine nu exista niciun demnitar maimare in Imperial otoman decat Alteta Voastrax..

Din lucrurile inedite care mi-au stat la indemana vamai pot cita unele cazuri. In cele trei judete basara-bene retrocedate de Rusia 'n urma tratatului din Paris,regimul nostru de vama fata de Turci era unul, pecand regimul de vama al RuOlor era altul, mai greu.Atunci negustorii ruqi treceau marfurile for prin celetrei judete gi astfel platiau vama pe care o platiamnoi, capatand un simulacra al cartuliilor de legitimarea marfurilor. Ei bine, acesta nu era. un caz diplomatic,ci unul simplu administrativ pentru Turcia dela 1875;qi de aici observatii in toata forma ca sa se iea masuripentru ca aqa ceva sa nu se mai repete. E adevarat cali s'a raspuns cum trebuia, dar nu se ajungea la nici-un capat, caci lucrurile se tot repetau, oamenii fiindneobositi. Cel mai teribil razboiu modern de interesen'are incapatanarea pe care o avea Turcia Tanzima-tului In a reinnol necontenit astfel de asalturi care vaditnu puteau A. biruiasca, de vreme ce se loviau de cee mai tare pe lume: sentimentul de conservatie proprieal celor atacati. A doua zi se revenia frisk in acela§ilimbagiu, cu aceleaqi pretentii.

Alt caz, bine cunoscut. Se tie ca, numai cu catevaluni innainte de caderea lui Cuza-Voda, au fost tur-


burari In Bucure0. Domnul plecase in strainatate; anu-mite persoane au facut uneltiri Intre terani, qi an urmatapoi demonstratii pe strada. S'a tras cu puqca asuprademonstrantilor, qi unii dintre organizatori au fost puqila inchisoare. Cel d'intaiu lucru pe care 1-a facut Domnulcand s'a tutors, a fost sa li dea drumul la toti, faraniciun fel de cercetare, din despret sau dintr'un sen-timent de iertare, on poate §i una qi alta,traditionala a Domnilor pe care Carol I aurmat-o cu folos. S'au produs astfel turburari fara nici-un cara.cter amenintator pentru activitatea terii §i li-

nistea publics; daca arata nedibacie din partea orga-nelor politieneqti, arestarile din August 1865 nu dove-diau un «misgovernment* din partea lui Cuza.

Dar Aall-Pala, Vizirul catre care se adreseaza atunci,anumite persoane de aici, trimete lui Cuza o remon-stratie la care acesta raspunse cu vestita sa scrisoarede explicatie 1, scrisa aqa. cum cred ca niciodata nu s'aprimit o misiva de vre-un Mare-Vizir. Un intreg cursde qtiinta politica, de morals politica de buna-cu-viinta politica, care se rezuma in aceasta : ca Poartan'are dreptul sa se amestece unde tratatele europenenu-i dau acest drept. Dupd cateva luni a cazut insa.Cuza-Voda, qi Aall-Pala a luat-o dela capat, cum vomvedea, ca sa capete, fireqte, tot acela§i raspuns.

Trebuia sa se puie intrebarea: vom continua not saramanem In situatia aceasta de veqnica amenintare dinpartea pretentiilor unei Turcii noun pe care o Intetianecontenit, In vederea folosului pe care putea sal aiba

Am reprodus-o in Mesas ii, gi procla magi gi scrisori oficiale alelui Cuza- Vodd, 1909.

nostri, si

si

I

politica

INTRODUCERE 13

numai dela astfel de. State, Anglia ? Caci Turcia stated,dupa razboiul Crimeii, supt tutela Angliei, §i nu atatsupt a Franciei, care, in conflictele dintre noi §i Turcia,ni dadea de cele mai multe on dreptate. Si anume erasprijinita mai ales de un om, de acela care a facut chiarrazboiul Crimeii qi era gata sä provoace §i un razboiufranco-englez, un om care multa vreme a urmat politicasa personala In Constantinopol ca reprezintant al An-gliei, a5a de puternic Incat nimeni nu se putea gandlsä-1 Inlocuiasca. Si, chiar dupa ce a plecat el, traditialui Indemna Inca Turcia la rezistenta In acest sens.

Solutia era, dar nu noi o puteam da, una si-gura: independenta. Turcii Intelegeau aceasta. in intentialui Cuza-Voda era, de sigur, independenta prin razboiu.

i nu este o scadere a unui Suveran faptul ca Innain-tagul lui a avut aceiai directie pe care el ajunge a ourmari Ora la capat mai tarziu, ci, din potriva, este oglorie pentru dansul el a realizat dorinta Innaintaquluisau, §i e §i o dovada de sanatate politica a unei teri,atunci cand dela un Domn la altul traditiile necesarese impun §i interese esentiale mentin aceiaqi politica.

A doua problema consista in legaturile pe care puteasa le aiba Statul nostru, Principatele Unite, Romania,cu vecinii creqtini de peste Dunare. Aceasta problemaqi atunci era, evident, mult mai upara decat astazi, cand,din vina noastra, ea prezinta greutati extraordinare. Noieram pu§i sä Impiedecam conflictele, prin varsta mai mare,prin mijloacele mai insemnate, prin traditiile politice


mai Indelungate: n'am impiedecat insa conflictele de ase produce si, cand ne-am amestecat, din nenorociren'am contribuit asa de mult cat puteam la rezolvireafor definitive, o greseala a politicei noastre, datorita, inrandul Intaiu, nestiintei, si nu lipsei de inteligenta.

Va sä zica: astazi situatia noastra este mult maigrea decat innainte, si iata de ce. Inainte, Grecia nujuca niciun rol, supt Othon, on supt Gheorghe I.Erau numai aspiratii vagi, foarte indraznete, dar foarteputin rodnice In rezultate, catre o constituire a Impe-riului Bizantin, instantaneu, dintr'o singura bucata. S'abagat de seama abia astazi ce aceasta e lucru greu.Atunci insa Grecia se afla in acest strigator si tragiccontrast dintre un mare ideal, foarte legitim, si dintr'oabsolute neactivitate in toate domeniile. Cu noi, legA-turile erau aproape nule. Un exemplu va arata camla ce se margenesc relatiile acestea. Era, aici In Bu-curesti, un consul elfin, si acest consul n'avea, la 1858,altceva de facut decat a se plange doar ca un anonimcare se ascundea sub numele de Gheorghe Palicaropola tiparit o carte care insulta patria sa, aruncand si ata-ciunile discordiei pentru a slabi legaturile simpatice careunesc moral cele doul natii, greaca si valaha), si elvoid pedepse gprompte si aspre* pentru acel care aIndraznit sã-si rada de natia greceasca.

i se raspundea, amabil, ca si (din simpatie pentrunatiunea greceasca), tipografia va fi inchisa, exempla-rele luate si se vor acorda severe reparatiuni contraautorului, Baca se va descoperi cine se ascunde suptanonimatul lui Palicaropol. Iar la 1863 venia randul

Si

INTRODUCERE 15

nostru sa ne plangem ca a ieit o foaie la Atena cu-prinzand cutare articol despre Principate, de natura sajigneasca «escelentele raporturi care exista intre Gu-vernul Principatelor Unite Guvernul ; se cereapedeapsa impotriva «infamelor calomnii, punerea injudecata a calomniatorului, vinovat de un mt fait in-signe". apoi la 1865 reveniau Grecii: pentru ca in«Trompeta Carpatilor» aparuse un articol ustricatorrelatiunilor amicale, in starea cea mai agreabild», pecare le avea cu not 4un Stat care e legat de al Ro-maniei prin multe legaturi ce decurg din trecutulsau §i sunt relative la prezentul qi viitorul sau, iar, maiales, prin pretioasa legatura a religiei*.

In ceia ce privWe autorul, pe care nu putea sa-1

desemneze, consulul zicea ea trebuie sa fie «une indi-vidualitb, care, natural, trebuia sa fie pedepsita. Darla not se descoperia ca doua gazete greceti, dintre careuna aparand la Constantinopol Si cealalta, «Himera»,la Viena, atacasera Principatele, atunci se cerea sa-tisfactie, «cunoscand marea simpatie a natiunii grece§tifata de Romani».

Natural, cand era vorba de relatii pe care le de-terminau numai pamfletul lui Palicaropol, articolele din«Trompeta Carpatilor» on din «Himera» dela Viena,nu se poate zice ca aceste relatii inseamna ceva inviata celor cloua Teri, cum au ajuns sa insemne maitarziu. Cuza-Voda a primit odata pe cunoscutul agita-tor grec Leonida Bulgaris, care a fost §i ministrucare pregatia rascoala Epirului Tesaliei la 1863.pentru a se vedea insemnatatea in lumea balcanica

§i

di

di

di


a lui Cuza, e de ajuns sä spunem ca, in raportul careinqtiinta pe Domnitor de aceasta dorinta a lui Bulgarisde a fi primit, se spunea ca 'el vine pentru a imploraasistenta say, «implorer son assistance'.

Relatii cu Bulgaria nu puteau sa existe: Bulgaria,ca Stat, nu se alcatuise, qi nici bande bulgareqti nuplecau Inca dela noi; acestea sunt fenomene care apartinDomniei celei noi, care, ea, a stabilit legaturile dintrenoi si dansii.

Ramaneau legaturile cu Serbia. Aceste legaturi In

timpul Domniei lui Cuza-Voda au fost extraordinarde stranse. Am avut ca reprezintant la Belgrad, untimp, pe Callimachi-Catargi, care era printre cei maidistinsi diplomati ai nostri. Primit, nu numai ca ministrulunui Stat prieten, dar ca al acelui Stat care trebuiesa colaboreze la aceiasi opera, orice s'ar intampla, elare in rapoartele sale, nu °data, expresii care aratacat de intime erau pe vremea lui legaturile celor douateri, Cuza domnind la noi, iar, la Sarbi, marele printMihail. Se credea la Belgrad pe atunci 1 ca, in cazde razboiu european, *1 g uvernul sarbesc este gata säprimeasca drept calauza guvernul romanesc».

Si aka data, cand era vorba de rolul pe care-1 jucamin Orient, reprezentantul Romaniei spunea ca «relatiu-nile noastre cu Serbia sunt din cele mai intime» 2,

1 Raport din 12 Novembre 31 Octombre al lui Callimachi-Catargicltre Domn (toate bucatile inedite formeaza un al doilea volum alacestei lucrAri). Parerea e a consulului frances Botmilian : ail est tiesprobable que dans cette occurrence le Gouvernement serbe prit pourguide le Gouvernement roumainp.

1 Raport al aceluiasi din 17/29 Decembre 1863: 'Nos relations avecla Serbie sont des plus intimesi.

INTRODUCERE

El constata din nou, cerand sa li se atribuie cea maimare importanta, aceste relatiuni, scare ne fac arbitriin chestiunea Orientului», «qui nous rendent les arbi-tres dans la question d'Orient». Iar, cand Turcii ce-dars fats de desvoltarea puterii militare a Romaniei,se observa de Callimachi-Catargi ca aceasta s'a facut,nu numai pentru ca Franca sustinea. pe Romani, darpentru ca Turcii tiau ca o ridicare in arme a Romanieiar insemna inceputul unei solutiuni ruinatoare pentrudanqii a chestiunei Orientului 1. Si puterea noastra inPeninsula Balcanica era atunci atat de recunoscuta detoata lumea, Inca acelaqi ministru putea sa zica, vor-bind cu ministrul sarb Gara,anin, ca: «noi n'avem pre-tentii, ca voi, in Orient, dar am tinea ca, daca totu0Constantinopolul trebuie sa-§i schimbe conditiunea, el O.devie oraq liber 2».

Conceptie particulara a diplomatiei romane§ti in ceiacepriveqte soarta Constantinopolei, in conditiuni potriviteintereselor terii noastre, dar sä-rni fie ingaduit a spuneca n'am putea sa gandim qi sa vorbim astfel astazi 3 !

IV.

Afars de problema balcanica, mai existau doul, asupracarora, deocamdata, nu voiu insists, lasand ca ele sa se

Raport al aceluiasi: sToucher actuellement aux Principautes c'estmettre en question la domination turque partout en Europe).

I (Nous n'avons pas de prdtentions faire valoir comme vous enOrient, mais nous tiendrions, si Constantinople devrait changer de con-dition, a ce qu'elle devint une ville fibre); v. nota precedents.

$ Cf. Inca, in acelasi raport, asigurarea ca, orice ar zice ar face Ru-sia sin caz de legitimg aparare concursul Serbiei ni este asigurat).

17

1

a

gi

insisi,

f8 POLITICA EXTERNA A REGELDI CAROL

16.mureascA mai departe, dela sine. Una era problema lega-turilor cu Austria, cu acea Austrie care tocmai atunci,la Inceputul Domniei lui Carol I, s'a facut o Austro-Un-garie, dualismul nefiind decat cu un an mai nou dealtstapanirea raposatului nostru Rege. Relatiunile acesteaerau grele din douA motive : Intaiu, c6. principele Carolvenia din tam dtimanilor de atunci ai Austriei, dinPrusia, care adusese izgonirea, pentru a doua oars,dupa izgonirea de care Napoleon I, dar definitiv,data aceasta, a Austriei din Confederatia Germanica,din toate rosturile germane pe care, la 1853 9, in-cercase a le prinde din nou. Acest print de Prusia,ruda cu regele Wilhelm, era considerat ca un agentprusian, menit sä indeplineasca rosturi germane, fiind con-siderat astfel ca un antagonist firesc al Austriei. 0 maregreutate deci, datorita calitatii nationale a principelui.

Apoi era o greutate i mai mare, datorita calitatiinationale a noastre : chestiunea Romanilor din Ungaria,cari, dupa ce trecusera printr'o serie intreaga de peri-petii, iar, In urma, prin sangeroasa ridicare a maselorteranWi la 1848, apoi prin negarea de catre oficialitate adreptului de rasplaire pentru acest imens sacrificiuice naive sunt popoarele care-0 inchipuie cã sacrificiile desinge sunt trecute In condica de recunotinta a aceloracarora li profita! ajunsesera In faza de reorganizare fiber&a Mitropoliilor din Blab intaiu, din Sibiiul lui Saguna peurma. Starea Romanilor de dincolo ramanea critica insa,fiind hranita de toata nemultumirea trecutului §i de nerab-darea altui viitor, ce nu se putea Inlocul prin pro-cupetiri oficiale, care, totdeauna, irita fara a satisface.Si, In sfarqit, era Insaqi greutatea problemei interne

INTRODUCERE 19

austriace, care se rezolva provizoriu, §i nu fare maripiedeci, in acest moment chiar.

In sfar0t, a patra problema era. problema legaturilornoastre cu Rusia. Unirea se facuse In contra intere-selor rusqti, numai cat Rusia, cu traditii diplomaticenespus superioare celor austriece, qtiuse sa. face «a mau-vais jeu bonne figure».

S'a atribuit chiar lui Cuza-Voda 0 memoriile genera-lului Teodor Vacarescu, aparute acum chiar In (Convor-biri literare*, pretind, de0 intr'o forma. suspecta, apreciza lucrul intentia de a lase tronul sau ducelui deLeuchtenberg, aliat cu familia Tarului. Oricum, relatiilenu erau rele In momentul acela, la 1866. Rusia se im-please In parte cu Franca, §i Napoleon intelegea caar putea sa aiba interese comune cu Tarul chiar InPeninsula Balcanica. Se Incercase, dupe tratatul din Paris,0 o conventie franco-ruse pentru impartirea eventualaa provinciilor Imperiului Otoman. La Belgrad, Aus-tria §i Anglia mergeau, in 1863, !Tiara in many 'mpo-triva Serbiei i a popoarelor balcanice; iar Rusia eraalaturi de Franca, de Italia §i de Prusia pentru Serbia si,in genere, pentru independenta Statelor supuse Sultanului.AO in cat greutatea 'n ce privete Rusia consista mai alesIn impotrivirea, a0 de grea, a intereselor noastre dedesvoltare cu interesele de dominatie la gurile Dunarii,la Stramtori qi de influence in Peninsula Balcanica aleRusiei. In orice caz, dificultatile din partea Rusiei eraumutt mai mici decat din partea Austriei, a aril politicaapare in adevar curioasa. E de ajuns sä citam un caz


de pe vremea lui Cuza-Voda Inca. Vedem bine 0 Inrapoartele agentilor notri se qi spune acest lucru du--mania continua a Austriei fata de Statele care se intemeia-sera In Balcani sau la Dunare In contra vointei sale i joculpe care-I faced In Balcani, lucrand sa inrautateasca le-gaturile dintre aceste State §i Turcia, pentru ca Serbia§i Romania aceasta se spune apriat 1 sa nu poataface alts politica, spre Nord. Exact politica Austriei la1913 fats de Confederatia balcanica, intaiu, i, al doilea,fats de Sarbi, Innainte de interventia noastra. Pentruaceasta innarma pe Sarbi : Austria li-a oferit astfel catevamii de puqti, pe care le lua de-a dreptul din arsenaluldin Viena; aflandu-se proaste, nu s'au cumparat, darTurcia, dqi erau proaste, avea motive sa le ieie, qi

le-a i luat.

, Raportul aceluiaqi ministru roman din 7/19 Mart 1863: entretenirla mefiance entre les provinces serbes-roumaines et la Sublime Porte ...A l'aide de ce manege le gouvernement autrichien espere eviter touteentente entre les peuples de race roumano-slave de l'Autriche et ceuxde meme race de la Turquie, en occupant l'attention de ces derniersde l'autre cote ".

CAPITOLUL I-iu

Cele d'intaiu greufati cu Turcia.

Sprijinindu-se pe Europa", pe anume interese specialeeuropene, cum era interesul Angliei de a conserve Impe-riul Otoman in hotarele lui de atunci sau pe intereseleFranciei de a nu provoca dificultati in Orient care sa-icompromita situatia preponderanta, sprijinindu-se pe fricaAustriei de a nu se intemeia in valea Dunarii niciun Stat curevendicatiuni nationale asupra monarhiei Habsburgilor,sprijinindu-se, in sfar§it, pe neputinta Rusiei de a schimbadeocamdata situatia create la pacea din Paris, intrebuintandacest concurs foarte favorabil de imprejurari §i nevoia carese simtia in toata lumea ca Imparatia turceasca sa existe,sa fie tare, in orice sens s'ar intelege aceasta, Turcia dela1866 cauta sä intrebuinteze caderea lui Cuza-Vocla §istabilirea unui principe tanar care era socotit ca nu cu-noa§te imprejurarile Orientului Si despre a carui sustineresincere de generalitatea oamenilor politici dela noi eraupersoane la Constantinopole care puteau O. se indoiasca,pentru a ne face sä intram in ordinea administrative a lin-paratiei. Provincie privilegiata da, in ce prive§te persoanastapanitorului ; provincie cu anume forme de libertati locale ;complimente §i semne de atentie cate vrea cineva, dar, infond, totu§i o provincie ca §i celelalte. In cazul cel mai bun,o situatie asamanatoare cu a Serbiei, dar prezintind Si o deose-bire: Serbia dovedise ca poate avea o armata, iar noi rama-neam sä facem aceasta dovada. Da, Serbia avea o armata,foarte dibaciu alcatuita, care trebuia sä fie, date fiind legaturileei particulare cu Imparatia Otomana, una care se vede foarteputin, de§i este multa: o armata permanents de cateva mii de


oameni in dosul careia era un practic §i efectiv sistem demilitii nationale, care se puteau strange foarte rapede pentrua putea fi intrebuintate unde void cneazul §i care erau instare, Para indoiala, nu numai sä apere teritoriul national,dar sa. indeplineasca §i rosturi mai marl in acea PeninsulaBalcanick amenintata atunci de not in echilibrul ei politic.Noi aveam o armata, se organizase intala ostire unita a Mol-dovei §i Terii-Romanes.ti ; nu se poate zice ca stapanirealui Cuza-Voda a fost cu totul stearpa pentru puterea deaparare a terii, cum nu se poate zice, iara§i, ca intaiul sta.-panitor al terilor unite n'a avut, de§i numai colonel de fa-voare al lui Vogoridi, care nu trecuse prin aspra pregatirea o§tilor europene, simtul militar; misiunea franceza pe careni-o daduse Napoleon al III-lea nu era alcatuita cine §tiecum, ci din cei mai buni ofiteri ai armatei imperiale. Dar,credinta intr'insa lipsia, §i ei inse§i ii lipsia aceasta credinta. Si,iara§i, e foarte adevarat ca felul cum s'a ispravit Domnialui Cuza, printr'un complot militar, nu era de natura sacreasca sentimentul de onoare .si fidelitate al armatei; ba Inca inarmata aceasta zapacita de o lovitura data in numele, dar faraconsimtimantul ei, in cele dintaiu luni s'au ivit fenomeneingrijitoare, unii, cei neamestecati in complot, declarand O.nu pot sta alaturi cu ceilalti, §i noul Domn a fost pusde multe on in imprejurari foarte grele, trebuind sä ieafata de unii ofiteri dela II Februar masuri de acelea care tre-buiau intovaras,ite si de oarecare crutare, data fiind situatiasi cerintele ei: a desaproba actul fara a-§i face du§mani preahotarkti din aceia prin cari totu§i noul regim incepuse. Astfelarmata romaneasca se afla Inca in stadiul intaiu al formatiuniisale materials si al desvoltarii sentimentului militar. Turciicredeau ca fata de Principatele Unite, din care nu voiau safaca o Romanie, isi pot permite mai mult decat fata deSerbia lui Mihail, a carui personalitate, bine cunoscuta laConstantinopol, impunea.

Aali, sufletul Ministeriului din vara anului 1866, indraznia

CELE D'INTAIU GREUTATI CU TURCIA 23

astfel sä ceara foarte mult dela o tars care dovedise capoate face o revolutie, nu insa §i aceia ca poate face §i unrazboiu pentru a-i apara rezultatele. Conditiile turce§ti secunosc printr'un act formal in luna lui Iunie 1866; ele exis-tau insa, in mintea conducatorilor Imparatiei innainte de ani fi fost aduse la cuno§tinta oficial prin reprezintantul ro-man Ion Ghica, foarte bun cunoscator al lucrurilor dinTurcia, ca unul ce fusese beiu de Samos, ceia ce avea, fi-re§te §,i avantagii §i desavantagii.

Iata ce cuprinde acest act 1 :Principatele dunarene find o parte integranta din Tur-

cia refkuta dupa norme europene innainte de razboiul dinCrimeia §i consacrata in aceasta forma de hotaririle congre-sului din Paris, conform cu interesele celor mai insemnatedintre Puterile Europei, Imperiul in niciun caz nu putea saparaseasca, nici in forma noun pe care ele o capatasera,doctrina integritatii sale teritoriale, in care intram §i notca parte integranta din el. Articolul i vorbe§te deci delegaturile de vasalitate care unesc Principatele cu Im-periul Otoman, iar al 6-lea despre mentinerea privilegiilor§i drepturilor acestor doua provincii care fac parte inte-granta din tmparatia Sultanului 2.

Oprindu-ne aici, isi poate inchipul cineva in ce fel a pu-tut sa fie primita o astfel de declaratie de tanarul principecare pleca dintr'o lume in care vasalitatea nu era cunos-cuta, si Inca mai putin in forma brutal orientala in carese infatisa conceptia unei suzeranitati pentru Turcia nouluiregim in anul 1866.

I se cerea apoi ca un angajament personal sa declare canu va purta atingere vre-odata legaturilor de vasalitate cuPoarta" $. Vasal al Imparatiei prin urmare, §i vasal pentru

1 Aus dem Leben Konig Karts, I, p. 85 nota.2 Liens de vasselage qui les unissent a l'Empire Ottoman Ces

deux provinces qui font partie integrante du Son Empire (de S. M.le Sultan)."

8 A ne jamais porter atteinte aux liens", etc.


lotdeauna. Se facei apel la sentimentul lui de onoare pentruca niciodata sa nu consimta a ie§1 din legaturile acestea alevasalitatii fats de Sultan. Va merge apoi imediat" la Cons-tantinopol pentru a-§i primi firmanul de numire.

La not se intelegea cu totul altceva: o vizita din condes-cendenta, pentru a capata o recunoastere, sau Inca mai putin:o vizita de multamire dupes ce aceasta recunoagtere ar fivenit. La Constantinopol insa se faces observatia ca insta-larea noului principe se petrecuse in conditiuni absolut con-trare cu traditiile, ca deci ii lipse§te legalitatea" (la lega-/di voulue). Natural ca a§a §i era, de oarece noul regimvenise in urma unei ruperi a ordinii interne, care trebuiarestabilita pe alte baze. I se mai obiecta lui Carol I de cea trimes o telegrama in momentul intrarii in tarn in terminica dela suveran la suveran, ca dela o demnitate princiarala alts demnitate princiara, arAtand ca-§i datore§te situatiaalegerii libere Si spontanee a natiunii", apelului acestuipopor care-i facea onoarea de a-i incredinta destinul", iar,in ce prive§te obligatiile sale, pe care nu le poate trece cuvederea" (miconnaitre), cu Turcia, ca ele s'ar razima, nu petratatul din Paris, ci pe tratatele seculare care leaga (ratter-chent) Principatele cu Imperiul Otoman, deci cu despartireaneteda a celor doua State" 1.

De ce s'a anuntat in acest ton a§ezarea stapanitorului celuinou la Dunare, de ce noul administrator al provinciei privi-legiate caci era absolut aceasta conceptia oamenilor tan-zimatului n'a trecut prealabil prin Constantinopol ? Obser-vatia a Si fost facuta fates de anume reprezentanti ai Europei,cari 1§i oferisera mediatia pentru a se ajunge la un capat.Anume ereditati existau la Turci : nu toate cate le cunoa§teApusul, dar unele erau. Se acordase Si Domnilor no§tri depe vremuri ca rasplata ereditatea la tron, pentru ca ea sase retraga dupes catva timp, une ori. Brancoveanu a fost Domn

1 Aus dens Leben Konig Karls, I, p. 37.


pe viata, §i probabil de aceia Turcii s'au simtit datori sa-itaie pe urma capul pentru a fi consecventi cu hotarirea lor.Dar in acest caz, ereditatea nu se acorda.

inteo forma care, de sigur, nu e cea mai suptire supt ra-portul diplomatic, se vorbia de rudele Printului ramase inGermania" 1, rude intre care intra, intr'un cerc mai larg,§i biruitorul rege al Prusiei, care, peste trei, patru ani, erasä fie imparat al Germaniei , §i se spunea ca aceste rudeale Printului ramase in Germania" nu vor avea niciundrept la mostenire, fiindca tronul trebuie sa. fie, conformstipulatiilor tratatelora, electiv.

Afars de aceasta mai erau o sutra de drepturi pentruPoarta care decurgeau, fire§te, din conceptia domnitoareatunci la Constantinopol: o singura Imparatie, un singurSuveran, o singura ordine de Stat, un singur drept de sta.-panire in interior §i o singura reprezintatie in afara. De aicideriva ca. la Dunare nu se pot incheia tratate, nici macartratate de comert, interzise formal, ci numai conventiunicu caracter pur local", privind mai mult hotarele 2.

Nu se vor intretinea relatiuni oficiale cu celelalte Pu-teri" 3. Ni se face doar o favoare: cand Poarta va incheiaun tratat, vom fi consultati, dar aceasta fiindca facem partedin Statul care incheie acel tratat §i fiindca suntem eo ipsoindatoriti a-1 respects.

Pe langa aceasta, nu poate fi vorba de a bate o monedasau de a avea o decoratie care ar fi numai a noastra. Acesteafiind drepturi regaliene, decoratiile le da Sultanul §i el batemoneda pentru toate State le sale. De incercarile lui Cuzade a avea moneda lui, de ordinul lui, din care exists piese,se faceau Turcii a nu §ti nimic. Mai tarziu, cand Principele

1 Les parents du prince restes en Allemagne."2 Conventions d'un interet purement local entre deux adminis-

trations limitrophes."3 Les Principautes ne pourront avoir des relations officielles avec

les autres Puissances."


Carol a facut vizita sa la Constantinopol, cu multa ama-bilitate i s'a oferit sä i se des in fiecare an un numar debrevete de decoratii turce§ti in alb ca sä le poata daoricui, brevete pentru Megidii, excluzandu-se §i astfelputinta ca el insu§i sä creeze un ordin al sau. Dinpartea sa, Principe le, care se deprinsese rapede, cu iscusitulsau spirit de analiza critics, in lucrurile orientale, a cerutinapoi dups parasirea teritoriului otoman decoratiile pecare le (Muse Sultanul suitei sale §i le-a inchis la dansul,declarand ca nu vor fi purtate cleat dupa o cerere for-mals facuta lui si dupa autorizatia data in numele sau,ceiace insemna restabilirea prin alts fineta a unui dreptelementar 1. Iar moneda va fi cea turceasca; cel mult seconsimti pe urma, dupa negociatii speciale, la baterea uneimonede speciale, care sä aiba inainte de toate semnul dis-tinctiv al 6101106 turce§ti. Lucrul s'a eludat, nepuindu-sepe cei dintai bani, batuti in Anglia, decat marca terii, failefigia Domnului.

Trebuiau ss se primeasca cele mai multe din acestepuncte, §i se va vedea de ce. Memoriile Regelui" cautasä prezinte situatia cat se poate mai bine, mai putin jig-nitor pentru mandria noastra. In proclamatia data la Bu-cure§ti inainte de a pleca Principele la Constantinopol, s'auinfati§at rosturile acestei calatorii in a§s fel incat senti-mentul de demnitate nationals sä nu fie scazut : era o ne-cesitate fatala, cum spune el insu§i, cu acest prilej, necesitateinnaintea careia trebuia sa se piece oricine.

In genere, toate greutatile acestea s'ar fi putut evita prin(Iota mijloace pe care Principele, venit din Apus, naturalel nu le cunostea §i pe care oamenii no§trii de Stat, nu§tim pentru ce, nu le-au intrebuintat, cu toate a erau inpractica atator generatii. A vorbi, nu cu diplomatul, ci cu

I Ibid., p. 149. I se permite de Turci medalia military ".


omul, in particular. Calatoria a costat 250.000 de lei in bac§i-§uri la Constantinopol ; daca s'ar fi dat de patru on mai mult

adevarat ca situatia era teribila, §i nu §tiam unde sagasim un imprumut , poate ca s'ar fi izbutit mai binedecat printr'un schimb de note. Toata lumea care cunoasteConstantinopolul, §i vechiu §i nou, §tie ca a§a a fost §itot a.§a este cu tot vernisul constitutional. Pe langa aceasta,trebuia evitata chiar discutia, caci e foarte greu sä bi-ruiasca cineva in cursul ei diplomatia constantinopolitana,care intrebuinteaza de doua mii de ani toate resursele si-reteniei omene§ti pastrate in arsenalul §tiintei de Stat. Aplati mult pe tacutele era, chiar in Turcia Tanzimatului,mult mai bine decat a discuta public cu mana goala. Siau simtit, se pare, §i la Constantinopol ca sunt acumrosturi apusene la Dunare, pentru ca au vazut ca fats desfanta datina se trece alaturi.

Afars de acestea toate, erau cereri care se pot considersca secundare sau speciale: de exemplu, se cerea un agentla Bucure§ti pentru comert. Agentul a fost inlaturat; ar fifost un supraveghetor incomod §i §i-ar fi atribuit rosturi di-plomatice pe care foarte greu le-am fi putut margeni. A-genti de comert insa au functionat la Braila §i la Galati, §i avemacte privitoare la ace§ti reprezentanti ai Turciei la Duna-rea-de-jos, dar un agent la Bucure§ti §i pentru scopurilepentru care era prevazut, printr'o conventie formals cu Poarta,nu se putea admite. I-am simtit de departe semnificatia, §iam §tiut sá-1 evitam. Apoi, de oare ce se simtia, mai ales deMidhat-Pa§a, viitorul autor al Constitutiei dela 1876, un eleval intemeietorilor regimului tanzimatului, care era atunci ad-ministrator al provinciei Dunarii", adeca al Bulgariei deastazi, ca inteun viitor apropiat pot sa intervie anume di-ficultati militare pentru Imparatie, se cerea ca not sa o aju-tam, sa. aparam drepturile §i interesele generale ale Impe-riului impotriva a tot ce ar fi de natura sä li aduca atin-


gere" 1. Noi ne-am facut a intelege ca este vorba numaide greutati militare venite din Incalcarea hotarelor noastre, Sicatu§i de putin din incalcarea altor hotare, §i toata discutiu-nea s'a purtat apoi pe aceasta baza. Caci s'au schimbat astfelmai multe contraproiecte din partea Romaniei, care, trebuiesA o spunem, n'au fost fericite, fiindca cererile principaleturce§ti au ramas totu§i in picioare. Insa fara voia Portiinu putea fi crescuta armata, forta armata a Principatelor",peste prevederile conventiei dela Paris.

Tot asemenea, de oarece se faced la not propaganda balca-nica foarte energicA prin gazete, bro§uri, se cereau masuriimpotriva publicatiilor de caracter turburator Si in acela§i timptrebuia sA asiguram ca pe teritoriul nostru nu seyor oplo§1 lesfauteurs de troubles", oamenii cari pregatiau turburari dincolode Dunare. Mai mult sau mai putin se fceau §i innaintepe urmanu s'au fAcut mai mult decat in trecut; dar erauelemente ass de indraznete, ass de desperate, 'mat, adeseori, chiar daca ar fi voit un Guvern sä impiedece aceastapropagand5,ar fi fost greu, mai ales in stadiul de desvoltareal administratiei noastre. Daca nu s'au oprit deci, de multe ori§i nu din voia noastra, actiunea bandelor bulgare, trebuie sa re-cunoa§tem ca nici n'am cetutat sl impiedecam trezirea la viataorganizata nationals a poporului slay de dincolo de Dunare.

SA nu Wt.:1m, in slar§it, nici cererea, neapArata, de cre§terea tributului.

Acestea erau pretentiile Turcilor, §i ei se arataseragata sA le sustie prin mijlocul puterii. and PrincipeleCarol s'a instalat la Bucure§ti, Poarta a facut reprezinta-tiuni innaintea diplomatilor Europei cari hotaraserA in con-ferinta dela Paris inse§i conditiile organizatiei noastrepolitice, aratand ca nu vede alt mijloc pentru inlaturareaPrincipelui de Hohenzollern decat ocuparea Principatelor.

1 ,Les droits et les interets generaux de l'Empire contre touta qui serait de nature a y porter atteinte."


De fapt, trupe s'au strans la Dunare §i s'a facut un lagar laRusciuc. Soldatii, altfel, se purtau ca oameni blajini, van-zand praful de pu§ca dincoace, unde se simtia mare lipsa dedansul. Totusi era o armata, de 20-30.000 de oameni. Midhat-Pasa, §eful lor, nu era un general, dar avea la indemanaunul pentru a conduce aceste trupe prin vadurile flu-viului, §i acela era un om care cuno§tea terile noastre foartebine din epoca aceia cand ele nu se ridicasera Inca la sen-timentul de demnitate pe care-1 aveau la 1866. Era Omer-Pasa, care a stat la Bucuresti ca §ef at armatei de ocu-patie dupa revolutia dela 1848 §i ale carui asprimi de ca-racter §i brutalitati de actiune au ramas §i in amintireapoporului. Dezertor din armata austriaca, acest Croat dena§tere a fost unul dintre cei mai insemnati conducatori mi-litari ai Turciei Tanzimatului, §i se poate zice chiar ca ela fost generalul unic at acestui regim. Si Omer era bu-curos de o astfel de interventie.

Intru cat era intimidare, inscenare sau adevarata prega-tire militara, cine ar putea-o spurie? La noi insa a fosttemere reala de o interventie a Turciei. Aceasta temere,care incepe a se manifests in Maiu, se continua §i pans in Au-gust. S'au luat §i din partea Romaniei masurile ce se puteaulua, in imprejurarile grele de lipsa de bani §i demoralizare, adoua zi dupa un complot militar, in conditii financiare foarteincurcate §i fail perspectiva unui imprumut. S'au concen-trat trupe ; s'a luat hotararea de a se uni dorobantii cugranicerii ; s'a lucrat la apararea Bucurestilor; s'au impra§-fiat bonuri de tezaur pentru cele trei milioane de credit laRazboiu, care se hotarasera in Consiliul de mini§tri; secautau munitii, care erau in masura cu mult prea mica; sechemasera 18 batalioane din districte, §i Principele ins-pects foarte adese on tabara, care fusese a§ezata langaArge§. Si, astfel, fiind vorba de intimidare, se puneintrebarea daca mica noastra armata n'a intimidat mai multpe acei cari aveau intentia de a ne intimida pe noi, decat

30 POLITICA EXTERN). A REGELUI CAROL

altfel. Intimidare pentru intimidare, a noastra a reusit.Turcii au intrebuihtat insa fata de aceasta concentrare mi-litara romaneasca mijloacele pe care le arata in treacatPrincipe le Carol §i pe care si dupa alt izvor le cunoa§temastazi. Granicerii nu erau bucuros,i sa devie dorobahti, eicari, slujind numai in margenile districtelor lor, nu puteaufi intrebuintati la purtarea unui razboiu. Moralul soldatuluie cele mai adese on moralul ofiterilor sai, si moralulofiteresc la 1866 nu era extraordinar, trebuie s'o spunem.Astfel s'a intamplat ca un comandant al trupelor din Ca-lafat a trecut la Vidin dezertand, s'a intamplat un lucruasamanator §i la Braila, si atunci s'a facut din partea gu-vernului romanesc observatia ca miscarea aceasta a gillnicerilor n'ar veni poate numai din nemultumirea lor, ci §-din anume intetiri politice 1. Deci, pe langa inscenarea tabereidela Rusciuc, ar fi intervenit din partea Turcilor §i mijlocul,foarte practic §i dibaciu, al slabirii legaturilor unei forte defen-sive care n'avea consistenta morald a unei adevarate ostiri.

AS cum erau lucrurile insa, evident ca Romania nu seputea bizui numai pe ace§ti graniceri aplecati spre dezer-tare §i pe acesti prea putini dorobanti. Trebuiau legaturi,§i legaturile acestea lipsiau, chiar fats de cele ce se cons-tata mai dinainte, §i era foarte greu sa se innoade al-tele, capabile de a inlocu I legaturile care fusesera panaatunci. Romania a avut totdeau na o incredere extraordi-nary in marile Puteri : mai ales generatia dela 1848 pahala adanci batranete a§tepta cultura noastra dela anumefiguri luminoase ale Apusului, iar siguranta noastra delaanume sentimente de dreptate, de justitie, de simpatie pentrunationalitati ale Puterilor apusene. Acum, este adevaratca Puterile dela 1866 erau mult mai romantice si mai

1 Se vorbelte de o instigation de cette rebellion par l'autorite.ottomane". V. piesele doveditoare. Cf. Aus dean Leben Konig Karls,I, p. 63.


sentimentale decat cele din timpul nostru ; cel putin infruntea unui din Statele europene se gasia un suverancare nu era insensibil la idealul superior de desvoltare alomenirii §i la acele conditiuni morale fara de care un ast-fel de ideal e cu totul imposibil. Napoleon al III-lea a ca.-zut, si orice suveran care cade, mai ales care cade infrantin lupta, e nedreptatit de urm4; dar nu se poate ca acelcare a strabatut cat de putin in desvoltarea Domniei luisa nu fi pastrat un sentiment de adanc respect pentru aceastanobila §i nenorocita personalitate, care face impresia ca s'aridicat el insu§i prin puterile sale §i a fost doborat de osoarta fatala, aces soarta a Neapoleonizilor pe care o cintala moartea lui Napoleon al IV-lea" in Tara Zulu§ilor, in-tr'una din cele mai miscatoare bucati ale lui, marele poetitalian Giosue Carducci.

Oricum sa fie, not ne-am adresat la Puteri, in toate. DimitrieBratianu a fost trimis la Paris. Nu se poate zice ca. Napoleonn'a lucrat pentru ridicarea Romaniei moderne, dar iara§i nuse poate zice ca a lucrat totdeauna pentru ridicarea Romanieimoderne; §i ar fi o foarte mare nedreptate data i s'ar pretindeaceasta. Un suveran e dator innainte de orice, cu toate silintelesale, cu tote mijloacele sale, terii pe care o carmuieste ; unsuveran nu poate sä nu fie egoist pentru Cara sa. imparatulFrancezilor avea nevoie insa de o Italie unita in care sa secuprinda §i Venetia. Dar Venetia era in manile Austriei.Razboiul austro-italian a venit la timp ; inceput in Iunie,el s'a desavarsit foarte rapede, caci era fericita vreme arazboaielor care, cu oricate sacrificii, tineau putin si in carevitejia omeneasca mai putea sa aiba un rol. Napoleon al HI-leaa oferit Austriei un schimb. Este adevarat, o stie toatalumea §i izvoare contimporane bine informate o spunca el ne-a oferit Austriei pentru Italia. Am aratat aiureaintru cat propunerea aceasta venia dela dansul chiar, delainitiativa lui, §i intru cat o meritam prin spectacolul pe care,


dela 1859 inainte, it dadusem, in viata noastra politica in-terns, protectorului Unirii Principatelor 1.

Acum, e adevarat ca pe urma Venetia s'a putut capata§i altftg de Victor Emanuel §i ca din momentul acela Napo-leon al III-lea a intervenit mai energic pentru aparareaintereselor noastre. El a sfatuit pe Principe le Carol sa fiemai culant" in ce prive§te cererile Turcilor, §i aceasta afacut-o Franta in toate vremile ca §i la 1866. Ea nu voidsa aiba anume greutati la Constantinopole, si totu§i se im-piedeca de noi, de grija ce ni purta : deci trebuia sä facemconcesiile trebuitoare pentru ca interesele lui Napoleonla Constantinopol sa nu fie vatamate nici ele. Si, de almin-teri, pe langa Imparat, era §i diplomatia franceza acolo, simarchizul de Moustier, care reprezinta Franta pe langaSultan, era absolut in aceia§i linie de conduits fata de noica §i Thouvenel, care pe vremea Unirii afunsia cel putinodata pe saptamana pe boierii moldoveni §i munteni pentrugreutatile pe care i le provocau in legaturile cu colegulsau englez, reprezintant al unei Puteri aliate. Chiar in me-moriile Principelui Carol se semnaleaza 2 atitudinea, foartedubioasa §i daunatoare pentru noi, pe care de Moustier aavut-o in timpul conflictului de pana 'n toamna.

Prin urmare de un sprijin hotarit al Franciei mergand panala bruscarea Turciei, nu se putea vorbi, cu toate ca. Dom-nia lui Carol I venia dela Napoleon, pe langa care el aveainfluentul sprijin al doamnei Hortense Cornu, sora de laptea Imparatului §i buns prietena a mamei Principelui, §i cutoate ca a fost vorba catva timp, cu staruinta, de o casa-tonie a Domnului Romaniei cu o principesa Murat, pe caren'a uitat-o u§or, precum insu§i ni spune.

In ce prive§te Prusia, ea se simtia putin jenata prin ceia cemultora li pares aventura Principelui Carol la Dunare. De

1 Iorga, Partea lui Napoleon al HI-lea in Unirea Principatelor, Bucu-relti 1915, dupA Memoriile ministrului italian generalul Lamarmora.

2 I, passim.


alminteri, dace voieste cineva se aiba notiunea exacta a feluluicum erau privite Principatele Unite in politica Prusiei la1866, ii pot servl aceste randuri din Memoriile Regelui :Maiu 1866. In Berlin contele Bismarck a primit foarte binepe trimisii romani si lia dat sfatul ca, daca, precum pareade prevazut, Ungaria se va ridica impotriva Austriei, senu zaboveasca a inscena o energica agitatie panromaneascasi sa iea parte contra Austriei 1 ".

Incepuse razboiul intre Prusia si Austria si aceasta diversi-une ar fi fost bine venita. Evident, dupa ce a trecut acest fel dea se infatisa imprejurarile, Bismarck a avut alte sfaturi de dat.Caci deocamdata nu se poate concepe viata Statelor cao serie de lectii de morals date pentru invatatura urma-silor. Cel putin dupa conceptiunea curenta la 1866 drumulpans la moralizarea diplomatilor trebuia sa fie foarte lung.

Principele Carol, care, dela inceput, n'a neglijat nimic pentrua intra in legaturi bune cu Austria, n'a primit proiectul. Dinpotriva, la 22 Maiu, Dimitrie Ghica mergea la Berlin prin Vienacu misiunea de a asigura pe Imparat ca. Romania nu va pri-cinui neplaceri puternicului sau vecin", daca se va face totuso interventie la Constantinopol in favoarea ei 2. Au venitapoi la el Ungurii cu propuneri de alianta, si poate ca erausinceri revolutionarii maghiari, dar o politica de duplicitateera. nepotrivita cu caracterul sau loial, si Principele a refu-zat si aceasta. S'a si facut o interventie la Viena pentru spri-jinul diplomatic la Constantinopol. Dar din corespondentalui Thouvenel stim bine ca. Inca in epoca Unirii se ma-nifestase de diplomatia austriaca temerea ca o Romanieconsolidate la Dunare ar putea se serveasca de magnet, deatractie pentru cele patru milioane de Romani cari traiauin Monarhie.

Deci si sprijinul austriac la Constantinopol a lipsit. Dincontra Poarta a fost indemnata de Austria se ramaie ho-

Ibid., pp. 64-5.s Ibid., p. 65.

1


tarata in atitudinea ei de denegare. Se adaoga, pe langainteresele sale interne, pe langa statornicia politicei salefats de natiunile balcanice, pentru Austria Inca un lucru :Principele Carol venise ca suspect §i a ramas, dupa biru-intile dela Sadova §i Koniggratz, ca reprezintant al aceleifamilii domnitoare germane care zdrobise mandria austriaca.In conditiile acestea nu se puteau a§tepta fara indoialaservicii extraordinare din partea lui Prokesch-Osten, reprezin-tantul Austriei pe vremea aceia la Constantinopol. Autor alcunoscutei carti despre rascoala Grecilor §i fundarea teriilor, Geschichte des Abfalls der Griechen", termin absolutdiplomatic, ca sa nu se zica, revolutie", Aufstand", Pro-kesch-Osten a fost un om cum se cade, un temperament deerudit, ass cum it descrie Principele Carol, afabil, incantat,la Constantinopol, cand acesta i-a vorbit de fiul lui cu carePrincipele luase parte la razboiul contra Danemarcei,de afaceri de familie §i altele, insa, natural, temperamentullui, sentimentele lui erau una §i politica pe care trebuia sao serveasca acolo, altceva.

Nu mai vorbim de Anglia, care tines inainte de orice lapastrarea Turciei ass cum ie§ise din razboiul Crimeii, faranicio atingere materials sau morals, mergand prin urmarepans la absoluta denegare de drept §i pans la cea maipronuntata brutalitate in legaturile personale cu agentii no§tridin Peninsula Balcanica, dela Belgrad, de exemplu, sau dinConstantinopol.

Aceasta era situatia. Evident nu era buna. La cine seputea adresa Principele Carol pentru a capata sprijin inmomentul cand se temea de invazia Turcilor pe terito-riul nostru ? Cad el nu void sa primeasca de-a dreptul con-ditii considerate ca umilitoare pentru el §i Injositoare pentruStatul pe care-1 reprezinta, deci §i de rea prevestire pentruviitorul acestui Stat, ca unele ce ar fi creat alts baza, infe-


rioara, pentru Romania pe care venise s'o innalte, iar nus'o coboare. La Rusia se putea adresa.

Am spus ca. atitudinea Rusiei dupa razboiul Crimeii, fatsde noi, era foarte incurcata, din cauza felului cum se des-voltasera luptele, din cauza umilintei ruse§ti de pe tirma paciidin Paris, cu cedarea celor trei judete din Basarabia-de-joscatre Moldova, cu a§ezarea deci a Moldovei ca paznica lagurile Dunarii. Acum Rusia era gata sa stabileasca lega-turi cu Principatele Unite. Era vorba s,i de o casatorie, spuninse§i Memoriile Regelui Carol, §i aceasta casatorie intrePrincipe le Carol .si o Mare-Ducesa se gAsia foarte potri-vita. Dar ceia ce hotara politica Rusiei in vremea aceastaera atitudinea personals a lui Ignatiev la Constantinopol.Ce se zicea la Petersburg, erau lucruri secundare; de faptIgnatiev faced la Constantinopol politica lui, pe care o re-zuma in cunoscutul joc de cuvinte : autonomie sau anatomie" :autonomie provincials sau desfacerea Turciei in mai multebucati, prin lupta.

Ignatiev a fost foarte amabil cu ocazia vizitei Principe-lui la Constantinopol, dar acesta stia ca unul din cei cariindemnasera Poarta sä persevereze in atitudinea ei de de-negare era tocmai amabilul Ignatiev. Nu din dus,manie fatsde noi, ci din alt punct de vedere. El era acolo ca sasileasca Poarta ss faca toate gre§elile imaginabile. Aceastaera misiunea lui in Turcia ; deci : a ridica moralul oameni-lor acestora, mandri dincolo de orice masura, a-i exaltspana la nebunie, ca sä ispraveasca intr'o catastrofa care säpuna capat unor aspiratii ce nu se sprijiniau pe realitateanecesara pentru sustinerea ei.

Pe langa atatea incercari zadarnice, atunci macar, la 1866,s'a gasit, fie §i in treacat, drumul cel bun. El ni-a folositintru catva, intr'o masura destul de insemnata, §i, dacan'a folosit mai mult, este pentru cs nu i-am dat toga atentia


trebuitoare, §i e pacat ca s'au petrecut astfel lucruri careau stricat putinta unor anume legaturi, folositoare §i pentrunot §i pentru partea cealalta. E vorba de legaturile noastrecu Serbia.

Cand a venit vestea caderii Principelui Cuza la Belgrad,s'a produs un mare sentiment de comizeratie, de adancaparere de rau pentru persoana lui. Avem rapoarte din1866, In care se spune ca el era considerat ca un martiral unor anumite porniri politice dela not'. Aceasta a fost§i conceptia Cneazului sarb fall de acel care plecase,dar ea nu implica niciun fel de ostilitate fall de Domnulcel nou. Din potriva, Serbia era foarte bucuroasa dewzarea la Dunare a unui principe dintr'o mare familiedomnitoare in Apus ; i se pared cl aceasta este o garantiede mai multi stabilitate, caci, daca Mihail putea fi temutprin el insusi, un Principe de Hohenzollern impunea, In-nainte chiar de a face dovada insu§irilor sale personale,prin familia careia-i apartinea, prin legaturile pe care, ori-cum, totu§i le 'Astra in tara sa de origine, §i o asigurare aPrincipelui fart asigurarea Serbiei era socotita, pe drept,ca imposibila.

S'a trimes In Serbia, unde, la bucata de vreme, Romaniaa fost detestabil reprezintata, de un cancelar care nici ma-car Roman nu era, ci Ceh, Prohaska 3,s'a trimes, deci, Dimi-trie Bratianu. Misiunea i s'a incredintat indata dupa w-zarea Principelui Carol, la 25 Maiu, pe and Ion Ghica aplecat la Constantinopol numai la 4 Iunie '.

Astfel cel dintaiu care a mers sä asigure sprijin Carmuiriicelei noun a fost Dimitrie Bratianu, §i el §i-a indeplinit mi-siunea cu o foarte mare discretie.

1 Le prince Couza est considdre comme une espece de martyr";raport din 19 Februar 186o.

' Vorba de la penurie de mes moyens intellectuels"....7 Aus dem Leben KOnig Karls, 1, pp. 67, 71.


Misiunea lui era, cum spune Principe le insu§i, ss son-deze terenul, sä accentueze dispozitiile de prietenie" cu ve-cina Romaniei §i sa ceara praf §i munitii. Sarbii le aveauin arsenalul for dela Craguievat, unde fusese §i o misiunemilitara din partea lui Cuza la 1863. Stim rezultatul acesteimisiuni a lui Bratianu, nu din Memoriile Regelui, ci din altizvor. Raspunsul, prin scrisoare personals a lui Mihail, a fostacela cs, daca Turcii trec Dunarea, Serbia nu poate sa ramaieindiferenta la acest fapt. La 1866 a§s a raspuns, in vremurigrele pentru noi, Serbia Cneazului Mihail. Dupa trecere decateva luni de zile a fost trimis la Belgrad Ioan Cantacuzino,Si e interesant de constatat din rapoartele amanduror misio-narilor politici romani innalta ideie pe care §i-o faceau eidespre absoluta unitate morals, despre complecta solidari-tate a Serbiei lui Mihail Obrenovici. Impresia pe care aucapatat-o este cá ajungea un singur cuvant pentru ca intreaganatiune sä mearga solidara spre indeplinirea unei politicecare nu se improviza atunci, ci trecuse in insu§i sufletulunei generatii intregi. Cu politica aceasta Serbia era säcapete cetatile sale, §i, daca Turcia ar fi fost mai putinprudenta, daca n'ar fi cedat in punctul acesta al cetatilor, seajungea, de sigur, la razboiu, §i razboiul ar fi dat fara in-doiala Serbiei §i Muntenegrului posesiunea Bosniei §i Her-tegovinei. Politica urmata de guvernul sarbesc", spuneCantacuzino, imi pare cu desavar,sire nationals; Rusia nue ascultata decat numai intru cat serve§te aceste tcndinte 1."

Acum, pentru a ispravi cu criza turceasca, pentru a segasi solutia dorita. de Principele Carol §i de cercurile po-litice dela noi, au intervenit, in toamna, anume lucruriasupra carora e bine sä insistAm aici pentru ca nu se desfacdestul de neted nici din Memoriile Regelui, care sunt

3 V. Iorga, Aqiunea milliard a Romaniei, editia pa, 1913, p. 116urm.li


insemnari facute zi cu zi, si nu o constructie istorica incare anume elemente sa. iasa mai mult in relief decal altele.

in toamna anului 1866, Creta se rascoala. in aceasta mareinsula fusese o bucata de vreme o administratie egipteana,mai buns. Dela administratia egipteana se trecuse la admi-nistratia turceasca a regimului celui nou, care era detesta-bill. Cretanii aveau toata dorinta de a trai o viata cre§tinasi greceasca, de a se reuni cu regatul Greciei. Grecia, incei dintaiu ani de stapanire ai regelui Gheorghe, n'avea insa.pe departe pregatirea financiara, militara §i politica nece-sara pentru a sprijini a§a. ceva. Se tineau mari discursurila Atena, se scriau articole la gazeta, se raspandiau bro-suri, dar chestiunea nu innainta de loc, cu toate acestemijloace. in Iunie Cretanii erau hotarati cu orice pret sadarame regimul turcesc. Condu§i de Koronas, Karakas §ialtii, ei incep rascoala la 2 Septembre, §i se ca§tiga, in luptadela Arkadion, un succes foarte insemnat asupra Turcilor,succes care se repeta dupa cateva saptamani. Aceasta pro-duce, natural, la Atena o mare exaltatie patriotica: se tri-met delegati in Serbia. Kolokotronis indepline§te functiade emisar al elenismului la Curtea lui Mihail ; Greci delanot fac jertfe mari bane§ti pentru sprijinirea cauzei cretane.Toata lumea avea siguranta unui triumf apropiat. Dupatrecere de cateva saptamani numai, §i in legatura cu ofer-tele care se facusera la Belgrad de Greci, la 17 Octombre,Mihail al Serbiei prezinta cererea sa de a se da cetateaBelgradurui §i celelalte ocupate Inca de Turci in putereatrupelor sale. Aceasta insemna perspectiva razboiului, nunumai cu Serbia, dar §i cu Muntenegrul, care sta in celemai stranse legaturi de alianta §i in cea mai deplina co-munitate frateasca cu celalt Stat slay.

Natural ca. aceste doua lovituri date Turcilor erau tocmaiceia ce trebuia ca sa-i sileasca sä devie cu mult mai conciliantiin ce ne prive§te. Acum, fire§te, §i in Luna lui Septembre,ei spuneau ca prezinta ultimele for conditiuni, ca se spala.


de acum pe mani, ca, data toate cererile nu se primesc, sepoate ajunge la ocupatie. Si se intrebuinta o parte din diplo-matia europeana ca sa ne intimideze sau sä ne ca§tige. Dar, insfar§it, la inceputul lui Octombre, cand s'a vazut seriozitatearascoalei cretane Si posibilitatea de amestec al celor douaState slave din Peninsula Balcanica, s'a ajuns la intelegereadin 6 ale lunii, prin care chestiunea romaneasca era, provizo-riu, rezolvita, dupa o propunere care venise dela Moustier.

Nu era sa fie o conventie intre noi §i Suveranulceia ce s'ar fi primit mai greu, caci ce fel de con-

ventie putea sä admits el cu aceia pe cari-i considers ca pepropriii sai supu§i, ca populatia moldo-valaha" aceastaera expresiunea pe care a auzit-o, cu indignare, in cursulvizitei sale la Constantinopol, Si Principe le Carol , careiai se recuno§teau numai anumite privilegii ? Era foarte greusa se inteleaga chiar asupra limbagiului: noi nu primiamlimbagiul turcesc, Turcii nu voiau pe al nostru. Era olume intreaga care ne despartia. Noi voiam sä §tim numaide viitor, ei numai de trecut: prezentul nu exists nicipentru dan§ii, nici pentru noi. Si nu e nimic mai teribil decatca reprezintantii exclusivi ai trecutului sä stea inaintea repre-zintantilor, tot a§a de exclusivi, ai viitorului! Amandoi repre-zintA lucruri care nu sunt, §i prin urmare realitatea nu poatesa intinda un pod dela unii la altii. Si, acum, reminiscentele§i sperantele stateau in cea mai crass opozitie §i tagaduire.

Proiectul turcesc it cunoa§tem. Al nostru nu void sä tiedecat de vechile legaturi seculare", de suzeranitatea Sul-tanului" asupra unor Principate Unite, care nu sunt teri-toriu, ci natie: Romania" ; el cerea recunoa§terea preala-bila a Principelui prin acte de reconnaissance", nu prinodiosul firman d'investiture" care se propusese, innaintede vizita lui, §i ereditatea Tronului, §i in linia fratilor ; apoiarmata ca in 1866, putand fi §i sporita prin buns intelegere,dreptul de moneda Si de decoratie.

Tur-ciei,

4o POLITICA EXTERNA A REGELUI CAROL

Reprezintantul lui Napoleon al III-lea gasi o solutiefoarte simpla : sa zica ei ce vor, sa zicem noi ce gasim cucale, intr'un schimb de scrisori care se cuprinda in fondacelea§i concesii, fiecare intrebuintand limbagiul care-1magule§te sau it satisface mai mult. Si a§a s'a facut. Autrimis Turcii un act pe care Si Sultanul Soliman-cel-Maret1-ar fi putut pecetlui cu turaua sa, caci nu era nimic carese fi speriat pe un barbat de Stat dela 155o in aceasta re-torica speciala; iar noi am raspuns cum se vorbia in Eu-ropa pe atunci Si cum ne simtiam noi. Ca semn de inaltabunavointa fate de populatiunile moldo-valahe, o impor-tanta parte a Imperiului sau" 1, Sultanul conferia" ran-gul" de print ereditar lui Carol I Si ridica militia" Prin-cipatelor Unite, a memlechetului", la 30.000 de oameni.Si, aici, trebuie sa spunem ca i-am inselat pe Turci : ei ce-reau se avem cifra fixate in Conventie ; noi nu spuneamcifra pe care o voiam Si n'a fost cifra din Conventie Sinici aceia pe care o aveam noi atunci 26.000 de oameni ,ci ceva mai mult 30.000 , Si pe langa aceasta se re-zerva §1 o portita, fixandu-se armata regulates' la aceastacifra; dar natural ca se putea adaugi la dansa oricat demulta armata teritoriala.

Aplicarea in Romania a tratatelor Turciei cu Puterilestraine era conditionata de drepturile stabilite §i recunos-cute prin acte cu privire la Moldo- Valahia". Chestia tri-butului era rezervata pentru aka intelegere, ca Si aceia anegustorilor de supu§ie turceasca. in Principate. Se men-tinea oprirea numai a decoratiei in numele Principatelor"

nu Si a monedei , §i se mentinea terminul de firmande investiture` pentru actul ce trebuia sa preceada vizitaDomnului la Constantinopol pentru a afla din gura chiara Maiestatii Sale Imperiale dorintile sincere pe care le

1 Mu du desk de donner encore une fois aux populations moldo-valaques un temoignage de haute bienveillance... Cette importantepartie de son Empire"; Aus dem Leben Ian:" g Karls, I, pp. 132-3.


formeaza pentru fericirea si prosperitatea populatiilor moldo-valahe" 1.

Principe le a raspuns, intr'un limbagiu indicat de situa-tia terii si de spiritul ei , ca primeste aceste fapte, ca.admite principiul european al integritatii Imperiului oto-man". Principiu european", prin urmare pentru Europa,de hatarul Europei, Turcia ea insasi fiind considerate ca ocreatiune a Europei, depinzand de interesele europene. Seadmisese cu multa greutate §i formula de firman deinvestiture ".

La inceputul lunei Novembre, intovarasit de oameni binepriviti la Constantinopolca Gheorghe tirbei, fiul fostuluiDomnitor, Ion si Dimitrie Ghica, Carol I a facut drumulla Sultan, in care dibacia sa si sentimentul sau innascutde mandrie au §tiut sa evite si anumite umiliri care, cuo rafinata dibacie bizantina, i se pregatisera.

Cand a intrat la Imparatul", ii era pregatit un scaunlanga sofaua Suveranului. Principele s'a asezat singur, nu lalocul care i se rezervase, ci la acela pe care simtia ca trebuiesa-1 ocupe, alaturi de Abdul-Aziz. Cand i se dada fir-manul pentru a-1 lua insu§i in mans, el deschise usa sichema pe ministrul sau ca se ridice aceasta hartie. In con-ditiile acestea, evident lucrurile au mers mai bine decum era intentia conducatorilor turci, caci vizita trebuia säfie o vizita de omagiu a unui vasal care innainte nu eradecat un principe de Prusia si care prin singura primireafirmanului" devenia Domn al provinciilor unite dela Dunare.

De sigur el in materie politica nu trebuie se se impuieumilinte decat aceluia care nu e in masura sa le pla-teasca a doua zi, pentru ca umilintele politice se pla-tesc §i de persoana si de Stat, cu o dobanda foarte sim.titoare pentru creditor. Si, oricat de frumos s'ar infatisa

1 Ibid.


calatoria la Constantinopol in Memoriile Regelui, oricats'ar scoate In relief situatia injosita a Hospodarilor" deodinioara fats de printul de sange", uzand de acestedrepturi ale sale 1, totu§i ea trebuie sa fie puss alaturi decalatoria Principelui Cuza la Constantinopol, facuta cu cativaani inainte, §i care n'a fost nici ea impovarata de umilin-tile de odinioara ale unui Mihai Sturza sau AlexandraGhica la Sultanul Mahmud Si alaturi cu a principeluiMihail dupa acordarea cetatilor. Daca se face aceasta corn-paratie, o sa se vada ca in persoana lui Carol I setined prea putin seams de doua lucruri : de situatia supe-rioara, ca intindere, ca bogatie, ca trecut Si civilizatie,a Principatelor Unite Si, al doilea, se tines sama prea putin,iara§i, de originea noii familii domnitoare, una din celemai mari in Apusul Europei. Anumite delicatete, anumiteacte de prevenienta ascundeau de fapt capcana intinsa oas-petelui : vizita la Marele-Vizir, cutare masa data anumeca sä auda repetandu-se parte integranta din Imperiulotoman", dorinta Sultanului de a vedea, nu odata, ci de treion pe oaspetele sau, o ultima vizita samanand putin cuo audienta de plecare a Voevozilor de odinioara, toateacestea faceau parte dintr'un program in care fineta, semna.-lata mai sus, se amesteca, vadit, cu grosolania, fineta bizantinacu grosolania turanica a noilor stapani din Constantinopol.

Putem spune insa ca aceasta d'intaiu incercare pe carea avut-o noul stapanitor al Romaniei i-a fost de cel maimare folos pentru orientarea lui in viitor. E foarte greuca in cateva luni sa se prezinte intr'o lumina mai dnaprobleme mai multilaterale §i mai esentiale de cum s'auprezintat in lunile Maiu pana la Novembre ale anului 1866

Ibid. V. d. es. p. 14o.2 V. bropra lui Bolintineanu despre calAtoria lui Cuza VodA §i,

pentru Domnii Regulamentului Organic, raportul consular prusiandin Hurmuzaki, X.

1

DIFICULTATI BALCANICE 43

pentru Carol I. Dace un Principe care-§i incepe Domniain imprejurari bune nu are totdeauna de ce se fie recunosca-tor soartei pentru anii cei senini dela inceput, un altul care selove§te de toate dificultatile pe care le poate tined viitorulinaintea lui, §i supt forma for cea mai ascutita, are se mul-tameasca fare indoiala nenorocului, care e astfel, pentrudansul un mare invatator.

CAPITOLUL II.

Dificultati balcanice, pane la moartea luiMihail Obrenovici, si cele d'intaiu Intalniri cu

Au stro-Ungaria.

Solutia in chestia, atat de importanta pentru Domnianoun, a recunoa§terii, fusese determinate de anumite eveni-mente petrecute in Peninsula Balcanica sau in lumea sudost-europeana de care se tine Peninsula Balcanica. Fara in-doiala a Principe le Carol era prea putin initiat Inca in lucru-rile acestea ale Rasaritului §i barbatii politici cari-1 incun-jurau aveau o actiune care nu era totdeauna atat de unitarain intentii §i metode pe cat ar fi fost de dorit, a§a incatera natural ca, in acested'intaiu luni grele, solutia se nu poateveni din actiunea noastra, ci din alte lucruri, care se petreceaualaturi de aceasta actiune. De sigur ca un Stat pe deplinconsolidat, in care este o solidaritate desavar§ita in condu-cerea politicei externe, izbute§te a smulge anumite solutiiprin jocul natural al propriilor puteri ; dar, cand e vorba deo societate politica. Inca incepatoare, cum era societatea po-litica romaneasca la 1866, trebuie sä intervie §i factori ex-teriors ca se aduca pronuntarea unei solutii in politica ex-terne.

Am spus ce doua evenimente trebuisera sä se petreaca inBalcani pentru ca se ajungem acolo unde doriam : la recu-noasterea Principelui. Ace§ti doi factori au fost cererea lui

44 POLITICA WERRA A REGELIII CAROL

Mihail, principele Serbiei, de a i se acorda cetatile care erauabsolut indispensabile Principatului sau §i, al doilea, rascoalaCretei.

Chestia cetatilor sarbe§ti se ventila de mai multe dece-nii §i chestia Cretei avea o §tim §i ea un trecut destulde indelungat, a§a incat, chiar dup. recunoa§terea PrincipeluiCarol, in conditiile care s'au vazut, cele doua probleme careamenintau lini§tea Peninsulei Balcanice §i a Sudostului eu-ropean §i, in legatura cu ele, §i anumite interese din cen-trul §i Vestul Europei, au ramas, Si lumea diplomatica afost continuu amenintata de anumite forme in care s'ar fiputut imbraca mai departe aceste doul. conflicte : conflictulcu Serbia §i conflictul din Creta.

E mai bine sä se arate intaiu in ce fel s'au desvoltatmai departe aceste chestiuni innainte de a se arata care afost influenta, dui:a recunoWerea principelui Carol, a pome-nitelor probleme asupra politicei romanqti §i care a fostinfluenta pe care ea insa§i a crezut ca o poate incercaasupra desvoltarii acestor doua probleme.

In ce prive§te cea d'intaiu, solutia era foarte simpla.Era evident ca. Turcia nici nu putea sa mentie stapanirea eiasupra cetatilor ocupate Inca de dansa in principatul sar-besc : Belgradul insu§i, Cladova, Semendria, *abat, Mali-Zvornic, Zaiciar. Era evident ca, oricat de ambitioasa ar fi fostTurcia noun, ii lipsiau absolut mijloacele de inraurire pentrua rezolvi in sensul ei problema. Pentru aceasta ar fi trebuitca ea sa dispuie in Bulgaria sau in Bosnia §i Hertegovina deforte militare foarte bine organizate, gata de a intra ime-diat in lupta, forte de care sä fie cu desavar§ire siguraca sunt superioare fortelor pe care le-ar putea scoate impo-triva-i Principele Mihail §i aliatul sau muntenegrean. Dacaarmata sarbeasca nu era impresionanta la prima vedere, prinmicul numar al soldatilor permanenti, organizatia militieinationale era, cum am spus-o , asa de desavar§ita, incat


ajungeau cateva saptamani pentru ca puternice trupe sar-be§ti ss fie in stare a infra in actiune. Pe langa numarulsoldatilor, pe langa calitatea ofiterilor ei, armata aceastaera si destul de bine inzestrata cu toate mijloacele de lupta,§i de multa vreme, Sarbii traind absolut numai pentruaceasta politica de revendicatiuni nationale §i, cum zice unreprezintant al nostru la Belgrad , intelegand ss acordecredit oricarui guvern, in orice fel de conditii, pana larezolvirea chestii nationale. Si cu cats incredere extraor-dinara, bogata in efecte, nu poate vorbi un print cand §tieca se bucura de sprijinul neconditionat, de serviciul absolut,pana la moarte, al oricaruia din poporul sau l

Afars de aceasta erau §i alte consideratii care trebuiau safaca pe Turci a ceda neaparat in chestia cetatilor. Bosnia§i Hertegovina erau pregatite pentru intrarea in actiune, deo parte, a Sarbilor, de alts parte, a Muntenegrenilor. Ni-chita, principele Cernagortei, era numai la inceputul Domnieisale : tanar crescut in Apus, cavaleresc, viteaz, cu con-ceptii largi, vrednic de poporul sau, care in cea maimare parte a lui se deosebe§te prin aceste insu§iri, el cu.no§tea destul de bine virtutile razboinice ale oamenilor saipentru a-§i permite sa iea atitudinea politica de provocatiedin 1866. Era hotarat sä faca. in Balcani, nu o politica iugo-slava, ci o politica sdrbeasca, §i nu in sens national numai,ci in sensul Statului sarbesc. Declaratiile pe care le-a datde multe on sunt absolut limpezi. Avea legaturi cu Rusia,dar nu era Inca salariatul Rusiei in Balcani, cum a fostmai tarziu. Spunea cu mice ocazie ca §i aceste legaturile-a pastrat numai ca sa-§i asigure situatia, dar ca el innaintede toate face politica slava, sarbeasca. De fata cu IoanCantacuzino, el amintia cuvintele pe care le spusese, in-nainte de dansul, catre acela§i principe sarbesc Mihail,unchiul sau Danilo : constituie regatul sarbesc, §i eu voiufi fericit sa stau cel d'intaiu de sentinels la poarta pala-


tului domniei tale" 1. Evident, cand exista o atat de de-savar§ita comuniune politica ca aceasta, Turcii trebuiausä se gandeasca foarte bine pang. sä raspinga cererea luiMihail in ce prive§te cedarea cetatilor.

Intre Mihail .si Nichita exista, de altfel, o intelegere La-cuta in ce prive§te Bosnia §i Hertegovina inse§i. Aceastaintelegere nu s'a imbracat in forma unui tratat, dar exis-tenta ei era de sine inteleasa : Hertegovina revenia Munte-negrului, Bosnia revenind Serbiei. Terenul era foarte binepregAtit in provinciile nelibere, unde vechile nemultamiriale begilor, ale populatiei musulmane in gepere, cu re-formele europene introduse de Sultanul Mahmud, incetase,dar ramasese tulburarea adancl a stratelor populare, carestateau supt apasarea aristocratiei latifundiare a acestorbegi §i care -si faceau socoteala, foarte naturala, ca, atuncicand vor pleca Turcii, va inceta. §i puterea latifundiariloracestora §i ca., prin urmare, teranimea se va putea ridicain calitate de element liber in tara ei.

In Constantinopol erau destui din tagma lui Aali .si Fuad,capabili sä se supuie la cine §tie ce inspiratii nenorocitede pasiune, de ambitie, de fanatism, ,si prin urmare o schim-bare la Poarta putea sä aduca raspingerea cererilor luiMihail. Cu atat mai mult, cu cat Sultanul Abdul-Aziz erala inceputul nebuniei sale §i despre starea mintii lui ince-pusera a circula cele mai ciudate poves,ti.

Refuzul insa nu s'a produs, si in luna lui Mart 1867a venit acel raspuns pe care Sarbii 11 asteptau de multavreme si pe care 1-au primit cu un entuziasm extraordinar.Un entuziasm ca acela care a salutat hotarirea imparatu-lui" de a lass cetatile, cu Belgradul in frunte, in sama luiMihail se poate capata de un popor numai in doua impre-jurari s.i cu doua conditiuni: ca poporul sa. formeze o unitatemorala absoluta, clasele existand numai in ordinea mate-

1 V. Iorga, Acliunea milliard a Romdniei, p. 118.


riala, iar in ordinea morala traind numai natiunea §i, aldoilea, ca lucrul capatat sa nu fie luat prin jocul unei di-plomatii dibace sau al hazardului fericit, ci printr'o luptaindelungata, units cu cele mai marl suferinti §i care sätraiasca toata in amintirea fiecaruia dintre acei cari aid.-tuiesc poporul, ass incat oricine sä considere, sa aiba dreptulde a considera lupta ca a lui, suferinta ca a lui §i prin urmaretot ca a lui si biruinta.

Forma in care s'a capatat aceasta cesiune a cetatilor afost foarte dibace. Pentru a rasplati loialitatea Sarbilor sicredinta for aceasta era cateva luni dupa un ultimat ,Sultanul consimte sä incredinteze paza cetatilor sale luiMihail. El, ca stapan, it insarcineaza cu un lucru, evidentfoarte impovarator §i neplacut pentru Mihail de aceia itsi ceruse : sa-i pazeasca cetatile gratis §i, in schimb, acolope cetati va falfai §i steagul sarbesc §i steagul otomanSi, atunci, in mijlocul unei serbatori nationale uria§e ca in-semnatate morala, Capitala Serbiei a ajuns numai a printului,nu §i a Pasei, del acesta, trimitanduli trupele la Ada-Cale,a mai pastrat oarecari rosturi, intovara§ind pe Mihail la 1867,cand a facut vizita lui la Bucure§ti, unde i-a fost dat Paseisä vada la Teatrul National o reprezentatie de drama isto-rica in care se cuprindea §i o lupta cu Turcii. Prin urmarechestiia sarbeasca parea rezolvita, ea nu mai amenintape nimeni §i nu atata Romania sa .intervie in rosturile bal-canice ; dar aceasta era numai aparenta. Niciodata Mihail,pana la sfar§itul prematur §i tragic al zilelor sale, n'a pa-rasit intentia de a intemeia marele sau Stat iugoslay. El afost si un martir §i un erou al ideii acesteia iugoslave, tin-tind sa intemeieze un Stat dela Adriatica pana la MareaNeagra.

Dar revolta Cretei s'a prelungit, §i nici n'avea de ce sa.inceteze. Cretanii se gasiau §i pana la anexarea de catreGrecia in imprejurari ass de fericite, incat puteau sa -sicontinue rascoala pana la infinit. Turcii din insula,

48 POLITICA EXTERNA. 4 REGELUI CAROL

foarte putin numero§i, foarte blajini, mai ca ar fi fostin stare sa se ridice si ei pentru ideia cresting. §i sg. por-neasca razboiu cu crucea in varful steagului, din ama-bilitate fats de acei cu cari traiau de atata vreme. Pe langaaceasta bani veniau din toate partile, din biel§ug. Grecii ri-sipiti in toata lumea ofera fats de alte natiuni acest feno-men, foarte onorabil pentru dan§ii, ca, pe cand alte natiuni,stranse toate acasa, uita de datoriile for patriotice, cu toateca vad Statul for in fiecare moment, Grecii, raspanditi intoata lumea, de§1 vad une on patria o viata intreaga,nu uita, totu§i, ce datoresc natiei §i Statului creat de dansa.loan Balaceanu, trimisul principelui Carol la Atena in 1867, anotat pe scurt defectele acestui Stat, lipsa de organizare,incapacitatea unei administratii cum trebuie §i, al doilea, lipsade bun simt politic ; §i regele Gheorghe marturisia aceluia§idiplomat ca intampina multa greutate fiindca natiunea e de-prinsa sa capete toate dela revolutii §i prin urmare i§i in-chipuie ca orice tumult trebuie sa fie un succes, orice turbu-rare a ordinii sa. aduca o mare biruinta. Grecia era aceasta,dar Creta era altceva. Cu tot blocul garantat de Hobart-Pa§a, amiralul englez al flotei otomane, corabii grece§ti sestrecurau din cand in cand acolo §i se intorceau neatinseacasa, iar Europa privia, speriata, cu telescopul sau diplo-matic aceasta actiune pe care n'avea niciun mijloc de a o§i impiedeca. S'a incercat doar a se stinge focul prin acelpaliativ, prodrom insu§i al ruinei, care se chiama: reforme.

Acum, e o foarte mare gre§eala cand se crede ca unpopor se rascoala vre.odata pentru reforme. Rascoala esteun act atat de indraznet, plin de atatea riscuri, incat, evi-dent, nu se rascoala nimeni pentru o Constitutie, nici pentrugratia unor masuri administrative, mai ales cand ramana fi aplicate tot de tiranul de pang. ieri. Aali-Pala, care ajun-sese Mare-Vizir in 1866, trecit in Creta cu Constitutia din18 Septembre, care introduces un fel de dualism national§i religios, Grecii §i Turcii ramaind sa alba administratia

nu-si


for deosebita, iar, unde e o comunitate mixta, cre§tinii safie administrati intr'un fel, musulmanii intr'altul. Era evidento concesie. Insa concesiile trebuie sa le vezi in practica :pentru aceasta trebuie O. inceteze rascoala ; §i atunci potisa. retragi §i concesiile. Un cerc vitios : aplicarea reformelornu se putea face decat fiind ordinea restabilita, dar, restabilin-du-se ordinea, se pierdea`§i mijlocul de a reactions impotrivaunei aplicari false, gre§ite sau intentionate. Astfel, cu toataprezenta lui Aall-Pa§a, care a stat mai mult vreme in Creta,rascoala s'a intins asupra anului 1867 §i mai departe.

Conflictul, inevitabil, cu Grecia se produsese la 1868.Regatul a fost somat sa inceteze sustinerea rascoalei. Darera imposibil, fats de curentul opiniei publice, sa se in-cerce a§a ceva. Niciun guvern n'ar fi fost in stare sä si-leasca Grecia a renunta la Creta, la Tesalia §i Epir, Cretafind atunci §i pretextul pentru aspiratii nationale mult maiintinse decat ea insa§i.

A trebuit apoi interventia Puterilor, aducerea innainteaunui tribunal european a acestei chestiuni, hotarirea dinanul 1869, care condamna tendintele grece§ti, §i impunereacatre rasculati a Constitutiei. Numai astfel s'a incheiat doarun singur capitol dintr'o mi§care ce a continuat, mai multsau mai putin acoperita de cenusa, §i pe urma.

Care putea fi atitudinea Romaniei fats de aceasta si-tuatie? Factorul cel mai interesant pentru noi, din punctulde vedere al desvoltarii autoritatii §i prestigiului sau, alsimpatiei pe care o inspira istoricului, era, fara indoiala,Principele. Ce parere putea O. alba el in ce prive§te acesteturburari de ordine in Orient §i consecintele lor ; ce credeaca. trebuie O. fact Cara lui in aceste imprejurari?

Memoriile Regelui raspund cu doua solutii, care 'ntr'un fel,in anumite imprejurari, se puteau Impaca, dar aceste impre-jurari au lipsit §i, lipsind, evident a tocmai acest caracterdublu al solutiei a adus §i o imobilizare a noastra. Pe-o parte,


Principe le era pentru o uniune balcanica, pentru o confede-ratie balcanica. Iata in adevar cuvintele lui insusi 1: Sta-tele balcanice", spunea el la Atena, prin Balaceanu, in Ia-nuar 1867 Inca, ar trebui de acum inainte sä se pazeascabine de orice mare Putere strains care s'ar face el inter-vine in folosul for si sä lucreze innainte de toate in acelsens ca, in locul miscarilor singuratece, Parimitate si deaceia folos, care ar porni din initiativa privata, saintre o actiune regulata, cu plan, a guvernelor respective".Prin urmare nu bande bulgaresti, nu rascJale cretane, eldeplina intelegere a tuturora pentru ca pe adevaratele caiale stiintei de Stat si intr'un manunchiu cu neputinta deimprastiat sä se ajunga la realizarea armonioasa a dorin-telor legitime. si mai departe : O alianta a Statelor crestinedin Balcani", asa se incheie propunerea, pe care ministrulTrikupis o primi favorabil, fara a intelege consecventa poli-tic, munca disciplinata, sanatosul realism care decurg dinacceptarea ei, ar fi cel mai bun mijloc pentru a favorizaaspiratiile for nationale". E clar. Aceasta o doria Princi-pele la 1866.

Si, daca ar fi trait Mihail, aceasta se si faced. Se facedmai ales daca am fi avut aici posibilitatea unei carmuiriconsecvente, si in interior, si in afara. Pe cand ask intoamna anului 1866, Ion Ghica, presedintele Consiliuiuide ministri, spunea ca nu mai raspunde de situatie in ne-gocierile cu Turcii si la sfarsitul anului el si cerea sase poata retrage. La inceputul anului urmator se asezaMinisteriul lui C. A. Kretulescu, cu concursul partiduluicelui mai puternic din Romania, al lui Bratianu si Rosetti.Dar impotriva lui Bratianu si Rosetti lucrau continuu altifactori, asa incat Bratianu a trebuit, pe urma, sä lupte inApus, cerandu-si scuze la Napoleon al III-lea, fats de acuza-tiile care-1 infalisau ca pe un mazzinian incorigibil, in stare

Arts dean Leber: Konig Karls, I, p. 178.

Para


sa distruga linistea Europei intregi. La cateva luni de zile,deci, el a fost totusi inlocuit, chiar dup. cererea lui Napo-leon 1, in Iulie 1867, §i a venit un nou Ministeriu, cuStefan Golescu in frunte, care, nu era nici liberal, nici con-servator, ci, cuprindea, de fapt, fragmente din aceea§i classdominants, impartita mai mult pentru u§urinta succedarii laguvern. Dimitrie Bratianu intrase §i el in Ministeriu (la Lucre -rile Publice) §i, supt presidentia lui Nicolae Golescu, urmeaza,in Maiu 1868, cam aceia§i alcatuire ministeriala (cu IonBratianu la Interne §i Finante).

