Accizele in UE

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FINANŢE, ASIGURĂRI,BĂNCI ŞI BURSA DE VALORI

BUCUREŞTI

2008

Cuprins :

1. INTRODUCERE

2

Uniunea Europeană a zilelor noastre este rezultatul unui proces care a început

acum mai bine de o jumătate de secol prin crearea Comunităţii Europene a Cărbunelui şi

Oţelului. Aceste două industrii furnizau încă la vremea aceea forţa industriala pentru

puterea militară.

Uniunea Europeană se regăseşte la un punct de cotitură, când este necesar să

aleagă politicile optime pentru relansarea economică şi transformarea în cea mai

competitivă economie din lume, iar ecartul existent între economiile europeană, respectiv

cea americană, în detrimentul primeia nu poate fi diminuat decât prin măsuri

fundamentale.1

Primele relatii oficiale între România si, pe atunci, Comunitatea Economica

Europeana, au fost instituite în anul 1967, prin initierea negocierilor pentru încheierea

unei serii de acorduri tehnico-sectoriale privind anumite produse agroalimentare,

respectiv, brânzeturi, oua, carne de porc. Aceste acorduri au urmarit, pe de o parte,

scutirea de taxe suplimentare a produselor românesti, iar pe de alta parte, obligarea partii

române sa respecte un anumit nivel al preturilor pentru a nu crea dificultati pe piata

statelor membre.

Între Comunitatea europeana si România a fost încheiat un Acord Comercial înca

din 1980, ulterior fiind suspendat de catre Comunitate din cauza încalcarii drepturilor

omului în perioada regimului comunist.2

2. POLITICA FISCALĂ

1 Cosmin Şerbanescu, Îmbunătăţirea mediului de afaceri în România – Metode şi Tehnici Fiscale - , Ed. Universitară, 2007,pag. 2 http://www.europeana.ro/romania/ADERARE.HTM

3

“Cea mai bună politică fiscală din lume nu valorează

nimic dacă nu poate fi efectiv implementată.”

Politica fiscală reprezintă ansamblul deciziilor prin care se realizează modelarea

structurală a sistemului fiscal, asigurarea funcţionării acestuia, în scopul obţinerii

finalităţilor dorite de către decidentul public, în economie.

Politica fiscală constituie o variabilă instrumentală endogenă de care dispune

aparatul de decizie publică. Sistemul fiscal este folosit pentru acţiunea asupra variabilelor

exogene din economie. Raţionalitatea deciziilor de politica fiscală este asigurată de

respectarea principiilor de baza ale impunerii (cele mai importante fiind randamentul şi

echitarea).3

Totodata, aceasta reprezintă modul în care guvernul stabileşte nivelul cheltuielilor

şi veniturilor sale, prin intermediul acesteia realizandu-se redistribuirea avuţiei unei

naţiuni de indivizi. Efectele politii fiscale se răsfrâng asupra economiei atât pe termen

lung – când economisirea, investiţiile şi creşterea economică sunt afectate, cât şi pe

termen scurt când este afectată cererea agregată.

Principalul scop al impozitării este de a creşte resursele necesare finanţării

cheltuielilor guvernamentale. Principala problemă consta în a găsi o modalitate prin care

să crească aceste resurse, care să poată fi implementată din punct de vedere administrativ

şi politic şi care să promoveze, pe cât posibil, echitate şi eficienţă. În mod clar trebuia să

existe o compensare între venituri, administrare, echitate şi eficienţă. Problema care apare

referitor la reformele fiscale, este de a găsi o imbunătăţire a sistemului existent, în

concordanţă cu aceste criterii. Nivelul şi structura impozitării depind de gradul de

dezvoltare al ţărilor. Ponderea totala a impozitării în PIB este mai mare în ţările

industriale decât în ţările în curs de dezvoltare, iar cea mai mare pondere o înregistrează

impozitele directe. Structura impozitării variază foarte mult de la o ţară la alta şi de la o

regiune la alta. Pentru multe ţări impozitarea constituie principala sursă în venitul

guvernului, dar unele ţări dezvoltate au capacitatea de a acumula aceste venituri şi din

surse care nu ţin de impozitare. Analiza gradului de impozitare în ţările aflate în curs de

3 Cosmin Şerbanescu, Îmbunătăţirea mediului de afaceri în România – Metode şi Tehnici Fiscale - , Ed. Universitară, 2007, pag 14 .

4

dezvoltare şi ţările dezvoltate se face, pe de o parte, în mod distinct din punct de vedere

al instrumentelor şi a ipotezelor ce pot fi folosite în construirea modelelor şi, pe de altă

parte, multe din principiile , elementele şi metodele necesare sunt similare.4

Logica deciziilor de politica fiscală se bazează pe fundamentarea acestora pe baza

condiţiilor privind sensul şi evoluţia previzibilă a variabilelor economice şi opţiunile

membrilor societăţii.

Principalele concepţii ale politicii fiscale pot fi structurate dupa cum urmeaza5:

1. Doctrina clasică a finanţelor publice (neutralitatea impozitelor), care a respins

intervenţia regulatoare a statului (A. Smith, D. Ricardo, J.B. Say, Fr. Bastiat);

2. Apariţia unor noi curente de gândire, recunoaşterea că statul nu trebuie să rămână în

afară de economic. J.M. Keynes – Şcoala Economică Intervenţionistă cu impact

asupra deciziei guvernamentale. Neokeynesistii (Lord Baveridge, Alvin Hausen, P.

Samuelson), reprezentanţii economiei bunăstării (A.C. Pigou), ai economiei publice

(R.A. Musgrave, H. Brochier, A. Barrere, P. Tabatoui), susţin necesitatea corectării

dezechilibrelor prin deciizii publice.

3. Doctrina modernă, statul providenţă şi statul intervenţionist, utilizează politicile

fiscale pentru atingerea unor finalitaţi prestabilite.

Politica fiscală promovată de autorităţile guvernamentale ale oricărui stat

contemporan este orientată, de regulă, spre atingerea unor obiective microeconomice şi

macroeconomice ce deriva din rolurile pe care statul trebuie să le îndeplinească în

economie:

1. un rol alocativ, ce vizează corectarea eşecurilor de natură alocativă a pieţei, într-o

asemenea manieră încât funcţionarea economiei să conducă la o alocare a resurselor

paretian eficientă (care maximizează eficienţa);

2. un rol distributiv, ce are în vedere influenţarea distribuţiei venitului şi a averii în

societate prin intermediul fiscalităţii, al serviciilor publice de asigurări sociale şi al

distribuţiei serviciilor din sectorul public, astfel încât să fie atins obiectivul de

menţinere a unei echităţi sociale;

4 Lucrările sesiunii internaţionale de comunicări ştiinţifice, Finanţele şi integrareaş în Uniunea Europeană, Ed. Ase, Bucureşti, 2005, pag. 116 .5 Moşteanu Tatiana, Cataramă Delia, Ţâţu Lucian, Câmpeanu Emilia , Politici fiscale şi bugetare în Uniunea Europeană, Ed. Universitară, Bucureşti, 2005, pag. 8-9 .

5

3. un rol reglementativ, ce este orientat spre asigurarea unor bune condiţii de funcţionare

a pieţei, prin intermediul instituţiilor guvernului şi parlamentului, care edictează şi

impun legi privind contractele, justiţia, protecţia consumatorului, etc.;

4. un rol stabilizator, ce vizează reducerea şomajului, inflaţiei şi a deficitului de cont

curent, prin crearea şi implementarea de politici macroeconomice monetare şi fiscale.

În aceste condiţii, autorităţile guvernamentale, prin producţia şi oferta de bunuri

publice, pe care le finanţează, fie pe seama impozitelor sau taxelor, fie pe seama

împrumuturilor publice, influenţează atât funcţiile de utilitate a indivizilor, cât şi funcţiile

de producţie ale agentilor economici din sectorul privat (pentru aceştia, bunurile publice

devin input-uri sau factori de producţie).

La nivel macroeconomic, deciziile de politica fiscală ale autorităţilor

guvernamentale legate, fie de cheltuielile publice, fie de fiscalitate, pot fi orientate şi spre

stimularea procesului de dezvoltare.

În acest sens, au fost elaborate modele economice ce au pus în evidenţă faptul că

sporirea cheltuielilor publice, concretizate în bunuri publice, investiţii publice sau

transferuri au efecte benefice asupra creşterii economice, cu toate că depăşirea unui

anumit nivel considerat “optim” al acestora poate genera efecte contrare celor dorite.