0 interventie prusiana sile,ste insa pe §eful liberalilor a seretrage, in Novembre 1868 §i, cu Alexandru Gh. Golescu§i Kogalniceanu, se formeaza Ministeriul lui Dimitrie Ghica.Si acest nou guvern, furios combatut de liberali, trimiteain strainatate, catre Turcia, catre Austria §i catre Frantastirea ca situatia noastre interns e desperate, ce liberaliipe cari credeau guvernantii cs i-au inlaturat dela puterepentru totdeauna ", sunt de fapt a-tot-puternici, cs ei suntmazziniani, ca. Europa intreaga arde dace vor veni ei laputere, §i adaugia: not suntem singurii cari putem se ga-rantam lini§tea §,i interesul Austriei, Franciei. sau Turciei,dupa cum i se vorbia uneia sau alteia ; prin urmare avemnevoie se fim sustinuti fats de dificultatile noastre de po-litica interns de autoritatea celor trei Puteri europeene 2.Evident ce in conditiile acestea li este foarte greu unuiSuveran Una') neinitiat Inca in rosturile mediului in care1-a pus soarta §i servit atat de discordant de reprezintantiipolitici ai acestei societati, sä inceapa opera plina de di-ficultati pe care §i-o insemnase in programul

Am spus cs era o dualitate in vederile Principelui cu privirela politica externa care se putea face la 1866. Cellalt elemental acestei dualitati, frica de Rusia, nu venia, atunci, din Ger-

I Ibid., p. 213.2 Nota circulara din 15/27 Februar 1869.

sau.


mania. Aceasta Germanie a lui Bismarck nu era pe vremeaaceia inca prietena a Austriei §i devenia din ce in ce maidu§mana a Franciei, prevazand un conflict Si urmarindu-1,grabindu-1 in aspra linie dreapta. Bismarck provoca, Si, dnaprovoca, el urmaria, evident, numai lucruri care trebuiausä se intample §i care in producerea for puteau ss gaseascao legitimatie nationals, nu imperialista. Si deci aceasta Germa-nie a lui era animata de tendinta concesiilor fall de Rusia.Era §i natural : intre Rusia Si Franta, dela pacea dinParis, dela Razboiul din Crimeia era un continuu antagonismpe care o sag vedem indata in legatura Si cu politica noastra.Prin urmare cine se pregatia ss atace Franta trebuia ssaibs legaturi bune cu Rusia, §i nu odata corespondentalui Bismarck cu Principele Carol recomanda clar acest lucru.Se arata astfel bucurie pentru acele relatii cu Rusia,care, incepute Inca de la 1866, s'au desvoltat pe urma pansla misiunea episcopului Melchisedec, Si tot Ioan Cantacuzino,care a fost Agent in Rusia la 1868, ni spune ca. Napo-leon a fost indignat de acest fapt, pe cand Germania luiBismarck simtia cea mai mare bucurie de pe urma lui.

De la inceput, nu era natural ca Principele ss fi avut otemere deosebit de mare fats de ideia panslavista". Dar el,venind la noi, a gasit oameni cari innainte de toate setemeau de Rusia. Era Si natural, era §i drept, numai catindreptatirea in ce prive§te iubirea §i ura la dreapta saula stanga se schimba cu vremea, Si e bine, in general,ca iubirea Si ura sa. nu figureze in calitatea for de senti-mente in politica unui Stat, intunecand consideratii de onatura cu totul practica, reala Si imediata, intr'un anumemoment.

Evident ca, in legaturile unui popor cu vecinii saisau cu alte State, exists o deosebire intre alianta justificata§i permanents, ce se stabile§te intre popoare care peacelea§i drumuri urmaresc aceia§i tints, cum eram noi §iSarbii pe vrema aceia,--§i intre legaturile pe care le de-


terming anume consideratii generale trecAtoare. Un poportrebuie sA fie foarte crutAtor in ce prive§te sentimentele sale,sa nu §i le strice pe toate drumurile, cAci, altfel, ca per-soanele sensibile, ajunge la maxi deziluzii, ba trece delao deziluzie §i dela o nerecuno§tinta" la alta ; acesteasunt lucruri care, in alte ordine de viatA, pot sA aibA unrost, dar, in ordinea politics, cu mult mai putin. Aici, la noi,insa ni aduceam aminte de ce indurasem din partea Ru§ilor,§i evident cA am indurat lucruri groaznice in veacul alXVIII-lea §i in intaia jumAtate a veacului XIX-lea, cu scenecare nu pot dispArea u§or din mintea unui popor, ceiace nu inseamnA insl ca aceste amintiri pot sA aibA la fie-care moment valoare politica actuala.

Pe langA aceasta partidul cel mai puternic dela noi, partidulliberal, avea o puternicA urI impotriva Rusiei : 1848, innAbu-s.irea revolutiei innainte de toate de Wile Tarului, emigratia,continuele protestAri impotriva tiraniei moscovite, broprilelui Ioan Eliad Radulescu care, pe vremea aceasta, era cucateva atmosfere de-asupra pamantului §i ducea un duel foartedarz cu Tarul Nicolae personal, toate lucrurile acesteatraiau Inca in sufletul oamenilor cari incunjurau pe print.SA nu se uite Inca un fapt Ion Ghica, cel dintaiu sfa-tuitor al Principelui ca pre§edinte al Consiliului, era turco-fil_ declarat: fostul beiu de Samos, se gAsia bine in socie-tatea turceasca §i-§i insu§ise oarecum toate repulsiunileinvinsului turc fats de victoriosul Moscovit.

Astfel frica de panslavism ajunse §i in ce prive§te pe Prin-cipe un mobil de capetenie pentru a-1 impiedeca de a stAruiin ideia unei aliante cu Balcanicii. Caci Balcanicii erau, pe de oparte, Muntenegrul §i Serbia, pe de altA parte, Grecia. inslGrecia avea defectele temperamentului ei national, careopriau o conlucrare cu dansa in acel timp, iar Serbia §i Mun-tenegrul, fiind slave, erau privite ca fiind supt tutela Rusiei.

Acum, de fapt, este adevArat ca in mi§carea lui Mihail §ia lui Nichita influenta ruseascA era cu ceva, dar oamenii

ca:


au spus de atatea ori, §i la Belgrad, Si la Cetinie : D-voastrasunteti francofili pentru cä Napoleon al III-lea v'a sustinut§i va sustine; noi nu ne suparam pentru ca sunteti franco-fili, dar atunci nu ne tineti in nume de rau data noi suntemrusofili, pentru ca Rusia ne sustine Si atata vreme cat neva sustinea. Rusia 1.

Si astfel Principele ajungea sa se exprime in Memoriile salecontra directivei balcanice pe care o adoptase. Partidulpanslavist", scria el lui Napoleon, cauta toate mijloacele po-sibile pentru ca si . aduca complicatiuni in Orient. A §tiutsa. influenteze Grecia, Candiotii s'au ridicat Si, sprijiniti peprincipiul nationalitatilor, au reclamat asistenta Europei ;agenti ruse§ti strabat supt nume grecesc populatiile cre§tine,escitand pretutindeni pe Greci I."

La noi venise printul Ipsilanti 3, cerand alianta cu Gre-cia, Inca din 1866, iar Principele Carol fa.cuse generosulgest, care n'ava nicio consecinta diplomatica, de a contri-bui la fondul de ajutor al rasculatilor, gest pe care 1-a facut,se pare, de doua ori. Iar regelui Gheorghe i-a raspuns ce se

I Declaratiile din raportul dela 23 Octombre 1866: Nous nesommes, ni voulons etre autre chose que Serbes ; personae au mondene nous est plus cher que les Roumains, nos voisins, par la coin-munaute des interets... Soyons russophiles, soyons gallophiles, c'est-adire servons-nous de la protection russe et francaise en tant qu'ellepeut nous pousser vers notre but; faisons semblant de nous laissermener, mais n'oublions jamais notre but commun, le but de notreindependence, bien plus chere que les bonnes graces de la Franceet de la Russie".

2 Aus dent Leben Konig Karls, I, pp. 167-8: Le parti panslavistecherche par tous les moyens possibles a amener des complications enOrient. Deja it a su influencer la Grece; les Candiotes se sont sou-leves et, forts du principe des nationalites, qu'ils ne peuvent invoqueren vain, reclament l'assistance de l'Europe. Des agents parcourent,sous un nom grec, les populations chretiennes, excitant partout lescourages". §i adauge : Des emissaires cherchent a soulever la Mol-davie" (ibid).

3 Ibid., pp. 128, 161, i68.


putea raspunde cuiva care venia cu o propunere ce °feriaatat de putine garantii. Nu suntem Inca gata, trebuie sa omarturisim, scria Carol I, imparatului ocrotitor, in Decembre1866, ca sä scoatem tot ce trebuie din situatie. Trebuiesä a§teptam totul dela sprijinul protectorilor no§tri obi§nuiti§i in particular de la prietenia Maiestatii Voastre. Mi separe, Sire, ca ar fi foarte de dorit ca o intelegere sä se stabi-leasca Inca de acum intre Franta, Anglia si Prusia" YardRusia fi Austria), in privinta afacerilor orientale. Unacord intim intre aceste trei Puteri ar fi cea mai siguragarantie a independentei noastre nationale 1.

Acordul acesta era, din nenorocire, imposibil. Franta invremea aceasta se gasia in faza de decadenta a politicei sale.Imparatul Napoleon al III-lea era atins de o boala extremde dureroasa, care-1 impiedeca de a se consacra pe deplinafacerilor publice ; ramasese acela§i visator de odinioara,plin de cele mai bune sentimente, de atatea on dregandfata de not gre§elile diplomatilor sai can ni erau du§mani,ca Moustier. In sufletul lui Napoleon nu se schimbase nimic;pastrase parinteasca ocrotire fata de Principele Carol, in carenu void sa recunoasca un reprezintant al Germaniei de Nordla Bucure§ti. Dar fail de Romania nu mai avea o ideiepolitica §i mai ales o siguranta politica, o liniste politica,§i nimic nu se poate face, mai ales in acel teribil lucrucare este politica externs, Para siguranta §i calm.

Aceasta siguranta calms insa, Napoleon n'o mai avea.Vedea pe Bismarck in toate colturile, se simtia invins

3 Nous ne sommes pas encore prets, it faut l'avouer, a tirer partide la situation... Nous devons donc tout attendre de l'appui de nosprotecteurs ordinaires et particulierement de l'amitie de V. M. Il mesemble, Sire, gull serait desirable qu'une entente s'etablIt des main-tenant entre la France, l'Angleterre et la Prusse au sujet des affairesd'Orient. Un accord intime entre ces trois Puissances serait la plussere garantie de notre independance nationale"; ibid., p. 168.


prin infrangerea Austriei la 1866; orice mi§care la noi ise pares o indreptare spre Rusia; o indreptare spre Rusiaera insa o crima, §i orice act contra Austriei i se pared com-plectarea acestei crime. S'a f.cut de noi tot ce se puteaface pentru a-I multAmi, insa, lung de luta, interveniau altegreutati. SA dam cateva cazuri ca sA se vadA in ce se ames-teca diplomatia consularA franceza la noi §i cat de greuni era a o multumi.

La Iasi se intemeiase o scoala catolica de fete care exists§i pan. acum, §i §coala, avand nevoie de capela, a cerutpermisiune municipalitatii sl ridice un fel de chio§c. Chio§-cul a fost facut altfel de cum se ceruse permisiunea, §i is'a parut unui consilier municipal cA e amenintata sigu-ranta publics. El a cerut numai decat sA se impiedece ri-dicarea acelui chio§c, care a §i fost daramat din ordinulPrimariei. Ei bine, la Constantinopol ambasadorul Franciei aaflat cA in I4 s'a deslantuit impotriva catolicismului o oribillmi§care de prigonire datorita intolerantei moldovalahea.Lucrul a mers panA la Paris, §i observatiile cele mai aspreni-au venit, pana ce, la urma urmei, s'a vazut cl avea cinevaa face numai cu lipsa de tact a unei persoane pe care ha-zardul politic o fAcuse consilier comunal la Iasi.

Alt caz : la noi a stat o bucata de vreme un Polon,Dunin-Borkowski ; om foarte cum se cade, de altfel, darcare avea curiozitati de temperament. A scris in limba po-lona o carte foarte interesanta cu privire la Domnia luiCuza §i cele dintaiu timpuri ale Principelui Carol. tntr'untimp cand Ministeriul conservator era foarte necajit de li-berali, cari pornisera o agitatie monstra in alegeri pentrua-1 tranti, cu contributii de zeci de mii de franci, cu ma-nifeste ale Consiliilor comunale unde aveau majorita-tea, Polonul a trimis o telegrams unei foi din strlina-tate in care spunea cA ne gasim pe un vulcan, O. azi saumane izbucneste revolutia la noi. Guvernul, enervat deslabiciunea lui niciun Guvern nu se enerveaza decat


numai de slabiciunea lui a confiscat telegrama, §i a trecutpe ziarist peste Dunare, la Rusciuc. Ajutorul consululuifrancez de acolo era insa Polon Si, potrivit cu o solida-ritate admirabila Si vrednica de toata lauda, el a staruitde s'au facut interveniri pe langa consulul din Bucure§ti,care nu mai era cumnatul lui Alexandru Odobescu, d'Avril,un prieten, Si acesta a facut observatii dure, de tot dure,suparandu-ne mai ales prin faptul ca desgropase termenulde Moldo-Valah", pe care not ii consideram ca insulta ceamai mare, nevroind sä ni se zica altfel decal Romani. Atrebuit interventia personala a lui Napoleon pentru caaceasta chestiune sä fie ispravita. L-au adus insa pe Polonin tarn, i s'au dat despagubiri numai pentru ca Imparatulsa fie satisfacut. Ni putem inchipul motivele interventiei :Dunin e Polon, Polonii sunt insa prigoniti de Ru§i, Gu-vernul roman prigone§te un Polon, deci el e in serviciulRusiei...

Calatoria principelui Napoleon la 1868 in Bucure§ti credemca. este unica in istoria amabilitatilor pe care i le poate faceun Stat altuia. Acum, Principele, de felul lui, era un ori-ginal, foarte putin aplecat la amabilitati. A venit aici Si afost primit admirabil, in virtutea numelui de Napoleon §i inamintirea binefacerilor Fran tei. Oaspetele ins. spune insu§iPrincipele Carolnu gasia un zambet, macar pentru doam-nele care-i aruncau buchete dela fere§ti ; iar lui Bratianu,cu toata calatoria lui de explicatii in Franta, i-a spus in fall,la intalnire : mi se pare a d-ta e§ti cu totul in apeleruse§ti. Bratianu, cam mazzinian, ar fi ajuns deci sa seimpace cu Rusia, fiindca se zicea ca el dore§te sa starneascao rascoala in Balcani : dar panslavi§tii voiau acela§i lucru;prin urmare intre dansul §i Ru§i s'ar fi stabilit o intelegerenaturala 1.

Aus dem Leben Konig Karls, I, p. 273 urm.1 li


Astfel toate incercarile acute pentru a da satisfactie Simai ales siguranta, in ce ne prive§te pe noi, Franciei, aufost zadarnice. Dar mai era ceva: Austria ramasese zeceani absolut neimpacata fats de noi. Am capatat dela obucata de vreme dreptul de a trimite reprezintanti la Viena§i until dintre cei d'intaiu a fost Steege, Sas din Ardeal,arzat la noi, insurat la noi, care a jucat un rol de cape-tenie in cei d'intaiu ani ai stapanirii Principelui Carol.Aveam deci Agentul nostru la Viena dar n'are cinevadecat sa ceteasca rapoartele bietului Steege, ale lui Strat,care a avut §i el o misiune la Viena, sunt ceva mai blandeca sä vada de ce tratament se puteau imparta§1 AgentiiPrincipatelor Unite. trite° audienta de aproape un ceas laBeust, in Ianuar 1869, nu i s'au spus lui Steege decat zececuvinte, ministrul multamindu-se sa-1 priveasca din Olimpulcancelariatului sau 1. Si se cereau lucruri mici: de exemplu,in chestia conventiilor, ingaduite de Turci, o invoiala decomert ; dar propunerile acestea nu gasiau niciun fel derasunet favorabil la Viena. Aveam nevoie de pu§ti : Turciinu lasau sa treaca pu§tile de sistem nou prusian la noi,Austriacii nici atat, §i, atunci, misiunea Melchisedec a fostpusa in legatura §i cu o cerere anterioara a PrincipeluiCarol, care doria ca datoria veche pe care o aveau Ru§iifata de noi, de cand armata for ocupase Principatele, safie conexata cu nevoia de armament. De ce va inarmati,intreba, cu suparare, Beust, pentru a primi de la Steegeacest raspuns: ,0 tall care n'ar putea, la intamplare,sa-§i apere macar douazeci de ceasuri neutralitatea cuarmele in nana, n'ar avea nicio §ansa de a o vedea respec-tata ". Si acela§i Agent in§tiinta despre anume veleitati ungu-re§ti de a recupera ceia ce vre-odata a facut parte din coroana

Peu expansif..., rdpondant la plupart du temps par des interjec-tions, fuyant les explications."

I


Sf. Stefan" 1. Ei bine, aceasta indaratnicie a Vienei in arefuza orice concesie Principatelor §i orice semn macarde consideratie, daca nu de respect, fats de demnitatea.Statului nou era datorita in mare parte sprijinului per-manent in aceasta privinta al lui Napoleon al III-lea. La1868, in August, situatia Principelui Carol ajunsese inochii Franciei a§a de rea, incat Cuza-Voda, care cerusesa se poata intoarce in taxa, dar parerea Ministeriului fu-sese ca aceasta ar produce dificultati Guvernului, a fostrugat sa se intalneasca cu ducele de Grammont, ambasa-dorul Franciei la Viena, cu care a avut o consfatuire, pecare ni-a pastrat-o Baligot de Beyne, secretarul care into-vara§ise in exil pe fostul Domn. I s'a propus sa vie pen-tru a lua din nou in stapanire tronul, lucru pe care, inprincipiu, Cuza nu 1-a refuzat ; 1-a refuzat insa in ce pri-ve§te mijloacele, cerand ca, daca este sa se inceapa dinnou Domnia lui, aceasta sa se faca dupa dorinta §i prin pu-terea natiunii, §i numai a§a. Si, in conversatia aceasta, in-tre alte lucruri care s'au spus, toate pline de dusmanie im-potriva Principelui Carol, care ar fi in§elat sperantele Fran-ciei, gasim §i cuvinte ca acestea : Dumneavoastra trebuie saintelegeti ca politica Orientului se face acum dela Viena ;prin urmare tot ce se face la Viena poarta. §i pecetea Tin-paratului Francezilor2. in Februar 1869 Napoleon se declaranemultamit ca. lucrurile la dumneavoastra nu sunt Inca li-ni§tite §i ca e foarte departe de a fi terminat conflictul dintreCamera §i Ministeriu", vorbind §i de partea pe care liberalii aavusera in guvernarea terii. Si, ascultand o expunere asupra

1 Un pays qui ne pourrait pas, le cas echeant, defendre sa neu-tralite au moins vingt-quatre heures, les armes a la main, n'auraitancune chance de la voir jamais respecter... Certaines velleites hon-groises de recouvrer tout ce qui, a tort ou a raison, aurait jamais faitpartie de la Couronne de St. Etiene" ; raport din Viena, / n14

Januar 1869.2 Xenopol, Domnia lui Cuza-Vodci, II, p. 497.


greutatilor pe care i le starnia noului Ministeriu de neinter-ventie in afara popularitatea opozitiei bine organizate, sta.-panul Europei facea reflectiile ce urmeaza : Stiti el poli-tica Franciei a fost totdeauna din cele mai dezinteresatefats de Romania. Intentia noastra a fost totdeauna sl ridi-cam aceasta tarn si sa-i venim in ajutor. Nu se poate spunetot atata despre Rusia, a carii politica traditionala, care nu s'adesmintit niciodata dela tratatul din Tilsit incoace, a fost sinu poate fi decat aceia de a incorpora Principatele. Candam vazut ca Guvernul acelei teri apleca spre aceasta poli-tics si ca intra intr'o miscare ce nu poate duce, in defi-nitiv, decat la pierderea existentei sale, ni-a fost cu nepu-tinta sa-i dam acelasi sprijin. Sa intre Guvernul pe calea con-servative, care e singura bung pentru interesele Romaniei,si simpatiile noastre ii vor fi castigate." Si 'ndata dupa aceia :Care vg sunt raporturile cu Austria, sau, mai curand, cuguvernul unguresc" ?1. Astfel orice tentative panroma-neasca spre Vest si din insesi buzele imperiale ale luiNapoleon iesise acest sfat, la 1868, fata, de Strat, oriceactiune care ar ridica sperantele Romanilor din Ardeal,sacrificati dualismului austro-ungar la 1867, ca una celova Austria, era privita drept atac la adresa Franciei.Ea ar lass deci sa cads pe Principele care patroneaza,prin Bratianu, pe acei cari dau astfel de sperante Roma-nilor de dincolo 2.

(1) RAspunsul : Facem tot ce putem pentru a ne apropia de eli Printul cautA In particular sA tearga din sufletul Guvernului din

Pesta tot ce reaua- vointa a putut sA-1 face a crede cu privire la pre-tinse proiecte de cucerire i altele, care au ramas totdeauna strainintentiilor Printului". Cf. §i Aus dem Leben Konig Karls, I, pp. 221-2.

(2) In raportul citat al lui Strat din xo Februar 1869, Guvernulconservator se Indatoria a nu o face: Le gouvernement etait re -duit a la ne cessite de s'abstenir de toute immixtion dans les affairesde Transylvanie qui pourrait donner lieu au gouvernement autri-chien de soupconner une propagande contraire a ses into rets (S. M.


Nu mai vorbim de sprijinul englez, cici Anglia a rAmasdu§mana ireductibilA a Principatelor in toga aceasta vre-me, orice desvoltare a noastra fiind considerate ca adu-cand atingere principiului integ,ritatii Turciei, la care ti-nes innainte de orice. Se auzia necontenit ca suntem gatase ni proclamam independenta : la 1869 era. chiar vorbade proclamarea regatului, §i diplomatia noastra incepAtoarese apara in toate pArtile, afirmand ce n'avem de gand sAo facem; erau insA totdeauna persoane interesate a com-promite situatia Romaniei repetand ca urmarim realizar eain acel moment a independentei si a regatului 1. Si intr'obro§urA de care vom vorbi mai mult, pe urma, Caliito-ria Domnitorului Carol I in strii imitate 2, se semnaleazaca la Neu- Wied, cu prilejul casAtoriei, in 1869, a Prin-cipelui, unul din transparentele iluminate profetia (larda avea aerul cd grefeste data) ca nepotii Principelui Ca-rol vor purta titlul de Regi"; §i cartea are un caracteraproape intim.

In ceia ce prive§te Prusia, ea avea o singura mare preo-cupatie: se pregateasca rAzboiul cu Franta ; toate celelalte-i erau cu totul secundare si o interesau numai intru catputeau se serveasca aceasta preparatie 3. Si Rusia, fatsde care doming vechea sfiala, avea pentru Romania numai

m'avait parle auparavant de !'agitation maintenue parmi les Rou-mains de la Transylvanie), et, le parti Bratiano se laissant entralnera des manifestations souvent irreflechies, mais toujours tres popu-laires, a l'adresse des Roumains de la Transylvanie, it me sembleCvident que !'attitude du Ministere ne peut pas lui attirer de tits-vives sympathies au-dela des Carpathes".

1 Aus dem Leben Konig Karls, I, pp. 250, 259-60 li urm-Fuad-Pap era pentru independenta (ibid., p. 252).

' Bucurqti 1869; p. 307.3 Strat semnaleaza la 21 Mart 1869 la main occulte de M. de

Bismarck, qui poussait nos ministres a braver la France et son re-presentant".


sfaturi ortodoxe : credinta este baza Statelor 1 ; cine sesprijina pe credinta nu ratace§te niciodata ; voi sunteti co-religionarii miei". Era §i sinceritate in aceste declaratii,mintea ruseasca fiind de sigur altfel orientate decat a noastra,cari am considers ca o impietate se facem din Dumnezeu mi-nistrul de Externe perpetuu, cancelariul terii. Afars deaceasta ni se dadeau sfaturi pentru a satisface pe Patriarhuldin Constantinopol, pe bietii Greci" asupra carora cazu-sera toate nenorocirile mizeriei de cand se secularizaseraaverile manastirilor romane§ti ; se arata chiar ca. ar fi un mij-loc pentru a impaca Patriarhia impartind veniturile manasti-re§ti in trei Orli, dintre care una sa fie pentru lacasurilelor, alta pentru ale noastre §i restul pentru Statul roman.Era insa in opinia publics o tendinta absolute de denegarefats de cererile patriarhale, de care nu indraznia deci sese atinga nimeni 2. Se spusese de atatea ori, ,si de Prin-cipe, la Constantinopol, §i de altii : nevroind calugarii saprimeasca milioanele oferite pe vremea lui Cuza, s'a inchiscapitolul, iar conditiile in care fusesera inchinate odinioaramanastirile faceau din aceasta, nu o rapire, ci o restabilirea sensului chiar al vechilor donatii. i, departe de a se gandila intoarcerea vechii stari de lucruri, Guvernul romanescincepea cu Patriarhul negocieri in vederea organizariisinodale a Bisericii romane§ti 3.

Mai era vorba apoi de o casatorie ruseasca a Principelui,asemenea cu aceia a regelui Gheorghe din Grecia, carelua la 1867 pe Marea-Ducesa Olga. Dar se credea ca §i

I Scrisoarea Taiului din 1868: la foi est la base la plus solidede tout ordre social"; ibid., p. 255.

2 Instructii cAtre D. A. Sturdza, agent la Constantinopol, lo Ia-nuar 1869: Il ne se trouvera en Roumanie aucun gouvernementqui veuille ou puisse meme jamais prendre sur lui de revenir surla secularisation des biens conventuels".

3 Instructii catre D. A. Sturdza, 2/14 Februar 1869.


prin aceasta Rusia urmareste anume intentii politice fatade noi, si Parisul, gelos, semnala primejdia 1.

Tata Principelui §i eel mai bun, mai iubitor §i maiinteligent sfatuitor al sal, it indemna, in 1868 Inca, sämearga alaturi de Rusia, viitorul fiind al ei, §i nu al Fran-

§i anume sa o faca inainte de a fi silit la aceasta 2.E adevarat insa, am spus-o, ca aceasta o void §i Bismarck,din du§manie fata de Franta 2. De aici urma. §i misiunea,-mentionata, la Petersburg a lui Ioan Cantacuzino §i a epis-copului Melchisedec 4 : ei aveau sä staruie pentru tranzitulde arme, oprit de Austria, dar §i pentru inlaturarea capitu-latiilor, pentru fixarea patentelor, pentru mo§iile din Basa-rabia ale manastirilor, pentru lichidarea vechii datorii ru-se§ti din 1853 §i pentru incheierea unei conventii postale.Se fagadui plirasirea capitulatiilor, care vor fi inlocuiteprintr'o invoiala facuta pe baza Conventiei dela Paris, §iincheierea intelegerii postale; dar in afacerile biserice§tiraspunsul fu cel vechiu, inevitabil: Biserica romaneasca,reformats de oamenii Unirii, nu e canonica 6.

Atunci ar fi limas intelegerea cu Serbia. Aceasta ar fifost o politica sanatoasa, si in sensul acesta s'a §i lucrat deIoan Cantacuzino 6.

Primit foarte bine de Cneazul Mihail, el a fost aclamat laCetinie de Voevozii muntenegreni, cari ridicau paharelepentru Principele Carol. Era atunci o vreme ca in legende,

1 Aus dem Leben KOnig Karls, I, pp. 190I. Cf. ibid., pp. 242-3si lucrarile d-lui Diculescu, Un episod diplomatic, p. 14 si EpiscopalAfelhisedec, Bucuresti 1908, p. 5o si urm.

2 Aus dem Leben KOnt:g Karls, I, p. 239. Iar Principele se temeade o Impacare franco-rusa.

3 Ibid., pp. 248-9.V. ibid., p. 241 si Diculescu, 1. c, In Iunie colonelul Dunca si

Gheorghe Filipescu salutau pe Tar la Odesa. Cf. mai sus, p. 52.Raport al lui loan Cantacuzino din 3/15 April 1868.

8 V. si mai sus.

ciei,

I


cand trebuiau sa se faca pse zile Ware pana. sa seajunga la Curtea Principelui Nichita. Si, band pentruDomnitorul unei teri pe care abia o cuno§teau, ei spuneauAgentului : cunoa§tem toate terile, §i oameni din toate te-rile au venit la noi: numai d-voastra, cari sunteti destul deaproape, n'ati calcat Inca pe meleagurile noastre". Setrimese apoi la Bucure§ti varul Principelui, Stanco Radonici,care a fost primit foarte frumos, in 1867 1. In ce prive§tepe Mihail, dupa calatoria sa la Constantinopol, el a facutSi pe aceia la Bucure§ti, in ajunul chiar al intalnirii pe Du-flare dintre Sultanul Abdul-Aziz, intors dela Expozitia dinLondra, Si Principele Carol 2. Cneazul sarb a fost primitde ministrul Golescu la Rusciuc, iar de Principele Carol inmarginea Bucure§tilor, la linia accizelor". In Capitala teriiacesta a avut conversatii extrem . de inter,esante cu oas-petele sau, §i Mihail,pe atunci un barbat de 43 ani, de oinfati§are care ca§tiga, mladios de status, cu fata incadratade o barbs rotunda, cu stralucitori ochii vioi",a intrebuintatacest prilej ca sä vorbeasca deschis. Avem in MemoriileRegelui 3 ce a spus : Romania §i Serbia au acelea§1interese de a desface legatura for de vasalitate cu Turcii.Pentru aceasta trebuie ca ambele teri sä se uneasca strans".Raspunsul lui Carol I, care §tia O. unitatea absoluta a na-tiunii supt conducerea Principelui lipse§te din nenorocireaici, ca, in dezorientarea luptelor dintre partide, suntem si-liti sa ne razimam cand pe unii, cand pe altii, in incruci§areaintereselor europene, a fost mai putin hotarat decat Mi-hail. Trebuia zabovita hotararea, credea el, trebuia maiintaiu, pentru a se scutura jugul umilitor", sä se organi-zeze ambele State, §i pans atunci Romania e datoare sa se

I Aus dem Leben KOnig Karls, I, pp. 204-5 (Iunie 1868.I Ibid., pp. 244-5, in Belgrad nu i se facuse Sultanului vreo pri-

mire. Dar aici la Bucuresti nu se dAduse de veste oficial. Cf. Iorga,Actiunea milliard a Romdniei, 1913, ed. I-a, p. 116 si urm.

$ L. c., p. 186 si urm.


poarte politice§te prudent §i sä se puie bine cu Turcia 1. To-tu§i n'a trecut multa vreme §i s'a incheiat un tratat formal cuSarbii, tratatul dela 20 Ianuar 1868. El prevedea o perfecta§i sincera intelegere §i prietenie contra a tot ce putea saaltereze aceasta uniune sau sä cauzeze terilor for sau au-tonomiei care li e comung vre-o paguba sau prejudiciu2».Afars de aceasta se mai spunea «ca. unicul §i singurul scopal tratatului este O. favorizeze prosperitatea §i progresulterilor lor, conform drepturilor for legitime Si autonome2».

Principele Carol adauga ca intentia acestui tratat n'a fostpeste masura de serioasa, fiind vorba mai mult de o in-telegere platonica" *. Noi avem insa acte care ne fac säcredem ca, cel putin din partea Serbiei, intentia n'a fostaceasta; Serbia a vazut in acel tratat un angajament solemnpe care putea sa-§i bazeze politica in viitor, §i declaratiadin 1876 a lui Iovan Ristici, ca §i marturisirea cuiva care avazut in arhiva Agentiei proiectul de tratat, ne fac sä cre-dem O. la sfar§itul anului 1868 era intr'adevAr vorba de pre-gatirea luptei comune, nu numai pentru asigurarea autono-mies, ci §i pentru intinderea ei pang la margenile indepen-dentei. Si ni se mai spune un lucru: ca. acest tratat trebuiasä cuprinda §i pe Printul Muntenegrului §i pe Regele Gre-ciei. Dar, dna era vorba de o uniune generals balcanica,sensul ei nu putea fi numai platonic Si, de alminteri, Tur-cia, care se pregatia sa intervie militare§te la not in ches-

1 Multamirile lui Mihail, ibid., p. 192 (14 April).2 Parfaite et sincere intelligence et amitie. Tout ce qui pourrait

alterer cette union ou causer a l'autonomie qui leur est communequelque dommage ou prejudice" ; ibid., p. 241.

3 Leur unique et seule intention est de favoriser la prosperite etla progres de leurs pays, confonnement a leurs droits legitimes etautonomiques" ; ibid., pp. 241-2.

4 Der Freundschaftsvertrag mit Serbien, der eigentlich nur plato-nisch ist, wird ratifiziert"; ibid., p. 243.V. mai departe, la anul 1876.

66 POLITICA EXTERN). A REGELU1 CAROL

tia bandelor bulgare§ti, a inteles ca n'a fost numai o simplademonstratie inofensiva intre doi din vasalii sai.

Din nenorocire, la 3o Maiu 1868 Inca, principele Mihail afost omorat; la inmormantare plangea toatA lumea si con-voiul nu putea strabate multimea indurerata. Cu ocaziaaceasta intre Camera Romaniei si Scup§tina, intre Guvernulroman ,si Guvernul sarb s'au schimbat cele mai calduroasedeclaratii de prietenie. Nicolae Golescu vorbia, nu numaide calitatile printului disparut, dar §i de excelentele rela-tii care exists intre cele doll State ". Iar raspunsul dinBelgrad cuprindea aceste asigurari : Manifestarea compa-timirii pentru nenorocirea poporului nostru din parteaamicilor no§tri seculari §i constanti ni da tari garantii caintre aceste doua popoare se va desvolta din ce in ce maimult o solidaritate care fara nicio indoiala este conditiaprin care se poate ajunge scopul celor doua natii, acela dea se pune legitim alaturi de alte popoare innaintate §i des-voltate". Iar Scupstina se rostia astfel: Am vazut in aceastamanifestare de simpatie o noun dovada a interesului §i aiubirii frate§ti pe care Romania le-a purtat totdeauna teriinoastre. Poporul sarbesc e animat de sentimente de per-fecta reciprocitate §i e fericit ca are in vecinatatea sa ime-diata o natie cu care poate imparti cordial bucuria §i du-rerea". S'a facut slujba in Bucure§ti pentru Mihail §i aasistat Principele, secretarul consulatului sarbesc tiind ocuvantare in romaneste.

Inca dela inceputul stapanirii lui Milan I, fiu al MarieiCatargiu §i at unui Obrenovici mort ca militar in serviciulRomaniei, vechile relatii din vremea lui Mihail au fost reluate§i cultivate cu cea mai mare luare aminte. Lipsia insa minteasuperioara, vointa curagioasa, autoritatea nediscutata a Prin.cipelui de Ora atunci ass ca situatia nu mai era aceia§i,ca mai inainte si totu§i unirea celor doua teri era nece-sara §i fats de planurile de viitor ce hraniau de o potriva.


In cuvantarea ce s'a tinut in Camera Serbiei cu a-ceasta ocazie, se spunea : cu ajutorul lui Dumnezeu §isupt umbra unirii dintre noi, tanara ramura a Obrenovi-cilor va deveni marele arbore care va acoperi in chip man-tuitor tot poporul sarbesc". Declaratia aceasta solemnafacuta la a§ezarea in Scaun a lui Milan insemna insa pa-strarea tuturor tendintelor inainta§ului sau.

De fapt, in idealul schitat atunci, in Iulie 1868, §i in de-claratiile &cute catre Romania era un intreg programpentru viitor.

Dar moartea lui Mihail nu era numai un incident in po-litica balcanica, ci sfar§itul unui capitol din istoria Penin-sulei. Lucruri care se puteau face atata vreme cat in frunteaSerbiei stated cumintele Cneaz, erau imposibile dupa moartealui. Aceasta s'a vazut imediat §i in ce ne prive§te pe noi.Continuarea, prin urmare, in Balcani a unei politice de unirea tuturor Statelor, in vederea ca§tigarii prin silinte comune,solidare ale tuturor, a independentei,politica de sfaramare aImparatiei turce§ti in folosul natfilor cre§tine care se ga-siau In cuprinsul ei,devenise imposibila.

Ramasese numai cineva incorigibil, dintre aceia cari, prinanii 1866, dorisera liberarea Balcanului cre§tin. Acel cinevanu era un om, ci o natiune ; era clasa politica din Greciaregelui Gheorghe, care nu putea sa uite ca fusese inte-meiata pentru a reinnol Imperiul Bizantin.

Acolo continua. o agitatie puternica pentru realizareaidealului national. Idealul acesta nu tines seams de Slavi;se credea cu putinta intemeierea unui regat grec mai intinsregat si Imperiu se echivaleaza, basileus" insemnand Sirege Si Imparat , care sä cuprinda toata Tracia, pana laConstantinopol, Capitals fireasca. Si de drept.

aceasta se credea posibil cu atat mai mult, cu catBulgaria nu exists decat in visurile §efilor de bands, gatade sacrificii, cari se pregatiau pe malul nostru dunarean.Iar Serbia, supt copilul Milan, era de fapt in manile Re-


gentei, alcAtuita din oameni cari nu erau extraordinari, co-lonelul Blaznaval, Iovan Ristici §i un vechiu functionar. Mem-brii ei se gandiau, evident, la Bosnia §i Hertegovina, cum segandise §i Mihail, dar in conditiuni mai ieftene. Idealul re-mane acela§i la un popor, dar el e totdeauna in traducereumana, prin insu§irile §i defectele, puterile §i lipsa de pu-teri a unor anumiti oameni. Regenta admitea, astfel, §i nu-mai o unitate administrativa. i s'a mai gasit apoi la 1870 §io alta formula, Inca mai u§oara: dace nu se poate nici ounire administrativa, aceia§i persoanA carmuind, dar in con-ditii cu totul deosebite, §i in Serbia, si in Bosnia §i Hertego-vina, sa fie macar unirea religioasA cu provinciile sarbe§tiadministrate de Turci: de oare ce acolo sunt §i multi ortodoc§i,ce ar fi dace, in loc sa atarne de alti Vlaclici, ei ar atarnade cel din Belgrad ? De oare ce, apoi, in legatura cu Bisericaerau §i anume §coli, ar fi fost §i o legaturA culturala.

Astfel Grecia trimese la Bucure§ti emisari cu propunereade a lucre de acum inainte contra Turciei numai in doi:Grecii §i Romanii.

Au incercat de doul ori, cum marturisesc §i MemoriileRegelui. Propunerea intaiu a venit in 1869. Printul Ipsi-lanti, coboritor din Domnii dela noi, ambasador al Greciei laParis, s'a prezintat pentru a lucre in vederea independenteicomplecte a Romaniei §i a pcovinciilor grecesti din Turcia,de Sarbi, de Bulgari nevorbindu-se nimic.

SA se inteleaga deci cele doul teri, cu §ese luni inainte deinceperea rAzboiului, sa se fixeze numarul trupelor §i, daceva fi nevoie, se se intrebuinteze si o insurectiune a Bul.garilor , fare a se vorbi insa de un Stat slay nou care arie§i din aceasta insurectiune ; sa se rascoale, adecA, Bulgariinumai pentru ca, impreuna cu Romanii, sa pregateasclImperiul bizantin pentru Regele Gheorghe.

Natural ca, prezintata in forma aceasta, propunerea n'aveasorti la Bucure§ti. Principele Carol, cu acea experienta pecare a capatat-o Inainte de vreme, pe care i-a dat-o si teribilul


mediu politic de la noi §i neincrederea absoluta in lumeabalcanica, pe care i-o zugravisera la Berlin ca o continuarea datinelor din Bas Empire", a refuzat, adaugand, cu tcatacompatimirea pentru greutatile varului" sau din Atena,ea are con§tiinta legaturilor politice, religioase, cultu-rale, comerciale, economice pe care Romanii le pot aveacu Grecii, dar ca, in ce prive§te proiectul, n'are putinta dea se hotari. Dar strangerea legaturilor de prietenie era,fireste, pusa in vedere 1. In Novembre apoi Ipsilanti vine dinnou. De data aceasta, primirea a fost §i mai rea, emisarulfind trimis, pur §i simplu, la ministrul respectiv. Emisarulstarui insa, aratand Ca dore§te mai bine a vorbi cu insu§iPrincipele pentru a-i presenta noi propuneri ale RegeluiGheorghe. Carol I putu obiecta insa ca. e Suveran constitu-tional, ca are un Ministeriu §i ca toate lucrurile trebuie satreaca intaiu prin aprobarea acestuia. Si Alecu Golescu,fost Agent al terii la Constantinopol, avea, de sigur, corn-petenta pentru a primi astfel de comunicari 2.

Evident el astfel de programe nu puteau fi acceptate,dar propunerea in sine, in circumstantele dela 1869, nu meritapropriu-zis sa fie raspinsa, cu forme sau fall forme. Inorice caz, era mai bine ca legaturile noastre cu PeninsulaBalcanica sä fie mai vechi si mai stranse.

Am spus Inca dela inceput ca guvernele din care face&parte Ioan Bratianu, chiar dupa calatoria lui in Europa,care-i fu impusa ca sa-§i imbuneze adversarii din deosebiteleCapitale, erau socotite ca mazziniene, revolutionar-nationa-liste, care ar fi dispuse sa bruscheze lucrurile,. sa. Intrebuin-teze mijloacele cele mai temute de un diplomat pentru alibera instantaneu toate popoarele supuse din MonarhiaAustro-Ungara, de o parte, §i din Imperiul Otoman, de

1 Aus den Leben Konig Karls, 1, pp. 128, 161, i68, 356-357.' Ibid., II, P. 43 li urm.


cealalta parte. Acum, parerea pe care Principe le o aveadespre capacitatea, despre popularitatea §i mai ales despreadmirabila vioiciune a lui Ion Bratianu, era din cele maibune ; am aratat mai sus in ce imprejurari acesta trebuitotu§i sa paraseasca puterea.

Urmase Guvernul lui Dimitrie Ghica, fiu de Domn, dar cuun trecut aproape revolutionar in 1848 §i in epoca Unirii, inorice caz om care trecuse dincolo de margenile ideilor o-bi§nuite ale beizadelelor §i feciorilor de boieri mari de pe vre-mea lui : foarte bogat, de o cre§tere foarte distinsa, cu pres-tanta §i avand cuno§tinti reale in ce prive§te terile si oa-menii. Ministeriul lui se credea chemat pentru a distruge peliberali mai mult decat pentru altceva, §i am aratat mai sus ince fel ii denunta Europei, careia-i fagaduia, in schimbul unuisprijin care i-ar fi suplinit lipsa de autoritate, incetareaoricarii actiuni in folosul Romanilor din Ardeal.

Prezenta lui Kogalniceanu, foarte compromis, prin pari,in ochii Principelui, la Interne nu contribuia ss schimbecaracterul de fricos oportunism al acestui guvern de inla-turare §i prigonire, caci Dimitrie Ghica a fost, de fapt, per-soana conducatoare a Ministeriului, elementul de capetenie :pe sama lui §i in sensul lui s'a facut politica terii.

Dar, in contra Grecilor, Europa hotarise ca ea va da satis-factie Turcilor pentru amestecul Regatului in revolta Cretei,§i regele Gheorghe fusese suit sa primeasca, la 1869, aceastahotarire, poruncindu-ni-se §i noun sa nu adapostim pe Greciirefugiati. Tot ass se §optia de marchizul Pepoli, reprezin-tantul Italiei la Viena, in legaturi foarte stranse cu Princi'-pele Carol §i care avea o mare autoritate la noi, tot assse vorbia de Bismarck insu§i, al carui sfat avea fall indo-iala greutate, §i de atatia altfi, ca e bine sa nu se po-meneasca de nicio chestie nationals a Romanilor. Aceastainsemna ca dincolo, in Ardeal, unde dualismul produseseconsecintele sale : revolta generala a nationalitatilor sacri-ficate, intarirea curentului radical, inlaturarea elementelor


bisericesti care se aratau mai sovaitoare, Romania sa nuse amestece.

In sensul acesta s'au facut deci declaratii pretutindeni: sila Constantinopol, unde Turcii, amenintati de o rascoalaa Bulgarilor, erau in vremea aceasta numai miere pentrunoi, admitand si intarind printr'un nou termen, totusi za-bovit in ascuns, dupa obiceiu,acel drept de a bate monedacare fusese recunoscut si supt Cuza-Voda, de vreme ce seadusesera si masinile trebuitoare pentru monetarie 1. Cands'a aflat de schimbarea Minis teriului, a fost o satisfactiegenerala in lumea Stambulului, gi asigurarile, din Novembre1868, ale noului Guvern a nu va lipsi de a aduce loia-litate si spirit de conciliatie in relatiile noastre cu Putereafats de care legaturi seculare si interese comune ni creiazadatorii speciale, cu care nu vom ramanea raj platnici 24,n'a facut decat s'o intareasca.

S'a exprimat, timid, si dorinta ca ar fi bine sä se dizolvesi Camera. De fapt, ea a si fost dizolvata, caci era impo-sibila pentru guvernul Dimitrie Ghica : Bratianu simtindu-setot mai nedreptatit, Camerele care-1 urmau, deveniseratumultuoase. Prilejul lichidarii a fost dat de afacerea Mace-donschi. Guvernul, care se temea de o rascoala, chemasepe acet general, care era socotit ca avand idei sanatoase".la comanda Bucurestilor. Camera rosie" nu aprecia insain destul aceste idei sanatoase" ; de aici un conflict, ce-rerea de a se trimite innapoi la regiment Macedonschi sidizolvarea Adunarii la inceputul anului 1869.

Odata acest punct esential castigat, Turcii nu numaica nu faceau sä mearga inainte chestiunea banilor,

1 Rapoarte ale lui Dimitrie Stirbei ti D. A. Sturdza (in specialacela din 13 April 1863).

2 23 Novembre : La loyantd et l'esprit de conciliation que nous nemanquerons pas d'apporter dans nos relations avec la Puissance enverslaquelle des liens seculaires et interets communs nous crdent desdevoirs speciaux, auxquels nous ne faillirons pas."


cerand neaparat semnul Imparatiei otomane pe monedaromaneasca, dar nici n'au dat pe deplin invoirea sase bats moneda pana la 187o, negociatiile fiind cu me§te§ugprelungite patru ani de zile. Tot a§a nu mergea nici ches-tiunea drepturilor noastre la gurile Dunarii, a jurisdictiuniiconsulare, pe care Turcii nu voiau sa o recunoasca, mer-gand pana acolo, incat primiau cutare reclamatie a teranilordela Jiiu contra hotaririi tribunalelor noastre 1. Dela obucata de vreme se ridicara chiar, In deplina siguranta pecare o oferia noul Guvern, pretentii inteadevar inspai-mantatoare. La 1869 Inca, Turcia cerea ca supu§ii ei dinPrincipat sä nu plateasca biruri de niciun fel si, pe de altaparte, in acela§i an, s'a facut neauzita cerere ca granita sa numai fie mijlocul Dunarii, ci malul, supt cuvant ca pe apelefluviului se petrec necontenite conflicte intre graniceriino§tri §i ai sai, granicerii tragand in corabierii de pemalul cellalt §i in negustorii suspecti, in contrabandi§tii turci.

Atunci intaia§i data Kogalniceanu a scos un strigat derevolts fail de aceastl obraznicie fara margini. Natural,oamenii vedeau ca li merge bine: ca. Grecii erau tinuti inloc de Europa intreaga, cl de supu§ii din Creta nu se maiaude nimic, precum nici de rascoala din Tesalia §i Epir,ca bandele bulgare au fost zdrobite, ca minoritatea luiMilan Obrenovici ii ingaduie sa faca tot ce vreau, §i ei cre-deau deci ca acum a venit momentul ca, sprijinindu-sepe neincrederea tuturora fats de noi, sä ne coboare maiadanc in situatia de tributari ai

Am vazut unde se mersese in concesiile fats de Ungaria,care de la inceput se vadise a fi partea vie din Monarhiadualista.

Totu§i situatia era Inca foarte nesigura acolo, §i teamaca Imparatul, cedand unor anumite sfaturi, ar putea parasi

Raportul lui D. A. Sturdza, din 23 Octombre 1869.

Portii.

1


baza maghiarA pentru a pune in loc o baza slava ii faceape Unguri sä ofere, cu o staruinta neobosita, impacarea,Romanilor de aici. Andrassy hotara pe vremea aceia §ila Viena, el avea influenta cea mai mare, caci Beust, ba-tra.nul diplomat nedibaciu, care supArase pe toatd lumea,§i camarila, era sä cads in curand. Andrassy era omulcare se ridica, fiind §i foarte bine privit la Curte, caci Imo:rateasa avea o deosebita simpatie pentru cavalerismul intregiinatiuni ungurqti §i in special pentru cumintenia lui Deaksi nobila infati§are feudala a lui Andrassy insu§i. Simulandin perfectie sinceritatea §i facand §i pe reprezintantii no§tri,ca Ioan Balaceanu, sä spuie in acte oficiale ca, macar cand toduci la el, ai in fats pe cineva care spune lucrurile limpedesi curagios, omul de Stat maghiar ne asigura ca aveminteres a intelege ca. in Rasarit este numai primejdia slava,cu Rusia in fruntea mi§carii panslaviste, amenintand rasagermana, §i ca in fata Germaniei periclitate sunt numaidoua insule de populatii razlete, viteze, nobile ca origine,cu viitor mare, daca se vor intelege: Ungurii §i Romanii.

Indemnurile se adresau §i direct care Principe le Carol,§i acesta, neputand spune ceia ce a spus Victor Emanuelinainte de razboiul dela 1859 : nicio suferinta a natiuniimele nu ma poate lass nesimtitor", pentru ca a§a ceva sespune numai innainte de un razboiu, raspunse doar atata:numai atunci voiu fi sigur de aprobarea unanima a teriimele daca Ungaria va schimba intaiu politica ei fats deRomanii ardeleni. Nu atarna de mine sä inlatur simpatiinationale care exists intre populatiile de aceia§i limbsdincoace §i dincolo de munti. Am deci dreptul sä Weptca Guvernul unguresc sa faca tot ce este drept pentru casa ajunga fara obiect plangerile a '104 trei milioane deRomani caci locuiesc in Ardeal §i Banat". Si in 1873 elva cere pentru ace§tia, formal, o situatie de perfecta au-tonomie, ca a Croatilor 1.

1 Arts dem Leben Konig Karls, I, p. 318; II, pp. 318-9


Evident ca a§a trebuia sä vorbeasca Principe le Carol,dar tot a§a trebuia ca Andrassy sa declare a nu prime§teaceasta solutie. Fiindca Ungaria Inca dela 1868-70 tindeasä joace un rol imperialist pe lume, §i un rol imperialistnu-1 poate juca un Stat cu mai putin de douazeci de mi-lioane de oameni cari se simt de aceia§i rasa §i legatipentru totdeauna. Si atunci se impune mijlocul de a castiga,cu binele sau cu sila, ceia ce e, de fapt, imposibil,alte milioane, care apartin altor popoare. A uza toate pu-terile in urmarirea idealului imposibil sau a se resemna,aceasta era alternativa : numai anumite popoare se pot re-semna, acelea care au avut totdeauna o viata sanatoasa ince prive§te echilibrul intre ce pot §i ce vreau.

Si se pare ca se luasera si masuri in cazul cand Ro-mania ar fi facut altfel din cand in cand si indraznia sa.faca altfel decat sa se lase incantata de aceste oferte.Cea d'ntaiu moneda batuta pentru not avea ca legends: Carol.I Domn al Romanilor, §i ni s'au facut observatii foarteaspre pentru aceasta, cu toate ca regele Belgiei se intitula,bazandu-se §i el pe caracterul electiv al regalitatii lui,Regele Belgilor" §i regalitatea constitutionals franceza.de la 1848 intitulase pe Ludovic-Filip Roi des Francais",Para ca Englezii can au atatia Francezi in Canada on regeleBelgiei care-§i are supt stapanire un mare numar devorbitori de limba franceza on Sviterienii cu cantoanelede aceia§i limbs sa. fi ridicat protestari ca §i cum Regeleburghez" ar fi pretins sä realizeze unitatea generala arasei franceze.

Prilejul consolidarii legaturilor cu Austro-Ungaria s'arfi oferit prin calatoria din 1869 a Principelui Carol in Apus.Dups o vizita la Livadia, fiind vorba de o casatorie cuPrincipesa Maria, fiica Tarului Alexandru al II-lea, Prin-cipele s'a simtit dator, pentru a dovedi ca nu s'a infeodatRusiei, ss mearga la Viena §i in Europa apuseana,--cala-


tonie care a adus logodna §i casatoria Principelui Carol.0 mare parte a anului 1869, Principe le a lipsit din tars,ceia ce dadea mini§trilor §i o raspundere mai mare, dar §io mai mare largire a campului for de activitate : poate §iacestui fapt i se datore§te chemarea la Ministeriul deExterne a lui Kogalniceanu.

La 1869 insa nu stateam tocmai bine cu vecinii de pestemunti. incurcaturi de granita, la Cheia §i in alte parti,erau exploatate de o anume press din Pesta §i Viena, §imai teribil in Monarhia austriaca nu e, dupa traditie, cese petrece, ci ce li se pare gazetarilor ea s'a petrecut. Se

deci, ca la Cheia a fost o incercare de atac contra Unga-riei, ca s'a adus armata romaneasca intreaga acolo, ca tunurilestau gata §i o navalire in Ardeal e pregatita. Nu era nimicdin toate acestea, raspundea Kogalniceanu, ci cativa gra-niceri se adunasera acolo, fiindca soldatii de dincolo Incal-casera granita. Si, cu acest prilej, ministrul nostru semnalaoarecare raspunsuri acute interpelarilor ce au avut loc,in ce ne prive§te, in sinul delegatiei ungure§ti" §i se declaraconvins de mai inainte ca Guvernul imperial §i regal vabinevoi sä contribuie prin atitudinea sa a usury silintelece le facem aici, loial, pentru a inlatura orice subiect deturburare intre cele doua teri vecine".

Andrassy a facut cercetari §i, in cele din urma, foarteconfuz, a trebuit sa recunoasca dreptatea Romaniei.

Si iata, mai departe, in ce termini credea ministrul Kogalni-ceanu ca-i poate vorbi lui Andrassy in August 1869: Guyer-nul este animat de cea mai mare dorinta de a mentinea cele

'. V. Ciildtorta Domnitorului Carol I in strdindtate, Bucurqti1869. Cf. Aus dem Leben Konig Karts, II, p. 369 qi urm. DescrierearomaneascA, nu fara un vadit caracter oficios, e mult mai bogatAcuprinde refiectii originate interesante. A fost un text francez la baza.Nu gregim atribuind, nu numai intenlia, dar gi o parte mare in re-

Prinfului insugi. Cf. detaliul cu cele cloud doamne romancedin Paris. In Ciildtoria, pp. 142-3 si Memorii, II, p.

tia,

si

xx.


mai bune raporturi de vecinatate cu Guvernul regal al Un-gariei, Deci cu penibila mirare permiteti-mi sa o spunfranc, domnule conte,. am aflat, la intoarcerea mea inBucure§ti, a incalcarile teritoriului romanesc in maimulte puncte ale frontierei noastre continua. sa ramaienepedepsite din partea autoritatilor ungure§ti. Aceste actesunt de natura a escita, dintr'o parte §i din alta, suscepti-bilitatile populatiilor si, prin urmare, a face dificila situatiamini§trilor fats, de tara. Imi e foarte penibil ci£ am a con-stata astazi o oarecare malitie care deosebeste a ctiunile §ioperatiile autoritatilor subalterne ale Regatului, §i mai alesale celor de la hotar. Tot a§a cu interpelarile care au avutloc acum in urma, in sanul delegatiei ungare, §i a carorresponsabilitate sunt, de alminterea, departe de a o facesä se suie pans la Excelenta Vostra, cu toate raspunsu-rile reprezintantului Guvernului regal la zisele interpelari(dont je suis loin cependant de faire remonter la respon-sibilite a Votre Excellence, malgre les reponses du Gou-vernement royal auxdites interpellations) 1.

In acest timp, Principele, care fusese salutat calduros In tre-cerea pe Dunare de Ministrul de Razboiu sarbesc Belimarco-vici, era. intampinat la Viena, unde sosi la 29 August, de unnumeros public roman, in care nu erau numai supu:ii ai lui.Beust i se presinta in gradina publics. Primit a doua zi, darnumai in calitate de print prusian1, fie and la Livadia fuseseca Domn roman' -, de Imparatul, care zi bovise anume pleca-rea sa la Ischl, el crezii ca descopere la viitorul prieten al ba-

1 Cf. raportul din 29 August: ,,I1 (Andrassy) a avoue que dans [le]conflit de frontiere les torts sont de leur cOte et qu'il en est furieux".

Tot atunci se denuntau lui Andrassy ofertele (acute Guvernuluiroman de pribegii maghiari din 1848, Madarasz si Stefan Banffy.

I Decoratiile pe care le impArti furl Ordinul Hohenzollern; COM-toria, p. 202.

3 Rapoarte contemporane vorbesc de un accueil parfait". Cf. Ausdem Leben Konig Karls, I, p. 374.


tranetelor sale amabilitate §i un interes sincerm. Dar par-tea politicA a intrevederii se mOrgeni la asigurarea luiCarol I a se va stradui totdeauna a tral in cea mai !Dunaintelegere cu puternica Imp.ratie vecina". Fail de Beustse apara O. ar fi favorisat vre-odata uneltiri in Ardeal"si a armata lui ar fi gatita pentru o ofensiva. Desprerostul conversatiei mai intime" care urma cu Francisc-Iosif I 'nu ni se da nicio lamurire 2.

Jar in Franta, unde calAtorul princiar ajungea la sfax§itul luiSeptembre, i se dada o singura recomandatie, aceiasi pecare o daduse §i Prusia, gata sä atace Imperiul francez :sä se sprijine pe Puterile apusene", §i pe Rusia nu S. Nu ede mirare deci cä, la intoarcere, Principele §i tanara sa sotiese oprirA la Pesta, unde , in lipsa lui Andrassy, plecatcu linparatul, spre Constantinopol, ministrul conte Lo-nyay facit lui Carol I o receptie la gat% ca unui §ef de Stat,§i ministrul de Interne 4i oferi amabil serviciile la otel,pentru ca apoi intreg Ministeriul ungar sä cearg a fi pri-mit, supt conducerea lui Eotvos. Principele li vorbi deinteresul amanduror popoarelor vecine, Unguri §i Romani,de a intretinea legaturi prietene,sti impreunO". In burgullui Matia§ Corvinul astepta Imparateasa Elisabeta pentrua vedea opera de pace indeplinita. Dar nu trebuie sa seuite cl familia princiara «a primit Inca mai multi deputatiromani cari fac parte din elita Pestei §i mai multi publi-ci§ti juni romani, cari s'au prezintat spre aii oferi oma-

I Ohne die Politik eingehender zu beruhren, hat der Furst dochGelegenheit dem Kaiser zu versichern dass es stets sein Bestrebenwerde, mit dem mAchtigen Nachbarreiche in bestem Einvernehmenzu stehen"; ibid., II, p. 2.

2 Ibid., pp. 2 4.3 Ibid., p. zo. Rusia acordase tocmai atunci o conventie consular',

1mpotriva careia se ridicase cu ultima energie Turcia, care propuneaAustriei, prin Aall, anexarea Principatelor (ibid., p. 29), li tutoareasa, Anglia ; ibid.


giile for Suveranilor Romaniei» , a§a scrie descriptia ofi-cioasl contemporanA 1.

Vaporul a Franz-Joseph», care aducea parechea princiara,2fu primit in festive salve de artilerie la Turnu-Severin 3.Iar discursul tronului proclama solemn datoria de neinter-ventie a Romaniei fats de acele teri vecine" in care mi-lioane din acela§i neam robiau fara aka mangaiere cleataceste sperante rapede disparute 4.

1 In Catatoria, pp. 329-30.2 Negresit ca dorinta Domnitorului ar fi fost acum si mai mare

ca Doamna sa Intre In tail pe un batel roman. Insa. nici ,Stefan, niciRomania nu erau amenagiate pentru lama" ; ibid., p. 333.

3 Aus dem Leben Kdnig Karts, II, pp. 34-6.4 De semnalat si in brosura, pomenita mai sus, despre calatorie

acest pasagiu : Suntem in drept a crede ca aceasta calatorie vaavea si efectele sale politice, ce va contribul, speram, a intretineabunele relatiuni Intre doua popoare vecine, care au interes egal dea-si respect& drepturile reciproc. Nimic nu e mai vatamator pentruinteresele a doua popoare ca neincrederea, banuiala. Neincrederea,banuiala, cats s'o spunem franc, a fost reciproca Intre Romania siAustro-Ungaria. Bine este ca ea sa dureze ? Si pentru ce oare ? Acrede ca Guvernele acestor ten ar avea spirit de conchista una con-tra alteia ar fi o nebunie. Cdci Romania qtie ca Austro-Ungaria nupoate avea un vis de o cotropire imposibild,nwi presumpliunea de ase arunca intr'un resbel ce indatcl ar deveni european, si Ungariaiarasi stie cd Romania niciodata nu a avut ambitiuni de conchiste,ci numai hotarirea legitimd de a se mdrgeni in drepturile sale sia le apdra totdeauna fi contra oricui, chiar cu armele. SA caza dar ba-nuielile si sd se respecte drepturile. Pe tdrcimul dreptului qi at res-pectului reciproc, cea mai buns Intelegere poate exists Intre acestedoua popoare, si aceasta Intelegere nu poate fi decat folositoare inte-reselor for ". Cf. pp. 50 - -x. (Se citeaza in sprijin un articol din Prem.demblatt de la 12 Septembre.) La Munchen insa Principele cum-pall un tablou Infatisand prinderea de Imperiali a lui Rakoczy Fe-rencz (p. 62). La p. 88 se noteaza legaturile de familie Intre Carol Isi Francisc-Iosif I: Muma Imparatului este fata reginei Bavariei,care era matusa mamei Domnitorului" (p. 88). Angliei i se atrageatentia, pentru a o indrepta spre o politica mai binevoitoare, caRomania tine cheile pacii din Orient si are In perspectiva un mare


Dupa trecere de cateva saptamani dela lucrurile acestea-Francisc-Iosif I trebuia sa mearga la inaugurarea c a nalului de Suez, unde mersese s,i ImparIteasa lui Napoleonal III-lea, Eugenia, care vorbi rece lui D. Sturdza, AgentulRomaniei la Constantinopol 1.

Cand ImpIratul Austriei treca spre Constantinopol,Beust ar fi vrut ca el sä n'aiba niciun fel de contactcu Guvernul romanesc, primind numai, la Rusciuc, pe mi-ni§trii romani. Kogalniceanu intervene insa imediat pentruca Monarhul sä faca Romaniei favoarea §i cinstea dea-I primi pe teritoriul ei, prin mini§trii ei, la Varcio-rova. Ai no§tri autau astfel acea recunoastere a Ro-maniei ca Stat deosebit, pe. care Austria void s'o evite 2.impAratul s'a §i coborat pe pamantul romanesc la Var-ciorova, fiind tntampinat §i condus pana la Gura-Vaii dereprezintantii oficialitatii noastre, ear Kogalniceanu merse pevasul imparatesc pana la Rusciuc, unde a§tepta DimitrieGhica. Se consacra deci §i astfel existenta unei teri auto-nome cu dreptul de a se desvolta potrivit cu ursitele sale

viitor" (p. 118). La Paris prezenta sa are sa faca sa dispara in-trigile, are sa aduca lncrederea" (p. 123). Fala de Turcia, e vorba dedesvoltarea autonomiei unei natiuni ala de importante ca Romania"(P. 154).

1 Iata ce raporteaza acesta despre cuvintele ei :Elle regrettait vivement de n'avoir pas ete a Paris au moment

oil V. A. s'y trouvait, d'autant plus que l'occasion de voir V. A. nese presenterait pas de sitot, puisque vous ne pouviez vous absenterquand vous le vouliez et que S. M. ne viendrait pas aisement dansnos parages... Ce pays auquel les Roumains doivent une reconnais-sance eternelle."

Ordonatorul turc al ceremoniei 11 pusese pe Agent atrois pas du Ber-nier chef de mission" pentru a-i spune pe urma: Avancez, je vous prie;l'Imperatrice ne peut pas venir vers vous. C'est la place qui m'aetc assignee par Kiamil-bey.Peu importe; avancez.

2 Kogalniceanu scrie lui Steege ; Combien it nous serait desa-greable et jusqu'a un certain point offensant d'e tre reduits a saluerl'Empereur sur le territoire turc".


La Bazia§ salutase Principe le Milan; la Calafat securl deci luminatii marete" §i se traserg. salve de tunuri; po-pulatia era pe mal. De oare ce Beust si Andrassy se aflau insuits, se intrebuinta prilejul 'pentru dese §i lungi convor-biri ministerial&' §i se exprimI ferma hotarare de a in-tretinea cu Guvernul imperial si regal cele mai bune ra-porturi" 1.

Din ce in ce mai mult sperantele se puneau astfel in Au-stria, a carii dibacie, ajutata de influenta Germaniei, cucerise.Dela dansa a§teptau diplomati experienti solutia favorabilaa chestiilor pendinte cu Turcia. La Viena ", spunea formalunul din ei, trebuie concentrate actiunea Guvernului nos-tru", orice ar spune opozitia libera16., care agita §i mai de-parte spectrul durerilor Ardealului. Si el insists asupra fap-tului c., Ungaria fiind cea mai insemnata in legatura dua-lists, cu Ungaria trebuie indrumate relatiile de prietenie 2.

1 Ferme decision d'entretenir avec Gouvernement imperial et ro-yal les meilleurs rapports".

2 Mai citam din calatorie acest loc semnificativ: Sears, Marine Lortrebuiau sa paraseasca Pesta. Min 4trii unguri regretau mult ca tim-pul qederii Mariei Sale a Post atilt de scurt. Suvenirele Insa ce alasat aceasta scurta sedere vor fi, speram, placute pentru ambeleparti. Cu cat oamenii, mai ales cei putinti ai unui Stat, se vad,cu atilt se pot cunoalte mai bine, cu atat dreptul se poate 'Amur',dificultatile pot peri, prejudecatile pot cadea si ambele parti potcastiga. Acest rezultat s'a vazut foarte lamurit cu ocazia calatorieiDomnitorului In Occident. Poate fi altfel cu Ungaria ? Nu o credem.Deja relatiile cu acest Stat vecin au Inceput a fi din cele mai bune.Acte oficiale be constata. Prezenta Domnitorului la Pesta nu a pututface decat sa be Inlesneasca qi mai mult. Nici Ungaria nu are interesa cotropi Romania, nici Romania pe Ungaria. Ambele State au, dincontra, mike interese majore a fi In bune relatiuni pe taramulrespectului dreptului fiecaruia, aceste bune relatiuni se pot mentinea.Prin respectarea dreptului, prin desvoltarea autonomiei sale, prinperfecta mai ales aplicare a principiului egalitatii pentru toate ele-mentele ce compun regatul, Ungaria va putea ajunge la o adevaratadesvoltare, care, nu numai ca nu va inspire nicio temere sau pizma

fa-

si

si,

ROMANIA §I RAZBOIUL FRANCO-GERMAN 81

CAPITOLUL III.

Romania §i razboiul Franco-german.

Politica externs a Romaniei dela Mart 1871 §i pansla inceputul anului 1875 are o insemnatate mull mai slabs,pe langa interesul pe care pans atunci ii avuse politica eiexterns fats de marile intamplari din vista Europei §i fatsde fixarea liniilor conducatoare ale actiunii sale proprii.

Deocamdata sunt de cercetat deosebitele curente, une onhotarit du§mane, absolut opuse, din politica Romaniei in1870-1871 si consecintele atitudinii avute §i ale actelorde Stat indeplinite in anii ace§tia de suprema criza euro-peana.

Nu s'ar putea spune ca toata lumea in Europa credea,la inceputul anului 1870, ca va fi un mare razboiu euro-pean. Domnitorul Romaniei, principe din Casa de Hohen-zollern §i care intretinea legaturi din cele mai stranse cuparintele sau, fost ministru-pre§edinte al Prusiei, principeleCarol-Anton, avea ass de putin sentimentul unor maricomplicatii apropiate, incat, jignit de Kogalniceanu, careceruse o premenire ministeriala in sensul sau, cu inlatu-rarea lui Vasile Boerescu, el consimtia la plecarea luiDimitrie Ghica fara a recurge la popularitatea lui Bra-tianu, ci multamindu-se cu un Ministeriu de nepilduita sla-biciune, in care A. Golescu era pre§edinte §i ministru deInterne ca §i de Externe (2 Februar). Bismarck insusi de-clara ca orizontul politic e ass de senin, incat nimic inte-

Romaniei, ci, din contra, o va privi cu placere. Romania isi are vii-torul sau asigurat ; forta sa o afla in desvoltarea mijloacelor saleinterioare. Daca Ungaria se va mentinea pe taramul dreptului, fie si-gura ca in Romania va afla un bun si util vecin."


resant nu se poate spune si nicio primejdie nu se poateprevedea 1.

De alminteri Ministeriul Golescu n'a tinut mult: dinFebruar in April, si nici el n'a cazut din cauza preve-vederii unui eveniment mare de politica externa, ci fiindcaministrii nu se puteau intelege intre

In locul lui Golescu veni atunci Manolachi Costachi Iepu-reanu, Moldovean, de o coloare nu tocmai clara,evidentnu mazzinian, nu revolutionar, dar nici un conservator dupedatina boiereasca.; neasamanat mai cult decat Lascar Ca-targiu, avand acelasi fond de onestitate personala ca sidansul, dar ceva mai putina hotarire, el prezinta avantagiipentru Principe le Carol : era om de scoala germane, farese aiba talentul oratoric, nici largile conceptii, nici spe-cialitatea de istoric a lui Kogalniceanu, dar, in loc, un felde impunatoare soliditate. Membrii Ministeriului erau con-servatori de cea mai noun obarsie. Ca ministru de Externefu numit foarte tanarul domn P. Carp, fost redactor al foilanti-dinastice pentru Europa, Le Pays Roumain" 2 careera sa aduca si pe glumetul sau tovaras dela junimea"din Iasi, Vasile Pogor, ca Ministru de Instructie. Acestaeste Ministeriul care s'a injghebat cu multa greutate, si lainceput nu cu prea mult folds, in April 1870.

Inca din luna lui Martie, fratele lui Carol I, principeleLeopold de Hohenzollern, a carui candidature la tronulSpaniei nu fusese primita de Napoleon al III-lea, nervosde multa vreme, pentru pricini personale de boall, pentrupricini interne si pentru altele care priviau situatia generalaa Franciei in Europa, care devenise din ce in ce mai grea,declarase ca renunte la tronul ce i se oferise, tron carenu era mult mai ispititor, cu toate placerile romantice ale

Aus dens Leben KBnig Karls, II, p. 64.2 Ibid., p. 85.

dansii.


naturii spaniole, decat al Principatelor-Unite. Dupe trecerede catava vreme, candidatura reveni, insa Spania doria.neaparat un principe strain, dupa lunga experienta facutacu tot felul de Bourboni, masculini si femenini. Din nouprincipele declare ca nu primeste, dar atunci Franta noun,liberals, a lui Emile 011ivier cerir si sefului Casei Hohen-zollernilor, regelui Wilhelm al Prusiei, sa face, din parteasa, declaratia ce niciodata nu se va permite unui membrual familiei sale sä revie cu o asemenea candidatura, ceia ce,evident, era o formula neacceptabila. A spus cineva, carefacuse si diplomatie, ca toate lucrurile se pot face, maisit faut y mettre de la forme" ; ei bine, in cazul acesta siforma lipsia : era un atentat la demnitatea unui Suveran,§ef de dinastie si cap de familie. Apoi pretextul pared cat sepoate de nedibaciu. Daca era sa se caute Germaniei unequerelle d'Allemand", se putea gasi un alt moment si lu-crul se putea face supt o infatisare mai simpatica. Dealminteri n'are decat sä compare cineva intre dansele decla-ratiile de razboiu schimbate atunci, pentru ca sä se con-vinga ce spirit era la unii si la ceilalti. Yn ce privestepe Bismarck, el arata a in cererea pe care i-a adus-o am-basadorul Franciei amintim depesa din Ems si ur-marile se cuprinde o umilinta pe care nicio natie n'o poatesuferi si ca razboiul n'a fost niciodata in interline Prusiei,ca el e impus de Franca si adaugia ca intreaga lume

va recunoaste ca temeiul pe care-1 aduce inainteImperiul vecin nu exists, fiind, de fapt, pretexte inventate.in mare parte si era asa. De sigur candidatura unui Ho-henzollern nu putea fi din cale afara de simpatica in Franca,dar acel care trebuia sa domneasca la Madrid nu era unprincipe din Casa de Prusia decat in sensul cel mai de-partat al cuvantului, fiind un Hohenzollern catolic dela Rin,si s'ar fi putut aduce innainte tocmai experienta facuta cuPrincipele Carol la Bucuresti pentru ca sa vada ca, lasandla o parte unele simpatii care se explica si cand nu se

ci-vilizata


aproba, in anumite feluri de manifestatie ale sale, au fosttotu§i momente and Domnul Romaniei a facut aici, cu sauPara grele lupte de con§tiinta, mai mult politica francezadecat germana, §i poate ca au fost chiar mai multe momen-tele cand a facut politica franceza decat politica germana.Si de aceia se vede o jena in declaralia de razboiufranceza, care anunta solemn ca. Imparatia a descoperit ocugetare amenintatoare pentru Franta ca §i pentru echi-librul general al fortelor in Europa" : une arriere-penseemenarante pour la France, comme pour l'equilibre generaldes forces en Europe".

In fata conflictului care izbucnise, se credea de foartemulti Ca Rusia se va mi§ca, de§1 nimeni nu §tia exact ince sens, caci Napoleon facea Si pang. in 1870 gre§eala dea vedea du§manul sau de capetenie in Rusia, precum amconstatat-o §i cu prilejul vizitei in Franta a Principelui Carol,cand, alaturi cu atente recomandatii contra planurilor Ru-siei,inainte de toate sa to fere§ti de Ru§i, acesta e du§-manul eel mare,Napoleon transmitea. regelui Prusiei com-plimentele sale.

Mai era, in legatura cu atitudinea noastra viitoare, intre-barea : ce va face Austria. Pentru ca. Monarhia dela 187oera altceva decat Austria dela 1866; la 1866 fusese in-vinsa Austria germana de centrul german, la 187o lucrulde capetenie in Monarhie era Ungaria. Singur faptulacesta ca Ungaria era factorul de capetenie dupe dualis-mul dela 1867 schimba fare indoiala toate conditiile. Intre-barea era deci: aceasta Ungarie va face ea politica de re-van§a a Austriei contra Prusiei sau, din cine §tie ce mo-tive, din dorinta de a capata un loc mai mare in dualism,va indemna elementele germane din Austria se face o po-litica de rasa. Pentru ca Austria era in aceasta. alternative:on politica de revan§a pentru 1866 on politica de rasa,prin urmare politica germana.

ROMANIA 5I RAZBOIUL FRANCO-GERMAN 85

Nimeni nu se intreba prea mult ce o sä fie cu Poarta,dar toti erau convin§i ca. ambitioasa Turcie a reformato-rilor va face tot ce-i va sta in putinta ca sa. intrebuintezeacest razboiu spre a afirma in forma cea mai brutala drep-turile sale de stapanire la Dunare.

La inceput, se banuia ca. in Romania va fi politica prusiana,politica germana in momentul acela,§i Franta luase ma-suri pentru aceasta. Se lansase ideia rasturnarii, prin anumitepersoane dela noi, a Principelui Carol, §i ducele de Gram-mont a §i spus-o lui Strat, foarte limpede : macar atatasatisfactie sä dam opiniei publice franceze ; sa rasturnampe Hohenzollernul de la Bucure§ti, §i pe urma. vom vedeace facem §i cu cel dela Berlin. Se propunea candidaturaunui print francez", a raposatului colonel Nicolae Bibescu,care a §i fost trimis intr'acoace, dar oprit in urma pedrum. Acel care aprobase planul era 011ivier, care incercasa intrebuinteze pentru acest scop §1 pe Cuza-Voda 1; acelcare a Impiedecat aceasta actiune a fost ministrul de Externe,precum a recunoscut-o formal ducele de Grammont, careflacuse, cu cativa ani in urma, ca ambasador la Viena, cunos-cutele propuneri de restaurare a principelui detronat. Apoiin luna lui Iunie s'au dat la Paris anume asigurari de neu-tralitate. Ele au fost foarte bine primite, §i atunci Franta,recunoscand ca a avut inteadevar intentia de a incepe prinrasturnarea Germanului" dela Bucure§ti, se scuza prinaceia ca era ideia personall a lui 011ivier 2.

Acum, pentru noi, chestiunea era foarte grea din douapuncte de vedere : intaiu din cauza sentimentelor de care,fire§te, era animat Printul. Opinia public., cea mai mare

3 V. mai sus.3 V. s,i Aus dem Leben Konig Karls, II, pp. zoox. Cf. raportul

lui Strat din 3o Iunie si mai ales al lui D. A. Sturdza din ao Iulie 187o.


parte din oamenii politici Si chiar mini§trii pe cari-i aveain acel moment, afara de Manolachi Costachi, aveau sen-timente cu totul contrarii. Principe le Carol, fire§te, doriabiruinta germana §i o spunea, ceia ce era de natura säindispuna foarte multa lume. Din Memoriile Regelui sevede a el considers infrangerea Franciei ca evenimentulistoric cel mai mare din acest secol, imparatul de Apusfiind obligat sä se inchine inaintea drapelului unitatii ger-mane ; Sedanul §i celelalte au fost pentru el, luptatorul dela Duppel contra Danemarcei, un triumf final. Trite° scri-soare catre o ruda germana, el spunea ca se une§te dininima cu sentimentele sale §i va fi acolo unde va fluturasteagul negru-alb". Cand s'a proclamat apoi Imperiul germanla Versailles, o noun scrisoare a Principelui declara ca elnu gase§te cuvinte pentru a-§i exprima bucuria cä acestlucru s'a intamplat.

In ce prive§te opinia publica romaneasca, ea era de-terminata Si atunci de motive, cu totul deosebite : senti-mentul, foarte sincer, de solidaritate latina, sentimentul,foarte onorabil, de iubire pentru Franta, §i Inca un sentiment,cu care ne putem mandri: sentimentul cavaleresc de respectpentru cel slab, de admiratie pentru acela care, dqi slab,izbute§te totu§i sä apere teritoriul sau, sa tie onoarea stea-gului sau. Dar era §i influenta §colii asupra aceloracari-§i facura studiile la Paris, element, de sigur, cu totulinferior celorlalte. Foarte multe persoane ar fi vrutapoi sa guverneze atunci, sa rastoarne pe cei cari erau laputere : ele se mi§cau, se framantau intr'un chip extra-ordinar, mergand panA la cele mai reprobabile escese §iuitand, in pasiunea aceasta personals, interese foarte im-portante ale Statului. A fost in sfar§it §i categoria, nelipsitala asemenea prilejuri europene", a poseurilor". Dar nuvom zice ca ministrul de Externe dela 187o era din aceastacategoric cand, in plina Camera, raspunzand lui N. Bla-remberg, aliatul sau politic de pans atunci, care invita unGuvern la indemana caruia nu states o armata sa Ora-

ROMANIA YI RAZBOIUL FRANCO-GERMAN 87

seasca neutralitatea si sä imbrati§eze cauza latina luptandalaturi de Franta, el spunea: interesele .§i simpatiile Ro-maniei sunt acolo unde flutura steagul francez 1. Prin ur-mare, de o parte, Principe le, care spunea acolo undese ridica steagul negru si alb acolo sunt simpatiile luipe de alts parte, ministrul sal' de Externe care asiguraca, acolo unde e steagul francez, acolo sunt simpatiile Ro-maniei ; ce unitate mai poate fi intr'o asemenea politics

Pe langa aceste imprejurari de politica interns erau insa§i marl greutati externe. Exists in 187o o intelegere intreAustria §i Turcia pentru ca la cea mai mica miscare anoastra, mai ales intr'un anume sens, cu permisiunea Aus-triei Principatele O. fie ocupate de Turci 2.

De alminteri Turcii facusera tabard la 1Sumla, ei voiausä innainteze pang. la Rusciuc, §i toate formulele jigni-toare pentru noi diplomatia otomana le gasia pentruocazia aceasta.

Ce va face Rusia ? 0 intrebare care se punea nu numaipentru noi, dar pentru toate Statele balcanice. Francezii al-teptau, de pilda, ca Grecii sa se pronunte pentru ei ; Greciiau ramas insa neutri, ascultand de sfaturile date, §i din Pe-tersburg, tuturor Balcanicilor : tacere, §i la capat fiecare vagasi rasplata sa.

in ce priveste Serbia, ea era absolut pentru Germania,crezand ca intre Germania si Rusia este o legatura. Dealtfel §i Francezii erau incredintati ca Rusia va intra inactiune pentru a sustinea pe Germani.

Aus dem Leben Karls, II, p. 104.2 Raportul din August 187o al lui Steege despre o convorbire cu

Andrassy : Dans tous les cas, vous voila assez rassure aujourd'huisur une intervention russe chez vous. S'il survenait en Roumaniequelque trouble serieux, ce dont Dieu vous garde, ce seront pint&les Turcs, et les Turcs seuls, qui occuperont votre pays, et nous leslaisserons faire. C'est a peu pres convenu. Tachez donc avant toutd'empecher cette eventualite.°

ca§i,

i Kcinig


Iar Austria insasi nu se mai gasia, de fapt, in manile ba-tranului Beust. Andrassy ramasese adevaratul stapanitor alpoliticei externe a Monarhiei pe multi ani, pans la sfarsitulzilelor sale. intrebarile capitale trebuiau puse acolo, la Viena.Atat atitudinea Turciei, cat si a Rusiei aveau sa fie deter-minate de hotarirea Austriei, curtenita din toate partile,unii crezand ea se va arunca asupra Prusiei la cead'intaiu mare victorie a lui Napoleon", altii fiind siguri

pregateste compensatii In Balcani, a treia categoriedand importanta lagarului dela Eperjes, care Orel gatitcontra Tarului. Politica austriaca ar fi putut cuprinde ras-bunarea pentru infrangerea din 1866, dar era si o politicsungureasca, pentru care era mai atragatoare alts inter-ventie militara, aceia care ar fi facut pe Rusi sä plateascapentru suprimarea in 1868 a Republicei nationale maghiare.Franta ni spunea si mai departe insa, plina de resentimentefata de Rusia: politica Franciei in Orient se face prin Viena.0 stiam de mult, si de aceia, in Mart, un diplomat roman, pu-blicist cunoscut, Radu Ionescu, putea vorbl la Pesta astfel :40amenii cu o influents nu se gandesc la anexarea Ardea-lului, care ar fi o foarte mare greutate pentru not din cauzadeosebitelor rase 1 ".

atunci, la 30 Iunie 1870, Strat, reprezintantul Romanieila Viena, evil o foarte remarcabila conversatie cu conteleAndrassy, pe care trebuie sa o reproducem in mare partepentru a este unul din cele mai esentiale acte privitoarela politica Romaniei in vremea lui Carol I, si nu dupaMemoriile Regelui, in care e rezumata. totusi exact 2, ci dupaoriginalul complect. Ca sä se inteleaga insa bine trebuiesa mai amintim un lucru care a precedat-o.

Les hommes qui ont de l'influence ne pensent pas memel'annexion de la Transylvanie, une Bien grande difflculte pour nousa cause des differentes races."

2 II, p. 99 si urm.

ca -si

ROMANIA BSI RAZBOIUL FRANCO-GERMAN 89

In Maiu 187o Andrassy fusese prins de o mare dorinta dea ni vorbi. Ne-a instiintat atunci, prin D. A. Sturdza, caGorceacov ni poarta gand rau, ca ar fi spus unui Francezsi unui Ceh cam ass: nu cred ca Romania sä alba vre-unviitor cu barbatii can se joaca de-a patriotii, ci cred ca, nu nu-mai dinastia nu se va pastra, dar nici macar Unirea Principa-telor nu va ramanea castigata. S'ar fi pregatit chiar o ras-coala pentru a se da Lin prilej de interventie Turciei: dealminteri, ventilasera, si in anul acesta, ideia de a se faceiarasi doul Principate, pentru a readuce tara la o viata po-litica normalaa, la o ordine perfecta". Si Cancelariul au-stro-ungar incheia : Vedeti, prin urmare, ca d-voastra trebuiesa veniti la noi : Rusia are altfel de idei, Franta se pierdesi, in orice caz, ea va fi ocupata multa vreme de problemelepe care incearca sa le deslege acum cu armele. Turcia o stitide mult cat va. iubeste. Veniti la noi, la noi, la Unguri, cariavem viitorul innaintea noastra. i sa nu credeti ca., invitan-du-va la prietenie sincera, am vre-un interes: noi nu ne gan-dim a IA anexa, cad avem destule greutati in Cara noastra,dar tot ass nu ne temem de vecinii romani, pentru ca nusuntem mai putin siguri de Romani nostri din Ardeal decatde Ungurii insii01.

In Iunie Strat tines limbagiul urma.tor : Recunostea Cansituatia principelui Carol nu e aceia care ar trebui safie" daca era cineva care nu trebuia s'o spuna, erael, ca, mersul afacerilor in Romania lass mult de dorit.Rosii lucreaza mai energic decat totdeauna si cu o in-viersunare vrednica de o mai buns cauza la provocareaunui cataclism in Romania. Din nenorocire acest partidanarhic a gasit un puternic ajutator in Puterea vecina,care pare a-si fi luat sarcina de a pune toate piedecilecu putinta Principelui si Guvernului sau. Rosii din Ro-mania aceasta nu mai e o taind pentru nimeni sunt

I V. volumul de documente.


azi cu totul in slujba Rusiei, Si aceasta Putere, acum,prin agentii sai, sfaturile sale Si banii sai lucreaza Oraincetare la zguduirea (bouleversement) starii actuale delucruri in Romania 1".

Dupe aceasta pall nevrednica impotriva unor Romani carimane puteau sa aiba ei carma Statului,:Strat se gande§teca trebuie sä adauge §1 alt argument pentru a capata sim-patia Monarhiei vecine, de care credea ea, absolut, are ne-voie: Romania e baza indispensabila a oricarii propaganderuse§ti in Orient". Andrassy, se pare, n'o §tia §1 deci tre-buia lamurit.

Pe langa aceasta era Inca un lucru foarte important, decare ministrul ungar trebuia In§tiintat. Constitutia Roma-niei este cauza tuturor relelor. In momentul de fats inRomania este un singur partid In stare se capete in tarno majoritate reala" §i sa poata stapani. Aceasta pune peorice Guvern in alternativa suparatoare sau de a influentspe alegatori §i a obtinea prin acest mijloc o Camera corn-pusa din creaturi, care, ca sa nu face opozitie sistematicaGuvernului, ii cer avantagii Si favoruri pe care o putereexecutive onesta n'ar putea sa le acorde, sau e slit Gu-vernul sä lase alegeri cu totul libere Si sä capete inva-riabil ca rezultat Camere In care deosebitele fractiuni Sicoterii politice se in in e§ec, se neutralizeaza §i se coati-zeaza ca sä rastoarne Ministeriul, dar care nu sunt niciodatacapabile de a da majoritati compacte §i omogene, in starea sustinea un Ministeriu constitutional".

Concluzia era ca sprijinul strainatatii, in special sprijinulungaro-austriac, trebuie sa creeze o siguranta, o ordine, omoralitate ! Principele sa fie avut in vedere ; lui sä i se dea

1 Wir denken nicht daran, es (Rumanien) zu annektieren, da wirim eigenen Lande schon Schwierigkeiten genug haben. Aber eben-so wenig furchten wir den rumanischen Nachbar, dean wir sind unsrerRumanen in Siebenburgen nicht weniger sicher als der Ungarnselbst"; Aus dem Leben Konigs Karts, II, p. 89.

ROMANIA sI RAZBOIUL FRANCO-GERMAN 91

putinta de a lucre. Se cerea sa.-1 ajute a cApAta dreptul de anumi Principatele Unite Romania, drept pe care Turcii nu-1recunoscurl nici pang. la 1871, dreptul de a bate moneda,dreptul de a inlatura starostiile §i jurisdictiile consularepe care Austria le-a Si desfiintat in cursul anului 187o, drep-tul de a incheia tratate de comert si de a tined agenti instrAinAtate §i, in sfar§it, Romania sa. fie scutita de atacuride cate on se ieau mAsuri impotriva vagabonzilor evreicari se grAmadiau necontenit la frontiera noastra. §,i aleca.ror protestari contra mAsurilor necesare, precum era ce-rerea de pappoarte, gasiau ecou la Alianta Israelita dinParis, la Cremieux, celebrul advocat, si la intregul partiddin care facea parte acesta. Daca nu consimtiti sl. fa-ceti lucrul acesta, spunea Strat, nu fail o insarcinare di-recta. §i specialA, atunci ce voiti ? Principele sa. intrebuin-teze armata contra turburatorilor, si, atunci, dacI avem re-volutie in interior, dad. armata nu izbute§te sA stApaneascaelementele agitatorilor, atunci sA ne razimAm pe Rusia casa. capAtam independenta printr'insa §i sa se rascoale deciOrientul intreg? Ve.ti recunoa§te lucrul ca un fapt indeplinit?SA intervie Turcia pentru o ocupatie, care nu poate fi de-cat provizorie, aducand iar amestecul Rusiei ? Sau voiti sa.intervinA Europa ?

DupA ce dAduse aceste explicatii, Strat mai adaugiaceva care formeaza. importanta cea mai mare a acestui act.I-am dat toate asigurarile posibile in privinta fermei noastrehotAriri de a ne abtinea dela orice propaganda in Tran-silvania, contrail interesului Guvernului unguresc §i de asprijini Monarhia austro-ungara ca pe o Putere amid. §idezinteresatA 1 ".

1 Raportul va fi reprodus Intreg In volumul de documente careva urma. Pentru rostul sau deosebit, reproducem si aici aceasta partedin urma : Apres lui avoir donne toutes les assurances possiblesau sujet de notre ferme decision de nous abstenir de toute propa-gande en Transylvanie contraire aux interets du gouvernement hon-


Si am avut lini§te de atunci §i siguranta. Am apelat doar §ila sentimentele generoase ale Sultanului §i am spus-o §iin discursuri oficiale la Camera, fiindca, dupa Guvernullui Manolachi Costachi Iepureanu, urrna Guvernul turcofilat lui Ion Ghica.

Astfel dorinta lui Andrassy a fost indeplinita. El §tiainsa, cand ne speria cu Rusia, ca Rusia nu va interveni,declaratia ei in acest sens venind indata dupa a Angliei,a Italiei §i a Austro-Ungariei inse§i. §i conflictul ramaindlocalizat intre cei d'intaiu beligeranti. Si, in acela§i timp, nise spunea dela Viena ca am scapat de o mare primejdie,de aceia ca Turcii sa intervie la noi, pentru a ne aparacontra Rusiei, precumspuneau ei in August, Anglia arinterveni pentru a apara Belgia contra oricui ; sa adaugim,de altfel, ca., dupa cererea formala a Franciei 1, Guvernulroman, hotarit sa reziste Ru§ilor, nu era jignit de ideiade a se sprijini chiar pe armata otomana pentru a sustineaapararea terii noastre intr'un chip mai eficace 3".

Interventia lui Strat, provocata de anarhia politica in-terns, preceda acea mi§care din Ploie§ti, care a pro-dus, in August, ridicula republic. de cateva ceasuri a luiCandiano-Popescu, cu compromiterea sefilor liberali, cari§i furl arestati (Ion Bratianu la Pite§ti 3). Si indata, in No-

grois et de nous appuyer sur la Monarchie austro-hongroise, commesur une Puissance amie et desinteressee.

Cf. gi In raportul lui Sturdza din 26 Iulie 1870: Lorsqu'on croyaitici a la possibilite du renversement du Prince, I'Autriche avait for-tement pousse la Turquie a occuper la Roumanie. A Constantinopleon etait porte a suivre ce conseil", sperand ca Anglia-i va capataapoi un bill de indemnitate" dela Puteri.

1 Aus dem Leben Konig Karts, 11, pp. 307-8 (Iulie).1 A nous appuyer meme sur l'armee ottomane pour la defense

de notre pays d'une facon plus efficace"; raport din Constantinopol,z7 August.

1 Aus dem Leben Konig Karls, II, p. rz6.

ROMANIA BSI RAZBOIUL FRANCO-GERMAN 9

vembre, cand tocmai o nota a lui Beust interzicea, cu a-menintari, si Romaniei si Serbiei sa incerce o schimbarefats de tratatul din Paris (11/23 Novembre), era sa urmezeo anume interventie a Principelui Carol care Puterile ga-rante si cunoscuta scrisoare care un intim al familiei sale,care trebuia trimeasa spre publicare si a aparut de fapt, lasfarsitul lui Ianuar 1871, in Augsburger Zeitung", produ-cand o colosala miscare in Bucuresti si in toata Cara,in Camera, Blaremberg s'a ridicat atunci pentru a spune ca,daca scrisoarea e adevarata, atunci Principele e un de-zertor, un tradator de patrie, caci pregateste anexiuneaPrincipatelor sau suprimarea Unirii.

Aceasta chestiune a scrisorii care Puterile garante sia scrisorii personale din Augsburger Zeitung", fara a fi cuadevarat evenimente de politica externs, intereseaza totusisi aici pentru cs ele formeaza legatura intre politica externsfacuta pans acum si aceia ce era sa se faca de acum in-nainte. Principele intrebase deci pe Puterile garante, prinurmare pe toate marile Puteri europene, ce ar crede dacael s'ar retrage fiindca situatia in tars e ass, incat silintilelui se pierd in zadar si el se uzeaza fara nici un folos, fiindin Romania o anarhie iremediabila. Cauza era., dupa dan-sul, Constitutia cea rea pe care ni-a fost dat-o Europa, siastfel el se adresa Europei, intreband daca vrea sä oschimbe, in care caz va incerca sa guverneze mai departe,iar, daca nu, se retrage.

Explicatia scrisorii nu se gaseste in faptul ca gro-solania fata de Suveran ar fi fost mai mare atunci decatinnainte, ci in altceva. Rusia aratase dorinta de a serevizui tratatul din Paris pentru a i se reds liber-tatea in Marea Neagra pe care acest tratat o distru-sese. Trebuia sä se adune la Londra, din cauza slabi-ciunii Franciei, care nici n'a fost reprezintata, o conferintaeuropeana spre a deschide, dupa dorinta Tarului, apeleMarii Negre pentru corabiile rusesti. Atunci Principele,


cu cele mai oneste intentii, s'a intrebat dni nu s'ar puteaca tot cu acest prilej sä se schimbe, prin vointa Europei,Constitutia din 1866 §i, °data cu dansa, conditiunile interneale Romaniei. Era un caracter prea onest ca sl calve Con-stitutia pe care jurase, dar evident a el nu putea impie-deca Europa de a schimba imprejurarile in care el trebuiasa. guverneze. Forma era foarte buns, fondul insa, trebuiesl o recunoa§tem, cu totul nenorocit.

Si aceasta din doua puncte de vedere. intaiu, acela al ras-punsurilor pe care, in chip firesc, trebuia sl le primeasca.Imparatul Austriei a aratat viile sale simpatii pentru Cara alearil destine suet incredintate Principelui, §i atat. La Constan-tinopol, unde scrisoare a fost trimesa cu zabava, s'a exprimatparerea ca ea este ilegala §i prin urmare null §i neavenita.Din Rusia s'a observat cl sprijinul care se poate acorda estepur moral §l ca. Principe le ar trebui sä se gandeasca innaintede toate la aceia ci ideia conservatoare e cea solidi.

0 singura mangaiere a venit. Ea se a§tepta innainte detoate de la Germania biruitoare, dela Bismarck ; dar Can-celariul pregatia pentru mai tarziu o interventie la toate Ca-binetele europene in nenorocita chestiune a lui Strousberg,antreprenorul cailor ferate care nu §i-a platit cuponul §i toticreditorii, mai ales in Germania, se ridicasera apere avu-tul. Bismarck a uitat, atunci, ca Principele din Bucure§ti esteun Hohenzollern, a uitat vechea corespondent) cu dansul §ichiar vechile servicii pe care le putuse aduce aici, in Orient, sini-a pus cutitul la gat; cum zic actionarii, a§a sä platim ;totul §i la timp, provocand §i o inter ventie turceasca, cear fi fost de o obraznicie nemai pomenita, puind alter-nativa platii complecte on a unei actiuni pedepsitoareimediatel. Si aceasta insult) ar fi venit dela aceia§iTurcie care, plina de darurile noastre, era atit de bucu-

/bid., pp. 134, 145, 155, 171 si urm., 211 si urm. Conventia din.1871 cu actionarii, la p. 233.

sail


roasa in vara ca am fi dispu§i sä colaboram contra Rusieicu armata ei stransa la 5umla pentru a innainta, la celd'intaiu ordin, catre Dunare... sa adaugim ca in acelmoment ne coborasem a$ de mult, incat, ca sä se treacala Constantinopol asupra infractiunii" comise prin batereaanonedei cu efigia lui Carol I, oferiam concursul militarprintr'o scrisoare a Principelui, pe care un agent preazelos a dat-o Turcilor innainte de a avea in mans conce-siunea for formals: ba ne declaram gata chiar de a punetrupele romanes,ti supt o comanda turceasca" 1. E adevaratca Aali-Pala nu s'a supus cererii lui Bismarck.

Si afunci singura mangaiere ni-a venit din Italia lui Victor-Emanuel, care spunea ca diplomatia sa n'are decat sa ur-meze traditiunea statornica a politicei sale, inspirata numaide sentimentele prietenes,ti ce unesc Italia cu Romania".

in sfar§it, de pe urma acestei intrebari neizbutite Pu-rile europene §i-au luat dreptul de a ni da sfaturi maigrosolane decat inainte.

Cu scrisoarea cealalta insa lucrurile au mers mai bine. Prin-cipele 1 i deschidea sufletul care un prieten inchipuit, caretrebuia sa tipa reasca. el scrisoarea, spre a se §ti lucruricare nu pot incapea nici intr'un mesagiu sau in alt actpublic al unui stapanitor. Astfel, printr'o indiscretie calcu-late, a aparat scrisoarea aceia, §i atuncea ai no,tri au va-zut ca Principele se duce cu adevarat, daca lucrurile con-tinua ass, §i, cum oamenii nu erau ass de rai in fond cum.pareau in graiu §i scris, zis: dar daca ne-am stapaniputin ? A fost un fel de armistitiu intern, care a tinutsi pana la 1874.

Cateva randuri despre ultimele legaturi ale recuno§tinteinoastre cu Franta imperiala invinsa, daca nu dezonorata siclistrusa.

Raportul din Constantinopol at lui D. A. Sturdza, 8 August187o: de mettre les troupes roumaines sous un commandement turc".

I

Si

si-au

POLITICA EXTERNA A REGELUI CAROL

Inca din August 1870 se facusera la Paris declaratii for-male ca Principatele Unite sunt ferm hotarite sa restrangalegaturile de solidaritate care le unesc cu Franta i". Iar,peste cateva zile, Strat declare Guvernului Imperial ca. ne-succesele (revers) trecatoare ale Franciei, departe de ainstraina (eloigner) Romania de dansa, ii faceau o datoriesa se apropie de ea Inca mai mul t. Romania intreaga im-parta§e§te, cu dureroasele-i emotii, sperantele Franciei, SiGuvernul sat.' se tine totdeauna la dispozitia aceluia alMaiestatii Sale Imparatului pentru once even tualitate incare slabul sau sprijin ar putea sä fie util 2".

Si cineva care cuno§tea aceste acte, ministrul Francieila Constantinopol, ramas loaial amintirii Imparatului saunenorocit, zicea catre Agentul nostru: din toate terilecare au fost cople§ite de binefaceri de catre Franta,Romania singura a aratat o gratitudine Si simpatie des-chis pronuntata Si adanc simtita. Franta a simtit cu emotieacest spectacol. Romania merits cu adevarat independentasa», adaugia ambasadorul.

Aceste sunt lucruri bune de §tiut in vremea cand cutareLegatiuni prezinta .bunele intentii din anumite sfere ca unfel de ofranda cazuta foarte de sus; asemenea cuvinte sunt odreapta recompense pentru o loaialitate care a fost modelpentru lumea intreaga.

Pane la izbucnirea, in 1875, a turburarilor din Bosnia Si

Les Principautes Unies sont fermement decidees a resserrerles liens de solidarite qui les unissent a la France."

2 Revers passagers de la France, loin d'en eloigner la Roumanie,lui faisaient un devoir de s'en rapprocher davantage. La Roumanietout entiere partage, avec ses douloureuses emotions, les esperancesde la France et que son Gouvernement se tient toujours d la disp)-sition de celui de S. M. l'Empereur pour toute eventualite oil sonfaible appui pourrait lui etre utile."

96

ROMANIA §1 RAZBOIUL FRANCO-GERMAN 97

Hertegovina, politica Romaniei nu va avea sä insemne totu§idecat analele vasalitatii sale, agrementata de brutalitatile reciale atotputernicului Cancelariu german, care nu va uita niciafacerea Strousberg, nici simpatiile din 1870 fats de Franta.Cand, la sfar§itul acestei epoce, de complecta nulitate politics,in 1874 se inaugureaza in Bucure§ti statuia lui Mihai Vitea-zul, se mai racise totu§i putin prietenia cu Andrassy, Si Prin-cipele, care doria Inca din 1873 independenta, tinil un discursin care intalnim Si acest pasagiu: timpul de barbatie n'a trecutInca, §i, in momentul de pericol, Romania se va scula catin singur om spre a indeplini, ca in trecut, datoria sa.Dea Dumnezeu ca in acel moment sä pot raspunde §i eua§teptarilor terii, sa putem sapa in inima generatiunilorviitoare recunotinta catre aparatorii mo§iei romane§ti".1

Lanturile de vasalitate pareau ca incep a se desface putin.*i tot pe atunci Dimitrie Sturdza spunea cuminte : nu ni seva da ajutor Si sprijin decat cand se va respecta patrianoastra fiindca ii vom fi facut un loc intre Statele civilizate".

Din marele conflict european rAmaseseram insa aliatiiAustro-Ungariei. Ai ei, Si numai ai ei. Ai Germaniei, nu.Bismarck se plansese indata dupa incheierea pacii contraatitudinii populatiei romane§ti fata de Germania in timpulrazboiului §i incheiase comunicatia sa astfel : Ura provoacaura, Si Prusia nu va face decat sa uzeze de drepte represalii,puindu-se de partea inimicilor Romaniei. Rusia §i Turciadoresc separatia Principatelor, §i daca prilejul se infati§eazI,le vom ajuta sä aduca o schimbare care, mai la urma,ar fi poate mai potrivita pentru a favoriza desvoltareavoastra. Ce NIA spun este curatul adevar §i afara de Aus-tria toata lumea va vol separatia... Nu ne prea interesam",raspundea el apoi unei obiectii, de ce este in afara desfera intereselor noastre, dar vom fi prietenii prietenilor

I §i In Regele Carol I al Romdniei, cuvdntdri fi SCriSOri, I (r866-2877), Bucurevi 1909, p. 375.

98 POLITICA EXTERNA. A REGELUI CAROL

§i du§manii dumanilor no§tri 1." Puteam Ii iertati, gra-tiati numai intru cat am trece in sama Austriei, §i dincauza Austriei singure.

Guvernul roman se grabi sa asculte de aceste amenintatoa resfaturi. Franta lui Napoleon al III -lea ne trimisese la Viena ;tot la Viena ne trimitea §i Prusia invingatoare a ImpAra-tului Wilhelm. Supunerea fals de presiunea franceza adu-sese parasirea politicei nationale in afara ; supunerea fatsde presiunea germand aduse apoi parasirea, in domeniul eco-nomic, al politicei nationale inauntru. Cum se doria §idovedirea autonomiei terii prin incheierea unui tratat decomert, on fie numai §i a unei conventii, a unui aranja-ment", negocierile erau sä inceapd Indata.

Dar incd din 1870, prin circulara sa dela 23 Novembre,Beust redeschisese chestia Dundrii, fats de Romania, ca§i fall de Serbia, mult mai putin interesatd. Conferintade la Londra se adunase §i pentru aceasta.

Nu cunoa§tem exact pretentiile austriece, dar, pe candSerbia se ridica, dela inceput, hotarit contra lor, Risticifdcand in April 1873 §i o caldtorie la Viena, cu o seri-soare a Principelui cdtre Cancelariul austro-ungar, Gu-vernul roman nu gasi energia unei protestari potrivitecu provocatia. Agentul Romaniei la Belgrad o recu-noa§te cand semnaleazd mai tarziu cat au fost de miratiaici a Guvernul roman de pe vremea aceia s'a interesat,in aparenta, a§a de putin de o chestie a§a de gravy pen-tru interesele terii ce servia". Consulul rus la Belgrad,

i§chin, faces observatia aceasta, privitoare la regimulPortilor de fier, §i in August 1873 8. Se §tie insa ca laconferinta se hotdrise numai prelungirea pand la 1883 a

a 2 Maiu 1871.1 V. Teodor VAcArescu. Serbia la 18712, cloud memorii, publicate

de N. Iorga, Buctiresti 1916, pp. 31-2. Serbia a tipArit li o bropriidespre politica sa in chestia DunArei la 1871.

3 Raport din Belgrad, 1/13 August 1873.

ROMANIA .1 RAZBOIUL FRANCOGERMAN 99

atributiilor Comisiunii Dunarene. Se strecurase totu§i omodificare : articolul 6 nu mai vorbia, in ce prive§te drep-tul de a participa la curatirea Portilor- de-Fier, de Stateriverane", ci de Puteri riveraneal.

In 1873, cand Poarta, prin circulara ei din 24 Septem-bre cake Puteri, ni interzicea formal de a trata, ni searata dela Berlin a atitudinea Germaniei va fi binevoi-toare", ce e drept, dar se va indrepta probabil dup. ati-tudinea Curtilor ale caror interese sunt direct angajate laDunarea-de-jos, ca, de pilda, Austria". Si la inceputul anului1874, cand Nicolae Cretulescu, trimes la Berlin, cerea cudesperare ajutorul german contra Turciei care nu recu-no§tea Romanilor dreptul de a incheia conventii, se dadanumai raspunsul ca, la intamplare, Guvernul imperial nus'ar da inlaturi sä incheie cu Romania un astfel de act, darindata dupa aceia, d. de Billow intreba in ce terminisuntem cu Guvernul austro-ungar", dand din nou sfatul dea cultiva armonia" cu dansul.

Austria, Rusia §i Prusia raspundeau apoi Turciei la 5

Octombre 1874 ca se cred in drept a incheia cu Princi-patele vasale Portii"cu toate conventiuni directe §ispeciale de vama, de tranzit Si de comert" 2.

La 1875 insa Austria trecea peste noi Si incheia de-adreptul cu Turcia, §i cu Turcia singura, o conventie care-iincredinta lucrarile de deschidere a Dunarii la Portile-de-fier. Vasile Boerescu era atunci ministru de Externe, §i eltacit sa se spuie limpede la Viena ca. nu vom recunoa$epe nimeni in drept a trata pentru noi §i in numelenostru §i nu va fi obligatoriu pentru noi niciun act privi-tor la suveranitatea noastra teritoriala care s'ar face Paraconsimtimantul nostru "'. Romania", spunea el in Camera,

1 B. Boerescu, Discursuri politice, I, p. 267.$ Boerescu, 1. c., p. 467.$ Discursuri, II, p. 266 Ili- urm. Conventia comercialA din 1875 a

recunoscut formal dreptul nostru.

100 POLITICA EXTERNA A REGELUI C AROL

neste un Stat, cat de modest, dar este o Putere cu o su-veranitate a sa proprie "1. Andrassy trebuise sa cedeze.

Inca din Maiu 1874 jonctiunea liniilor ferate", de multceruta de Austria §i dorita de oamenii no§tri politici Incadin 1869,dar legea fu raspinsa de Camere in 1873,se facesdupa cererea acestei poruncitoare vecine, in mana careiane dadusera toti §i de care ne legase pentru mult timpfrica de Rusia, pe la Or;ova Si Predeal g.

Stie ca. in Iunie 1875 se ajunse, dupa doi ani denegocieri, la incheiarea conventiei intre Monarhie Si Ro-mania. Poate ca nu numai din spirit de opozitie Kogalni-ceanu o denunta in Camera ca un act de abdicare si cainstrumentul viitoarei ruine economice a terii de o parte,la ei, era clauza natiei celei mai favorizate, iar, de alta, lanoi, un tarif, pe cand ministrul care o semnase constatacea mai perfecta egalitate intre ambele innalte particontractante" ; Boerescu mai arata ca astfel se impiedecaInglobarea noastra intr'un tratat al Turciei. Principeleinsu§i credea ca aceasta conventie cuprinde germeneleindependentei Romaniei" Si o pretuia supt acest raport 3.

Dar cu atata Germania nu era satisfacuta. In Ianuar1875 Bismarck ceruse impe'ios sa se plateasca definitiv deRomania actionarilor germani pagubele ce li se produseseraprin falimentul conationalului sau Strousberg, venit cu celemai bune recomandatii din Germania. ,Si el pared gata ca,de nu se implinesc cererile lui, sa mearga pana la capat,reclamand din nou interventia Turciei ca Putere suzerana

I Ibid., p.269.2 Ibid., p 149 si urm. Era vorba In 1870 si de o legatura la Vul-

can, de alta la Palanca sau Oituz.3 Scrisoarea din 3o Iunie st. v. 1875 cave parintele sau, Aus dem

Leben Kanig Karts II, p. 451. Cf. Boerescu, o. c., p. 389. Si pentru d.P. P. Carp era actul cel mai important care s'a facut dela Unire sidela fundarea dinastiei" (Discursuri, I, p. 84). V. si Adolf Beer, 0-rientalische Politik Oesterre,chs, Prag-Leipzig 1893, pp. 607-10.

Aus dem Leben KOnig Karts, II, p. 411 si urm.4

5e

TURBURARI BSI LUPTE tN BALCANI Iot

CAPITOLUL IV.

Tulburari §i lupte In Balcani (1875-6).

In 1875 Inca, silintile de a 'Astra pacea in Balcani pecare le aceau deosebitele Puteri mai mult sau mai putininteresate la existenta Imperiului Otoman in margenile luide pang. atunci fura Intrerupte prin neasteptata §i apoiindaratnica rascoala a Bosniei §1 Hertegovinei.

Ea a pornit din cauza unor Hertegovineni cari se plan-geau de maltratari, de batjocuriri aduse persoanei lor, deamenintarea vietii for ; pe urma s'au alcatuit bande ye-nite din deosebite puncte, bande foarte restranse in cepriveste numarul : cateva sute de oameni. Unii aveau infrunte pe Peco Pavlovici, altii pe Liubobratici. Samanauintru toate cu bandele, contemporane, alcatuite si ele dinputini insurgenti, care se armau aici la not si se trimi-teau in Bulgaria. Pe langa acestia s'a mai adaus cine voia,din toate colturile Europei: luptatori ocazionali manati desentimente romantice, de apetituri revolutionare, de dorintade a sta in vitrina, cum se intampla in cazuri de acestea.Precum Garibaldieni au luptat in Grecia, tot asa idealisti,doritori de liberarea popoarelor, crescuti in crezul maz-zinian, ro§u", au alergat din toate partile Europei, §i,iara§i ca de obiceiu, au adus mai multa incurcaturadecat folos. Veniau cu pretentii §i fg.rg. cunostinta me§te-§ugului militar, Bra sefi, fiecare tragand in alt. parte,un desavarsit haos. Se afla intre acestia pana §i o dom-nisoara olandeza venita din Bucuresti, care, cel putin, dacan'avea talent militar deosebit, aducea bani. era acolo siactualul rege al Serbiei, pe atunci foarte tanarul principePetru Caragheorghevici, care trimitea buletine, mai multsau mai putin exagerate, despre victorii castigate de ai sai.

Turcii erau in masura sg. opuie armate, §i armate bune.Aspectul for putea sa para. ridicul turistilor, prin ciudatele


imbrdcaminti ale ba§buzucilor alergati la chemarea Sul-tanului, dar oamenii de me§te§ug judecau altfel. Astfel,in 1874, discutandu-se in prezenta cuiva atat de competentca ambasadorul Franciei la Petersburg, Le FIO, generalul,de origine franceza, Jomini, care jucase un rol de capeteniein razboiul Crimeii Si care conduces afacerile militarela Petersburg, afirma, dupa o caldtorie in Balcani l, ca obung parte din trupele turce§ti din Europa erau inteadevargata sä indeplineasca un serviciu militar foarte apreciabil 2,ceia ce, fats de insurgenti, era absolut hotarator. Conducatoriiarmatei turce§ti n'au fost, fire§te, toti la innaltimea ceruta : eravremea cand la Constantinopol se schimbau conducAtoriifoarte rapede, pe motive de favoritism, in decdderea ul-tima a stapanirii lui Abdul-Aziz, ajuns pe pragul nebuniei.Dar armata lui Muctar-Pa§a invingea intr'un punct Siinsurgentii reapareau intealtul ; era o intreaga populatienemultamita in partite acestea, Si, oricate biruinte ar fiputut ca§tiga armata turceasca, ele nu aveau importanta.

Aceasta a durat aproape un an §i jumatate s. La ince-putul anului 1876 turburarfie luasera un caracter ame-nintAtor : ele se prefacusera foarte rapede intr'o ade-varata rascoala, innaintea careia nimeni nu putea sä scapeacoperinduli ochii cu manile. Se vedea bine ca Intreagachestiune a Orientului e redeschisa prin aceasta mi§care.Si mi§carea a durat, de fapt, cat trebuia, pans ce alti factori,can aveau tot interesul sa intervie Si se pregatiau de multavreme pentru aceasta, s'au infati§at pe campul de lupta.Atunci insurgentii nu mai erau necesari, Si lagarul s'astramutat in Serbia.

0 intrebare ni se pune noun, cari nu ne ocupam de

Ans dens Leben lanig Karts, H, p. 373.3 , jar rive de Constantinople et je dois avouer que les Tures ont

une fort belle armee et tres bien equipee"; raport din Petersburg allui Gheorghe Filipescu, 26 Decembre st. v. 1874.

7 Iorga, Istoria Statelor balcanice, p. 293 qi urm.

TURBURARI LUPTE IN BALCANI 103

aceasta rascoala decal pentru inrauririle ei asupra poli-ticei romane§ti, pentru elementele noun care se introducprin ea in politica terii: Cine a pornit mi§carea ? In apa-renta, era o rascoala produsa numai de conditiunileagrare, fiscale, nenorocite. De sigur ca Sarbii de acolo, maiales cei cre§tini, nu traiau in conditiile cele mai bune, caorice aka administratie decal cea turceasca ar fi putut sali dea imprejurari mai bune de viata, sä li crute atateaapasari §i atatea jigniri : aceasta nu se gandqte nimenisa o tagaduiasca. Dar oare in Macedonia §i Albania, sauin Tesalia §i Epir, on in satele cre§tine ale Traciei casä nu vorbim de Bulgari, gala sa se rascoale, §i aceastanoun rascoala a for a §i izbucnit indata dupa.' cea din Nord-Vestul Peninsulei,oare in toate provinciile acelea stareateranului cretin era ea mai buns decat in Bosnia §i Her-tegovina? Cine ar putea spune ca da ? Era exact aceia§i,§i Turcii n'aveau niciun fel de antipatie specials pentruSarbi ; ba din potriva : daca erau supusi cre§tini pe cariei ii favorizau, erau tocmai cei din aceste doua pro-vincii, pandite necontenit §i ravnite de nerabdarea sar-beasca, ass de indreptatita.

Totu§i, dupa o foaie sarbeasca din 1871, care in§ira dato-riile fiscale ale unui Bosniac sau Hertegovinian, ele intreceauorice masura. Dela na§tere §i pana la moarte, fiecare locuitordin cele doua provincii platia haraciul, 25 de lei pe an, §i a§a-numita verghia, de 46 8o de lei pe casa,--omul intaiu, casape urma. Pentru ca, apoi, casa scotea fum, trebuia un im-pozit asupra coprilor, dimarina, de 10 lei pe an; pentru Cain jurul casei omul avea animalele sale domestice de maimulte feluri, natural ca. pentru fiecare trebuia sä plateascadeosebit,o veche datina bizantina care trecuse §i la Slavi,goftina oilor, in care se cuprindeau §i caprele : 2 lei, go§-tina porcilor: 4 lei, conita pentru boi, cai, vaci: 6 lei. ApoiSultana-Valide, mama lui Abdul-Aziz, avea nevoile Curtiisale; deci io ocale de gran din fiecare casa. Primarul

local

*1


satului, cneazul, cerea Si el o dare speciala, cnezia, dedoi sfanti austrieci de casa. Fiindca se constatase in-tr'un rand un rest in contributii, pentru acoperirea luis'a cerut o dare in acel an, §i darea a ramas §i in aniiurmatori. Pentru ca. la 1858 s'a numit un reprezintantcretin ortodox pentru Bosnia §i Hertegovina pe langaPatriarh, se mai plat o taxa de 2 lei turce§ti §i ju-matate din fiecare casa, gavria. Impozitele acestea, pede alta parte, nu se culegeau de-a dreptul, ci prin anumeagenti, dupa datini ce se intalnesc in veacul al XVIII-leaSi la noi, Si pe ace§ti agenti nu Statul trebuia sai intre-tina, ci contribuabilii: era deci venitul special al stranga-torilor de dari. Cum cea mai mare parte din teranii ace§-tia cre§tini ortodoc§i n'aveau pamantul lor, ci se gasiau pemo§ia beiului, ei trebuiau sa-i plateasca apoi pentru oman-tul arendat. Beiul insa putea O. nu steie acasa, ci sä ocupeun loc mare in imparatie ; deci el lasa anume agenti de Inca-sare, Si atunci se platia Si beiului Si se platia §i agentului,tot de contribuabil. Cu sistemul acesta se ajungea la o si-tuatie pe care foaia amintita o exprima astfel: a trebuit savindem pans §i la cel din urma galben din salba fiicelor noa-stre Si cel din urma bou din curte ca sa satisfacem rapaci-tatea Turcilor, §1 acum nu ni ramane decat sa parasim pa-mantul stramo§ilor no§tri ca sa ne sustragem unor rele insu-portabile".

Evident ca., atunci cand o populatie se gase§te In aceastastare, ea e matura pentru rascoala. Cu toate acesteaexperienta intregii desvoltari a legaturilor dintre Imperiulturcesc §i populatiunile supuse, ca Si exemplul atator altorpopulatii cre§tine, din alte provincii, arata ca trebuie sa semai produca un lucru pe Tanga acestea toate pentru casä avem o rascoala. Se va zice: actiunea Serbiei Si Mun-tenegrului, care de multa vreme pusesera in programulfor liberarea celor doul teri surori" §i care, prin ur-mare, intrebuintau toate mijloacele in sprijinul tendinte-

TURBURARI §I LUPTE IN BALCANI 105

for for si erau foarte bucuroase de aceste apasari, care liserviau minunat interesele. De la inceput putem spune caSerbia era prea slabs, prea nestabill innauntru, prea putinsprijinita din afar-a. Nu vom zice si : prea mult turburatade interese de partid sau de persoane, pentru el nu eraacesta cazul ; din potriva, o unitate admirabila domnia Inca siin timpul Regentei principelui Milan, ca si in timpurile glo-rioase ale lui Mihail. Totusi Serbia era prea slabs. Desigur armata sarbeasca cumparase multe pusti aduceatocmai 40.000 din Austria 1, dar budgetul nu se ri-dica la o sums extraordinar de mare : vre-o 20 de milioanede franci pe an, si, daca se scadea din banii acestia tribu-tul de un milion si jumatate 2, ramanea fara indoiala osurna de care not astazi zimbim, de care atunci se zimbiainsa mai putin, fiindca toate Statele nu luasera avg.ntul,razimat pe o mare desvoltare economics, din timpul nostru.Oricum, din budgetul Serbiei o treime era intrebuintatapentru razboiu. Cred ca n'a existat o tarn pe lume in carepartea prelevata pentru armata sä fie atat de mare Etade aceia care ramanea pentru datoriile pacii si pentru ne-voile, atat de multiple, ale unui Stat in celelalte domeniiale sale, normale. Mai era un fond de razboiu de treizeci demilioane de care nu se apropia nimeni, fond neatins Incadin vremea lui Mihail. intreaga natiune sarbeasca nucerea decat sosirea momentului cand cu toate aceste mij-loace se va da lupta cu Turcii. Articole caracteristice,foarte bine scrise, si din foaia lui Garasanin, a conserva-torilor, si din foaia Unirea", a liberalilor, cArora li apar-tineau regentii Blaznavat si chiar Ristici, si din foaia sar-beasca din Austria, Srbschi Narod", care iesia la Neo-planta, nu fgceau decat sA cheme in fiecare zi atentiapoporului sarbesc asupra datoriei absolute de a desrobi

Raport din Belgrad, kao April 1871.I Vacarescu, o. c., pp. 17-8.

Si

I06 POLITICA EXTERNA A RESELUI CAROL

toate provinciile nelibere, inclusiv §1 pe cele din Austria.Ele sunt scrise cu atat de mare putere de convingere, fra-zele sunt ridicate de un entuziasm atat de innalt §i atatde sincer, incat, chiar in traducere §i dupa trecere de atatavreme, trezesc §i in sufletul cuiva care, oricita simpatiear avea pentru cauza sirbeasca, nu e insu§i un Sarb, adancivibratiuni de simpatie. E vremea cand Romanul" de lanoi trata zilnic teoriile mazziniane, foaia conservatorilor nufaced decat sa observe greselile de logics ale mazzinianuluiRosetti, iar, din cand in cand, articole necompetente §inesincere vorbiau §i de interese generale §i de un viitornational mai larg 1.

La 1870 se credea ca Serbia, sprijinita de Rusia, va inceperazboiul de eliberare. La io August 1872, implinind 18 ani,Principele Milan e declarat major. A fost atunci la Belgrad2o misiune dela noi, compusa din Alexandru Orascu, apo irector al Universitatii §i atunci vice-pre§edinte al Senatului,din colonelul Zefcari §i maiorul Filitti, din doi consilieri co-munali bucure§teni, Nicolae Racovita §i C. Racota, plus odelegatie severineana. Tarul, pe care Milan it vizitase, tre-cand pe la Giurgiu, pe la Braila §i Galati, primit cu salve detunuri si invitat a trece trupele noastre in revistl, in Sep-tembre 18718, trimesese din parte-i pe printul Dolgoruchi,care, de§1 aducea numai o scrisoare, Para insarcinare specials,a fost luat drept tin ambasador extraordinar al Imparatuluislay §i tratat ca atare de consuli, pe cand populatia-i faceddemonstratii marl, dovedind un adevarat cult religios fatsde Rusia §i de Imparatul ei" 4.

I Ristici spunea In April 1871: Tout Roumain qui attaque, n'im-porte [de] quelle maniere, le Prince Charles, fait plus de mal a laRoumanie que ne pourraient le faire les ennemis eux-memes de cepays".

2 In Septembre 1871, Indeplinelte o alts misiune maiorul Stoilov.3 V. i Ala dem Leben Konig Karls, II, pp. 222, 224.

4 Raport din Belgrad, 19/31 August 1872.


Yn acele zile de mare entuziasm, la toate fere§tile sevedea chipul Principelui, incunjurat de inscriptii ca acestea:Traiasca regele Sarbilor", intinda se hotarele: iata ce do-resc toti Sarbii, din toate terile", Bosnia Si Hertegovina,Vechea Serbie trebuie sa fie ale mele" ; pe arcurile detriumf straluciau inscriptii in care se augurs o Serbie maimare. Toate Puterile erau martore la aceasta, Si Austriaavea ca reprezintant pe istoricul Kallay, a carui mama eraSarboaica Si care pricepea deci perfect inscriptiile. Darpartea mai interesanta a fost ca la ceremonia aceasta aufost invitate Si toate comunele slave din Austro-Ungaria,invitate oficial. Guvernul din Viena a luat masuri ca sanu poata veni: trecand insa peste toate masurile luate, oa-menii au alergat : au stat la mass impreuna, au ridicat toas-turi §i n'au uitat ce s'a spus acolo. Atunci nu era Incavremea teoriei rasbunarii Si pedepsirii unui mic Stat ne-cuviincios din partea unei Mari Puteri cu predispozitiunispeciale catre morala internationals.

Omladina, societatea Tinerimii", era stapana pe spirite.De ideile ei se tined Si Iovan Ristici,cel d'intaiu intre regentiprin influents reall ce o exercita, cel d'intaiu ca rost mi-litar Si infati§are find Blaznavat, colonelul care contri-buise esential la stabilirea pe tron a lui Milan, adus insa deRistici dela Paris ; el spunea cui void sä-1 asculte, Si na-tural mai mutt reprezintantilor terilor vecine care aveautot acelea§i interese, cs idealul sarbesc este ca§tigarea in-dependentei fall de Turci §i adaugirea tuturor provin-ciilor sud-slave din AustroUngaria 1. Lumea s'a fost de-prins cu limbagiul acesta. Cand Milan se prezinta la Li-vadia, innainte de a fi vizitat pe Sultan la Constantinopol,ceia ce era o formidabila ofensa pentru Puterea suzerana,Austro-Ungaria lua lucrul intdiu cu foarte mare nemulta-

I V. raportul din Belgrad 1/13 Octombre 18'72: de voir un j3urreunies a la Serbie les ancienne3 provinces qui en faisaient partieTM.

qi

I08 POLITICA EXTERNA A REGELUI CAROL

mire. Ministrul Prerdinte la Pesta, contele Lonyay, chema.pe Ka. llay pentru raport, dar, cand toti se a§teptau la unmesagiu cominatoriu, agentul consular, intorcandu-se, aratdlui Ristici ca Guvernul sdu n'ar fi opus in principiu la ocre§tere eventual/ a Serbiei prin adaugirea provinciilorcare aeafinitati de rasa §i de religie cu dansa §i caresunt supt dominatia turceasca, precum Hertegovina §i Bos-nia "'. cineva care era acolo face urmdtoarea observa-tie : se pare ca Austro.Ungaria trebuie tratatd in felulacesta ca sä recunoasca dreptul elementar al nationalita-tiler autonome din Balcani 2.

Totu§i nu Serbia cea slabs este aceia care a provocat ras-coala din Bosnia §i Hertegovina.S'ar crede atunci ca Rusia.Ea a aprebat, fire§te, mi§carea. In Rusia era credinta gene-ral/ cä imp/rAtia turceasca nu dureaza mult, ca dupe cativaani ea se va imp/rti. Aceasta era §i parerea lui Ignatievde la Constantinopol, §i a factorilor decizivi la Petersburg,Gorceacov §i Jomini, oamenii razboiului Crimeii, carireprezintau spiritul revanri: supt dan§ii Rusia fusese in-laturatd din Marea Neagra, de la gurile Dunarii, umilitdinnaintea Europei; ei bine, era pentru ei o datorie ca innaintede moartea for §i acum erau oameni batrani intreagaaceasta umilint/ sä fie inlAturata, compensate prin biruinta.§i revenirea la vechea stare de lucruri.

Cu toate acestea nu trebuie sa uitam un lucru : cä, inrazboiul Crimeii, Rusia a -Post biruita fiindca fusese prinsain mijlocul unei mi§cdri de prefacere militard total /; totass, la 1876-77, Tarul Alexandru al II-lea era contra

Cf. Teodor Vacarescu, 1. c., pp. urm.,3 On serait tente de faire l'induction que, plus on se montre hostile

et pone a nuire a cette derniere, plus on lui impose des soucis enmanifestant des sympathies declarees pour ses adversaires, mieuxon reussit a obliger cette Monarchie a se departir de son systemed'opposition obstinee aux vceux et aux aspirations legitimes des peuplesautonomes de l'Orient" ; raport al lui Teodor Vacarescu, 1. c., pp.34, 40. 42.

1 i i si 41.

5i


unui razboiu, oricat 1-ar fi cerut panslavi§tii, pentru caRusia nu era. prega.tita. 1. Prin urmare n'a putut sa vienici de acolo rascoala din Balcani. Turcia insa§i inlesniserascoala pentru a teoriile panislamice, de antagonismfats de cre§tini, de reunire supt sceptrul Padi§ahului atuturor credincio§ilor religiei lui Mohammed, din Indiipana in Peninsula Balcanica, era manifestata cu zgo-mot la Constantinopol, §i deci, atacata cu patima la Belgrad 9.Si poate ca, tot auzind de teorii de aceste, Turcii" dincele doul provincii au inceput sa trateze pe teranii formai rau deck inainte; chiar intre ora§enii musulmani Sicre§tini relatiile nu mai erau ca pe vremuri §i pe stradele dinSaraievo s'au intamplat pe la 1875-6 conflicte armate.

Dar cine a provocat inainte de toate rascoala, cum ospuneau tare, dela inceput, Turcii 3, a fost: Austria.

Amintim intaiu ca. Si razboiul Crimeii a fost provocat foraindoiala de diplomatia austriaca. Sfidarea pe care fireabrutala a lui Mencicov a adresat-o Turcilor, pentru cadiplomatia engleza §i franceza de la Constantinopol sa deaacesteia sfatul de a rezista, nu e, oricat s'ar crede de obi-ceiu, motivul determinant.

Am aratat aiurea ca demonstratia ruseasca raspundeaunei demonstratii austriece, mai veche cu cateva luni, andcontele de Leiningen prezinta ultimatul care impunea Portiisa inceteze expeditia contra Muntenegrului 4.

Si nu era un capriciu in aceasta trimitere a aghiotan-

1 Bismarck o observa, dar era de parere a nu trebuie jignite sen-timentele poporului rus; Quinezu, Leltre d'un paysan du Danube,Paris 1878, p. 66. V. li Memoriile lui Nelidov, in Revue des deuxmondes, anul 1915, 3 (analiza critica in Bulletin de l'institut pourl'etude de l'Europe sud- orientale', anul 1916, n-I pe Iulie-Septembre)

' Ziarul Unirea" (Iedinstvo) din Belgrad, 19 Maiu i871.Beer, o. c., p. 615.

4 Analele Academiei Romdne, XXXIV, p. 835 si urm.

II0 POLITICA EXTERNA A REGELUI CAROL

tului imperial la Constantinopol: era planul austriac de asubstitui influentei ruse§ti asupra Slavilor de Sud influentaimperials crestina din Apus. Scoasa din Germania, in ajunde a fi scoasa din Italia, unde presimtia cs nu va puteasä ramaie, Austria i§i rezervase pentru dansa PeninsulaBalcanica ; avand atatia Slavi la ea acasa, se gandia ca arfi cu putinta sa.-§i adauge §i pe Slavii din Turcia. .Si la1876 aceia§i ideie reapare la diplomatia vieneza : oare nus'ar putea capata Slavii din Sud reinnoind politica dela1853 ?

Pentru aceasta s'a intrebuintat, intaiu, fats de Serbiatoate amabilitatile. Principele Milan fu indemnat, prinRistici, in primavara anului 1873, sa faca §i calatoria laViena, dupa cea dela Livadia §i innaintea celei de laConstantinopol 1. El pleca in ziva de 24 August cu vaporulaustriac, pretextand dorinta de a vedea Expozitia; dupao frumoasa primire in Capitala austriaca Imparatul ilcauta la otel fara a-1 gasi, Milan se infunda pe lunide zile in placerile de mult dorite ale Parisului. Amfost primit", spunea Mesagiul redactat dupa caderea luiRistici, silit a pleca supt cuvant de malversatii, de toatalumea cu o mare distinctie §i mai ales de Maiestatea Sa 11110-ratul Austriei, rege al Ungariei", Prezidentul Republiceifranceze, cu cordiala lui receptie", venind in al doilea randnumai. Prezintarea la Constantinopol nu mai avea astfel,in Maiu 1874, caracterul unui act, datorit, de omagiu. Tur-cia refuza, in schimb, Mali-Zvornic, fortareata de hotarpentru care se negocia de mult, oprindu-se catva timp, camijloc de presiune, tributul sarbesc, §i aceasta in vremeacand presa nationalists striga Principelui : nu la Stambul,ci in Bosnia §i Hertegovina".

i Kallay se facia a recomanda vizita prealabila a Suzeranului ; seobiecta reaua sAnAtate a Principelui, lipsa de bani, Ambasadorulturc la Viena fu rechemat.

TURBURARI LUPTE IN BA LCANI III

Dar cea mai vadit sincera prietenie caracterizeaza pri-mirea lui Milan la Bucure§ti, pe unde se intoarse. Princi-pele Carol ii ie§1 intru intampinare pans la Giurgiu, de§1nu pentru a-1 conduce §i primi la Cotroceni; la gara dinBucure§ti a§tepta Lascar Catargi, ruda dup. mama astapanitorului Serbiei; la o revista generalul Florescu-iprezinta trupele, regirnentul 6 de infanterie fu daruitoaspetelui. Totu§i o vadita rezerva, comandata §i de doliuldin cauza mortii Principesei Maria, domne§te cu prilejulacestei vizite, din partea Curtii : la Cotroceni Milan pran-ze§te numai in familie 1. De§i noul conducator al politiceisarbe§ti, Marincovici, se arata mai rece fats de Romania,poporul nu cruta niciun semn de manifestare a unei cal-duroase prietenii, §i Milan, prirnind pe Agentul nostruin noua-i uniforma de colonel roman, it retinea la masscu vorbele: intre frati nu se refuza" 2 Si, cu lacrimile inochi, el ridica un toast in romane§te, tremurcindu-i gla-sul , pentru Domnul §i Doamna Roma.niei. Domnuleagent", spunea el, dace se arunca o privire retrospec-tive asupra istoriei celor doua teri, se vede ca n'au fostniciodata in razboiu, ca, din potriva, cea mai desavar§itaarmonie a domnit intre aceste doua popoare, §i eu suntfericit sä constat ca astazi aceasta a devenit o franca Sicordiale prietenie: sunt fericit §i mandru de primirea ceam gasit la voi, §i sunt iard§i mandru el apar in aceastauniforma innaintea reprezintantului nobilului mieu frate,Principele Carol. Reinnoiesc cu acest prilej multamirilemele cele mai calduroase pentru Suveranul vostru Si strig 8"

Aus dem Leben Konig Karls, II, pp. 371-6.Entre freres cela ne se refuse pas" ; raport din 2 Iunie 1874.

3 Monsieur 1'Agent! Si l'ori jette un coup d'ceil retrospectif surl'histoire des deux pays, on voit qu'ils n'ont jamais etd en guerrequ'au contraire la plus parfaite harmonie a regne entre ces deux peuples'et je suis heureux de constater qu'aujourd'hui-cela est devenu une fran-che et cordiale amitie. Je suis heureux et fier de l'accueil que j'ai

§I

qi

1

2

II2 POLITICA EXTERNA A REGELUI CAROL

de aici in romane§te : Sa traiascei bunul mieu fratePrincipele Carol ! Sa traiasca Elisaveta Doamna! Sa tra-iasca Romania."

Nu §tiu zau ce am vorbit", adaugia el, dar ce §tiueste O. nu as gasi niciodata cuvinte pentru a exprima cesimte inima mea pentru nobilul §i cavalerescul vostru Print§i acel Inger de bunatate, Principesa Elisaveta. ftni voiuaminti pans la ultima suflare de bunatatea ce mi-au ara-tat-o 1".

Ministeriul ins). era filo-austriac, si Andrassy §tia sä-1intretie in aceste dispozitii. La 28 Iunie 1874 seara,Milan pleca deci din nou sere Viena, cu acceleratul(jonctiunea cu Caile Ferate Ungare se facuse de cu-rand, §i acesta era ca un semn nou de prietenie fats deace§ti vecini2), avand cu el pe primulministru. PrinCapitala austriaca el merged la bai in Apus. E adevaratca, la intoarcere, dupa §edinte scandaloase ale Scup§tinei,

trouvd chez vous, et je suis dgalement fier de paraitre dans cet uni-forme devant le representant de mon noble frere le Prince Charles. Jerditere a cette occasion de nouveau mes remerciements les plus chaleu-reux pour votre souverain, et m'ecrie, etc."

Quand le prince Milan porta en langue roumaine les toastsnotre Souverain et a notre gracieuse Souveraine, it avait les larmes

aux yeux, et it dtait tellement dmotionne que sa voix tremblait: Mon-sieur Stourdza, je ne sais trop, a la vdritd, comment j'ai parld, mais ceque j sais, c'est que je ne trouverais jamais les paroles pour pouvoirrendre ce que man cceur ressent pour votre noble et chevaleresqueprince et cet ange de bontd, la Princesse Elisabeth. Je me rappel-lerai jusqu'a mon dernier soupir leurs bontds pour moi"; ibid.Vidov-Dan spunea, la it Maiu, ca recunostinta Sarbilor pentruaceasta primire va tra totdeauna In inimile noastre si ea va fi unizvor de respect durabil pentru fratii nostri Romanii". Foaia Isloc In-demna sa se caute viitorul, nu h Paris, Londra si Berlin, ci la Bu-curesti, la Cetinie, la Atena si la Tarnova (sic)".

Din calatoria pentru sanatats Intreprinsa in Iulie, parechea prin.clad( romanI revenia In Septembre 1874 pe la Brasov, unde se fa-case jonctiunea noastra.

si

a

TURBURARI *I LUPTE tN BALCANI II3

Marincovici trebui s1 lase puterea, in Novembre, unui Mi-nisteriu compus din elemente deosebite, dar de coloarecam ro§ie". insa Austria still sa provoace, in Ianuar 1875,interventia Rusiei' pentru inlaturarea acestor oameni pe-riculo§i §i readucerea lui) Marincovici, care oferia ga-rantii de lini§te, si, pe cand Cabinetul din Petersburg ame-ninta numai sä lase Serbia soartei sale ", cel din Vienacerea sä fie asigurat prin garantii serioase, caci, in cazcontrar, s'ar vedea silit sa avizeze la mijloace potrivite asalvgarda interesele supu,silor sai in aceasta tara care nurnai inspira aceia§i incredere ca in trecut". Si in acel mo-ment Milan se ruga foarte umil" sä i se dea lui untratat de comert : i se va comunica (fera connaitre) al luidupa ce se va mantui cel cu Romania, fit raspunsul.

Pana in acest moment deciziv fusese insa un contrast bata-tor la ochi intre tratamentul Sarbilor §i al Romanilor.Ajunseseram atat de supu§i NV de toate interesele Monar-hiei vecine, incat nu era niciun motiv decat doar temerea deorice cre§tere sau innaltare a Romaniei ca sä nu fim ajutatiin toate cererile noastre, cele vechi, atat de drepte §i atat dereduse : dreptul de a se zice : Romania, nu Principatele-Unitemoldo-valahe, cererea de a se bate bani cu efigia Domnului,de a se fixa linia de demarcatie cu Turcia pe thalwegulDunarii, nu pe malul stang, cum cereau Turcii, de a scapade jurisdictia consulara, de a avea dreptul sa trimitemagenti ai no§tri, recunoscuti, nu ca straini de distinc-tiune" cum consimti Chiamil-Pa§a, viitorul Mare-Vizir,in 1874, la Petersburg, fata de Gheorghe Filipescu, primitde Tar ca trimes at Principelui Carol", ci ca adevaratiagenti diplomatici in Capitalele europene, §i inca vreocateva. Declarasem formal ca ne dezinteresam de soartaRomanilor din Monarhia austroungara. Fusese apoi vorbade un tratat de comert ; 1-am incheiat, cum s'a vazut, cu toatacombaterea aprinsa a opozitiei.

si


In schimb Serbia sfidase la fiecare moment Austro-Unga-ria, §i Austro-Ungaria se pierduse in declaratii de sim-patie, intovara§ite de dovezi reale, fats de Sarbi. Evidentca situatia de bogatie a Serbiei nu se putea asamana cua noastra : Serbia s'a.uimit cand a vazut reu§ita unui im-prumut romanesc intern de 75 de milioane. Cultura noas-tra, mai innaintata, deschidea debueuri mult mai largipentru industria austro-ungara deca.t a Serbiei; noi du-ceam pand la gurile Dundrii, pe cand Serbia avea o parterelativ mica din malul dunarean. Ar fi trebuit deci ca, §idaca n'ar fi fost toate acele declaratii ale noastre de prie-tenie §i oferte de colaborare politica, s. avem un fel de priori-tate in tratamentul amical. Si aceasta nu se intampla deloc. Cand ni s'a propus un tratat de comert, acela§i tratatde comert s'a propus §i Sarbilor, combatut §i acolo de opozitiecu aceleai argumente ca acelea intrebuintate la Bucure§ticand ni s'a acordat suprimarea jurisdictiunii consulare, ace-lasi lucru s'a acordat §i Sarbilor, §i aa mai departe. Iar§icanele care ni se faceau noun, for nu li se faceau. SA' fivenit la noi de «Zece Maiu» reprezintanti ai comunelor roma-ne§ti din Ardeal, invitati prin chemare specials din par-tea Statului roman, §i s'ar fi vazut atunci ce felicitare pentruserbari ni-ar fi trimes Andrassy dela Pesta !

Si de ce aceasta curtenire a Sarbilor? Fiindca Sarbii tre-buiau cagigati in vederea innaintarii Austriei care Salonic.Austria avuse neplaceri in regiunea dalmatina : se ras-culasera locuitorii, sustinuti de Muntenegreni, ocupand obucata de vreme acel colt sudic al Dalmatiei. Cu multdgreutate rdscoala a fost potolitd, dupa cateva luni. Acuminsd, cand Serbia fusese compromise Si nu se arata totu§idestul de docile, se incerca alt plan slay in Balcani. Croatiierau indemnati, spre marea indignare a Sarbilor, a reclamapentru ei Bosnia Si Hertegovina. Si tanarul Imparat Francisc-Iosif, om foarte simpatic, a fost sfatuit sä face o cdlato-

;


rie in Dalmatia. I s'a trimes Principelui Muntenegrului in-vitatia de a se intalni cu Imparatul, acelui principe caretrebuia mai curandpedepsit pentru atitudinea fats de its-coala. Principe le Nichita, care in toamna anului 1874 provo-case pe Turci pentru uciderea cat9rva din supu§ii sai, la Pod-gorita, §i cedase numai innaintea Puterilor, se duse cu inimafranta innaintea aceluia al cArui rost in Dalmatia segacia foarte bine. El venia ca sa popularizeze figura §ipolitica sa in acele parti §i ca sä pregateasca populatiavecina cu ideia ca mai este un Imparat. Imparatul delaPetersburg e departe, cel dela Constantinopol carmuie§terau ; acesta insa este aproape §i bun, el vine zimbind latoata lumea, fagaduind tot ce voie§te cineva., §i ceva maimult: el poate fi deci Suveranul chemat al Slavilor de Sud ;el singur e in stare a crea o lugoslavie. Foaia Istoc"sera, la 6 Novembre 1874, dupa «Politik»,ca planulaustriac esä fundeze o secundo-genitura austriaca, unind Serbia, Bos-nia §i Hertegovina intr'o regalitate iugoslava supt sceptrulunui arhiduce din Casa de Habsburg §i dand Rusiei, cu carese facuse o intelegere secreta din prilejul vizitelor dintreImplrati, alt regat balcanic de mina a doua, in Bulgaria.

Milan disolvase abia Scup§tina, intaiul cas de acest fel;partidele din Serbia se sfa§iau salbatec, presa", spune unmartor, ajunsese a fi un adevarat scandal, toate partideleinjurandu-se cu o vehementa nemaipomenita §i intr'un limba-giu desgustator, guvernamentalii poreclind pe adversariifor asasini, comunarzi §i petroliti, ceilalti, la randul tor,poreclind pe oamenii de Stat [dusmani]: tradatori, vandutistrainilor". Se vorbia de Republica, de aducerea PrintuluiNichita, de cererea unui Caimacam dela Stambul. Serbia erain ultimul grad de decadere. Milan neputandu-se casatori inRusiase vorbise §i de fiica ducelui Petru de Oldenburg,fii redus sä faca o casatorie de inima, luand pe NataliaChe§cu, a carii mama era nascuta Sturdza, tatal fiind §iel dintr'o familie moldoveneasca din Basarabia, in mo-


mentul chiar cand Ymparatul austriac plea, la 2 April 1875,din Viena, prin Triest, spre Dalmatia.

Milan nu fusese chemat, iar Principe le muntenegreanfaces un simplu act de vasalitate. Fu primit insa ca unSuveran", muzica oferindu-i arii slave. Se spunea ass deserios ca Austria, §i Rusia chiar, vreau sa.-1 a§eze la Belgradincat foaia oficioasa din Cetinie trebui sa des, in Iunie, un co-municat, insistand asupra vechii prietenii, necesare Si astazi,intre dinastiile Petrovici Si Obrenovici Si amintind ca rap-sozii incep cantecele for cu pomenirea amandurora. 0 int-pacare trebuia sa i se acorde lui Milan mai tarziu, numaiin Iulie, prin ventrea noului Agent austriac, contele Wrede,ca o gratie. ,Si se fact' a§a incat casatoria lui Milan fu in-cheiata, in August, la Viena.

Iar toata atentia, toate magulirile erau in acest ceas pentruRomania. Agentului de la Belgrad, A. Sturdza, care, dupa or-dinul Principelui, alergase la Cattaro, Imparatul ii spusese, lacea d'intaiu vedere: Dar not suntem vechi cuno§tinte, imiaduc aminte foarte bine (par faitement) de d- ta; nu numaide numele d-tale, dar Si de persoana". Principele, Princi-pesa, Cara se imparta§iau de laudele puternicului vecin,care adaugia : Sunt foarte multumit de Romania. Mergetipe calea cea buns, Si stabilitatea pe care o datoriti Princi-pelui va fi totdeauna cea mai sigura garantie de progres.Aveti oameni in adevar capabili. Avem multe afaceri in-tre cele doul teri, dar sunt asigurat acuma. Sunt foartesimtitor la atentia Principelui Romaniei, §i-i multamesc. Teinsarcinez cu complimentele mele pentru dansul. Mi-a fostdeosebit de placut sä to revad insarcinat cu aceasta mi-siuneu. In schimb, Serbia era cainata: Merge rau in Serbia.Scup§tina e compusa din oameni ignoranti. Serbia n'areoameni". Muntenegrul avea Si el trecere : Sunt foarte mul-tamit de printul Muntenegrului. S'a purtat inteadevar

TURBURARI *I LUPTE IN BALCANI 117

foarte bine. E un om de treaba 1". Generalul din Dalmatia,Rodich, asigura pe trimes ca. imparatul dore§te sa-1 aibltotdeauna langa dansul". La masa, in aceasta stralucitaadunare, Sturdza era la dreapta Suveranului Si auzi din guralui lucruri incantatoare §i pline de entuziasm", capatand §iasigurarea ca e perfect informat" asupra lucrurilor dirkBelgrad. Numai a doua oars el trebui sa-§i cedeze locul,trecand la stanga Monarhului, Principelui Nichita, dar, §i a§a,aceia§i favoare se revarsa bogat asupra lui. La plecare,Agentul fu apoi chemat pe vaporul Fantaisie" Si admirade acolo priveli§tea iluminatiei, cu muntii in flacari, fortulSan-Giovanni arzand in focuri bengale, cu cifra imparatuluidesfacandu-se pe stanci, pe cand alte focuri plecau de pecorabiile de razboiu §i mii de scantei licariau pe barcilepescarilor".

Actul era aa de serios, inca.t Ungurii atacau pe coman-dantul slay al Dalmatiei §i cereau sa se scoata de acolounii generali croati, iar Slavii din Spalato insultau pe bi-nefacatorul oraplui, podestatul Bajamonte, numai pentru canu era de rasa for 2.

Nu e curios ca., atunci cand a izbucnit rascoala, toti fugariinu se duceau in Serbia, ci in Dalmatia ? CA intre cei mai

Mais nous sommes des anciennes connaissances; je me rappelleparfaitement de vous, pas seulement de votre nom, mais aussi devotre personne. Je suis tres content de la Roumanie. Vous marchezdans une bonne voie, et la stabilite que vous devez au prince seratoujours le plus sitr garant du progres. Vous avez des hommes vraie-ment capables. Nous avons beaucoup d'affaires entre les deux pays,mais je suis rassure a present. Cela va mal en Serbie. La Skouptschinaest composee d'hommes ignorants. La Serbie n'a pas d'hommes. Jesuis fort content du prince du Montenegro. Il s'est vraiment treebien conduit. C'est un digne homme... Je suis bien sensible a l'atten-tion du Prince de Roumanie; je l'en remercie, je vous charge de mesamities pour lui. H m'a ete particulierement agreable de vous revoircharge de cette mission. Raport din to Maiu 1815.

I Raport al lui Sturdza din 8/20 lunie 1875.


zelo§i consuli can au venit cu propuneri de mediatie a fostconsulul austriac, ca generalul Rodich a aparut ca mijlocitori ca trinitatea europeana dela care rasculatii weptau imbu-

natatirea soartei for era alcatuita din Austria, Rusia §iPrusia? Rusia, intelegem de ce; Prusia, din cauza presti-giului victoriilor dela 1870 I ; in randul intaiu insa, Austria. Locul de unde pornesc instructiile pentru comisiuneaconsulilor e Viena. E adevarat a rasculatii nu se preadadeau dupa diplomatie, ci spuneau : not suntem luptatori,lucrurile diplomatice nu be intelegem; ni pare rau, dar nule putem intelege; ele sunt mult mai presus de minteanoastra. AO incat negociatiile acestea n'au dus la niciuncapat; dar cine avea interes sä le continue, O. le accen-tueze, era Austria.

Ca erau la mijloc intetiri §i interese austriace, de aceastanu se indoia nimeni i la Belgrad. Cand Principele pleca laViena pentru casatoria sa, lucrul fu luat in nume de rau,pentru ca aici se crede", spune Agentul nostru, In generalca Austria e autoarea intrigilor din Hertegovina sau ca.Incearca O. profite din ele 1".

Cand a fost vorba de reforme in Turcia, Ignatiev s'adat putintel la o parte, cei dela Viena fiind §i prietenii rascu-latilor, dar §i prietenii Turcilor. La propunerea reformelor,tlibaciul Andrassy a ie§it in frunte. Turcii crezura ca elutleaza astfel de presiuni prin masuri speciale : amnistie,reforme, fagaduieli de ordine in administratiune, de func-tionari one§ti, cari vor respecta averea crevinului, onoa-rea crestinului, viata cre§tinului, transformare subita §imiraculoasa, ca in toate hati§erifurile pe care le-a dat Turciade ieri §i cea de azi.

Era insa prea tarziu.In Decembre, s'au fagaduit chiar masuri generale de

1. Ici on croft gendralement que l'Autriche est l'auteur des me-iides de Herzegovine ou qu'elle cherche a en profiter", telegrama din3 Iunie (?) 1875.

TURBURARI §1 LUPTE IN BALCANI 119

reforme pentru toata fmparatia. Andrassy continua saaiba insa §i mai departe conducerea intregii actiuni diplo-matice, pe care el n'o credea osandita la starpiciune.

Si Serbiei i se cerea, in aceasta luny a lui Decembre 1875,,Agentul austro-ungar refuzand sa primeasca de Anul Nou

pe ministrul de Externe §i chiar pe aghiotantul printului,sa adere §i ea la declaratia Turciei a lasa afacerea, multdiscutata, a prelungirii Cailor Ferate in sama Vienei 1.

Din ce in ce mai mull Viena cauta astfel sa. -dea impresiaca Turcia e lucru austriac, cum lucru austriac era chestiaIugoslaviei, §i lucru aproape austriac, in orientarea po-liticei sale externe, §i Romania 2. Austro-Ungaria avea evi-dent interes sa existe turburari in Peninsula Balcanica.Deci Monarhia, care fusese o admirabila ingrijitoare debolnavi fata de Turcia, in credinta ca agonizanta seduce, incepuse acum sa umble prin saltare, cum se intampla.

Totu§i, in parerile multora Rusia ar fi uneltit toate, eaar fi pregatit toate, ea ar fi tras, la ceasul ei, cortina re-prezintatiei sangeroase. Si nu lipsesc nici dovezile" maitarzii, de sigur, dar §i mai vechi, lucruri scrise, marturisirinetagaduite, care ar arata ca atunci, la 1876-7, Tarul aavut nevoie de un razboiu in Balcani 3. Si se invoaca aceltestament al lui Petru-Cel- Mare, pe care-1 ,tie toatalumea, caci numai de istorici se ascunde, §i o intreagatraditie de intrigi la Constantinopol, de intetiri intrecre§tinii din Balcani, de agitare a idealului ortodoxiei bi-ruitoare §i rasplatitoare asupra paganilor, de anexiuni ori-unde a fost cu putinta , pana la aceia, §i pana astazidureroasa pentru noi, a Basarabiei.

1 Raport din 24 Decembre 1875.1 Cf. si Iorga, Ist. Statelor bakanice, p. 294 si urm.3 V. destAinuirile brosurii Les responsabilites, de Giacometti, re-

zumate In Bamberg, Geschichte der orientalischen Angelegenheit, Incolectia Oncken, p. 429 si urm. Nelidov declarA actele falsificate(v. Bulletin", 1. c., p. 1441.


Dar, daca Ru§ii au provocat toate lucrurile acestea, dinBosnia §1 Hertegovina, din Serbia, din Bulgaria, se puneIntrebarea : de ce au zabovit aa de mult cu interventiafor ? De ce au recomandat Romaniei, in 1874, lini§tea §ia§teptarea, de ce au staruit in Serbia sa, se inlature liberaliiradicali, pricinuitori de tulburari ? De ce §i la inceputulanului 1877, cum vom vedea, ei au intrebuintat toate mij-loacele spre a impiedeca razboiul, consimtind la conferintadin Constantinopol, stapanita de reprezintantul Angliei,care urma in Peninsula Balcanica o politica total deosebiMde idealuln Rusiei? De ce au tolerat, un timp, Consti-tutia lui Midhat-Pa§a, reorganizarea iluzionista a Turciei,care, inlaturand pentru totdeauna, in intentia autorilor a-celui act, orice interventie a Puterilor europene, ii lovia in-taiu pe vechii ravnitori ai impargiei de Rasarit? De cedupa aceasta au continuat negociatii, evident zadarnice,din Ianuar §i pans in Mart, si de ce s'au lasat ass de greula pornirea razboiului ?

De sigur Rusia nu era pregatitA militar, caci nu tot-deauna militarii §tiu ce pregatesc diplomatii, dar diplomatiitrebuie sa §tie situatia unei armate pe care vor trebui laanume moment sa o intretuinteze. Dar pregatirea din1876 nu era totu§i ass de slabs, incat Tarul sa ingaduiea se jertfi supt ochii sai, odata cu cre§tinatatea balcanica,§i putinta lui de a ajunge la Constantinopol, pe spinarea.§i in dauna aceleia.

*i aceasta nu este o pledoarie pentru teoria ca. Rusia,In 1876, ar fi fost absolut dezinteresata fats de lucrurile bal-canice. De loc. Un popor poate sa aiba o traditie politicaveche §i, cu toate acestea, situatia lui interns sau deo-sebite imprejurari ale vietii lui, d'innauntru on din a-fall, sa-1 impiedece de a reprezinta aceasta traditie. Omulde Stat e dator sa.-§i rezerve momentul cand va prezintacutare sau cutare din dorintile sale, in care va amintilumii, prin interventie diplomatica sau militara, necesitatea


pentru desvoltarea terii pe care o conduce a reludrii uneianumite traditii. A spune cd. Rusia in 1876-7 n'a fostfactorul care a starnit turburdrile balcanice, nu inseamnaa spune ca ea pardsise atunci toate amintirile sale dinsecolul al XVIII-lea, ca se lepAdase de o con§tiintd politicd,,indreptatitd sau ba, dar de care era cuprinsa suflete§te,adanc, cea mai mare parte din locuitorii Imperiului. Voilasa spunem numai ca in 1875-6 altul a avut interes sa por-neascd razboiul §i ca din nevoia aceluia s'a pornit intea-devar rdzboiul in Balcani.

Dovedind, mai sus, ca Austria avuse acest interes §i ard-tand si de ce-1 avuse, sa vedem acuma care a fost atitudi-nea Rusiei dela 1874 innainte, fats de problema balcanicd..

N'avem tot materialul diplomatic care ar trebui, dar, dinfericire, este atata incat sa ni putem da sama de starea ade-vdratd a lucrurilor §i sa tragem o incheiere dreapta in ce-prive§te atitudinea Rusiei in anii ace§tia de criza.

Daca am porni Inca dela 1871, ar trebui sa afirmam unlucru : in doctrina de echilibru european, rdzboiul dela.1870 I trebuia sa aiba consecinte, nu numai pentru Ger-mania, care s'a innaltat, s'a organizat §i a crescut, nu nu-mai pentru Franta, care a scazut si a pierdut, si nu nu-mai pentru Italia, care s'a folosit de imprejurari ca sa.capete Capitala ei naturala §i istorica, Roma, dar §i pentru.alte Puteri, §i in special pentru celelalte cloua imparatii,care nu luptaserd. Dup. aceasta doctrina, urma ca si Aus-tria sa capete ceva, §i tot a§a urma sa capete §i

Am vazut ce doria §i spell Austria; §i Rusia, tot dupl.aceasta doctrina, avea dreptul la compensatiuni. Ce e drept,ea inlaturase clauza tratatului din Paris care nu-i dd.dea voiesa aiba o marina militard in Marea Neagra. Turcii au suspinat,dar nu s'au putut impotrivi. Mai tarziu doar, Aarif-Pasa, mi-nistru de Externe, spunea, pretinzand ca s'ar fi alcat Inca unpunct al tratatului din Paris, acela care nu ni-ar fi dat noul.

Rusia..


voie a face conventii comerciale cam a§a, intr'o nota atePuteri: la 1871 s'a dus un punct al tratatului, acum seduce al doilea ; in curand nu va mai ramanea nimic din totactul, §i o sä vie vremea de va yeti da sarna cu totii.ce ruina va face in lume disparipa tratatului din Paris".Si Sarbii raspundeau imediat, intr'una din foile lor: cu tra-tatul din Paris sau fara tratatul din Paris tot acolo yetiajunge, mai curand sau mai tarziu.

Prin urmare capatase Rusia ceva ca satisfactie ime-diata §i momentana, dar intre organizarea puterniculuiImperiu al Europei centrale §i intre inlaturarea unei clauzea tratatului din Paris, care constituia mai mult o umilintade forma decat o situatie de fapt, nu era echivalenta ;echilibrul deocamdata cam §chiopata, piciorul din par-tea Rusiei fiind remarcabil mai scurt decat cel din parteaGermaniei. Si, deci, se va zice, Rusia trebuia sä caute inPeninsula Balcanica alte compensatii.

Nu vom pretinde ca nu tintia intr'acolo gandul oamenilorconducatori la Petersburg in 1875-76, cari,am §i spus-o,erau Inca invin§ii dela 1856. Numai cat erau unii factoricari impiedecau aceasta Rusie, doritoare de compensa-tii §i setoasa de rasbunare, de a intervene ca factor deturburari in Balcani, cu hotarirea de a capata aici drep-tul" ei fata de noua situatie din Europa. Unul din ace§tifactori era Bismarck. Bismarck nu este numai birui-torul diplomatic dela 1870-71, ci cel mai mester din-tre oamenii cari au §tiut vre-odata sä traga consecintedintr'o mare victorie, intrebuintand toate mijloacele ener-giei celei mai lipsite de scrupul, celei mai cinice, ale bru-

celei mai raspicate si, in acela§i timp, fata de anu-miti oameni din anume teri, in anumite imprejurari, mijloa-cele celei mai fine diplamatii italiene a Renaterii machia-velice. A izbutit sa impace in folosul Germaniei antago-nisme care tineau de secole §i care pareau cu neputintade inlaturat; a izbutit sä faca. un manunchiu din noua sa

talitatii

TURBURA RI BSI LUPTE IN BALCANI 123

Germanie §1 din doul State mari vecine, in care existausentimente de antipatie impotriva ei, din toate timpurilesau numai din timpuri mai noun ; le-a silit pe aceste Pu-teri paraseasca toate traditiile pentru a adopts, aniintregi, o atitudine care era absolut contrara intereselorlor, dar care servia in chipul cel mai stralucit intereselegermane. Invocand principiul ordinii publice §i sociale,necesitatea pentru Suverani de a-§i tined bine coroanele,primejdia maselor populare, care, necontenit framantate deagitatori sociali§ti, puteau sä darame rosturile de pans atunciintr'o lume prea veche, exploatand frica de ce e nou aAustriei §i frica de revolutie, de viata populara nemulta-mita a popoarelor, care dornina in Rusia, exploatand acestesentimente fundamentale la unii Si la altii, Cancelariul Ber-man a ajuns sä uneasca pe cei trei Imparati chiar innaintede forma solemna diplomatica, care, cum §tim, a duratmulta vreme dupa razboiul din 1877 §i a reu§it sa-i tienecontenit intr'o actiune comuna. imparatii, ca atari, trebuiesa se sprijine. Franta dela 1871 insemna : Comuna, de§-teptarea patimilor mari §i grozave ale multimilor, anarhiadeslantuita; cine nu vrea sa vada repetandu-se lucrurileacestea, Doamne fere§te, in alte teri, n'are decat sä sprijinepe Germania, singura in stare a da Europei o politic decultura, nu de incultura, cum e cea ruseasca, prin urmareforma cea mai civilizata a politiei de Stat.

Si Rusia a cazut in cursa cu toata greutatea naivitatiiei enorme.

Totu§i, cand, in 1871, dupa zvonul de abdicare al Prin-cipelui Carol, Austria propose, pentru a ni fi placuta", la_Constantinopol, ca §i aiurea, schimbarea Constitutiei roma-ne§ti, cauza a tuturor turburarilor, Si anume printeo con-ferinta europeana, generalul Ignatiev protests, aratand ca..Rusia n'are absolut nimic a face In schimbarile interioare

sg-§i


pe care-i places Romaniei sa le faca in legile sau ininstitutiile sale "1.

alts data constatam in acest acord ruso-austriac, de-terminat de motive interne, o divergenta. Intre alte planuride a reforms Orientul dupa interesele Austro-Ungariei, An-drassy a avut, tot in 1871, pe acela, extraordinar, de a pre-face Turcia intr'o confederatie ca a Germaniei, precedatade o incorporatie militara §i politica. Guvernul romanLascar Catargi fiind pre§edinte de Consiliu Si Costaforuministru de Afaceri Straine, informat, de §i incomplect,se felicita de o masura care e de natura sa ne fortificereciproc Si sa cimenteze alianta noastra", dorind numai cadin confederatie sa fie inlaturata Grecia, «care nu pricinu-ie§te decat suparari Si incurcaturi Turciei»1. nAceasta in-seamna", raspundea insa Agentul roman, generalul IoanGhica, a §terge Romania ca natiune 1". Se credea intaiu caGermania sustinea pe supt mama ridiculul Si odiosul" pro-iect al acestei confederatii balcanice prin contopirea cuTurcia, Sultanul redevenind astfel vechiul tmparat bizantinpeste provincii cu sefi autonomi, onorati Si nuli. Pro-iectul acei cari -1 zadarniciraera vorba iar4i de oconferintia europeana care sa-1 ratifice dupa primirea partilor

1 La Russie n'avait absolument rien a voir dans les changementsinterieurs qu'il plaisait a la Roumanie de faire dans ses lois ouclans ses institutions' ; raport din Constantinopol al lui Strat, 25April i871. Pe acel timp instructiile Prusiei Austriei" spuneaministrul german acolo, Keyserling,cu privire la afacerile Romanieierau aproape identice". Iar Elliot, reprezintantul Angliei, era deWere ca Unirea printul strain erau acte de toleranta, iar nu de(kept public (ibid.).

Qu'il mette [le ministre des Affaires Etrange -es ottoman] decote Grace, qui ne cause que des ennuis et embarras a la Turquie...Nous ne pouvons que nous feliciter d'une mesure de nature a nous for-tifier reciproquement et a cimenter notre alliance"; instructii care ge-neralul loan Ghica, Agent la Constantinopol, 31 Octombre st. v. 1872.

3 Raport din 15 Novembre.

3

caza:

§i

11i

TURBURARI *I LUPTE IN BALCANI 125

contractante , fura. Ignatiev, de Vogue, ambasador atFranciei, §i chiar ministrul Germaniei 1. Inca de la 7 No-vembre revenind, Ministeriul roman raspingea ideia dea face din tarn Bavaria romaneasca a unei Prusii turce§ti§i-§i arata indignarea fata de o propunere care nu tindeala altceva decat la anularea fiintei noastre politice". Ser-bia, de altfel, aratase aceia§i opozitie, spuind raspicat ca-ie §tiuta originea austriaca a proiectului

E inteadevar interesanta situatia pe care o avea. Rusiala 1874. Ce credeau oamenii ei politici atunci despre lu-crurile din Rasarit, o §tim foarte bine, din rapoartele pecare le trimetea din Petersburg Gheorghe Filipescu, pome-nite s,i mai sus. El calla o descoperire de intentii : oriceni s'ar fi spus la Viena despre planurile Rusiei, atata in-telegeam §i noi ca traducerea in limbagiu diplomatic aus-triac a intentiilor ei poate fi in unele cazuri putin neexacta§i de aceia e bine sä se iea informatiile de la insa§ioriginea lor. De aici misiunea acestui om de incredereal Principelui Carol.

Filipescu a fost foarte bine primit de Tar, care s'a de-clarat incantat 0-1 revede", a manifestat durerea sa pen-tru incetarea din viata a fiicei Principelui Romaniei §i,aratanduli multamirea pentru lucrurile din tail, a adaugatdoar atata: De Print §i de Guvern n'avem sa ne plan-gem; dar sunt oameni la voi cari au uitat sangele pecare 1-am varsat pentru aceasta tail §i ca datorati Ru-siei ceia ce sunteti ". Atunci, natural, mandatarul Prin-cipelui a dat anume explicatiuni : s'a dus vremea lui

1 Raport al aceluiasi general Ghica, din z8 Novembre. Tocmai atunciPoarta cauta sa Impiedece baterea monedei romanesti la Bruxellesfara marque de vasselage "(ibid.).