În ceea ce priveşte fiscalitatea, modelele economice elaborate au evidenţiat faptul

că datorită caracteristicii impozitelor şi taxelor de a distorsiona activitatea economică a

agenţilor privaţi, o creştere a nivelului acestora frânează creşterea economică, în timp ce

o reducere a nivelului acestora este de natură a impulsiona creşterea economică.6

În cadrul Comunităţii Europene, politica fiscală a fost considerată întotdeauna ca

fiind un simbol al suveranităţii naţionale, deoarece cu ajutorul fiscalităţii, guvernele îşi

pot procura venituri şi astfel, îşi realizează politicile proprii. Ca parte a politicii generale a

statelor, fiscalitatea asigură cheltuirea şi redistribuirea veniturilor publice.

Politica fiscală naţională nu mai poate fi privita în mod izolat, ci ca fiind parte a

unui context mai amplu, determinat de obiectivele de integrare europeană, iar statele

membre trebuie să îşi crească eforturile în a-şi adapta propriile sisteme fiscale la nevoile

actualelor schimbări economice, politice şi sociale care caracterizează zona Uniunii

Europene. Prin urmare importanţa politicii fiscale a Uniunii Europene reiese din

6 http://www.ectap.ro/articol

6

capacitatea acesteia, nu numai de a nu perturba piaţa unică europeană, ci de a contribui la

buna funcţionare a acesteia. Politica fiscală a Uniunii Europene, ca parte integrantă a

politicii generale a Comunităţii Europene, trebuie să asigure îndeplinirea scopurilor

prevăzute în cadrul articolului 2 al tratatului CE: realizarea, în întreaga Comunitate, a

unei dezvoltări armonioase, echilibrate şi durabile a activităţilor economice, a unui nivel

înalt al ocupării forţei de muncă şi al protecţiei sociale, promovarea unei creşteri durabile

şi neinflaţioniste, a unui grad înalt de convergenţă a performanţelor economice,

asigurarea unui nivel al protecţiei şi al îmbunătăţirii calităţii mediului, creşterea nivelului

de trai şi a calităţii vieţii, coeziunea economică şi sociabilă şi solidaritatea între statele

membre.

În Uniunea Europeană, responsabilitatea pentru politica fiscală aparţine aşadar

statelor membre care o pot delega de la nivel central către nivelul regional sau local, în

funcţie de structura constituţională sau administrativă a guvernului. Uniunea Europeană

joacă doar un rol subsidiar în ceea ce priveşte impozitele, taxele şi contribuţiile pentru

asigurările sociale. Scopul este, nu de a standardiza sistemele fiscale naţionale, ci de a

asigura compatibilitatea impozitelor conform Tratatului Uniunii Europene.7

Principalele obiective ale politicii fiscale constau în dezvoltarea economică şi

consolidarea clasei de mijloc. Viziunea fiscală trebuie să fie calitativă şi activă, prin

stimularea iniţiativei şi prin respectul faţă de asumarea riscului. Opinia potrivit căreia

principalul obiectiv al politicii fiscale este maximizarea veniturilor la bugetul statului este

dăunătoare. O astfel de optică a stat la baza recentei intenţii a Guvernului de a include în

declaraţia anuală pe venit a sumelor provenite din dobânzi şi dividende. Numai reacţia

vehementă a mediului de afaceri a dus la amânarea unei astfel de decizii. Politica fiscală

trebuie să funcţioneze în serviciul producătorilor de impozite şi nu în serviciul

culegătorilor de impozite.

În mod obişnuit, fiscalitatea este o formă de integrare a contribuabilului într-un

circuit economic în care el, pe de o parte, contribuie la alimentarea sistemului, iar pe de

altă parte, este beneficiar al politicilor publice. Deşi poate părea pretenţios, fiscalitatea,

chiar dacă emană din partea statului, trebuie, pentru a-şi atinge obiectivul economic, să

capete forma unui parteneriat. Aparent fiscalitatea naşte obligaţii exclusive sau

7 Lucrările sesiunii internaţionale de comunicări ştiinţifice, Finanţele şi integrarea în Uniunea Europeană, Ed. Ase, Bucureşti, 2005, pag. 307-308 .

7

precumpănitoare din partea contribuabilului, dar creeazã, în fapt, obligaţii importante

pentru stat, ca administrator al impozitelor. Eficienţa fiscalităţii nu se observă, în ultimă

instanţă, în modul în care sunt colectate impozitele, ci în modul în care acestea se

reîntorc, sub forma calităţii serviciilor publice. În România, fiscalitatea a fost interpretată

de contribuabili drept o agresiune, devenind un factor de încordare în raporturile

economice. Ei nu au simţit, fie că a fost vorba de firme, fie că a fost vorba de

contribuabili individuali, o relaţie partenerială. Întâi de toate, statul nu a transformat o

bună parte din impozite în servicii publice, ci a dezvoltat o birocraţie care a ajuns să o

depăşească pe cea din perioada comunistă. Administraţia publică nu este prin ea însăşi un

serviciu public. Ea este furnizoare de servicii numai în măsura în care se dovedeşte

eficientă. Această eficienţă a administraţiei conţine şi elemente cuantificabile, dar şi o

seamă de elemente necuantificabile, non-tangibile. De pildă, credibilitatea instituţiilor

statului, gradul de încredere pe care îl au cetăţenii în acestea sunt bunuri care înlesnesc

funcţionarea societăţii. Administraţia publică este, în prezent, într-o anumită măsură o

instituţie “în sine”, folosită pentru a asigura funcţionarilor publici diverse forme de rentă,

şi mai puţin o instituţie furnizoare de servicii publice. Un post în structurile

descentralizate ale ministerelor se “plăteşte”, adesea, cu salariul pe câţiva ani, ceea ce

arată limpede că veniturile din salarii ale funcţionarilor publici contează prea puţin în

raport cu celelalte venituri pe care ei si le pot obtine din alocarea discreţionară a

resurselor si oportunităţilor. Din raport partenerial, impozitul se transformă într-un fel de

tribut pe care societatea îl plăteşte către metropolă.

Dacă socotim – lucru, de altfel imposibil de realizat – toate rentele pe care

contribuabilii le plătesc, sub diverse forme de mituire, funcţionarilor publici, adăugănd,

aşadar, această fiscalitate sui-generis, vom vedea că rata fiscalităţii este de fapt mult mai

mare.

Pentru a fi o relaţie partenerială, selectivă si stimulatorie, fiscalitatea trebuie să

genereze obligaţii şi drepturi de ambele părti. Statul, cel mai adesea nu şi le respectă pe

ale sale. De la nereturnarea taxei pe valoarea adăugată, cuvenită prin lege şi plata la timp

a sumelor pentru medicamentele compensate, şi până la onorarea cu întârziere a

obligaţiilor contractuale prin bugetul de stat sau prin companiile care îi aparţin, statul este

8

cel mai rău platnic al economiei româneşti. În loc să fie un garant al bunei funcţionări a

pieţelor, statul devine cel mai mare infractor al mediului economic.

În aceste condiţii, fiscalitatea este privită nu ca o formă de integrare a

contribuabilului într-un mecanism contractual deschis, ci ca o formă de agresare şi de

izolare a acestuia. Forţat de proliferarea administratiei publice şi de propria neîndemânare

în gestionarea banilor publici, guvernul are tendinţa creşterii impozitelor sau a

introducerii unor impozite noi. Potrivit unor evaluări efectuate de asociaţiile patronale, în

România se plătesc peste 200 de impozite către administraţia centrală şi locală, ceea ce

face ca economia românească să înregistreze tristul record european al celui mai mare

număr de impozite. Cotele de impozitare, mai ales în ce priveşte impozitarea forţei de

muncă, sunt aplicate unor niveluri mult mai reduse în comparaţie cu alte ţări, ceea ce

sporeşte dificultăţile contribuabilului. Aceasta face ca un număr important de firme să fie

împinse în afara pieţei. Statul abate comportamentul acestora către o tendintă periculoasă.

Comportamentul raţional, optimal, nu le îndeamnă să-şi achite obligaţiile fiscale,

ci condiţia supravieţuirii lor stă tocmai în neonorarea obligaţiilor de plată la buget.

Această atitudine merge până într-acolo încât adesea firmele ajung să obtină profituri nu

din îmbunătăţirea producţiei prin investiţii suplimentare, ci prin neplata unor obligaţii

cum ar fi taxa pe valoarea adãugată sau impozitul pe profit. Această interpretare a

fiscalităţii, ca pe un obstacol în calea supravieţuirii sau dezvoltării mediului economic

este extrem de dăunătoare şi arată cât de departe suntem de o economie deschisă, de

piaţă.