3 Raport din Belgrad, 21 Novembre 1872. Dar Serbia primia dis-cutia asupra unei noi baze de legAtura. Vizirul dezaproba deci peministrul de Externe.

2.


Cuza, nu se mai sprijina la Bucureti propaganda po-lona ; acum sunt garantii de ordine in Romania; exists.Romani bine-cugetatori, bien pensants", un fel de or-todoxie politica, care exclude liberalismul cu pretentii§i zgomotos. Si atunci Tarul a adaus: «Sant incantatde asigurarile pe care mi le dati ; ordinea §i stabilitateasunt indispensabile terii d-voastra. Spuneti Principelui ca-iport, ca §i Romaniei, un mare interes 1". Iar Filipescu ruga.pe Tar sa continue a ocroti aceasta tarn.

Si rill trebuie sa ne miram de tonul acesta cand 11 apro-piem de limbagiul tinut la Cattaro, in 1875, de ImparatulFrancisc-Iosif; doar nu e o mare deosebire intre atestatulunuia §i atestatul celuilalt: acela,si cezarism, la Petersburgca §i la Viena, de o parte ca §i de cealaltd. Numai ca tImparatul Austriei nu putea sa vorbeasca de sangelesoldatilor sal varsat pentru libertatile Romanilor de la_Dunare.

In afara de conversatia pe care a avut-o Trimisul roman.cu Tarul insu§i, el a mai vorbit insa cu o persoana care,.date fiind imprejurarile, era mult mai interesanta.

Filipescu a trebuit sa se duca §i la §eful Departamen-tului Asiatic, care Departament, intr'adevar, in procedarilesale, §i-a meritat cu prisos numele.

In momentul acela §eful era Stremoncov, care a vorbit cu'multa francheta despre degringolada turceasca: Credinta

' Je suis enchante (charme) de vous revoir... Les affaires vont mieux.chez vous. D'ailleurs, du Prince et du Gouvernement nous n'avonspas a nous plaindre, mais it y a des hommes chez vous qui ontoublie [le] sang que nous avons verse pour ce pays et que youdevez a [la] Russie ce que vous etes. Je suis content (charme) desdeclarations et des assurances que "vous me faites au nom du Prince.L'ordre et la stabilite soot indispensables a tout pays qui veut vivre.Dites a Monseigneur que je lui porte beaucoup d'interet, ainsi qu'a.votre pays Votre Majeste peut tout pour nous!... II appuya encoresur la necessite de maintenir l'ordre a l'interieur du pays"; rapoartele:lui Filipescu din ". 7 = 1874.

TURBURA RI t LUPTE TN BALCANI 127

mea indistructibila este ca In Balcani se petrece o degrin-golada turceasca. Lucrul se ispraveste rapede. Romaniapoate se conteze pe sprijinul Rusiei cand se vor intamplalucrurile acelea." Vazand, probabil, In figura reprezintan-tului romanesc o oarecare neincredere, determinate decine stie ce amintiri, banuieli on influence, zisul Stre-moncov facie o comparatie foarte potrivita: «tiu la cete gandesti: ea noi suntem ca acela care ingrasa curcanulca se -1 taie ; te asigur ca nu e adevarat 1".

Cea mai mare nenorocire pentru Rusia, spunea el maideparte, ar fi sa anexeze o provincie ; ea ar fi distrusa :cine ar Indrazni in Rusia sä iea responsabilitatea uneiactiuni atat de *ale Imperiului, cum ar fi o anexare" ?Diplomatii sunt, se stie, putin auguri, hind deprinsi,cand fac anume declaratii, sä nu rada. «In ceia ce pri-veste Romania, ea a fost totdeauna de partea Rusiei o-biectul unei bunavointi dezinteresate2". i ass mai departe.

Dar deocamdata Jomini, care fusese prin Turcia in tim-pul din urma, recomanda Romanilor putina moderatie".Facet' ca Germania", spunea in sfarsit seful DepartamentuluiAsiatic : cea mai buns politica e a sti cineva sä astepte".

in primavara anului 1876 (April), apoi, cand se (*kit lanoi, dupe rezultatul alegerilor pentru Senat, o schimbarede guvern, numindu-se un Ministerin din care feces parteIon Bratianu (la Finante), dar prezidentia era a conser-vatorului Manolachi Costachi si Externele le tinea Kogal-niceanu, ministrul rus al Afacerilor Straine, incantat el

On a dit que la Russie engraisse ses dindons pour en faireune meilleure bouchee. L'histoire est la pour prouver que les occa-sions n'ont point manqué a la Russie pour realiser de pareilles am-bitions, mais la Russie n'a jamais eu semblables intentions.

2 ;route augmentation de territoire ne pourrait qu'etre fatale al'Empire. Aucun gouvernement n'oserait en assumer la responsa-bilite... Pour ce qui est de la Roumanie, elle a toujours ate de la partde la Russie l'objet d'une biennveillance desinteressee."

9 V. si mai departe.


radicalii n'au izbutit deplin, aproba calduros politica depace a noului guvern 1.

Este in aceste declaratii ceva din actiunea diplomatic&a unui Stat care ar vrea sä aiba un conflict in Balcaniatunci ? Cred O. nu. Nu e absolut nimic care s& ne facta crede aceasta.

Cine avea ins& de vorbit, neaparat, oricat ar fi fost de marenepregatirea, de adanca neintelegerea intre Suveran §i su-pu§ii sai, cari gasiau ca, mai la urma, Cneazul n'are maimulta minte decat dan§ii", oricat de puternica presiu-nea din par tea vechilor du§mani, ca §i din a prietenilorconstanti, era. Serbia.

Slabul Ministeriu Stoian Ristici-Gruici, format in 1875,fu concediat, cum se §tie, prin aparitia, in ziva de 5 Oc-tombre 1876, a lui Milan in Scup§tina noun, §i inlocuitprintr'un Ministeriu de pregatire, al lui Calievici. in Mart.1876, avura loc apoi la Belgrad furioase demonstratii suptfere§tile Agentiei austriace. La 26 Maiu se incheie tra-tativele cu Muntenegrul. indata ce veni din Constantino-pol vestea c& Sultanul Abdul-Aziz s'a sinucis" §i ca na-tionali§tii» turci au venit la Guvern, se putea prevedea.ce era s& se petreaca in Belgrad. Explicatiilor cerute irtnumele noului Sultan Murad, la 9 Iunie, li se raspunse, la_29 ale lunii, de noul Ministeriu, format la sfar§itul lui April,§i care cuprindea pe Iovan Ristici la Externe, prin cererea_formal& de cesiune a Bosniei §i Hertegovinei. Aceasta in-semna ins& razboiul 1.

i vom vedea in cele ce urmeaza a razboiul, fericit pen-fru- Muntenegreni, dovedi reaua pregatire a Serbiei §i pu-terea militara real& a du§manului ei turcesc. Pan& intoamna, and trebul sä se ceara, prin mijlocirea Europei,.

1 Raport din Petersburg, 18 April 1876.

TURBURARI LUPTE IN BALCANI /29

un armistitiu, pentru care Turcii puneau conditii grele, afost o serie de nesuccese, din ce in ce mai grave, panace valea Timocului, a Moravei, furl navalite de nizami §ide grozavii ba§buzuci 1.

Fata de aceasta stare de lucruri Si de atmosfera euro-peana care o incunjura, sentimentele Principelui Carolnu erau de sigur singurele determinante, dar ele oferiauun mare interes. Le putem cunoa§te, nu numai din ati-tudinea lui de pana acum fail de Serbia, dar Si dindeclaratii formale care vin din parte-i. In Novembre1872, primind pe noul consul sarbesc, Carol I i§i aratadorinta ca Romania §i Serbia sl se intareasca mi-litare§te pentru a-§i face inriurirea valabila la solutia chestieiorientale !".

Sl vedem insa deocamdatl daca o colaboratie a noastracu Sarbii in razboiul care neaparat trebuia sa se deschidaimpotriva Turcilor, aroganti pe cat erau de incapabili, pa-tea fi pusa la cale on ba. Caci, de dorit, ea trebuia sä fiefara indoiala dorita, fiind cu mult mai preferabil ca Rusiasa vada lucrurile din Balcani hotarite de Statele crestinede acolo decat sa trebuiasca, precum a fost la 1877, sä in-tervie trupele ei pentru a salva pe unul, Serbia, de omina totals Si a sill pe cellalt, Romania, caci de Grecia,asigurata de gratia continua a Europei, nu poate fi vorba,sa iasa din amorteala unei indelungate a§teptari.

La 1875 Memoriile sale ni-o spun , dql nu mai vedeaun aliat posibil in Serbia decazuta a, Principele era hotarit saceara a se trage o linie de hotar politic, foarte lamurit, intreun Imperiu rebel la orice reforms Si un tanar Stat care a datEuropei in ace§ti din urma ani garantii reale". Prin ur-mare Inca de atunci visul, pe care-1 urmaria de multa

1 Beer o. c., p. 637 urm.; Iorga, Istoria Statelor balcanice, pp.300I.

I Arts dem Leben Konig Karts, II, p. 293.3 Ibid., p. 409.

st

1t


vreme, at unei desfaceri legale innainte de desfacerea,materials a Romaniei de Imperiul Otoman, visul acesta ca-pata din ce in ce contururi, el primia forme mai hotarite.

Consacrand cea mai mare atentie lucrurilor de peste Du-nare", Carol I doria ca teritoriul Greciei sä fie sporit pentru ascapa, cum spunea, aceasta nenorocita tara de greutaiilesale interne.

Iar, in ce prive§te Serbia, la 12 Iunie 1876, innainte deintalnirea celor doi Imparati, al Rusiei Si at Austriei, laReichstadt §i de hotaririle luate de dan§ii cu privire la soartaOrientului, hotariri de care s'a §tiut, precis, mai tarziu numai,Printul stria: nu se mai poate evita razboiul, Si urarilemele cele mai arzatoare insotesc pe Sarbi. Noi cautam sapastram neutralitatea cat mai mult timp posibil, pang. se vorlamurl lucrurile" 1. Si natural ca nu se putea cere unui prin-cipe intemeietor al unei dinastii sa dea el indemnuri pen-tru o actiune innainte ca oarecare siguranta de reu§itaacestei actiuni sä nu se impuie spiritelor.

Acum sa venim la cellalt factor, tara, adeca, bine inteles,tam politica, clasa dominanta, impartita §i acum, cu aceia§iinvidie §i ura, in doua partide : Ro§ii Si Albii, ireconciliabile.

Din nenorocire Si unora Si altora li lipsia, nu numai cu-no§tinta imprejurarilor din tara: ce suntem Si ce putemnoi, dar §i cuno§tinta lucrurilor de prin prejur : cinesunt vecinii no§tri, ce vor, ce pot ei, ce simt pentru noi§1 ce sunt gata, ce sunt in stare sä ni dea. Educatia noastranationals era absolut insuficienta. Si era ceva Si mai raudecat atata : data oamenii cari conduceau tam atunci erauserio§i, gata de munca §i de jertfa, daca §tiinta for in ge-nere §i §tiinta for politica in special erau mai adanci decatmedia generala de astazi, fiind ei oameni in stare sä stea

Der Krieg ist nicht mehr zu vermeiden, and meine heissenWUnsche begleiten die Serben. Wir suchen unsere Neutralitat so-lange wie mOglich zu bewahrenu ; v. ibid., III, la Inceput.

TURBURARI §/ LUPTE tN BALCANI 131

allturi de oricine din orice tars in schimbul de vederi po-litice, ca unii ce invatasera in cele mai bune §coli straine,franceze in cea mai mare parte, dar §i elvetiene, germane,era §i un mare defect tocmai in aceastA educatie : ea nu sefacuse pe baza cuno§tintei realitatilor nationale, ass incatcapeteniile Romaniei nu cuno§teau trecutul ei Si nu-§i da-deau pe deplin sama de aspiratiile ce o insufletiau. Des-terati", depaysis, ei aveau sl lucreze, In momente decisive,cu cantitAti care trebuiau §tiute cu o preciziune materna-tica absoluta. TrAiau in iluzia ca not suntem numai urma§iilui Traian, pe cand cei de peste Dunare ar fi ni§te bietiSlavi, Si ei erau dispu§i, §i din acest punct de vedere, laizolare Si dezinteresare in marea luptA care se va incepe, cu-prinzand intr'insa §i problema vietii noastre viitoare.

Camera din 1875 spunea astfel, la 27 No vembre, Princi-pelui ceia ce urmeaza : pozitiunea noastrA ni permite a'Astra o stricta neutralitate fara sa uitAm ceia ce datorim§i noua in§ine §i Puterilor garante".

Cum sa-§i inchipuie cineva ca, atunci cand lumea se aruncafurioasa dui:A interesele ei, ea se va oprl pentru a formaun tribunal de arbitri on a alcAtui un cuib de mAtas1 span-zurat intr'un varf de paltin ca sl se a§eze acolo Romanianeutrals? A apela la filantropia oamenilor in astfel de im-prejurari este a urrnAri un sentiment total neexistent. Celmult data se mai adaugiau la aceasta urari calduroase §isincere pentru ameliorarea soartei populatiilor cre§tine depeste Dunare" §i se relevau, §ters, aspiratiunile legitimeale Romaniei", toate lucruri fats contur Si absolut im-ponderabile 1.

Aceasta era Camera. Din partea lui, Senatul vorbia ast-fel Domnitorului, trei zile mai tarziu: in fata evenimen-telor ce se petrec in terile de peste Dunare, tara are vointa

I Vezi li D. A. Sturdza, Domnia regelui Carol I, I, Bucurelti 1906,P. 773.


statornica de a starui in pozitiunea sa de neutralitate, dea continua in pace opera sa de organizare Si de a corn-pieta mijloacele sale de aparare 1".

Venim la actiunea Guvernului. Inca dela 4/16 Ianuar 1876se adreseaza de Ministeriul Lascar Catargi catre AgentiiRomaniei o circulara a carii tendinta o vom aprecia, dupace vom cita parti mai importante dintr'insa. Circularaincepe prin a spune ca Guvernul roman a avut un in-teres" natural, adaugim noi, Si puternic, pentru cauzacre§tinilor rasculati in Balcani". Tot4 a pastrat cea maistricta neutralitate".

Turcii continua insa o atitu.'ine de suspectare fats deacest Guvern amic ; ei ii atribuie conivente cu terile instare de insurectiune Si cu alte teri care ar fi dispuse salupte alaturi de cele d'intaiu 2". Prin urmare, de oare ce auaparut pe Dunare monitoarele turce§ti ambasadorul oto-cesc la Viena protests impotriva acestei asertiuni Si facessä se observe a Dunarea e inghetata Si cä prin urmaremonitoarele n'au putut sa se infati§eze innaintea oraelorromane§ti de pe malul stang§i fiindca, pe de alta parte,trupe turce§ti, in numar mare, se stransesera la Vidin, cuintentia de a ocupa Calafatul, cum s'a spus mai tarziu§i din izvor oficial,Guvernul romanesc, din prudenta §iprecautiune s ", trebuie sa faca preparative militare; caci,continua nota, «daca neutralitatea, conservata pana in acestmoment, ar fi amenintata, fie prin acte de agresiune dinpartea Turciei, fie prin interventia altei Puteri care ar voi,indiferent in ce scop, sä ocupe Romania, datoria sa fatsde tarn nu i-ar permite Guvernului sa ramaie spectator. im-

3 Ibid., p. 774.2 Lui attribuant des connivences avec les pays insurges et autres

qui seraient disposes a combattre a ceite des premiers."3 Par prudence et precaution."


pasibil ID. Si, cu un simt de demnitate care face bine ini-milor noastre, se continua mai departe ass : «a fost o vremecand Cara noastra era camp deschis al luptelor §i

dar acest camp a fost pentru totdeauna inchis prin ga-rantia colectiva a Puterilor mari 2". Prin tratatul din Paris,adaugia insa cu naivitate nota, Romania a devenit nestraba-tuta de actiunea pe rand predomnitoare a diferitelor Pu-teri", un pays impenetrable a l'action tout a tour predo-minante des differentes Puissances etrangeres".

Si aici venia momentul sa se afirme, intr'un sens deosebit defelul cum considers legaturile noastre cu dansa insasi PoartaOtomana, sa se afirme, zicem, traditionala noastra libertate,autonomia, suveranitatea nationals in interior, dreptul de ani carmul lucrurile noastre Si de a pregati viitorul nostru,a§a cum it intelegem. Este, intr'un fel, un act indraznetacesta, §i vom vedea ce rasunet, ce rezistenta §i ce ame-nintari din unele parti, ce batjocuri din alte WO, a trezitin Europa. «Despartita de Turcia Si nefacand de loc parteintegranta din Imperiul Otoman, precum Sublimei Portiii place sä pretinda, aceasta tarn a noastra a ramas neutra.Europa nu ignoreazd cd Romania n'a fost nici cucerita, niciparasita' la discretiunea Turcilor, precum Sublima Poarta avoit sa faca a se crede. Puindu-se odinioara supt protec-tia Imperiului Otoman, ea n'a inteles niciodata sä re-nunte la suveranitatea ei 3.» Si se arata parerea de rau

Car, si la neutralite qu'il a conservde jusqu'en ce moment ve-nait d'être menacde, soit par des actes d'agression de la part de laTurquie, soit par l'intervention d'une autre Puissance, qui voudrait,dans n'importe quel but, occuper la Roumanie, son devoir enversle pays ne lui permettrait pas de rester spectateur impassible."

s I' fut un temps ou notre pays dtait un champ ouvert a ces lut-tes et batailles, mais ce champ a etd a jamais ferme par la garantiecollective des grandes Puissances

3 Separee de la Turquie et ne faisant nullement partie integrantede l'Empire Ottoman, ainsi que la Sublime Porte se plait a le pre-tendre, notre pays est reste neutre... L'Europe n'ignore pas que la

ca


opera tratatului din Paris n'a fost continuata, liberandu-sedin ce in ce mai mult Romania, desfacandu-se legaturi careTurciei nu-i folosesc catu§i de putin, dar care pentru Ro-mania erau un fel de neplacuta fvnie care, dupa ce o apa-rase, ajungea sa-i taie in carne. De ce nu s'a facut din eao Belgie, care sä fi fost a un adevarat bulevard, un Statputernic §i complect independent 1» ?

Se mai dadeau pe langa aceasta instructii Agentilorde a observa atitudinea deosebitelor Puteri in cazul candlurcia ar peri in lupta cu insurgentii : «viendrait a suc-

comber dans la lutte avec les populations chretiennes deson Empire». «Angajamentele .pe care Romania le aveafats de Turcia n'ar mai putea sä subsiste atunci fats dealt Stat care ar fi chemat sa inlocuiasca pe cel d'intaiu 2.»Prin urmare acum se da tribut pentru Sultan, prin angajamentepersonale Eta de dansul, dar, daca Sultanul dispare, inde-pendenta «Belgiei Orientului» intervine, neaparat.

«E totu§i o eventualitate care ar putea sa faca ass caGuvernul roman sä paraseasca linia de conduits de panaacum. Vreau sä vorbesc de cazul cand o Putere oarecares'ar hotari sä intervie direct in conflictul existand intreTurcia Si provinciile Imperiului sau §i ar incerca pentruacest scop sa faca a trece o§tirea sa prin Romania faraconsimtimantul nostru Si calcand art. 27 din tratatul delaParis. In acest caz, este datoria noastra ca, protestand inchipul cel mai formal, sä luarn armele pentru a face ss serespecte neutralitatea noastra Si sä impiedecam pe belige-

Roumanie n'a ete, ni conquise, ni abandonnee a la discretion de laTurquie, comme la Sublime Porte a voulu le faire croire. En se pla-cant jadis sous la protection de l'Empire Ottoman, elle n'a jamaiaentendu renoncer a sa souverainete."

i ,Un vrai boulevard, un Etat fort et completement independant."2 ',Sans toutefois que les engagements que la Roumanie avait en-

vers la Turquie puissent subsister envers tel autre Etat qui seraitappele a remplacer le premier."

TURBURARI .1 LUPTE IN BALCANI 135

ranti de a patrunde pe teritoriul nostru 1. Iar, daca ar fi saizbucneasca razboiul universal,ideie de care se aparau cutotii, §tiind cum izbutisera sä poata scapa la 187o de raz-boiul rusesc in Balcani, ei bine, atunci Romania va fi gatasä primeasca orice concurs i s'ar cere de Puteri §i säcoopereze cu armatele aliate, cu conditiunea expresa caPuterile sa garanteze integritatea teritoriului sau §i toatedrepturile sale seculare" I.

intelegem : razboiul diplomatic e dus astfel, innainte de toateimpotriva Turciei, mai ales in prevederea cazului a ea s'arsarama. La Viena li s'a §i spus, de Agentul nostru Turcilor,cu o cruzime ce nu era in obiceiul nostru, ce se va intamplaIn cazul unui altfel de razboiu. I s'a declarat lui Arif-Para,care protestase impotriva tonului, de o du§manie de nea§tep-tat, care domnia in actul acesta, menit a fi comunicat tuturora :nu voim sä mai lasam ca Cara noastra sä fie teritoriu de ocu-patie sau de trecere ; §i, daca Principele nostru a dat catevascrisori la mana Sultanului, e un lucru vechiu, necontra-semnat de Guvern, prin urmare anticonstitutional, §i, chiardaca ar fi constitutional, s'a schimbat situatia, a ,sa a inda:torirea de odinioara s'a ispravit.

Romania avea. acolo pe Costaforu, un ministru nervos,

a 1,11 y a cependant une eventuality qui pourrait faire departir l-Gouvernement roumain de la ligne de conduite qu'il a suivie jusqu'ace jour. Je veux parler du cas ou une Puissance quelconque se de ci-derait a inter venir directement dans le conflit existant entre la Tur-quie et les provinces de son Empire et essayerait a cette fin a fairepasser son armee a travers la Roumanie, sans notre consentementet en violant I'article 27 du traits de Paris. Dans ce cas, it est denotre devoir, tout en protestant de la maniere la plus formelle,de prendre les acmes pour faire respecter sa neutrality et empecherles belligerants de penetrer sur notre territoire."

I Sera pret d'accepter tout concours qui lui sera demander par lesPuissances et de cooperer avec les armees alliees, a la conditionexpresse que ces Puissances garantissent a la Roumanie l'integritede son territoire et tous ses droits seculaires.a


nacajit impotriva notei, pe care n'o gasia bung, ci preaprovocatoare, Si, cum se intampla in totdeauna, nu aparacineva o cauza cu o invier§unare mai mare fats de altiidecat cand e furios ca e pus sä o reprezinte. Vom batedeci moneda, vom da decoratii, aceasta fiind in Constitu-tie; nu suntem supu§ii Portei, de aceia nu ne vom revoke,caci ar fi a ne confunda cu ceilalalti, Si, daca voiti sa neocupati, apoi Romanii Si tot au fost siliti pana intru sfax§it saparaseasca aceasta tara a Daciei, dar inca d-voastra ? I s'a.urit Si lumii §i vazduhurilor tot auzind frazele noastre, Si,de a§ avea putere, as plati marl recompense tuturor jur-nalelor ca sa nu mai pomeneasca de not §i de drepturile noas-tre, nici laude sä ni deie, ci sa taca toti ca mormantul, Sinumai faptele noastre sa vorbeasca 1."

Dar aceasta parte privitoare la Turcia supara o mul-time de lume. Supara, in randul intaiu, pe Anglia. Ea erafurioasa ca ne amestecam in momentul tocmai cand ea nu§tia ce mijloace sä mai intrebuinteze pentru a impiedecio conflagratie in Orient, cand se uita cu cea mai mare a-tentie ca nu cumva sä se mite Serbia §i Muntenegrul

cand de sigur avea ochii destul de buni pentru a prindeoameni, munitii Si tot ce mai trebuie pleaca de la

Viena.Eram satuiti sa lasam lucrurile cum sunt, sä nu ne pri-

mejduim incepand o politica noun, sä nu cautam a slabiTurcia, pentru ca, daca pana acum un oarecare interes en-glezesc s'a oprit asupra noastra, era fiindca faceam partedin Turcia, §i se adaugia: existenta d-voastra, dup. ce ATIyeti desface de Turcia, nu ne prive§te catu§i de putin.

Dar in nota dela 4 Ianuar 1876 nu era numai intentia de ase asigura Romania fats de Turcia Si de a se exercita o

Raport din 23 Ianuar 1876.

sica

TURBURARI BSI LUPTE IN BALCAN/ 137

upara presiune in momentele de cele mai mari greutatiale ei, prevazandu-se cazul cand toate silintile oamenilorde Stat conservativi n'ar putea impiedeca un cataclism.Era §i intentia de a se ameninta Rusia, in cazul ea ar volsä intervie in rosturile acestea balcanice. Aceasta este Pu-terea care s'ar putea substitui in drepturile Turciei §i pecare Romania nu intelegea sä o primeasca atunci catu§i deputin in aceasta calitate. Si, cand se spune ca, de ar incerca.vre-o Putere a trece fara consimtimantul pe care Romaniaarata foarte bine ca nu 1-ar da, pe teritoriul ei, se va opunerezistenta armata, iar, fiind vorba de razboiul general, eae la dispozitia Puterilor care ar apara tratatul din Parisimpotriva acelora ce ar avea interes sa sfarame acesttratat,se faces iarasj o declaratie impotriva Rusiei.

Din partea acesteia, lucrul a fost, fire§te, simtit. Obser-vatia insa care s'a facut a fost foarte discreta. S'a spus:Rusia n'are catu0 de putin interes sa turbure pacea. Si,dupa tot ce am spus mai inainte, trebuie sä credem carazboiul nu-i convenia de loc.

Dar, daca raspunsul rusesc a fost pentru momentdulce, bland, nu atata plin de crutare, cat potrivit cu ho-tarirea atunci Inca pacifica a Rusiei, era cineva caredadea sfaturile cele mai puternice ca nu cumva sä ne in-narmam macar. Si sfaturile acestea erau date intr'o forma caree cu adevarat jignitoare. Andrassy se exprima in felulacesta fats de armamentele Romaniei : «Puteti arms catyeti vol, daca aveti bani ; pe not nu ne supra catu§i deputin. Dar ni pare rau ca veniti intr'un moment cand a-gitatiunea s'a potolit, cand toata Europa vrea pacea §icand nimeni, pentru nicio consideratie, n'ar putea savada cu ochi buni cea mai mica tendinta de noun tur-burareD.

Si, continuand, el spunea : Viati schimbat frumosul rolce ati avut pans acum, §i prudenta v'a abandonat tocmai

POLITiCA EXTERNA A REGELUI CAROL

in momentul cand erati in drept sa vA a§teptati recom-pensa unei tinute demne de a vä atrage respectul gene-ral Si potrivite cu pozitiunea specials a Romaniei, caren'are a face §i nu trebuie sa se amestece intre populati-unite Turciei, Inca semibarbare. Ati patit ca acel senatordin timpul lui Ludovic-Filip, care toatA viata sa alergaseca sa capete un scaun in Senat §i, cand 1-a obtinut, a douazi a venit 24 Februar", caderea Regelui.

Stim ca vreti sä faceti Rege pe Voda Carol, dar Astae mijlocul?!... Va sunt amic sincer... Dorim din toata inima,si Imparatul vrea, sa se faca din Romania un Stat forte §iamic, pentru ca, oricat de forti ati fi, de 15 milioane safiti, §i oricat de mare armata ati avea, rat' noul nuni puteti face niciodata. Nu veti fi atat de tari incat sane vatamati. De aceia vl sustinem din toate puterile, darne intristam cand in§iva ni ridicati mijloacele..."

Si, mai departe, asigurand ca nimeni nu se gande§te la oocupatie care ar ridica pe toti contra lui: a Vrem paceacu orice pret. Asta sa o tie toti; nu vrem cuceriri, nuvrem turburari, §i nu pentru veleitatile Sarbilor sau Mun-tenegrenilor imi pare rau s'o zic astAzi sau pentru aled-voastra vom strica opera noastrA. Am facut pentrucre§tini, nu pentru nationalitati,asta nu e tinta noastra--,pentru cre§tini am facut un mare pas", cu interventia di-plomatica. Daca insa voiti sa mergeti, mergeti, dar pesama d-voastra : a vos risques et perils".

Dar chestia it interesa a§a de mult pe mandrul cance-lariu, incat revine : Nu vA prinde pe d-voastra, sa vA spundrept, sa luati armele ca Sarbii, Muntenegrenii, Bosniecii§i Hertegovinenii §i altii, cari fac din asta o meserie, carinu pot trai decat cu bataie, cari au cu totul alts pozitiune§i sunt semibarbari. D-voastra v'ati desvoltat §i vA des-voltati in liniste, aveti traditii altele; aveti alt viitor; traitiin civilizatia Occidentului. Tot ce ati obtinut pans astazi,Para sa varsati o picatura de sange ati obtinut... Noi in§ine

t38

TURBURARI I LUPTE TN BALCANI 139

avem interes, in aceasta mare incunjurare de Slavi, savedem desvoltandu-se un popor de alts rasa §i formandun Stat independent §i puternic."

Se va zice : dar de unde venia a§a de marea grija a luiAndrassy pentru pace ? El nu era doar eminamente pacific,ca unul care s'a zbuciumat mai mult decat oricine in toataviata lui impotriva oricui a intalnit in calea sa, chiar aasociatilor sai din Monarhie, §i impotriva elementului ger-man, caci nimeni n'a facut mai mult rau germanismuluidin Austro-Ungaria decat Andrassy. Cand, dupa retragereacum spunea bucuros a ebietului Beust», conducerea a tre-cut in manile lui, pe atunci, §i in Germania §i Italia, se discutaideia de a se imparti Austro-Ungaria, luand Germania provin-ciile germane, Italia pe cele italiene. $i multi dintre Un-guri chiar doriau aceasta pentru ca Monarhia, raziman-du-se numai pe ei, sä fie aruncata in Orient, restituindu-seregatul cu caracter imperialist al Ungariei din evul mediul.$i sa nu uitam ca el era omul care, in Septembre 187o,spunea lui Halil-beiu, ministrul Turciei la Viena, ca, incazul unui razboiu provocat de Ru§i, Turcia ar trebui s'.1ocupe Caucazul si Crimeia, §i atunci Polonia ar reveniAustriei 2.

Pentru a avea insa explicatia sfaturilor pacifice ale razboi-nicului Andrassy sa ne oprim asupra acestor declaratii pe carei le Pacea, la Viena, lui Costaforu, in acela§i moment, amba-sadorul englez insu§i, satisacut de partea din nota care atin-gea pe Ru§i. Vreti sa atacati Austria", zicea el, sä luati

3 Raport din Roma, 16/28 Ianuar 1876: On m'a affirme toute-fois que c'est le rave d'un certain groupe de patriotes magyars. Sedebarrasser des Allemands de l'archiduche d'Autriche et abandonnerVienne, restituer un grand Empire oriental et danubien sous Phe-gemonie de la Hongrie et avec Budapest comme centre de gravitationtelle serait la pensee intime du parti pur hongrois".

2 Spectateur impartial, Intrigues moscovites en Turquie, Buda-pesta 1877.


Bucovina acum indata, mai pe urma Transilvania; ar fivenit un calator dela Bucure§ti care ar fi zis ca, luand drepthotar malul stang al Dunarii, n'aveti de gand sa trecetiDunarea, ci sä vä intindeti de spre uscat, ca sa va reluatipartile ce au mai ramas la straini; ca insa§i Maria Sa ar fideclarat ca vrea sa ieie Bucovina 1."

Cu Turcii insa nu ne puteam intelege. Aarif-Pa§a raspun-dea la circulara din Ianuar cu declaratia ca Poarta §tiemai, bine ce drepturi are la not §i ca ea ne va sill sa i le re-cunoa§tem. Deocamdata insa de la Constantinopol, din parteaAgentului Romaniei, generalul Ghica, si de aiurea, dinpartea Angliei, a Italiei chiar, prin Robilant, ambasadoruldela Viena, se ridicara a§a de inspaimantate protestaricontra ideilor cuprinse in nota, incat autorul ei, care eraVasile Boerescu, trebui sa piece.

in vremea aceasta se spunea, prin gura, totdeauna gatade laudaro0 §i glume, a lui Ignatiev, pe care orice diplomatserios i1 credea pe jumatate, ca Romania va fi ocupata.

Se acorda, deci, un credit de cinci milioane §i jumatatepentru armata, constatandu-se ca exists numai 53.000 depu§ti, cu care insa eram hotariti a raspinge ocupatia, dinorice parte ar veni : Principele insu§i le credea, in Ianuarurmator, suficiente 2. Iar Guvernul, conservator declara laConstantinopol ca, nfidel tratatelor, a pastrat totdeauna §iva pastra cea mai stricta neutralitate ", adaugind ca InRomania nu va fi nimic, atcita time cat Puterile garante vorcontinua sa sustie pe Principele Carol si Guvernul

Raportul lui Costaforu din 23 Ianuar. Agentul nostru raspundeacä, da, ,,voim sa proelamam rege pe Principele Carol", cum era vorbaacum trei ani, dar Principele s'a supus atunci unor sfaturi si a refuzat.

9 Aus dens Leben Konig Karls, III, p. 7 (= Sturdza, I. c., p. 777).3 Gouvernement princier, fidele aux traites, a toujours conserve

et conservera la plus stricte neutrality... En Roumanie it n'y aurarien, tout le temps que les Puissances garantes continueraientsoutenir le Prince Charles et son Gouvernement"; instructii la Cons-tantinopol, i6 Ianuar 1876.

salt"

Si

TURBURARI LUPTE IN BALCANI 141

La Afacerile Straine ajunsese acum, de la 3o Ianuar, loanBalaceanu, diplomat Para indoiala inteligent §i care avea ofoarte buna reputatie de cunostinti §i abilitate. El dad insa.circulara din 23 barruta r cu adevarat uimitoare, in urrnatorulcuprins : Straina prin limbs, prin sange si prin geniul popo-rului sau de rasele ce locuiesc in Turcia, Romania rlu li precu-pete§te simpatiile sale, dar ea nu vede in ceia ce se petrecedincolo de Dunare ceva care trebuie s'o facX sä uite ches-tiunile economice §i sociale ce se agita in sanul sau §i pecare ea trebuie sä le rezolve cu orice pret 2."

0 noun declaratie intervene apoi la 9 April, cuprinzandasigurarea a Guvernul actual si-a luat ca deviza a ati-tudinii sale mentinerea celei mai stricte neutralitati si res-pectul tratatelor care garanteaza drepturile §i imunitatilenoastre rezultand din capitulatiile noastre pomenite in art.X al Conventiei dela Paris 2".

In Martie Romania avea, dupa o a titudine darza a Sena-tului, un Ministeriu al generalului Florescu, tot cu Balaceanula Externe, Si, din fericire, in April un alt Ministeriu, mixt,al lui Manolachi Costachi, care cuprindea pe Bratianu, peKogalniceanu, la Externe, pe Gheorghe Vernescu, pe Gheor-ghe Chitu, pe d. M. Pherekyde Si pe colonelul SlAniceanu.Kogalniceanu, a§ezat la postul cel mai greu, era de sigur omare personalitate, dar nu el hotara in acest Ministeriu care

' Atrangere par la langue, par le sang et par le genie de sonpeople aux races qui habitent la Turquie, elle ne leur marchandepas ses sympathies. Mais elle ne voit rien, non plus, dans ce quise passe au-dela du Danube qui doive lui faire oublier les questionseconomiques et sociales qui s'agitent dans son sein." Si In Sturdza,1. c., pp. 780-2. Pasagiul, pe p. 781.. 1 Le Gouvernement actuel a pris pour devise de son attitude lemaintien de la plus stricte neutralite et le respect des traites qui ga-rantissent nos droits et immunites resultant de nos capitulations men-tionnees dans l'article X de la Convention de Paris."

§I


strangea pe toti ca sä nu faca nimic, §i de sigur a nu elputea sä dicteze declaratii catre Camera ca aceasta (28 April):scopul Ministeriului nu e de a sfara.ma partidele, ci de apotoll patimile Si urile din tara". Ca §i cum de aceasta-i ardealumii in 1876!

Politica noastra externs ", se zicea apoi in numele Mi-nisteriului nou, va fi pa§nica, va fi plina de respect pentrutratatele internationale care statornicesc conditiunea poli-tica a Romaniei, care-i asigura independenta, care-i garan-teaza neutralitatea". De alminterea suntem gata a ni aparahotarele Si a face sä ni se respecte neutralitatea". Iar inMesagiul din Iunie catre noua Camera se constata po-zitiunea creata Romaniei prin tratatul de Paris", care niasigura binefacerile neutralitatii".

Si tratatul din Paris nu mai exists in acel moment ;Turcii singuri o declarasera: ramasese doar ceva, ni§terama§ite informe, pe care era sa. le mature, dand alts scarAa valorilor politice, congresul de la Berlin...

Un act mult mai insemnat decat aceste declaratii §i de-clamatii este acela pe care, cu o lung. fall o zi innaintede plecarea sa dela un Ministeriu pentru care era singurulchemat, it adresa Kogalniceanu. Inca la 3o April (apoi la5 Maiu) el garantase cu trecutul sau o neutralitate stricta§i onesta, sincera §i loiala", demna de o piing. Si intreagareciprocitate" 1. Acuma, la sfar§it, el declara limpede ca,daca. este vorba sa ni pastram neutralitatea, ceia ce in-seamna sä nu ajutam pe Sarbi, pe vecinii cu cari traisemtotdeauna in cele mai stranse Si iubitoare legaturi §1 cucari impreuna visasem douazeci de ani a rezolvi, pentrunoi, §i nu pentru altii, chestia Orientului, Poarta trebuiesa faca, neaparat, concesii, pe care Romania nu vrea sa le

1 Mon passe bien connu est le meilleur gage que la politique deneutralite et du respect des traites est absolue et sera religieusementsuivie.a


smulga cu armele. El cerea, Si lista e foarte interesanta §ifoarte potrivita: Recunoa§terea individualitatii Statului ro-man §i numelui sau istoric", Romania, dreptul de a aveareprezintanti diplomatici intocmai ca Si celelalte State,admiterea jurisdictiei consulare la Constantinopol Si intoata Turcia, inviolabilitatea teritoriului roman Si delimi-tarea insulelor Dunarii", cu privire la care se ivisera con-testatii, de§i cu oarecare dibacie puteau fi evitate, con-ventie de comert, drept de extradare, conventie postala §itelegrafica, pappoarte Si renuntarea Turcilor la dreptulde a trata prin consulii for afacerile Romanilor in strainatate,in sfax§it admiterea talvegului ca hotar la gurile Dunarii.*i Kogalniceanu adaugia a neadiniterea cererilor noas-tre va compromite in cele din urma raporturile cele bune"cu Turcia.

SI binevoiasca a recunoa§te deci Guvernul lui Murad alV-lea ca dincoace de Dunare exista un popor amic Si devotat,un popor care se abtine dela orice agresiune, care evita alian-tele incurcatoare, care dore§te sa stranga din ce in ce mai muttbunele sale raporturi Si o intelegere desavar§ita cu SublimaPoarta" cu conditiunile de mai sus. Astfel se vor putea sta-bili legaturi bune §i in viitor, Si am acoperi Si mai departeo frontiers lunga contra navalirilor bandelor bulgare.

Camera insa, care Ikea un lung dopros Principelui, suptpretext ca ea se lupta numai cu Ministeriul cazut, ramaneala punctul de vedere ca Romania trebuie, orice ar ras-punde Constantinopolul, sa pastreze neutralitatea indicataprin aspiratiunile noastre de ginte" 1. cine putea trite-lege oare aceasta formula, cine putea apropia §i impacaace§ti doi termini: de o parte neutralitatea cu orice pret§i, de alts parte, aspiratiunile noastre de ginte", care nuintelegem pc ce cale s'ar fi satisflcut, afara numai dacanu admitem o filantropie generall europeana, totdeauna in

1 Sturdza, 1. c., p. 815. Nota, ibid., p. 803 qi urm.

Si


folosul nostru vi fats de care neutralitatea sä fie patteblanche" ?

La 24 Iu lie, Ministeriul mixt cadea. insa §i venia Ministeriulcurat liberal at lui loan Bratianu, cu elocventul profesor Siorator Nicolae Ionescu la Externe.

Persoana foarte cum se cade, de altfel, §i care putea in-spira simpatii, acest om care nu cuno§tea din politica decatce se cuprindea in putinele lectii de istorie ce facuse inviata lui, la Universitatea din Iasi, el era pus in momentulacesta sä conduca soarta Romaniei. Noroc doar ca la spa-tele lui era Ioan Bratianu, de§i nu s'ar putea spune intrucat a fost el ministru de fapt Si autor al unei politice caren'a inceput, de sigur, glorios.

SA ne oprim inca putin. Nota din Iunie a Romaniei fusesemenita sä arate cu ce pret putem da neutralitatea. Acel careo iscalia nadajduise mai ales ca ea va ca§tiga pe Andrassyprin punctul privitor la cererea gurilor Dunarii, care ar fimai bine sA-i revie Romaniei decat Slavilor de pe maluldrept" si el scrisese intaiu : cari n'ar admite niciodata oconfederafie cu Ungaria"; el apela la interesele reciproceale Romaniei lsi Ungariei, care Intr'o vreme poate nu de-partata vor cere o intelegere mull mai intima decal aceiacare exists azi" 1.

Sultanul Mura d el insu§i fiind insa rapede inlocuit, din cauza

1 Faites-lui comprendre qu'il est meme dans interet de la Hongrieque les embouchures Danube reviennent plutet a la Roumanie auto-nome et libre (fters: et qui tot ou d'un moment a l'autre pourraitobtenir son independance complete), qu'aux Slaves de la rive droite(fters: qui n'admettraient jamais confederation avec Hongrie). Lesinterets reciproques de Roumanie et Hongrie dans un temps petit-etre pas lointain (gem exigent le reglement des a present du 7-epoint dans le [sens] de mon memoire) exigeront une entente beaucoupplus intime que celle qui existe aujourd'hui"; instructii catre Bala-ceanu, 23 Iunie (5 Iulie) 1876.

TURBURARI LUPTE 1N BALCANI 145

bolii" sale, Si inchis ca nebun, pentru ca al doilea frate,Abdul-Hamid, sa-i iea locul, un raspuns grabnic la notaromaneasca nu se putea a§tepta. Dar Kogalniceanu era in-credintat ca ea-§i va aduce roadele §i se arata gata, la ointerpelare din 4 Julie, sa. §i arate actele secrete ale ac-tiunii sale.

Neutralitatea absolute 1 a fost aprobata calduros Si laBerlin, in opozitie cu condamnarea nelinitii sarbe§ti 9, so-cotindu-se Kogalniceanu ca un om de Stat in acceptiaeuropeana a cuvantului, intelegand ca s,i not bazele politiceimoderne §i a carui innalta inteligenta Si principii de ordinemonarhica sunt o garantie". Callimachi-Catargi dela Parisera absolut contra periculoaselor" cereri. i generalulGhica afla dela colegii sai ca sunt inlauntru lucruri te-merare" 3.

La urma apoi §i Rusia declara ca e vorba de o de-marche tardive ou prematuree, inopportune pour le mo-ment" din cauza imprejurarilor, mai ales in ce prive§teultimul punct 4. Iar Franta ducelui Decazes, acuzandu-nede uneltiri germane, refuza tot" 5: ducele telegrafiase inadevar ambasadorului francez ca aceste cereri sunt ,,peri-culoase §i suparatoare" (facheuses") 6.

1 Cf. scrisoarea lui din 16'28 Iulie 1876 cAtre Sturdza : Tant queles evenements exterieurs ne se dessinent davantage, nous sommesdecides a nous maintenir loyalement dans notre neutralite".

2 Raport din 16 Iulie.3 Erau siguri acolo a armata turceascA va putei Inca sA devie

formidabila, cu toatA reaua stare a finantelora ; raport din 14/26 Iu-iiie 1876.

4 Raport din Petersburg, 18 Iulie.6 KogAlniceanu cAtre Callimachi-Catargi, 7/19 Julie: Quant a la

politique allemande, elle n'a jamais moires d'action que maintenantsur notre Souverain et son gouvernement. Cette politique d'ailleursest beaucoup plus genereuse A notre egard que celle du duc Decazes,qui nous refuse tout".

Raport al generalului Ghica; 20 Julie 1876.


Raspunsul turcesc fusese de o grobienie extraordinara. La20 lulie Savfet-Pa§a spunea ca n'are cuno§tinta complete,dar gase§te demersul nostru cu totul intempestiv §i nucrede ca. Poarta va putea sä se ocupe de el innainte desfar§itul razboiului, adaugind ca multe din cererile noastresunt de competenta Puterilor garante" 1. Si, la 29 Iu lie,acela§i ministru turc arunca vorba, de un nesfar§it despret,a pentru moment Poarta are sä se ocupe de lucruri maiimportante" 2.

Astfel un Stat care muria de consumptiune avea, la sfar-§itul zilelor sale, o viziune extraordinary de putere, hota-rirea neinduplecata de a intreprinde lucruri Para masura demarl. Si sentimentul acesta de tinereta, de sanatate, de putereexista in mintea mai tuturor barbatilor politici din Stambul ;nu era unul din oamenii din 1876 care A. null inchipuie cadin vre-un Savfet-beiu se poate face §1 un Bismarck.

Atunci Kogalniceanu inchise acest capitol printr'o pro-testare innaintea opiniei publice contemporane Si a istoriei,prin circulara lui de adio, din 20 lu lie st. v.

Acum, el nu putea sa adopte un punct de vedere careera al unei neutralitati prietenoase in orice condifiuni fatsde imparatia turceasca. Erau la not Si oameni ai neutra-litatii, orice s'ar intampla, ai neutralitatii tap. de Turciaindatoritoare, fata de Turcia nedispusa la indatoriri ; erau-oameni ai neutralitatii fall de Turcia care ne-ar ofensaca §i fata de Turcia care ar parasi vechiul ei obiceiu dea ne jigni cu orice prilej. Erau la 1876 oameni cari, dindorinta de a nu jigni interesele Puterilor, ar fi Post

Il trouve notre demarche tout a fait intempestive, et il ne croitpas que la Porte pourra s'en occuper avant fin guerre ; it ajoute quebien de nos demandes sont de la competence des Puissances garan-tes "; raport din 24 Julie.

Pour le moment la Porte est occupee de choses plus impor-Iantes."

TURBURARI ySI LUPTE IN BALCANI 147

in stare sa faca Si concesiuni Turciei slabite, a cariimentinere parea problematica pentru unii Si a carii mina'Area sigura pentru cei mai multi. Kogalniceanu nuputei fi dintre ace§tia ; era, prin studiile sale din tinereta,partizan al unei actiuni alaturi cu cre§tinii Si nu intele-gea, deci, sa nu porneasca in anume imprejurari Sialaturi de Rusia. Aceasta e sigur. El, care a ramas panala sfar§it, in fundul sufletului sau, prieten al cre§tinilor or-todoc§i Si al Ru§ilor, s'a gasit de acord cu opinia publicadin acest punct de vedere. De pe la 183o, cand scrialucrarea sa franceza despre Istoria Romanilor, Si pana lasfar§itul carierei sale politice, WI a fi fost rusofil, era unom care considers posibile legaturile noastre cu Rusia;avea, prin urmare, alt punct de vedere decat al oamenilorcrescuti la Berlin sau al oamenilor crescuti la Paris, cari,chiar dupa caderea lui Napoleon al III-lea, imparta§iau toatetemerile Imparatului de odinioara lap. de Rusia. Del nu §tiapoate,el care Via multe lucruri , in intregime tot aceLSir de incalcari de care Poarta se facuse vinovata fats denoi, toate tentativele-i care fusesera parasite indata ce in-tampinase oarecare rezistenta. din partea noastra.

La sfar§itul lui Iulie activitatea ca ministru a lui Kogal--.niceanu se apropia de sfar§it ; Si, apropiindu-se de sfar§it, ela crezut ca se putea ca Romania, care fusese tratata atatde ofensator de diplomatia europeana, s. iea o atitudine ince prive§te suferintile populatiilor cre§tine de dincolo de Du-flare. Acesta este un moment foarte important, nu numaiin evolutia sufleteasca a lui Kogalniceanu insu§i Si inatitudinea lui diplomatica, dar, in acela§i timp, in creareaacelei con§tiinte de mandrie Si de datorie fata de consan-genii §i coreligionarii sai, pe care Romania incepea s'o

Actul este foarte frumos Si foarte important, de§1 eln'a avut niciun rezultat practic.

Dar, innainte de a analiza chiar actul, vom spune ca dupa

aiba.


caderea lui Kogalniceanu, care s'a intamplat indata, la catevazile dupe expedierea acestei circulari, succesorul sau, NicolaeIonescu, s'a gAsit inaintea necesitatii de a sustinea o astfelde cerere fate de Europa. Si atunci a fost o spaima gene-rals in toate diplomatia romaneasca, Si in cea veche, Si incea noun. Manolachi Costachi, pre§edintele de Consiliu allui Kogalniceanu, afland de nota acestuia, s'a grabit a dao declaratie scrisa lui Ion Bratianu, pre§edinte de Consiliual noului Ministeriu, in care spunea apriat : N'am cuno-tinta nici despre intentia de a incerca o asemenea demar§a.Ea este dar un act izolat §i necunoscut mie, emanat dinpropria initiative a fostului mieu coleg; pentru care, spreregula, atat a mea proprie, cat Si a membrilor actualuluiCabinet, am facut aceasta franca Si sincere declaratie"(29 Julie).

Cum era insa actul care speria doul Ministerii in acela§itimp Si le faces sa se impace pentru a dezaproba pe Ko-galniceanu, de§i numai cordiale nu erau in vremea aceiarelatiile intre aceia cari veniau Si aceia facusera pa-chetele ?

La 20 Iulie (1 -iu August) ministrul de Externe al Romanieimultume§te pentru sprijinul deosebitelor Cabinete in ches-tiunea neutralizarii Dunarii intre gurile Timocului Si Var-ciorova. Profita de ocazie ca sä comunice Europei §i altlucru. Aminte§te a Romania nu intelege sa joace un rolprovocator, ca ea nu va face ceia ce a facut Franta luiLudovic al XIV-lea in Ungaria, on aceia a lui Ludovic a1XVI-lea in America, in viitoarele State-Unite, pe care le-a aju-tat in lupta pentru independenta. Totu§i, spune el, nu putemsa ascundem preocupatiile Si simpatia pe care ni-o inspirestarea catorva provincii ale Turciei I a. Aminte§te de ororile

2 Nous ne pouvons pourtant cacher les preoccupations et les sym-pathies que nous inspire l'etat de quelques provinces de Turquie."

carili


din Bulgaria, inteadevar extraordinare, de care pomeniacu indignare toata Europa, de care se vorbise in Par la-mentul englez, o intreaga populatie fiind masacrata, orardistruse, sate perind fat% urma, oameni tinuti inghesuiticatava vreme Si spanzurati apoi cu gramada la Adrianopol,supt ochii consulului rusesc adevArate grozIvii fara nume,care se fptuiau impotriva unei populatii ce nu mai putedsA lupte. Se socote§te, spune Kogalniceanu, la peste o sutAde orar distruse, la 25.000 de oameni omoriti; foile turce§tispuneau cä numarul mortilor s'ar ridica la 4o.000 ; au fost omie de copii vanduti §tim de aiurea ca se vindeau pe4 10 lei unul copiii de cre§tini. Sunt in masura afirm cascene de revoltanta sllbgtacie au avut loc mai in toate ora-rle Si satele Bulgariei 1." Sunt rapoartele §i declaratiile Bul-garilor fugiti la noi, dar el prefera sa intrebuinteze numaiactele pe care Europa le-a admis ca autentice, cum eradeclaratia facutA la 10 Iulie in Parlamentul englez. Nuacuza Guvernul turcesc: sunt in el oameni luminati, cu prin-cipii umanitare" aceasta era partea de crutare Eta deanume sentimente pe care puteau sä le mai aiba unii fatsde Turcia dar organele subaltern" au intrecut oricemargine. In Romania", spune el, sunt sute de mii de Slavi,foarte multi Bulgari, cari au drepturi politice, §i emotiuneaaceasta poate sI creeze dificultati Guvernului. Natiuneanoastra intreaga se poate emotiona de aceasta, pentru ca,precum §titi, noi avem mai mutt de 200.000 de Romani stabi-liti pe malul drept al Dunarii §i cari au Inca relatiuni mul-tiple cu patria mums 9."

,Je suis a meme d'affirmer que des scenes de revoltante sauva-genie ont eu lieu dans presque toutes les villes et dans tous les vil-lages de la Bulgarie."

2 ,Et, que dis-je ?: notre nation entiere, puisque, comme vous savez,nous avons plus de 200.000 Roumains etablis sur la rive droite duDanube et qui ont encore des relations multiples avec la patrie-mere."

sa


i diplomatia romaneasca indraznia sa vorbeasca a§a inlulie 1876: strigatele de indignare §i de protestatie se anddin toate partite, §i lumea cre§tina orientala ne acuza cuglas tare ca sanctionam prin neutralitatea noastra §i printacerea noastra aceste crime hidoase care se comit aproapela portile noastre I".

Astfel rechema Kogalniceanu Europa la datoria ei fatade cre§tinatatea care suferia la granitile terii noastre: estecel mai mandru act at Romaniei vasale, §i el poate fi unmodel pentruce se cuvine ali permite Romania independents.Aceasta situatie", se zicei mai departe, este plina de pri-mejdii: ar fi imposibil sa-si faca cineva in aceasta privintacea mai mica iluzie. Caci nu §tiu care ar fi Guvernul cear putea sa reziste mai multa vreme la sentimentele de re-volts ale unei populatii care vede pe tratii sai §i pe core-ligionarii sai masacrati §i averile for distruse.

Neavand nicio intentie ostila fata de Turcia §i do-rind viu ca razboiul sa ramaie pe terenul uncle se cioc-nesc interesele care I-au facut sa se prochica, ni este totu§iimposibil yeti recunoa§te, cel d'intaiu, domnule Agent,sa ramanem indiferenti la strigatele de durere care plenade pe malul drept at Dunarii. Comunicandu-va impresiilede durere care ne domina pe toti in Romania, Guyer-nut, ca §i opinia publica, ni-ar fi imposibil sa nu ni punemdureroasa intrebare: Cum Europa civilizata §i cre§tinan'are un glas de ridicat decat in favoarea Evreilor ? In-teadevar, aduceti-va aminte de mania Europei care cadeaasupra Romaniei in 1867, cand cativa Evrei, cari fuseseracondamnati de tribunalele noastre ca vagabonzi §i cari, nea-peland contra sentintei, fusesera indreptati la Galati pen-

1 Deja les cris d'indignation et de protestation se font entendrede toute part, et le monde chretien oriental nous accuse a hautevoice de sanctionner par notre silence ces crimes hideux qui se corn-mettent presque a nos portes.°


tru a fi exportati in Turcia, fiind transferati de cealaltaparte a Dunarii, au fost raspinsi de Turci, aruncati in rauSi scapati de agentii romani, afara de doi cari s'au Inne-cat. Aceiasi manie nu ni-a fost crutata acum cativa anipentru ca intr'un colt izolat al terii noastre populatia ro-maneasca lovise trei, patru Evrei cari comisesera un sa-crilegiu in catedrala din Ismail, sacrilegiu constatat in toataforma de autoritAtile competente. zSi, astazi, cand mii deBulgari si chiar de Romani, cand mii de crestini sunt o-morati, cand atrocitatile cele mai grozave se comit in Bulgariaziva mare, Europa crestina nu gaseste in puterea sa, inregulele civilizatiei sale, in legile umanitatii alte mijloacepentru a vent in ajutorul acestor nenorocite populatii decato tacere insultatoare ? Aceasta tacere, Romania, asa mo-desta cum este pozitiunea sa, n'ar putea sä o pastreze maimulta vreme. De aceia, va rog, domnule Agent, binevoitia fixa atentiunea guvernului X asupra pozitiunii penibilesi pline de primejdie in care ne gasim; faceti sa se stieca agitatia in sanul populatiei noastre creste din ce ince, ca un mare partid politic", partidul liberal, s'a pro-nuntat categoric in favoarea crestinilor, ca armata romanaea insasi freamata supt jugul disciplinei sale, dorind sä ieaparte la lupta. Pentru a preveni eventualitatile si a impie-deci raul de a lua proportii din ce in ce mai intinse,este interesul si datoria marilor Puteri ale Europei cres-tine si civilizate de a uza cu un moment mai curand de toatagreutatea for pentru a face sa se respecte de armateleTurciei principiile dreptului gintilor, datoriile de umanitatesi pentru a nu da Europei o astfel de priveliste de barbariesi exterminare de care e intiparit astazi razboiul sfant in-dreptat impotriva populatiei crestine din Bulgaria 1."

1 ,Cette situation est pleine de perils, et it serait impossible dese faire la-dessus la moindre illusion, car je ne sais quel serait leGouvernement qui pourrait a la longue Oters: rester l'arme au bras


Actul acesta n'a fost citat panA acum. El face cea maimare onoare omului care 1a scris Si diplomatiei unui Statvasal care a indraznit, chiar cu dezaprobarea a doi pre§edintide Consiliu, sä ridice acest nobil glas, unul din cele mai

et) resister aux sentiments revoltes de toute une population qui voitses freres ou ses coreligionnaires massacres et leurs biens detruits.Tont en n'ayant aucune intention hostile a regard de la Turquie ettout en desirant vivement que la guerre restat sur le terrain oil s'en-trechoquent les interets qui l'ont fait naltre, it nous est, neanmoins,impossible, vous en conviendrez, monsieur l'Agent, tout le premier,de rester indifferents aux cris de douleur qui partent de la rive droitedu Danube. En vous comuniquant les impressions douloureuses quinous dominent tous en Roumanie, Gouvernement et opinion publique,it nous serait impossible de ne pas nous faire la douloureuse. de-mande: Eh quoi, l'Europe civilisee et chretienne n'a-t-elle une voixa clever qu'en faveur des Juifs ? En effet, rappelez-vous les coleres del'Europe, qui tomberent sur la Roumanie en 1867, lorsque quelques(Mrs: 19) Juifs, qui avaient ate condamnes par nos tribunaux commevagabonds et qui, n'ayant pas appeld de leur sentence, avaient etcdiriges sur Galatz, pour etre exportes en Turquie, ayant ad trans-ferds de l'autre cede du Danube, ces Juifs ont etc repousses par lesTurcs, jetes dans le fleuve et sauves par les agents roumains, saufdeux qui se sont noyes. Ces memes coleres ne nous ont pas etcdpargnees, it y a quelques annees, parce que dans un coin isold denotre pays la population roumaine s'etait portee a des voies de faitsur trois ou quatre Israelites qui avaient commis un sacrilege dansla cathddrale d'Ismail, sacrilege dflment constate par les autoritdscompetentes, et aujourd'hui, lorsque des milliers de Bulgares et memede Roumains, lorsque des milliers de chretiens sont tuts, lorsque lesatrocites les plus grandes se commettent en Bulgarie au grand jour,l'Europe chretienne ne trouve dans sa force, dans les regles de la civili-sation, dans les lois de l'humanite, d'autres moyens pour venir enaide a ces malheureuses populations qu'un insultant silence? Ce si-lence la Roumanie (sters; toute petite), toute (gers: insignifiante)modeste que soft sa position, ne saurait le garder plus longtemps.Aussi je viens vous prier, monsieur l'Agent, de vouloir bien fixerl'attention du gouvernement sur la position penible et pleine dedangers dans laquelle nous nous trouvons. Faites valoir que l'agita-tion au sein de nos populations augmente de plus en plus, qu'un grandparti politique chez nous s'est deja prononcd categoriquement en fa-

TURBURARI §I LUPTE IN BALCANI /53

nobile ce au fost vre-odata. auzite pentru dreptate si pentrusuferinta omeneasca innaintea Europei intregi.

Totusi neutralitatea ni era impusa. 0 neutralitate trebuiesa fie totdeauna consecventa si demna, consecventa si prinurmare demna. Kogalniceanu a facut asa, si ni inchipuimusor cat a trebuit sa se lupte, si cu cine, pentru a pastryaceasta absoluta neutralitate demna fats de toata lumea.

i, procedand asa, el nadajduia si o neutralizare a Dunarii,pe care Anglia o refuza, dar Rusia era dispusa a o admite1.

Acum, fata de Turci, neutralitatea era lucru foarte usor.Se opri trecerea bandelor bulgare, Kogalniceanu considerandaceasta ca o datorie de onoare. Turcii se multumiau pe deplincu atat, deli trimeteau un consul special la Severin si, la 23Iu lie st. v., atrageau cea mai serioasa atentie a Romanieiasupra masurilor cerute de situatiea 2, la care se raspundea,de urmasul lui Kogalniceanu, ca Guvernul M. S. Domnuluieste mai mult ca totdeauna decis a respecta cu religiositateangajamentele ce a contractat prin afirmatiunile sale de abso-luta neutralitate".

Dar mai erau si altii. Erau nu numai acei cari ame-nintau, dar si acei cari implorau, si, daca a pastry neutra-

veur des chretiens, que l'armee roumaine elle-meme (remit sous le jougde sa discipline, desirant prendre part a la lutte, que, par consequent,pour prevenir les eventualites, pour empecher que le mal ne prennedes proportions de plus en plus &endues, it est de l'interet, it est dudevoir des grandes Puissances de l'Europe chretienne et civiliseed'user un moment plus tOt de tout son poids pour faire respecterpar les armees de la Turquie les principes du droit des gens, lesdevoirs de l'humanite et d'enlever ainsi le caractere de barbarie etd'extermination dont est empreinte aujourd'hui laguerre sainte dirigeecontre les populations chretiennes de la Bulgarie (fusese: que 1'Em-pire ottoman a declaree aux). Veuillez, etc.a.

Rapoarte din Viena, 6 Iulie li Petersburg, aceiali data.2 ,Mesures que la situation comporte"; raport al generalului loan

Ghica, 23 Iulie (. August).

'


litatea fata de cel care ameninta presupune oarecarevitejie, a pastra neutralitatea fail de cel pe care-1 iube§ti, acarui cauza o aprobi, in a carui lupta te-ai amesteca, trup§i suflet, jertfind orice, §i cdruia cu toate acestea ii refuziceia ce-i este absolut necesar pentru lupta lui, aceasta estefart indoiala tragic. Ei bine, aceasta neutralitate tragica amobservat-o noi la 1876 supt scutul onoarei politice a luiMihail Kogalniceanu.

CAPITOLUL V.

Romania §i razboiul dintre Serbia Si Turcia.

Care au fost acum legaturile Romaniei cu Serbia la 1876?§i intru cat legaturile pe care Romania a gasit cu cale sä leaiba on pe care a fost silita sa le aiba cu Serbia au inrauritasupra legaturilor, mai tarzii, pe care le-a avut cu Rusia ?Sau, puind problema direct dela inceput: n'ar fi fost maibine daca Romania ar fi facut un act de indrazneala, avandcuragiul de a lua fati§ partea Sirbilor, de a se amestecain lupta, pentru ca, pe urma., atunci cand Rusia ar fi in-tervenit, sl aiba fata de aceasta o alta situatie decat aceiadin Maiu 1877?

Pentru ca sa putem raspunde la aceasta intrebare, trebuiesa urmarim luptele inse§i ale Sarbilor in legatura cu ati-tudinea pe care am avut-o fata de dan§ii si pe care, din-tr'un motiv sau dintr'altul, am pastrat-o pans la capat, infata unei incaierari pe viata §i pe moarte intre acei cari niadusesera toate jignirile §i acei cari avusera numai cuvintede prietenie devotata fata de noi.

Dup. tot ce am spus mai innainte, se §tie acum ceimportanta colosala avea pentru natiunea sarbeasca idea-lul de intregire in aceia§i forma politica, de recapatare aBosniei §i Hertegovinei, care, odinioara teri libere slave,

ROMANIA §I RAZBOIUL DINTRE SERBIA §I TURCIA 155

nu facusera parte, e drept, din aceiasi Stat cu Serbia,dar formasera State a caror desvoltare fusese paralela cua Statului sarbesc. Natural, Iugoslavia trebuia sa se intindamai departe, sa cuprinda. pe Sarbii din Sudul Ungariei,poate pe Croati, pe Dalmatini : rasa intreaga. Cand s'a va-zut ca. Turcii nu sunt in stare sa potoleasca rascoala, cainterventia consulilor Europei nu duce la niciun capat,pentru cä o parte din ei, al Rusiei, neaparat, al Austriei, desigur, aveau alt interes decat at pacificarii, atunci s'atrezit in Serbia, cum am spus 1, o nebiruita pornire catrerazboiu, atat de puternica, incat regele Milan n'a putut samai reziste ati§.

Dupa chemarea la putere a lui Ristici, al carui numeajunsese a insemna un intreg program de revendicatii na-tionale prin razboiu, s'a facut ultima somatie Portii, incursul lunii Iunie. Ea e cuprinsI inteun act destul de in-tins, pe care, pe urma, s,i in declaratia de razboiu sau de ru-pere a relatiilor cu Poarta, Guvernul sarbesc 11 va para-frazi. Tema acestui act e urmatoarea : Serbia nu se poatedezinteresi de suferintile Bosniacilor §i Hertegovinenilor,de aceiasi rasa, de aceiasi limbs, avand un trecut comunin multe privinte §i, pe de alta parte, rascoala aceasta aduceperturbari in viata Principatului insusi: comertul e impiedecat,negustorii sarbi sint prigoniti in cele doua provincii, Al-banezii §i trupele neregulate turce§ti prada pe teritoriulSerbiei. Pe Tanga aceasta se mai ingramadesc multime derefugiati, cari traiesc §i din ajutorul particularilor, dar, in-nainte de toate, pe socoteala Statului. Si acest Stat sarac numai poate sustinea miile de terani cari, in fiecare zi aproape,se Imbulzesc la granitele sale, pe care trebuie neaparat,din filantropie §i din sentiment national, sä li le deschida.Guvernul decla.ra insa ca. Serbia e supus5. sfaturilor Europei,care §i-a dat sama, in sfar§it, cä, pentru a se introduce reforme

1 V. p. 128.

156 POLITICA EXTERNA A REGELIJI CAROL

in Bosnia §i Hertegovina, aceste provincii trebuiesc ocupate.Dar cine le-ar putea ocupa ? Serbia n'ar putea admite sa o facaaltcineva, nici Austria, de§1, cu privire la dansa, se declara,in manifestul unnator, catre o§tire, ca n'are nicio plangerede formulat, a Monarhia vecina este o tarn care i-a ajutatSerbiei in multe imprejurdri §i care, acum chiar, va tines, de si-gur, sama de dreptatea cererilor ei. Dar, cleat sA ocupeAustria Bosnia §i Hertegovina cu trupe care nu cunosc Cara,nu stapanesc limba, oare nu e mai bine ca ele sä fie ocupate deSerbia chiar §i de Muntenegru ? i, atunci, Principele sirbescgaranteaza ca reformele vor fi introduse : Turcilor li se asi-gurd libertatea religioasa, iar populatia sdrbeasca va fi, neapa-rat, pe deplin multamita de administratia aceasta, in numeleSultanului, a fratilor sarbi. Si astfel Milan, care, personal,in totdeauna ar fi fost convins de nevoia existentei Imperiu-lui otoman §i de datoria pe care orice om care cugetd bineo are de a pastra integritatea teritoriala a acestui Imperiu,se va face cel mai calduros apardtor al integritatii lui. Nicio-data Serbia nu se va declara independenta, niciodata ea nuva ajuta pe nimeni din acei cari ar incerca sd smulga vre-oprovincie turceasca. Nu suntem oare, se zicea, §i noi, Sarbii,supu§i ai Sultanului, §i, odata ce suntem, ce schimbare se in-troduce daca, in loc de un Pa§a, va fi acolo un Principe vasal,care declara. Ca va 'Astra sentimentele cele mai loaiale fatade Imparatul sau 1 ? Fireste, dam o interpretare a acestordocumente, §i nu o decalchiare a formei lor.

I Je me ferais un titre de gloire, Altesse, de contribuer a son eta-blissement sans m'ecarter du principe de conservation et d'integritede 1'Empire. Les avantages que 1'Empire retirerait de cette combi-naison sous les rapports financier, politique et militaire sont evi-dents. Le peuple serbe, PapOtre le plus zele de l'integrite de 1'Empireottoman, n'est pas sans comprendre le necesiite de mettre ses in-Wets d'accord avec les interets generaux de l'Empire et les exigen-ces de la politique europeenne. En allant au-devant des vceux desSerbes, la Sublime Porte les mettrait en &at de propager dans 1'O-

ROMANIA BSI RAZBOIUL DINTRE SERBIA BSI TURCIA 157

Proclamatia lui Milan care armata (Belgrad, 18 Iunie) vor-be§te apoi de cavalerescul print al Muntenegrului, fratelemieu", de vitejii no§tri frati, Bulgarii" Si de mandrii (fiers)frati, Grecii", dar de Romini nimic.

La Constantinopol s'a zabovit raspunsul, jar, dupa catvatimp, s'a dat acela singur care se putea da de un Guvernrevolutionar a carui neaparata Si continua datorie este vic-toria. S'a considerat actul acesta ca o declaratie de raz-boiu, Si razboiul a Si inceput.

Finantele sarbe§ti stateau insa, cum se observa cu sa-tisfactie la Berlin, tot a§a de rau ca §i ale Turciei. Dar,mai la urma urmei, finantele nu erau tocmai lucrul de ca-petenie : se face un imprumut in Rusia, de patru milioanede franci, Si comitetele panslaviste trimiteau necontenit bani,sute de mii de ruble, in Serbia ca Si in Muntenegru, supt formade subsidii date, Si de Tarim, ambulantelor 1, in tot timpulrazboiului deschis acum impotriva Turciei. 0 armata insanu se poate improviza, Si Regenta lasase sa decada frumoasaoaste creata de Mihail. Ru§ii, cari ingaduisera generaluluiaventuriev Cernaiev sa alerge din Turchestan la Belgrad pen -tru a inteti spiritele, trimeteau wulte puteri militare acolo,de§1 numai in grupe de ate zece, douazeci, la urma Si de catecincizeci Si o suta de pasageri, cu pappoarte individuale Si inmantali civile peste o uniforma pe care agentii austriacide la not o descoperiau prea u§or. Ar fi trecut chiar, in-tr'un moment, 50o de ofiteri ru§i Si 500 de subofiteri, caci era,

rient chretien les principes de conservation, d'integrite et indepen-dance de l'Orient a l'ombre du trOne de S. M. I. le Sultan, et la Ser-bie deviendrait ainsi l'auxiliaire donne par la Providence a la SublimePorte pour l'aider a la regeneration de 1'Orient par 1'Orient lui-meme."

1 Savfet-Pasa declara generalului Ghica cum cA la Porte depuisson adhesion a la convention de Geneve n'a pris aucune mesurepour initier son armee a cette institution, pour lui faire connaltre sonbut, ses prerogatives et ses reglements l"


mai ales, mare nevoie de conducatori in Serbia. Oameniiace§tia petreceau infernal; dar se Si luptau bine, §i, oricum,aduceau un puternic indemn §i aveau un prestigiu.

Dar se intamplau Si cazuri cand, in saptamanile celegrele, conducatorii ru§i ai armatei slave" se gasiau sin-guri cu cativa voluntari in mijlocul du§manilor, pe candtrupele sarbe§ti se retrasesera. S'a produs chiar un curentimpotriva Rusiei, de§i intre terani, din cauza dovezilor zil-nice de vitejie din partea ajutatorilor Jrati", sentimentelecalduroase de prietenie Si recuno§tinta n'au fost catu§i deputin slabite. Si alergau toti pentru un ajutor Si o man-gaiere, top, de toate felurile: agenti ai sectelor religioase,tineri §i batrani, nihili§ti chiar, femei Si fete al caror devo-tament pentru raniti Si bolnavi era fara de margeni. Unnobil avant, din care atatia se pot invata

Pana Si Sfantul Sinod rusesc insu§i, intr'o declaratie de omare energie Si de o indrazneala deosebita, anunta ca, pelanga Rusia oficiala, care- Si face datoria sau ba, este o altsRusie cre§tina, mai puternica decat cealalta, care in numelelui Hristos Mantuitonil va §ti sa tarasca §i Rusia de sus ladatoria ei 1. Si, astfel, incetul pe incetul, sentimentele acesteacurate, care se cheltuiau in fapte, Si nu in vorbe, in jertfe,§i nu in pretentii, in rugaminti loiale, §i nu in insulte,sentimentele acestea au cucerit pe incetul §i pe TarulAlexandru al II-lea. Inca din August el dada poporului sauuna din cele mai frumoase scene din istoria Rusiei : dupace s'au mantuit manevrele, imparatul a ie§it innaintea tru-pelor, le-a laudat pentru tinuta for §i li-a spus ca onoareaRusiei e intreaga §i ca aceasta va §ti sä faca o politica po-

1 Nous ne resterons pas, la peur dans les curs et les bras croises,spectateurs indifferents, mais npus montrerons au monde civilise qu'eadehors de la Russie officielle it y a encore une Russie plus vigou-reuse, a savoir la Russie religieuse, qui, dans la lutte contre lecroissant, n'a jamais recule devant les sacrifices qui sont dignes desenseignements et des preceptes du Christ Sauveur."

I

ROMANIA RAZBOIUL DINTRE SERBIA TURCIA 159

trivita cu cerintele onoarei sale, oriunde ar duce aceasta poli-tica. Apoi, cu ochii In lacrami, el se duse la fratele sau,Mare le-Duce Nicolae, it saruta Si, plangand, s'au imbrati-§at apoi toti generalii, ca un fel de juramant innainte de in-trarea in razboiu. Iar toata multimea cats a fost fats la pri-veli§tea aceasta, soldati, oameni din popor, furl prin§ide nestapanita emotie a unui popor hotarat a-§i da totsangele, nu pentru interesul sau, ci, in randul intaiu, pen-tru o traditie politica venerabila, dintr'un sentiment dedatorie fall de fratii de aceia§i rasa, pentru aceasta onoarede care vorbise Tarul Alexandru 1.

Neutralitatea noastra corecta era une on toleranta, darde sigur mai putin generoasa oricum, aici nu era inimaunui popor care sa corecteze, in urmarile for fire§ti, acteleunui Stat. Kogalniceanu nu credea sl poata da pu§tile de careSerbia avea nevoie. Erau i6o.000 pu§ti care veniau din Ger-mania Si care au fost oprite. Implorari extraordinare caaceste arme sä fie date n'au dus, se pare, la niciun capat.

pe cand Principele Carol, ca neutru, refuza lui Milan,care-i scrisese direct, permisiunea ca ruda acestuia .StefanGhermani sa intre in randurile armatei sarbe§ti, prefectulmultumia la Severin viceconsulului austriac, care aveabunavointa extraordinary ca, de cate on venia cate untransport pentru Serbia, sä verifice Si el, din punctul devedere al... neutralitatii romane§ti, continutul lui 2.

In acest moment, la 27 Iunie st. v., se produse intreve-

1 Telegrama din Petersburg, 13/25 August 1876: Jusqu'a presenthonneur de la Russie est reste intact, qu'il en dtait [le Czar] dd-positaire et qu'il savait que, si cet honneur venait a etre attaque,armee ferait son devoir. Puis Empereur a embrasse Grand-Duc Nico-las, les larmes aux yeux. Plusieurs gdneraux ont fait de meme entreeux. Enthousiasme a ete grand et emotion etait generale."

Raport din 12 Iulie (?): Consulul austriac era la gara qi-mi daun concurs exemplar In a descoperl arme. Voiu eata totdeauna sa-1fac a se convinge de loiala noastra neutralitate."

$151

Si,


derea dela Reichstadt intre Tar Si Imparatul Austriei, aceaintrevedere care osandi Serbia mai rau decat succeseleo§tirilor lui Muctar-Pa§a.

Rezultatul ei fu neindestulator Si tarziu cunoscut inRomania. Nu cunoa§tem in ce forma a fost ea transmisa,de acei cari aveau datoria sa o faca, Principelui §i Gu-vernului. La 2 Iu lie Carol I credea insa ca s'a hotaratnumai ca, in cazul unei interventii ruse§ti, care era deciadmisa, Serbia sl nu intre in sfera de actiune a o§tilorTarului, care renunta apoi la ocuparea Constantinopolei 1.Nimic despre planuita reluarea de Ru§i a Basarabiei. Ba-laceanu §tia totu§i ca innainte de plecare Andrassy che-mase la Viena tot Ministeriul ungar Si el banuia ca s'ahotarat a se declara Tarului ca Austro-Ungaria nu vatolera niciodata formarea unei Serbii puternice" 2. La 29Iunie (II Iulie), acela§i agent pretindea apoi ca hotararealuata este parasirea Serbiei, parasirea Bosniei §i Herte-govinei: Rusia", sera el, renunta la marirea Serbiei Sila autonomia provinciilor revoltate", ramaind ca pentru restsa se lucreze impreuna cu Puterile garante S.

Peste cateva zile numai, dupa vestea ca Bosniacii §i ban-dele bulgare alearga supt singurul steag al Crucii ce se ridi-case in Balcani, ajungea cuno§tinta celor d'intaiu infrangerisarbe§ti, sigure Si definitive. Rezervele furl chemate, oameniisosind in cama§a §i in opinci, la cea d'intaiu chemare, cantandariile for nationale triste, fara un singur caz de dezordinesau belie, sarutati de toti cari-i vad mergand la moarte, supt

I Aus dem Leben Konig Karls, II, P. 47.' II a dtd decide de &darer au Tzar que Autriche-Hongrie ne to-

lerera jamais formation d'une Serbie puissanteu ; telegramA din 8Iulie 1876.

' ,,Russie renoncant A agrandissement de Serbie et A autonomie desprovinces insurgdes."

ROMANIA V RAZBOIUL DINTRE SERBIA V TURCIA 161

steagurile incununate cu flori" 1. Si invin§i vom rezista aniintregi", spunea Ministrul de Razboiu, colonelul Nicolici, ,ivom uimi Europa" 2.

Vestea despre cererile lui Kogalniceanu Pacuse impresie laBelgrad, unde lumea ne privia ca jandarmi ai Turciei", in-doindu-se §i de credinta ost4lor romani de supt steagulSerbiei; se auzise §i aici despre o mobilizare romaneasckin ceasul celor mai crude infrangeri §i a grozaviilor O.-var§ite de ba§buzuci §i asupra prisonierilor, a rAnitilor, acopiilor mici. Nu era insa nimic intemeiat in aceste spe-rante. Eram qi acum la dispozitia Austriei. La 23 Iu lieKa llay, agentul austro-ungar la Belgrad, treed prin Bucu-re§ti. El arata Principelui ca impAratul sau e foarte mut-tumit de atitudinea prudenta a Romaniei" si ca, daca eanu se grabe§te. ii vor cadea succesele mura 'n gura". larPrincipele insu§i nu states pe ganduri sa spuie ca, dupa so-cotinta sa, ar fi cea mai buns solutie pentru toate partile dacaBosnia §i Hertegovina ar trece la Austro-Ungaria pentrua se asigura astfel un hinterland Dalmatiei s ".

i, in acest moment, in desperarea lui, Ristici scotea in-nainte vechiul tratat secret cu Principele Mihail. Amaflat indirect", spune Agentul Romaniei, ca. Ristici afacut sa se vorbeasca, prin reprezintantul sau, pre§edin-telui nostru de Consiliu despre un tratat de prietenie carear fi incheiat intre Romania §i Serbia in vremea PrintuluiMihail. Raspunsul pre§edintelui Consiliului dela not I-afacut furios pe Ristici ; el vrea sä publice in jurnale strainacest tratat 4."

' Raportul lui A. Sturdza, 6 Iulie 1876.' Ibid.In August Colocotroni, aghiotant al regelui Greciei, vent In

lagar; raport din 7 August.$ Aus dem Leben lanig Karts, III, p. 52.4 ,,J'ai appris indirectement que Ristitsch a fait parler par son re-

prdsentant a notre president du Conseil d'un trait d'amitid qui se-


Nicolae Ionescu conduces atunci destinele Romaniei...Se spunea, apoi, in protestarea Sarbilor din Julie 1, in acel

moment cand Belgradul se temea de o ocupatie, a delaGinghizhan nu se vazusera asemenea cruzimi ca ale Tur-cilor: copii taiati in bucati, prin§i in varfuri de sulite, me-dici din Crucea Ro§ie 2 carora li se smulgea tocmai manapurtand bratara misiunii lor, distrugerea completa a tutu-ror a§ezarilor, taierea copacilor dela radacina, ceia ce aavut de consecinta ca, mai tarziu, drumurile fiind oprite§i distruse, navalitorii insi§i n'au mai avut de unde sa, seaprovizioneze §i au murit de foame pe urma crimelor sa-var§ite, ceia ce a Post una din cauzele infrangerii for demai tarziu.

Milan fusese la armata, pe urma, vazand ca lucrurilemerg cu totul rau, fara speranta, se intoarse in Belgrad,lasand lui Cernaiev comanda trupelor. Aventurierul selupta cu desnadejde, Si mai mult decat cu Turcii, cu paci-ficii sarbi, cari erau , ca sa nu se incheie pacea, carenici nu trebuia sa se incheie, cerandu-se numai ca lucrurilesä fie zabovite pans ce Rusia va putea interveni.

Numai la sfar§itul lui Septembre Tarul adreseaza o scri-soare imparatului Francisc-Iosif prin care cerea cooperatiaAustriei pentru a pacifica Peninsula Balcanilor, in cazul candTurcia ar refuza propunerea Angliei de armistitiu. Daca nego-ciatiile de pace nu izbutesc la Constantinopol, atunci Ru§ii vorinfra in Bulgaria, prin Romania probabil, Si aceasta va pro-voca ocupatia Bosniei §i Herzegovinei de catre Austria.

rait conclu entre la Roumanie et la Serbie du temps du prince MicheLLa reponse de notre president du Conseil a rendu furieux Ristitsch,et it veut publier par les journaux strangers le susdit traite ; ra-port din 21 (Iulie ?) 1876.

i Raport din Belgrad, a6 Iulie 1876.2 Avea i Romania o ambulanta, la Zaiciar.

ROMANIA §I RAZBOIUL DINTRE SERBIA §I TURCIA 163

0 spunea cineva care era in cele mai bune conditii pentrua Oa lucrurile 1. Prin urmare, ceia ce in Iunie se tainuiainca, prin scrisoarea aceasta a Tarului catre Francisc-Iosifdevenia lucru lamurit.

Si la Var§ovia, vorbind trimesului german Manteuffel,Tarul se arata sigur, dupa convorbirea cu imparatul Wil-helm, de neutralitatea Austro-Ungariei, In cazul in cares'ar vedea silit a trage sabia pentru apararea cre§tinilordin Turcia", adaugind ca Meuse §i facea Inca tot ce-i eprin putinta pentru a 'Astra pacea, dar ca. despera absolutde menlinerea ei 2 " .

Atunci Serbia ajunsese cum am spus in imprejurarilecele mai grele. Milan chema deci la 25 August' pe reprezin-

1 Raport din 21 Septembre (3 Octombre), al lui Balaceanu : Danssa lettre a Francois-Joseph, Czar demande cooperation de l'Autrichepour pacifier la presqu'lle des Balcans dans le cas od Turquie refu-serait les propositions de 1'Angleterre. Si les negociations de paisechouent a Constantinople, entree des Russes en Bulgarie par laRoumanie devient probable et sera sujet de l'occupation de la Bos-nie-Herzegovine par l'Autriche. Reponse de Francois-Joseph pasencore partie."

1 II [le Czar] n'a pas cache a ses intimes que l'Empereur d'Al-lemagne venait de lui garantir la neutralite de l'Autriche-Hongrieau cas ou it se verrait contraint de tirer l'epee pour la defense deschretiens de Turquie. L'Empereur a ajoute qu'il avait fait et faisaitencore son possible pour sauvegarder la pain, mais qu'il desesperaitabsolument de son maintien" ; raport al lui BAlAceanu din 19 Sep-tembrie 1876. Orczy, ajutatorul lui Andrassy, adaugia apoi cl, dupdpace, la o noun conferintA europeara pentru a redacts o enema latratatul din Paris", Andrassy va reface larg" proiectul pentru Bosnia§i Hertegovina. §i la 6 Novembre Inca BAlaceanu scrie lAmurit :Autriche refuse d'admettre autonomie de Herzegovine et Bosnie ets'en tient au status quo ameliord. Une victoire des Serbes pourraitseule modifier ces dispositions." Ministrul-prepdinte austriac exclu-dea, intr'un discurs, orice ideie de cucerire" (raport al lui BAlaceanudin 28 Octombre).

3 Raport din Belgrad, din aceasta zi.


tantii Puterilor la Belgrad Si oolicita", implora ajutorul lor,(leurs bons office?), pentru a se incheia pacea sa §i aaliatului sau muntenegrean 1 cu Turcia. Cand s'a comunicataceasta cerere la Constantinopol, Turcii, inebuniti prinvenirea la putere a oamenilor Constitutiei dela 1876, cariproclamau pe Abdul-Hamid, voiau lucruri de necrezut : ar-mata sarbeasca sa se reduca la 10.000 oameni, cu tunuriIn proportie, trupele suzeranului sa alba dreptul oricand sätreaca prin Serbia, cu sau fall in§dintare, sä se ocupe unnumar de fortarete, intre care Alexinat, care comanda unuldin drumurile cele mai importante ale Serbiei, sau cetatilesä fie rase §i niciodata Sarbii sä nu poata construi altele.Tributul sa se rnM-easca cu aceasta se invoia Europa §iera gata sä plateasca ea despagubirea de 300.000 de galbenifats de Poarta, numai sä se ispraveasca odata conflictulacesta Si sa se intoarca lumea la ocupatiile ei papice.Milan ca Si Nichita sä mearga la Constantinopol sä se pre-zinte Sultanului pentru a-i saruta haina", cum era obi-ceiul odinioara. Si Inca sä fie multAmit cel d'intaiu de unlucru : ca-1 mai iarta pe tron, caci, la inceput, Turcii cereau§i inlocuirea lui 2. Europa, din partea ei, voia status-quod'innaintea rasboiului, integritatea teritoriului Serbiei; dacastaruie Turcia, §i vizita la Constantinopole, cu tributul maimare. Mai tarziu s'a admis §i o rectificare de granita infolosul Serbiei, dar pentru moment se propuneau lucruripe care Turcia le putea primi foarte bine.

Dar era o Turcie Si mai nebuna decat cea oficiala, dup.

Totusi se astepta adesiunea formals a acestuia (telegrams din29 August). Cererea lui Nichita se fact direct catre Imparatul Austriei(raport al lui Sturdza din 27 August 1876). Cf. Beer, o. c., pp. 66o 1

(dupl rapoarte autriace Inedite). .

i Deposition de Milan et election d'un nouveau prince" ; tele-grama a generalului loan Ghica, din 6 Septembre 1876. Cf. Beer, o. c.,p. 667: era vorba Inca de ,,construirea si exploatarea de Turci a caii.ferate Nis-Belgrad".

ROMANIA BSI RAZBOIUL DINTRE SERBIA BSI TURCIA 165

cum in Rusia era o Rusie mai infierbantata decat aceia,oficiala, care hotara la Petersburg. Se cetiau pe zidurileConstantinopolei, la inceputul lui Septembre, afi§e care spu-neau ca, daca mini§trii Sultanului nu voiesc sa fie tra§i intaps pe piata publics ", razboiul trebuie sa aiba consecintaca Serbia, Muntenegrul ,Si Romania sa redevie provincii aleImperiului otoman 2 Si Europa sa iea indatorirea ca niciodatasa nu se mai amestece in afacerile din Peninsula Balcanica 2".Dar era vremea cand exaltatii credeau sa poata gati Ru-siei un Sedan", Si multi la Constantinopol credeau ca in-teadevar lucrurile acestea se pot indeplini. Guvernul turcescceril chiar inteun moment sa functioneze la not o comisiunede repatriare a refugiatilor turci §i bulgari din partile Vi-dinului, ca Si dreptul de a face anchete 4.

Cu o astfel de stare de spirit natural ca nu se ajungela nici un capat. Dar nici Cernaiev, dictatorul rus, nu voisepacea 4. El organiza acum la sfar§itul lunii August, cevafoarte induio§ator supt raportul sentimental, gre§it dinpunctul de vedere sarbesc, nemerit din punctul de vedererusesc. Sarbii fusesera biruiti ; Turcii insa nu innaintau,fantasma Europei taindu-li drumul. Mai erau armate sarbe§tila Alexinat, la Deligrad, Si, daca armata Timocului, incare serviau Si Io.000 de Romani, fusese raspinsa, dacIarmata Drinei avuse aceia§i soarta, era armata Moravei

1 Que Serbie, Roumanie et Montenegro doivent redevenir desprovinces turques" (telegrams din 7 Septembre, Constantinopol).

3 ,Preter serment solennel qu'elles ne se meleront plus desormaisdes affaires de la Turquie."

3 Une commission offizielle qui serait deja installee sur notre ter-ritoire dans le but de rapatrier les habitants de Parrondissement deWiddin, qui desirent reintegrer leur pays" (raport din 6/18 Au-gust 1876).

4 Ce general est de fait le veritable maitre de la Serbie", ra-port din Belgrad, 27 August 1876.


care rezista, Inca intreaga, si tocmai de aceia era sfatuitMilan sä incheie pace, caci, avand o armata, o putea face inalte conditii decat fiind cu totul invins.

Cernaiev stranse atunci oastea si, la 5 August, proclamape Milan rege al Serbiei. Se lucrase in afara de for-mele parlamentare si diplomatice : Milan a fost aclamatfoarte calduros, ofiterii au depus jurgmant regelui; s'aales o deputatie care sa mearga la Belgrad pentru a anuntiSuveranului aceasta proclamatie facuta in imprejurarile incare Romanii cei vechi isi proclamau imperatorii. Comitetulpermanent al Scupstinei recunoscuse valoarea constitutio-nail a actului savarsit de armata 1. In toate orasele Serbieis'au facut atunci solemnitgti, in sunetul clopotelor, numaila Belgrad nu, fiindca Milan, jenat in momentul cand cereapace, in conditiuni ass de meschine, rugase sä i se cruteaceasta ultima umilinta a innaltarii regalitatii sale in mo-mentul chiar cand el cersia gratie dela invingatori 2. Un sen-timent frumos din partea ofiterilor a fost insa ca si maideparte i-au zis lui Milan Cral, iar nu Cneaz; noi, spuneauei, i-am jurat Craiului Milan, si nu ni putem calca juramantul.

Totusi o consacrare victorioasa a regalitatii" acesteia nulipsise, caci, cand armistitiul d'intaiu s'a rupt el expirasela 13 August seara si Turcii innaintau in interiorul terii, sedada lupta dela Alexinat, care a tinut zece zile, din care treide sfortari supreme, si in care au biruit Sarbii cu Cernaiev.Numarul celor cazuti a fost extraordinar de mare, compa-rativ cu mica armata sarba, dar in sfarsit generalul rusizbutia sa deie o victorie adevarata, recunoscuta si de Kor-

1 Beer, o. c., pp. 600I.1 Ne pas accepter le nouveau titre, et blame cet acte comme n'e-

tant pas de la competence de l'armee, acte fait pour agraver les com-plications existantes"; raport din za August 18,76. Ministrul de Ex-terne declara gull ne fallait attribuer aucune signification ulterieure3 un acte qui n'etait d'a qu'A l'enthousiasme de l'armee" (ibid).

ROMANIA V RAZBOIUL DINTRE SERBIA I TURCIA 167

respondenz-Bureau", care de la Sem lin telegrafia retra-gerea Turcilor 1. Aceasta Insa numai pentru ca, pe urma,in toamna, ei sä se stranga din nou, cucerind Alexinat,Deligrad Si aducand Serbia pe priporul prapastiei.

Neutralitatea Romaniei urma, supt presiunea Austriei Side frica Rusiei. Numai in Septembre, asigurand din nou cao vom pasta, Nicolae Ionescu cerea un raspuns amical dinpartea Turcilor la vechile cereri. Iar Agentul la Constan-tinopol, constatand 0. Rusia fusese candva pentru indepen-denta Si ca Savfet insu§i, solicitat de Elliot, n'ar fi contraei, arata cä i s'a propus discutia, dar numai dela o admi-nistratie la alts administratie" I.

Si tOtli§i - o spunem inca odata am fi putut birui peTurci in vara, Si, atunci, la venirea Ru§ilor, am fi fost unStat independent §i victorios, dispunand de o armata puter-nica. Cine se scoala de dimineata, mai departe ajunge."

N'am facut a§a. Scrisoarea Tarului a tras deodata valulasupra hotaririi dela Reichstadt. Spectrul Rusiei a aparut la ori-zont. Zvonurile despre iminenta pierdere a Basarabiei cir-culau amenintatoare. inca la 24 Iulie, Callimachi Catargiarata din Paris ca, dup. Decazes, ravnirea chestiei gurilorDunarii era un atac contra tratatului din Paris §i deci arfi o extrema imprudenta din partea noastra sä ridicamchestia a§a de delicata a Basarabiei, care se poate intoarcecontra noastra, lasand a se intelege astfel ca Rusia nu sedezinteresase de dansa niciodata 3".

1 Turcs battus tous points rive droite Morava et exposes avoirtournee aile droite... Serbes poursuivent ennemi" (8 Septembre st. v.z876). Cf., raportul lui Sturdza din 31 August st. v.

s Circulara e din 3 Septembre st. v., raportul din 13.$ Extreme imprudence de notre part it soulever la question deli-

cate de la Bessarabie, qui pourrait se retourner contre vous (sic) ,laissant entendre que la Russie ne s'en etait jamais desinteressee.0

i68 POLITICA EXTERNA A REGELUI CAROL

Si aceasta deli, la o intrebare facuta in Viena, Orczy,ajutorul principal at lui Andrassy, asigura ca, fats de Bala-ceanu, niciodata eventualitatea de care mi-ai vorbit n'a fostpuss, examinata, nici discutata intre o Putere oarecare Si noia 1.

S'a afirmat insa ca la Livadia, unde, din insarcinareaPrincipelui, Bratianu se duse in Septembre, ni s'ar fi co-munica t imediat planul Rusiei de a lui indarat judetelebasarabene, prin urmare de a desfiinta once urma a tra-tatului din Paris.

N'avem de loc impresia ca in aceasta misiune dela Li-vadia a lui Bratianu, pe care-1 intovara§ia colegul sau delaRa'zboiu, colonelul Slaniceanu, s'au discutat lucruri atat de im-portante. Dupa cate §tim, Ru§ii au fost foarte rezervati. CuGorceacov s'a putut vorbi, dar Imparatul plecase in call-torie. Dad s'au putut atinge unele lucruri in apropiereatrimisului nostru, n'a fost insa cu amestecul lui. Erau laLivadia ambasadorii veniti din Petersburg ; se vedea foartebine ca, fats de conferinta apropiata dela Constantinopol§i rezultatele ei probabile, se ieau ultimele masuri, dar eratot a§a de sigur a Tarul rezista ca o stance, precumzice insu§i Principele Carol. Pacific ca temperament, Alexan-dru al II-lea era foarte ingrijorat sa nu iasa razboiul alt-fel de cum sperau panslavi§tii. Trimi§ii no§tri, apoi, n'aveau,evident, toata autoritatea necesara: Bratianu era suspectatpentru trecutul sau anti-rusesc, Slaniceanu n'avea impor-tanta in viata politica ; ceilalti doi, Vacarescu §i Singurov,aghiotantul Principelui, adaugit pentru ca §tia ruse§te,nu erau personalitati marcante, Si au fost tinuti la o parte.

S'a vorbit mai mutt de faptul ca se ivisera unele dificul-tati in ce prive§te transportul elementelor ruse§ti care mer-geau catre Serbia; s'au discutat unele jigniri care ie§isera

1 jamais l'eventualite dont vous venez de me parler n'a ete posee,examinee ni discutee entre une Puissance quelconque et nous"; ra-port al lui Balaceanu, din 19 Septembre.

ROMANIA $I RAZBOIUL DINTRE SERBIA SI TURCIA t69

din faptul acesta, dar atat. S'a cerut Romaniei sä nu deaneutralitatii sale o interpretare ce ar pares, cum se credeSi acum In Rusia, mai prielnica Turcilor decat cre§tinilor".Si, fiindca Bratianu doria sä aduca acasa un raspuns la-murit, iata acela pe care 1-a putut capata dela Cancelariu :In cazul cand imprejurarile s'ar schimba impotriva dorinteisale" adeca de a 'Astra pacea, Rusia s'ar intelege cuGuvernul roman Si ar ordona sä nu se face nimic in detri-mentul Romaniei" 1.

AtAta reiese din actele oficiale. Dar dupl. MemoriileRegelui s'ar fi atins §i alte puncte. Ignatiev ar fi vorbitlui Bratianu despre absoluta necesitate a unei intelegericu privire la trecerea armatelor ruse§ti prin Romania",§i cancelariul Gorceacov insu§i ar fi cerut o asemeneaconventie military de caracter nepolitic". Iar, cand minis-trul roman ar fi obiectat ca aceasta se poate numai cumandat european, ar fi fost amenintat ca Romania va fi tra-tata ca parte integranta a Imperiului otoman. Se adauge aBratianu ar fi asigurat ca. puterea armate a Romanieis'ar impotrivi la Prut, dupa puteri, invaziei unei armate du§-mane" IS. Intru cat aceste fapte se pot concilia cu telegramaoficiale, definitive, clara, al carii cuprins 1-am dat mai sus,e o problema pentru rezolvirea careia i-ar trebul istori-

3 II faut surtout eviter que notre neutralite ne paraisse etre plutotsympathique atii Turcs qu'aux chretiens, comme on semble le croireici... Dans le cas oil les circonstances changeraient contre son desk,Russie s'entendrait avec le gouvernement roumain et ordonneraitfaire rien A notre detriment." Notre deputation a emporte de Li-vadia [des] assurances dans ce sens."

a Aus dem Leben KOnig Karts, III, pp. 62-3. Textul frances alrAspunsului lui Bratianu, pomenit In Memorii, e dat de Bamberg,In Geschichte der orienlalischen Angelegenheit (colectia Oncken),Berlin 1892: alors vous passerez sur notre corps, et it sera dit dansl'histoire que pour delivrer les chretiens de Turquie vous avez com-mence par massacrer les chretiens de Roumanie". Cartea aceasta a fostscrisA pe baza actelor comunicate de D. A. Sturdza li supt controlulMu. Cf., dupA ,Cartea Verde" suprimata, i I. C. Breltianu, Dis-cursuri, scrieri, etc., II', Bucurelti 1912, p. 194.


cului alte mijloace de informatie decat cele de acum. Vomobserva insa ca, in scrisoarea din 10/22 Octombre a Prin-cipelui catre parintele sau, el vorbeste, amintind vizita delaLivadia, numai de mirarea ce s'a aratat in Rusia pentrulinistea si indiferenta ce pastram fats de imprejurarile depeste Dunare" 1.

In orice caz, unde sunt discutiile cu privire la celetrei judete din Basarabia ? Unde este intelegerea deplinacare a format mai pe urma motivul acuzarii aduse deopozitie a Bratianu a ,stint §i a facut cu toate acesteaintelegerea cu Rusia? Dar nu se putea sä nu o faca, chiarin acest caz! Rusii ar fi trecut oricum peste noi, si neu-tralitatea raposatului Nicolae Ionescu nu era mai caldu-roasa decat volocul, cunoscut, al Tiganului. Caci, de fapt,nu se putea, chiar daca s'ar fi cerut judetele basarabenesi s'ar fi staruit asupra acestui punct, nu se putea gasi,°data ce Rusia se mica, alt drum decat cooperarea mi-litara alaturi de dansa. Era inevitabil, si lucrurile inevitabilenu se ieau nisi cu dragoste nici cu ura, ele fiind maipresus de vointa oamenilor, mai presus de sentimenteleomenesti.

Au mai trebuit apoi discutii la Viena si aiurea, au tre-buit sä treaca patru luni de zile din anul cel nou innainteca Rusia sä se hotareasca a interveni, abia la jumatatealui April : cum se poate admite, deci, a In drumul lui Bra-tianu la Livadia sä se fi luat angajamente precise fats decolaborarea in razboiu a Romaniei?

In acest timp lucrurile se ingramadiau. Serbia era sfar-sita de puteri, si Rusia, despartindu-se intru aceasta deactiunea comuna a Puterilor 2, cerea pentru dansa un ar-

1 Man druckte aber russischerseits sein Befremden fiber die Rubeand Gleichgultigkeit aus die wir gegeniTher den Ereignissen jenseitsder Donau bewahren "; Aus dem Leben Konig Karts, III, pp. 66-7.

1 Beer, o. c., p. 662 qi urm.

ROMANIA BSI RAZBOIUL DINTRE SERBIA T TURCIA 171

mistitiu de §ase sau opt saptamani. Ultimatul in acest sens fuadresat Portii Inca dela i8 Octombre st. v., indata dupa ple-carea lui Bratianu din Livadia, §i Turcii se supusera la 21 ur-mator. Totu§i la Moscova Tarul, care asigura pe ambasa-dorul englez, lord Loftus, a nu-i mai e cu putinta säa§tepte §i sa rabde 1, vorbia public (io Novembre) despreputinta unui razboiu, §i urma mobilizarea a §ase corpuride armata in Sudul Rusiei 2.

La 5 Novembre st. n., in sfar§it, Anglia propunea aduna-rea unei conferinte la Constantinopol, sperand sä salveze ast-fel Imperiul otoman. ,Si, In aceasta luny Novembre, Ion Ghica,trimes in misiune speciala la Londra, vorbia cu Salisbury,care se pregatia sä mearga la Constantinopol ca delegat alAngliei §i care arata oarecare simpatii fats de Romania 3.El cerea 4 sa se des Romaniei o garantie speciala, care sä numai permits nimanui a cauta ss ni violeze teritoriul", elsemnala reaua vointa §i orgoliul turcesc §i anexa un memoriucare era proba progresului facut de Romani in timpul dinurma; de aici ar rezulta datoria intaririi acestei bariere im-potriva unor anumite tendinte care ameninta periodic lini§teasi echilibrul politic in Orient b". Propunea sa se iea masuri decatre Puterile Europei pentru intarirea pozitiunii noastre po-litice §i existentei noastre nationale s". Se plangea de autori-tatile riverane turcqti §i prezinta cererile pe care Kogalni-

1 Ibid. p. 680.Cf. §i Bamberg, o. c., p. 478.Mi-a aratat° spune Ion Ghica cA poartA cel mai mare interes

linivii §i prosperitatii RomAniei."Aus dem Leben lanig Karls, III, pp, 70, 72.II ne depend que des grandes Puissances de l'Europe d'en faire

une barriere forte contre des tendances qui, a des epoques periodiques,menacent la tranquillite et I'equilibre politique en Orient.°

Cherchent a clever le niveau politique de leur petit Etat etqu'elles cherchent a mieux assurer leur position politique et leurexistence nationale."


ceanu le rezumase in nota sa, cereri care vorbiau de situatiasupu§ilor romani din Turcia, de aceia a Agentului Romanieila Constantinopol, de dreptul Principelui Romaniei de a batemoneda §i de a conferi decoratii, de necesitatea conventieide comer[ Si de vama. Insista asupra nedreptntii ce ni s'afacut raspingandu-ne dela gura Chiliei, care a fost §i tre-buie sä fie a Romaniei. A da cale Rusiei ar fi sä se calceindatoririle impuse Romaniei prin tratatul din Paris; pentrua rezista insa, n'ajunge garantia veche a Europei, ci ar fide un interes european ca ea sä fie facuta mai eficace 1.

Se obiecta, fire§te, la toate aceste lucruri ca Europa aintrat intr'o actiune diplomatica proprie, care-§i are pro-gramul sau,nota lui Andrassy, revazuta potrivit cu im-prejurarile, Si ca prin urmare tot ce nu se cuprinde inacest program european nu putea sa constituie o baza denegociatii ; prin urmare n'ar putea. reprezintantii Europeila Constantinopol consacre silintele pentru a face satriumfe aceasta cauza separata, de natura sa incurce Incagreutatile care stapaniau atunci. Cat prive§te gurile Dunarii,parerea lui Salisbury era ca n'ar fi prudent in momentulde fata a deschide nicaieri vorba de fruntarii 2.

vremea aceasta, la sfar§itul anului 1876 (Novembre);se negocia, in cel mai mare secret, Si la Bucure§ti, nu cureprezintantul oficial at Rusiei, care era sa fie in curandbaronul Stuart, ci cu un emisariu tainic at lui Ignatiev, avando simpla recomandatie dela dansul, Nelidov, mai tarziu i elambasador al Tarului la Constantinopol, acea conventie detrecere a o§tilor ruse§ti pe la noi, care fusese pusg in ve-

1 La garantie de 1'Europe, telle qu'elle existe actuellement, tellequ'elle resulte des traites de Paris pour la Roumanie, n'est pas suf-fisante et qu'il strait d'un inter& europeen qu'elle soil rendue plusefficace."

a Raportul lui Ion Ghica, 15 Novembre 1876.

saji

In

ROMANIA I RAZBOIUL DINTRE SERBIA V TURCIA 173

dere la Livadia. Vedem din insemnArile emisaruluil, ca §i dinMemoriile Regelui, cum, astfel, indata dupa intoarcerea luiBratianu, a inceput schimbul de vederi, alcatuindu-semai multe proiecte. Se doria de Principele Carol un actpolitic, cu garantarea starii de lucruri dela noi §i a integri-tatii teritoriale a Romaniei. Trimisul rusesc fu silit sä pri-measca, in adevar, forma romaneasca, infati§ata de Bra-tianu, dar el Stitt sa strecoare clauza a garantia Rusieiare efect numai daca primejduirea integritatii teritoriale aRomaniei ar rezulta din faptul trecerii prin ea a trupelorruse§ti". Un act, in patru puncte, era gata la 23 Novem-bre §i, in Consiliul de mini§tri, Vernescu Si Chitu erau pentruprimirea conventiei, D. Sturdza §i N. Ionescu fiind hotaritcontra 2. In orice caz, trebuia sä se a§tepte plenipotenta decare Nelidov era lipsit Si pe care numai Stuart o va aduce.Chiar cand ea sosi astfel, se crezti bine a se zabovi hota-rirea cea mare de a lega interesele noastre cu ale Rusieipana la intervenirea unui fapt hotaritor 3.

SI adaugim ca, in 1877, agentul Romaniei la Petersburgasculta, din gura Suveranului rus, declaratii ca acestea :,Sper ca Ion Bratianu n'a uitat sfaturile pe care i le-amdat la Livadia". Am raspuns", spune el, ca, atitudineacorecta a Romaniei primind aprobarea generala a marilorPuteri europene, as indrazni sä sper ca Si Maiestatea Voastraeste de o potriva multumita de noi." N'am sa ma plang."

i, dupa aceasta, indreptandu-se catre reprezintantul Tur.ciei a zis : Sper ca Turcia va primi hotaririle conferintii;daca le raspinge, voiu face sa cada toata responsabilitatea

' in Revue des deux Mondes", anul 1915, IV, p. 245 gi urm. Cf.Bulletin de l'institut pour l'etude de 1'Europe Sud-Orientale", III,p. 135 qi urm. Un alt agent, cu Zolotarev, e recomandat lui Bratianu,de Ignatiev, la 17 Octombre; I. C. Bratianu, etc., II', p. 196. Scrisoareaadusa lui BrAtianu de Nelidov, ibid., p. 205.

2 Aus dem Leben Konig Karls, III, pp. 76, 79, 81.0 Ibid.


asupra Guvernului vostru". Imparatul" mai spune acela§iagent roman, a exprimat tuturor ambasadorilor sperantede pace 1."

Inca dela 4 Ianuar 1877 insa dupa ofensa adusa luiCarol I prin Constitutia lui Midhat-Pa§a, care-1 faced §ef deprovincie privilegiata", supuindu-1 formal Marelui-Vizir,hotarirea Principelui de a iscall conventia era luata 2, §i pen-tru motivele care se vor vedea.

Ni inchipuim ca, daca nu insesi negociatiile, dar aplecareaRomaniei catre o intelegere cu Tarul se cuno§teau la Viena.

In Decembre Andrassy revenise asupra sfaturilor salede stricta neutralitate : daca Ru§ii trec Prutul, oastea ro-maneasca sa se retraga in Oltenia, unde tocmai mersesePrincipele Carol saii treaca trupele in revista (Novembre).Daca ar proceda a0 §i s'ar sprijini pe Austro-Ungaria",nu numai ca aceasta i-ar garanta existenta politica", dari-ar capata dela Poarta §i toate cererile ramase pana atuncifaro indeplinire s, afara doar de acea neutralitate garantatade Europa pentru care Dimitrie Bratianu fusese trimes laConferinta.

Din unele parti se vorbia insa foarte lamurit ca Austria areintentia de a ocupa Romania. Inca din Ianuar 1877 era silit

I Raport din Petersburg, 13 Ianuar 1877: Matin it y a eu cerclediplomatique au Palais. L'Empereur m'a chargé de transmettre sesamities au prince. 11 a ajoute: J'espere que M. J. Bratianu n'a pasoublie les conseils que je lui ai donnes a Livadia. J'ai repondu que,I'attitude correcte de la Roumanie ayant recu ]'approbation generaledes grandes Puissances de l'Europe, j'osais esperer que Sa Majesteetait egalement contente de nous. Je n'ai pas a me plaindre, m'arepondu 1'Empereur. Il a dit au chargé d'affaires turc: J'espere quela Turquie acceptera les resolutions de la conference. Si elle les re-jette, j'en ferais retomber toute responsabilite sur votre gouverne-ment. Empereur a exprime a tous les ambassadeurs des esperancesde paix.*

2 .Aus dem Leben Konig Karls, III, p. 91.' Ibid., p. 81.

ROMANIA BSI RAZBOIUL DINTRE SERBIA SI TURCIA 175

Guvernul austriac sa declare prin jurnalul oficial ca zvonu-rile care au aparut intr'o corespondenta ungureasca despreo asemenea ocupatie a Principatelor, in cazul cand Ro-mania s'ar mi§ca, nu sunt interneiate 1.

Dar not primisem in momentul acesta nota misterioasaa lui Andrassy dela 17 Decembre, care nu se gase§te nicairi:nici rezumata in Memoriile Regelui, niciintreagain vre unul din actele care au ajuns la cuno§tinta mea.In adevar, mai tarziu, dupa trecere de cateva saptamani.Austro-Ungaria va spune ca ea ramane pe punctul notei luiAndrassy 1.

Pe de alta parte, tot impulsul lui Andrassy, care tri-metea studenti unguri sä manifeste la Constantinopolpentru Imparatia turceasca Si sperantele ei de a lua Ru-§ilor Crimeia I, Ikea sa vie la Bucure§ti, cam °data cuNelidov, un emisariu turc, Ali-beiu 4, §i el avea intentia dea mai trimete pe Rustem-beiu, ca sa incerce a stabili ointelegere cu Guvernul romanesc 5. Rustem acesta eraa§teptat astfel, in curzul lunii, decisive, Ianuar 1877.

Austria nu admitea catu§i de putin ca Rusia sä faca raz-

I Raportul lui Balaceanu, 11/23 Ianuar 1877: Il y a quelques joursle Gouvernement autrichien declarait dans le Journal officiel, edi-tion du soir, qu'il n'a acucun rapport avec la Correspondance hon-groise qui se faisait passer pour officieuse. J'apprends que ce de-vouement (sic) etait motive par l'article oft cette feuille, repondantau Romdnul, avait discute l'eventualite d'une occupation de la Rou-manie par les armees autrichiennnes."

2 Quoi qu'il arrive, Autriche-Hongrie ne se departira pas a notreEgard des declarations contenues dans le telegramme du comte An-drassy du 17 decembre dernier"; raport al lui Baliceanu din 7/19Februar.

a Aus dent Leben Konig Karts, III, p. 73.Ibid., p. 76.

1 On fait courir le bruit que Rustem-bey serait arrive a Bucha-rest pour chercher retablissement d'une entente avec le GouvernementOttoman"; scrisoarea lui Balaceanu din 17/29 Ianuar 1877.

176 POLITICA EXTERNA A REGELU1 CAROL

boiul In ass fel incat hotarirea din Julie 1876 sa fie cumvaeludata sau interpretata in sens mai favorabil Rusiei decatei. Nu admitea nici ca Rusia sä ocupe, in once forma, fieSi cu mandat al Puterilor, §i pe oricat timp, Bulgaria 1, caciin adevar Tarul declarase ca va ocupa Bulgaria daca vre-oturburare la Constantinopol va incerca sä stinghereascalucrarile Conferintei 1. Prin urmare, daca era ca Rusia säse amestece In lucrurile balcanice, ea sä se amestece maitarziu numai, §i indemnata de Europa.

Si, daca Austria states de o parte, de fapt §tim ce o hotarala aceasta. In Parlament chiar i se spusese de catre Slavii saia nu vor merge niciodata impotriva Rusiei 3-, Si pe atuncipoate ca aceasta prevestire s'ar fi indeplinit. Iar, ceva maipe urma, cand a Post vorba de o mobilizare austriaca me-nita sa corespunda mobilizarii partiale a Rusiei, facuta, amvazut-o, Inca in cursul toamnei, Si in Basarabia, Consiliul demini§tri comun, austriac §i unguresc, supt prezidentia Im-paratului, a hotarit a nu e nevoie de nici o mobilizareaustriaca fiindca, pe de o parte, Rusia voie§te pacea, iar,pe de alts parte, mobilizarea austriaca s'ar face foarte u§or,ass incat totdeauna se pot lua masurile trebnitoare a. Cu-noa§tem motivul adevarat pentru care Austria nu se

I Raport al lui Balaceanu din 23 Novembre. Cf. acelea din 26 li 27.3 Raport din Petersburg, 3 Decembre: Occupation n'est pas condi-

tion sine qua non pour la Russie, mais elle a declare qu'elle occu-perait Bulgarie sans hesiter dans le cas oii le moindre trouble auraitlieu en Turquie pendant les travaux de la Conference.°

3 Raport al lui BalAceanu, 8 Novembre : Autriche ne devrait pascompter sur Slaves dans guerre contre Russie".

4 Dans Conseil des ministres autrichien et hongrois, sous lapresidence de I'Empereur, on a agite la question de la mobilisation.On a reconnu qu'en presence des armements russes et eu egard auxchances persistantes de la pair, it n'y a pas lieu de se hater. Ii aOW constate une fois de plus que l'armee peut etre mobilisee enbits peu de jours"; raport al lui l3alaceanu din 18/30 Decembre.

ROMANIA I RAZBOIUL DINTRE SERBIA V TURCIA 177

hotara la o actitine mai indrazneata, dar natural a informa se proceda altfel : in forma se spunea ca Turcia tre-buie pastrata ass cum este, ca lumea are nevoie de pace§i prin urmare toate mijloacele de conciliatie se cuvine afi intrebuintate pentru a evita catastrofa Turciei.

In ce prive§te Germania, ea credea la inceput ca e binesa iea toate lucrurile ad referendum, lasand ca Austria sainnainteze in sens pacific, dar neluand niciun angajamentin ce prive§te o actiune a acestei aliate a sale, care pevremea aceia nu era singura, fats de legatura dintrecei trei imparati. Pe de alta parte, se semnalau relatiirele intre Germania §i Franta 1. Multi se temeau chiar deun conflict intre aceste doul teri. Si Bismarck intelegeamai ales sa-§i pastreze toata libertatea de a intervene inmomentul favorabil, prezidand congresul care trebuia sl.deie o noun forma Europei.

Din aceasta situatie generals a rezultat apoi acea seriede sfortari diplomatice care au adus conferinta din Con-stantinopol , conferinta pregatitoare intaiu si apoi con-ferinta propriu-zisa. Austria isi inchipuia ca aceasta con-ferinta va aduce foloase foarte man, §i ea avea Si un nou.proiect, pe care-1 proclama infailibil. De fapt, la conferintacare-§i incepe lucrarile in ziva de II Decembre st. v. §ile conduce rapede, supt presiunea evenimentelor, eraudoi oameni can puteau hoar': unul, personalita tea zgo-motoasa, navalitoare a lui Ignatiev, careia incercase a i seopune acel om de mare autoritate care a lost Salisbury.Innainte de a ajunge la Constantinopol, ministrul englezcerceta mai multe capitale europene, incercand sa prega-teasel un fel de acord al Puterilor in ce privete chestiuneacelor trei provincii revoltate : Bosnia, Hertegovina §i Bul-garia. N'a izbutit cum dorise, insa, atunci cand s'au deschis

1 Raport al lui BAlaceanu, 13/2o Ianuar 1877: L'attention commencea se porter serieusement sur l'Allemagne et la France, dont les rap-ports se tendent de plus en plus".


conferintele pregatitoare, se stia a planurile lui Ignatievvor intalni cea mai puternica rezistenta din partea talen-tului, cunostintelor, temperamentului si autoritatii repre-zentantului englez 1.

Conferinta era gata cu hotaririle sale, care dadeau Bos-niei si Hertegovinei jandarmi belgieni fusese vorba deRomani, Serbiei doua cetati, Muntenegrului mici concesiiteritoriale, iar Bulgarilor doua provincii independente 2,cand se dada lovitura solemna si naiva a Turcilor: procla-marea Constitutiei lui Midhat. El si ai lui judecau asa : Noisuntem acuzati ca, fiind Stat absolutist, intrebuintam metodetiranice, dar, daca am avea Constitutie si un Parlament, O.mai pofteasca terile acestea din Europa, a§A de mandre deconstitutionalismul si parlamentarismul lor, a mai zice cevaimpotriva unei Turcii care declara hotarit ca de astazi innaintenu va mai face nicio deosebire in ce priveste nationali-tatea si religia tuturor cetatenilor" sai! Din moment ceBulgarul, Bosniacul, Hertegovinianul este cetacean cu ace-leasi drepturi si poate fi deputat in Parlamentul terii sale,data intruneste anume conditiuni si, in once caz, el poatesa voteze pe deputatul sau, cine mai are un cuvant despus?

,Si, astfel, in vreme ce diplomatii negociau, era. mare fp-curie la Constantinopol, cu descarcaturi de tunuri si de-monstratii pe strada. Turcia noun se nascuse, constitutionall,parlamentara, indiferenta fats de religie sau de nationali-tate, asa cum era Anglia, dar fara traditiile seculare aleAngliei, fara toate sacrificiile si sfortarile din care rezultavaloarea morals fats de institutiile care se creiaza in des-voltarea unui popor. Diplomatii au zambit si au continuat dis-cutiile lor, dar actul rezultat din ele fu raspins de catre Mamie-

' Nelidov pretinde ca 1-ar fi potolit dibAcia lui Ignatiev; 1. c., IV, pp.256-7.

Iorga, 1st. Statelor balcanice, p. 3o2.

ROMANIA $I RXZBOIUL DINTRE SERBIA SI TURCIA 179

Consiliu otoman la 18 ale lunii; de alminterea Inca dinNovembre i se spusese Europei, de Midhat insu§i, a proiec-tul de reforme care circula in public nu poate fi primitde Poarta 1.

Constitutia aceasta, natural, a fost proclamata Si in deo-sebitele provincii, cu tot alaiul, cerandu-se ca toti sa se bu-cure de infratirea natiilor. Avem astfel descrierea scenei co-rnice care s'a petrecut la Tulcea : comandantul trupelor dobro-gene a chemat pe Bulgari Si li-a spus a de astazi in-nainte sunt cu totii frati ; s'a organizat un bal, s'au silitnegustorii sa ilumineze. Pretutindeni a fost ass, cu catsconvingere dintr'o parte §i din alta, i§i inchipuie oricine.

Am spus ca prin aceasta Constitutie Principele Romanieiera considerat intre §efii provinciilor privilegiate" Si ca,In mi§carea generals de indignare, aceasta a fost destul casa se hotarasca in sufletul lui simtitor actiunea alaturi deRusia. Se protests solemn innaintea Europei, iar Savfet(era retragerea protestului, nu ca sa. inlature articolul, cica sa-1 explice" printr'o declaratie".

CAPITOLUL VI.

Razboiul ruso-turc. Cele d'intaiu acte.Cu aceasta se incheie un intreg capitol din desvoltarea

problemei orientale in ajunul interventiei ruse§ti din April1877. Ceia ce se petrecuse insemna infrangerea, nu a Ru-siei, ci a Austriei, de o parte, caci al ei era proiectul, §i,de alta parte, infrangerea Angliei, care trimesese pe unfrunta§ dintre diplomatii sai §i-§i inchipuise a prin nego-ciatii conduse impotriva lui Ignatiev se va ajunge laconvingerea din partea Turcilor ca este bine sa se evite 0interventie militara ruseasca prin astfel de concesiuni.

1 Raport din Constantinopol, 22 Novembre: [Le Grand-Vizir dit quel,si le programme de la conference preliminaire est bien celui qui cir-cule dans le public, la Porte est decidee a le repousser.


Deci, la 3 Januar st. v. 1878, Ignatiev tines un discurs foarteinteresant pentru atitudinea Rusiei in acel moment 1. El de-clara ca prive§te conferinta ca dizolvata §i ca are un sen-timent de profund regret" pentru aceasta. Constata aTurcia se lass tarn de curentul periculos de manifestatiipatriotice ale caror origini nu sunt nici a§a de adanci, niciasa de intinse, pe cat de zgomotoase" 2, §i incheia ca Rusia,fOra sä ameninte cu razboiul, pentru moment, va considersonce ostilitate fats de populatiile cre§tine, once turburarein provinciile interioare sau in porturi ca o provocatiefall de Europa s ", al carii reprezintant void atunci sa aparaAlexandru al II-lea, Si spera sä Si poata ajunge acolo.

Se semnalau in acela§i timp cererile venite la ConferintaSi din partea altor cre§tini nedreptatiti, din Tesalia, Epir,Creta, §i se atragea atentia Portii asupra caracterului legi-tim al acestor plangeri, indemnand-o sa nu a§tepte efectelemiraculoase ale unei Constitutii abia schitate §i ale arilavantagii n'ar putea, in orice caz, sa se faca simtite, dacaea ar fi chiar perfecta, decat numai dupa executia ei con-§tiincioasa, intr'un timp mai mult sau mai putin indelungat,luandu- se masuri potrivite pentru a cruta omenirii tristulspectacol al reinnoirii tragicelor evenimente care au Mutsa se infioare de indignare lumea civilizata 4". In acela§i

Nelidov Ili atribuie meritul redactArii acestor discursuri; 1. c.,PP. 257-8.

' Se laissant entratner par le courant dangereux des manifesta-tions patriotiques dont les origins ne sont ni aussi profondes, alaussi dtendues qu'en sont bruyants les dclats.a

a Provocation a l'Europe.6 En l'engageant a ne point attendre les effets miraculeux d'une

Constitution dbauchde et dont les avantages ne pourraient en toutcas se faire sentir, si elle dtait meme parfaite, qu'apres son execu-tion consciencieuse pendant un espace de temps plus ou moires prolongd, pour prendre les mesures efficaces afin d'dpargner a l'huma-nite le triste spectacle du renouvellement des tragiques dvdnements

-qui ont fait fremir d'indignation le monde civilise"

RAZBOIUL RUSO-TURC 181

timp Turcia era somata ca, alaturi de Constitutie, sa pastrezetoate indatoririle sale anterioare cuprinse in tratate.

Cine ar crede a vechii prieteni ai Turciei : Anglia, inrindul intaiu, din principiu, Austria, in rindul al doilea, camasura de oportunitate, din du§manie fats de Rusia, aulost descurajati de e§ecul conferintei din Constantinopols'ar in§ela. Dupa ce disparuse putinta de a se cruta inte-gritatea i independenta, prestigiul Turciei in aceasta forma,s'a venit la aka ideie : natural ca a doua zi dupa schim-bari a§a de mari, Turcia nu poate sä garanteze executareareformelor, dar sa i se dea un timp pentru aii incercazisa Constitutie ; daca traie§te, sä zicem, un an, ea va faceminuni, multamind populatia cre§tina, scazand impozitele,dand o justitie impartiala, impiedecO.nd excesele musulmane,fac.and sä dispara ba§buzucii.

S'a §i luat hotarirea din partea Europei de a se acordaacest termen de gratie, Si Andrassy spunea, la sfar§itullui Latium-, ca el va arata lumii ca exista Inca o Europa 1.

Si Europa, inviata astfel, ii spunea Turciei ca acesta esteun termin de experienta §i, daca nu incepe a -'i lua imediatmasurile cuvenite, ea nu se va gasi numai innaintea Rusiei,ci innaintea tuturor Puterilor, care vor §ti la sfar§it sa ieimasuri radicale menite sa inlature ace) ultragiu fats decivilizatie care era prezenta in Europa a unui Guvern ra-zimat pe astfel de nenorocite traditii ale trecutului, dincare nu poate sä se desfaca.

Lucrurile ar fi mers Inca pe aceasta tale daca in Rusianu s'ar fi simtit umilinta ce era legata de o asemenea pa-rasire a cre§tinilor din Balcani.

1 ,,I1 existe encore une Europe" (dupa foaia oficioasA); raport al luiBalAceanu din 27 Ianuar 1877. Pentru Nelidov (pp. 263-4) ar fi fostnumai o propunere a lui Gorceacov, pe care el, Nelidov, ar fi fAcut-osa fie raspinsl Inteun Consiliu prezidat de Tarul Ins*.


Serbia fusese silita, la 28 Februar, sä se inteleaga cu-Turcii, parasind toate sperantele sale, bucuroasa ea salvaseintegritatea teritoriului §i tronul. In ce prive§te Muntenegrul,el era inca'n stare de razboiu cu Turcia; ceia ce nu inseamnaca se continuau ostilitatile, ci numai a legaturile IntrePoarta §i Muntenegru erau acelea ale unor oameni carinu se bat, dar n'au incheiat nici pacea. Principele cereaconcesiuni teritoriale : Nic§ici, cutare trib albano-slav dinvecinatatea sa, iar Turcia era dispusl sa acorde o ase-menea schimbare de granita numai cu conditia, inaccep-tabila, ca Muntenegrul, tart libera de atata vreme, sä ad-mita ca face parte integranta din Imparatia Sultanului,ceia ce ar inlaturat umilinta concesiunilor.

Nu era insa un pod de our pentru Rusia acela carei se °feria, atunci §i ceva mai tarziu, pentru ca sa treaca lapace, la demobilizare, la vechea stare de lucruri. Si elleaccepte", scrie Balaceanu la 8/20 Mart, ce n'est pas precisement sur un pont d'or qu'elle operera sa retraite."Venise, in sfar§it, ceasul cand Si pentru Tar onoarea Rusieiera amestecata. i atunci Gorceacov face declaratia so-lemna ca, de fapt, chestiunea a intrat intro nfaza noun 1", Si re-prezentantii Rusiei in strainatate furl indemnati sä comunicedeosebitelor Guverne acest nou punct de vedere, intreban-du-le ce cred.

Anglia staruia sä se a§tepte experienta turceasca 3, iarViena raspunse, foarte rApede : n'a sosit momentul: il n'estpas encore temps d'aviser" 3.

1 V. raportul din Constantinopol, 4 Februar 1878, si raportul din 7/19Februar al lui BAlAceanu.

1 Elle est d'opinion qu'on ne pouvait rien decider avant de savoirsi et comment Turquie tiendra ses promesses et que, dans tous lescas, it faudrait lui laisser faire experience de ces reformee; raportal lui BAlAceanu, 6/18 Februar.

I Raport din 27 Ianuar/ 17 Februar, al lui Balaceanu. §i Andrassyasigura CA Rusii n'au de gAnd a ne navali" (que Russie songe ac-tuellement a nous envahir"); raportul aceluiasi (din 7/19 Februar).

RAZBOIUL RUSO-TURC 183

Ignatiev merse atunci, Inca din Februar, la Londra apoi-i la Viena, Para a reusi insa in misiunea sa 1. 0 noun misiunela Londra, a rivalului sau, contele zSuvalov, in Mart,aduse propunerea demobilizarii, daca se va incheia paceacu Muntenegrul pana la i-iu April st. v. si daca Poartava trimete ambasadorul sau special la Petersburg 2. Sereusi totusi a face ca formula ruseasca sa fie discutatasi prefacuta in conferinta dela Londra, la sfarsitul luniiMart,conferinta care, de fapt, punea In vederea Turcilornevoia unor anume concesii. Reformele sä le fad. ime-diat Turcii, daca nu vor sa alba Europa intreaga impo-triva lor, si trebuie sä caute in acelasi timp si mijlocul dea se intelege cu Rusia, trimetand acel reprezintant al lor,tin ambasador extraordinar, la Petersburg spre a discutalucrurile privitoare la Balcani cu diplomatii Tarului ; peurma va fi o demobilizare reciproca si pacea Europei vafi asigurata.

Romania se temea si sovaia, ceia ce era explicabil, dataaceasta, in haosul produs de actiunea unei diplomatii preainteligente pentru a avea si simtul realitatilor cu privirela care discuta. In Februar, la 22, Nicolae lonescu facessa se intrebe la Berlin daca Ignatiev e Inca acolo si adau-gia: Incercati a afla in acelasi timp ce intelege a faceCabinetul din Petersburg cu Basarabia dupa abrogarea tra-tatului din Paris". Iar din Viena venia raspunsul, in Mart, caenici in mesagiul cu care este insarcinat Ignatiev, nici in orice

I V. li Nelidov, 1. c., pp. 26or.s Raport din 3o Mart, Petersburg: Conte Schouwaloff a dtd chargé

de declarer verbalement aux Anglais que la Russie prend rengagementde demobiliser a condition que la pair entre Turquie et le Monte-negro sera conclue avant le I (13) avril et Turquie enverra An am-bassadeur a S.-Pdtersbourg pour negocier directement du sort deschretiens de l'Orient ". CV. raportul lui Baliceanu din aceiali zi.Cf. rapoartele publicate In Ion C. Breltianu, Discursuri, scrieri, etc.,II', Pp. 537-8.


alta comunicare a Guvernului rusesc n'a fost vorba sg se de-clare tratatul din Paris perimat, nici sg se invite Puterilegarante la o actiune comung contra Turciei in puterea ace-luia§i tratat 1." Ori : Nisi in proiectul protocolului adus deIgnatiev la Paris, nici in textul actualului proiect, nu estevorba de retrocesiunea Basarabiei. E inutil sa adaug cgIgnatiev insusi n'a vorbit niciodata de aceasta."

Dupa ce, deci, grija Basarabiei dispgruse pentru moment,ramanea numai chestia conventiei militare.

Indatg ce s'a ajuns la formula din Londra, s'a produs laViena o bucurie extraordinatg. Pentru moment erau in-lgturate greutatile, iar, daca se va produce, totui, un razboiu,Bosnia Si Hertegovina erau asigurate prin invoiala din Iulie.Dar, pentru cg Austria n'ar fi fost in stare sä se manifeste §imilitar in sprijinirea drepturilor sale, era mai bine Ca lu-crurile se amanau, Si mai ales era foarte bine cg Rusia,care amenintase a§a de mult, in care se puseserg atatea spe-rante din partea cre§tinilor balcanici, el Rusia nu se do-vedia in stare sa-i ajute efectiv.

1 Veuillez repondre si general Ignatieff se trouve encore la.Tachez aussi d'apprendre ce que le Cabinet de St.-Petersbourg en-tend faire avec la Bessarabie apres l'abrogation du traite de Paris".Ras puns (12 [Mart], Bali ceanu): Ni dans message dont Ignatieff estcharge, ni dans toute autre communication du gouvernement russe,ii n'a pas ete question de declarer traite de Paris dechu, pas plusque d'inviter les Puissances garantesi l'action commune contre Tur-quie en vertu du meme traits. Je suis d'avis que vous devez fairede ceci l'objet d'une communication au Moniteur Officiel". Cf. acelai,la 16 Mart: Pas plus dans le projet de protocole apporte par Igna-tiew a Paris que dans texte actuel du projet, tel qu'il a ete remaniea Paris, it n'est question de la retrocession de la Bessarabie. Inutiled'ajouter qu'Ignatiew lui-meme n'en a jamais parle." §i la 15/27Februar N. lonescu scrie : Vous etes plus a meme que nous de ve-rifier nouvelle que vous nous signalez par telegramme du i6 fd-vrier. Nous vous serions reconnaissants si vous

d'avoirnous donniez infor-

mation plus precise qu'il vous est possible du cote du Pruth.0

RA.ZBOIUL RUSO-TURC 185

Aceasta ar fi fost insa o catastrofa morale pentru Rusiain Balcani, caci atunci Austria ar fi putut sä continueactiunea ei de odinioara, de cand cu vizita dela Cattaroa imparatului Francisc-Iosif. Ei bine, pe Rusia a scapat-odela acest dezastru moral, silind-o sa intervie militar,absoluta impotrivire a Turciei, orbits, innebunita de noileei teorii constitutionale, fate de orice fel de concesieserioasa.

Venim astfel la insa§i declaratia pe care Poarta a facut-o infata cererilor Europei, cel mai convingator act de pierderetotals a simtului realitatii ce se poate aduce impotriva Tur-ciei noun.

La 9 April, dupe ce i se prezintase hotarirea Europei,Safvet-Paqa declare ca: innainte de toate Turcia regretaca n'a fost chemata sa discute §i ea la Londra Si, prin ur_mare, de oare ce s'a discutat despre lucrurile ce o privescfara participarea ei, hotarirea Europei n'are pentru dansanicio valoare, e un act nelegitim". Si el urma cam astfel :conditiile care ni se expun sunt irealizabile": avemConstitutia, avem reformele noastre ; de acum innainte, elesunt suficiente ca sa inlature orice interventie in contraintegritatii Si independentei Imperiului. Serbia a fostredusa la tacere 1"; acum se negociaza cu Muntenegrul.Dar, de oare ce Rusia atata in Balcani §i Turcia chel-tuie§te prea mull, a fost silita sa mobilizeze: e adevaratca pe tot lungul Dunarii, precum Si la Varna, la Sumla,se stransesera trupe turce§ti in numar foarte mare.Acum a venit momentul se se puie capat ,mettre unterme" situatiei intolerabile . Iata, prin urmare, ce pro-pune Turcia constitutionala :

Considerand Muntenegrul ca o parte integranta a te-

I La Serbie a et6 rdduite au silence."

i86 POLITICA EXTERNA A REGELUI CAROL

ritoriului otoman" 1, i se ofera o rectificare de frontiere ".Poarta e gata la reforme, dar conform cu Constitutia, inplenitudinea libertatii sale". Si ofera sa Si dezarmeze, dardupa ce va fi dezarmat Rusia. to sfar§it ea protesteazaimpotriva terminilor jignitori" cu privire la dezordinile cares'ar putea produce : doar excitatiuni venite din afara" 2daca ar aduce nemultamiri artificiale. Iar un sol la Pe-tersburg e gata sa.-1 trimeata, dar numai ca un act decurtoazie", §i bine interes ca aceasta n'are nicio legaturacu chestia orientala.

Rezumand, actul Puterilor, spune Savfet, a produs oimpresie penibila" , §i cu atat mai mult s'a intarit aceastaimpresie, cu cat s'au amestecat o multime de chestiuni caren'aveau ce cauta. De pilda ar fi fara folds sä amintim pa-sagiul din protocol care prive§te cele doul Principate" '.

de alminterea, vorbind de astfel de lucruri, Europa arataputin respect fats de independenta Si suveranitatea" Tur-ciei. Un interes comun" al Europei pentru reforme in celetrei provincii este neadmisibil". Este insa un interes realpentru reforme in Turcia, spontaneu, dar un interes spe-cial", cum e cel care se propune, pe acesta 11 InlaturaTurcia. Toti sent cetateni, din toate provinciile, toti de opotriva de fericiti ; bunatatea regimului se intinde de o po-triva asupra tuturor partilor Imperiului. Poarta e dispusasa tina sama de pretentiile legitime ale supu§ilor sal cre§-tini", dar nu poate admite ca amelioratiile care i se re-comanda sä trebuiasca a fi limitate exclusiv la elementulcre§tin4". E prin urmare foarte nedrept a se prezinta chestiunea

1 Considerant le Montenegro comme une partie integrante du ter-ritoire ottoman."

2 Excitations venues du dehors."II serait sans utilite de rappeler ici les passages du protocols

concernant les deux Principautes et la question desarmement."4 Elle ne saurait admettre que les amelioration qu'on lui recom-

mande doivent etre limitees exclusivement a Pelement chretien.

RAZBOIUL RUSO-TURC . 187

in a§a fel, ca §i cum cre§tinii singuri ar avea de prezintatdoleante : §i cre§tinii §i musulmanii, dela proclamarea Cons-

devenisera un singur corp politic". Turcia, incalitatea sa de Stat independent, n'ar putea sä recunoascaa fi pusa supt vre-un fel de supraveghere, colectiva sauba" caci aceasta ar insemna o pozitiune umilitoare faraexemplu pe lume 2".

Tratatul din Paris, spunea Safvet la sfar§it, care precizeazaneinterventia Europei in afacerile Turciei, nu poate fi inla-turat printr'un simplu protocol ca acel din Londra ; untrocedi d'intimidation, o procedare de intimidatie", nu poateizbuti fats de Turcia noua ; de alminteri, ea este lipsita deorice echitate, prin urmare de orice caracter obligatoriu 3".Turcia simte ca lupta astazi pentru existenta sa si estehotarita a 'Astra in lume locul pe care Providenta i 1-ahotarit 4." Si, daca Puterile inteleg sa se amestece, Guver-nul otoman li spune ca onoarea lui este angajata in pas-trarea vechii situatii. 0 singura concesiune e Bata sa faca:dezarmarea imediata Si simultana cu Rusia".

Intelegem foarte bine ce efect a putut sa aiba aceastadeclaratie. S'a mai incercat, la Viena, la Londra, sa se cauteun termin, sa se invoace mediatia engleza, pe care Turciaar fi cerut-o. In zadar. Inca de la sfar§itul lui Mart, repre-zintantul Rusiei la Constantinopol era ins.tiintat ca pans lajumatatea lui April ii va veni declaratia de razboiu 3.

e La Turquie, en sa qualite d'Etat independent, ne saurait se re-eonnaltre comme placee sous aucune surveillance, collective ou non.

2 cline position humiliante et sans exemple dans le monde.)3 nDepourvu de toute equite et par consequent aussi de tout Ca-

ractere obligatoire."4 La Turquie sait qu'elle lutte aujourd'hui pour son existence.

DecidCe a conserver dans le monde la place que la Providence luia destinee."

6 Nelidov, 1. c., p. 265-6.

2,


Reprezentantul Romaniei la Petersburg faced Inca la sfar-situl lui Mart un raport in care declara ca, dupa parerea im-pdratului, nu s'ar putea lua niciun angajament cu privirela demobilizarea ruseasca, ca Rusia n'ar putea sä facdnicio concesie si ca razboiul va izbucni, toata raspundereacazand asupra Angliei. Agentul adaugia : mi s'au datasigurari la Ministeriul de Externe ca, in caz de razboiu,se va face o intelegere cu Guvernul princiar 1". DeciAgentul Romaniei in Rusia n'avea ideie atunci, la sfar-situl lui Mart, de negocierile ce se urmau la Bucuresticu Stuart, Bobricov si Popov, acestia doi trimisi de Marele-Duce Nicolae,inca din Decembre, cu privire la conventiamilitara, care, din forma neacceptabila in care se infatisase in-taiu, sfarsise, Inca din Novembre, prin a lua o alta formape care sä o poata primi ai nostri s, deli far% a-i banuirezer vele.

insa am spus-o Rusia era hotarata sa ispraveasca.Expira acum terminul fixat Turcilor de Gorceacov. Tarulpleca la Chisinau, unde de multa vreme se gasia Marele-Duce Nicolae, si de aici data proclamatia lui, de mult pre-gatita, care spunea ca ceasul fixat pentru a apara onoareaRusiei a sosit, enumerand toate incercarile facute pentru aaduce Turcia la realitate si cons tatand ca, din nenorocire,toate aceste incercari au ramas zadarnice. Iar Gorceacov,in declaratia sa din 7 April st. v., catre ambasadorii Rusiei,incheia spunand ca acum calea armelor a devenit o ne-cesitate 8".

[L'Empereur declare] qu'il ne pourrait prendre aucun engage-ment relativement a la demobilisation, que la Russie ne saurait plusfaire aucune concession et que guerre dclatera : toute responsabilitedevait en tomber sur Angleterre... On m'a encore assure au Ministeredes Affaires Etrangeres [que la Russie], en cas de guerre, aurait uneentente avec le Gouvernement princier" (raport din 29 Mart).

Aus dem Leben KOnig Karls, III, pp. 87, in, 14, 117 §i urm.' La voie des armes est une necessity ."

5i

RAZBOIUL RUSO-TURC 189.

Oricine a urmarit cu atentie aceasta expunere i§i va fidat sama ca., astfel, razboiul din 1877 n'a fost o aventuraruseasca, pornita din nesfar§ita sete de dominatie a Rusieiin Orient. Fara sa paraseasca o traditie pe care nu inte-legem a o apara, in momentul acela Tarul nu era inspi-rat de dorinta de a turbura pacea Europei Si de a pune dinnou, intr'o forma hotaritoare pentru toate timpurile, chestiu-nea Orientului.

Atatarea austriaca, turburarea lini§tii in Balcani, inter-ventia Europei au fost prevenite numai de Rusia, care nuputea decat sa piarda de pe urma succesului acestei interventii,care ar fi ridicat numai pe aceia in care ea avea tot dreptul savada rivala sa, cu nesfar§it mai putine drepturi, in Penin-sula Balcanica.

Stat catolic, Stat pe jumatate german, pe jumatate ma-ghiar, Slavii fiind impiedecati de a da directia afaceri-lor, Austria, care varsase mult mai putin sange invaile Balcanilor, avea mai putin drept de a intervene inafacerile Peninsulei decat Rusia ortodoxa, Rusia slava,decat Rusia care un Sir intreg de ani pierduse mii Si miide oameni pentru scopurile sale, de sigur, dar, pe alaturi,Si pentru binele populatiilor acestora din Balcani. Cu toateacestea Rusia era gata sä accepte solutia pacifica rezul-tand din lungile sfortari europene menite sä foloseascaprestigiului alteia. Dar dupa un act ca al lui Savfet niciamare Putere din lame nu putea sy raspunda cu altcevadecat cu o declaratie de razboiu.

Ru§ii treceau Prutul dupa incheierea, la 4/16 April, a uneiconventii cu Romania, ingrijita Si precisa, al carii caracterera Si politic.

In preambul se infati§a astfel situatia politica : Rusia apa-rea ca mandatary a Europei, lucrand in intelegere cu cele-lalte Puteri" ; ea avea drept scop numai a imbunatati soartacre§tinilor supu§i dominatiei Sultanului" ; ea recurgea la ac-


tiunea militara numai pentru a capata o garantie fat deiritatia Mohammedanilor Si vadita slabiciune a Guvernuluiotoman" §i, in acela§i timp, se asigura ca Rusia se inda-torefte a menlinea fi a Odra integritatea teritoriala a Ro-maniei", de§inumai pentru ca vre-un inconvenient sau vre-oprimejdie sa nu rezulte pentru Romania din faptul treceriitrupelor rusefti pe teritoriul ei ". Cele patru articole asi-gurau deci trecerea o§tilor pe la noi, lamurind ca drepturilepolitice ale Statului roman, a§a cum reiese din legileinterioare Si din tratatele in vigoare", vor fi pretutindeniSi totdeauna tinute in seama.

UrmA apoi o conventie tehnica. Ea prive§te intrebuinta-rea de Ru§i a mijloacelor de corespondenta Si comunicatie,aprovizionarea, legaturile dintre autoritati §i armata straina;se prevedea cA nu vor fi trupe ruse§ti" in Capitala terii 1.

Era vorba de intrarea in vigoare a conventiei dup. ra-tificarea de Parlamentul roman. Dar trupele treceau pe pa-mantul nostru innainte ca aceastA conventie, incheiata intredoua Guverne numai,existenta unui ,Guvern" roman, adecaa unei ad ministratii romane§ti, n'o putea tagadul, evident, niciRusia! sa fi trecut prin Camere,poate §1 pentru a nu aveaniciun angajament formal, in toate formele de drept, fals de oRomanie care s'ar putea sprijini pe acest angajament. Deci,pentru a calca pe pamantul unei Romanii vasale, de aceiaarmata ruseascA trecea innainte ca proiectul sa poata fi su-pus Camerei. in felul acesta Rusia nu se gasia innainteaunei teri unite Si independente, ci innaintea provinciei pri-vilegiate" turce§ti, putand sa ceara din pAmantul ei ce avelintentia sä ceara dela Turcia, pe care era sigurA s'o bi-ruiasca pans la sfar§it. Nu era gre§eala oamenilor dinApril 1877 Kogalniceanu inlocuise, la 2 ale lunii, pe Ni-

1 V. Kogalniceanu, Acte si Documente, I, Bucurelti 1893, pp. 177-9;p. a §i urm.; Aus dem Leben Konig Karts, III, p. 119 urm. Cf.

Bulletin de l'Institut pour I'dtude de l'Europe sud-orientalea, III, p.138 §i urm.

II,

RAZBOIUL RUSO-TURC 19i

colae lonescu, plecat °data cu neutralitatea dar era desigur gre§eala oamenilor din Iunie 1876.

Cum am mai spus, puteam interveni atunci alaturi deSarbi impotriva Turciei, cad batearn Turcia cu siguranta,§1, cand intervenia Rusia, ea gasia doua State indepen-dente, biruitoare, in stapanirea unor provincii asupra ca-rora aveau drepturi.

Acuma, trebuiau sa se primeasca toate conditiile, grele,irevocabile, ale fatalitatii.

CAPITOLUL VII.

Independenta0 zi innainte de venirea lui Kogalniceanu la Departa-

mentul Afacerilor Straine, Romania facuse care Puteri onoun declaratie solemna.

Declaratia dela 1/13 April, -iscalita de loan Campineanu,este o asigurare de neutralitate absoluta, perfecta, cu mar-turisirea cä totu§i trebuie sä li se permita Ru§ilor trece-rea pe teritoriul Romaniei. Nota circulars spunea ca raz-boiul este acum inevitabil Si iminent", ca in acest cazvom cauta sa hotarim conditiunile pentru trecerea Ru§ilorpentru a scAdea pagubele pe care le-ar putea face terii,ramanand totu§i", cum o cerea §i Boierescu, in Camera,un specialist in ce privia tratatul din Paris 1,--in neutra-litate complecta. Prin aceasta not ramanem", i se spunea luiBalaceanu, cu desavar§ire in limittle declaratiei pe careati comunicat-o din partea contelui Andrassy. Acest mo-dus vivendi exclude orice alianta Si orice cooperatie. To-tu§i, ca sä putem persista in aceasta linie de conduits, tre-buie ca Turcii sä nu caute a transporta teatrul razboiuluila noi". se incheia astfel: O actiune energica a contelui

3 Discursuri, I, p. 686 qi urm.

Si


Andrassy la Constantinopol poate singura sa ni evite acesteprimejdii lsi urmarile ce ar rezulta din ele 1°.

Trebuia deci sa intervie Austria pe langa Poarta pentruca Turcii sä nu se supere de faptul ca Ru§ii au trecut peteritoriul Romaniei 1 Austria, care ni spusese apriat, la 20Mart, ca nu se opune trecerii Ru§ilor, dar nu li permitela noi cel mai inofensiv act de guvernamant, cea maimica anexare, iar noun nu ni ingaduie vre-o legatura cu ei.

Evident, i se cerea §i Austriei prea mult ca interventie,dar mai ales i se cerea Turciei prea mult ca rabdare 1 Noifaceam parte, dupa teoria lor, din Imperiu, §i ni trimisesePoarta §i omul ei care sg ne indemne in acest sens, cu is-pite de independents. Turcia avea intentia sä ne amestecein razboiul ei de partea ei, §i Marele-Vizir s'a §i intere-sat pe langa noi de conditfile in care o cooperare a tru-pelor noastre cu cele turce§ti ar fifost cu putinta. Pe de akaparte, trupe otomane se strangeau la Vidin, la Rusciuc §i sezvonia despre planul de a ocupa Calafatul, Turnul, Oltenita§i Barbosii pentru a se putea ataca apoi Bucure§tii 2.

, Dans ce cas nous chercherons a regler conditions passage Russesafin attenuer dommages pour pays, tout en restant dans une neutra-lite complete. Par cela nous restons entierement dans les limites dela declaration qu'avez communiquee de la part du comte Andrassy.Ce modus vivendi exclut toute alliance et toute cooperation. Cepen-dant, pour que puissions persister dans cette ligne conduite, it fautque les Turcs ne cherchent point a transporter theatre guerre cheznous... Inquietude encore tits grande dans le pays, car, a cote descalamites de la guerre, pn craint des incursions et des massacres.Une action energique du comte Andrassy a Constantinople peut seulenous eviter ces dangers et les consequences qui en resulteraient."Andrassy a aratat a nu se poate; Ion C. Brdlianu, etc., II, pp.557-565 li urm. Acolo li In V. Kogalniceanu, o. c., celelalte actecare nu sunt citate altfel. Cf. pentru raspunsul turcesc, ibid., p. 575.

3 Raport din 26 April al lui BAlAceanu: Clapka a passe par Vienneen revenant de Constantinople. II a dit confidentiellement a l'ambas-sadeur de France que les Turcs occuperont quatre ports de notrerive, a savoir Calafat, Turnu-Magurele, Oltenitza et Barbosch, pourdetruire chemin de fer et s'emparer de Bucarest."

INDEPENDENTA 193

A doua zi dupa aceasta, un numar de barbati politiciprimiau din partea lui Ion Bratianu, pre§edintele Consiliu-lui, urmatoarea in§tiintare, datata din 2 April:

in fata imprejurarilor din afara, Maria Sa Domnitorul,avand a va consults, sunt ordonat a va invita mane, Sam-bata, la Palatul din Capita la."

Stim ce s'a petrecut acolo. S'a incheiat un protocol, §iminuta se gase§te, de§i pe scurt, §i intr'unul din izvoarelepublicate 1.

Trebue sa marturisim ca nici until din cei consultati nus'a ridicat pans la cele mai modeste a§teptari, ca lamurire§i ca energie a politicei sale : este o teams, o rezerva, onecunoa§tere a situatiunii, o ingaimeall in toate lucrurilecare se spun acolo, pentru unii, Si o totals lipsa a senti-mentului de demnitate a terii Si a natiunii care face rau, pentrualtii. ,Si dupa procesul-verbal al Consiliului de Coroanatrebuie sa recunovem ca: ideia curagioasa, hotarita,consecventa cu toata politica facuta in trecut, este a Prin-cipelui, poate §i a lui Bratianu ; in orice caz, a nimanuidintre ceilalti. Nici a lui Kogaliiiceanu, care a dat pe urmao forma foarte frumoasa unei politice pe care insa nu oavea in minte de loc la inceputul lui April 1877.

Sa-i luam pe rand. tntaiu s'a intrebat Constantin Bozianu,jurist eminent, a carui amintire a fost serbatorita in 1914.lata formula lui: 4 Neutralitate absoluta Si trecerea liberapentru Turci ca Si pentru Ru§i, de vreme ce din nenoro-cire nu ne putem impotrivi cu folos niciuneia din acestedoua Puteri... Suntem intr'o astfel de pozitie fata de Ru§ica, chiar daca ei ar fi victorio§i, totu§i not nu am aveanimic de ca§tigat, caci crearea unui Stat mare slay din-colo de Dunare nici chiar nu ar fi in interesul nostru.i Siadaugia ca, de altminterea, Turcii nu vor lass Principatelesä fie baza de operatie".

3 IOU C. Brdfianu, etc., II', pp. 569-71.


Si, pentru ca, dupa prima intrebare daca trebuie sdpastram neutralitatea, a doua fusese : daca, in caz de tre-cere a o§tirilor ruse§ti, ar trebui ca Guvernul sä reguleze inacord cu Guvernul rus trecerea Si conditiunile trecerii inRomania", la aceasta Bozianu zicea : da, §i, fiindca mai sunt§i Turcii, sä se opreasca pe cale diplomatica trecerea lor.

Parerea lui Manolachi Costachi, fost pre§edinte de Con-siliu cu cateva saptamani in urma, persoana foarte binevazuta §1 cu o reputatie de mare intelepciune, era aceasta :este bine sa nu se puie nicio stavila intrarii Ru§ilor intare. Dar sä nu cooperam cu Ru§ii", ci no§tirea noastrasä exercite politia Si sd apere populatiile vecine de exce-sele o§tirilor ruse§tia.

E randul lui Dimitrie Ghica, fiu de Domn, §ef de Guvernimpaciuitorul cu Austro-Ungaria : Europa, zice el, a fostindiferenta fats de noi; prin urmare ea n'are dreptul säcritice orice actiune a noastra ; Romania nu mai poate fineutra. Apoi : o politics de negatiune nu se poate admite,cad pang la fine tot am fi implicati Si nu am face cleatsä culegem relele, fat% a avea cel putin partea buns ".Si procesul-verbal continua: Printul Ghica crede ca arfi facut bine Guvernul sä intrebe Si Guvernul austriac, §ichiar sa-i ceara, cu §tirea Europei, ocuparea Romaniei decatre o§tirile Austro-Ungariei spre a Impiedica trecerea ori-aril o§tiri straine". Daca Europa refuza a cia mandat.Austriei §i daca Austria refuza a intra in Principate, atuncisa facem ceia ce interesul nostru ni va dicta". Dar, na-tural, conventiunea cu Rusia s'o incheiem.

Kogalniceanu incepe declarind ca regrets Si el dizolva-rea Senatului, ca dezaproba atitudinea Guvernului in ulti-mul timp: e partea deputatului de opozitie. Nu §tie caree starea noastra fats, de celelalte Puteri Si In special pro-punerile ce s'ar fi facut de catre Rusia. Crede, in lipsa dealte elemente cunoscute, a Rusia victorioasa ar popri Ba-

INDEPENDENTA 195

sarabia ce i s'a luat prin tratatul de Paris. Asemenea s'arcrea dincolo de Dunare State slave puternice, ceia ce ar fi,precum a zis d. Bozianu, strain intereselor noastre. Nueste in interesul Romaniei a face alianta politica cu Rusiasau sä coopereze cu dansa". De alminterea, observa el,Turcii ar ajunge mai curand la Bucure§ti cleat sä se poataindrepta trupe ruse§ti impotriva lor. Prin urmare, data estesä se incheie o conventie, sä fie numai pentru ntrecerea§i indestularea o§tilor, Para caracter politic". D. Kogal-niceanu se une§te cu principele Ghica ca sä lucreze laViena spre a obtinea poprirea Turcilor de a trece lanoi, de a face din Romania teatrul razboiului." De oarece se credea ca vor trece Turcii la Calafat, de fried sanu treac . altii impotriva Vidinului, e de parere sa sedeclare neutralitatea punctelor ocupate de trupele noastre,care puncte urmau a fi aparate impotriva Turcilor ca §i im-potriva Ru§ilor, ceia ce era extrem de greu 1.

Daca Turcia, fiind intrebata in chip categoric, ar declaraca-i mai trebuie Si alte puncte strategice, §i acestea sä fieocupate de noi. Iara, daca Turcia n'ar primi aceasta §i

§i-ar rezerva sä faca din Romania teatrul resbelului, inasemenea caz este de datorie O. ne impotrivim cu energie,Si chiar sa ne aliem cu Rusia Si cu orice alta Putere spreapararea teritoriului nostru de relele razboiului, facandatenti pe Turci ca ei au impiedecat desvoltarea noastra §ica ni-au paralizat sfortarile pentru a putea apara cu maimult succes hotarele Si neutralitatea noastra. Staruintelenoastre diplomatice trebuie a se face pe langa. Puterile oc-cidentale Si in deosebire pe langa. Cabinetul din Viena."

Era, totu§i, aici o portita in sensul interventiei militare;cand Turcia ar vrea sä stramute razboiul pe malul stang alD unarii.

Vine dupa aceasta declaratia extraordinary a lui IonGhica: Daca Turcia ar intra in Romania sau ar ocupa

1 ,,SA se apere contra ambelor ottiri.'


unul sau doua puncte strategice, nu ar face aceasta decatspre a se pune la adapostul unei campanii contra lor. Einu ar face aceasta decal contra unei agresiuni. Dum-nealui nu crede ea Turcii ar transports teatrul razbo-iului in Romania. Asemenea nu crede cA Austria ar ra-manea indiferenta in un asemenea caz, §i a ar intervenichiar a main armee spre a impiedeca ca teatrul razboiuluisa fie la noi. Nu crede sa fie interesul Turcilor sä fie maicruzi decat altii Si O. ne considere ca vrajma§i, afara decazul cand noi am primi (sic) pe Ru§i §i am da cu pu§tileintein§ii (Turcii). Nu este de temut masacrele §i violen-tele trupelor turce§ti, pe cat timp nu ne-am pune inpozitie de a fi considerati de dan§ii ca inimici Si ca aliatiai Rusiei. In cazul insa de a trage cu tunul contra lor, arputea, ca represalii, sa arda §1 sa distruga ora§ele de pelitoralul Dunarii. Dumnealui nu crede ca simpatiile Euro-pei sä fie pentni Rusia, de vreme ce aceasta Putere faceun resbel contra vointii unanime. Crearea §i organizareaStatului roman a fost Pacut prin tratatul Parisului spre arezista Rusiei in caz de a voi sa treaca peste fruntariilesale, iar nu spre a-i facility mersul Si intreprinderile. Dum-nealui cere neutralitatea perfecta, aceia§i cumpana, acelea§imasuri Si in privinta Rusiei §i in privinta Turciei, §i deaceia apararea Calafatului contra Turcilor ar fi un act deostilitate contra lor."

Avem Si parerea lui Alexandru G. Golescu: dupatratate noi trebuie sä concertam apararea terii cu Turcii.A face o conventie de regularea trecerii cu Ru§ii ar fia inlatura tratatele, a ie§1 din neutralitate §i a claramaneutralitatea noastra." Sa apelam mai ales la Austria,care Putere nu poate decat sä aiba bune intentiuni spre a neocroti, de vreme ce acest Stat ar fi chiar el amenintatprin ocuparea terii de catre °virile ruse§ti. AsemeneaAustria ar trebui sa impiedece pe Turci. Iar armata noastranu poate sä se impotriveasca la aceste doua marl Puteri."

INDEPENDENTA 197

De se face conventia cu Ru§ii, Europa §1 Austria re-fuzand sa ne apere, sa se faca asemenea conventie §i cuTurcii",dar simple acte de politie, iara nu acte diplo-matice".

C. A. Rosetti, in sfir§it, se temea ca, venind Turcii, araduce resbelul" in partile noastre §i amintia ca tara aregroaza de cruzimile for ". Se poate face conventie cu Ru§ii,caci Puterile nu ni promit nimic, daca Ru§ii ieau anga-jament sä ni respecte integritatea teritoriului".

De fapt, hotararea Guvernului era luata Inca dela ince-putul lui April, Si haosul din Consiliul de coroana nu erade natura sä-1 faca a-§i schimba aceasta. Were. Numaicat politica aceasta: sa treaca Ru§ii la noi peste neutrali-tate era nemasurat de grea de aparat, fiindca, daca noilasam pe Ru§i sa treaca, aceasta atarna numai de noi, darneutralitatea nu states numai in con§tiinta noastra, ci §i inaprobarea celorlalti.

Dar, cum Turcii concentrau trupe la Dunare §i se zvoniaCa o fac pentru a trece raul, a trebuit sä concentram §:noi trupe, insa in margenile neutralitatii 1. Se dadeau in-structii la Constantinopole ca sa se explice Turcilor caaceasta e tot neutralitate, precum, Si din partea lor, erau do-vezi de prietenie" toate aceste mi§cari osta§e§ti pe maluldrept al Dunarei.

Situatia Ministeriului se faces insa din zi in zi mai grea.Se simti astfel nevoie de a aduce pe Kogalniceanu, anti-patic bra indoiala, dar singurul in adevar chemat pentruaceasta misiune. La 4 April st. v. el in§tiinteaza astfelpe Agentii no§tri in strainatate despre luarea Ministeriuluide Externe de dansul: Imprejurari grave au facut ca am

1 Atacuri turceVi avusera loc sporadic si In Februar. Austria pro-testase. Despre planurile turcelti contra Calafatului, v. li telegrama din17 April a lui Balaceanu.


cedat staruintelor Printului nostru §i Guvernului Sau pentrua primi portofoliul Ministerului de Externe. Trecutul mieue cea mai buns garantie a politicei prudente §i a neutra-litatii" deci : ca la 1876 pe care mi-am fixat-o." Si el-continua spunand ca., data razboiul izbucneste, trebuie säconsacram toate silintile noastre pentru ca Romania sanu devie teatrul razboiului" 1. Dar la 5 April el in§tiintaPuterile a o invazie turceasca va aduce Romania la ho-tarari desnadajduite, iar la io el faces responsabile Pute-rile inse§i de urmari.

Greutatea cea mare era sa convinga insa pe Turci caaceasta e o situatie acceptabila, cu malul stang al Dunarii instapanirea Ru§ilor, §i sa-i faca a considers acest mal ca sim-plu teritoriu apartinand unui Stat neutru. Intaiu era o mareintrebare §i aceasta: data un Stat care nu este indepen-dent poate, din propria sa hotarire, sa fie neutru. Angliadeclarase formal a nu exists o neutralitate romaneasca I.Belgia putea sä fie neutra fiindca hotarirea Puterilor odeclarase astfel, cu sanctiunea cuvenita; dar neutralitateanoastra nu era incunjurata de nicio sanctiune, de niciunfel de masura efectiva din partea Puterilor. Rusia ravniala noi, Austria de asemenea, Turcia era Puterea suzerana;care era deci garantul apropiat putand sä intervie la fiecaremoment §i sa apere aceasta neutralitate a Romaniei? Ko-

1 Dans graves circonstances actuelles, j'ai cede aux instances denotre Prince et de son Gouvernement pour accepter portefeuille Mi-nistere Affaires Etrangeres. Mon passe bien connu est la meilleuregarantie de la politique prudente et de neutralitd que je me suistracee de nouveau (adaus: dans les limites du possible et autant queles Puissances garantes nous preteront leur concours; fters : je re-grette vivement que neutralitd Roumanie pas obtenu sanction Puis-sances garantes. Si guerre dclate actuellement, nous devons consacrertous nos efforts pour que Roumanie ne devienne theatre guerre). jecompte sur votre concours, et je mettrai tous mes soins is facilitervotre mission.

1 Aus dem Leben Konig Karls, III, p. 135.

INDEPENDENTA 199

galniceanu va incerca totu§i trimitand pe generalul Ghicala Petersburg, implorand pe Ru§i §i prin scrisoare dinpartea Printului, pentru ca trecerea aceasta a for sä sefacd in conditiuni acceptabile, diplomatic, pentru Turcia 1.

Cand Ru§ii trecurd pe teritoriul nostru, ei se adresaracatre ,,locuitorii Romaniei", ceia ce nu era o grosolaniegratuita §i nici o necunoa§tere a uzantelor din partea lor,ci, adresandu-se locuitorilor Romaniei", aceasta insemna caaici este o provincie, a Suveranul provinciei este Sulta-nul, cu care erau in razboiu, ca nu se std. de vorba cu Dom-nitorul Romaniei, ci cu poporul roman, care e cretin §i pecare Ru§ii yin sä-1 desrobeasca, iar, cat, despre Domnitor, elsa vie, poate §i impreund cu mini§trii, la Chi§inau spre asaluta personal pe Tar. Asa §i cerea marele-Duce Nicolae 2,dar Kogalniceanu a §tiut sä impiedece caldtoria , caci altfelPrincipe le ar fi fost de fall la declaratia de razboiu ', decivadit complice.

Dupa ce acuin trupele ruse§ti intraserd la noi, Poarta,care invitase pe Principe le Carol, conform articolului 26 dintratatul din Paris si paragrafului 3 din articolul VIII al con-ventiei dela 19 August 1858", sa se inteleaga cu genera-lisimul Abdul-Cherim pentru a asigura apararea teritdriuluiPrincipatului 4", raspunse cu nota de la 2 Maiu catre Pu-teri, in care atragea atentia asupra purtarii neadmisibile

1 La Constantinopol se dadea ca scop al misiunii lui: entretenirle Cabinet russe sur la situation que creerait a la Roumanie uneguerre entre la Turquie et. la Russie et pour nous assurer autantque possible position que nous avons prise des le commencementen presence des evenements qui se sont deroules au-dela du Da-nube: c'est-a-dire de nous eviter les maux d'une guerre sur notreterritoire" (instructii catre Agentia din Constantinopol; 4116 April 1877);V. Kogalniceanu, o. c., II, p. 31.

1 Aus dem Leben Konig Karts, III, p. x28.$ Ibid., pp. 128-9.4 Ibid., p. 129. Repetare a invitatiei la 13 April; ibid., p. 333. Cl.

/on C. Bralianu, etc., IP, pp. 566, 585.


a vasalului sau de pe malul stang al Dunarii, adaugindamenintari. Amenintarile acestea erau foarte grave : sevorbia,§i s'a vorbit serios, in anume cercuri,de iradeauaSultanului pentru depunerea Principelui Carol, vasalul re-voltat care merits sa fie scos deci din Scaunul sail, ca pevremea Fanariotilor, §i de ocupatia armata a terii ; daca nus'a putut demite Printul, cel putin sa se destituie Agen-tul Romaniei la Constantinopol, generalul Ghica. Un ade-varat agent diplomatic isi cap= papportul intr'un caz caacesta; Turcii insa, cari considerau pe general ca pe unfunctionar otoman, 1-au mazilit. De alminterea, cu catavavreme inainte, ni se mai facuse o mare ofensa, cu ocaziaunei receptii, primindu-se intaiu reprezintantii straini, apoifunctionarii superiori ecleziastici §i civili turce§ti §i dupaaceia Agentul Romaniei, arzat prin urmare in ierarhiarangurilor turce§ti. Iar, in timpul cand Principele ospatila Baneasa pe geneneralii ru§i ajun§i langa Capitala sa,tunurile turcesti bateau in Braila, dupa protestarea Portii,la 20 April, in Reni §i in Oltenita.