Evaluările arată că fiscalitatea este principala cauză a proliferării economiei

subterane. O comparaţie între nivelele de impozitare a forţei de muncă în diverse ţări

europene oferă câteva concluzii tulburătoare. Faţă de majoritatea ţărilor membre ale

Uniunii Europene, fiscalitatea pe forţa de muncă este de douã ori mai apăsătoare. Potrivit

estimărilor, 70% din cheltuielile salariale ale unei societăţi comerciale româneşti se duc

la bugetul de stat şi la fondurile speciale. De pildă, pentru un salariu net de 300 lei,

întreprinzătorul plăteşte încă 300 de lei la stat. Pentru un salariu de 900 de lei, statul

primeşte, în plus, 1250 de lei. Iar pentru un salariu net de 1900 lei (echivalentul a 600

USD), angajatorul plăteşte în total 5080 de lei, adică circa 1700 USD! Aceasta face ca

modalităţile de evitare a plăţii impozitelor şi taxelor cuvenite bugetului de stat să fie

9

dintre cele mai diverse, de la neraportarea valorii adăugate realizate până la utilizarea

muncii la negru. Potrivit estimărilor, economia subterană, având ca principală motivaţie

economică evitarea taxelor prea costisitoare, urcă la circa 30% din PIB, ajungând aşadar

la jumătate din PIB prezentat în statisticile oficiale. Dacă adăugãm la aceasta economia

ocultă, care derulează tranzacţii ilegale şi pe cea informală, desfăşurată fără a avea forme

legale de înscriere, rezultă că activităţile economice care nu sunt incluse în circuitul

bugetar ar putea ajunge să dubleze valoarea adăugată inclusă în statistici.

Politica fiscală trebuie să se bazeze pe un parteneriat între stat şi contribuabil.

Comportamentul fiscal al statului nu mai trebuie să fie abuziv. Raţionalitatea gradului de

fiscalitate va permite o mai bună receptivitate a contribuabilului faţă de sarcina fiscală.

Impozitarea corectă şi stimulativă a veniturilor globale constituie un mijloc important

pentru consolidarea acestui parteneriat.8

3. ACCIZELE

La baza instituirii impozitelor stă necesitatea statului de a-şi procura resurse

pentru acoperirea cheltuielilor pe care trebuie să le efectueze în vederea înfăptuirii rolului

sau economico-social. Astfel, “impozitele reprezintă o formă de prelevare a unei parţi din

veniturile şi/sau averea persoanelor fizice şi juridice la dispoziţia statului în vederea

8 www.rostonline.org/rost/mar2003/vosganian.shtml - O politica fiscală activă si selectivă – Varujan Vosganian( Dr. în Economie)

10

http://www.rostonline.org/rost/mar2003/vosganian.shtml

acoperirii cheltuielilor publice. Această prelevare se va face în mod obligatoriu , cu titlu

nerambursabil şi fără constraprestaţie directă din partea statului.9

3.1. Cadrul general privind legislaţia comunitară în domeniul accizelor:

Toate ţările membre ale Uniunii Europene îşi stabilesc impozitele indirecte,

respectiv taxa pe valoarea adaugată şi accizele, în funcţie de prevederile unor directive

comunitare, directive ce conţin atât principii generale de stabilire a acestor impozite, cât

şi nivele minime impuse.

În ce priveşte accizele, acestea sunt reglementate prin Directiva Uniunii Europene

nr. 92/12 şi prin directive specifice fiecarei grupe de produse. Această directivă cuprinde

dispoziţii speciale privind structura produselor supuse în mod obligatoriu accizelor în

toate ţările comunitare, precum şi nivelul minim impus.

Produsele supuse în mod obligatoriu accizelor, potrivit acestei directive sunt:

Alcoolul şi băuturile alcoolice;

Produsele din tutun;

Uleiurile minerale.

Directiva prevede însă şi dreptul statelor membre de a impune prin accize şi alte

produse, altele decât cele de mai sus.

Consiliul European, întrunit la Copenhaga în 1993, a stabilit că: “Ţările asociate

din Europa Centrală şi de Est, care doresc, pot deveni membre ale Uniunii Europene.

Aderarea va avea loc de îndata ce acestea vor fi capabile să-şi asume obligaţiile ce le

revin prin satisfacerea condiţiilor economice şi politice pe care le implică aderarea.”

Una din aceste condiţii este armonizarea legislaţiei fiscale a fiecărei ţări asociate la

legislaţia comunitară în domeniu.10

3.2. Definitia accizelor:

Accizele cunoscute şi sub denumirea de taxe speciale de consumaţie, reprezintă

un impozit indirect, care se aplică asupra unor categorii de bunuri provenite din ţară sau

din import, fiind reglementate de titlul VII al Legii 571/2003 privind Codul Fiscal. 9 L Ţâţu, C. Şerbanescu, D. Ştefan, D. Cataramă, A. Nica, Fiscalitate, de la lege la practică, Ediţia a III-a, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2006, pag. 110 L Ţâţu, C. Şerbanescu, D. Ştefan, D. Cataramă, A. Nica, Fiscalitate, de la lege la practică, Ediţia a II-a, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2005, pag. 51

11

În grupa impozitelor indirecte, accizele se situează pe locul al doilea, dupa taxa pe

valoare adaugată, ponderea accizelor în totalul impozitelor indirecte, prevăzute în bugetul

de stat, fiind însemnata.

Teoria economică recomandă aplicarea accizelor asupra bunurilor cu cerere

inelastică. În aceste condiţii, creşterea preţurilor bunurilor impozitate prin accize nu

determină reduceri semnificative ale consumului acestor bunuri, astfel încât veniturile

bugetare provenite din accize sunt relativ stabilite.

3.3. Produse supuse accizarii:

Câmpul de aplicare al acestor taxe speciale de consumaţie este deosebit de vast,

diferă de la o ţară la alta şi cuprinde în principal: alcool şi băuturi alcoolice, vinuri,

produse din tutun, benzină, motorină, ceaiuri, cafea, băuturi răcoritoare, autoturisme,

blănuri , bijuterii , cosmetice, etc.11

Produsele pentru care se datorează accize sunt provenite din producţia internă sau

din import (prin produse din import supuse accizelor se inţelege orice intrare de produse

accizabile în România, cu excepţia: plasării produselor accizabile importate sub un regim

vamal suspensiv în România; distrugerii sub supravegherea autorităţii vamale a

produselor accizabile; plasării produselor accizabile în zonele libere, în condiţiile

prevăzute de legislaţia vamală în vigoare ), şi anume:

1. alcool (prezentate în tabelul 2.1 din anexa 1). Din această categorie fac parte:

berea. Prin bere se înţelege orice produs încadrat la codul NC12 2203 00 sau orice

produs, care conţine amestec de bere şi băuturi nealcoolice, încadrat la NC 2206

00, având şi într-un caz şi în altul o concentraţie alcoolică mai mare de 0,5% în

volum. Pentru berea produsă de micii întreprinzători independenţi, care deţin

instalaţii de fabricaţie cu o capacitate nominală anuală, care nu depăşeşte 200.000

hl, se aplică accize specifice ( acelaşi regim se aplică şi pentru berea importată de

la micii producători independenţi cu o capacitate nominală anuală, care nu

11 L Ţâţu, C. Şerbanescu, D. Ştefan, D. Cataramă, A. Nica, Fiscalitate, de la lege la practică, Ediţia a II-a, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2005, pag. 5112 Codul NC reprezintă, conform art. 163 lit. h) din Legea privind Codul Fiscal , nr. 571/22.12.2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 927/23.12.2003, valabil de la 1.01.2004, poziţia sau subpoziţia tarifară din Nomenclatura Combinată din tariful vamal de import al României valabil în anul 2004 .

12

depăşeşte 200.000 hl. De asemenea, beneficiază de regim redus accizelor toţi

agenţii economici, mici întreprinzători, care îndeplinesc cumulativ urmatoarele

condiţii: sunt agenţi economici producători de bere, care, din punct de vedere

juridic şi economic, sunt independenţi faţă de orice alt agent economic producător

de bere, utilizează instalaţii fizice distincte de cele ale altor fabrici de bere,

folosesc spaţii de producţie diferite de cele ale oricărui agent economic

producător de bere şi nu funcţioneaza sub licenţă de produs a altui agent

economic producător de bere);

vinuri ( este exceptat de la plata accizelor vinul fabricat de persoana fizica şi

consumat de catre aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândut).

Prin vinuri se înţelege:

a) vinuri liniştite. Prin vinuri liniştite se înţeleg toate produsele încadrate la

codurile NC 2204 şi 2205, care au: o concentraţie alcoolică între 1,2% şi 15% în

volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din

fermentare; o concentraţie alcoolică între 15% şi 18% în volum, care au fost

obţinute fără nici o îmbogăţire şi la care alcoolul conţinut în produsul finit

rezultă în întregime din fermentare;

b) vinuri spumoase. Prin vinuri spumoase se înţeleg toate produsele încadrate la

codurile NC 2204 10, 2204 21, 2204 29 10 şi 2205, şi care: sunt prezentate în

sticle închise cu un dop tip “ciupercă”, fixat cu ajutorul legăturilor sau care sunt

sub presiune datorită dioxidului de carbon în soluţia egală sau mai mare de 3

bari; au o concentraţie între 1,2% şi 15% în volum, şi la care alcoolul conţinut în

produsul finit rezultă în întregime din fermentare.

băuturi fermentate. Prin alte băuturi fermentate se înţeleg:

a) alte băuturi fermentate “liniştite”, care se încadrează la codurile NC

2204, 2205 si 2206 00, şi care au : o concentraţie alcoolică între 1,2% şi

10% în volum; o concentraţie alcoolică între 10% şi 15% în volum şi la

care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare;

b) Alte băuturi fermentate “spumoase", care se încadreaza la codurile NC

2206 00 31, 2204 10, 2204 21 10, 2204 29 10 şi 2205, şi care sunt

prezentate în sticle închise cu un dop tip “ciupercă”, fixat cu ajutorul

13

legăturilor sau care sunt sub presiune datorită dioxidului de carbon în

soluţie sau mai mare de 3 bari şi care : au o concentraţie alcoolică între

1,2% şi 13% în volum; au o concentraţie alcoolică între 13% şi 15% în

volum şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din

fermentare.

produse intermediare. În categoria produselor intermediare se includ toate

produsele cu o concentraţie alcoolică între 1,2% şi 22% în volum, încadrate la

codurile NC 2204, 2205 şi 2206, care nu sunt cuprinse în categoria bere sau

băuturi fermentate ( se consideră băutură intermediară orice băutură fermentată

liniştită, care are o concentraţie alcoolică care depăşeşte 5,5% în volum şi care nu

rezultă în întregime din fermentare şi orice băutură fermentată spumoasă, care are

o concentraţie alcoolică mai mare de 8,5% în volum şi care nu rezulta în întregime

din fermentare);

alcool etilic. Prin alcool etilic se înţelege :

a) toate produsele a căror concentraţie alcoolică depăşeşte 1,2% în volum şi

care sunt încadrate la codurile NC 2207 şi 2208, chiar şi atunci când aceste

produse fac parte dintr-un produs încadrat la alt capitol al nomenclaturii

combinate;

b) produsele a caror concentraţie alcoolică depăşeşte 22% în volum şi care

sunt cuprinse la codurile NC 2204, 2005 şi 2206 00;

c) ţuica şi rachiuri de fructe;

d) orice alt produs în soluţie sau nu, care conţine băuturi spirtoase portabile.

2. produsele din tutun ( prezentate în tabelul 2.2 din anexa 1). Prin produse din

tutun se înţeleg:

ţigarete. Prin ţigarete se înţelege:

a) rulourile de tutun destinate fumatului ca atare şi care nu sunt ţigări sau ţigări

de foi;

b) rulourile de tutun, care se pot introduce într-un tub de hârtie de ţigarete prin

simpla mânuire neindustrială;

c) rulourile de tutun, care se pot înfăşura în hârtie de ţigarete prin simpla mânuire

neindustrială;

14

ţigări şi ţigări de foi. Prin ţigări sau ţigări de foi se înţelege orice fel de ţigări,

care se pot fuma ca atare:

a) rulourile de tutun, care conţin tutun natural;

b) rulourile de tutun, care au un înveliş exterior din tutun natural;

c) rulourile de tutun, care au o împlutură din amestec tăiat fin, înveliş exterior

având culoarea normală a unei ţigări, care acoperă complet produsul, inclusiv,

dacă este cazul, filtrul, dar exclusiv vârful ţigărilor, dacă este cazul şi un liant ,

(cu condiţia ca : - învelişul şi liantul să fie din tutun reconstituit; - masa

unitară a rolei de tutun, excluzând filtrul sau muştiucul, să nu fie sub 1,2 g; -

învelişul este fixat în formă de spirală, cu un unghi ascuţit minim de 30 grade

faţă de axa longitudinală a ţigării.)

d) rulourile de tutun, care au o împlutură din amestec tăiat fin, înveliş exterior

având culoarea normală a unei ţigări, din tutun reconstituit, care acoperă

complet produsul, inclusiv, dacă este cazul, filtrul, dar exclusiv vârful

ţigărilor, dacă este cazul ( cu condiţia ca : - masa unitară a ruloului, excluzând

filtrul şi muştiucul, să fie egală sau mai mare cu 2,3 grame; - circumferinţa

ruloului de tutun de minim o treime din lungimea ţigării să nu fie sub 34mm. )

tutun de fumat. Prin tutun de fumat se înţelege orice tutun tăiat sau fărâmiţat într-

un alt mod, răsucit sau preset în bucăţi şi care poate fi fumat fără prelucrare

industrială, precum şi deşeurile de tutun prelucrate pentru vânzarea cu amănuntul.

Tutunul de fumat poate fi:

tutun de fumat fin tăiat destinat rularii in tigarete. Este considerat tutun de

fumat fin tăiat:

a) tutunul de fumat pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezintă

particulele de tutun ce au o lăţime sub 1 mm;

b) tutunul de fumat, pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezintă

particulele de tutun ce au o lăţime mai mare de 1 mm, dacă tutunul de fumat este

vândut sau destinat vânzării pentru rularea ţigaretelor;

alte tutunuri de fumat. Se consideră alt tutun de fumat, orice tutun care nu este

tutun de fumat tăiat fin.

15

3. uleiuri minerale ( prezentate în tabelul 2.3. din anexa 1). Acestea cuprind benzine,

motorine şi gaz .

4. alte produse prevăzute în anexa 1, tabelele 2.4. si 2.5.

Obligaţiile plătitorilor de accize:

Plătitorii de accize au urmatoarele obligaţii:

Să plăteasca accizele până la data de 25, inclusiv, a lunii urmatoare celei în care

acciza devine exigibilă. Pentru importatorii de produse accizabile, care nu sunt

plasate într-un regim suspensiv, momentul plăţii accizelor este data înregistrării

declaraţiei vamale de import;

Să depună lunar , până la data de 25 inclusiv, a lunii urmatoare , la autoritatea fiscala

competentă o declaraţie de accize , pentru fiecare lună în care autorizaţia de

antrepozit fiscal este valabilă, indiferent dacă pentru luna respectivă se datorează sau

nu accize;

Să utilizeze corect documentele fiscale speciale : factura fiscală specială, avizul de

însoţire sau documentul administrativ de însoţire, după caz;

Să ţină evidenţe şi registre contabile precise , care să conţină suficiente informaţii

pentru a face posibilă verificarea financiar-fiscală de către autorităţile competente;

Producătorii şi importatorii de ţigarete au obligaţia de a calcula accizele la un nivel al

preţului, care să nu depăşească preţul maxim de vânzare declarat;

Să îşi asume răspunderea pentru calcularea corectă şi plata accizelor , precum şi

pentru depunerea la termenul legal a declaraţiilor de accize la autoritatea competentă.

3.4. Marcarea produselor accizabile:

Autoritatea fiscală competentă are obligaţia de a elibera marcajele.

Eliberarea marcajelor se face către persoanele, care importă produsele accizabile

sau către antrepozitarii autorizaţi, care produc sau îmbuteliază produsele accizabile.

Marcarea produselor se efectueaza prin timbre, banderole sau etichete. Marcajele

se aplică pe ambalajul individual al produsului, respectiv pe pachet, cutie sau sticlă, astfel

încât deschiderea ambalajului să deterioreze marcajul. Obligaţia de a aplica marcajele la

loc vizibil, îi revine antrepozitarului autorizat sau importatorului, acesta transmiţând

16

producătorului extern marcajele în vederea aplicării efective a acestora pe produsele

accizabile contractate.

Marcajele se aplică pe urmatoarele produse accizabile: produse intermediare,

alcool etilic şi produse din tutun.

3.5. Scutiri de la plata accizelor:

Produsele accizabile sunt scutite de la plata accizelor atunci când sunt destinate

pentru :

livrarea în contextul relaţiilor consulare sau diplomatice;

organizaţiile internaţionale recunoscute ca atare de către autoritaţile publice române

în limitele şi condiţiile stabilite prin convenţiile internaţionale, care pun bazele

acestor organizaţii sau prin acorduri încheiate la nivelul statului sau al guvernului;

forţele armate aparţinând oricărui stat-parte la Tratatul Atlanticului de Nord ( cu

excepţia forţelor armate ale României);

rezerva de stat şi rezerva de mobilizare, pe perioada în care au acest regim.