Astfel dorintile lui Carol I se indepliniau §i, tot °data,se ajungea la cazul prevazut in Consiliul de Coroana deKogalniceanu.

La 25 April inca, raspunzand la adresa Senatului, Domni-torul constata. a tara a §i inceput, de spre partea Dunarii,a se resimti de dureroasele efecte" ale razboiului. Fara cade pe termurile noastre o singura pu§ca romaneasca sa,se fi tras, orarle §i satele noastre, pe jumatate pustii, in-cep a fi devastate". Si se semnala prinderea §i arderea vase-lor romane§ti de catre monitoarele otomane ce incruci§au peDunare, navalirile cetelor de Cerchezi §i basbuzuci (la Be-chet). Principele se arata hotarit a raspinge forta prin forta,caci mai innainte de toate suntem datori catre tara a-i aparahotarele", avand pentru aceasta §i traditiile acelor o§tiriromane, care, secole intregi, au aparat civilizatia cre§tina

INDEPENDENTA 20!

la Portile Orientului1". Peste cateva, zile, la 29, Cameraconstata o stare de razboiu prin care Poarta rupea lega-turile ei cu Romania, a carii independenta ramanea sä fierecunoscutei la pacea viitoare.

Indata se adresa nota circulara dela 2/14 Maiu catrePuteri. In circulara aceasta, care plea in ziva chiar candPrincipe le vizita la Ploie§ti pe Mare le-Duce Nicolae, seamintia neutralitatea pe care o observam de atata vreme,cu ass de mare sacrificii, intre care principalul era sacri-ficiul moral, Romania avand dragoste fireasca pentru popu-latiile cre,stine de dincolo de Dunare 2. A§a de mare erainsa grija ei de pace, incat renunta sa le sprijine ; ea se dis-truge astfel in sufletul acestor populatii, numai ca sa nucontribuie la turburarea imprejurarilor generale europene.Romania, spune Kogalniceanu, spera o compensatie, carear fi stat intr'o definire a situatiei sale de neutralitate 3,lucru dupa care umblase in tot cursul anului 1876 peTanga Puteri, §i ele spusesera ca au proiectul Tor, in carenu intra §i conditiile noastre. Cand razboiul ruso-turc s'aapropiat, devenind o eventualitate iminenta.", spunea mi-nistrul de Externe al Principelui Carol, Romania s'a adresat laPuteri §i la Poarta, cerand sa se prefaca §i sä se ridicela Innaltimea unui drept formal obligatiunile derivate pentrunoi dintr'o neutralitate necesara tuturora §i al carii exercitiu11 admisesem noi fara niciun avantagiu pentru Romania ".

' Si In Regele Carol I al Romdniei, Cuvcintori si scrisori, II, x9o9,pp. 1876-7. Tottqi Kogalniceanu se declarase gata a evacua Cala-fatul la prima debarcare de trupe turce;ti (Ion C. Brdtianu, 1. c.,pp. 587-594; cf. p. 59o). Pentru porturi cerea sprijinul corabiiloreuropene...

2 Au detriment de nos relations morales et materielles avec lespopulations de la rive droite.°

3 Compensation dans le reglement definitif de notre neutralite.°4 La question de l'opportunite de transformer et d'elever a la hau-

teur d'un droit formel les obligations derivees pour nous d'une neu-tralitd ndcessaire a tout le monde et dont nous avons admis Pcxer-eke sans aucun avantage pour la Roumanie."


Dar cererile romane§ti n'au intampinat o bunk. primire.Sub lima Poarta, intrebuintand un sistem de zabovire pecare propriile ei interese ar fi trebuit sä o faca a-1 repu-dia de mult, s'a indaratnicit a nu vol sä reguleze chestiilependinte de zeci de ani intre Guvernul Imperial si GuvernulPrinciar "1, neadmitand macar singur titlul national de Ro-mania pentru o tarn care-i era ass de utila tot*

Asa fiind lucrurile, intr'un moment Romania a trebuitsa aleaga : Puterile o parasisera, prescriptiunile tratatatuluidin Paris, care o asigurau, disparusera, §i atunci ce puteaA. faca acest Stat slab intre necesitatea trecerii Ru§ilor qiintre negatiunea absoluta din partea Turcilor a drepturilorsale ? Cineva, care a lasat o opera s.tiintifica in domeniuldrephilui si care era atunci reprezintant al Romaniei laBerlin, Degre, spunea si el a declaratiile pe care le facesKogalniceanu la 2 Maiu 1877 nu erau contra tratatului dinParis, ci derivau din inse§i prescriptiile lui, erau ultimeleconsecinte trase din situatia fixata noun prin acel tratat.Eram in legatura §i cu Turcia §i cu Rusia, care faceauparte de o potriva din Puterile garante; dar, daca eveni-mentele adusesera un conflict intre datoriile noastre fats de

t ,,La Sublime Porte, usant d'un systeme d'ajournement que sespropres interets eussent da lui faire repudier depuis longtemps,s'obtina a ne pas vouloir regler les questions pendantes depuis desdizaines d'annees entre le Gouvernement Imperial et le GouvernementPrincier... (.1ers: Les evenements, en s'aggravant, ne manquerentpas de justifier nos previsions; ils nous surprirent et nous plactrentdans la penible ( sters cuvdntul) alternative: ou de contracter des al-liances qui eussent implique la Roumanie dans le conflit oriental, oude chercher un abri impuissant dans une neutralite qui avail Re-rativement rencontre le desinteressement et le refus (in loc : sanction)des Puissances garantes.) Livres a nous-memes, sans direction comme

presencesans appui, nous ne devions pas tarder a nous trouver ende demarches qu'une guerre imminente laissait necessairement (gars:aurait da laisser) entrevoir et que l'attitude d'indifference de la partdes grandes Puissances devait naturellement autoriser.a

INDEPENDENTA 203

una si cealalta din aceste Puteri si daca Europa refuzasa deslege conflictul, nu ni mai ramanea deck sä-1 desle-gam insine. Insa conflictul intre doua datorii se rezolvafireste in folosul uneia si in paguba celeilalte ; prin urmarechiar situatia fixata de Europa pentru Principatele roma-nesti la 1856 adusese, fara ca Romanii sa fi introdus unelement nou, situatia aceasta de desfacere fireasca de inte-resele Turciei, pentru moment, innainte de a veni la cea-lalta desfacere, din insusi corpul politic al imparatiei. Dealminterea, faces sa se observe Kogalniceanu ceva mai de-parte in acest act, Rusia nu intervenise dusmaneste. Pur-tarea Rusiei a fost cavalereasca, si ea a tinut sama de dem-nitatea Romaniei, de sentimentele firesti pe care poate sale aiba un popor liber cand o armata strains se apropiede granitele sale 1.

Principele Gorceacov declarase apoi ca Tarul este mandataral Europei 9. Si avea dreptate intr'un sens. Europa zisese: nuatacati Turcia, fiindca vom gasi mijlocul de a o aduce lasentimentul realitatii. Europa nu putuse sä o aduca la sen-timentul realitatii, desi muncise o jumatate de an fara folos,inviersunand pe Turci, in loc sa-i convinga. Si atunci ? Atunci

La Russie nous proposa loyalement de traiter avec elle relati-vement au passage des armees imperiales par notre territoire. Sonlangage etait celui d'une Puissance qui, avant concouru a ]'edifica-tion de l'Etat roumain et participant a la garantie de son existencepolitique, n'entendait point dementir son oeuvre par la violation deses droits."

2 D'ailleurs, la Russie se presentait a nos yeux comme la man-dataire morale des grandes Puissances viers: de l'Europe) dans l'ac-complissement d'une mission qui avait ete solennellement concerteeet tracee par l'Europe elle-meme, dans ses resolutions publiques etcollectives." Si In Kogalniceanu, o. c., II, p. 76 urm.

Balaceanu, protestand, Kogalniceanu Ii observA, la 15 Maiu, celece urmeazA: Prince Gortchacof a affirme (Fters: insinue) avoirmandat Europe, et it ne nous appartenait pas revoquer en doute cequ'il avait avance devant l'Europe entiere".

yi


Rusia nu putea zice oare : de vreme ce silintile voastren'au izbutit §i n'aveti nici dispozitia, nici mijloacele de ao face sa.-§i inteleaga datoriile fats de supu§ii cre§tini, eu,care sunt hotarita. §i am Si puterea de a intervene, inter-yin, nu in numele mieu, ci in al Europei intregi ?

i, ultim argument, oare se putea rezista fortei, care erasä fie deslantuita. astfel ? Conventia pared sä fi salvat celputin principiul pastrarii institutiilor §i al integritatii terito-riale I.

De alminterea, adaugia actul, nu s'a rupt cu Poarta ;dar a incheia. §i cu dansa o conventie ar insemna a des-chide hotarele §i a stramuta razboiul pe teritoriul nostru,s,i se stie, dupa exemple recente, ce pot face in asemeneaimprejurari avangardele nedisciplinate" ale o§tirilor Sul-tanului. Propunerea de a conlucra militar cu Turcii e ca-lificata de necugetata" (irreflichie).

Cum se vede, actul din 2 Maiu avea innainte de toatescopul de a arab. ca. Romania n'a ie§it din situatia pecare i-o crease tratatul din Paris. Prin urmare nici Pute-rile n'au ie§it din datoria for de a garanta Romania inorice imprejurari, chiar in cazul unei infrangeri a Ru§ilor, alunui triumf foarte putin posibil, dar un diplomat atentse gande§te la toate, din partea Turcilor. 0 interventiemilitary romaneasca nu era sa se produca Para provocaredin partea Turciei 2a.

Dar, spune Kogalniceanu mai departe, s'au savar§it atateaacte du§manoase impotriva Romaniei, incat chiar o actiunemai indrazneata, mai du§manoasa a acestei teri s'ar in-dreptati. i el pomenia : navalirea ba§buzucilor §i a Cer-

' Lui avoir assure le respect de son individualite et de sesinstitutions, en meme temps que la garantie formelle du maintiende ses limites territoriales."

' A moins que la Roumanie ne fat provoquee par la Turquieelle-meme.a

INDEPENDENTA 205

chezilor pe teritoriul nostru, sechestrarea corabillor, a lun-trilor care purtau provizii §i alte marfuri, indiferent desteagul ridicat pe dansele, Intrarea pe gurile raurilor noas-tre a corabiilor turce§ti pentru a devasta Imprejurimilesau a cauta mijloace de hrana, destituirea agentului roma.-nesc la Constantinopol 2, etc. Astfel Poarta insa§i a declaratrazboiul cui nu (Muse niciun motiv pentru aceasta ; ea eaceia care a rupt legaturi pe care, altfel, le-am fi pastrat.

Si documentul se ispravia a§a : Sprijiniti pe dreptulnostru §i dreptatea cauzei noastre §i contand pe grijaPuterilor garante fata de noi, vom face tot ce datorianoastra fats de tara ni impune pentru a apara solul nos-tru" era pus la inceput teritoriul romanesc", dar i s'aparut lui Kogalniceanu ca ar ie§I din margenile imposede tratatul din Paris §,i ca. solul nostru" e mai modest,cad n'are un caracter politic, ci numai geografic,pentrua apara institutiile noastre" nu zice: Statul nostru"§i a asigura existenta noastra politica "'.

Indata dupa aceasta Turcii bombardeaza din toate ce-

2 Pentru ideia de a considers pe Print Insuli ca dichu,4 v. raportuldin Roma al lui Obedenaru, 8/20 Maiu 1877.

2 [Ces faits] ne nous laissent plus aucun doute que nous sommesen guerre avec la Turquie et que cette guerre nous a ete declareepar la Sublime Porte elle-meme... C'est la Sublime Porte elle-memequi a rompu les liens existant entre elle et la Roumanie et que parconsequent nous ne pouvons que lui renvoyer la responsabilitequ'elle essaye de faire peser sur nous par sa depeche du 2 mai(fters: pour toutes consequences qui resulteraient de cet etat dechoses)... [On prendra] des mesures telles que les comporte la situ-ation crepe par la Turquie elle-meme afin de repousser par la forceles actes d'agression auxquels la Roumanie est en butte de la partdes armees ottomanes (,sters: de la part des Tures).

Forts de notre droit et de la justice de notre cause et comptantsur la sollicitude des Puissances garantes a notre egard, nous feronstout ce que notre devoir envers le pays nous impose pour defendrenotre sol (,sars: le territoire roumain), pour sauvegarder nos insti-tutions et pour assurer notre existence politique."


tatile for de pe malul drept al Dunarii bietele noastreora§e descoperite de pe malul stang, in care nu eratrtrupe, nici ruse§ti nici romane§ti ; trageau §i asupra spi-talelor, fara niciun fel de crutare. Era o adevarata starede razboiu. Si la starea de razboiu, natural ca trebuia sä seraspunda printr'o declaratie de razboiu; ea insa nu pu-tea sa vie din partea noastra Para proclamarea indepen-dentei, ceia ce neglijasera a face Sarbii, caci pornisera latinta Isla o asemenea declaratie a independentei, pe careramaneau pe urma sa §i-o culeaga din manile Ru§ilor.

Se trecil deci la proclamarea ,Independentei. Iata insu§itextul motiunii din Camera :

Camera, multumita de explicarile Guvernului asupraurmarilor ce a dat votului ei de la 29 April a. c., iea actde resbelul intre Romania §i Turcia, ca ruperea legatu-rilor noastre cu Poarta Si independenta absoluta a Ro-maniei au primit consacrarea for oficiala, Si, contand pedreptatea Puterilor garante, trece la ordinea zilei".

Iar Senatul voteaza motiunea lui Dimitrie Ghica :In urma explicatiunilor date de d. ministru al Aface-

rilor Straine in privinta motiunii votata de Senat in zivade 30 April, band act de pozitiunea facuta Romaniei deImperiul Otoman, considers Statul roman independent §iinvita pe Guvern a lucra ca independenta ei sa fie recu-noscuta Si garantata de Marile Puteri europene, a carordreptate Si sprijin au contribuit in tot timpul la desvolta-rea Romaniei".

S'au prezintat apoi delegatii Camerei Si Senatului laPrincipe, care insu§i a tinut un discurs foarte frumos. Numai e o indiscretie acum sä se spuie ca acest foarte fru-mos discurs a fost redactat de Kogalniceanu. Principele1-a revazut cu mici indreptari §i 1-a cetit innaintea repre-zintantilor Parlamentului. In declaratia aceasta a lui, el spu-nea Ca nu-i pare rail ca a venit in Romania, tart de viitor,care a devenit Cara sa. Si el i§i aducei aminte de Domnii

INDEPENDENTA 207

de odinioara, de marii si gloriosii Domni, aparatori aiindependentei nationale si ai Crestinatatii, in fata Semilunii",si de opera devotata" a doua generatii de Romani".A venit vremea ca, pe drumul lor, sa se rupa acele lega-minte rau definite si fara temeiu, care se numiau in Cons-tantinopol suzeranitate si pentru Bucuresti vasalitate ". Ro-mania reintra" astfel in vechea sa independenta, ca na-tiune libera, ca Stat de sine statator, ca membru util, pas-nic, civilizator, in marea familie a Statelor europene".

Era astfel ceva din cuvantarea lui Kogalniceanu dela 1859, la Unirea Principatelor si asezarea pe tronulMoldovei a lui Alexandru Joan Cuza : acelasi spirit mare,aceiasi suflare eroica strabatea si cealalta cuvantare a lui.Ea se rostia insa acum prin gura celui d'intaiu Principe nea-tarnat al Romaniei dupa departatul sir al Voevozilor nos-tri biruitori din veacurile al XV-lea si al X VI-lea. dacae vorba sa stie cineva sentimentul intim al Principelui in-susi, iata-1 vorbind flrl pregatire in aceste momente marl:

Studentii romani din Paris au trimes o telegrams luiCarol I, puindu-se la dispozitia lui ca ostasi, si el li-araspuns ass: Studentilor Romani din Paris. Am primiteu o vie placere expresiunea patrioticelor sentimenteale junimii studioase din Paris. Contez pe dv., tinerii, sprea continua opera nationals inceputa de generatiile carevl preceda spre a pastry si innalta mostenirea stramoseasca".

Acum, dupa toate aceste forme, trebuia sä se comuniceacelasi act si Agentilor Romaniei in strainatate. Atunci s'a scrisfrumoasa nota circulars a lui Kogalniceanu din 22 Maiu,In care el arata: cum agresiunile neincetate si nedrepte alearmatei otomane, pe tot parcursul frontierei noastre delaDunare, au produs in toata Cara o mare surescitare. Cor-purile noastre legiuitoare au adoptat atunci spontaneu omotiune tinzand sa puie Romania in pozitie de indepen-dents franca si determinata fall de Imperiul otoman, ale

Si,


carui drepturi suzerane, trebuie sä o recunoa§tem, n'auavut niciodata un caracter bine definit.

Guvernul A. S. Principelui Carol nu s'a crezut in dreptsä reprime aceasta mi§care" (contra abuzurilor suzeranuluiturcesc). Tentativa ar fi fost de alminteri in acest momentpe atat de zadarnica, pe cat de contrail sentimentelor delegitima indignare pe care Suveranul Romaniei le impartein intregime cu supu§ii sai 1."

Nu se poate ceva mai potrivit decat ca, intr'un act di-plomatic, sä se afirme innaintea lumei intregi aceasta uni-tate de sentimente intre Suveran, Guvern Si Tara intreaga.Aceasta dadea dreptul Si altuia dintre reprezintantii Ro-maniei in strainatate sä spuie, in cuvinte mi§cate, cä nu-ilipse§te terii in momentele acestea nimic din acea uni-tate absoluta, din acea caldura deosebita a tuturor ini-milor, din care rezulta neaparat biruinta. Independentaabsoluta a Romaniei a fost deci proclamata de toate gla-surile autorizate ale terii. Suveranul §i poporul au luathotararea ferma sa o apere cu arma in maul, ca §i inte-gritatea teritoriului cu care se gase§te de acum inainteidentificata in ochii intregii populatii romane§ti 1."

1 Les agressions incessantes et iniques de Farm& ottomane sur toutle parcours de notre frontiere du Danube... Nos Corps Legislatifs ontspontanement adopte une motion tendant a mettre la Roumanie dansune position d'independance franche et determinee vis-a-vis de (qters:notre ancienne suzeraine; apoi, de altd scrisoare: l'Empire Ottoman),dont, it faut le reconnaitre, les droits (Vers: rapports) suzerains n'ontjamais eu de caractere bien &Std. (putin schimbat apoi). Le gouverne-ment de S. A. le Prince Charles ne s'est pas cru en droit de reprimer cemouvement. La tentative en eta ete, du reste, en ce moment, aussi vaineque contraire aux sentiments de legitime indignation que le Souve-rain de la Roumanie partage entierement avec ses sujets." Cf. V. Ko-galniceanu, o. c., II, p. 98.1i urm.

' ,L'independance absolue de la Roumanie fut done proclamee partoutes les voix autorisees du pays. Souverain et peuple ont prix laferme resolution de la defendre, les armes a la main, au meme titreque l'integrite de notre territoire, a laquelle elle se trouve dore-navant identifide aux yeux de toute la population roumaine."

INDEPENDENTA 209

Lucrul acesta trebuia adus si la cunostinta tuturor Puteri-lor. E un articol de credinta in existenta noastra natio-nail" 1, care nu sufere discutie. Nu era un punt care skpoata fi supus parerii altora : era o afirmatie absoluta, ire-vocabila, pang la moarte, a unui popor intreg.

Deocamdata Kogalniceanu isi da sama de faptul cä toateehestiunile rezolvite prin tratatul din Paris sunt puse dinnou in joc, dar ca nimeni nu va putea intervene pand nu se va§ti ce hotarasc altii, si cä hotararea atarna de biruintl saude infrangere. Prin urmare numai intr'un tratat de paces'ar putea lua o hotarare in ce priveste aceasta" schimbaretotala a situatiei internationale a Romaniei. De aceastadat sama, zicem, Kogalniceanu, deli incerca, precum am ara tatputin mai innainte, sa deduca independenta din tratatul delaParis sau din forma de suzeranitate turceasca fixata prinPuterile europene la 1856. El califica Independenta de actla care circumstance imperioase si cu totul independentede actiunea noastra proprie ne-au adus in chip fatal sipripit", adaugand ca el nu era decat consecinta fatalaa acelei proteclii eficace ".

Romania doreste un singur lucru: ca actul s5. fie binevazut" (bien vu), chiar daa", urmeaza declaratia lui Ko-galniceanu, complicatiile actuale ar zabovi recunoagereadui oficialo pans la epoca pe care evenimentele si buna-vointa Puterilor pot singure sä o apropie. Pretuim la dreaptasa valoare rezerva pe care o impun fiecaruia circumstan-tele exceptionale de astazi.

Dorintele noastre modeste se reduc, pentru moment, la

Cet acte, qui a pris le caractere d'un article de foi dans notreexistence nationale."

2 ,,L'acte auquel les circonstances imperieuses et independantesde notre propre action nous a fatalement et hativement amendsaujourd'hui, n'etait que la consequence obligee de cette protectionefficace".

-2TO POLITICA EXTERNA A REGELUI CAROL

aceia: sä capatam din partea Ministeriului o simpla recunoa§-tere tacita acquiescement a liniei de conduits pe caream urmat-o, supt apasarea unor dificultati a§a de grave§i pe care, tinem sa o afirmam sus §i tare, am luat-o Inafara de orice influents strains 1."

Aceasta ca sä nu se confunde chestia ridicata de Rusia.prin razboiul ei, cu chestia, cu totul deosebita, ridicatade noi.

Mai presus de toate aspiram, do mnule Agent, sä ca§tigatidela binevoitorii protectori ai no§tri fagaduiala a In nici-un caz nu se va face violenta natiunii romane in scopul dea o constrange sg innoade din nou legaturile sale anterioarecu Sublima PoartA. 0 comunicatie de felul aceasta ar aveaca urmare a circumscrie Intr'un cerc bine determinat ac-tivitatea de astazi a terii noastre", Si, dandu-i incredere Inviitor, ar insemna ,,o crqtere de autoritate acordata actu-lui ce a Indeplinit acuma 2a. De altfel, Romania n'a facutSi nu face decat o politica de conservatie". Nu e atata unrazboiu impotriva Turciei, cat o desfacere de dansa, pu-tinta de a ne mi§ca liberi*. to rezumat, on o aprobare

' Quand meme les complications actuelles en ajourneraient la-reconnaissance officielle a une epoque que les evenements et le bonvouloir des Puissances peuvent seuls rapprocher. Nous apprecions asa juste valeur la reserve qu'imposent a chacun les circonstancesexceptionnelles de ce jour... Nos vceux modestes se reduisent pourle momenta obtenir de la part du Ministere un simple acquiesce-ment a la ligne de conduite que nous avons suivie, sous le poidsde bien grandes difficultes et, nous tenons a l'affirmer hautement, endehors de toute influence exterieure.

a Par dessus tout nous aspirons, Monsieur l'Agent, a gagner denos bienveillants protecteurs la promesse qu'en aucun cas it ne serafait violence a la nation roumaine dans le but de la contraindre ar enouer jamais ses rapports anterieurs avec la Sublime Porte. Unecommunication de cette nature aurait pour effet de circonscrire dans un.cercle bien determine l'activite presente de notre pays... Un surcrolt.d'autorite accorde a l'acte que vient d'accomplir la Roumanie.°

INDEPENDENT/. 2I I

intreaga." la care de alminteri nu spera ministrul insusiori, cel putin, o adesiune prealabilau 1.

Nota a fost comunicata in toate partile. In Rusia a avutprimirea pe care am aratat-o mai sus. Ni s'a opus oare-tare jena fata de dificultati noun si un sentiment de nepla-.cere fata de o natie mica, pe cale de a fi liberata de altilsi care se liberase prin propriile ei puteri fra. a-si «incre-dinta soarta» ocrotirii rusesti 2. In Anglia nici n'am indraznitsa facem o interventie directs, ci am apelat la reprezin-tantii englezi din deosebitele Capitale, tiindu-ne dupa pu-tinta la tratatul din Paris.

In ce priveste Franta, ea se gasia intr'o situatie foartegrea. Ducele Decazes stated in fruntea Guvernului, daratotputernic era Thiers, deli in opozitie. Acesta ramasese-un turcofil incarnat, foarte dusman al tuturor lucrurilorcare atingeau tratatul din Paris, cu toate ca acela era operalui Napoleon al III-lea, pe care a ajutat esential sä1 rastoarne.Pe langa aceasta era. neincredere fata de principele ger-man de pe malul Dunarii; dar, in schimb, era. si frica de ase declara contra noastra, ca sä nu se supere Germa-nia si Rusia. Se pastra, in sfarsit, ceva din vechea tra-ditie de ocrotire a popoarelor mici, a «nationalitatilor», depe vremea Imperiului , si aceasta amintire chiar crea osituatie foarte jenanta ministrului francez. Nici n'a vrut saprimeasca declaratia lui Kogalniceanu, care a trebuit sa-ifie trimisa in plic. Strans de aproape, Decazes a facut nu-mai declaratia ca nu zice despre actul indeplinit nici bine

3 Une approbation entiere ou, au tout moins, une adhesion prda-lable."

II Raport din Petersburg, 29 Maiu : On amende (sic) gendralementintempestive proclamation inddpendance, parce que elle met en sus-picion politique russe vis-à-vis Grandes Puissances et qu'elle est denature a lui crier embarras. On dit que nous aurions do laisser solu-tion de cette question pour la pain et nous confier a la Russie."


nici rau, acestea hind lucruri de competinta areopaguluieuropean. Ca Romania a vrut sä fie libera, o prive§te:ea va trage toate consecintele libertatii sale 1. Orice incer-cari de a se scoate Francezilor alte declaratii au fostzadarnice.

Cat prive§te Berlinul, iata declaratia lui Billow, care repre-zinta pe Bismarck, invizibil: aChestiunea independentei Ro-maniei nu poate fi rezolvata deocamdata pans la pace §ideciziunea Guvernului german in aceasta afacere atarnade felul cum interesele supu§ilor sal §i actionarilor germani"(din afacerea Strousberg) vor fi regulate in Romania ".

i, ca sa nu fie nicio urma de indoiala in aceasta privinta,Bismarck insu§i s'a interesat personal daca mai avem cevade luat dela mo§iile din Basarabia ale manastirilor noastre,pentru ca acestea sa serveasca drept garantie zi§ilor ac-tionari ai lui Strousberg 3. far, ca sa nu se creada ca macarImparatul ar putea sa aiba alts politica, ni s'a dat asigu-rarea ca. el §tie despre acestea §i el politica MaiestatiiSale e intocmai ca §i a Cancelariului Imperiului. Orice in-cercare mai departe ar fi fost evident zadarnica 4.

1 Raport din 28 Maiu : Vous nous avez rendu notre liberte: c'estla sentiment general des Puissances". Dar la 31 Maiu : Toutefoisje n'en reste pas moins convaineu que France nous appuyera au mo-ment opportun". Ct. li raportul din 19 Iunie.

1 Raport din 27 Maiu, al lui Degre : Que question independanceRoumanie ne peut etre resolue que Tors de la pair et que decision gou-vernement allemand dans cette affaire depend de la maniere dont lesinterets sujets et actionnaires allemands seront regles en Roumanie"Cf. qi raportul din 17/29: do ut des.

a Raport din 17/29 Maiu: Principele Bismarck a conferit zilele acesteacu ambasadorul rus d'aici, informandu-se despre reliquatul venituri-lor bunurilor manastirevi din Basarabia, la care Romania are un titlu.Cancelariul Imperiului a staruit sa se tie eventualmente same depretentiile actionarilor germani."

M. S. Imparatul Germaniei tie qi aproba aceasta amanare... §i,dela grija neobosita a Guvernului roman pentru interesele suptqilorgermani rezidenti to Romania sau avand afaceri In Romania va atarna

6

INDEPENDENTA 213

innainte de a trece la atitudinea, mult asteptata, a luiAndrassy, sI vorbim de un prieten statornic, de un vechiuprieten, Guvernul italian.

Afara. de anumite agitatii care veniau din partea cer-curilor evreiesti din Roma era afacerea din Darabani, cumasurile luate de o proprietareasa, Ana Cimara, fats deEvreii ministru de Externe fiind fostul profesor Me-legari, iar secretar-general Tornelli, care a reprezentatpe urma Italia la noi, primirea a fost foarte calduroasa,bine inteles intru cat o permitea rezerva pe care si Guver-nul italian trebuia sä o manifeste in public. Ni s'au facutin cercurile politice declaratii foarte rragulitoare 1; depu-tati si senatori spuneau: sunteti un'altra Italia», «va con -sideram ca pe ai nostri» ; niciodata nu v'a lipsit sprijinulItaliei: la Unirea Principatelor, la stabilirea dinastiei, intoate imprejurarile ; nu dorim nimic mai mult decat sä nise prezinte ocazia de a v5. arata aceasta simpatie. Nu nestringeti prea de aproape cu o declaratie : in momentul defats nu o poate face nimeni, prin urmare nici noi. Dar,zicea Tornielli, Si noul ni s'a adus, fat.a. de o anume starede fapt, critice, Si multi au exprimat indoiala cä nu vor ti-nes mult starile de fapt ; cand am intrat in Roma, toatalumea credea ca dupa trei luni va trebui sa iesim din Capitala,Si, cum vedeti, suntem Inca aici cu ajutorul lui Dumnezeu,vom ramanea totdeauna. Asa §i d-voastra, tineti minte unlucru: c. multe le poate face diplomatia pe lume, dar un

in cele din urma solutiunea la care se va opri Cabinetul german... (Sa-tisfactie) vazand ca Guvernul roman a Intrat pe calea achitarii preten-tlilor, atat de urgente, ale actionarilor Stroussberg-Bleichrader (ra--port din 1 I 13 Iunie).

I Cf. raportul lui Obedenaru din 27 Main Gouvernement italiengarde reserve jusqu'apres guerre. Notre independance est consi-deree avec sympathie par monde politique et le journal officieuzDiritio".

sai,

§i,

:

214 POLITICA EXTERN. A REGELUI CAROL

lucru nu : esa intoarca innapoi raurile la izvorul for dinmunte 1 D.

Peste munti, Andrassy avea o atitudine, presa austriacaalta, presa ungara §i Guvernul unguresc o a treia. tncepemCu aceasta din urma, ca fiind cea mai pronuntata. S'a ri-dicat In toate foile ungure§ti un strigat de indignare Im-potriva noastra Si impotriva Ru§ilor. Ziarul Kelete" sta.-tea in frunte, manifestandu-se atat de odios incat, cand is'a prezintat in traducere frantuzeasca un articol al lui,Andrassy 1-a inlaturat cu scarba. Este", spunea Cance-lariul, in fruntea orcarui jurnal unguresc un imbecil sauun om care iese dela balamuc s." Omul care conducesGuvernul unguresc, Coloman Tisza, imparta§ia vederilepresei maghiare, Si el a luat masuri de du§manie fats denot indata dupa declararea Independentei, ceia se a silitpe Andrassy sa-1 cheme §1 sa-1 intrebe : crezi d-ta ca este opolitica cuminte aceia care impiedeca o natiune din preajmanoastra de a urmari cursul firesc in desvoltarea istoricaa unui popor; crezi ca se poate impiedeca, Si, daca nu,poate ramanea prietenie de pe urma acestei atitudini ?"Tisza i-a raspuns amintind ca Romania e aliata cu Rusia,deci panslavista ! Si atunci Andrassy a observat cu multadreptate : daca Romanii vor sa se faca Slavi, norocul

' Raport din it Iunie at lui Obedenaru : Secretaire-general a ditqu'Italie garde reserve, mais que neanmoins personae ne petit faireremonter fictive dans les montagnes". §i la 30131 Maiu st. v.; cf.:L'acquiescement vous Pavez. La Turquie a protest& comme vousl'avez vu; or je ne sache pas qu'un seul Cabinet ait repondu a sa note.On a simplement mis la piece au dossier. Voila donc l'acquiescementtacitel. §i aiurea : On vous aime beaucoup en Italie : on desire from-ver des occasions pour vous le prouver".

s Il y a a la tete de chaque journal hongrois un imbecile ou tinhomme qui sort des Petites Maisons" ; raport din 26 Maiu (atunciAndrassy era revoltat de sistemul de tocmealA financer at lui 1Co-gAlniceanu).

INDEPENDENTA 215

nostru: scapam de dan0 in calitatea for de Romani 1!" Iarlui Balaceanu, reprezintantul Romaniei la Viena, ii dadeasfatul sa se duel la Pesta, sa vorbeasca §i el cu oamenii deacolo. Pe ntru ca, zicea dansul, compatriotii miei sunt oa-meni de pe Pusta: n'au mai vazut aka lume decat Unguri Sipeisagii ungure§ti, Si ei cred ca unde se mantuie orizontulunguresc se mantuie §i lumea intreaga ; du-te deci acolo,sa vada un Roman adevarat, in came §i in oase, ca sa seconvinga ca mai exista ,Si alts specie de oameni decat eiin§ii 1". In ce-1 privqte pe dansul, declara sus Si tare canimeni n'are dreptul sa vorbeasca in numele Monarhieidecat Imparatul Si, dup. Imparat, el,, Si ca e cu mult preacuminte ca sa null dea seama de un lucru: ca tntre Ro-mani §i Unguri sunt Si interese comune §i a pentru mo-ment e bine sa se tina sama numai de aceste interesecomune 4; ca el nu poate face declaratia care i se cere,

a Raport din 12 Iunie : La derniere fois que j'ai vu M. Tisza, jelui ai pose la question nettement: je lui ai dit que cette politique quiconsiste a ne pas vouloir que les voisins fassent ce qui est dansleur interet est une politique malheureuse et qui finit mal. (DavadaFranciei fata cu Italia si Germania.) J'ai demande a M. Tisza s'il ajamais cru serieusement que vous resterez eternellement attaches ala Turquie et je le priai de me dire en qui et comment votreindependance pourrait nuire a la Hongrie. M. Tisza m'a objecte quevous vous etiez jetes dans les bras de la Russie, que vous etiez de-venus Slaves. A quoi j'ai rep lique que les peuples qui abdiquent leurnationalite sont condamnes a perir et que c'est le jour ou les Rou-mains deviendront Slaves, qu'il ne seront plus a craindre."

4 Ils verront enfin un Roumain en chair et en os, car mes pau-vres compatriotes, qui sont nes dans la plaine et ne voient aussi loinque leur vue pent s'etendre que des villages hongrois et des puitshongrois, s'imaginent que le monde est hongrois et qu'il finit a l'hori-zon" (raportul din 12 Iunie).

a Raport din 12 Iunie : Apres l'Empereur, it n'y a que moi quisois autorise a parler en son nom".

4 ,Cet homme d'Etat a une vue plus intelligente de la missionque les Roumains et les Magyars pourraient remplir en Orient en


dar atata poate sä spuna totu§ pentru moment: "Cat nu eun drept nou, vechiul drept traiete pentru dansul, dar ca,de fapt, Austria nu se va pronunta decat dupa razboiu,cum a dat sfatul §i altor Puteri, Si Rusiei---", cerandu-lisä nu proteste, sä null recheme consulii, sä nu deie pa§a-poartele Agentilor Romaniei, sa nu discute masurile pro-puse de o Putere pe care n'a numit-o. Ceia ce va dictahotarirea Puterilor va fi atitudinea ce o va observa Ro-mania pans la pace 1". lar not vä vom apara Si sprijinlpentru ca avem interesul a o face E."

se pretant un mutuel appui". Cf., In acela.li raport din 3o : II y acependant progres dans l'attitude des feuilles austro-hongroises : c'estque l'armee roumaine n'excite plus leur risee. On se souvient de lareputation de lachete que MM. les Juifs de la presse, si bons jugesen matiere de courage, s'etaient plus a faire a nos soldats."

Raport din 3o Maiu : ,,Reconnait qu'il devait resulter des hos-Mites turques un etat de guerre ouverte et n'a aucune objection afaire contre resistance que nous leur opposons. Quant a l'indepen-dance, le comte Andrassy m'a dit que, aussi longtemps qu'il n'yaurait pas un droit nouveau, l'ancien droit subsiste pour lui ; maisque, de fait, l'Autriche ne se prononcera qu'apres la guerre et qu'ellea conseille aux autres Puissances, y compris la Russie, de re-server leur opinion jusque la. Comte Andrassy s'oppose a touteprotestation, rappel des consuls et renvoi de nos agents, entente demesures proposees par une Puissance qu'il n'a pas nommee. II a

. terming par ces paroles signifiantes (sic) : C'est l'attitude que Rou-manie observers jusqu'a la paix qui dictera clAcision des Puissances".

Cf. li In raportul din 3o : C'est a la collectivite des grandes Puis-sances a se prononcer sur l'independance de la Roumanie et lemoment pour le faire doit etre celui oil ces Puissances se reunirontpour connaItre les conditions de la paix. II a bien voulu me dire quel'attitude que nous observerions jusque la influencera necessairementstir les decisions de l'Europe."

2 Nous vous defendrons et nous vous soutiendrons parce quenous avons interet a le faire" (raport din 12 Iunie). Iar, tot la 12 Iunie,cerandu-i-se o Incurajare": Eh bien, ecrivez a Bucarest que la po-sition est bonne et qu'a moins que vous ne preniez plaisir a la de-truire de vos mains, it ne vous arrivera aucun mal.C'est une pro-;nesse formelle que vous nous donnez."

INDEPENDENTA 217

Admitea trecerea Ru§ilor, Si, fiindca §tia ca, tot prin in-Ielegerea dintre imparatul sail §i Tar, ni se va lua Basa-rabia, el adaugia ca la urma urmei am putea avea ca ocompensatie Dobrogea. Cel dintaiu care a vorbit de Do-brogea a fost, atunci, in Maiu 1877, Andrassy. Pared ca.zice : Basarabia v'au si luat-o Rqii, Dobrogea insa ya voiuda-o eu.

El avea insa §i unele cereri. De exemplu : trecuseraRomani din Fagara§ §i Sibiiu la noi §i se inrolasera inarmata romaneasca, la Ploie§ti, unde li se facusera Si ma-nifestatii. Si atunci Andrassy oranduise lui Tisza sä cearaextradarea.

Daca-i extradam fara forme diplomatice, zicea el, nu li seva face nimic celor grqiti, dar va fi un exemplu pentrualtii ca sa nu mai treaca muntii. Aceasta o cerea atotpu-ternicul ministru ca o indatorire personala.

Kogalniceanu raspunse la toate punctele, multamind innumele Principelui pentru atitudinea amicala 1, dar la a-cesta, nu. Si Bdlaceanu spunea, incheind raportul despreuna din conversatiile cu Andrassy, ca pentru momentAustria nu se teme de Romania, prin urmare nu o vedecu du§manie. Oricum, zicea Cancelariul din Viena, intre gre-§elile pe care nu le va face Austria va fi expeditia la Bu-cure§tia. Si Balaceanu observa cu dreptate ca totu§i va veniziva cand Monarhia va crede ca. Romania independentaeste, incompatibila cu lini§tea sa" Si ca noi avem o datorie,ciaca voim a-i pastra prietenia : sd-i dovedim ca nu inte-legem a deveni un alt Piemont"'.

I Reconnaissance du prince et du gouvernement pour ces preu-ves de bienveillance a regard de la Roumanie (instructie din z/z3Iunie).

' La Roumanie n'a jamais dtd pour I'Autriche une voisine ge-nante, mais elle pourrait le devenir... (sic) un jour ; a ce titre sondeveloppement n'est ni a desirer, ni a encourager...

Elle le deviendra le jour ou elle croira qu'une Roumanie lucid-


In Iunie 1877, cand generalul rus Zimmermann trecea acumDunarea, la Braila, politica externa a Romaniei avealacuneleei. Ea se indreptase Inca °data a tre Europa, dar tocmaiin momentul cand acest areopag european dovedia ca numai poate functions §i, de fapt, el nu mai exists. Pe dealts parte, Inca de la inceput situatia ei fall de Ru§i erafoarte rieclara. Din vina cui ? A amanduror partilor. Ru§iinu recunoscusera independenta terii. Tarul, cand s'a a;e-zat la Ploie§ti, cand a primit acolo vizita Principelui, canda facut vizita sa la Bucurqdfratele sau, Marele-DuceNicolae, stand in zilnic schimb de vederi cu Carol I,aveafail de Domnitor §i sotia sa toate acele purtari atentepe care le impunea originea celor doi membri ai dinas-

pendante est incompatible avec son repos ... Prouver a notrepuissante voisine que nous n'entendons pas devenir un autre Pie-mont. Nullement enclin a des acquisitions de territoire et ne desirantrien moins que l'expansion au dehors des races qui habitent la Monarchie,mais craignant par dessus tout un mouvement de meme nature ensens contraire, it [le Gouvernement imperial] demande a ses voisinsd'être d'humeur aussi paisible et aussi peu conquerante qu'il Vestlui-meme... Le comte Andrassy a l'habitude de dire qu'il ne saitpas les fautes que l'Autriche fera a l'avenir, mais qu'il sait biencelles qu'elle ne fera pas. J'ai tout lieu de croire que cette expedi-tion [a Bucarest] est du nombre des fautes qu'elle ne fera pas." Camotiv al atitudinii lui Andrassy, Balaceanu dAdea, Inca la 26 Maiu,.desfilurarea li intrarea In actiune a fortelor noastre militare: Lescamps d'Oltenitza et de Calafat parlent plus eloquemment. plaidentmieux notre cause que tout ce que notre tribune, notre diplomatieet notre presse pourraient produire de mieux tourne en ce momenta.

Extrem de interesant e ce scrie BalAceanu la 8 Iunie: ca se vaajunge neaporat, ca urmare a Independenfei, la un riterboiu cu Un-garia. Ungaria are in dosul ei Austria, care are in dosul ei Ger-mania. Unde sunt aliagi noftri? Biata Serbie... Si pe urmd ?" Pro-fetice cuviute I (Je puis donner par ecrit que l'independance ren-dra inevitable une guerre entre la Hongrie et nous. La Hongrie aderriere elle l'Autriche, qui a derriere elle rAllemagne. OA sont nosallies ? La triste Serbie... Apres ?2)

INDEPENDENTA 219

tiei noastre, dar aceasta nu presupunea catu§i de putinca acea atentiune se indrepta catre Romania insa§i. Amfi voit sa o interpretam in felul acesta, §i eram incantaticand, in gara din Ploie§ti, Tarul, dupa ce petrecuse pePrincipe §i pe Principesa, state in ploaie pana la plecareca sä nu se arate lipsit de respectul cuvenit fats de oruda a inse§i familiei domnitoare ruse§ti, cum era Princi-pesa Elisaveta 1. Eram incantati, dar gre§iam putin sensul:acestea priviau pe Principe §i pe Principesa, familia dincare veniau ei, legaturile pe care le aveau la Petersburg,situatia Hohenzollernilor in Europa, dreptul la respect atGermanilor pretutindeni, dar, diplomatice§te vorbind, pen-tru Ru§i nu eram decat o provincie vasala a Imparatiei tur-ce§ti, §i ei aveau tot interesul sä admita chiar punctul devedere turcesc, ca adeca suntem o parte integranta" dinImperiul otoman, pe care o ocupasera. Era, in adevar, unsingur lucru din tot ce facusera ei pana la declaratia noas-tra de independenta §i pana la sfar§itul lui Maiu, panala trecerea trupelor ruse§ti dincolo de Dunare, care sa arateo recunoastere a noii stari de lucruri de la noi? Absolutnimic. Nu se incheiase un tractat", nu numai pentru catincheierea ar fi intampinat marl dificultati in ce prive§tefondul, dar pentru ca era innainte de toate o foarte maredificultate de forma. Cine ni recunoscuse vreo-data dreptulde a incheia tratate politice §i, in situatia noastra, cumni-o facuse tratatul dela Paris, puteam avea acest drept?Nici macar formalitatea proclamarii Independentei, caretotu§i ne angaja numai pe noi, nici aceia nu fusese inde-plinita in momentul cand incheiasem conventia.

Cum s'a spus, generalisimul trupelor ruse§ti se adre-sase la intrarea in Cara catre locuitorii Moldovei §i Mun-teniei, catre Romani", precum, atunci cand s'a trecut

1 Ass dens Leben Konig Karts, III, p. 173 i urm.

220 POLITICA EXTERNA A REGELU1 CAROL

Dunarea, el s'a adresat, printr'o alts proclamatie aseme-nea, locuitorilor din acea regiune. ai no§tri nu set-ruiau ca aceste legAturi sA se precizeze, fiindca erafoarte greu, fiindca nu-§i dadeau seama de faptul ca Rusiaputea sa lucreze fatO de independenta proclamata de noialtfel de cum lucrau Puterile celelalte. Ei luau toate semnelede atentie §i le interpretau in sensullor, cautau sA. prinda delaRu§i ca Si dela Andrassy ceva care sl semene cu o re-cunoatere a situatiei, §i lucrurile se opriau aici.

Ar fi fost insa un mijloc ca Romania sI iasa din aceastlsituatie care era foarte jenantA, cu atat mai jenanta, cu catdin gura unuia dintre aceia cu cari vorbise la Livadia nudin gura Tarului, poate nici din a lui Gorceacov, dar dina lui Ignatiev, care era de o francheta brutalA , Ion Bra-tianu aflase formal, de intentia Rusiei de a distruge cea dinurma rama§ita a tratatului din Paris, adeca de a se nre-trocedaa Basarabia-de-jos, Si anume semne tinusera necon-tenit intr'o mare ingrijorare pe toti barbatii no§tri po-litici. Dar tocmai de aceia fiecare se temea sA scormo-neasca, sA intrebe, pentru a nu capIta teribila siguranta.

cei cari se feriau sA atingA aceasta chestiune se maigandiau Inca la un lucru, care a cauzat in toate timpurile,aici, atat de mult tau: la rasunetul pe care lucrul ar pu-tea sA-1 aiba, daca s'ar afla, in tara, la puterea pe care arda o unei opozitii gata oricand sO iea mo§tenirea unui Gu-vern slab" sau tradator".

Era insa, Inca °data, un mijloc pentru ca aceasta nelamuri resa fie inlaturata, Si anume in folosul nostru? Sa aratam Rusieiel noi am primit o§tile ruse§ti, ca li acordam concursul,ca proclamAm independenta, ca avem scopuri pentru viitor§i ca toate acestea le-am fAcut §i le facem ramanand inlegalitate internationals perfecta, era foarte greu. Sa con-vingem Rusia cs ea trebue sl pastreze din tratatul dela Paristocmai ce era mai jignitor pentru dansa, adeca cesiunea

Si

Si

INDEPENDENTA 221

teritoriall, era iara§i foarte greu. Sa ni inchipuim ca An-drassy, care aveh acum Bosnia Si Hertegovina in gu§a, arputea, cum s'a crezut pe urma, cand ne-am plans Puterilor§i, intre dansele, Si Austro-Ungariei, sl intre in conflict cuRusia pentru salvarea judetelor basarabene, era o naivi-tate. Sa credem a altii ar putea sa faca lucrul pe careAustria nu 1ar fi facut, era o iluzie Inca mai mare. Cutoate acestea conducatorii din 1877 ai Romaniei aveau do-rinta aceasta, a§a de explicabila, de a nu pierde macar omica parte din Basarabia pe care Puterile europene o da-dusera la 1856 Moldovei, nu de dragul ei, ci din ura im-potriva Rusiei.

Mijlocul unic, pe care-1 puteam intrebuinta era deci, acelaal sprijinului militar imediat, §i indraznesc a spune a in oriceconditie trebuia sA darn sprijinul nostru militar, pentru cala urma urmei tot a trebuit sA-1 dam, Si 1-am dat. Sinu in conditiile cele mai bune.

Multe lucruri s'au petrecut atunci pe care nu le mai§tim astazi Si care vor ramanea pentru totdeauna ingropate.Nu e sigur cä actele pe care se razimA Memoriile Re-gelui" vor ie§1 vre-odata la iveala ; nu e sigur ca toate aceleacte au fost macar pastrate, nu e sigur chiar ca ele existau,in momentul cand au fost scrise Memoriile", altfel decatca note fugitive luate de Suveran. Prin urmare not nu§tim in ce chip, la inceput, am oferit Rusiei concursul nos-tru militar, pe vremea cand vorbiam Inc. Europei de neu-tralitate absoluta.

Dar e sigur ca ni s'a raspuns in Maiu 1, de Gorceacov, in .numele Imparatului insu§i, ca Rusia n'are ce face cu coo-peratia noastra. Circumstantele politice" ale trecerii, ca§i onijloacele de care dispune", o impiedeca de a uza de

2 Cf. lean C. Brdtianu, etc., 1. c., p. 642: la 29 April tiri In acestsens dela generalul Ghica.


oferta; deci Rusia nu pofteste Romania la o cooperatie dincolode Dunare", actiunea Principatului acolo avand a fi pe samasi pe cheltuiala sa si supt aceiasi comandl ca pentru tru-pele rusesti, pe care ar fi fost siliti sa se sprijine Romanii.Dar nici aceasta actiune proprie, izolata, pe teatru deo-sebit", nu e acceptabila. Hotarit, Rusia nu simte nevoie deconcursul armatei romanesti, avand puteri mai mult de-ck indestulatoare". Se cerea un raspuns prompt si de-cisiv": on abtinere de once demers agresiv", on actiunecomuna supt comandamentul superior si conform cu e-derile generalului in sef rus 1". i, and, la Ploiesti, In

1 Le Gouvernement roumain avait fait des dernarches aupres duCabinet Imperial pour temoigner de son desk de cooperer a l'actionde l'armee russe au-dela du Danube et poser les conditions aux-quelles cette cooperation serait possible. Sa Majeste l'Empereur, pre-nant en consideration les circonstances politiques au milieu des-quelles s'effectue la marche de son armee contre la Turquie et lesmoyens dont elle dispose, a bien voulu faire entendre au Cabinetde Bucarest, par l'organe du general prince J. Ghika, qu'il neconviait point la Roumanie a une cooperation au dela du Danube,mais que, si le Gouvernement roumain voulait entreprendre une sem-blable action a ses propres frais et a ses risques et perils, elle nesaurait avoir lieu qu'a la condition absolue de l'unite du commande-ment superieur, qui resterait entre les mains du general en chefde l'armee imperiale... Les autorites militaires roumaines ont mani-festo la tendance d'agir isolement et sur un theatre separe. II pa-raitra it urgent d'etablir nettement l'impossibilite politique d'une ac-tion isolee de leurs troupes. La Russie n'a pas bessoin du concoursde l'armee roumaine. Les forces qu'elle a mises en mouvement sontplus que suffisantes... Les grandes operations de l'armee russe a l'om-bre desquelles exclusivement ont pu etre jetees les bases des desti-'lees futures de l'Etat roumain... Une abstention de toute marcheaggressive [ou] une action commune sous le commandement supd-rieur et conformement aux vues du general en chef russe. De la re-ponse prompte et decisive qui sera donee a l'ensemble de cettequestion dependent les dispositions pratiques que Mgr. le Grand-Duc doit prendre sans retard." Si In Bamberg, o. c. pp. 497 9. Cf.Aus dem Leben lanig Karls, III, p. z61,

INDEPENDENTA 223.

ziva de 26 Maiu, Principe le, raspunzand asigurarii Taruluivrea sä libereze pe cre§tinii din Orient, pe toti 1, cu amin-

tirea datoriei de recuno§tinta a Romaniei, declara ca ,,a§teaptadela rdeboiu ca sa asigure independenta lerii si sa dea pu,-tinta armatei sale ca prin participarea ei sa tie sus onoa-rea Romdniei 2", Tarul Mai. Cu toata dorinta, manifestatade statul-major rusesc, a cooperarii, Gorceacov arata la 2Iunie ca actiunea noastra nu e necesara: Si fara dansa Ro-mania va fi miluita cu independenta ei 3.

Foarte jignitor Explicabil poate prin lucruri pe carenu le putem lamuri, dar pe care le banuim, prin felul, fru,mos, cavaleresc, dar Si nedibaciu, cum s'a facut propune-rea. Cineva raspunde, nu numai la fondul unei propuneri,ci putintel Si la forma ei. De sigur ea diplomatia Rusiei pevremea aceia era de o francheta brutala, dar Bismarck dela Berlin nu era cu mult mai politicos, si, de vreme ce segasise mijlocul de a primi tot ce ni pretinsese el in afacereaStrousberg, se putea foarte bine sä se primeasca §i unclelucruri de la Petersburg, care nu erau macar a§a de co-merciale ca acelea ce porniau spre not de la bancherul evreuBleichroder, atunci marea personalitate acolo, la Berlin.

Dar mai este o explicatie : tocmai fiindca Rusia gaciainteresul nostru ca sä ne amestecam in razboiu alaturi dedansa, pe baza independentei noastre, prin urmare cerand§i actiune independenta, cu alta baza de operatii, cu altacomanda a o§tilor noastre, tocmai din cauza aceasta ea re-fuza, cum, tot la Ploie§ti, ea refuzase oferta Bulgarilor de

,,Allen christlichen Volkern des Orients hinfort bessere Zeiten zu.bringen."

' ,,Er erwarte von dem Kriege dass er seinem Lande die Unabhan-gigkeit sichern and seinem Heere die Moglichkeit geben werde durchTeilnahme an der Aktion die Ehre Rumaniens hochzuhalten"; Ausdem Leben Konig Karls, III, pp. 174-5.

' Ibid, p. 179. De altfel, Serbia nu fu indemnald, si Grecia foropritd; ibid., p. 187.

ca

§i

I


a da mai mult decat cei trei mii de oameni, ad14 din Chi-§inau, ai legiunii for 1.

Fiindca ei ti trebuia situatia tulbure dela inceput, din(Iota puncte de vedere: din punctul de vedere al rostu-rilor materiale pe care void sa le fixeze in Balcani, farasa fie impiedecatA de not fagaduieli §i, pe de alts parte,din punctul de vedere sentimental.

Rusia reprezinta, in adevar, silinte seculare pentru atinge-rea scopului care se urmaria §i in razboiul din 1877 ; ea eradeprinsa sa apara ca liberatoare, ca aceia care sfarama lan-turile populatiilor balcanice, care da din nou viata cre§tinacelor de o lege cu dansa, scapandu-i de supt jugul paga-nilor, persecutori innascuti ai Cre§tinatatii. Daca ea ar fiinceput conditionat, de la cel d'intaiu pas, fats de un Statcare exists in forma lui actuala abia dela 1856 §i care pro-clamase on avea de gand sa proclame peste cateva sap-tamani independenta sa, evident a prestigiul ei ar fi sca-zut. Istoria, ca sa inteleaga §i sa explice, trebuie sa tieseams de punctele de vedere ale tuturora.

Si Rusii credeau, in Maiu 1877, ca peste cateva sapta-mani de zile se §i isprave§te razboiul. Daca la 1853 ei nuizbutisera, cauza fusese ca. Puterile maritime li-au stat incale §i ca Austria a ocupat Principatele, dar, la 1828, Bacan'ar fi fost impotrivirea cetatilor dunarene, pe care nimeninu se putea a§tepta sa le afle ass de puternice, evident catrupele Tarului Nicolae ar fi ajuns foarte rapede in preajmaConstantinopolei, la Ceatalgea, cum au Si ajuns.

Ru§ii nu puteau pretui prea mult o armata de abia 5o.000 deoameni, cu 35.000 de pu§ti noun, care li se °feria cu conditiade a i se da arme, pontoane Si un milion pentru cheltuieli.Nu se putea cere nimanui sa judece armata romaneascadin Maiu 1877 ca, in August, armata biruitoare dela Gri-vita. Exemplul armatei sarbe§ti, evident mai bine pregatita

1 Quinezu, Lettre d'un paysan du Danube, pp. 49-5o.

INDEPENDENTA 225

pentru razboiu, aratase apoi, de curand, ce pot face mij-loacele militare ale micilor State cre§tine din Orient. Si,in sfar§it, poate nä obiectia necesitatii unei singure actiunie un adevar militar etern.

De alminterea, la 15 Maiu st. n., Kogalniceanu spuseseiamurit lui Balaceanu ca. armata noastra va ocupa deo-sebi Oltenia Si ca nu ne geindiam macar la un razboiuofensiv 1". Dorinta de participare la razboiu era a Prin-cipelui, dar nu §i a ministrului sau de Externe.

i Inca la 8 Iu lie st. v. se negocia cu Andrassy, Si°data, de la Viena, ni se spunea ca. Austro-Ungaria nu nesfatuie§te de loc sa trecem Dunarea, dar ca, daca Prin-cipele Si Cara se cred tinuti a contribui la liberareacre§tinilor, Guvernul imperial nu se va opune nici directnici indirect", tiind sama de starea de fapt" a Independen-tei ; mai mutt : impiiratul gi contele Andrassy sunt foartedispugi sa faca a ni se da la apropiata pace o parte aDobrogli 2 ".

I Tout ce que je dois ajouter pour notre gouverne, c'est que notrearmee occupera (sters: cooperera) a part la Petite Valachie et quenous ne songeons pas meme a la guerre offensive."

2 Raport telegrafic confidential al lui Balaceanu : ,Je suis autoriseA vous faire savoir que Autriche-Hongrie ne vous conseille nullementde passer le Danube, mais que, si Prince et pays se croient tenusde contribuer a l'affranchissement des chretiens, le gouvernementimperial ne s'y opposera, ni directement, ni indirectement. En adop-tant cette ligne de conduite, comte Andrassy est parti de ce principeque l'independance de la Roumanie est un fait sur lequel it n'y apas a revenir et, nous traitant en pays emancipe, a qui incombe déjàla responsabilite entiere de ses actes, Autriche-Hongrie ne se reservevis-a-vis de nous, comme vis-a-vis des autres Etats qui l'entourent,que le droit de sauvegarder ses interets contre toute atteinte. Em-pereur et comte Andrassy sont disposes a nous faire donner a laprochaine pair une partie de la Dobroudja. Cette attitude constitueun veritable revirement pour la politique etrangere de l'Autriche."

La 16 Iulie, Obedeanu, secretar la Roma, publics un articol despreDobrogea, dupa Lejean, In foaia italiana Diritto, No. 197, ardtand eaelementul romanesc e tare qi poate desnationaliza.


Prin urmare, recapituland, not intrebam daca e bine säne tinem numai in Oltenia sau sa colaboram cu Rusia. Si,de rapt, s'au strans toate trupele de s'au as,ezat in Oltenia.Rusii au intrat in Oltenita §i Giurgiu si n'au putut opriGiurgiul de teribila devastare a ghiulelelor turces,ti trasedin Rusciuc, Ru§ii au fost §i la Turnu-Magurele ; mo-nitoarele turce§ti stand in fata Brailei .si Galatului, celeruse§ti adusera scufundarea lor, colaborand la aceasta §iun ofiter de marina al nostru. Dar oastea romaneasca seretrasese in Oltenia, la o parte, fara nici o intentie ofensiva,dupa sfatul de la Viena.

Si macar daca sprijinul austriac ar fi fost real §i pusi-bil! Dar Kogalniceanu el insu§i vedea de ce va trebui sa seloveasca , in momentul acesta chiar Agentul Romaniei laViena prevedea in viitor rasboiul necesar cu Ungaria, atuncicand, la cererea de a se extrada cei bieti §ase Ardeleni,can voisera sa intre in oastea noastra, el amintia as-primile neexplicabile la care sunt supu§i Romanii din Ar-deal de catre autoritatile ungure§ti", care au mers pans laoprirea strangerii de contributii voluntare, din partea fe-meilor romance pentru ambulantele o§tirii Principelui Carol.Supt niciun pretext nu vom comite inichitatea de a daautoritatilor ungure§ti, fara niciun delict calificat, pe once ta-nar Roman din Ardeal care, in aceste din urma vremi, arfi venit in Cara noastra pentru vre-un interes." El amintiaca, la 186o, somat, de Austria, ca prim-ministru at Moldo-vei, sä dea pe fugarii unguri, el a refuzat. Domnul conte vajudeca §i va simti mai bine ca aceia ce n'am facut in 186o pen-tru Maghiarii persecutati, nu voiu face azi pentru Romani 1."

1 Scrisoare din x3 Iunie: C'est avec le plus vif regret que nousavons ete informes des rigueurs inexplicables auxquelles sont soumislesRoumains de Transylvanie de la part des autorites hongroises(,sters: rigueurs qui ont ete poussees au-dela meme des limites del'humanite). Chose inoule 1 On a empeche les femmes roumainesd'Outre-Carpathes de faire des quetes pour les ambulances de notre

INDEPENDENTA 227

La Viena umblau zvonuri ca ofiterii ru§i cearca pasurileardelene 1...

De altfel, ca §i §ovaiala noastra, formalismul nostru eraatat de explicabil : un Principe tanar, mandru, de un or-goliu a§a de firesc; un popor imbltat de independenta lui,de cea d'intaiu mi§care a lui de eliberare; o armata care,tocmai fiindca nu luptase, nu cuno§tea unele necesitAtitriste §i fatale ale unei actiuni militare. Nimeni nu-i puteaimpiedeca pe toti de a fi cum au fost. Dar nu e mai putinadevarat ca situatia era jenanta.

Se vorbia de alminterea, in caz de interventie din par-tea Romaniei, de o linie deosebita, foarte restransa, de un coltdin vastul camp al luptelor. Pentru ca sl intelegem aceasta,este circulara, limpede, a lui Kogalniceanu catre AgentiiRomaniei in strAinatate, datata din ziva de 25 Iunie, carese indrepta, in randul intaiu, catre Balaceanu, reprezin-tantul Romaniei la Viena, dar a fost comunicatI §i celor-lalti Agenti ai tarii : Tinem la sprijinul binevoitor alAustriei, §i astazi mai mutt ca totdeauna. Totu§i o luptacu Turcii, fie dincoace, fie dincolo de Dunare, este ches-tiune de viata Si de moarte pentru armata noastra.

armee: Sous aucun pretexte nous n'irons commettre l'iniquite de li-vrer aux autorites hongroises, sans aucun &lit qualifie, tout jeuneRoumain de Transylvanie qui, dans ces derniers temps, serait venudans notre pays pour interet quelconque. L'esprit de malveillance quemanifeste si ostensiblement ces autorites contre tout ce qui est ele-ment roumain nous met pour le moment dans une bien legitimedefiance contre l'acte de condescendance que l'on reclame de nous...M. le comte Andrassy jugera et sentira bien que ce que je n'ai pasfait en 186o pour les Magyars persecutes (qters: et ea qualite depresident du Conseil des ministres de Moldavie), je ne le ferais pas au-jourd'hui pour les Roumains (comme ministre de Roumanie ; ters)."

I Balaceanu care Kogalniceanu, 18 Iulie: On a appris ici que desofficiers russes sont ands reconnaltre les defiles qui menent enTransylvanie".


Ii trebuie neaparat botezul de sange. Data i-1 refuzam,aceasta afacere poate deveni o chestie dinastica", se spu-nea Intr'un act oficial, §i sunt intriganti cari pun chestiu-nea aceasta dinastica Inca de acum. S. nu se creada, addu-gia el, ca sa Inlature orice banuiald, ca ne impingeaula Ploie§ti sa. trecem Dunarea; din potriva, sunt prea egoi§ti,

on est trop egaste §i nu vreau ca niciun alt popor crqtin,§i nici noi, sa nu contribuie la emanciparea cre§tinilor din Ori-ent. Au fost foarte multumiti.on a did tris content, ea, panace au putut sali iea ei pozitiunile, noi am aparat Duna-rea militar si diplomatic, §i acum ni se spune : Maurul§i-a fAcut datoria, Maurul poate sa se duca". Noi tinem satrecem Dunarea ca sa incercam a lua Vidinul, §i iata tot:et voila tout. Campul nostru de operalie se va margeni laimprejurimile acestei fortarete, la 15 la 20 de chilometri,§i nimic mai departe. Nu tinem cat4 de putin sa mergemcu armata ruseascd, nici sa trecem Balcanii. Am /1 I acutpoate mai bine sa alegem gurile Duna'rii si Dobrogeadrept camp de lupta ; din nenorocire ne-am gcindit preatarziu." Da,' atunci Dobrogea o aveam dela noi, §i nu Ru§iiar fi trecut cei d'intaiu de ar fi ocupat Nordul provinciei,pentru ca, pe urmd, avand Cernavoda §i linia ferata, säpoata aduce pe Mare transporturile pentru armata for !

*i Kogdlniceanu termina : Oricare ar fi cererile ce tis'ar face, fii incre dintat §i convinge pe cine trebuie, ca,innainte chiar de a trece Dunarea, numai pentru Vidin,rien que pour Widin ,ne vom gandi de cloud ori, cad oinfrangere ne-ar ucide pe toti, fail esceptie 1."

' Nous tenons trop a l'appui bienveillant de 1'Autriche, et aujourd'-hui plus que jamais. Neanmoins une bataille avec les Turcs, soit endeca, soit au dela du Danube, est une question de vie et de mortpour notre armee. Il lui faut absolument le bapteme de sang. Si nousle lui refusons, I'affaire pourrait devenir une question dynastique,et it y a des intrigants qui la posent deja. Ne croyez pas qu'on nouspoussait a Plolesti a franchir le Danube. Bien au contraire, on est

INDEPENDENTA 229

De alminterea fatalitatea imprejurArilor trecea peste pan-zele de painjen, a§a de fine, ale diplomatilor. Nici Rusianu se incredea numai in Gorceacov Si Ignatiev §1 in toti aceiacari reprezintau in forma diplomatica tendintele ei. Maierau §i altii : cercurile militare s'a vazut dela in-ceput n'au fost impotriva unui concurs al armatei romane.De doul ori, inse§i Memoriile Regelui Carol amintescintelegerea verbala pe care Principele a avut-o cu Marele-Duce Nicolae la Bucure§ti. Si intreaga noastra actiune aratAca o astfel de invoiala exista, de§1 Romanii stateau in Olte-nia §i Ru§ii de partea cealalta. Anumite actiuni militare aletrupelor romane, timide la inceput, erau totu§i, evident, §i Inlegatura cu interesele armatei ruse§ti. Si spintul public in-curaja aceasta intelegere, pentru ca ea singura permiteaactiunea. Cand la Calafat, in Maiu Inca, Principele Carola poruncit sl se trimeata cea d'intaiu ghiulea Turcilor dinVidin §i a salutat ghiuleaua de raspuns a du§manului, do-vada lui de cavalerism Si vitejie a inflacarat sufletele tu-turora, cad toti vedeau in el un stapanitor capabil de

trop egolste pour cela. On ne veut pas qu'aucun autre peuple chre-tien, meme nous, contribue a l'emancipation des chretiens de l'Ori-ent. On a ete tits content que, jusqu'a ce qu'on a pu prendre sespositions, nous avons defendu le Danube militairement et diploma-tiquement, et maintenant on nous dit le dicton de Schiller: le Maure afait son devoir, le Maure peut s'en alter.... Nous tenons a passer leDanube pour tacher de nous emparer de Widin, et voila tout. Notrechamp d'operations se bornera dans les environs de cette forteresse, de15 a 20 km., et rien au dela. Nous n'entendons nullement marcheravec Farm& russe, ni franchir les Balkans. Nous aurions peut-etremieux fait de choisir les bouches du Danube et la Dobroudscha pournotre champ de bataille. Malheureusement nous y avons pens troptard.

Quelles que soient les exigences qu'on nous ferait, soyez convaincuet persuadez qui de droit, qu'avant meme de passer le Danube rienque pour Widin, nous y penserons a deux lois, car une defaitenous tuerait toes, sans exception".


a Innoi timpurile cele bune ale luptelor noastre. Provo-carea venia din partea noastra; §i, pentru salvarea Brai-lei §i Galati lor am colaborat la scufundarea monitoarelorturce§ti, pe vremea cand mai vorbiam Europei de hotarireanoastra de a nu ne amesteca, cu niciun chip, in razboiu sau,cel mult, de a ni garanta libertatea Dunarii, de a ni apara.averea §i viata locuitorilor de pe malul stang prin impie-decarea cetatilor din fats de aii pune in jot artileria dis-trugatoare. *i, mai tarziu, cand, Ru§ii fiind acum in Bul-garia, ni s'a cerut sa tinem locul trupelor imparate§ti, ocu-pand i6 chilometri de la varsarea Oltului catre Rasarit,am primit, §i, daca au limas §i artileri,sti ru§i, artileriaromaneasca a tras alaturi de tunurile for in aceasta zona, carea fost de fapt ocupata de trupele noastre. In teorie insanot eram intransigenti : o comanda deosebita, baza de ope-ratiuni deosebita, cartier-general deosebit. Se puteau in-treba deci Ru§ii : sa nu fie §i un scot deosebit?

Dar, daca-i e permis cuiva sa. pastreze o atitudine a sa in-nainte de a incepe actiunea comuna, este foarte greu sase continue aceasta atitudine, care nu mai serves.te real,atunci cand actiunea a inceput. De fapt, Romania sesupunea indreptarii generale a campaniei, a.a cum ea sedesfacea din inaintarea Ru§ilor. tntr'un anume moment,cand ei aveau nevoie de trupele cu care ocupasera Ni-copole, pentru a le indrepta impotriva admirabilului cuibde rezistenta eroica. a Plevnei, au cerut ca Romanii sa.ocupe Nicopole §i sa petreaca pe prizonierii turci, in nu-mar mare, pang. la un anume loc.

WI insu§i ordinul" de care e vorba : GeneraluluiManu, comandantul trupelor romane din Turnu-Magurele.A. S. Marele-Duce comandantlef al armatelor ruse§ti mainsarcineaza, printr'o telegrama din 4. lulie, a va trans-mite ordinul de a ocupa cu trupele d-voastra imediat Nicopole.

i in acela§i timp generalul-locotenent Stolapin a primit

INDEPFNDENTA 231

ordinul de a lua in posesiune §i de a inregistra materialulde tot felul ce se gase§te la Nicopole, care, dupa aceasta,va fi pus supt paza trupelor d-voastra. Binevoiti a comu-nica dispozitiunile ce yeti lua. Ar fi folositor daca mi-atitrimite un ofiter al d-voastra de stat-major pentru explica-tiuni verbale. Locotenentul-general, baron Kriklener. Ni-copol, 6 Iu lie 1877 I."

0 observatie fats de ce se §tia despre asest incident :nici prizonierii nu figurau, dela inceput, explicit, nici ce-rerea ca armata noastra sa indeplineasca functiunea dejandarmi pe langa dan§ii ; este vorba de material, de ocu-parea Nicopolei. 5i, pentru a fi cu totul drepti, trebuie saspunem ca ideia aceasta ca trupele romane§ti nu pot sAindeplineasca functiunea de gardieni de penitenciar sau dejandarmi rurali, i-a vernt intaia§i data lui Kogalniceanu.Kogalniceanu este acela care a intrebat pe Principele saudaca lucrul acesta este de admis §i a protestat impotrivaideii ca s'ar putea admite. 5i, terminii chiar in cari Prin-

Au general Mano, commandant les troupes roumaines a Tournou.S. A. le Grand-Duc commandant en chef de l'armee active russe mecharge par un telegramme du 4 juillet de vous transmettre l'ordred'occuper aver. vos troupes immediatement Nicopole ; mais en memetemps le general-lieutenant Stolipine a recu l'ordre de prendre enpossession et d'enregistrer le materiel de tout genre trouvd a Nioo-pole, qui, apres, sera mis sous la garde de vos troupes. Veuillez mefaire part de vos dispositions. Il serait utile si vous m'envoyiez unde vos officiers d'etatmajor pour explications verbales. Lieutenant-general baron Krildner. Nicopole, 6 juillet 1877.

' Scrisoare din 6118 Iulie: ,,J'apprends par voie indirecte que nostroupes de Magourele sont destinees a escorter les prisonniers turesfaits a Nicopoli. Je me suis adresse au general Mano pour lui deman-der en vertu de quelles dispositions it a cru enjoindre au prefet deTeleorman d'avoir a soigner l'entretien des prisonniers. Jusqu'a l'heurequ'il est, it ne m'a pas repondu. Si le commandant en chef russe ventfaire jouer a nos troupes le role de gendarmes pour escorter des pri-sonniers que notre armee n'a pas faits, je supplie S. A. de ne pasdonner son approbation, car cet acte ferait un tits mauvais effet dans


cipele Carol a comunicat refuzul sau Ru§ilor i, sunt aceia decan s'a servit Kogalniceanu. .Si motivarea n'a fost absoluta,fiindca s'au adus Si alte motive de explicatie : ca trupeleromane§ti sunt putine, ca au de indeplinit un scop anumit,ca prin urmare nu s'ar putea desface atatea elemente incatsa. foloseasca Si Ru§ilor Si, In acela§i timp, planul pri-mordial in actiunea Romanilor sa nu fie impiedecat inexecutia sa.

Dar, fiindca e vorba de plan, mai putea exists acel planromanesc de actiune deosebita ?

Ceia ce se petrecuse pand acum era absolut In legatura

le pays". Cf. telegrams d-lui P. Gradilteanu din aceiai zi catre Ko-galniceanu: Patriotismul d-tale va Itt sa rezerve armatei roman altrol cleat de care s'a distins In toate ocaziunile jandarmeria trupe.for rusegti".

' Principele catre Kogalniceanu, 7119 Iulie : General Mano nous in-forme que pendant conversation qu'il a eue avec commandant trouperusse qui occupe actuellement Nicopolis, it lui a ete dit que be deskdu Grand-Duc Nicolas serait que les Roumains viennent occuper Nico-polis, se charger escorter les 7.000 prisonniers tures jusqu'a frontiererusse et que ambulances roumaines aient soin des blesses tures. J'aifait repondre au general Mano que, malgre concours que nous avonsprete a armee russe, nous ne saurions occuper Nicopolis, vu que je n'aiconsenti faire occuper Turno-Magureli par mon armee que provisoire-ment et sur demande &rite du Grand-Duc Nicolas. J'ai fait ajouter quela dignite armee roumaine s'oppose a ce qu'elle se charge conduireprisonniers qu'elle n'a pas faits, armee roumaine pouvant, en outre, avoirbesoin a un moment donne de toutes ses ressources. Quand a nos ambu-lances, dont be materiel est assez restreint, nous serions toujours heureuxy soigner blesses russes. Mais nous preferons ne pas les encombrerde blesses tures, au detriment de nos propres soldats. Veuillez transmet-tre textuellement present telegramme au general Ghica afin qu'iltouche ces diflerentes questions dans ses entretiens avec Ignatiew,en insistant sur necessite oa nous nous trouvons savoir quand nouspourrons disposer de notre division qui occupe Tourno-Magureli ittitre provisoire, a insi que ressort de la correspondance entre moi etle Grand-Duc Nicolas. Charles."

INDEPENDENTA 233

cu directia care se fixase dela inceput. Si, de sigur, cererileRu§ilor au fost foarte nedibace, volt nedibace poate, caderau anume lucruri care trebuiau necontenit afirmate dinpartea lor ca sä se arate O. nici ei n'au parasit punctul forde vedere fata de acela pe care voiam sa li-1 impunemnoi. Dar pana cand se putea continua. acest joc de dibacie,asupra caracterului periculos al caruia ni se atragea atentia ?

i alte motive ar fi trebuit sä indemne pe conducatorilRomaniei a lua o atitudine mai hotarita Inca de atunci chiaDoar, pe langa Ru§i, Turci §i Romani, mai erau popoarelebalcanice. Prea se uitase la Bucure§ti de ele, parasind rostulpe care-1 puteam avea §i pierzand din vedere politica de vi-itor care se putea baza pe serviciile aduse cre§tinilor dinbalcani, atuncea. 0 interventie military a Romaniei in in-telegere cu Sarbii n'ar fi fost de loc imposibila, dar, nunumai ca nu ne-am gandit la ass ceva, ci, cand a venit Prin-cipele Milan la Ploiesti, el a fost primit rau politicos",dar rau, ceia ce este pentru cineva §i mai dureros. In Me-moriile Regelui" se simte ca Milan, venind in tail, creaincurcaturi, des embarras" 1.

Cineva vizitase oda ta tam, propuindu-ni o alianta balcanica,in numele Greciei, §i Principele Carol, neavand incredere infortele militare §i in seriozitatea diplomatica a Regatului, nuprimise. Era un om foarte serios, dintr'o familie care domnisela noi, §i el spunea ca, astfel, considers tara noastra aproapeca tara sa: printul Ipsilanti, care train la Paris. Avand acumsa se duca la Viena, unde era foarte bine privit in toate cer.curile, fiind prieten cu unii din conducatorn politici ai Eu-ropei, Bratianu 1-ar fi rugat O. ceara lui Andrassy o mailimpede recunoa§tere a independentei noastre. Ajuns la Paris,la inceputul lunii lulie, Ipsilanti ni dadea acum urmatorulsfat: Interveniti in Peninsula Balcanica, faceti razboiul inorice conditiuni, pentru ca. razboiul acesta ar constitui

2 Aus dem Leben Konig Karts, III, pp. 179, 18o, 183-90.


un titlu pe care Rusia n'ar putea sä-1 conteste si ar silt -omai riguros decat toate angajamentele contractate. Tre-cerea Dunarii pentru armata d-voastra ar avea inch. unavantagiu, nu mai putin important : ea ar contribui laapropierea deosebitelor forte crestine din Orient si s'arrealiza astfel cu toata evidenta acea uniune de vederi siinterese care trebuie sl exercite partea sa de influenta Inaranjamentele care vor veni 1." Am crezut insI ch. trebuie

trecem si pe langa acest sfat.

Dar mai era un motiv care nu permitea zabava. Ru§iinu corespundeau asteptarilor. Soldatul era excelent, darofiterii se infatipu petreatori, betivi, fara simtul chemariilor, fara o deosebita intelegere pentru misiunea la a arilindeplinire lucrau. Sistemul de aprovizionare cu pahontii"celebri era primitiv, materialele si cele indispensabile pen-tru un pod de surprindereveniau prea tncet ; conducereasuprema lasa de dorit.

Dar Turcii erau condusi de generali dibaci, unii renegatiisteti, ca Mehemed-Ali, Prusian de origine (Karl Detroit );pregatirile erau acute de mult, si puteam sti, chiar Paraextraordinarul accident al aparitiei lui Osman la Plevna,valoarea armatei turcesti in momentul acela. Deci se puteapune intrebarea : dar dacA se intampla ca Turcii sä fie in-vinga tori? Era posibil. Pe cine vor pedepsi in rindul in-taiu, a cui autonomie va fi in joc, ale cui case vor arde,

1 Raport al lui Callimachi-Catargi, Paris, 9 Iulie: Spontanementdonne (le concours), it constituerait un titre que la Russie ne sauraitcontester et qui I'obligerait plus rigoureusement que tous les enga-gements contractes. Le passage du Danube par notre armee auraitencore un avantage, non moins important : it contribuerait au rap-prochement des diverses forces chretiennes de 1'Orient et realiseraitainsi avec toute evidence cette union de vues et d'interets qui doltexercer sa part d'influence dans les arrangements a venir."

sä

INDEPENDENTA 235

populatia carui Stat va fi masacrata ? Puteam not asteptadeci pans la capaf?

Din partea lui, Principele credea ca. nu. La 12 Iulie, elprimise cele d'intaiu stiri despre infringerea Rusilor carise plangeau ca, prin refuzul privitor la Nicopol, Kradenera fost impiedicat sa alerge la Plevna in sprijinul lui Schil-der-Schuldner 1. A doua zi, prin generalul Ghica, venit dinBiela, i se aducea lui Carol I, cererea directs" a Taruluica Rotnanii sa treacti Dunarea la Nicopol. Biruinta lui Os-man-Pasa inlaturase scrupulele trufase ale lui Gorceacov, caresi el, in acelasi timp, la Bucuresti, desi in forma cea maigrosolana, cerea acelasi lucru 2. Totusi Kogalniceanu, caren'avea anii Principelui, stated pe ganduri. El pomenia intelegrama lui din aceiasi zi catre Suveran de imensa sen-satie" ce va fi in Europa si se informs atent data cerereaimparateasca i-a fost facuta verbal sau in scris, caci, inonce caz, toate piesele care se refers la dcinsa trebuie safie pastrate cu ingrijire".

Avem raspunsul. Kogalniceanu era trimes la generalulGhica; fiind vorba de o chestie pur militara, nu trebuiesä i se acorde mai multa importanta decat o are in adevar";de alminterea, a fost vorba totdeauna ca divizia a IV-a,trecand Dunarea pe pod, sä formeze aripa dreapta a Rusi-lor, pentru a se intoarce apoi la dreapta si a stabili capulpodului ce trebuie sa serveasca la trecerea grosului arma-tei noastre". Instantele personale" ale imparatutui si in-frangerea ruseasca au hotarit ocuparea Nicopolei de Manu.Kogalniceanu sä mearga la Viena pen tru a pipai terenulfats de noul pas facut de Romania $.

I Aus dem Leben Konig Karls, III, pp. 204-5.Ibid., p. 207.

3 Kogalniceanu cAtre Principe: Le passage du Danube va fairetine immense sensation en Europe... La demande imperiale a ete faiteverbalement ou par ecrit ? En tout cas, toutes les pieces qui s'y rap-

236 POLITICA EXTERNA A REGELUT CAROL

Generalul Manu treat deci, supt steag romanesc Si in su-netul imnului national", Si Kogalniceanu, a arui misiune laViena nu ni-a ramas cu totul necunoscuta, arata AgentilorRomaniei ca. trecerea s'a facut dupa cererea cartieruluigeneral rus Si chiar a tmparatului" '. La Viena chiar, An-drassy ii spunea sä nu se treaca oastea romaneasca pesteDunare cleat cu cea mai mare prudenta §i numai dad.este folos practic" 2, asigurand ca. in acest caz se va staruica Dobrogea romaneasca sa fie cat de mare.

La 19/3r Iulie sosi in sfar§it vestita telegrams a Marelui-Duce, pe care toata lumea o cunoa§te intr'o forma maimult sau mai putin autentica Si care in forma ei autentica

portent doivent etre soigneusement garddes".Principele cAtre Kogal-niceanu: Il a dtd toujours decide que la quatrieme division devaitpasser Danube sur pont, formerait aile droite des Russes pour se re-porter ensuite sur la droite, afin d'dtablir tete du pont qui doit servirde passage au gros de notre armee. Cette question dtant pure mill-taire, it ne taut pas y attacher plus d'importance qu'elle n'en corn-porte. Gdndral Ghica arrive aujourd'hui, repartira demain soir, et itpourra vous Bonner plus amples dclaircissements. En partant pourVienne, vous passerez par ici. Charles".