De asemenea, accizele nu se aplică pentru importul de produse accizabile aflate în

bagajul călătorilor şi a altor pesoane fizice cu domiciliul în România sau în străinătate (în

limitele şi în cerinţele prevăzute în legislaţia vamală în vigoare) .

3.5.1. Scutiri pentru alcool etilic şi alte produse alcoolice:

Sunt scutite de la plata accizelor alcoolul etilic şi alte produse alcoolice atunci

când sunt:

deturnate conform precripţiilor legale şi utilizate pentru producerea de produse care

sunt destinate consumului uman;

utilizate pentru producerea oţetului;

utilizate pentru producerea de medicamente;

utilizate pentru producerea de arome alimentare, pentru alimente sau băuturi

nealcoolice, care au o concentraţie, care nu depăşeşte 1,2% în volum;

utilizate în scop medical în spitale şi farmacii;

utilizate direct sau ca element al produselor semifabricate pentru producerea de

alimente cu sau fără cremă, cu condiţia ca în fiecare caz concentraţia de alcool să nu

depăşească 8,5 litri de alcool pur la 100 kg de produs, care intră în compoziţia

17

ciocolatei şi 5 litri de alcool pur pe 100 kg de produs, care intră în compoziţia altor

produse;

eşantioane pentru analiză sau teste de producţie necesară sau în scopuri ştiinţifice;

utilizate în procedee de fabricaţie, cu condiţia ca produsul finit să nu conţină alcool;

utilizate pentru producerea unui element, care nu este supus accizei;

utilizate în industria cosmetică.

3.5.2. Scutiri pentru uleiuri minerale:

Sunt scutite de la plata accizelor:

uleiurile minerale folosite în orice alt scop decât drept combustibil sau carburant;

uleiurile minerale livrate în vederea utilizării drept carburant pentru aeronave, altele

decît în aviaţia turistică în scop privat (prin aviaţia turistică în scop privat se înţelege

utilizarea unei aeronave de către proprietarul sau de către persoana fizică sau juridică

care o deţine cu titlu de închiriere sau cu un alt titlu, în alte scopuri decât cele

comerciale şi în special altele decât transportul de persoane sau de mărfuri sau

prestări de servicii cu titlu oneros sau pentru nevoile autorităţilor publice.);

uleiurile minerale livrate în vederea utilizării drept carburant pentru navigaţia

maritimă internaţională şi pentru navigaţia pe căile navigabile interioare , altele decât

navigaţiile de agrement în scop privat ( prin navigaţie de agrement în scop privat se

înţelege utilizarea oricărei ambarcaţiuni, de către proprietarul sau de către persoana

fizică sau juridică, care o deţine cu titlu de închiriere sau cu un alt titlu, în alte scopuri

decât cele comerciale şi în special altele decât transportul de persoane sau de mărfuri

sau prestări de servicii cu titlu oneros sau pentru nevoile autorităţilor publice);

uleiurile minerale utilizate în cadrul producţiei de electricitate şi în centralele

electrocalogene;

uleiurile minerale utilizate în scopul testării aeronavelor şi vapoarelor;

uleiurile minerale injectate în furnale sau în alte agregate industriale în scop de

reducere chimică, ca aditiv la cocsul utilizat drept combustibil principal;

uleiurile minerale, care intră în România în rezervorul standard al unui autovehicul cu

motor, destinat utilizării drept combustibil pentru acel autovehicul;

orice ulei mineral, care este scos de la rezerva de stat sau rezerva de mobilizare, fiind

acordat gratuit în scop de ajutor umanitar;

18

orice ulei mineral achiziţionat direct de la agenţii economici, producători sau

importatori, utilizat drept combustibil pentru încălzirea spitalelor, sanatoriilor,

azilelor de batrâni şi orfelinatelor;

orice ulei mineral utilizat de către persoanele fizice drept combustibil pentru

încălzirea locuinţelor ;


importatori, utilizat drept combustibil în scop tehnologic sau pentru producerea apei

calde;


importatori, utilizat în scop industrial;

uleiurile minerale utilizate drept combustibil neconvenţional (bio-diesel).

Studiu de caz

Uniunea Europeană este rezultatul unui proces de cooperare şi integrare ce a

început în anul 1951, între şase ţări europene- Belgia, Germania, Franţa, Italia,

Luxembrug şi Olanda.

Dupã cincizeci de ani şi sase valuri de aderare, Uniunea Europeanã are astãzi 27

de state membre şi peste 400 milioane de locuitori. Extinderea Uniunii Europene este un

proces continuu. Principalele momente ale extinderii sunt următoarele: in 1951 .

19

Germania, Franţa, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg pun bazele Uniunii Europene , in

1973 aderă Marea Britanie, Irlanda, Danemarca, in 1981 aderă Grecia, in 1986 aderă

Spania şi Portugalia, in 1995 aderã Austria, Suedia şi Finlanda, in 2004 aderã Polonia,

Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Lituania, Estonia, Letonia, Cipru şi Malta (de vazut

anexa 3), iar la 1 ianuarie 2007 se alatura si Romania si Bulgaria.

In domeniul accizelor exista diferentieri semnificative la nivelul statelor membre,

ceea ce determina obstacole serioase in practicarea comertului peste granite, afectand

puternic buna functionare a pietei unice a Uniunii Europene. Armonizarea accizelor s-a

confruntat insa de –a lungul timpului cu numeroase dificultati.

Conform conditiilor stipulate in art. 99 al Tratatului de la Roma, modificat prin

tratatul de la Maastricht, Comisia, mandatata sa examineze caile de armonizare in materie

de impozite si taxe, a transmis Consiliului, la 7 martie 1972, cinci propuneri ce vizeaza

alinierea impozitelor la o constanta medie comunitara. S-a observat inca ca aceasta

armonizare se desfasoara foarte lent, deoarece legiuitorii sunt tentati sa-si mareasca

impozitele pentru a proteja anumite produse proprii (cazul Marii Britanii, care

impoziteaza vinul de 5 ori mai mult ca berea, sau cazul frantei, pentru coniac).

Un sistem comun de accize a fost introdus la 1 ianuarie 1993 cand s-a infiintat

piata unica. Statele membre pot sa continue sa perceapa nearmonizat alte impozite,

precum : impozitele pe mediu, taxele pe drumuri, impozitele de inregistrare a masinilor,

deoarece acestea , s-a apreciat de catre Comisie ca nu constituie impozite returnabile sau

o bariera pentru piata.

In continuare vom studia nivelul accizelor din cateva state membre, cat si din

Romania, pentru a putea face o comparatie.

Vehicule:

In Suedia a fost introdusa in 2006 o acciza asupra autoturismelor pentru a proteja

mediul. In timp ce in majoritatea statelor accizele anuale asupra vehiculelor se bazeaza pe

greutate sau capacitatea motorului, in noul sistem din Suedia acestea sunt conectate direct

la perfomanta protejarii mediului a vehiculelor. Emisia de dioxid de carbon (CO2) pe

kilometru este parametrul decisiv. Ratele sunt intr-o mare masura dependente de tipul

carburantilor, cu rate mai mici pentru masini care folosesc carburanti alternative ca cei

bio.

20

Sistemul de accize asupra masinilor pentru a proteja mediul introdus in 2006

functioneaza in felul urmator: acciza este consituita la o suma de baza de 360 Koroane

Suedeze (SEK) plus componenta de dioxid de carbon la 15 SEK pe gramul de CO2 pentru

ce depaseste 100 grame pe km. Aproximand ca 10 SEK sunt aproape 1,1 EUR acciza ar

veni 39.6 EUR plus 1.65 EUR pe gramul de CO2.

Aceats suma este stabilita pentru vehicule de pasageri pe benzina. Pentru cele care

folosesc carburanti alternativi, componenta aditionala este de 10 SEK (1.1 EUR) pe

gramul de CO2 pe km. Pentru vehiculele pe motorina, nivelul accizei ar trebui sa fie

multiplicat cu 3,5 . Aceasta pentru a compensa pentru taxele mai mici asupra motorinei si

cerintele tot mai mici privind emisia de particule, spre exempru NOx13, etc.

Suma rezultata este de exemplu de 1830 SEK (201.3 EUR) pentru un vehicul pe

benzina cu emisia medie suedeza de 198 g/km, in timp ce este de 660 SEK (72.6 EUR)

pentru un vehicul cu emisii relative mici de 120 g/km. Comparat cu preturile noilor

masini de pasageri, care deseori costa intre 100.000 SEK (11.000 EUR) – 200.000 SEK

(22.000 EUR) sau mai mult, nivelul accizelor este vizibil ca nu etse exagerat de mare.

In ceea ce priveste Polonia, autoritatile poloneze au incalcat legislatia europeana

provind accizele la autovehicule, prin impunerea unor niveluri mai ridicate ale accizelor

pentru automobilele second-hand importate din Uniunea Europeana comparativ cu

vehiculele rulate in Polonia. Introducerea taxei a avut ca scop partial, limitarea

importurilor de automobile uzate provenite din Uniunea Europeana, la preturi mai mici,

care ar fi afectat vanzarile locale de vehicule noi. Impunearea unor accize mai mari

pentru automobilele importate, cu o vechime mai mare de doi ani, decat in cazul

vehiculelor inregistrate in Polonia, este ilegala, potrivit deciziei Curtii Europene de

Justitie.

Nivelul accizei ajungea pana la 65% din valoarea autovehiculului, in cazul

vehiculelor mai vechi de sapte ani.

Polonia a modificat aceste reglementari in 2006, iar nivelul accizelor nu mai

depindea de vechimea sau de provenienta autovehiculelor.14

13 Oxizi de azot (NOx). Acestia rezulta datorita caldurii create din combustili fosili, aceasta cauzand combinarea oxigenului si azotului din aer. Oxizii de azot prezinta pericole multiple. Ei cauzeaza leziuni pulmonare.14 http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2007-01-19/polonia-a-dat-o-in-bara-cu-acciza-la-masini-uzate.html

21

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2007-01-19/polonia-a-dat-o-in-bara-cu-acciza-la-masini-uzate.html

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2007-01-19/polonia-a-dat-o-in-bara-cu-acciza-la-masini-uzate.html

In Marea Britanie taxa auto s-a marit cu pana la 254 GBP (355 EUR), dupa ce

guvernul de la Londra a decis sa includa pe ascuns in categoria autovehiculelor taxabile

pe cele mai vechi de sapte ani. Totusi cresterea taxei se va face in doi pasi. Astfel că

foarte mulţi proprietari de maşini care plătesc în prezent 200 de lire (280 de euro) vor fi

taxaţi în 2009 cu 300 de lire (420 de euro), iar în 2010 cu 455 de lire (637 de euro).

Aceatsa taxa auto a fost anuntata in aprilie 2008 de guvernul britanic.

Spre deosebire de taxa din Romania, autoritatile britanice au decis ca aceasta sa

fie incasata anual.

Taxa de poluare care va fi aplicată de guvernul de la Bucureşti de la 1 iulie va fi

plătită o singură dată, la înmatricularea maşinilor. Valoarea acesteia o depăşeşte însă pe

cea practicată în Marea Britanie. 15

Taxa de poluare auto va fi stabilită în funcţie de datele tehnice ale fiecărei maşini

în parte, pe baza emisiilor de dioxid de carbon şi de noxe, şi va scădea odată cu valoarea

autovehiculului.

Taxa pentru maşinile cu motorizări tip Euro 4 sau Euro 3 va fi calculată în funcţie

de mai multe criterii, precum emisiile de dioxid de carbon. În cazul acestor maşini, taxa

va fi calculată pe baza emisiei de CO2, exprimată în grame/km înscrisă de constructor în

documentele de identificare cu ocazia omologării, de taxa specifică exprimată în euro/1

gram CO2, de capacitatea cilindrică, de taxa specifică pe cilindree, la care se aplică o cotă

de reducere în funcţie de vechime, conform proiectului de ordonanţă de urgenţă discutat,

luni, de Guvern. Pentru maşini cu motoare Euro 5, hibride şi electrice nu se plăteşte taxă

auto.

În cazul autovehiculelor cu motoare diesel echipate cu filtru de particule,

cuantumul taxei se reduce cu 25%.

Ministrul Mediului, Attila Korodi a precizat că taxa nu va depăşi valoarea

reziduală a maşinilor de aceeaşi marcă şi vechime înmatriculate deja în ţară şi că

veniturile colectate din taxa de poluare auto vor fi vărsate la bugetului Fondului pentru

Mediu şi gestionate prin Administraţia Fondului pentru Mediu, urmând să fie folosite

pentru proiecte de protecţie a mediului, precum înnoirea parcului auto şi realizarea

pistelor pentru biciclişti.

15 http://www.ecomagazin.ro/tag/taxa-auto/

22

http://www.ecomagazin.ro/tag/taxa-auto/

Maşinile, cu cât au o tehnologie mai veche şi în acest fel emit mai multe noxe, au

o taxare mai mare, deci cu cât poluează mai mult ca tehnologie, au o taxare mai mare.

Taxa de poluare auto va reprezenta 2-3% din valoarea maşinii.16

Bauturi fermentate:

In Anexa 4, tabelul 1 se poate vedea nivelul minim impus de Uniunea Europeana

la bauturile alcoolice . Totusi, directivele existente in legatura cu nivelul accizelor nu au

reusit sa-l uniformizeze in Europa.

Se poate vedea in Graficul 1 diferenta intre nivelurile accizei la bere in diferite

tari din Uniunea Europeana, care difera de la aproape 100 EUR pe hl17 in Irlanda,

finlanda si Marea Britanie la mai putin de 10 EUR in Luxembourg, Cehia, Germania,

Bulgaria, Latvia si Romania . Rata accizei in tara cu nivelul cel mai ridicat este mai mare

de 11 ori decat cea din tara cu cel mai scazut nivel. Nivelul accizelor pe bere in Norvegia

este si mai ridicat , de peste 200 EUR pe hl.

Irlanda, Finlanda si Marea Britanie au de asemenea un nivel ridicat a accizei pe

vin, de peste 200 EUR pe hl, in timp ce in Franta si Ungaria nivelul este cu putin peste 3

EUR pe hl. In alte 12 state membre nivelul accizei pe vin este 0, incluzand Italia, Spania,

Austria, Portugalia, Grecia si un nr de noi state membre, cum ar fi si cazul Bulgariei si

Romaniei. (se poate vedea in Graficul 2).

Irlanda, Suedia, Marea Britanie si Finlanda au si la alte bauturi fermentate nivelul

accizei ridicat, cum ar fi de exemplu la cidru, desi alte 14 state membre au nivelul egal cu

0.

In timp ce unele tari, care au accize foarte ridicate, cum ar fi Finlanda si

Danemarca, si-au redus accizele pentru bauturile fermentate in ultimii ani, dar asta nu a

contribuit la armonizarea nivelulrilor din intreaga Europa, ci au ramas la fel de

diferentiate. Acest lucru este mai evident in cazul accizei pe vin, unde unele tari si-au

mentinut acciza egala cu 0, in timp ce altele, ca Irlanda si Marea Britanie, au marit

semnificativ acciza. Spre exemplu, Marea Britanie spre deosebire de Belgia si-a marit in

1993 acciza pe bere cu 280%, ajungand la o diferenta astazi de 355%.

16 http://www.mediafax.ro/economic/taxa-auto-stabilita-conform-datelor-tehnice-ale-masinii-si-scade-cu-valoarea-acesteia.html?1686;2505177 17 La 5% alcool in volum

23

http://www.mediafax.ro/economic/taxa-auto-stabilita-conform-datelor-tehnice-ale-masinii-si-scade-cu-valoarea-acesteia.html?1686;2505177

http://www.mediafax.ro/economic/taxa-auto-stabilita-conform-datelor-tehnice-ale-masinii-si-scade-cu-valoarea-acesteia.html?1686;2505177

In concluzie Europa a avut un progres nesemnificativ in armonizarea accizelor,

ceea ce face ca si pretul produselor accizabile sa fie diferentiate. De exemplu, preturile

pentru bere la comercianti variaza intre 3 EUR pe litru in Irlanda si Finlanda la mai putin

de 1 EUR in Germania, Polonia, Cehia, Bulgaria si Romania.

In timp ce politica accizelor este dreptul guvernelor nationale, abordarile diferite

luate de guverne su condus la probleme serioase in ceea ce priveste functionarea pietei

interne in Uniunea Europeana. Diferente mari dintre accize/ pretul cu amanuntul pentru

bauturile fermentate din statele europene – in contextul Pietei Unice Europene – au

incurajat cresterea rapida a cumparaturilor peste granita si contrabanda intre statele

Uniunii Europene. Un astfel de exemplu ar fi in Suedia, unde 164 milioane litrii de bere

au fost importati de cumparatorii “peste granita” si de contrabandisti in 2007, in pricipal

din Danemarca si Germania. Acest numar este aproape echivalent cu vanzarile de bere

ale monopolului statului, Systembolaget si anume 173 milioane litrii, costul estimat al

Guvernului Suedez fiind de 190milioane EUR provocat de pierderea accizelor si TVA-

ului. Cumpararea peste granita a berii a crescut cu 40% din 2002 ca urmare a restrictiilor

speciale asupra cumpararii peste granita. Si contrabanda in Suedia se estimeaza ca s-ar fi

dublat in ultimii doi ani.