Principele catre Kogalniceanu, 25 Julie : Passage du general Manopour occuper Nicopolis n'a dtd ordonnd que apres revers des Russes,qui ont rencontre forces supdrieures a Plevna et sur instances per-sonnelles de l'Empereur. Ce passage &ant effectud vis-a-vis armderusse et sur sa requete, n'a rien de commun avec passage que nousaurions pu tenter en face de l'ennemi, passage qui ndcessiterait for-cement torpilles et autres moyens dont it a dte fait mention dans leteldgramme adresse par notre grand quartier - general au general Nd-pokochisky. Charles."

I Circulara: Sur demande du quartier - general russe et meme del'Empereur ". Kogalniceanu cAtre Mitilineu la Roma : Premier ba-teau a portd en avant drapeau roumain et musique executant hymnnational roumain".

2 Ce qui concerne le passage de notre armde, on nous conseillede le faire avec grande prudence, et seulement s'il y a utilite pra-tique pour nous" (22 Iulie, 3 August); Aus dem Leben Konig KarlsIII, p. 218.

INDEPENDENTA 237

nu e chiar a§a de teribilA cum apare in manuale : Turcii,ingrAmadind cele mai mari mase la Plevna, ne prApAdesc(nous abiment). Te rog sA faci fuziune, demonstratie Si,daca e posibil, trecerea DunArii, pe care doregti sa o fadintre Jiiu gi Corabia. AceastA demonstratie este indispen-sabilA pentru a u§ura mi§carile mele 1."

Atunci Biatianu era de pArere sa intrAm in luptI fran-chement" 2. Ei bine, nu. De§i se ordonase diviziei a IV-asA ajute pe Ru§i unde doresc 1", am mai a§teptat ca.tevasAptamani, din motive tehnice, Si am intrat in actiune numaipe la jumatatea lui August.

Principele se gandia a cere conditii, iar BrAtianu gAsiaca acelea din April erau a§a de bune, incat nu trebuie pl-rIsite 4. Se cerea, apoi, trecerea la Nicopol, Si factorii ho-taritori de la not se temeau cä pierd baza separata §i ce-reau o noun conventie militarA 5. La II August totu§i diviziaa IV-a, comandata acum de colonelul Alexandru Angelescu,innainta spre Plevna", §i a III-a se pregatia sA treacA laCorabia 6. Abia la 8/16 August Bratianu Si Ministrul de

' Mardi, 19/31 juillet 1877, 3 h, 35 soir. Prince Charles de Rou-manie. A l'endroit ou se trouve le quartier-general roumain. LesTurcs ayant amasse les plus grandes masses a Plevna, nous abiment.Prie de faire fusion, demonstration, et, si possible, passage du Da-nube que to desire faire entre le Jiul et Corabia (in Memoriile Re-gelui", punctul e dup. faire", ceia ce schimba Intelesul, ca si cums'ar fi voit a se insists asupra dorintei Principelui de a trece nea-parat). Cette demonstration est indispensable pour faciliter nos mou-vements. Nicolas"; Aus dem Leben Konig Karts, III, p. 212.

2 Ibid.3 Den Russen, wo sie es wtinschen, zu 1-Itilfe kommt"; ibid., p. 213.4 Ibid., pp. 215-6.6 Bid., pp. 222 3.° zx August : IV-e division s'est avanc 'e vers Plevna, oil armee

russe rencontre grande difficulte. III-e division et des troupes de re-serve doivent suivre. Pour vous tenir au courant, Colonel Slaniceanuvous avoir (sic) envoye copie lettre que general Krudner a adressee


Razboiu mergeau la Imparatul sa negocieze : divizia aIII-a nu trecuse Inca 1. Raspunsul adus de ei ar fi fostmultamitor. Marele-Duce primia trecerea Romdnilor pela Corabia 2 Inteo scrisoare din acest moment Princi-pele admitea un plan general, dar cerea individualitatea§i unitatea de comandament a o§tirii sale. in acest timp,indraznetul general Gurco facea silinti desperate pentru arezista, la pasulSipca, lui Soliman-Pa§a.

Totu§i la 16/28 August, trupele sale trecand pe la Co-rabia, Principele insu§i se grabia pe la Zimnicea, catrecartierul-general. In telegrama sa catre Kogalniceanu elarata cä, In urma instantelor noun ale Imparatului, s'a ho-tarit sa plece insu§i la cartierul general rusesc", iar Ko-galniceanu anunta lui Balaceanu ca nu s'a incheiat nicioconventie noun, nici n'o dore§te", ca. a fost numaio explicatie intre Imparat prerdintele Consiliului" §i c.in urma acestei explicatii, armata noastra, cooperand a-

laturi cu armata ruseasca, pastreaza individualitatea ei §icomandamentul ei suprem s". Cele d'intaiu ciocniri intre

au general Manu par ordre du Grand-Duc Nicolas pour demanderpassage roumain sur la rive droite du Danube. Je vous prie ne pasdivulguer ce document, qui doit etre garde a titre tout a fait con-fidentiel. Charles."

3 Aus dem Leben Konig Karls, III, pp. 225, 229.2 Ibid., p. 231.a Gradinele, f. d. Par suite de nouvelles instances de l'Empe-

reur, je me suis decide de partir meme pour le quartier generalrusse... profiter temps qui reste libre jusqu'achevement pont Char-les." Kogalniceanu catre Balaceanu, 16/28 August : Du reste, nousn'en desirons pas; je vous communiquerai plus tard motifs. Il n'ya qu'une explication entre Empereur et president Conseil. Par suitede cette explication notre armee, tout en cooperant a cote armeerusse, conserve son individualite et son commandement en chef. Ladivision roumaine qui se trouve pros Plevna a deja eu un choc, etde l'aveu mettle des Russes nos soldats se sont admirablement con-duits. Notre prince s'est rendu aujourd'hui a Nicopolis, oa guarder_general de l'Empereur, sur l'invitation pressante de Sa Majeste.4

Si,

cdsi

1NDEPENDENTA 239

Romani §i Turci avusera loc, continua el, la Plevna, fa-cand onoare celor

Cat prive§te intrevederea Principelui insu§i cu Tarul §iMare le-Duce Nicolae, ea ni e cunoscutd numai prin insem-ndrile dramatice din Memoriile Regelui". Alexandru alII-lea lua informatii asupra ajutorului pe care-1 astepta cuo nerabdare asemenea desperdrii. Indata Mare le-Duce ti-died, nu fd.ra sfiald, chestia comandei deosebite. VreaPrincipe le sä comande singur? Neaparat. Va fi greu,caci n'ar putea primi comanda unui general rus. Desigur ea nu, dar zece generali ru§i pot fi supu§i co-mandei sale." Peste cateva momente i se anunta ca Tarulii ofera comanda supremd peste trupele ruse§ti. Cu acea-sta se sfar§ise. Carol I se intoarse in Cara numai pentrua lua ultimele masuri inainte de a lua conducerea armateireunite, la 22 August st. v. 1.

Deci punctul de vedere pentru care se luptase §i zabo-vise atata vreme fusese definitiv pdrasit. Si Baca macaratunci s'ar fi cerut angajamente formale, dar ele nu s'aucerut. Parola sa Imparatul n'a dat-o ; nu e nimic in Me-moriile Regelui" care sä insemne parola data de Alexan-dru al II-lea. Si apoi Imparatii vor fi avand parola forpentru alte lucruri, dar pentru unul ca acesta cea mai bunseste iscalitura unui Suveran §i iscalitura ministrului sau rds-punzator, chiar cand e Suveranul absolut. In momentul acelaTurcii ii prapadiau pe Ru§i ; atunci trebuiau lamurite lu-crurile. Ai no§tri n'au vrut sa aduca insadin acelasi motiv dedureroasa aprehensiune chestiunea judetelor basarabene.

Nimeni nu era dispus sä intrebe, chiar si din cauza si-lualiei sale. Principele, care avea sa se ingrijeascd de vii-torul domniei sale, de viitorul dinastiei sale, se feria sä seamestece el Insu§i §i sa iea raspunderea consecintelor

Aus dem Leben Konig Karls, III, p. 244 si urm.

d'intaiu.

si

+

240 POLITICA EXTERNA A REGELU[ CAROL

Kogalniceanu, din motive pe care nu le intelegem de-plin, s'a tinut la o parte, iar Bratianu, mult mai indraznet,mult mai vioiu, a Incercat marea cu degetul fara sa putem§ti exact ce i a spus Tarul.

Deci, din punctul de vedere al onoarei, al mandriei, toatasatisfactia ; din punctul de vedere al bazei atitudiniinoastre de pang. atunci, aceasta baza era parasita; din punc-tul de vedere al compensatiei, al rasplatirii fire§ti, nimic.

Chiar Kogalniceanu se arata foarte ingrijorat de aceastahotarire. Opinia publicl din Bucure§ti", scria el Princi-pelui, e foarte nelini§tita, foarte agitate, Si din cauza §ti-rilor rele, Inca nedeslu§ite. Si lui Bratianu el ii explica unuldin motive. Toata lumea nu vede lucrurile ca noi: nu-mirea Principelui In calitate de comandant al trupelor ru-se§ti a fAcut o foarte rea impresie, innauntru, ca Si in strai-natate", neuitand sä pomeneasca §i consternatia" delaViena 1. Si fats. de Mlaceanu nu uita sä afirme cä aceastamasura pripita s'a luat Ara. ca Guvernul sä fi avut timpa-§i dg. parerea", §i numai pentru a evita Si mai marlcomplicatii 2 " .

Se zabovise mult, crezandu-se ca se vor prezinta impre-

CAtre Principe; 25 August 6 Septembre): L'opinion publiquede Bucarest est tres inquiete, tres agitee; elle le devient d'avantagepar l'ignorance oil se trouvent me me les ministres afin de pouvoirdissiper les fausses nouvelles et de rassurer les esprits ".

Catre Bratianu ; 23 August (4. Septembre): Tout le mondene voitpas les choses comme nous. Nomination de prince comme comman-dant des troupes russes a fait un tres mauvais effet, a l'interieurcomme a l'etranger. A Vienne on en est consterne."

2 25 August (6 Septembre): Pent- etre avez-vous raison dans vosappreciations concernant commandement d'armee russe pris par SonAltesse. Peut-etre suis-je aussi de votre opinion. Mais cette mesurea ete prise subitement, dans une en trevue du Prince avec Empereurau quartiegeneral, sans que Gouvernement aie temps d'opiner. A ce

INDEPENDENTA 241

jurari mai favorabile. Venise insa momentul cand Osman-Pasa, asezandu-se in caldarea balcanica dela Plevna, In carePrincipe le Carol se temea ca Rusii sa nu gaseasca unSedan, si o spunea ofiterului francez Gaillard, care se aflape langa dansul 1, izbutise, cum am vazut, sa raspinglpe Ru§i §i-i urmaria. Era o panica pe toata linia Dunarii sichiar in orasele noastre; populatia de dincolo venia la noi, anoastra inchidea casele si pravaliile si fugia in interiorul terii.Si oricine-si putea pune intrebarea daca armata ruseascava mai rezista, daca ea se va mai putea reface. Mai erau desigur si alte armate ; garda imperials era pe drum, siavea sa vie, in imprejurarile de oboseala pe care le stiatoata lumea, si de relativa descurajare dar pans atuncierau corpurile batute de Osman care alergau la Dunare si prinpanica for impiedecau alt corp de armata rusesc, care por-nise foarte increzator, sa-si continue drumul catre defileu-rile balcanice. Era foarte admisibil ca fuga aceasta sa nupoata fi oprita, si Turcii ar fi venit pe teritoriul nostru.Atunci natural a trebuit sä colaboram cu Rusii: de vomlzbuti sau nu, macar datoria aceasta ni-o facem fats de noiinsine, de a incerca sä aparam linia Dunarii. Asteptandnecontenit momentul unei situatii mai favorabile pentru in-teresele noastre, ne gasiram de-odata cu fruntea lipita destanca unei situatii absolut decisive, care nu ne ingaduiasa zicem : pe mane, sau: de acum in cateva saptamani.Ori primiam pe Turci aici, on ne duceam sä ne batem ala-turi de Rusi, in conditiile pe care le voiau acestia.

Nici Rusii, din partea lor, nu ni puteau impune noun con-ditiuni, avand desavarsita nevoie de noi, §i nici noi nu pu-

que je sais, on s'y est prete pour eviler plus grandes complications.Maintenant que chose est faite, notre devoir est d'en attdnuer portde.C'est ce que je vous invite a faire." Balaceanu raspunse cd pe el1-au jignit numai les termes du telegramme signe par le prince Gortschacow".

Aus dem Leben Konig Karls, III, p. 258.

,

242 POLITICA EXTERN). A REGELUI CAROL

team impune conditii Ru§ilor, fiindca aveam absoluta nevoiede dan§ii. Terorizati Si unii Si altii de aceia§i primejdie, nicin'am intrat in negociatii, caci eram ca doi oameni in nein-telegere locuind insa 'n aceia§i casa, pe care au navalit-o ho-tii. Pentru Rusi era peirea unei armate, disparitia uneiglorii, intunecarea pentru totdeauna a unui prestigiu; pen-tru noi, primejdia rasbunarii celui mai crunt du§man, careputea sä spuie cu temeiu motivul rasbunarii sale impotrivanoastra.

Fara conditii, deci, fara asigurari, fara angajamente,fara perspective... in Paris se vorbia pe atunci de po-sibilitatea de a se crea pe urma razboiului un puternicStat romanesc 1. Puternic prin faptul ca s'ar intari in hota-rele sale ? Nu, ci in alte hotare. care erau aceste hotare?

0 scrisoare a parintelui Principelui, escelent informatasupra lucrurilor din Germania §i a hotararilor ce se pre-gatiau acolo, pe baza §tirilor ce rasbateau la Berlin, vor-be§te de posibilitatea unui Stat romano-bulgar 2.

Daca Rinul este un rau german, tot a§a Si Dunareaputea fi atunci, politice§te, cum este Si etnografice§te, unra.0 romanesc. Putea, §i erau oameni cari o §tiau. Dr. Obe-denaru o spunea : el facuse la Roma planuri marl : dacas'ar acorda Serbiei o alai parte din Balcani, §i atunci dinpopulatia romaneasca a \rail Timocului Si a regiunii

s'ar forma o mare provincie romaneasca, cu cen-

Republique francaise, 4 August: corespondents din Roma, 9 Au-gust: Dans nos cercles diplomatiques on croit depuis quelques jourset l'on repete meme, avec une affectation remarquable que, dans lesprochaines solutions qui seront posees pour regler la question d'O-rient, sera comprise la constitution d'un fort Etat roumain ".

1 Aus dem Leben Konig Karts, III, p. 181: Die Errichtung einesvereinigten Staates Rumanien Bulgarien, selbstverstandlich mitFreiheit der Donauschiffahrt bis ins Meer, ware ein grossartiger andschOpferischer Gedanke; nur giebt die Grundverschiedenheit deNationalitaten Anlass zu schweren Bedenken ".

Si

Si

Vi-dinului

INDEPENDENTA 243

trul acolo chiar, la Vidin , ? Si el recomanda mai tarziuItaliei, care ravnia fati§ Albania, constituirea unui Stataromano-epirot supt tutela ei3.

Dar iata ceva mai mult. Tot pe atunci reprezintantul Austrieila Roma, baronul Haymerle, care a jucat un rol la alcatuireatratatului din Berlin, fiind unul din cei mai cunoscuti diplo-mati ai timpului, a cautat o convorbire cu Obedenaru pentrua-i pune anume intrebari. 5i Obedenaru inseamna astfelconvorbirea ce a avut loc: D-1 ambasador", spune el, avoit sä afle dela mine dace nu cumva Guvernul nostru arfi ochit provincia Dobrogea ca buns de anexat." .Si, maideparte :

5tii d-ta ce se va face cu Bulgaria?Eu imi inchipuiu ca totul va atarna de intinderea

teritoriului rapit Imparatiei turce§ti s."Dar sunt mai multe rase §i Bulgarii nu sunt atat de

omogeni §i innaintati in civilizatie ca locuitorii Romaniei "a.Vor avea ei mijlocul de a se conduce prin fortele for pro-prii?

Si Obedenaru credea ca Bulgarii din Basarabia, carisunt supt administratie romaneasca, pot, venind de acolo, säintroduce o viata administrative cum se cade, acasa, in ve-chea patrie.

Dar, i se obiecta, o populatie mai innaintata n'ar puteafi in stare se indeplineasca lucrul acesta §i mai bine ?

,Si, dupe ce primise raspuns la toate intrebarile sale,.Haymerle spunea lui Obedenaru, cu ciuda :

-5tiu a aveti pofta sa. fundati §i Companii de navigatie.

I Raport din .01.1..ull..c2 Raport din 1o/22 Septembre.3 Savet-vous ce qu'on fera dela Bulgarie? Je presume que tout

dependra de l'etendue de territoire enleve aux Turcs."4 Les Bulgares ne sont pas si homogenes et si avances en civi-

lisation que les habitants de la Roumanie."


Nu vom putea niciodata sä incercam a lupta cu frumoasa4:1-voastra Companie.

Si eu cred ca un mic Stat, cum este Romania, trebuiesä se tie in rezerva Si sa n'o iea innainte intr'o chestiunespinoasa cum e aceasta 1."

CA PITOLUL VIII.

Plevna.Dupa intelegerea cu Tarul, a inceput astfel colaborarea ar-

matei noastre cu armata ruseasca innaintea Plevnei, Inacel moment, foarte nenorocit pentru Ru§i, cand infrangereafor era continua, cand, chiar supt ochii Principelui Carol,raspandindu-se zvonul ca Turcii au ie§it Si fugaresc ca-valeria ruseasca, insu§i Alexandra al II-lea a fost silit säfuga, cu cativa ofiteri de stat-major dupa dansul.

Romanii au sangerat alaturi de Ru§i in zadarnicele incer-cari de a tua cu asalt redutele Plevnei, ceia ce li-a datgloria noun de la Grivita.

mai tarziu, in lunga impresurare a cetatii, dupa celemai perfecte norme ale strategiei, reprezintata prin apa-ratorul fericit al Sevastopolului pana la sfar§it, Todleben,Romanii au fost iara§i alaturi de Ru§i.

Este adevarat ca ace§tia n'au cautat sa confunde cele douaarmate. in privinta aceasta, s'au tinut de cuvant Si au res-pectat sentimente pe care n'aveau de ce sa le bruscheze.Daca, procedand in felul acesta, au sacrificat ceva din o-

I C'est que vous avez envie aussi de fonder des Compagnies denavigation...

Nous ne pourrons jamais essayer de lutter avec votre belleCompagnie.

Et moi je pense qu'un petit Etat comme la Roumanie doit seztenir dans la reserve et ne pas prendre les devants dans une ques-tion epineuse comme celle -ci." Raport din 24 Iulie/ 5 August.

Si,

PLEVNA 245

biceiurile inveterate ale diplomatiei lor, cu atat mai binepentru dan§ii. De sigur ca au trebuit sa-§i faca adese onsill pentru ca sa sublinieze in fiecare moment deosebireadintre cele doua armate ; dela inceput pana la sfar§it, insa,regula s'a observat. De alminterea, cu acea minutioasadibacie, cu acea punctualitate migaloasa care 1-a deosebittotdeauna, Principele Carol n'a pierdut niciun momentca sä adauge, pe langa sublinierea cu negru suptire aRu§ilor, Si o groasa subliniere cu ro§u din partea sa, casä se deosebeasca Inca mai bine cele doul armate, repre-zintand doua State care colaboreaza in numele cre§tinis-mului Si civilizatiei europene sups zidurile Plevnei. Candse adresa catre armata lui, avea totdeauna o grija deose-bita. in ziva luptei dela Grivita, §i-a parasit locul intrecele doua o§tiri pe care trebuia sa-1 ocupe pentru a seduce in mijlocul soldatilor sai Si a -i imbarbata : a uitatputin ca este comandantul trupelor aliate dinnaintea Plev-nei pentru ali aduce aminte, cum era cea mai nobila da-torie a sa, ca. este Domnul Romaniei Si ca aceia cari pieracolo sunt mai strans legati de inima sa de cum pot fi4:3tile Tarului care luptau in alts parte ; a dat astfel Ro-manilor ultimul salut pe care un Suveran it datore§te sol-datilor sai cari mor pentru independenta Si gloria terii.

Generalul Cernat, care comanda trupele romane§ti, seintitula : comandantul armatei romane de operatiuni, §i derepetite on ar fi zadarnic sa citam mai multe cazuri deacestea s'a insistat asupra acestui caracter al sau. Era.foarte grea, inteadevarPrincipele ins4 o spune adesea,situatia lui ; cu toate acestea a izbutit pana la sfar§it sapastreze dorita linie de demarcatie. Dar i s'a pus in socoteala,fire§te, aceasta prea atenta urmarire a liniei de separatie,pe care unii ar fi voit sa o §tearga putintel.

0 alta dificultate venia din partea Sarbilor. Sarbii nus'au mi§cat ; fixandu-§i un plan de actiune, ei zabovira in-


tentionat, trimitand din saptamana in saptamana pe gene-ralul Catargiu, unchiul lui Milan, fratele maicei sale,la cartierul-general ca sä spuie ca "oastea e gata. Era gatapentru un lucru pe care nici Romanii, nici Ru§ii nu i-1 pu-teau acorda 1: stapanirea regiunii Vidinului.

Dar, in ce ne privete, am intampinat, acolo la Vidin, Sio a treia impotrivire, in afara de cea, naturals, a Turcilor§i a Sarbilor : anume a Austriecilor, cari declarasera, dupgruptura din August, ea nu tolereaza pe Romani la Vidin.Andrassy avea in privinta aceasta idei fixate dela inceput.

natural, °data ce nu ne tolerau nici prietenii, nici du§-manii, nici neutrii, a trebuit sä lasarn lucrul sau sa-1 fa-cem a0 cum s'a incercat mai tarziu, Si vom vedea supt ceauspicii nenorocite.

Ru§ii voisera sa bruscheze situatia la Plevna. Credeauca Osman e ca Pa§ii din razboiul Crimeii sau ca acei dela 1828 Si ca, prin urmare, cu atacurile lui Scobelev, carefusese in Turchestan, teribil general de cavalerie, foartefrumos, foarte indrgznet, abia de 34 ani §i capabil de toateaventurile, va fi scos din culcupl salt leul dela Plevna".Osman insa era un minunat strateg din instinct, avand §icalmul care este una din cele mai mari virtuti ale Ori-entalului.

La 3o August Si la 6 Septembre, apoi la inceputul luiOctombre s'a cheltuit astfel in zadar sange mult pentruposesiunea redutelor.

Se vazii astfel ca planul rusesc de bruscare era cu totulgre§it,§i Principele Carol insists in notele sale ca el a fost tot-deauna impotriva lui. A incercat sa faca pe Marele-Duce Ni-colae Si pe Tar a primi punctul lui de vedere, dar n'a izbutitSi a pierdut insu§i io.000 de oameni, ceia ce, proportional, era

Aus dem Leben Konig Karls, III, p. 331 (29 Octombre). Cf. ibid.,p. 347 §i urm.

i,

1

PLEVNA 247

o cifra foarte insemnata. Atata parte din armata noastraa trebuit sä se lase jertfita cu aproape siguranta a se jert-fe§te degeaba. Iar, la urma urmei, vazand ca nu e niciunchip sä se sileasca Osman-Pap pe calea aceasta, Mare le-DuceNicolae,acel care odata trimisese aliatului sau o telegramsca aceasta: dad. Osman va indrazni sä atace, yeti §ti sa-iraspundeti: un detasament e suficient pentru aceasta",--trebuisa cheme pe bdtranul Todleben, ca sa pregateasca pla-nul de investire, de paciente operatiuni, ca in Crimeia dela 1854-55, pentru a produce sleirea fortelor turce§ti,uzarea for in rezistenta, prin foame §i boli, demoralizareacare se produce neaparat, In orice fel de imprejurari, pen-tru cei ce se stiu inchi§i, meniti asfixiei fatale intre ziduride unde nu mai pot ie§i. Aceasta numai a silit, la sfar§itullui Novembre, pe eroul turc, dupa o ultima incercare,sa se predea.

Vedem, astazi, imprejurarile acestea in aureola biruintei§i a triumfului, in aurita ceata pe care vremea o aruncaasupra marilor acte militare din viata unui popor, dar nustrica sä ne uitdm putin §i la oamenii de atunci §i la ati-tudinea pe care au avut-o ei fats de aceasta situatie.

S'a trecut aici, la noi, prin zile strapice la sfar§itul luiAugust innainte de Grivita. Dup. Grivita, natural ca s'agash mijlocul de a se incalzi sentimentul public, de ase trezi in sufletele, de o bucata de vreme cuprinsede ingrijorare, cu totul alte sentimente : de mandrie, desiguranta in viitor, de recuno§tinta fats de conducatori, depietate fail de cei cazuti. Dar la inceput au fost momentedeosebit de grele. In August, nemultamirea pentru con-fundarea military cu Ru§ii era atat de mare, tuck s'asimtit nevoia unei proclamatii din partea Principelui, §iunul dintre mini§tri a mers la cartierul-general ca sd-iprezinte spre iscalire aceasta proclamatie de sigur §i eaopera a lui Kogalniceanu, care e foarte frumoasa. Eaamintqte de motivele razboiului, dovede§te necesitatea oh-


solute a inceperii lui, pune in perspective glorii pe care,iscalind proclamatia, Carol I nu le credea a§a de apropiate§i a§a de triste 1.

Grivita n'a fost o biruinta, ci un succes militaire",aces-tea sunt chiar cuvintele franceze introduse in textul ger-man al Memoriilor Regelui" : un punct din campul celatat de vast al luptelor fusese ocupat, dar dincolo de el,la o distanta de o suta de metri, era reduta cealalta, care re-duces la prea putin folosul celei cucerite.

Intentionat s'a exagerat insa acest succes. Din punct devedere moral, el ramane intreg si astazi ; era cea d'intaiu do-vada a unei armate despre valoarea careia cei mai multise indoiau ; osta§i cari nu luptasera niciodata, generalicari nu facusera niciodata incercarea pe teren a §tiinteilor, cari nu erau deprinsi sI se inteleaga intre dan§ii,luptasera alaturi §i implantasera steagul terii pe loculsupremei jertfe.

In ce prive§te desvoltarea situatiei, cu tragerea con-secintelor din sacrificiile oferite in August §i Septembre,trebuie sä se face insa constatari mai modeste.

0 noun vizitn a lui Bratianu la Tar a gnsit pe Alexan-dru al II-lea foarte amabil, laudand mult vitejia Romanilor,insa, iara§i, fare a angaja la nimic. El stia de altminterea caSarbii se pregatesc sn se indrepte entre Sofia §i ca, deci, la in-tamplare va putea inlocui pe Romani in singurul rol incare era dispus sä-i accepte. Aceia a§teptau, spune Kogalni-ceanu, la 8/20 Octombre, numai caderea Plevnei pentru aincepe 2.

1 §i In Regele Carol, Cuvantdri i Scrisor i, II, pp. 70-7.1 Raport al lui KogAlniceanu care Principe: Le prince et le Mi-

nistere de Serbie ne se sont encore arretes a aucun plan. Si vous pre-nez Plevna, les Serbes entreront dans l'action; dans le cas contraire,ils attendront les evdnements et, en les attendant, ils ne feront rien."La 4 Novembre Emil Ghica semnaleazd audienta colonelului Catargiula Tar.

PLEVNA 249

Acum insa, dupa caderea Plevnei, trebuia sa se puie fire§teo mare intrebare, hotaritoare pentru tot restul participariiromane§ti la rasboiul ruso-turc: ce se va face cu trupelenoastre care fuseserA intrebuintate pang atunci alaturi detrupele Rusiei supt comanda generala, Si pentru Ru§i Sipentru Romani, a Principelui Carol ? In ce directie vor fiintrebuintate aceste trupe §i care va fi faza pe care, nu dinpunctul de vedere militar, ci din cel diplomatic, o va pro-duce aceasta noul participare, mai departe, la rAzboiuloriental ?

Un simplu accident adusese crearea bazei pe care s'adesvoltat pe urmA colaborarea armatei romane cu armatarusA innaintea Plevnei. Dar, daca un accident poate sa cre-eze o situatie, ea nu se poate mentinea prin desvoltareaaccidentului, care, prin insa§i firea sa, dureaza numai unmoment. Acum nu mai exists o armata in Plevna; armataaceia depusese armele, ofiterii romani carora li s'a fostprezentat Osman avand, adaugim, nedibacia de a in§tiintape altii decat pe Principele tor, care era Si comandantulgeneral peste armata de investire 1. Trupele romane maistateau la Plevna, §i ele au fost invitate sa ramaie pang.vor trimete Ru§ii trupe din rezerva for care sa inlocuiascape ale noastre.

Caci aici nu era vorba de jandarmerie, nu se puteaaduce obiectia de mai nainte, pentru a acum §i not avusemo largA parte de jertfA, in luptele date innaintea Plevnei.Dar, dupA aceasta, inca °data, care putea sA fie actiuneamilitara a Romanilor ?

In ce prive§te pe Marele-Duce Nicolae, se vedea foartebine punctul lui de vedere. In legatura cu interesele parti-culare ale Rusiei, el cerea disolvarea unui corp formatpentru o anume misiune, care fusese indeplinitA. Elemen-

I Aus dem Leben KOnig Karts, III, p. 365 li urm.


tele din care era alcatuit acest corp trebuiau sä se des-parta pentru ca fiecare element, despartit, sä urmeze sco-purile sale fire§ti. i cu acest prilej , Marele-Duce a fost foarteamabil, recunoscand larg partea pe care o avusera sol-datii no§tri, pomenind de viteaza armatl romaneasca", deconfratia de arme intre trupele ruse§ti §i romane§tia, destabilirea unor legaturi noun intre doua popoare". ,Si, ince prive§te recunoasterea meritelor conducatorului princiar,generalismul armatelor cre§tine luptand in Balcani a fostfoarte corect : Conducerea Altetei Voastre Regale", spuneel, in scrisoarea sa catre Carol I, a acut sa se depuie ar-mele de care intreaga armatA du§mana, menajand trupele§i crutand pierderile zadarnice" 2.

Eram acum liberi. Trupele dela Plevna nu mai aparti-neau colaboratiei militare ruso-romane. Dar care era acumvointa factorilor conducgtori aice cu privire la intrebuintarealor ? De fapt, intentiile erau mai mult negative. Ei cautausa nu mai fim vazuti, Si dupa Plevna, alaturi de Ru§ii im-preunl cu cari luptaseram pans atunci. Dorinta for ceamare era §i acum aceasta : de a ne osebi. Dar lucrul celmare, lucrul cel grew, care trebuia sä aduca dupa dansul,nu numai recunoa§tere, dar §i recuno§tinta §i remuneratie,lucrul acela care ar fi angajat pe Ru§i, cu toata hotarirealuata dela inceput de a ni lua judetele Basarabiei, nu seputea face decat impreund cu ogtile rusesti care izbutiseraa trece Balcanii, dupa luptele sangeroase pe care le §tim.La Orhanie trupele lui Gurco ajunsesera sä inlature °vileturce§ti, §i acum el stated sä se coboare asupra tinutuluideschis al Rumeliei.

Greutatile cele marl fusesera invinse, §1 un al doilea Os-man nu mai putea rasari Inteo a doua Plevna. Colaboratiaromaneasca innaintea Plevnei, mai ales in momentul dela

1 V. ibid., p. 376 qi urm.2 V. Si ibid., pp. 315--6, 380.

PLEVNA 251

inceput, innainte de a veni Todleben, cand se credea cacetatea improvizata poate fi luat printr'un atac impetuos,.era absolut necesara ; dar nu se poate zice ca §i mai de-.parte colaboratia noastra li-ar fi fost Ru§ilor absolut inu-till sau ca ei ar fi putut sd aiba raul gust de a o gdsi.neplacuta.

Era de ca§tigat Si glorie §i folos mergand cu Ru§ii mai.departe : s'a crezut insa ca e mult mai bine sä se reieaplanul dela inceputul razboiului, din Iunie §i Iulie, de a sealege o baza de operatie proprie, de a lucra in partileacelea ale Vidinului, Belogragicului, §i poate pana laTimoc.

inteadevar, indata dupa !desfacerea corpului care lucrala Plevna, s'a Si trimes a patra divizie catre Vidin, iar a-doua trebuia sä urmeze indata dupl. dansa.

Acum, pentru Ru§i, hotarirea aceasta era intru catvaneplacuta. Marele-Duce Nicolae ni destinase o alts misiunein desvoltarea ulterioara a razboiului, Si nu se poate ziceca locul destinat era lipsit de primejdie, Si unde e primej-die, este Si onoare §i glorie. Linia Dunarii, chiar dupa su-punerea Plevnei, chiar dupa trecerea Balcanilor nu era ab-solut sigura: o mare parte dintre cetatile malului drept se gasiaInca in mainile Turcilor. Ei se gasiau in Vidin ca §i inSilistra.

De altminterea trupele noastre dela Calara§i au Si fostatacate de catre Turci, Si atacate destul de viguros pentruca sa trebuiasca interventia rezervelor pentru a restabili si-tuatia, care se prezinta ran intr'un anume moment. Si dinSilistra se tragea mai departe asupra malului stang. Ma-rele-Duce Nicolae a cerut ca trupele romane§ti sä fie in-trebuintate pe linia Giurgiu-Calara§i, §i anume pastrando unitate administrative desavar§ita" 1 cu armata ruseasca

1 Pour conserver l'unIte administrative."


a generalului rus Drente In, care avea grija liniei de asigu-rare a armatei imparate§ti 1.

Ei bine, iarasi, din dorinta de a deosebi intru toateactiunea noastra militara de actiunea ruseasca §i in cre-dinta, care pe urma s'a aratat gresita, ca este de ajunsaceasta deosebire ca sa ne putem prezinta la negociatiilede pace ca factor independent, avand rosturile sale, cudesavar§ire exclusive, Romania a refuzat.

Indata dupa intoarcerea Principelui Carol pe pamantulromanesc, el arata Marelui-Duce Nicolae hotarirea sa dea pastra comanda asupra trupelor sale. Ieau", ziceael, comanda supreme a tuturor trupelor mele de pe celedoua maluri ale Dunarii. Alteta Voastra Imperials va a-precia ca aceste trupe n'ar putea a supuse altui comanda-ment decat comandamentului mieu." Din punctul de vedereal demnitatii personale, al grijei de mandria terii sale, nupoate fi ceva mai frumos decat aceasta hotarire. Ea a tre-zit un sentiment de emulatie §i la Milan al Serbiei, care, in:trend §i el in actiune, §i-a rezervat comanda trupelor salesi numai a trupelor sale, alegand §i el, tot ass, un campdeterminat de actiune militara, In care se temea ca nucumva sä intalneasca pe Ru§i.

Acum, cand §i Sarbii §i noi ne feriam atat de mult sane apropiem de armata ruse, evident ca aceasta a provo-cat oarecare resentimente. S'a gasit inteadevar o moda-litate de colaborare pe malul stang: comanda a fost si a luiDrenteln §i a unui ofiter superior roman, Racovita ; ra-poartele se faceau §1 fata de unul §i fats de altul : aceastanu impiedeca insa ca astfel de rapoarte erau mult mai greledecat daca in adevar comanda ar fi fost unitara.

In momentele acestea, de alminterea, alt element de in-curcatura pentru noi se produced prin noua intrare in luptaa Serbiei. Serbia a§teptase Ons atunci sä se refaca din

i Aus dem Leben Konig Karls, III, p. 39! qi urm.

PLEVNA 253

marea stoarcere de puteri cu care se terminase pentrudansa intaia ei actiune militara. Trebuia sA se formeze ofiteriin numar destul de mare, si lipsiau si banii. Rusia fagacluiseun milion de ruble, din care a plait jumatate. Lipsiau apoi pro-viziile, dar mai ales lipsia siguranta in rezultatul ultim alunui razboiu care acum trecuse cu totul in manile altora.Interventia noastra ii facuse inteadevar gelosi pe Sarbi ;dar gelozia aceasta nu era destul de puternica pentru a sillpe Principele Milan, dupa trista experienta facuta cu catevaluni innainte, sA Intre iarasi, imediat, in lupta.

Am spus, dupa Kogalniceanu, ca un singur lucru it puteahotarl: caderea Plevnei. Cand acesta s'a produs, Milana lansat proclamatia lui, care este un amestec de dibacieaparenta si de declaratii de fond ce n'au fara indoialanimic dibaciu intr'insele. El spunea cam asa : Am pa-rasit lupta din cauza stangerii puterilor noastre, darsi dintr'alt motiv : am vazut cauza crestinatatii in manimai puternice decat manile noastre; si, °data ce lup-tau Rusii, n'am mai simtit nevoia sA continuam lupta depans acum. in acest timp insa, spune mai departe Milan,Poarta nu si-a tinut angajamentele, intre care mai alesacela, solemn, de a nu persecuta populatia sarbeasca desupt stapanirea sa, crutand pe refugia tii din Bosnia si Her-tegovina, cari s'ar Intoarce la gospodariile lor. Lisa tocmaiei au avut sa sufere cele mai crude rasbunari din parteaadministratiei turcesti. S'ar pared ca. Sultanul avea intentiasa suprime pe supusii sai sarbi in interesul unei desvol-tAri musulmane pure a Statelor sale. Pe de alts parte, Ser-bia a fost amenintata de Turci, prin anume observatii ye-nite dela Constantinopol. I se spusese ca si fara razboiuTurcia e in masura sa faca foarte mult ram Principatului.Aceasta este intolerabil si, prin urmare, atat pentru reauatratare a populatiei sarbesti intoarse din Serbia tnnapoi lavetrele sale, cat si din cauza acestor amenintari pe care lefaced Poarta, lupta trebuie sa reinceapa. Daca am ramanea


nesimtitori, observa el , atunci am arati a parasim mi-siunea noastrA istorica.

Mai departe, pentru a nu supara. pe Rusi, aratand ca..siatribuie o important: mai mare in desvoltarea razboiu-lui Sarbii se arItau mai experti in ce priveste felulcum trebuie A vorbeasca cineva cu diplomatia ruseascapentru a o emotions , Milan adaugia ca nu-si face catuside putin iluzia cg. viteaza armata ruseascl n'ar putea faracooperatia sa sä facs sä triumfe aceasta sfanta cauza pecare impAratul Alexandru a luat-o supt puternica sa pro-tectiune" 1.

Si nu eram uitati nici not in proclamatia Principelui ve-cin : laudand pe Rusi, el nu uita. pe vecinii nostri viteji"nos vaillants voisins, Romanii, cari au trecut Dunarea siau venit A. lupte pentru independenta for si pentru libera-rea crestinilor oprimati "9. Aveam de ce A. fim multa-miti deci si de aceasta recunoastere publics in nouaproclamatie de razboiu a Principelui Milan. Si el adresa,tot °data, o telegrams Principelui Carol, la care acestaraspundea amabil, pe cand Tarul atragea atentia aceluicare pans atunci observase prudent imprejurarile ca arfi fa'cut mai bine A. urmeze mai degraba exemplul Roma-nilor, cari au vIrsat sangele for cu ai nostri pentru sfantacauza pentru care luptam 8."

' Bien que la vaillante armee russe puisse sans notre coopera-tion faire triompher cette sainte cause que l'Empereur Alexandre aprise sous sa puissante protection."

2 Qui ont franchi le Danube et sont venus combattre pour leurindependance et pour la liberty des chretiens opprimes."

3 Prince de Serbie, Belgrade. Vos felicitations pour le beau resul-tat obtenu le 28 novembre sous Plevna ne me sont parvenues qu'au-jourd'hui. Je vous en remercie sincerement, mais je ne puis vouscacher mes regrets que vous n'ayiez pas suivi plus tat l'exemple desRoumains, qui ont verse leur sang avec les nOtres pour la saintecause pour laquelle nous combattons."

PLEVNA 255

Numai cat planul romanesc de a lupti la Vidin Si Belo-gragic era de natura sa creeze dificultati fats de oamenicari considerasera totdeauna Vidinul ca un teritoriu cel pu-tin tot atata de sarbesc pe cat este bulgaresc §i cari adu-ceau aminte anume momente din evul mediu cand influentapolitics sarbeasca se intindea fara indoiala asupra regiuniiacesteia a Vidinului pe care Bulgarii, numai prin alt feno-men politic, vor putea mai tarziu, la sfar§itul evului mediu,sa o cuprinda in sfera for de actiune. E drept ca Sar-bii luasera, dupa lupte stra§nice, §1 ei Ni§ul, Si prin ur-mare mandria for nationals putea fi impacata, dar la ar-mistitiul dela Cazanlac, in Ianuar 1878, se prevedea orectificare de granita, §i ei se temeau foarte mult caNi§ul sä nu li fie luat innapoi.

Dna nu capatau Ni§ul, trebuiau sä se intincla insa alt-undeva Si despre soarta Bosniei §i Hertegovinei null maifaceau iluzii.

Noi aveam insa o atitudine foarte curioasa. Declaram csnu voim sä luam Vidinul, ca nu ni trebuie, ca n'avem nicicea mai mica dorinta de a ne intinde intr'acolo, dar nulasam nici pe altii sa innainteze in acea parte. La inceputera vorba de o mans frateasca pe care §i-ar fi intins-ocele doua armate : Principele Carol dadea, din Ru§i-de-Vede,asigurarea, §1 Milan multamia, intr'o scrisoare plina de pre-venienta 1. Dar indata dificultatile apareau.

Chiar Kogalniceanu, in situatia aceasta incurcata, s'a co-

3 C'est avec le plus vif plaisir que j'ai appris le teldgramme deVotre Altesse qu'elle avait donne a ses commandants operant dansla direction de Vidin l'ordre de se mettre en communication, etc.Heureux de ce que l'armde serbe pourra tendre une main fraternelleaux vaillants soldats de Votre Altesse, je m'empresse aujourd'huimeme de prdvenir mes commandants de l'ordre donne par Votre Altesse.Je remercie en meme temps Votre Altesse des vceux qu'elle formepour la noble cause qui nous est commune et au succes definitif delaquelle l'armde valeureuse de Votre Altesse aura contribue d'unefacon aussi glorieuse."

256 POLITICA EXTERNA A REGHLUI CAORL

borit supt valoarea sa obi§nuita. Inca la 16/28 Decembreel observa catre agentul roman ca. Vidinul Si Belgragiculsint reservate actiunii exclusive a armatei romane 1". Pen-tru dansul, in acest moment trist §i tulbure, Vidinul era unpunct de onoare pentru Romania. Plevna adeca ar fi fost unincident; neputand face altfel, am ca§tigat Si gloria delaPlevna, dar ni-ar parea rau Intru catva, pentru ea noi voiamsä ne margenim la Vidin. De alminteri, cetatea a fost zgu-duita de tunurile noastre dela Calafat 2.

i mai rau era insa ca nu se dovedia putinta de a lua,intr'un timp apreciabil, Vidinul.

Ru§ii cereau Romanilor sa colaboreze cu Sarbii. zSi

ei aveau punctul for de vedere in aceasta. privinta. Sarbiiluasera Ni§ul, Iii dela Ni § poate merge cineva la Sofia; daratunci orice intindere a Sarbilor in regiunile pe care Ru§iile meniau Bulgariei viitoare nu li convenia. Deci ei alun-gau pe Sarbi cave Vidin, §i pe noi tot catre Vidin.

i, in aceasta colaboratie, impusa oarecum de Ru§i, seluau toate masurile de precautiune. Kogalniceanu facusesä se declare lamurit la Belgrad, lui Ristici, ca aceasta nueste o colaboratie propriu-zisa Si ca ar face bine tru-pele sarbe§ti sä nu patrunda in unele locuri pe care nile-am rezervat noi.

' Vous notifierez cependant au Gouvernement serbe que par cettedisposition nous n'entendons nullement cooperer avec armee serbecontre Widdin et Belgragik, ces deux places &ant reservees a l'ac-tion exclusive de Parmee roumaine."

2 Instructii ale lui Kogalniceanu din 19/31 Ianuar : Nous tenonsa action isolee de notre armee contre ces deux places, car nous avonsdroit de nous reserver l'honneur d'investir et occuper Widdin, qui estdepuis six mois l'objectif principal de nos operations militaires etqui nous a coCue bien de sacrifices. Cette forteresse se trouve (M.jaentamee par suite bombardement reitere de Calafat... Notre actionisolde contre dites places est aussi conforme au plan operations mi-litaires arrete a Poradim, en presence Empereur, a la suite redditionPlevna. Le plan doit etre connu par M. Ristitsch."

PLEVNA 257

Si, atunci, fire§te, se producei o mare emotie la Belgrad,care silia pe Ristici sä ne intrebe daca voim sä ocupamlnteadevar regiunea Vidinului I. si ni se aduceau argu-mente Impotriva: nu e bine sä ajungem vecini cu SarbiiSi cu Bulgarii, cu cari pana acum am fost prieteni atateasecole; ca sI ramanem totdeauna buni vecini, trebuie sänu ne amestecam In lucrurile de pe malul drept. Dar n'a-vem intentia de a ocupa, RI raspunsul de la Bucure§ti, cinumai de a duce pana la capat un lucru inceput S.

I Raport al lui Catargi din Belgrad, 01 Februar 1878; On con-servait toujours des inquietudes relativement a Widdin, inquietudesqui sont entretenues, me disait M. Ristitsch, par des informationsde Petersbourg, afirmant que la Roumanie reclamait a tout prixla possession de Widdin."

Dar mai ales cel din 30 Ianuar (?): Ministre Aflaires Etrangeresa fait accueil tres froid a ma communication: en referera prince Mi-lan. L'action isolee de l'armee roumaine contre deux places fait crain-<Ire au Ministre serbe que Roumanie recherche une extension de ter-ritoire dans cette direction. II s'est efforce de me demontrer les in-convenients qui resultent pour Roumanie d'un contact immediatavec Bulgarie et Serbie; des conflits ne tarderont pas a se produireet altereront harmonie sdculaire de nos deux pays."

a Kogalniceanu catre Balaceanu, 27 Ianuar (8 Februar) : Quanta Widdin specialement, je connais vues comte Andrassy et S. E.c onnalt aussi mes declarations faites a l'occasion de mon passagea Vienne l'annee derniere. Je vous prie done de reiterer nos assu-rances a ce sujet et de declarer en mon nom que nous ne pense-rons jamais nous annexer Widdin. Nous nous bornerons a l'occuperjusqu'a la conclusion de la paix, comme gage des dedommagementsde guerre."

Mai tarziu, cand era vorba ca not sa ocupam conform armisti-tiului numai Vidinul, far Sarbii Belogragicul, Kogalniceanu o ad-mitea, din dorinta de a trAl bine cu vecinii: Nous apprenons quetroupes serbes veuillent occuper Belgradjik. Voyez ministre Ristitschet demandez-lui si reellement it a intention de faire occuper cetteforteresse par troupes du prince Milan. (ters:) Confidentiellementje vous dirai que nous ne tenons nullement pour cette vile a nousmettre en conflit avec nos voisins." I se raspundea din Belgrad, lai6 Februar, ca nici n'a fost vorba.

'258 POLITICA EXTERNA A REGELUI CAROL

Caci, la 27 Ianuar st.v. 1878, se scria in fruntea unei in§tiin-tali din Bucure§ti : D-1 Zwiedineck", ministrul austriac, afost autorizat de Cabinetul din Viena sä ni declare ca Austrian'ar consimti niciodata la anexarea Vidinului catre Ro-mania 1."

CAPITOLUL IX.

Armistifiul qi pacea dela San-Stefano.

Inca dela sfar§itul anului 1877 putea sa fie siguranta aTurcii, siliti sa paraseascA Plevna §i incapabili sl opuie orezistenta pe drumul pe care-1 luA acuma grosul armate-lor ruse§ti, spre Adrianopol, vor fi siliti sä incheie un ar-mistitiu. Pentru a incheia armistitiul in conditiuni mai bune,ei au crezut ca se pot adresa Angliei, care, netagaduit, la1877 li-a adus inc. servicii : Inteun moment cand Sulta-nul putea fi amenintat de suprema rqine de a vedea ca-valeria ruseasca, care patrunsese pana in preajma Capi-talei sale, satisfacanduli dorinta de a defila pe strazileTarigradului Slavilor, s'a produs o foarte puternica inter-ventie englezA, sprijinita pe o demonstratie navall in acelgolf pe care Apusenii 11 numesc Besica, dar care este, defapt, Beicta§, in apropierea re§edintei otomane, §i aceasta adeterminat pe Ru§i sA paraseasca acel stralucit final al ac-tiunii militare care ar fi fost aparitia o§tilor for in mijlo-cul populatiei cre§tine ortodoxe entuziasmate a Constanti-nopolului pentru a afirma deplinAtatea biruintei castigate 2.

Anglia, care facuse o declaratie de neutralitate, a tre-

I Zwiedineck a ete autorise par le Cabinet de Vienne a nous de-clarer que l'Autriche-Hongrie ne consentirait jamais a l'annexion deWiddin a la Roumanie."

a Je m'en remets a votre equite", telegrafia Tarul Sultanului, pourapprecier s'il m'est possible de retarder l'entree temporaire de mestroupes a Constantinople ; elles n'y seront que pour faciliter a VotreMajeste le maintien de l'ordre public."

ARMISTITIUL *I PACEA DE LA SAN-STEFANO 259

buit sä primeasca acea propunere cu foarte multa rezerva.Interventia ei diplomatica a fost insa de o natura a§a de de-licata, incat Turcii la inceput abia au simtit-o. Oricum,cu interventia engleza sau Para, nemai fiind o armata tur-ceasca capabila de a se impotrivi, trupele lui Mehemed-Ali§i ale lui Soliman fiind impra§tiate §i complect demora-lizate, Si astfel partida fiind cu desavar§ire pierduta, a tre-buit ca ministrul de razboiu al lui Abdul-Hamid, Reuf-Pa§a, sa consimta a-§i trimete reprezintantul pentru a in-cheia armistitiul.

Turcia, care a avut totdeauna diplomati de oarecare di-bacie, mo§tenitori ai vechilor traditii bizantine, a incercat,fire§te, toate mijloacele pentru a scapa, pe cat se poate, deumilinta ultimo. Pentru aceasta propunea inceperea nego-ciatiilor in conditii care au fost absolut refuzate de Ma-rele-Duce. Acesta intelegea ca biruinta sa fie intaiu com-plect ca§tigata, ca perspectiva ocupatiei Constantinopo-lului sa fie evidenta chiar pentru ochii cei mai putin in-crezatori, pentru ca atunci, in Adrianopol daca nu seputea in Constantinopolul insu§i, in Adrianopol, deci, invechea Capitals a Sultanului Murad, in cel d'intaiu Scaunde domnie al Otomanilor in Europa, sä se incheie cu el in-su§i, Marele-Duce, armistitiul, Si, lucru important, acest ar-snisti(iu sd se incheie in acela§i moment chiar cdnd s'ar fifixat bazele esen /iale ale pacii.

Astfel numai se putea inlatura orice surprindere, oriceimpotrivire care sä provoace schimbarea conditiilor pecare Ru§ii le aveau fixate dela inceputul actiunii lor. Ac-tiunea military nu era A. inceteze pans atunci, pentru a nuse gasi diplomatia innaintea unor dificultati care, mai alesde la astfel de adversari Si de la aliatii pe cari, ascun§isau declarati, ii aveau in Europa, se puteau Vepta.

Vazandu-se ca. lucrul zabove§te, Sultanul a intervenitpersonal pe langa Tar, cerandu-i sa nu creasca suferintileunor populatii indestul de incercate care se gasesc in


stapanirea sa I, ostilitatile nemai putand sa aiba, dupa pa-rerea lui, niciun sens. Si, atunci, dela Tar a venit un raspunslamurit: nu e nimeni impotriva armistitiului, cu conditieca acest armistitiu sa fixeze in linii generale soarta pro-vinciilor care mai faceau parte din Turcia europeana.

Acum, dupa ce liniile generale ale situatiei diplomaticerezultate din razboiu sunt cunoscute, venim la insa§i situa-tia Romaniei.

Turcii fusesera biruiti, Si, la urma urmei, ei §i-au platitsocoteala. Dar erau altii cari nu facusera pacatele lor.Turcii erau o natie in decadenta, not eram una care seridica, una care niciodata nu fusese atinsa in izvorul ade-varat at puterii sale §1 care, indata ce conditiile exterioarese schimbasera, a Inceput sä dea tot ce izvorul acesta plinde viata 11 putea da. Pe de alta parte, Romani nu se lupta-sera impotriva invingatorilor, ci impotriva invin§ilor ; prinurmare ei trebuiau sä aiba neaparat o parte din cucerire,fara niciun sacrificiu teritorial din partea lor. Ei daduseradovada de o marinimie aproape naiva, proclamand a n'auavut niciodata dorinta de anexiuni, ca au lucrat ca ideali§tipentru afirmarea puterii dreptului lor, pentru idealul deliberare a popoarelor cre§tine.

Fara a mai spune ca se pierduse, feta de numarul trupelorpe care le scosese in lupta Romania Si de mijloacele eibane§ti, relativ mai mult decat puternicii aliati, Si se riscase,fara indoiala, neasamanat mai mult decat dan§ii.

Si, totu§i, in loc dea avea momentul nostru de mare glorie,am trecut prin cele mai dureroase momente ale istorieinoastre contimporane, cu denegarea dreptului nostru ab-solut, cu incalcarea lndatoririlor formale, cu inlaturarea

1 ,Augmenter les souffrances de mes populations déjà si dprouvees%3o Ianuar 1878.

AR MISTITIUL §I PACEA DE LA SAN-STEFANO 261

celor mai elementare scrupule de morals politica. Sa ur-marim acest calvariu.

Teama conducatorilor Romaniei era indoita. rntaiu, ei nuvoiau o pace facuta de altii, oricat de marl, pentru dan§ii.Aceasta grija transpare Inca din Itt lie 1877, cand, raspan-dindu-se vestea unui armistitiu, ba poate chiar a unei paciapropiate", Principe le cerea lui Kogalniceanu, care se gaudde drumul la Viena, sa afle dela Gorceacov claca aceastapace sau acest armistitiu ar trebui sä se intinda §i asupraarmatei romane§ti, in indoita eventualitate: cand am fi§i trecut Dunarea, sau cand ne-am multarni a 'Astraofensiva, ramanand pe malul romanesc 1". De atunci Du-narea fusese trecuta, victoria ca§tigata, situatia salvata pen-tru cre§tinatate fara ca grija d'intaiu sa fi disparut.

Cealalta grija era a Basarabiei.Am simtit-o apasand necontenit asupra cugetelor, im-

piedecand toate hotaririle Si otravind toate bucuriile. Fie-care din factorii decisivi avusera prilejul, in convorbi-rile cu Ru§ii, cu toata fereala for de a provoca o declara-tie, care nu putea sa fie decat rea, fiorul acestui trist lucruinevitabil. Avem Si declaratia limpede a lui Kogalniceanuca Gorceacov a atins chestia printr'o intrebare fugitiva,in cutare conversatie; atunci, adauge ministrul de Externeal Romaniei, n'am acordat nicio importanta acestui lucru,Si dovada ca nici Gorceacov nu-i acorda prea multaatentie este ca n'a cerut un raspuns, pe care eu am evitatsa-1 dau".

Bruit s'est repandu d'une paix prochaine ou d'un armisticeentre la Russie et la Turquie. Dans le cas ou l'une ou l'autre de cesnouvelles viendrait a se conilrmer, veuillez avant votre depart pourVienne, vous entendre avec Gortchacoff pour savoir si cette paix oucet armistice devait egalement s'etendre a armee roumaine, dans ladouble eventualite oil nous aurions deja passe Danube ou bien oh nousnous contenterions de garder la detensive en restant sur rive roumaine.Charles."


SI nu se creada ca, daca Gorceacov §i toata diplomatiaruseasca : Ignatiev, Nelidov, Stuart, reprezintantul Rusiei la.Bucure§ti, armata credea altfel, dar in lucrurile acesteadiplomatii erau aceia cari trebuiau sa hotarasca, au refu-zat concursul nostru pans la o vreme, a fost in aceastanumai trufie. Am spus a de sigur a fost §i trufie. Un Statde importanta §i de trecutul Rusiei, cu misiunea ei parti-culara in Orient, evident ca nu poate sa arate cum ca areabsoluta nevoie de ajutorul unei tinere armate care nu-§ifacuse Inca probele §i at unui Principe a carui capacitatemilitara si seriozitate politica, oricat ar fi fost de stralucitaCasa din care se cobora, cereau sa fie dovedite. Dar era.tot a§a de evident ca pentru hotararile sale imutabile, in-tre care aceia de a ne despoia, diplomatia ruseasca nuvoia sä se angajeze cu not suet niciun raport. Nu voiasa ni datoreasca nimic §i nu voia sä ni putem atribul, fie§i in masura cea mai mica, caracterul de aliati, fiindca afi aliat aceasta insemna a fi independent, §i Rusia voia ca,in momentul negocierilor de pace, sä nu figuram in aceastacalitate de oameni cari de la sine, in organizatia for poli-tica proprie, au fost liberi sa-§i aleaga un drum. Rusia nuvoia ca un teritoriu turcesc, potrivit tratatului din Paris,care trebuia sa se libereze, dar numai dupa incheierea ac-tului de pace, sa functioneze politic ca independent 1.aceasta, nu atat pentru a ne jigni, cat pentru calculeleacestei savante diplomatii, care cerea ca not sä facem partedin Imparatia turceasca, in sensul cel mai vast al acesteiimparatii, pentru a putea fi supu§i la operatia de amputareteritoriala ce era. planuita.

De alminteri, orice indoiall se putea inlatura intrebandceva mai staruitor §i la Viena §i la Berlin. Atitudinea Vie-mei in momentul acesta a fost atat de fal§a, Inca chiar in

Se vorbia iardqi de intentia proclamarii regatului. Kogalniceanuo desminte la 23 Ianuar (V. Kogalniceanu, o., c., I, p. 19).

Si

ARMISTITIUL §I PACEA DE LA SAN-STEFANO 263

Memoriile", foarte cumpanite, ale unui Suveran ajuns maitarziu aliat si prieten intim al imparatului-Rege Francisc-Iosif, indignarea izbucneste. Raspunsul lui Andrassy la plange-rile noastre, intampinate in hohote de ris de presa na-tionalists ruseasca 1 , a fost: socotiam ca v'ati inteles inaceastA privinta". La 25 lanuar, Balaceanu raporta ca An-drassy nu crede cum ca voim serios sa refuzam Basarabia",ci cautam numai sa dam vina pe Austro-Ungaria, ca ea nu nelasa ; Guvernul austro-ungar nu se va pronunta innainteaunui act formal din partea noastra 2", indemnandu-nedeci a-1 face. Iar, la o intrebare lamurita daca ni s'aracorda concursul in opunerea noastra, oamenii se eschivau,pentru ca, dupa cateva saptamani, Andrassy sa protestezeca n'a existat niciun fel de intelegere intre cei doi Im-pa rati la Reichstadt cu privire la Basarabia, pe cand in-telegerea exists si era formal hotArit ca in schimbul Bos-niei si Hertegovinei sa i se recunoasca Rusiei dreptul de ase anexa judetele basarabene. Si tot aceasta Putere era aceiacare ne indemna pe ascuns sa cream dificultati Rusiei, sa pro-testam impotriva anexarii atunci cand avea ferma hotarire dea nu ne sprijinl de fapt, catusi de putin ! Iar la o scrisoaremiscatoare catre Imparatul Wilhelm Principele Carol n'aprimit niciun raspuns. Campineanu, trimis in misiune par-ticulars la Berlin, se intoarse, dupa o convorbire cu Bis-marck si cu ceilalti, cu impresia ca. Basarabia este pier-duta" S.

Nu mai vorbim de ce s'a spus lui Ion Ghica la Londra.

I V. Quinezu, o. c., pp. 135-6.1 Le Gouvernement austro-hongrois ne se prononcera que devant

un acte forme! de notre part"; V. Kogalniceanu, o. c., I, p. 21. Cf. p.22, raport din Viena, 26 Ianuar : Rusia afirma cd e o afacere aran-jata intre ea gi Romania. Raspunsul ministrului, 26 Ianuar, ibid.,pp. 22 -3: L'entente est faite entre Vienne et St.-Petersbourg, et nonpas entre ce dernier Cabinet et celui de Bucarest".

' Cf. actele tipdrite de d. V. Kogalniceanu, passim.

264 POLITICA EXTERNA A REGELIII CAROL

Acolo nu era nimeni dator a-i da lamuriri in aceasta pri-vinta, fiindca Anglia avuse dela inceput o situatie de opo-zitie fats de lucrurile din Balcani Si ea dezaprobase aliantanoastra cu R4i. De aici nu ni se putea raspunde decatcu sarcasmul ca suntem aliati, ca ni ramane a ne intelegecu toata prietenia de care suntem capabili unul pentru cel-lalt, cu toata iubirea care ne-a apropiat.

Chinuiti de gandul acesta Si de aprehensiunea ca paceas'ar incheia fara noi, ramanand noi, deci, ca un fel de simpliclienti ai Ru§ilor, meniti a fi miluiti de dan§ii, ne-amapropiat de momentul decisiv al armistitiului.

Ni-ar fi placut sä discutam direct cu Turcii, dar evidentca nu puteam sa ni facem iluzii in ce prive§te dispozitiaacestora insi§i de a negocia cu noi. Li facuseram atata rau,de la inceput §i pana la sfar§it; hotariseram soarta campaniei,pazind linia Dunarii pana au venit Ru§ii Si dand Ru§ilortoate mijloacele de trecere, intervenind apoi la Plevna,cand se hotaria soarta imparatiei turce§ti, ce mai puteama§tepta deci? Si totu§i am avut naivitatea omului desperatde a face §i propunerea aceasta Turciei. Cand am vazut caRu§ii nu consimt sä recunoasca independenta noastra, ca.,prin urmare, pot sa-3i iea Basarabia ca de la Turcia, in mo-mentul acela am inceput a vorbi frumos fo§tilor suzerani,aratandu-li a razboiul a fost provocat de cauze care nuse puteau evita, ca n'a fost nimeni vinovat pentru el, atrebuia sa se indeplineasca destinul, ca, luptand cu iubirede tall Si de o parte §i de alta, gloria a fost Si pentruinvingatori §i pentru invin§i, dar ca, in sfar§it, noi vomtrai in oarecare legaturi §i pe viitor Si prin urmare e binepentru Turci sa se gandeasca la viitorul acesta care sedeschide, Si, Baca se poate, sä recunoasca independentanoastra innainte de incheierea pacii 1.

1 Se Incerca aceasta negociere In lanuar, prin Callimachi-Catargidela Paris; Aus dem Leben Konig Karts, III, p. 446.


Turcii insa sunt dintre aceia cari macar in minte. Sa-§iinchipuie cineva ca, in momentul cand, scra§nind dindinti, ei puneau iscalitura for pe actul armistitiului de laAdrianopol, apoi pe tratatul de la San-Stefano, ar fi fostdispu§i sa u§ureze situatia noastra fata de Ru§i, era a se in§elape sine.

Cand am aflat ca s'au infati§at reprezentantii Sultanuluila Cazanlac pentru a discuta cu Mare le-Duce Nicolae, s'aluat hotarirea de a se trimete un reprezintant al Roma-niei. *i s'a ales pentru aceasta colonelul Eraclie Arion,care, dupa propria-i marturisire, nu indeplinise niciodata omisiune diplomatica §i nu-§i simtia niciun gust in aceastaprivinta. El n'avei nici o importanta personals, Si relatiilelui individuate cu diplomatia ruseasca lipsiau cu desa-varire.

Ce se doria prin trimiterea lui Anon la tabara Marelui-Duce, ni-o spune referatul lui Kogalniceanu dire Consiliulde mini§tri, din 2 Ianuar st. v. 1878, referat, care, gratieautoritatii autorului sau, a fost primit fara nicio schimbarede stil de colegii sai, formand astfel baza negocierilor.

Se cerea:I. Armata romans sä ocupe pana la definitiva incheiere

a pacii cetatile Nicopol, Rahova, Lompalanca, Vidin,*pre-cum Si tot litoralul Dunarii cuprins intre aceste cetati.

2. Recunoa§terea formals Si absoluta a independenteiRomaniei. Aceasta recunoa§tere va asigura Romaniei, atatin fata Imperiului otoman, cat Si in fata celorlalte Puteri,pozitia unui Stat suveran. Pana la incheiarea tratatelor spe-ciale supu§ii roman se vor bucura in Imperiul Otomande toate drepturile garantate supu§ilor celorlalte State eu-ropene.

3. Raderea tuturor cetatilor situate pe litoralul turcesc,incepand dela Adacal4.

4. Retrocesiunea gurilor Dunarii pana la bratul Sian-tului Gheorghe inclusiv, conform drepturilor noastre vechide posesiune.

266 POLITICA EXTERNA A REGELLII CAROL

5. 0 indemnizare de rasboiu de too de milioane. Panala achitarea complecta de catre Turcia a acestei indemni-zari, ocuparea mentionata la paragraful 1 se va mentinea.

6. !n caz de a nu se admite participarea Romaniei lanegocierile armistitiului Si la acelea ale pacii, delegatul ro-man va declara a se va considera ca nul §i neavenitonce act care ne-ar privi Si la care n'am [fi] participat."

i, cu cateva zile innainte, la 28 Decembre 1877, Principelearata Marelui-Duce efectul produs de zvonurile de armis-titiu in opinia publics Si invoca prietenia acestuia, buna.-vointa aratata terii", ncooperatia la razboiu", pentru a ceresa se ingaduie ca Romania sa-§i arate cererile 1. 0 tele-grama catre Tar, la 6/18 Ianuar 1878, vorbia de generoaseleasigurari, care pastreaza pentru tara mea o valoare maiinnalta, un inteles mai nobil decat tratatele cele mai for-male" 9.

Dar, innainte chiar de a sosi Eraclie Anion in lagarul Ma-relui-Duce, Nelidov, §eful cancelariei acestuia, trimetea peRomani la Petersburg pentru once prive§te pacea 9, Ma-rele-Duce el insu0 aratand Principelui ca nu face decatsa propuie acceptatiei Turcilor bazele esentiale ale paciicare i-au fost trimese din Petersburg §1 in care intereseleromSne§ti nu au fost uitate". Randul lui Gorceacov veniseiara§i 4.

1 Aus dem Leben Konig Karls, III, p. 429.Genereuses assurances qui gar dent pour mon pays une valeur

plus haute, une portee plus elevee que les traites les plus formels.`Atka se dA din telegramA; ibid., p. 443.

Alle Wunsche die sich auf die Friedensbedingungen beziehen,direkt nachSkt. Petersburg gerichtet werden mussten; ibid., pp. 444-5.

4 Je ne propose A I'acceptation des Turcs que les bases essen-tielles de la pair, qui m'ont ete envoyees de Petersbourg et [dans les-quelles] les interets roumains n'ont pas ete oublies3; ibid., pp. 446-7.Cf. telegrama lui Anion din 19 Ianuar: Le Grand -Due, que cettedecision afflige, dit que c'est A Petersbourg qu'il faut entamer lesnegociations; le Grand-Duc recoit lui-meme les conditions arreteesde Petersbourg."

I


Cerand o audienta Marelui-Duce Nicolae, Anion a fostprimft intaiu de Nelidov, care conduces de fapt negocia-tiile. Acesta i-a lasat impresia ca este un om foarte gra-bit. Era, de fapt, foarte ocupat, in momentul acela, in carese hotara rostul tratatului, dar graba era, evident, de rauaugur fais de ingrijoratul aliat. Totu§i colonelul a fost asi-gurat de Nelidov ca., chiar in aceste preliminarii, tara noas-tra nu va fi uitata, dar chestiunile de principii sau bateale pacii au trebuit sa fie regulate sau direct la Bucu-re§ti, intre dd. Gorceacov, Ignatiev Si mini§trii no§tri, saula Petersburg, ca, In fine, chiar in acest moment, Marele-Duce a scris Mariei Sale Domnitorului in acela§i sens: caMarele-Duce nu intelege a interveni altcineva in prelimi-narile pacii decat numai cele doua part : Turcia Si Rusia".Si, alts data, el credea chestia deja rezolvata Inca pe candd. Bratianu a convorbit la Poradim cu Imparatul Si Igna-tiev" 1. Romania putea fi sigura de dreptul ce i se vaacorda de a ocupa Vidinul, de recunoa§terea independen-dentei sale, de indemnitatea de razboiu Si de o sporire deteritoriu". Amanuntele" le va trata apoi direct ea insa§i,cu Turcii.

In ce prive§te pe Marele-Duce, el primise ca militarfoarte bine pe solul Principelui Carol, ata§at la cartie-rul sau, dar, luandu-i scrisoarea din mani, o pusese de oparte, aratand ca va telegrafia Principelui. Cu aceasta, lu-crul era sfar§it.

Discutiile continuau intre trimi§ii ru§i Si turci, pacea seapropia, dar delegatul Romaniei n'avea absolut niciun rost de-cat acela de a fi chemat, la capat, ca sa afle conditiile asupracarora se ajunsese la o intelegere. Magulit cu comunicareaunor clauze favorabilede Basarabia nu se vorbia nimic ,

' Acelali raport. Nelidov adgugia ca In 1871 Prusia tratase doarpentru toli aliatii ".

268 POLITICA EXTERNk A REGELUI CAROL

colonelul roman, dar, uita scopul real pentru care fusesetrimes : ca sä fim admi§i ca Putere aliata la negociatiileacestea.

Ne intrebam insa ce s'ar fi intamplat daca, in locul co-lonelului Anion, ar fi aparut la Cazanlac Kogalniceanu,Bratianu sau insu§i Principele...

Yn acest timp, la i r Ianuar, Kogalniceanu comunici Agen-tilor Romaniei declaratiile lui Nelidov. El insists asuprafaptului ca. Romania a inceput doar un razboiu al ei, Ingall de socotinta Guvernului Imperial, §i chiar contra ei"ca Nelidov aratase formal, la Ploie§ti, cum ca GuvernulImperial nu aproba declaratia aceasta de razboiu §i n'aveinicio nevoie de cooperatia armatei noastre" 2, ca trecereaDunarii de Romani s'a facut dupa cererea express a luiGorceacov s'a suprimat fraza care vorbia de cererea dinpartea Tarului insu§i 2, ca o§tii romane§ti i s'a recunoscutindividualitatea §i calitatea de aliata. Daca Ru§ii au uitat inpreocuparile for toate acestea, Guvernul roman are neapa-rata datorie de a §i le aminti.

Si totu§i, ne-am dus la Petersburg. A fost trimis Inca dela 6Ianuar st. v., cu scrisoarea foarte frumoasa pe care am ci-tat-o mai sus, generalul loan Ghica, flu de Domn, om foarte

En dehors et meme a l'encontre des avis du Gouvernement§i In V. Kogalniceanu, o. c., I, pp. 19-21 (dar nu e adresata

consulului Rusiei).1 Lors du sejour de S. A. I. le Grand-Duc Nicolas a Ploesti, un

peu avant l'arrivee en cette ville de S. M. l'Empereur, M. de Nell-lidoff, au nom de S. A. I. et par une note verbale qui m'a ete remiseen personne, a insiste sur ce point, que le Gouvernement Imperialn'approuvait pas notre declaration de guerre et n'avait nul besoinde la cooperation de notre armee". V. mai sus la aceasta datA.

' Et meme, s'il m'est permis d'invoquer ici un nom auguste, surl'invitation formelle de S. M. l'Empereur."

I,

I Im-perial.'

si

ARMISTYTIUL *I PACEA DE LA SAN-STEFANO 269

potrivit pentru asemenea misiune §i, pe langa aceasta, foartebine privit, in special de bine privit la Curtea Tarului.Rapoartele lui le avem. La 26 Ianuar el spune : Am vazutSambata pe Tmparat Si pe Cancelariu. Am abordat de frontchestiunea armistitiului §1 a pacii. M'am servit de toate ar-gumentele cunoscute de Excelenta Voastra (Kogalniceanu)ca sa fac sä valoreze dreptul Romaniei de a trata acestechestiuni Si de a iscall actele relative la ele. Am primit dingura for cele mai formale asigurari ca interesele romane§tivor fi puternic acoperite, a independenta noastra e asigu-rata si ca. tara va fi pe deplin despagubita de sacrificiilesale prin achizitiunea Dobrogei" , atunci ni s'a spus intaiaoars din gura ruseasca acest lucru.

Pe urma imparatul §i Cancelariul mi-au spus franc caera imposibil ca Romania sa iea parte la negociatii Si saajunga parte contractanta, pentru ratiunea ca indepen-denta sa Inca n'a primit confirmatia din partea Euro-pei. Numai ca.nd un congres va fi recunoscut noua sa si-tuatie, Romania va putea sa iea parte la acte de suve-veranitate exterioara sau internationale; pentru moment, Ru-sia are apararea intereselor sale Si le va face O. fie pri-mite de congres, pe Tanga care tara poate trimite delegatieconsultative. Pe urma, cu privire la misiunea lui Ion Ghicala Londra, imparatul Si Cancelariul au adaus ca, dace lacongres ideia neutralizarii Romaniei se va ridica, Rusiaar raspinge-o ca ofensa directa Si ca, de altfel, aceasta pro-punere nu va avea majoritatea, de oare ce Austria, Ger-mania sunt de acord cu Rusia in aceasta privinta 1."

a Samedi j'ai vu Empereur et Chancelier. J'ai aborde de frontquestions armistice et paix. Je me suis servi de tous les argumentsconnus de Votre Excellence pour faire valoir droit Roumanie pourtraiter ces questions et signer les actes y relatifs. J'ai recu de leurbouche les plus formelles assurances que les interets roumains se-rout puissamment couverts, que notre inddpendance est assuree etque pays sera amplement dedommage de ses sacrifices par acqui-sition Dobroudgea. Ensuite Empereur et Chancelier m'ont franche-


Mai ramanea. chestia Basarabiei. Joan Ghica a primitaceste lamuriri atunci, la sfar§itul lunii Ianuar : imparatulSi Cancelariul mi-au facut cunoscut formal intentiunea forde a relua partea Basarabiei parka la Chilia. Ca o corn-pensatie, Romania va primi delta Dunarii: Dobrogea pansla Chiustenge."

Ca argumente s'a adus ca. nu Romania are sa discute in ceprive§te soarta celor trei judete. Romania independentseste un lucru care va fi. Moldova este o provincie vasalaa Sultanului; i s'au dat, In urma unui razboiu turcesc birui-tor, cele trei judete; i se ieau in urma unui razboiu tur-cesc dezastros acelea§i trei judete. Acesta era punctul devedere al Rusiei. De alminteri, i se spunea lamurit: Aceastarevendicatie este pentru Rusia o chestie de onoare §ide demnitate nationals 1".

De interes national, da ; de onoare mai putin, de dem-nitate Inca mai putin. Dar se trecea lucrul de la Stat la

ment dit qu'il etait impossible que Roumanie prenne part aux nego-ciations et devenir partie contractante, par la raison que son inde-pendence n'a pas encore recu confirmation Europe, que seulementlorsque congres aura reconnu sa nouvelle position, Roumanie pourraitprendre part a des actes souverainete exterieure ou internationaux,que pour le moment Russie a defense ses interets et les faire accep-tes par congres pits duquel pays pourrait envoyer delegation consul-tative. Puis, a propos mission Jean Ghica Londres, Empereur et Chan-celier ont ajoute que, si au congres idee neutralisation Roumanieetait soulevee, Russie la repousserait comme offense directe et quedu reste, cette proposition n'aura pas majorite, vu que Autriche, Alle-magne sont d'accord avec Russie au sujet. Ignatiev est charge devous donner plus amples details et remettre lettre change."

I Empereur et Chancelier m'ont formellement fait connaltre leurintention de reprendre partie Bessarabie jusqu'a Kilia ; en com-pensation Roumanie recevra delta Danube, la Dobroudcha jusqu'kKustenje. Les arguments a l'appui sont que territoire a ete retro-cede a la Moldavie, et non a la Roumanie, qu'il a ete arrache par untraitd dont it ne reste plus rien, qu'il n'est pas juste que Russie seu-lement le respecte a son detriment et que cette revendication estpour eux une question d'honneur et de dignitd rationale."

ARMISTITIUL §I PACEA DE LA SAN-STEFANO 27I

persoana Suveranului. Suveranul a inceput Domnia sa inmomente de umilire a Rusiei prin tratatul din Paris ; eibine, el nu vrea sa lase aceasta mostenire.

Generalul Ghica a fost miscator in argumentele pe carele-a adus: el spunea ca acest teritoriu face parte din cor-pul nostru cel vechiu : ce territoire est un lambeau denotre corps", o posesiune ab antiquo". A vorbit si decomplicatiile pe care le-ar ridica aceasta chestiune. Totula fost absolut inutil. Raspunsul era dat °data pentru tot-deauna.

Se cerea in plus ca lucrulfireste, fiind asa de jenant,sä nu fie adus la congres, ci hotarit prin intelegere directs,misiunea de a convinge fiind incredintata lui Ignatiev 1

0 scrisoare a Cancelariului recomanda pe acesta. Inteinsase cerea din partea Guvernului roman o apreciere justasi rationala a situatiei noastre si a voastre, pentru per-petuarea si consolidarea vechilor traditii intre Rusia siaceasta. Romani; care li datoreste tot trecutul" si care nu-mai aici poate glsi cel mai solid sprijin pentru viitor 2,Fagaduind acelasi sprijin, Tarul apela la concursul personal"al Principelui 3, pe cand Jomini se adresa, intr'o scrisoare,care nu e lipsita de francheta rainfall, catre Kogalni-

1 A l'argument specieux que la retrocession a ete faite a la Mol-davie, j'ai repondu, entre autres, que cette retrocession n'etait pasconditionnelle. J'ai ajoute que ce territoire est un lambeau de notrecorps, une possession ab antiquo. J'ai fait aussi ressortir les com-plications que pareille question souleverait. A mes paroles on op-pose un langage des plus courtois, sous lequel on sent une decisioninebranlable. De guerre lasse, j'ai demande si c'est par un congresque cette question serait tranchee. J'ai appris que par une ententedirecte avec Roumanie, que voie choisie etait entente directe avecpays et que Ignatieff etait charge de s'expliquer a ce sujet avecPrince et Gouvernement."

3 Votre pays leer dolt tout son passe et je crois qu'il y trouveraegalement son plus solide appui dans l'avenir"; Ass dem LebenKonig Karls, III, p. 456.

3 Ibid.


ceanu Ignatiev, sosit la sfar§itul lunii, ii strecura§i oferta unei uniuni cu Bulgaria prin alegerea acolo a luiCarol I 2.

S'au incercat interventii la Viena, la Berlin, cu multe spe-rante, absolut zadarnice. S'a incercat o interventie personalsa Principelui catre Alexandru al II-lea, printr'o foarte fru-moasa scrisoare, in care se facea apel la Tar pentru ca acestpahar sä treaca dela noi: modificatiile teritoriale" propusede Ignatiev sunt un lucru delicat", caci ele ating suscepti-bilitatile" nationale Si creiaza greutati"; atat marinimia im-paratului, cat Si pretioasele asigurari de daunazi" it vor facesa afle o solutie care n'ar mic§ura demnitatea Romaniei§i i-ar salvgarda interesele 3."

Era o adevarata crucificare a mandriei noastre. Raspun-sul insa se daduse °data pentru totdeauna, Si puteam sä nidam sama c. n'avem niciun sprijin In lumea toata.

Opinia public., presa, Parlamentul au intervenit imediatIn discutie, cu o pasiune puternica §i nobila. Din punctde vedere romantic, poetic, moral, ceia ce am facut la 1878e admirabil ; este o pagina frumoasa In istoria noastranationals.

Dar cei ce au facut aceasta erau oameni politici §i auuitat prea mutt c. sunt oameni politici. Caci, induio§atoarenaivitate, atrageam a tentia Austro-Ungariei a este vorbaSi de Dunare, ca Dunarea este de interes international Si,deci, cei mai directi interesati sunt Germanii Si Austro-Un-gurii. Aceasta o §tiau Si ei, Si s'a vazut peste putin, candau ridicat contra noastra chestiunea Dunarii.

Totu§i Ru§ii mersera mai departe pe aceasta cale. Pe

2 V. KogAlniceanu, o. c., pp. to-6.Aus dem Leben KIMig Karts, III, p. 458.

3 Une solution qui n'amoindrirait pas la dignite de la Roumanieet sauvegarderait ses interetsa; ibid., p. 464.

Si

2


cand Romanii, carora comandamentul-general rusesc, la igFebruar, li cerea, telegrafic, sä ocupe Vidinul §i Belgragicul 1,se adresau Turcilor pentru a hotari chestia ocupatiei celordoua cetati, generalul Nepocoicitchi cornunica lui Kogalni-ceanu ca Marele-Duce a poruncit luarea for in stapanirede trupele ruse§ti, pentru Romani lucrul fiind prea one -ros" , §i el gasia prilej sa blameze legaturile cu Turcii aleGuvernului roman in aceasta chestie 3, legaturi care se re-duceau la o interventie de umanitate, ceruta de locuitoriimusulmani de acolo 3.

Din zi in zi mi§carea de revolts crested. Curentul cu-prinsese pe toti, §i el merged atat de departe, incat, cumspun Memoriile Regelui", oamenii serio§i vorbiau deo provocatie directa catre Rusia 4. Kogalniceanu pre-gatise o adresa catre Ignatiev, In care ameninta ca se vorretrage imediat toate trupele din Bulgaria, cu atat maimult, cu cat se facuse grosolania, in preliminarii, de a nuse vorbi nimic de not in ce prive§te cedarea Vidinuluiasediat de trupele noastre, care varsasera atata sange 5 :trebuiam sa-I ocupam fara a fi cuprin§i insa in chip ex-

1 Telegrama Marelui-Duce, In V. Kogalniceanu, o. c., I, p. 42.4 A la suite du telegramme de V. E. du 28 fdvrier, d'ordre de

S. A. le Grand-Duc j'ai pris les dispositions necessaires pour faireoccuper sans retard par nos troupes Widin et Belgradschik, dont l'occupation devient trop ondreuse pour l'armee roumaine. Le Grand-Duc est cependant etonne de votre recours au Ministere Ottomandans une affaire qui ne concerne que la Russie, car le Gouverne-ment roumain a etc informe que les places en question nous ont eteremises par la Porte en vertu de l'armistice" (§i In Kogalniceanu,o. c., p. 52). §i Reuf telegrafia lui Said-beiu sl facA depozitul lucru-rilor neridicate In mana Rqilor.

Ibid., p. 52. V. qi p. 54.4 Aus dem Leben Konig Karls, III, p. 465.5 Kogalniceanu cAtre generalul Ghica; 31 Ianuarlr2 Februar: Com

ment expliquez-vous le contenu de cet article, qui ne mentionnememe pas notre armee, qui pourtant est seule a investir la place,.