Un alt exemplu ar fi in Danemarca, unde Ministrul Taxelor a estimar ca 95

milioane litrii de bere au fost importate de cumparatorii “peste granita” din Germania in

2007. Oricum aceasta este o subestimare, deoarece un studiu facut de o instituite de

cercetare si marketing , Gfk Group, in Danemarca , releva faptul ca cumpararea peste

granita reprezinta 19,5% din totalul consumului danez de bere, iar contrabanda de bere

reprezinta 10%. Deci peste 29,5% din consumul de bere in Danemarca nu nu plateste

taxele daneze, la un cost pentru guvern de 900 milioane DKK18 (120,67 milioane EUR)

din pierderea accizelor si TVA-ului.

Peste 42 milioane litrii de bere au fost importate in Finlanda de cumparatorii peste

granita, in mai 2007, echivalentul a 10% din consumul total de bere. Cumpararea peste

granita a berii a crescut semnificativ de cand Estonia a aderat la Uniunea Eropeana,

costand guvernul finlandez 50 milioane EUR din pierderea veniturilor taxabile.

18 Coroane daneze.

24

Nu necesita diferente mari in nivelul accizelor pentru a genera un comert

senificativ peste granita a berii. Un alt exemplu, in Austria, unde 30 milioane litrii de bere

au fost importati de cumparatorii peste granita din Germania si Cehia in 2007,

echivalentul a 3,5% din consumul total.

Importurile de bere accizabile in Marea Britanie (excluzand contrabanda la o

scara mare) au esuat inca din 1997, reflectand reduceri in pretul berii in magazinele

britanice, schimbari in curseul de schimb si au crescut costurile calatoriei pe continent. S-

au estimat a fi la aproape 100 milioane litrii de bere in 2007, aproape 2% din consumul

total de bere. Oricum, abilitatea Marii Britanii de a combate cumpararea peste granita si

contrabanda este probabil sa fi fost slabita de faptul ca se aplica sanctiuni

disproportionate persoanelor care importa produse accizabile in insula, nu pentru

consumul propriu, dar pentru a le vinde familiei, vecinilor sau prietenilor fara profit.

In timp ce Norvegia nu este membra a Uniunii Europene si de aceea poate sa

mentina un control fiscal al granitelor, nivelul accizelor foarte ridicate incurajeaza

cumpararea semnifcativa peste granita din Suedia si Danemarca, reprezentand 14% din

consumul norvegian de bere.

In Estonia nivelul accizei la bere este de 4 orimai mare decat cel al Germaniei.

Aceasta se numara printre primele tari din regiunea Marii Baltice cu un consum foarte

mare de bauturii alcoole, cca 86% din populatie consumandu-le.

In Romania, acciza pe bere in 2007 era de 0,748 EUR pe hl pentru berea fabricata

industrial si 0,43 EUR pe hl pentru berea producatorilor independenti. Consumul mediu

de bere in Romania pe cap de locuitor in 2007 a fost de 81 de litri, comparativ cu 160 de

litri - in Cehia, 118 litri - in Germania, si 111 litri - in Austria. Consumul ajunge in

Luxemburg la 106 litri, in Belgia - la 96 de litri, in Spania - la 79 de litri, iar in Olanda -

la 78 litri, potrivit datelor Asociatiei Berarii Romaniei.

Consumul efectiv de bere a ajuns la 100 de litri pe cap de locuitor la sfarsitul

anului trecut dublu fata de 1990, cand consumul annual de bere era de 50 de litrii, ceea ce

a facut ca Romania sa intre in topul primelor zece tari din lume cu cel mai mare consum

anual de bere. Romanii au baut anul in 2007 20,6 milioane de hectolitri de bere, in

crestere cu peste 16% fata de 2006, pe baza temperaturilor ridicate inregistrate vara

25

trecuta si a cresterii puterii de cumparare a populatiei.19 Piata berii ar putea atinge la

finele lui 2008 un volum de peste 22,5 milioane de hectolitri si o valoare de 1,4 miliarde

de euro.La aceasta "va ajuta" si majorarea pretului berii cu 5% pe segmentul de

mainstream si pana la 30% pe segmentul economic, pe fondul cresterii preturilor

hameiului si maltului.

Benzina:

Pretul de vanzare a benzinei la statiile de distributie din tara este apropiat de

nivelurile practicate in statele membre UE, unde puterea de cumparare a populatiei este

net superioara celei a romanilor, in conditiile in care Romania beneficiaza inca de o

derogare a Comunitatii Europene si aplica un nivel redus de accize.

Accizele percepute in Romania sunt deocamdata sub nivelul celor din alte state

UE, datorita unei perioade de tranzitie acordate de catre Comisia Europeana (CE) pentru

atingerea nivelului minim obligatoriu. Chiar si in aceste conditii, pretul de distributie la

benzina si motorina practicat in Romania este apropiat de cel pe care il platesc cetatenii

din Luxemburg, Irlanda, Spania, Suedia si Austria, tari cu o putere de cumparare mult

peste posibilitatile romanilor, rezulta dintr-un document guvernamental, citat de

Mediafax. Documentul, definitivat la inceputul acestei saptamani, prezinta o situatie

comparativa privind structura preturilor practicate la nivel national, la 11 aprilie 2008,

pentru benzina si motorina, comparativ cu cea a preturilor din alte state membre UE,

rezultate din consultarea datelor statistice publicate pe site-ul Uniunii Europene. Datele

releva ca pretul de distributie din Romania, de 3,76 lei/litrul de benzina fara plumb si

4,07 lei/litrul de motorina, este apropiat celui practicat in Bulgaria (3,67 lei si, respectiv,

3,96 lei), Ungaria (4,24 lei si 4,45 lei) si Polonia (4,51 lei si 4,46 lei), dar si de cel din

Luxemburg, tara cu unul dintre cele mai ridicate niveluri de viata din Europa (4,34 lei si

4,05 lei, pret mai mic decat in Romania la motorina), Irlanda (4,28 lei si 4,35 lei), Spania

(4,07 lei si 4,14 lei), Suedia (4,76 lei si 4,91 lei) si Austria (4,45 lei si 4,49 lei). Cursul de

schimb luat in calcul la realizarea documentului este de 3,6 lei/euro. Conform estimarilor

pentru 2008 realizate de Fondul Monetar International privind Produsul Intern Brut pe

cap de locuitor calculat la puterea de cumparare . Romania ocupa penultimul loc printre

19 Vifor Versescu, directorul general al Patronatului Societatilor Independente Producatoare de Bere.

26

statele membre UE, cu 12.285 dolari, devansand doar Bulgaria (cu 12.251 dolari) si fiind

net depasita de Luxemburg (83.456 dolari), Irlanda (44.415 dolari), Spania (30.764

dolari), Suedia (37.761 dolari) si Austria (39.846 dolari). Romania se apropie din punct

de vedere al pretului la benzina si motorina si de alte state puternic dezvoltate economic,

precum Franta (4,97 lei si 4,63 lei) si Italia (4,97 lei si 4,85 lei).20

Produse din tutun :

Maoritatea guvernelor impun accize asupra produselor din tutun in principal

pentru a obtine venituri, desi unele guverne recent au marit nivelul accizei pentru a

descuraja consumul de tutun si pentru a promova sanatatea publica.

In Marea Britanie, din martie 2007, nivelul accizei pentru trabucuri era de 158,24

GBP pe kg, ce ar veni aproximativ 232 EUR, pentru tigari din foi era de 113,74 GBP pe

kg, aproximativ 167 EUR si pentru tutun pentru pipe si de mestecat era de 69,57 GBP pe

kg, aproximativ 102 EUR. Pentru tigarete acciza se calculeaza diferit: 22 % din pretul cu

amanuntul plus 108.65 GBP la 1.000 de tigarete, adica aproximativ 159 EUR.21

In Irlanda, in 2007, cresterea contrabandei cu tigari din Estul europei si din fostele

Republici Sovietice, a costat statul din pierderea de venituri din taxe cca 100 milioane

EUR. Contrabanda cu tigari a crescut cu peste 40% fata de 2006.22

In Germania, interdictiile in ceea ce priveste fumatul si taxele mari au avut efecte

secundare: vanzarile de tigari au scazut semnificativ in 2007. Dupa cresteri repetate ale

taxelor asupa produselor din tutun si interdictia fumatului in cladiri publice, in mijloacele

de transport si in industria hoteliera, numarul tigarilor a scazut cu 127 miliarde de bucati

sau aproximativ 6% din productia totala, potrivit companiei Reemtsma. Au fost vandute

cu 91 miliarde de tigari mai putin, iar numarul produselor speciale din tutun , incluzand

produsele “fati-le singur”, au scazut cu 36 miliarde.23

In ceea ce priveste Romania, 2008 a adus majorari ale accizelor la tigarete,

electricitate, motorina si pacura, dar si reduceri ale taxelor in cazul bijuteriilor din aur si