3


pres In articolele armistitiului. 5i atunci se spunea : deoare ce ni s'au adus jigniri, §1 de administratia provisoriedin Bulgaria, de oare ce am fost ignorati, amenintati, mal-tratati, Para a se mai pomeni ca ni se pune In vedere Si osfa.§iere teritoriala, vom retrage trupele noastre de dincolo.Guvernul roman", incheie comunicatia, a decis sa re-cheme trupele din Bulgaria Si sa se tie strict la stipula-tiile de la 4/16 April din anul trecut 1". Bra-tianu intervene pentru a face ca aceasta nota sä nu fietrimeasa lui Ignatiev 2. 0 alta forma voise sa adaugeSi plangeri pentru conflictele cu autoritatile romane§ti 3.

et croyez-vous que nous puissions y entrer dans ces conditions ?"Tarul, Intrebat, spunea cA nu stie nimic si trimetea pe RomAni

la Marele-Duce (raport al generalului Ghica, 17 Februar).L'exclusion dont nous avons ete l'objet a l'occasion des negoci-

ations des bases de la paix et de la conclusion de l'armistice, lerefus de considerer notre position et nos droits d'Etat belligerant,les difficultes et les conditions (,sters: meme humiliantes), qui nousont ete faites pour (fters: I'acceptation) pouvoir de longtemps et ennotre propre nom occuper Vidin, ainsi que l'attitude des autoritesciviles russes institudes en Bulgarie a regard de notre armee, toutesces circonstances ont crde au Gouvernement princier une positiondes plus critiques vis-à-vis des Chambres et du pays. En consequence

j'ai l'honneur d'informer Votre Excellence que le Gouvernementroumain a decide de rappeler (fters: toutes) les troupes de Bulgarieet de s'en tenir strictement aux stipulations de la convention du4/16 avril de l'annee derniere."

2 Bratianu care Kogalniceanu ; 24. Ianuar : Te rog ca depesa luiIgnatiev sA nu o pornesti : aceasta este si opinia Consiliuluia.

3 La maniere dont on a use a notre egard dans la conclusion derarmistice et des bases de la paix, et cela sans tenir compte desdifficultes et des conditions meme humiliantes qui nous ont ete fai-tes, par l'occupation de Widin, ainsi que l'attitude des autorites ci-viles instituees en Bulgarie a regard de notre armee (fters : la se-questration de nos chemins de fer par ('administration des communi-cations militaires russes, les actes regrettables commis par chefs destroupes russes stationnant en Roumanie, a commencer, par le com-mandant de Zimnicea eu dont déjà j'ai eu l'honneur de communiquer4 V. E. un résumé), toutes ces circonstances ont cred au gouvernement

conventiei

1

ARMISTITIUL *I PACEA DE LA SAN-STEFANO 275

Atmosfera ajunsese irespirabila. In Camere discutiile ur-mau pentru a rasturna Guvernul vinovat" mai molt, decatpentru a salva Basarabia.

Patriotismul de ocazie gasise cel mai splendid camp pen-tru exercitiile sale oratorice, pe cand o durere adevarataplangea in inimi care ramaneau §i trebuiau O. ramaieinchise. A fost de nevoie sa se ridice reprezentantul Gu-vernului pentru a face declaratia formals ca nu s'au facutpropuneri oficiale, ci numai oficioase, §i ca not nu stam devorba in aceasta privinta." i, dupa motiunea de absolutadenegare a Camerei, veni motiunea dela Senat, conform cupropunerea lui Dimitrie Ghica, motiune in care, amintin-du-se toate drepturile noastre, toata datoria de recuno§tinta:a Ru§ilor, si interesul for chiar ca sä nu li se creeze o si-tuatie atat de urita prin reocuparea Basarabiei, se invitaGuvernul sa nu cedeze in niciun chip pe aceasta chestiune.

i Petersburgul, care nu vorbise inca oficial, califica acestediscutii drept o ofensa pe care nu va putea s'o uite. Giersdedara, la 29 Ianuar, ca. votul Camerelor e privit ca o o-fensa directs fats de Imparat §i ca un act de duvnanie-fall de Rusia" '.

princier une position tits critique visa -vis des Chambres et du pays.Par suite d'une decision prise par le Gouvernement (fters: en Con-seil des ministres), j'ai l'honneur de m'adresser a V. E., qui condui-sez en ce moment les negociations de la paix, pour lui communiquesque le Gouvernement roumain (fters: est oblige) a decide de se(,sters: conformer) tenir strictement aux stipulations de notre conven-tion du 4116 avril de rannee derniere et que, par consequent, it(,sters : se propose) a pris des dispositions pour retirer toutes nos trou-pes qui se trouvent sur la rive droite du Danube Osiers: Je conjureen meme temps V. E. de vouloir bien nous venir en aide en usantde sa legitime influence aupres du quartier-general afin d'obtenirsans Mai que les autorites militaires russes stationnees en Rou-manie aient a respecter et a faire respecter dans toutes ses disposi-tions la convention precitee)."

1 Raport al generalului Ghica, 29 lanuar : Vote qu'on envisagecomme offense directe a Empereur et acte hostilite contre Russie..-


Indata dupa aceasta se intampla la Bucure§ti Inca unfapt care contribui sä Inrautateasca aceste legaturi. Candau fost cunoscute conditiile armistitiului, Stuart, care nu eraRus de origine, dar arata ca poate servi Statul rusesc cu maimulta grosolanie decat un nativ din Turchestan, hotarl A.faca a se celebra un Tedeum, anume pentru dansul. Guvernul,invitat, s'a ferit sa asiste §i chiar sä serbatoreasca un actimpotriva caruia se prevedea ca. va trebul sa se ridice 1.

.5i, peste cateva zile, Guvernul nemai avand legaturi cuRusia 2, s'a incheiat pacea dela San-Stefano, care creia 0

Bulgarie Mare, strangand Serbia in coltul ei §i punandzagaz de fier la Dunare oricarii intinderi a noastre maideparte, precum §i influentei, culturii §i prestigiului nostruin regiunile balcanice. Intrebarea teribila pe care ni-o punem§i astazi, cu con§tiinta a nu suntem nedrepti fats de ni-meni, este: oare in aceasta luny de zile, care a fost a pro-

Dans le courant de l'entretien, Giers a fait sentir a plusieurs reprises-que toutes nos &marches ne pourront pas detourner 1'Empereur deson but."

1 Kogalniceanu catre generalul Ghica (22 Februar, 6 Mart): Lesconditions paix ne nous avant pas dte communiqudes et connaissantpar des voies indirectes qu'elles dtaient a notre ddtriment, Gouver-nement n'a pas cru devoir assister au Te-Deum organisd par baronStuart...

Je vous prdviens que baron Stuart et autres autorites millitairesrusses n'ont plus dgards qui sont dem au pays et a son Gouverne-ment. On semble ne vouloir voir en notre prince qu'un gouverneurd'une province, et c'est pour cela qu'a toute occasion on s'adresse di-rectement a Son Altesse. On feint oublier qu'on se trouve dans unepays souverain et allid de 1'Empire...

Veuillez fixer l'attention du Cabinet Imperial sur ce qui precede;faiteslui comprendre que les procddds sus-mentionnds nous blessentconstamment et que dans ses malheurs un petit pays n'a vis-à-vis desBrands Etats qu'un seal refuge : celui de s'enfermer dans sa dignitla.In parte qi la Kogalniceanu, o. c., pp. 47-8.

2 Cf. Kogalniceanu, o. c., p. 5.1, raport al generalui Ghica, 8 Mart.


testarilor, dar nu §i a cugetarii politice, triste, dar lucide,nu se putea capata decat aceasta ?

Niciodata politica de drept §i ideal pe care Kogalni-ceanu o invatase in Germania lui Savigny Si a lui Ranken'a gasit accente mai puternice pentru a infiera o nedrep-tate decat in notele din acest timp ale lui Kogalniceanu.La 3/15 Februar, in aceia§i zi cand cerea Rusiei sa ieainitiativa propunerii de a se primi un reprezintant romanla viitoarea conferinta 1, el semnala, intr'o circulars desti-nata a asocia Imperiul Otoman la demersul solicitat Pute-rilor garante in favoarea noastra " 2, partea Romaniei inrazboiu Si infati§a tara ca ajunsa la un grad de civiliza-tie care o autorizeaza a se asimila, §i ar permite sä fie asi-milata, cu alte State independente" Si insufletita de aceaenergie care singura asigura popoarelor fiinta for §i de-monstreaza in acela§ timp nevoia pentru ele de a avea oindividualitate distincta Si formals" S. La 23 Februar el ce-rea prin generalul Ghica sa i se spuie dna, in adevar, Gu-vernul vrea sa. Si ocupe Basarabia Si se rugs, in numeledreptatii, in numele sacrificiilor pe care Romania le-a facut

1 ,Nous ddsirerions que cette Puissance, en raison de l'alliance quia caracterise nos rapports avec elle des l'origine et au cours desrecents evenements, prit en meme temps que nous l'initiative d'uneproposition qui tendrait a declarer equitable et opportune l'admis-sion au sein de la prochaine conference d'un representant roumain."

1 Associer rEmpire ottoman a la demarche que nous sollicitonsdes Puissances garantes en notre faveur."

3 Arrivee par la faveur constante de l'Europe, qui suivait avec in-teret le developpement progressif de see institutions et de ses res-sources, a un degre de civilisation qui l'autorise a s'assimiler, etpermettrait qu'on rassimilat,aux autres Etats independents, fortede cette energie qui seule assure aux peuples leur existence et demontre en meme temps la necessite pour eux d'une individualite dis-tincte et formelle."


Si a sangelui ce a varsat pentru o cauza care se intoarcecontra noastra, sa spuie franc ce vreau sa faca cu noi, ceau de gand a face cu Basarabia: ni-o lass, vreau s'o cearala congres on sä ni-o iea cu sila 1".

La 2/14 Mart, Kogalniceanu anunta, in adevar, la Vienaocuparea unor puncte principale ale Basarabiei roma-ne§ti" Si la 7/19, in alta scrisoare catre Balaceanu, el cereaAustriei liberarea Dunarii...

Cand Journal de St.-Petersbourg" tipari textul actuluidela San-Stefano, o noun plangere pleca dela Ministeriulde Afaceri Straine al Romaniei. Se vorbia de marile sa-crificii §i de deceptiile cele mai dureroase" 2, se semnalafaptul ca linparatui Rusiei se facuse legal §i moral ga-rantul §i aparatorul drepturilor noastre" a. Raspinsa delanegociatii, Romania spera macar ca tratatul va satis-face dorintile. din conditiile publicate se vede vitregiacu care i-au fost aparate interesele fall de ale celorlaltemici State orientale care au ajutat cu mai multa sau maiputina eficacitate la succesele armatei imperiale" A. Pro-

Certain indices qui nous viennent de la frontiere russe sem-bleraient faire croire que Gouvernement Imperial veut s'emparer im-mediatement de nos districts bessarabiens.... Au nom du Gouveme-ment je viens done vous prier de faire tout votre possible pourentretenir le plus tot prince Gortschakoff et le supplier au nom dela justice, au nom des sacrifices que la Roumanie a faits et du sangqui a ete verse pour une cause qui tourne contre nous. Suppliez-le,dis-je, de nous dire franchement ce qu'on veut faire avec nous, cequ'on pense faire de la Bessarabie: nous la laisse-t-on, veut-on lademander au congres ou la prendre de force."

2 Se scrisese intaiu cd nici Invinsi de Turcia n'am fi avut o soartamai rea: ,,Vaincus avec elle, nous n'aurions pu etre plus mal parta-ges par la Russie, a cote de laquelle cependant nous nous faisonagloire d'avoir ete vainqueurs."

a L'Empereur de Russie s'etait legalement et moralement cons-tittle par la le garant et le defenseur de nos droits."

4 Les autres petits Etats orientaux qui ont, avec plus ou moinsd'efficacite, concouru au .succes des armees imperiales."

Si

'

ARM/STITIUL I PACEA DE LA SAN-STEFANO 279

punerea de schimb de teritoriu" a fost raspinsa de tara.Independenta, recunoscuta. Si innainte prin toata actiuneaRusiei, era un fait accompli §i nu putea fi astfel, un dar: eradeci aproape de prisos sä ni se confirme ca o gratie ceia.ce cucerisem not legitim, ca un drept, Si aceasta cu apro-barea tuturora" 1. Despagubirea de razboiu nu li-a fost capa-tata Romani lor singuri, nici in bani, nici in teritoriu, pu-indu-se in loc doar o indemnitate platonica". Pe langaaceasta s'ar fi admis cererea de a se redeschide chestiasecularizarii : ar fi in adevar", spune el, curios sa nevedem siliti a plati Turcilor, cu bunurile bisericilor noas-tre cre§tine, cheltuielile pe care au trebuit O. le faca pentrua sustinea razboiul dela 1877 contra Rusiei Si a Roma-niei ortodoxe s ".

Se aminte§te apoi dreptul Romaniei, rezultand din tottrecutul ei, ca Si din prescriptiile tratatului din Paris, in-laturate numai prin nedreptul protocol dela 1857, asupragurilor Dunarii, pe care, de la formarea ei ca Stat unitar, le-acerut timp de peste douazeci de ani, ca portiune din so-lid sail"; Si acum Rusia le iea pentru sine, facand din eleon element de compensatie pentru Basarabia-de-jos, aceastaparte a solului nostru care singura poate sä ni asigure odominatie libera Si reala a gurilor marelui ra.u" S. *i cum se

' II etait donc presque superflu de nous confirmer comme unegrace ce que nous avons déjà legitimement conquis corn me un droit,et cela avec l'approbation de tous".

3 A ce sujet, it serait reellement strange de nous voir rdduits apayer aux Turcs avec les biens de nos eglises chretiennes les fraisqu'ils ont du faire pour soutenir la guerre de 1877 contre la Russieet la Roumanie orthodoxe."

3 La principals de nos reclamations contre la Porte etait, sanscontredit, la revendication des bouches du Danube, qui, apres nousavoir appartenu pendant des siecles, avaient ete illegalement and-fides par la Turquie aux traites de Bucarest et d'Andrinople et qui,nous ayant etc de nouveau restituees a la paix de 1856, nous ont etc


prevede oare trecerea printr'o tarn recunoscuta ca indepen-denta a ostilor rusesti in puterea unei intelegeri cu Turcia 1?In April 1877 era necesara o conventie military cu insasiRomania, asupra careia Poarta avea oarecare drepturi desuprematie, cel putin in ochii Puterilor strain ", si acumnu mai e nevoie a i se vorbi ei despre lucrurile care oprivesc pe dansa 2 ? i se amintiau in acest loc toate in-

encore arrachees par le protocole du 6 janvier 1857. Cette nouvelleinjustice a souleve des reclamations incessantes de notre part ; res-tees sans resultat pendant plus de vingt ans, nous etions en droitde croire que, par nos propres armes, nous avions bien et dementgagne la retrocession de cette portion de notre sol. Notre deceptionfut au comble, quand nous vimes que par l'article z8 du traite deSan-Stefano, la Russie detachait de l'Empire ottoman le delta duDanube, non pas pour le rendre a la Roumanie, a qui it appartientde droit, mais pour se l'approprier, quitte a l'echanger, malgre nous,contre la Bessarabie, cette partie de notre sol qui seule peut nousassurer tine domination libre et efficace des bouches du grandfleuve."

1 De plus, tout en proclamant (2ters: non sans quelque vaine osten-tation) l'independance de la Roumanie, le traite de San-Stefano, a.quelques articles de distance (art. 8), vient lui-meme porter unepremiere et grave atteinte a cette independence, en reglant avec leGouvernement turc le passage pendant deux ans .des armees rus-ses qui occupent la Bulgarie a travers ce nouvel Etat independent,sans que lui-meme soit consulte sur ce point. En avril 1877, lorsquela Porte avait certains droits de suprematie stir la Roumanie, aurnoins aux yeux des Puissances etrangeres, le Gouvernement impe-rial traitait directement avec le Gouvernement princier, pour obte-nir pour ses armees un passage a travers le territoire roumain, etaujourd'hui que l'independance officielle de la Roumanie est imposeecomme tine des conditions de la pair a la Turquie, c'est avec leGouvernement Ottoman que la Russie fait un accord pour conser-ver ses communications militaires a travers notre pays independent.'

2 Depuis le traite de Paris, les transformations politiques par les-quelles a passe la Roumanie se sont faites ou sur l'initiative ou avec]'approbation des grandes Puissances signataires de ce traite, les-quelles ont prix sous leur sauvegarde les droits de notre pays. Par

ARMISTITIUL SI PACEA DE LA SAN-STEFANO 281

vatamintele culese de tat% din brutala ocupatie ruseasc.ade un an intreg.

Ocrotita pang acum prin garantia colectiva a Europei",Romania nu poate lass ca soarta ei sa fie hotarita de Rusiai Turcia singure prin invoielile incheiate intre dansele 1. I se

pares lui Kogalniceanu ca acesta e cel mai puternic ar-gument, dar uita c. atat actul independentei, cat §i al le-gaturii cu Rusia §i al participarii la razboiu insemnau toc-mai ie§irea din aceasta garantie care, egida. tutelara",presupunea §i o tutela.

Asprimea franca si sincera a acestor observatii suferiao atenuare doar prin recunoa§terea, la sfar§it, a datoriei derecuno§tinta catre Imparat §i Rusia fnsa§i, adaugind insaca. nu trebuie sä uite marea datorie ce ni incumba fatsde Tara noastra, fats de Europa: datoria de a considers ca.rule §i neavenite toate stipulatiile care ne privesc intr'untratat care a fost incheiat fara noi, contra noastra §i inpaguba noastra" 3.

le traite de San-Stefano la Roumanie est depouillee de la garantiecollective de l'Europe, et c'est la Russie et la Turquie seules qui s'at-tribuent le droit de disposer de nos destinees."

3 Je vous charge treks expressement, M. l'Envoye extraordinaire,d'exposer a St.-Petersbourg que nous perseverons dans le de voue-ment que nous portons a la personne de S. M. l'Empereur, que nousn'oublierons jamais les bienfaits que nous devons aux grands mo-narques de la Russie, mais qu'en meme temps nous ne devons pasoublier le grand devoir qui nous incombe visa-vis de notre pays,vis -a -vis de l'Europe, le devoir de considerer comme nulles et nonavenues toutes les stipulations qui nous concernent dans un traite quia ate conclu sans nous, contre nous et a notre detriment.' Fusesemai sus, dar e Vets : Nous autres Roumains nous n'oublions pas quedepuis son avenement au trOne S. M. l'Empereur Alexandre II a etel'un des soutiens les plus bienveillants des droits de la Roumanie.Dernierement encore, S. A. le Prince, notre auguste Souverain, notrearmee, nos autorites et moi-meme enfin aeons eu l'occasion en maintecirconstances d'entendre de solenndles promesses, d'eprouver les effetsde la sympathie tutelaire que S. M. ressentait pour notre pays,"


CAPITOLUL X.

Tratatul din Berlin.

pn chestiunea Basarabiei, Inca din luna Martie se primise-din partea Rusiei un raspuns catre noi, raspuns dincolo decare nu se putea merge in ce prive§te cruzimea claritdtii§i, cu toate ca s'au mai facut incercari, ca s'a trimis o sums.de memorii noi, §i la Petersburg, prin generalul Ghica, cu.toate ca Principe le, personal, a intervenit in aceasta afacere,.ca unul care pastra, fire§te, cu toate neintelegerile asupra.acestui punct, legaturile obi§nuite intre Suverani, cu toateacestea nu s'a putut ajunge la schimbarea unui punct devedere fixat cu toata preciziunea Inca din Ianuar §i con-firmat de mai multe ori. In masura in care se indesiau memoriile noastre §i in care in aceste memorii antra mai mult.nota dureroasa, pasionala, de revolts, in aceia§i masura§i atitudinea din Petesburg se faces mai darzd. S'a ajunsin felul acesta la declaratiile din Mart §i April, care ne-aupus aproape in fata unui conflict armat cu Rusia. La o ser-bare de la Petesburg, Agentul nostru a fost oprit de Tar,care i-a acut urmatoarea declaratie : a§ voi ca Romaniasä-§i aduca aminte de imensele servicii pe care Rusia i le-aacut, de sangele pe care I-a varsat pentru dansa ; mi separe ca o uita prea u§or 1."

indata dupd aceasta, Imparateasa voind sä vorbeascageneralului Ghica in ce prive§te sandtatea rudei sale Prin-cipesa Romaniei, Tarul interveni imediat §i-i frdcu semn sa

I Je voudrais bien que la Roumanie se rappelle les immenses ser-vices que la Russie lui a rendus et le sang qu'elle a verse pour elle ;it me semble qu'elle l'oublie trop facilementa ; raportul din 26 Fe-bruar:; V. Kogalniceanu, o. c., p. 38.

TRATATUL DIN BERLIN 283

nu incerce o conversatie ; pNrechea imperials trecii in altsodaie. Iar, la trecere de cateva zile, exact la 2 April, Cancela-riul rus cerea sa aiba o intrevedere cu reprezintantul extraor-dinar al Romaniei, pentru a-i declara foarte hotarit ca, dacaatitudinea de pans atunci va continua, Tarul va fi silit O.ocupe Romania Si sä dezarmeze armata romans.

0 declaratie absolut precisa, care a fort facuta de douaon generalului Ghica, la inceputul Si la sfax§itul audientei.Ghica, dupa ce opuse acestei declaratii a Cancelariului ar-gumentele sale, cerit sa i se repete ceia ce este autorizatsä spuie in numele Imparatului, Si Cancelariul n'a facutnici cea mai mica greutate OA repete tleclaratia sa : Ilfera occuper la Roumanie et desarmer l'armee roumaine".

i se raspunse indata din Bucure§ti, din initiativa Principelui,prin cuvintele cunoscute de toata lumea, de nobila man-drie : ca. armata care s'a luptat la Plevna supt ochii Im-paratului Si ai Altetei Sale Imperiale Marelui-Duce vaputea fi zdrobita, dar ca nu va reu§i nimeni vre-odata säo dezarmeze 1". Principele Carol nu s'a multumit numai cuatata, ci a invitat pe baronul Stuart, care reprezinta peTarul in Bucure§ti, la palatul princiar §i acolo §i-a reinnoitdeclaratia s.

i se adaugia: in armata aceasta se gasesc trei sute de osta§idecorati cu Crucea Sfantului Gheorghe, i s'au dat aproapede doul on atatea decoratii ale Stelei Romaniei", §i o

I Aus dem Leben Kbnig Karls, IV, p. 18. RAspunsul, In V. Kogalni-ceanu, o. c., p. 87 : one armee qui a combattu a Plevna sous les yeuxde 1'Empereur Alexandre II pourra bien etre &rase; mais qu'elle nese laissera jamais desarmer". V. p. 96. Cf. Kogalniceanu, o. c., I, p. 56li urm., 85 §i urm., 97 li urm.

I Explicatii liniVitoare ale lui Kogalniceanu cAtre Rusia, In V. Ko-galniceanu, o. c., I, p. 59;0 urm. (ao Mart). Lamuriri de istorie li dedrept pentru Ghica, ibid., p. 6¢ li urm. (22 Mart).

284 POLITICA EXTERN/ A REGELUI CAROL

armata care numara atatia viteji nu poate fi dezarmata.fara lupta 1.

SA adaugim CI aceasta atitudine, caracteristica pentrudiplomatia ruseasca, nu era §i a natiunii. E astfel de cea maimare importanta aceasta nota discordanta pe care o gasimintr'o scrisoare trimeasa de la Moscova, in anul 1878, unuiziar din Berlin : Aici, In vechea Capitala a Tarilor, rela-tiile sint altfel privite decat in ,cercurile oficiale dela Pe-tesburg. Aid, in Moscova, cu cat suntem mai mandri destralucitele biruinti ale o§tirilor noastre, cu atat mai putinaprobAm conducerea diplomatica a afacerilor noastre. Inspecial diploma/ noastra e foarte aspru criticata pentruca a rupt cu 'rata no#ri de arme dela Plevna. Diploma /ii

cand au chemat pe Romdni sit coopereze, on trebuiausit se inteleaga cu ei in chip positiv,si in scris asupra condi fluor,on sa nu se atinga de loc de cheslia gingafa a Basarabiei S ".Si o foaie din Rusia, Gazeta din Petersburg", scria Inca dintoamna ca politica noastra nu trebuie sa fie din nicioparte acuzata de ingratitudine laid de aceia cari vor fiall alii Pentru sacrificii reale trebuie §1 o rAsplatAreala... Mi se pare ca (Romania) ar trebui sa ceara malutdrept al Dunarii, cu cetatile ei, Vii, la Rasarit, Dobrogeacu litoralul Mari-Negre. Dar, din cauza Bulgarilor, ni sedenega stApanirea asupra malului drept al Dunarii pangla Cernavoda, acordandu-se in schimb Vidinul cu intregulTinut.

Anume foi din Viena, unde Ion Ghica aparuse in IanuarfArA a putea fi primit de Andrassy pe o vreme cand

1 V. KogAlniceanu, o. c., pp. 96-7.DupA Romdnul din 15 April st. v. 1878, In Quinezu, o., c., pp.

140-50.3 Ibid., pp. 153-4. DupA Romdnul din 3o Novembre 1877.4 V. KogAlniceanu, o. c., I, pp. 25-6.

I


D. A. Sturdza merges la Pesta sa iea intelegere cu Tisza 1,erau incantate, prin Mart 1878, de atitudinea noastra : inarticole foarte calduroase, ele spuneau ca, de§1 popor mic,am §tiut sä avem o atitudine mare 2. Si in alte particacitot interesul era O. se exploateze aceasta trista neince-legere s'au adus laude atitudinii noastre. Daca ar stacineva sa infati§eze momentele marl in viata popoarelorcare nu consimt sa fie umilite de un popor mai puternicnu se pot gasi atitudini mai interesante Si mai mi§catoare,in acela§i timp, interesante din punct de vedere politic,mi§catoare din punct de vedere sentimental, decat atitu-dinea pe care au avut-o Romanii atuncea. 0 puternica §izguduitoare tragedie s'a petrecut in sufletele conducato-rilor politicei romane§ti In acel moment.

Tratatul dela San-Stefano se incheiase, Si unii puteaucrede cä va ramanea in toate clauzele sale. Le cunoa§temin ce ne privesc. Am vazut ca Intre ele era una impotrivacareia, In orice caz, aveam tot dreptul de a ne ridica. Anumese prevedea o ocupatie de doi ani a Bulgariei, §i nu de tru-pele noastre, cum am fi dorit, ci de Rusia, §i in cursul acestordoi ani trupele ruse§ti aveau vole sä se intoarca pe lanoi ca sa treacd in Rusia si sa treaca din Rusia dire Bul-garia tot pe la noi. Cu toata conventia incheiata la 24April 1877, nu se putea cere insa unei intregi armate, in care

Ibid., p 27 urm. I se spunea el in chestia Basarabiei, ca Ina participarii la congres, Romania va fi sprijinitAvom vedea de ce

cum, dar sa se destacA de Ruli. lat.*, era Erica PierderiiArdealului : On salt a Pesth ", zice el, que la Russie a fait miroi-ter a nos yetis que le fruit naturel de l'alliance russo-roumaine se-rait ('acquisition de la Bucovine et de la Transylvanie" (p. 29).

Dar lui BrAtianu i se declara, in Mart, cA Austro-Ungaria e de-parte de a avea un interes vital In cesiunea Basarabiei" (p. 42).

§i KogAlniceanu spunea cA ina din Julie 1877 avea aceastA cre-dintA, combAtuta insA de colegii sal (p. 5o). Cf. si ibid., p.

si Si

9i V

sr


sunt §i contingente aziatice §i in care chiar contingentele eu-ropene sunt une on destul de pronuntat aziatice §i ele, saobserve regulele pe care o armata alcatuita numai dindoctori §i absolventi de liceu on §i de §coli superioare le-arputei observa. i evident ca ocupatia ruseasca in vremeacand ii avuseram pe Rusi ca aliati a avut o parte ruina-toare §i umilitoare, foarte turburAtoare pentru toate rostu-rile noastre. Cu dreptate spunea Kogalniceanu in notelesale 1, ca de§i se vorbe§te la Petersburg de o ploaie deaur" 2, care, cum §tim, a curs in buzunarele bacanilor,restauratorilor §i altor persoane, noi nu ni puteam vindegranele.

Transporturile erau total oprite, graul a doua recolte sta-tea in gari on putrezia pe marginea §oselelor total dis-truse. Pentru ca §oselele acestea sa. fie aduse in bung starese spunea cu multa dreptate trebuia sa se cheltuiascgmult mai mult decal banii incasati pentru transportul trupe-lor si materialului rusesc pe caile noastre ferate, pe careRu§ii le criticau cu atata cruzime, de§1 nu se §tie ce s'arfi facut daca nu le-ar fi avut la indemana. Pe langa prezentatrupelor ruse§ti, deci, era §i necontenitul amestec in afacerileinterne ale terii, §i vecinatatea aceasta a celui mai mare cucel mic, a celui care poate porunci cu cel ce nu vrea sase supuie, nu se poate potrivi totdeauna, §i e foarte ne-placuta. Pe urma, un popor 11 cuno§ti, nu numai dupa cumse prezinta la un moment dat, ci dupg toate amintirile pecare le-a lasat, §i amintirile lasate de Rusi la noi nu putemspune ca erau din cele mai stralucite. Fusese, cel putinpana la razboiul Crimeii, o vaditg tendinta a Ru§ilor de arAmanea, prin astfel de ocupatii, in partile noastre, §i deaceste amintiri nu se puteau desface oamenii cad vazusera

1 V. aceia, citatA, dela 20 Mart.2 V. KogAlniceanu, o. c., I, p. 8i.


pe rand pe Austriaci, pe Turci, pe Ru§i ocupand Princi-patele, fiecare cu intentia de a nu se mai duce niciodatade acolo.

Era, prin urniare, o clauza extraordinar de ameninta-toare pentru noi, mai periculoasa, evident, pentru rostu-rile noastre nationale decat chiar chestia Basarabiei, fiindcain schimbul Basarabiei ni se °feria ceva care era cel putinDobrogea pana la Chiustenge, iar pentru aceasta trecerenu ni se dadea nimic decat plata cailor ferate sau a pro-viziilor cumparate. i pericolul era inmiit mai mare decatorice ca§tig Si decat toate zambetele de prietenie care arfi intovara§it acest ca§tig.

Astfel, in impotrivirea ce am opus-o tratatului dela San-Stefano, s'au atacat de odata doua lucruri : le-am atacat inacela§i moment Si pe acela§i ton, puindu-le cam pe acela§i plan.0 deosebire trebuia insa facuta. In chestiunea trecerii timpde doi ani de zile a tuturor armatelor ruse§ti din Bulgariain Rusia on din Rusia in Balcani nu se putea aduce dinpartea adversarilor alt argument decat convenienta, care ar-gument insa se inlatura imediat prin argumentul celeilalteconveniente. Pe langa aceasta era foarte dubios,ba chiarputea fi oarecare certitudine contrara in aceasta privinta ,Baca Europa ar fi consimtit la aceasta trecere a armatelorruse§ti prin Romania, prefacuta intr'un drum totdeauna des-chis pentru °stile Tarului. Aceasta se putea §ti dinnainte§i din proportiile in care se intemeiase Bulgaria, din in-su§i caracterul dat Bulgariei dela inceput, caracter in carese vedea intentia de a o preface intr'o provincie ruseasca,asemenea cu Finlanda, ramanand ca, incetul pe incetul, pri-vilegiile sa fie dumicate ca ale aceleia. Se §tia ca aceastanecontenita mi§care de trupe ar fi dezaprobata pana la im-potrivirea neteda Si pana la amenintarea cu razboiu, Si

Rusia a §i fost Oita sä renunte la dansa.

In luna April §i la inceputul lui Maiu situatia era teri-


bill. Retraseseram trupele noastre in Oltenia catre munte,le pregatiseram pentru o ciocnire cu aliatii no§tri de pangatunci. Principe le parasise pe timp de opt zile Capita la, du-candu-se in mijlocul o§tilor sale. Dar atata puteam face: sasatisfacem unei datorii de demnitate, unui sentiment nebi-ruit de onoare. Credeam a atitudinea aceasta o putemcontinua fiindca Austria §i, pe langa dansa, fire§te, Anglia,cl aceste doua Puteri, deci, nu vor lasa cu niciun chip caRomania sa fie umilita §i nici macar ca Basarabia sä fiepierduta.

Totu§i, Kogalniceanu pre tindel, cum am vazut, ca Ina dinIulie a §tiut ce s'a petrecut la Reichstadt". Dar, daca §tia,atunci de ce aceasta necontenita interventie la Viena, care necompromitei fail de Ru§i, care indarjia pe Ru§i, fara a neputea servi catu§i de putin? De ce acest necontenit apel, facutcatre o Putere traditional du§mana a Rusiei, pe care doarBismarck daca izbutise a o apropia, in interesul politiceisale, de o rivala pe care n'o pierdea din ochi niciunmoment? Si totu§i D. A. Sturdza mersese la Pesta Si se in-torcea incantat de atitudinea cavalereasca pe care o auUngurii fail de noi, incantat de hotarirea for de a se bagain foc pentru ca interesele Romaniei sä fie respectate SiBasarabia sA ni fie pAstrata. Doar Tisza spusese in Ca-mera ca imprejurarile apropie Ungaria de Romania 2... Siinsu§i Ion Bratianu a facut o scurta calatorie la Viena Si laBerlin.

Dar un raport al lui Sturdza spunea ca la Pesta, de§1era vorba sä facem o alianta impotriva Ru§ilor, ca sa al:A-ram impreuna drepturile Moldovei de odinioara, domne§tefrica foarte mare ca nu cumva sa se incheie o noua aliantaintre Romani Si Ru§i, indreptata, nu contra Turcilor, pentruindependents, ci contra Monarhiei, pentru unitatea natio-

1 V. Kogalniceanu, o. c., p. 23: Des le mois de juillet nous avonssu ce qui s'etait passe a Reichstadt".

3 Ibid., p. 104.


nail a tuturor Romani lor. Oamenii §tiau de ce se tern: §tiausituatia de acolo, §tiau legile fire§ti ale desvoltarii popoa-relor, §tiau ce au facut ei In§ii Impotriva Austriacilor Siprin urmare ceia ce avem dreptul sa facem noi, din acelea§imotive §i pentru acela§i scop, Impotriva lor. Daca-§i inchi-puie cineva ca. Ungurii ar fi intervenit atunci ca O. nepastram intregi, sä fim puternici, cand prevestiau foartebine care vor fi in urma revendicatiile noastre nationale,se In§eala. Si, alta data, Andrassy spunea ca el ar inter-vene, dar opinia publica crede ca., de oare ce am fost aliaticu Rusia, nici acum nu sintem In adevar certati.

Si, de fapt, se adaugia §i mai departe acea §iretenie a Ru-§ilor care se grabia sa asigure pretutindenea ca este tocmaia§a, ca suntem intele§i pe chestia Basarabiei, dar ca. Romaniaintrebuinteaza mijloacele acestea pentru a capata mai mult. Si,atunci cand nacazul pentru alianta ruso-romans din 1877dura la Viena, cand unii oameni nu se puteau deprinde cuideia ca prietenia silita din 1877 a fost inlocuita printr'o du§-manie, Si aceia silita, la 1878, cum se putea crede ca oa-menii din Austria ne vor ajuta ? Dar, mai nainte de toate,cum se putea crede ca ne vor ajuta atunci cand era intelege-rea dela Reichstadt, pecetluita de vointa hotarita a lui Bismarckcare decides ? Cand aceasta era Si vointa omului care in-drepta .intreaga Europa de pe vremea sa, cum se puteacrede ca. Austria va parasi, pe langa aceasta, Si toate avan-tagiile care i se deschideau in Peninsula Balcanica: Bos-nia Si Hertegovina, comunicatia la Salonic Si ce ar maivrol ea, Si Rusia era gata, cum vom vedea, sa-i acordeconditii Inca mai bune decat acestea, Si anume de hatarulpoporului fats de care interesele austro-ungare se gasiserade atatea on in hotarita opozitie Si care trebuia sa ridiceacelea§i revendicatii la cea d'intaiu ocazie favorabila, cu §imai multa putere decat in trecut ?

Cu toate acestea Bratianu a vrut sä auda lucrul acesta,nu numai din gura lui A ndrassy, conducatorul politicei


austriece, ci §i din gura Imparatului insu§i, pe care in 1876it salutase in Sibiiu. Fostul revolutionar ro§u" vedea Siel doar In Imparat un reprezintant al interesului austriacmoral, ideal, ca pe vremea Mariei-Teresa, superior tuturorcalculelor meschine ale cancelariilor. iata raspunsulcapatat la 4 April : Imparatul Austriei", scrie el, in au-dienta mea de ieri mi-a spus ca am dat probe stralucite-de patriotism, ca reputatia noastra in aceasta privinta e sta-bilita Si ca agitatiunile actuale nu pot decat sa ni faca /1111."

S'a hotarit atunci sa mai bat la o u§a, la u§a Berlinului..Iar de acolo s'a intors complect demoralizat, Para nicio.speranta in biruinta silintilor sale. Cineva care states o-bipuit la Berlin, reprezintantul Romaniei acolo, intr'un ra-port 2, arata marea lui mirare de faptul ca Bratianu s'a in-tors cu astfel de sentimente. El spunea ca atitudinea Ger-maniei in momentul de fall e &easel, de oare ce intereseleei ii cer aceasta atitudine, ca §i situatia noastra i-o impune,ca Si legaturile sale proprii cu Austria, cu Rusia, ca inte-resale sale de dominatie In Europa, rolul pe care vreasa-1 aiba in viitorul congres, toate acestea-i cer sä nitrimeata doar vorbe bune : inteadevar am facut mari pro-grese in timpul din urma, ne-am manifestat cum nu seputea a§tepta nimeni, toata lumea cunoa§te ce sunt Romanii,dar ramanea vorba instantei ultime imparates,ti dela Vienaca agitatia aceasta nu poate decat sa ni faca rau §i, deci,sa lasam ca areopagul Europei sa iea o hotarire.

In fundul capului acestor oameni adanc nedreptatiti Sinecajiti mai ramasese o speranta, pe care pe rand au im-bracat-o in doul forme deosebite. Intaiu i§i ziceau : este

1 Que nous avons donne des preuves dclatantes de patriotisme,que notre reputation a cet egard est etablie et que les agitationsactuelles ne pourraient que nous nuire"; ibid., p. 04.

2 Ibid., p. no si urm.

,Si

:


vorba Si de Turcia, nu numai de noi; nu se poate hotarichestiunea numai Intre Rusia biruitoare Si Turcia Invinsa.

Dar la Paris, in 1856, s'au luat hotaririle care ni s'au im-pus de Puterile garante Si noun Si Turciei ; si Turcia eramembra in concertul european, cu acelea§i drepturi Si aceia§isituatie ca Si terile celelalte; i s'au dat numai ni§te ajutatori,ni§te supraveghetori, ni§te pedagogi ai .batranetelor tur-ce§ti. prin urmare, odata ce Turcia nu e un Stat cumsunt celelalte, ea e un Stat de interes european, de drepteuropean, de supraveghere, de aparare europeana. noiin§ine eram Inca de drept european, cu toata declaratia Inde-pendentei, pentru ca am indeplinit la gurile Dunarii o mi-siune europeana, pentru ca am fost a§ezati in cele treijudete din Basarabia, nu de dragul nostru, ci pentru caMoldova sä pazeasca gurile Dunarii in folusul intereselorAustriei, Germaniei Si al tuturor celorlalte Puteri: acestaera doar sensul darului, periculosului dar, pe care ni-1facuse tratatul din Paris. 5i odata ce lucrurile stautoata Europa trebuie sä se adune din nou ca sd vada dacae bine ce s'a facut cu Turcul §i ce se intentioneaza a seface cu noi.

Oricum, se credea ca nu se poate ca Europa sa nu seamestece, ca este o datorie de onoare, de interes supremeconomic, politic, o chestiune de viitor, de viata pentruEuropa ca un congres sä se adune.

Numai cat §i Europa" se schimba dup . tine o comanda§i o conduce.

Cu toate acestea era sigur ca tratatul din San-Stefanova fi revizuit. 0 §tiau §i Ru§ii. Nu erau bucurov sd se re-vizuiasca, dar prevedeau a se va aduna o conferinta, uncongres,de multe on o mica conferinta produce lucrurimai trainice decat un stralucitor congres; erau siguri cd oprefacere se va impune din cauza a doua Puteri, numai a doua,fiindca Germania n'avea interes esential sä se Lind congre-

Si

asa,

Si,


sul, ci numai acela ca., data s'ar tined, sa-1 prezideze ea,prin Bismarck, aruncand formula le congres c'est moi".Austria insa, care vazuse ca. se incheie tractatul din San-Stefano, unde se vorbe;te de o multime de lucruri, darde Bosnia ;i Hertegovina ei de loc, trebuia sa gaseascamijlocul de aii face legala ocupatia celor doua provincii,si legalitatea nu se putea capata decat intr'un congres,cad in Bosnia ;i Hertegovina erau reforme de introdusin numele Europei.

Ea insa mai nadajduia ceva : avea un vis frumos, pe care-1avuse ;i innainte de razboiul Crimeii, ca, anume, diferen-dul dintre Rusia, de o parte, ;i Puterile apusene, de altaparte, ;i intre Turcia sa se poata rezolvi printr'un con-gres tinut la Viena. A fost un congres vienez contra luiNapoleon, ;i de atunci Austria visase ca ;i altele sä se tinatot in Capitala ei, ;i, daca nu la Viena chiar, macar la Ba-den-Baden, fie ;i dandu-se prezidentia lui Gorceacov. Secredea prin Februar ;i. Mart a se va ajunge acolo : la con-gresul dela Viena.

Rusia s'a opus insa hotarit la ap ceva. Ea incerca altmijloc : sä capete, pe rand, sau pe Austria contra Angliei,sau pe Anglia contra Austriei. Pentru aceasta s'a trimisin misiune Ignatiev §1 s'a chemat dela Londra uvalovca sä spuie in dreapta ;i stanga care sunt punctele dintratat asupra caror ar consimti sa. scads, ;,i in ce masuraar scadea. Apoi s'a emis ;,i o alts ideie, ;i mai straluci-toare : dintre Puterile care se vor aduna la congres, Frantaputea fi lasata la o parte ; n'avea nici interese, nici mijlo-cul de ali afirma punctul de vedere. Italia era Inca incele d'intaiu timpuri de organizare: murise Victor Emanuel,;i regele nou se afla in imprejurari foarte incurcate dincauza unor schimbari fatale.

i, apoi, evident ca. Italia nu era sa hotarasca in congresulce era sa se adune. Rusia ;i Turcia erau parti pledante in-naintea congresului. Atunci ce ramanea ? Ramaneau Aus-


tria, Germania §i Anglia. Dar daca tot congresul s'ar re-duce la o simpla conferinta, in care sa fie reprezintate numaiaceste trei Puteri ?

S'a incercat §i aceasta, §i nu s'a izbutit. Atunci, Inca dinluna April, s'a oprit toata lumea asupra ideii unui congresgeneral european, §i anume la Berlin, caruia sä i se su-puie Intreg tractatul din San Stefano. S'a produs in Maiu,din anume motive, o zabava, dar invitatiile au fost lansate§i trebuiau s5 inceapa desbaterile in cursul lunii chiar.

Si, fats de congres, ne gandiam daca n'am putea trezidin nou toate chestiunile noastre : §i chestiunea treceriiRu§ilor pe la noi §i chestiunea Basarabiei, pe care Europani-a dat-o §i deci Europa trebuia sa se impotriveasca larealizarea nedreptatii ce ni se fagaduia. Dar pentru aceas-ta trebuia sa fim reprezintati la congresul din Berlin, §inu eram invitati. N'aveam calitatea de independents re-cunoscuta de toata lumea care ar fi permis acest lucru.Cand s'a vazut ca Grecia va fi reprezintata la congresuldin Berlin, bucuria n'a fost slabs: daca e Grecia, de cen'am fi §i noi? Atatia chilometri patrati de o parte, atatia decealalta parte, atitia locuitori de o parte, atatia de cealalta.Da, insa Grecia era Stat independent de atata vreme ;prin urmare, indiferent dna unul dispunea de mai multemijloace §i altul de mai putine, acela care, potrivit cudreptul international, poate lua part; fie si numai ca ele-ment consultativ, la congres, acela intra, celalt nu. Si, defapt, §i Grecia a pagubit din cauza intentiei noastre de a fireprezintati in congres.

Apoi mai era Inca un lucru : cine sa prezinte cerereanoastra la acel congres ? Ne-am adresat pans §i Turciei,fiindca fusese suzerana noastra, fiindca innainte de razboiu,statusem in atarnare de dansa §i deci ea era obligata sa.-§ifad o ultima datorie §i sa infati§eze la congres cererilenoastre. Dar ni s'a raspuns fire§te : pans acum pretindeati

294 POLITICA EXTERN? A REGELUI CAROL

ce ati fost ai no§tri; acum sunteti independenti. Ne-amadresat §i Italiei, care a spus : da, este adevarat a Turciiar fi mai potriviti sä \TA prezinte, dar, de oare ce sunteti §i Latini, am consimti sä va prezintam noi. Insa nu s'aajuns la vre-un capat nici aici.

E trist ca in astfel de discutii de forme se pierduse ac-tiunea noastra intr'un moment cand toata luarea amintetrebuia sä fie indreptata asupra lucrurilor inse§i, §i in as-pectele for cele mai reale, dar §i cele mai crude. Un po-por nu ca§tiga nimic cand i§i ascunde greutatile sale, cica§tiga atunci, cand, in cuno§tinta deplina, iea masurilepotrivite cu caracterul unui anume moment.

Se urmarise pana atunci o intreaga opera diplomaticaascunsa, necunoscuta de noi, cu neputinta de-a fi cunoscutadin partea noastra, care, aceia, era absolut terminate inmomentul cand congresul din Berlin §i-a deschis §edintele.Faptul se explica prin caracterul intens §i efectiv at nego-ciatiflor diplomatice care se purtau in ascuns de Pute-rile Europene. Stiam, natural, ca se negociaza ceva, itvazusem pe Ignatiev trecan4 In Apusul Europei, aflamcand a parasit Viena, cand s'a dus la Berlin, aveam oare-care idei despre nesuccesul actiunii lui, pornita intr'un anumesens ; mini§trii no§tri se ingrijisera se se informeze ea mi-siunea lui Ignatiev n'a izbutit in tendintele lui de a ca§-tiga pe Austrieci. Si, iard§i, vazuseram plecand ambasa-dorul Rusiei la Londra, contele *uvalov, strabatand Eu-ropa intreaga, ducandu-se in grabs la Petersburg la sfar-§itul lui April 1, §i, evident, chiar in aceasta plecare a re-prezentantului Rusiei pe langa o Curte care se §tia, §i pedreptate, ea statuse in calea tendintelor ruse§ti ass cumerau reprezintate prin pacea dela San-Stefano, puteam des-

1 Ibid., p. 145. V. Bulletin, 1. c., p. 148 si urm. (dupe Insemnarilelui Nelidov).


-coperi o actiune diplomatica de o importanta extraordi-nara, una din cele mai importante care au pregatit con-gresul. Toate lucrurile acestea n'au ramas necunoscute-oamenilor no§tri politici, dar n'am gre§1 spunand ca totu§inu §i-au dat sama pans la deschiderea congresului dinBerlin despre folosul real al acestor tratative. Credeau cae vorba doar de o sondare de teren, de capatarea unoranumite declaratii, de reducerea unor pretentii prea marl,de fixarea unui program prealabil.

Din toata corespondenta diplomatica a lui Kogalniceanu,precum §i din insemnarile foarte precise ale MemoriilorRegelui, care reproduc une on cuvant de cuvant actele di-plomatice, se vede cä ai no§tri n'au avut siguranta,care li-arfi fost foarte folositoare, din punctul nostru de vedere,catoate chestiunile au fost tran§ate, absolut toate. Ei credeau.cg, totu§i, congresul din Berlin este o realitate, o mare rea-litate gata sa ne satisfaca, o realitate serioasa §i dreapta,avand urechi pentru cauza celor mici §i nedreptatiti ; eisocotiau ca din aceasta adunare pe care o puneau all-turi de congresul din Paris §i de cel din Vienao sa iasa, nunumai cercetarea tratatului dela San-Stefano in toate par-Iile lui, dar §i indreptarea inichitatilor cuprinse in el, cacidoar la congresul dela Viena, care a tinut mai multe lunicle zile §i a fost plin de surprinderi, o sums de actiuni di-plomatice s'au deschis atuncea chiar, pe care nimeni nu le-arfi a§teptat sa se deschida; cutare venise cu o anumita si-guranta §i a trebuit sa se intoarca acasa cu alta. Asa s'alucrat la congresul din Viena, care a fost atat de vioiu, atatde nou, de plin de initiative §i de incidente neprevazute §inea§teptate in rezultate. Dar in congresul dela Viena se dis-cutau cu mult mai multe chestiuni, care interesau mult maimulte State §i intr'o faza de pregatire diplomatica a vietiimoderne a Europei mult mai putin Innaintata decat acum,la Berlin. Pe langa aceasta, la Berlin era foarte sigurca va fi o singura vointa personals, vointa unei individualitati :


pe langa vointa deosebitelor State reprezintate acolo, se §tiaca un singur om mare va fi acolo, Bismarck. Andrassy, daca aInsemnat atata, a fost numai prin prietenia lui statornica cuBismarck, prin sprijinul pe care Bismarck i 1-a acordat ne-contenit, prin rolul pe care Bismarck i-a Ingaduit sä-1 joaceIn Monarhia austro-ungara §i, prin aceasta, in Europa in-treaga. Dar om mare era numai unul, §i acest om era deo siguranta desavar§ita. El reprezinta Statul cel maiputernic supt raportul militar, organizatia cea mai de-savar§ita §i cele mai recente amintiri ale unui mare triumfmilitar. 5i la congresul din Viena, la inceputul veacului,fusesera mai multi oameni mari. in fata unui Metternich puteasta un Talleyrand, §i, daca Talleyrand era reprezintantulInvin§ilor §i aceasta -i scadea importanta, in schimb Metter-nich reprezinta numai pe unii din invingatori. La Berlin,invingatorii erau Rt.iii, dar prestigiul biruintelor ruse§tifusese foarte mult scazut, pana la inceputul lui Tunic, prinsiguranta pe care o capatase toata lumea ca. Rusia nupoate merge mai departe ca sfortari mari pentru a zdroblcu desavar§ire pe Turci §i, mai ales, ca acele sfortari n'arputea fi reinnoite acum contra altora. Doar §tim azi prin de-claratiile lui Nelidov cl. Todleben se temea Si de nouaarmata otomana stransa supt zidurile Constantinopolei deEsad-Pa§a §i de tunurile flotei engleze, care-i puteau im-piedeca retragerea, §i de taierea acestei retrageri de catreRomania si Austria, a ministrul de Razboiu proclama inConsilii prezidate de Tar absoluta neputinta militara aRusiei §i implora pe diplomati sa sfar§easca, sä sfar§eascacu orice pret 1. Toata lumea §tia putintel din aceasta §i§tia ca altceva este o biruinta impotriva Turcilor, mai ales.cand lucreaza de capul lor, cu banii lor, cu armamentuilor §i cu planurile lor, §i altceva o biruinta impotriva unuiStat european.

1 Bulletin, 1. c., pp. 150I.


Si, iara§i, era foarte gre§it ss se asemene congresul cese deschidea acum la Berlin cu congresul care intrebuin-tase destul de multa vreme pentru a lua hotatiri foarteimportante la Paris. Si in congresul dela Paris fuseseramai multe Puteri interesate faia ca vre una dintre danselesä poata aver putinta de ali impune hotaririle. Frantaie§ise foarte obosita din lupta, §i, in momentul cand ne-gocia tratatul din Paris, ea era pe jumatate apropiata de du§-manul impotriva caruia luptase cu invier§unare, de Rusia.intre Franta §i Anglia, pe chestia Unirii Principatelor, nuera de loc intelegere. Aceasta neintelegere pe o chestiunecapitals stricase legaturile dintre aliati. Pe langa acestea§i alte mari probleme europene se prezintau pentru in-taia oars acolo la congresul din Paris. Nu degeaba rega-tul Sardiniei trimesese trupe ss lupte la Cernaia. Prin ur-mare acolo se pregatia razboiul pe care Napoleon trebuiasä-1 poarte indata, impotriva Austriei. Erau atatea lucrurimari, de un hotarit interes, puse in discutie la congresul dirkParis. Si apoi pregatirea diplomatiei europene, preciziunea,siguranta in directiune nu erau nici atunci atit de depline. Asafiind, cei cari §i amintiau ceva din tratatele din Viena§i aveau supt ochi ceia ce se petrecuse la Paris, erau dis-pu§i sä vada §i in congresul de la Berlin unul in care vafi lupta, in care vor fi neintelegeri intre cei mari, §i, na-tural, cei mici vor putea sa profite.

Ei bine, nu. In cele trei luni de zile care trecusera delainceputul lui Mart pang in Iunie, se Incercase tot ce se puteaincerca, se vazuse §i se parasise ce era. zadarnic, §i prin ur-mare acei cari se razimasera pe astfel de tratative, fuseserasiliti sa.-§i retraga pretentiile, ass incat congresul nu tre-buia sä fie altceva decat un sir de §edinte formale in carediscutiile sa poarte de multe on asupra unor amanunte :.de exemplu daca Varna sa faca parte din Bulgaria liberasau din provincia vasala a Rumeliei orientate §i alte lucruride felul acesta.


Nimic esential nu ramasese insa capabil de o discutieserioasa.

zadar magulisem §i implorasem Austria. Pe Austriao interesa cu totul subsidiar chestiunea Basarabiei §i pres-tigiul Romaniei. E adevarat cg, daca Andrassy, in cuvantareape care a tinut-o in Delegatiuni, n'a vorbit despre ches-tiunea noastra specials, el ni-a spus apoi ca aceasta nuinseamna cg a uitat de dansa. Dar atat. opozitia Roma-niei Austro-Ungaria vazuse doar un prilej bine venit pentrua cere ca Rusia, printr'o invoiala secrets, permitandu-i aocupa Si Sangeacul Novi-Bazar, sa.-i ingaduie in viitor a pre-face situatia ei in Bosnia si Hertegovina intr'o anexare for-math. §i absolutg; Si Tarul, dupg o lunga impotrivire, primiSi aceasta, adgugind rezerva ca pans atunciterminul nu erafixat Austria trebuie sa fi dovedit Rusiei prietenie 1. Maiera o singura chestiune la care tined : chestiunea Dungrii.Si Monarhia ar fi fost bucuroasa daca ar fi putut ca, intr'o dis-cutie ce s'ar fi purtat intre Viena si Petersburg numai, saface a birui punctul ei de vedere.

Rusia incercase sa ca§tige pe Austrieci, in credinta canu mai are nevoie de a starui pe langa Englezi. Pe urma,vazand ca nu se poate, ea incercase la Londra o impacaredefinitivg cu Anglia, acordandu-i insula Cipru, sfera de in-fluents in Egipt, dominatia in basinul rasgritean al MariiMediterane, reforme in Asia, supraveghiate innainte de toatede guvernul englez §i garantate prin aparitia la momentulpotrivit a flotei engleze innaintea Smirnei, precum §i alte lu-cruri, care, natural, erau foarte placute. Si atunci i§i ziceauRu§ii : dar daca am incheia cu Englezii singuri, pentru ca se nufim sifiti a primi conditiile Austriacilor ? Trei luni de ziles'au incercat fel de fel de staruinti de o parte §i de alta,dar n'au prins. Si Rusia a vazut ce trebuie sa discute Si

Nelidov (care a negociat afacerea), 1. c., VI, pp. 265-6; Bulle-tin, I. c., pp. 150-2.

in

In

I


cu unii Si cu altii Si, al doilea, a trebuie sa se piece in-naintea Europei intregi.

Tntreg tratatul dela San-Stefano a fost deci analizat punctcu punct, aratandu-se ce se poate pastra.§i ce nu, §i, mai laurma urmei, nu s'a conservat mai nimic din forma primitive.Dar, dupa ce s'au terminat toate acestea, dupa ce ,uva-loy capatase lista exacta a tuturor ultimelor pretentiuniale Rusiei Si a tuturor concesiilor pe care Imparatul edispus sä le face, congresul dela Berlin ramanea o sim-ple forma.

i acum not eram sa ne infatisam innaintea acestuicongres. Ru§ii ne sfatuiau sa nu mergem. Ni-au dat saintelegem ca aceasta calatorie e zadarnica. De alminteri,-trebuie sä recunoa§tem ca, dela declaratia batranului Gor-ceacov ca ne vor dezarma dace ne vom impotrivi, se pe-trecusera multe schimbari in atitudinea Rusiei. A,sa cumse purta ea la sfar§itul lui Maiu, nu ne-am fi putut ateptas'o vedem, la inceputul Iui April. Ea a mers a§a de de-parte incat, in audienta sa dela Palat, baronul Stuart, unom foarte rau crescut, ceia ce era una din conditiile indis-pensabile, atunci, pentru un diplomat rus, facii Principelui.cleclaratia ca vorba de dezarmare n'ar fi spus-o Gorceacov,cum Rusia protesta ca el n'a vorbit cum raportase AgentulRomaniei la Petersburg in ce prive§te deciziunea sa de anu aduce chestia Basarabiei la Congres 1. i generalul Ghicaa raspuns atunci foarte frumos : am intrebat de doua ori, Sinu sunt atat de batran, and Inca destul de bine §i ammemoria destul de tare ca astfel de lucruri sä le pastrezin amintirea mea. in ce prive§te intaia intrebare, Stuart aadaus ca vorba batranului Gorceacov este un cuvant ne-norocit care n'ar fi trebuit pronuntat (un mot malheureuxqui n'aurait jamais cia are prononce 2).

I V. KogAlniceanu, o. c., I, pp. 105-6.1 Aus dem Leben Konig Karts, IV, p. 18 li urm.

Soo POLITICA EXTERNA A REGELUI CAROL

Ru§ii fugiau de un conflict militar cu not ; aceasta e sigurastazi, dup. documentele ce le avem la indemana. Uniine indemnau sa incercam a provoca not acel conflict, Siatunci chestiunea romaneasca ar fi putut sä fie adusa in-naintea unui congres european care s'ar fi deschis in alttimp §i cu alt scop §i in alte conditiuni.

Principe le se intorsese insa in Capita la sa, gasise pe Ru§imult mai dispu§i sa. observe o atitudine pe care n'ar fi tre-buit sä o paraseasca niciodata. Se observa chiar un fel desfiala la diplomatia ruseasca de a spune ceia ce spusese bru-tal odinioara. Pareau ca. zic : sä ne intelegem; poate nu evorba de Basarabia toata; s'ar putea face concesiuni inaceasta privinta, lasandu-se la o parte satele romane§tidela Cahul la Reni 1; iata, dincolo, peste Dunare, situatianu s'a lamurit: in Bulgaria se poate sä aveti un rol; gra-nita Dobrogei ar putea sä treaca mai departe de Chiustenge.Principele insu§i insists. in Memoriile" sale asupra nevoiice ar fi fost de a nu ne mai tinea de chestia Basarabiei,definitiv pierduta, renuntand astfel a jigni §i a umili laBerlin pe Rusia prin aratarea limpede ca. ea comite o ne-dreptate. Ca sa-§i crute aceasta ru§ine, diplomatia ruseascaar fi fost in stare, fara indoiala, sa faca in favoarea Roma.-nici concesiuni importante : Carol I credea ca, in cazulacesta, s'ar putei capata linia Rusciuc- Varna, ba chiarmai mult 2.4

De alminteri §i lui Kogalniceanu-i umbla prin minteceva de felul acesta: astfel n'ar fi trimis la 29 Maiu catrereprezentantii Romaniei in strainatate indemnul sa convor-beasca cu persoane politice, aratand ca in Bulgaria, afarade Bulgari §i Greci, sunt Si Romani, cari formeaza grupecompacte pe malul Dunarii, dela Vidin, §i chiar pe malul

' V. KogAlniceanu, o. c., I, p. u3. Raspunsul lui KogAlniceanu, 18April, ibid., p. 116: c'est une mauvaise plaisanterie, pour ne pasdire : une triste ironie... Ridicule proposition...".

2 Aus dem Leben Konig Karls, IV, p.59.


pang la Constanta §i, in acea regiune chiar a Do-brogei, patrunzand pang departe In lguntru 1.

C. A. Rosetti se temea insa sä nu fim mutati cu totul din-colo de Dundre, daca am incepe prin a primi schimbul careni se °feria. la 1878. Si e evident ca, daca dreptul trebuie sdaibg valoarea sa pentru oricine, pentru o tara mica el are ovaloare mult mai mare decat pentru o tard mare, care prinmaiestatea nedreptatii sale o face sa nu fie vazuta In toatduraciunea ei, pe cand nedreptatea mica din partea celui miceste meschina, raspingatoare, lipsitd §i de proportiile carealtfel ar putea scuza, prin cine §tie ce scopuri generale de,cultura mondiala, de economie europeana §i aite conside-ratii menite a ascunde interesele celor puternici.

Bulgaria dela 1878 nu era insa tocmai Bulgaria de as-tazi. Partea ei rdsdriteand avea un caracter turcesc §i gre-cesc fdra amestec, pe care astazi nu -1 mai are; populatiabulgara in ora§e, intelectualitatea bulgara, organizatia bul-gara, acestea sunt lucruri care s'au adaus toate pe urma.Acea admirabila con§tiintd bulgara pe care o vedem astazi,nu se formase prin §coli §i printr'o intreaga literature, prinlupte §i triumfuri.

Ar fi fost §i o a doua politica : sa se prezinte cineva laBerlin §i sl faca o simpla declaratie: not nu putem sä pri-mim; faceti ce voiti. Nu primim, ramanem cum suntem,.despoiati, ca sa se vada totdeauna ce ni-a luat Rusia, iarniciodata ce ni-a dat.

Dar nu se putea gas! un om de Stat roman care sä con-simta a adopta o asemenea politica, evident frumoasa, darin sens antic. Am preferat sa dam lumii spectacolul unorstaruinti pe care le §tiam inutile. De§1 n'am fost invitatila congres, totu§i am mers. Principele delega pe Bratianu

pe Kogalniceanu intaiu era vorba sa meargl numai

1 V. Kogalniceanu, o. c., I, p. 151.

Marii,

Si


Ion Bratianu, pe urm a mers §i Kogalniceanu, dupa do-rinta lui, ii delega ca sa reprezinte drepturile §i intere-sele" Romaniei, potrivit votului Camerelor, §i erau per-soane care propuneau ca §i a doua oat% sa voteze Ca-merele, ca §i cum aceasta ar fi fost de natura sa intimi-deze Europa.

Kogalniceanu §i Bratianu nu reprezintau tocmai aceia§ipolitica. Absolut ireductibil era Ion Bratianu si, mai ales,Rosetti, in radicalismul, in idealismul conceptiei absolute pe-care §i-o faces despre cerintele vietei de Stat. Erau romantici.Si Kogalniceanu era romantic; numai cat ei erau romanticiin sensul francez, metafizic, pe cand romantismul lui Kogal-niceanu avea elementele organice ale romantismului ger-man din aceia§i vreme, care patrunsesera mai adanc in su-fletul lui decat ale celui francez. Inca de prin Ianuarni spunMemoriile Regelui" 1el ar fi admis, de§1 cu greu, cu du-rere, anumite concesii in vederea unor ca§tiguri maimarl; ceilalti insa, din punctul de vedere al rectitudinii deconduits, al frumusetei caracterelor, au fost ireductibili pansla sfar§it, impotriva lui Kogalniceanu, impotriva Printului,impotriva Europei, impotriva oricui.

S'au dus §i au innaintat Inca dela inceput un memoriuin care aratau indatoririle Rusiei §i felul cum au fost cal-cate in picioare de dansa B. Cruzi fall de Tarul sentimental§i mandru, cand au fost chemati, la i -iu Iulie, ei au pre-zintat, apoi, actele care purtau semnatura lui Gorceacov§i a imparatului Alexandru. Era probant, dar oare diplo-matii nu erau convin§i de dreptul nostru absolut? De si-gur ca. da. Insa de multe on trebuie sa ai §i putinta dea-ti ascunde, de a-ti rezerva jignirile.

.Si ei aratara apoi §i cererile noastre, care se rezumau inaceia ca nicio parte a teritoriului actual sa nu fie desfa-

1 III, la aceasta data. Cf. V. Kogalniceanu, o. c., I, p. 229. Clauzadela Reichstadt e pomenita §i In raportul de pe pagina 23o.

1 §i In V. Kogalniceanu. o. c., I, p. z66 §i urm.


cute §i solul romanesc sa nu fie ocupat pentru transpor-turile militare ruse§ti, iar, mai departe, Principatul, In vir-tutea titlurilor sale seculare, sa fie reintegrat" in posesiu-nea insulelor gurilor Dunarii cu Insula Serpilor. In sfar§itpe langa indemnitatea datorita, neutralizarea teritoriuluinostru sa fie recunoscuta de Europa.

Au fost atunci tristele zile in care reprezintantii Roma-niei vizitara pe rand pe deosebiti reprezintanti ai Europei,intreband daca pot fi ascultati §i cum pot fi ascultati. Seflaceau subtilitati fats de Grecia ; fats de noi, nu. Grecia,care nu luase parte la razboiu, care mobilizase in ultimulmoment, va fi entendue", Romania entendue", dar nuecoutee" ; auzita, dar nu ascultati" 1. S'au dus ai no§tri§1 la Principele Regent, caci imparatul Wilhelm fusese inultimul timp victima unui a tentat, Si viitorul Imparat Fre-deric li-a declarat ca., in situatia in care se gase§te, tre-buie sä fie foarte rezervat Si nu se poate amesteca in ni-mic. Cu toate ca i s'a atras atentia asupra interesului Eu-ropei centrale in libertatea gurilor Dunarii, Europa centralsavea atunci alte interese, mai mari, sau, cel putin, i§icladea sama ca toate yin la vremea for Si ca chestiuneagurilor Dunarii se poate pune in once moment, cum s'a Sipuss S'a incercat pe langa Bismarck o alta interventie, darel ni-a spus limpede ca. Germania e foarte departe de Ro-mania. S'a incercat pe langa Franta, totdeauna amabila, insaea avea interes, in ce ne pnve§te pP noi, doar ca anumitedrepturi de umanitate" sa fie satisfacute, fie §1 cu pri-mejdia ca Moldova-de-sus, cel putin ora§ele ei, sa ajungastraine. S'a incercat §i fats de Italia, reprezintata la con-gres de Corti, un om de o grosolanie putin obi§nuita. Ras-punsul cel mai drastic a fost insa acela pe care 1-am culesdela insusi Beaconsfield: Vorbiti de ingratitudine ? Ce voiti,

1 V. i ibid., p. 174.


in politica ingratithdinea este adesea pretul celui mai bunserviciu.

Nu mai aveam absolut nimic de sperat ; amputatia Ro-maniei", cum spunea Kogalniceanu, era hotarita.

In imprejurarile acestea i-a prins pe delegatii Romanieiinvitatia de a se infati§a la i-iu Iulie innaintea congresului,pentru a-§i arata cererile lor.

Primiti in cele mai bune forme ale diplomatiei, ridican-du-se toti membrii congresului in picioare §i Bismarck elInsu§i facand cativa pa§i inainte, ei au fost admi§i numaia-§i ceti memoriul, pentru a fi apoi recondu§i cu acelea§iforme onorabile 1.

Discutia n'a durat mult. In chestia Basarabiei, repre-zintantii Europei s'au adresat cu toata delicatetaWad-dington, delegatul Franciei, observa doar a : Romani aufost tratati cam aspru (un peu durement) 2-, catre de-legatii Tarului, cerand, ca, daca este cu putinta, pentru ca.totu§i §i Romania a facut sacrificii, ea sa alba ceva caresa compenseze pierderea la care e supusa : O. se ma-reasca Dobrogea, sä se dea teritoriul pans la Mangalia §iSilistra -- not doriam o linie dreapta ; ni s'a dat o liniefranta,cu Silistra sau pans in apropierea Silistrei.

S'a fa' cut un apel catre Rusia ca sa fie marinimoasa. *i,atunci, putin cam suparata, ea a admis ca se poate, rezer-vanduli pe urma ceia ce se §tie ca s'a petrecut: margeni-rea Dobrogei pe care o ceream. Un succes relativ, darPara sa avem siguranta deplina unde se vor opri graniteleacestea, in triunghiul de la Estul Silistrei" 3, bplecand",spune decizia, dela Rasova in directia Silistrei" *.

1 Ibid., p. 204 li urm.' Ibid., p. 212.$ Ibid,, pp. 213-4.4 Ibid., p. 214.


In cat prive§te Basarabia insa, congresul nu voise sg laseurme dureroase in sufletul unei marl natiuni 1.

Mai era chestia trecerei trupelor rusesti pe la noi. Un mo-ment a fost, se pare, ideia, pe care o gasim in negocia-pile diplomatice de atunci, de a se face o deosebire in ceprive§te teritoriul Romaniei vechi §i teritoriul care se atri-buia acum aceleiasi Romanii. Pe la noi, pe malul stang sapoata trece Ru§ii numai pang la o anume data, iar dincolosd aiba trecere permanents, Para soroc. Si s'a fixat un terminde noua luni pentru evacuarea Bulgariei 2.

Si lucrul interesant este cg, in acela§i timp cand se fi-xase termenul acesta, se cei ea ca Turcii sl plece cat mairapede din Varna, caci trimiterea trupelor ruse§ti se vaface pe acolo. AO !neat se exercita o presiune asupraTurcilor ca sä capete Varna pentru principatul bulgar, §io presiune asupra noastrd ca sd cedam in ce prive§te altepuncte §i, innainte de toate, acel al Basarabiei. Ne-amplans in aceasta privinta la Viena, §i Andrassy, care erain dispozitiuni excelente,Varnav-Liteanu, Agentul nostrula Berlin, era de parere cg ocupatia Bosniei si Herte-govinei de Austria asigurd interesele romane§ti" 8, cumi§i poate inchipul cineva, a dat asigurdri cg el este acoloca sä vegheze a nu vor trece mai mult de noud luni dezile §i trupele ruse§ti vor parasi cu desavar§ire teritoriulbulgar ; §i, clacg supt un pretext oarecare, Bulgaria nuva fi evacuata, la capatul celor noua luni va fi o ocupatieaustriace 4.

3 Ibid. Bismarck vorbqte: L'ceuvre du Congres ne sauraita son avis, etre durable..., si un sentiment de dignite blesseesubsistait dans la politique a venir d'un grand Empire". §i aceastadell Suveranul Romaniei apartine familiei imperiale a Germaniei..."

8 Chestia indemnitatii a fost lasata de Congres discutiei particle-lor interesate (p. 215).

8 ,.L'occupation de la Bosnie et de l'Herzegovine par l'Autricherassure les interets roumains"; V. Kogainiceanu, o. c., p. 235.

4 Ibid., p. 237.


Iar Independenta noastra a fost firete, recunoscuta detoata lumea, dupa ce se recunoscuse independenta Serbiei,In aceleasi conditiuni, §i cu aceleasi anexe de pretentiidin partea Europei fail. de Romania.

S'ar putea tntreba cineva : de ce aceasta dorinta de a serecunoa§te intaiu Independenta sarbeasca §i pe urma a Ro-maniei ? 0 explicatie formall ar fi : Romania a tinut safie ascultata, §i prin urmare o hotarire nu s'a putut luadecat dupa ascultarea delegatilor. Dar e §i o aka expli-catie : Ru§ii patronau Inca Serbia; Serbia li incredintaseinteresele ei, ea nu protestase impotriva conditiilor tratatuluidela San-Stefano, ci incercase sa. schimbe numai anumiteclauze brutale in legatura cu acel tratat; ea nu amenin-tase interesele ruse§ti, nu denuntase Europei tratatul dinMart in ceia ce ar putea sa aiba inconciliabil cu intereselepopoarelor balcanice.

Dar mai este o explicatie. In toate Statele acestea acaror independenta se recuno§tea sau care se formau dinnou, cum ei a cazul Bulgariei §i al Rumeliei Orientale,trebuia sa fie o populatie amestecata.

Erau sa. se gaseasca deci in fiecare din aceste teri §icre§tini de aka nationalitate decat cei ai Statului respectiv.Chiar noi spuneam ca. in Bulgaria pe langa Greci mai sunt§i Romani, §i s'a tinut sama de aceasta cand s'a prevazutca, on Greci, on Romani, cei ce nu sunt Bulgari se potalege in Consiliile comunale. Dar pe langa cres, tinii aces-tia de mai multe nationalitati erau §i Musulmani in Bul-garia, In numar foarte mare, in Rumelia Orientala tot asa,*i atunci, de oare ce era de a§teptat ca acei cari fuseseraprigoniti de Musulmani sa prigoneasca la randul for po-pulatia musulmana, de aceia intaiu supt aceasta formas'a venit cu cererea sa nu se faca niciun fel de deosebirein ce prive§te credintele religioase §i confesiunile.

La noi insa, Musulmanii nu erau sa fie decat in Dobrogea,


§i aceia in numar destul de mic. Dar, daca, la noi, nu erasa fie, in afara de Dobrogea o populatie musulmana, eraalto populatie strains, care lucra foarte bine pentru scopu-rile ei, §i toti reprezintantii Romaniei semnalau de multmi§carea facuta in sensul acesta, prin deosebite State eu-ropene, de exemplu in Italia. Campania pe care o faceamla inceputul primaverii anului 1877 ca sa ca§tigam opiniapublics italiana, era sistematic combatuta, §1 in anume foicare erau in legatura cu oficialitatea. Reprezintantul Ro-maniei a cautat izvorul, §i 1-a gasit foarte uqor: era un in-nalt functionar al Ministeriului de Externe care era dereligie mozaica §i care credea de datoria sa ss combats.acel Stat care adaposte§te o numeroasa populatie strains,dar, din motive de conservatie nationals, nu-i poate acordaparitatea de drepturi politice, desj fara niciun fel de senti-ment medieval, fara nicio pornire catre progromuri, carepe vremea aceia nici nu se pomenisera.

AS era §i in alte Capitale europene. Deci, cand a venitcongresul din Berlin, lucrurile erau pe deplin pregAtite. Inputine chestiuni a fost o intelegere mai desavar§ita intrereprezintantiiEuropei la congres decat in chestia evreiascaa Romaniei. In aceasta privinta toti au fost de o parere.Discursurile cele mai lungi, rostite cu mai mutts caldura,n'aveau a face, nici cu interesul Angliei, nici cu al Fran-ciei, nici cu al Germaniei, al Italiei, ci cu interesulpopulatiei Internationale care se gase§te, avand acela§i Ca-racter, in toate terile din Europa §i care, fa'ra a tined samade nevoia care ne Ikea pe noi sä nu fim ass de preve-nitori ca altii, intelegea sa aibI aici, pentru o proportieinsutita, ceia ce aveau pentru o proportie de o suta deon mai mica ai for in alte teri europene. Nimeni n'are ni-mic impotriva zefirului, vant foarte p1acut, dar furtuna ple-cand de pe un camp de lupta unde zac mortii neingropaticu mu le, de§1 de aceia§i esenta, nimeni n'o saluta bucuros.

Indatit ce au plecat reprezintantii Romaniei, s'a ridicat

308 POLITICA FXTERNA A REGELUI CAROL

deci §i chestia egalitatii de acum innainte a tuturor con-fe§iunilor" dela noi. Franta a amintit principiile dela 1789prin d. Waddington, de origine engleza, cretin protestant;Anglia nici n'avea nevoie de argumentare: era de ajunssa se contempleze reprezintantul sau, scriitorul Disraeli,lordul Beaconsfield; Italia, care are o foarte mica, dar foartepatriotica populatie israelita, din care au iesit oameni foartecum se cade, nu putea decat sa sprijine cauza; §i ce ar fiobiectat Turcia atrocitatilor bulgare§ti" on Rusia domi-ciliilor fortate pentru Evrei?

Astfel s'a putut ajunge la redactarea articolului urmator:In Romania, distinctiunea credintelor religioase §i con-fesionale nu va putea fi opusa nimanui ca motiv de ex-cludere §i incapacitate in ce prive§te drepturile civile §ipolitice, primirea in functiuni publice §I onoruri sau exer-citarea diferitelor profesiuni §i industrii, in orice localitatear fi."

Pe noi ne-a suparat, evident, articolul. Unii it considerauca un dezastru, §i presa s'a incalzit foarte mult; reprezintantiiRomaniei au fost acuzati de lipsa de prevedere §i elocventa.Dar cred ca s'a facut prea mult caz de acest articol, a ca-rui interpretare ramanea vasta.

De alminterea iata cateva opiniuni contemporane. intrebat,Andrassy a raspuns: Inca o prostie a congresului, cares'ar fi putut evita foarte u§or (Une betise qu'il n'a pasdependu du comte Andrassy d'epargner au congres)". 'fatalPrincipelui Carol, om foarte priceput in lucrurile politice,§i, care reprezinta curentul liberal in Germania, arata in-tro scrisoare cave fiul sau a aceasta este : eine allge-meine Humanitatsfrage", doar o chestie generals de uma-nitate". In sfarsit chiar Principele zice in Memoriile sale :chestia evreiasca nu poate fi rezolvita decat de o Consti-tuanta. Bine inteles aceasta intrebare delicata nu poate


fi rezolvita decat in acel chip ca un Evreu, intocmai caorice strain, sa-§i ceara drepturile cetatene§ti"1.

Se §tie insa ca anume Puteri au declarat ca nu trimit repre-zentantii for la Bucure§ti deck numai dupa ce tratatul dinBerlin va fi primit §i aplicat in toate punctele sale.

In chestiunea Basarabiei, am Post siliti sa-1 aplicam in-data, §i am facut-o intro forma foarte potrivita cu dem-nitatea noastra nationals, retragand din Basarabia trupele§i functionarii §i lasand pe Ru§i sa ocupe provincia Paraniciun act de consimtire din partea noastra, iar Dobrogeaam ocupat-o militar ca pe un pamant Para stapan, deschiso§tilor noastre.

Asupra cererii calugarilor greci de-a li se plati avereasecularizata, ca §i asupra cererii Turciei de a se capita-liza tributul", s'a trecut usor la Berlin, ca §icum am vazut-oasupra propriei noastre cereri de despagubiri de razboiu.Dar se strecura clauza conventiilor ce trebuie sä inche-iem ca un surogat pentru capitulatiile disparute. Kogalni-ceanu credea ca §i aceasta este Inca o gratiozitate dinpartea bunei noastre vecine Austro-Ungaria" 2.

i, in srar§it Comisiunea europeana va intinde suprave-gherea sa asupra Dunarii ca §i innainte"; i se fixa sediul laGalati. i aceasta comisiu ne, in intelegere cu Statele riverane,va fixa regulamentul dela Portile-de-fier la Galati".

I Die Judenfrage kann nur Burch eine Konstituante geregelt werden...Selbstverstandlich kann diese delikate Frage nur in der Weise ge-lost werden, dass in der Folge ein Jude ebenso wie jeder andereFremde sich urn die Burgerrechte bewerben muss"; Aus dem Lebenlanig Karts, IV, p. 89.

1 V. Kogalniceanu, o. c., p. 238. ,,C'est encore la probablement unegracieusete de nos bons voisins austro-hongrois".


Austria prima, natural, intre riverani ; ea era in randuIintaiu, ea era cea mai mare, ea se pregatia pentru o in-terventie hotarita, in momentul potrivit, spre a reclama onoun dispozitie, alt drept de supraveghere asupra Dunarii,pentru a cere asupra acestei Dunari-de-jos absoluta sta.-panire, pe temeiul ca negotul ei are nevoie de aceasta ar-tell esentiala a comertului european §i ca ea este una cuGermania in aceasta privinta.

Congresul din Iunie-Iulie 1878 nu se tinuse in Viena,dupa dorinta lui Andrassy, dar Bismarck, samsarul onest",rezervase statornicei aliate cele mai mari concesii : nu eraun punct din dorintile ei care sa nu fie indeplinit. I se dä-duse Apusul sarbesc al Balcanilor, Serbia independenta fiindpretutindeni supt amenintarea ei, se smulsese dela MareaBulgarie" Macedonia pentru a i se lass deschisa calea spreSalonic, i se admisese dreptul de-a pune garnizoane in vecheaRascie, sangeacul Novi-Bazar, pentru a desparti Serbia deMuntenegru, se lasase Albania deschisa propagandei preo-tilor §i consulilor sai, Dunarea-i fusese de fapt atribuita. IarRomania ramanea ce fusese §i pana atunci: un vasal indepen-dent la Dunarea-de-jos, care nu-i apartinea.

Pentru aceasta luptasera Ru§ii Si Romanii in 1877, Si pen-tru aceasta intre unii §i altii se crease o du§manie de moarte.

i, cu cateva luni innainte, la 13 April st. v., un diplo-mat intamplator, jurist de profesie s.i cugetator politic di-letant, Degre, scria din Berlin, unde fusese trimes ca Agental Romaniei, aceste cuvinte, in adevar fatidice, cu car:: vomSi incheia aceste pagini: ,Un Stat mare austriac, militar,cu un parlamentarism foarte limitat, dup. exemplul Ger-maniei, dar cu un fel de misiune providentiala in Orient,pare a fi forma ideala a echilibrului european consideratede diplomatia germane.

In Germania necesitatea absorniunii raselor inferioareprin o rasa superioara este admisa ca o dogma politica.


De aici pare a decurge ca un postulat natural at politiceigermane ideia di punctul aritmetic at politicei germane inafacerile Orientului este la Viena." *i, cugetand la Rusia §i lanoi, el spuned: contrastul intereselor sale p: at celor austro-ungare este tciria cea mai favorabila pentru aspiraliile Ro-miinilor austriaci", si de nimic nu credea el cä trebuie caCara lui sä se fereasca mai mult decat de schimbareaacestor raporturi in beneficiul intereselor austro-ungare".

S'a isprdvit de cities la 1 August 1916.

CUPRINSULPaz.

Introducere zCAP. I. Cele d'intaiu greutati cu Turcia ...... . . 21CAP. II. Dificultati balcanice, panel la moartea Iui Mihail

Obrenovici, si cele d'intaiu Intalniri cu Austro-Ungaria 43

CAP. III. Romania qi razboiul franco-german 81CAP. IV. Tulburari i lupte In Balcani (1875-76) IcaCAP. V. Romania i razboiul dintre Serbia si Turcia 154CAP. VI. Razboiul ruso-turc. Cele d'intaiu acte . r-gCAP. VII. Independenta 19ECAP. VIII. Plevna 244CAP. IX. Armistitiul li pacea dela San-Stefano 258CAP. X. Tratatul din Berlin 282

. .

. . .

.

Date post:	09-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	6 times
Download:	0 times

POLITICA EXTERNA - upload.wikimedia.org · desfasurarea ei. S'a crezut ca e foarte greu O. se...

Documents