20http://74.125.39.104/search?q=cache:5VCEFosXZj4J:business.rol.ro/content/view/

63306/2/+accize+bere+state+ue+2007&hl=ro&ct=clnk&cd=29&gl=ro&client=firefox-a

21 Cursul de schimb folosit este din martie 2007, si anume 1 EUR = 0,6829 GBP. 22 http://www.sbpost.ie/post/pages/p/story.aspx-qqqt=IRELAND-qqqm=news-qqqid=27995-qqqx=1.asp 23 http://www.focus.de/finanzen/news/zigaretten_aid_137531.html

27

http://www.focus.de/finanzen/news/zigaretten_aid_137531.html

http://www.sbpost.ie/post/pages/p/story.aspx-qqqt=IRELAND-qqqm=news-qqqid=27995-qqqx=1.asp

http://74.125.39.104/search?q=cache:5VCEFosXZj4J:business.rol.ro/content/view/63306/2/+accize+bere+state+ue+2007&hl=ro&ct=clnk&cd=29&gl=ro&client=firefox-a

http://74.125.39.104/search?q=cache:5VCEFosXZj4J:business.rol.ro/content/view/63306/2/+accize+bere+state+ue+2007&hl=ro&ct=clnk&cd=29&gl=ro&client=firefox-a

platina, al aticolelor de cristal, al cafelei prajite si solubile. Aceasta crestere a accizelor a

urmat calendarul stabilit de Guvern, in cadrul negocierilor de aderare la Uniunea

Europeana, si transpus in amendamente ale Codului Fiscal si in ordine ale ministrului

Economiei si Finantelor. Statul estima pentru prima jumatate a lui 2008 obtinerea din

accize 13,2 mld lei, cu 6% mai mult decat in 2007.

In perioada 1 ian – 30 iunie 2008, nivelul accizei minime pentru tigarete a fost de

39,50 EUR/1000 de tigarete, nivel stabilit de Ministrul Economiei si Finantelor prin

Ordinul Nr. 2463/2007. Aciza exprimata in euro este cu 4,55% mai mare decat cea din a

doua jumatate a anului trecut.

Conform calendarului de majorare a accizelor, stabilit de Guvern in cadrul

negocierilor de aderare, tigaretele comercializate in Romania trebuie sa ajunga sa fie

accizate la nivelul UE pana in 2010. Astfel, in 2009, accizele vor ajunge la nivelul de

61,2 EUR/1000 de tigarete, iar in 2010 la 74 EUR/1000 de tigarete.

Premierul Tariceanu a explicat aceasca crestere motivand faptul ca in prezent in

Romania un pachet de tigari costa intre 1,3-1,8 EUR, pretul de duty-free din strainatate,

fata de 3-4 EUR cat este in Grecia, Spania si Italia, sau 4-5 EUR in Germania, Franta,

Olanda si Belgia.

In cazul electricitatii, pana la sfarsitul lui 2008, acciza va creste cu peste 30%, de

la 0,26 E/MWh la 0,34 euro/MWh, la motorina – de la 307,59 euro/tona la 325 euro/tona,

iar la pacura – de la 13 euro/tona la 13,70 euro/tona. La cafeaua prajita si la cea solubila,

accizele se vor diminua cu 25% – de la 900 la 675 euro/tona in cazul cafelei prajite si cu

de la 3.600 la 2.700 euro/tona, in cazul celei solubile. In 2011 accizele la cafea vor

disparea complet, deoarece nici in UE acest produs nu este accizat. Tot in 2008, pana la

sfarsitul acestuia, accizele se vor reduce de la 55% la 30% din valoarea articolelor din

cristal si de la 25% la 15% din valoarea bijuteriilor din aur si platina.

28

Concluzii

“

09.03.2008 - 21:48:09 mircea

de aderat om adera cu sa-u fara voia noastra dar sa sa vedeti ce so-ntmpla .

12.08.2005 - 15:33:15 Mafalda

Cu asa conducatori vom adera la Pastele Cailor. Imbecilii de la putere cred ca occidentul

este bip,ca daca se fac ca se lupta cu coruptia , aia n-or sa-si dea seama de mimare. Atata

timp cat mafioti ca Ovidiu Vantu ,Patriciu si alti mari tepari ai Romaniei sunt bine mersi,

Europa zice "stati pe aproape !!!"

29

10.08.2005 - 22:21:18 scarleTT

oricum ar fi sincer nu cred ca e ok sa aderam prea devreme la ue pt k vom patii cum a

patit polonia! vom iesi in strada pt k sunt preturile exorbitante si nu n vom mai permite

nimik!sa nu credeti k imediat cum intram vom avea salarii mari si multeee drepturi...cine

sa n dea salarii k doar economia va fi aceeasi ...e nevoie d timp! si da, cred k va mai fi

amanata pt k ar fi prea devreme

20.07.2005 - 20:44:26 alina

sincer..cred ca aderarea Romaniei in UE..nu va fi amanata cu un an..ci cu 5!!Am ajuns de

mai mare rusinea..si asta nu din cauza oamenilor de rand ci a conducatorilor..a celor care

ocupa anumite pozitii importante..tot cei care au fura..in ritmul asta nu vom ajunge

nicaieri..ca sa se redreseze cat de cat situatia in tara ne trebuie un VLAD TEPES..

18.07.2005 - 15:51:18 PUIU

cu aderare la UE nu noi, ci ei castga! o se vedem peste trei ani

16.07.2005 - 04:30:58 Gabriel-Madrid

sincer,,imi este mila de oamenii din romania,,de romanii mei,,dar fratilor,,eu sunt de

acord ca aceasta tara sa sara aceasta groapa adanca,care de fapt ii este frica sa nu cada in

ea,,trebuie sa sarim ,sa scapam de aceasta frika,,trebuie sa intram in grupul

european,,pentru ca singuri,nu suntem in stare,,este logik,,Un kopil nu poate merge singur

fara ajutorul Parintilor....Romania nu poate construi o economie puternica,nu poate aduce

strainatatea din competenta ei proprie,Romania este saraca din pacate,,cu regret scriu

aceste randuri,,politica romaneasca mi se pare ca un''bip USCAT FARA MIROS''(imi cer

scuze)nici macar nu miroase ,,daca ma intelegetzi ce vreau sa spun,,e mai rau decat

rau,,,Romania are nevoie sa fie ajutata,,au trecut atatia ani,,de la revolutie,,si sa ne uitam

in urma,,nimik nu vad,,acesti ani mau silit sa imi parasesc tara,familia,prietenii,colegii de

serviciu,,,si sunt sigur ca ar dori foarte multi romani sa plece in alta tara EUROPEANA

sa isi castige bani,,sa trimita acasa la familie si sa munceasca ca un sclav,,ca familia lui sa

aiba cu ce plati intretinerea,si sa manance etc.etc.vor mai dura multi ani,,cu suferintza ca

noi sa fim cat de cat putin vazuti binisor ca romania uite se ridica par mai

civilizatzi,,acum 5 ani in spania romanii erau tratati ca niste caini,,fugariti si

injuratzi,,acum sau mai schimbat parerile,,romanii siau pus punctul de vedere prin

30

organizatzii romanesti,prin romani care stiu sa munceasca responsabili,,si sunt mandru de

asta,,si ma pot inumara printre ei,chiar si ultimul sa fiu pe lista,,dar cand este vorba ca

cineva sa imi jigneasca tara si neamul,,nu ma las pana nu il las pe spaniol pana nu isi

vede mizeria din ochiul lui,,legi de homosexuali,,droguri care se vand pe strada,copii care

ucid pe strada cu arme, copii infiati de catre matrimoniul homosexuali,,atat le zic,,-

Punetiva intrebarea .cum poate zice un copil mama unui barbat,,,?cum iipoate zice,Mami

vreau sa dorm cu tine in noaptea asta,,Mami vreau jucaria aceasta,,,,stiti ce imi

raspund?????............................doar tacere aud,,,da ai dreptate,imi zic,,,ei(acesti

spanioli)rasisti.Dar revin,avem nevoie de banii europei,,sa ne ajute ,,,,si insist doar ca

Romania ca tara mea sa fie ajutata,,trebuie sa le cerem ajutorul,,si apoi mai tarziu,,putem

merge singurei pe picioarele noastre,,si sa mai si fugim,,mai bine decat altii,,,doar atat am

avut de spus,,,,Doamne ajuta-i pe Romani,,,,[email protected]

14.07.2005 - 12:08:55 BATJOCURA UE

Nu mai vrem nici o aderare la UE. Am ajuns sclavi in tara noastra si in intreaga Europa.

Romanul munceste pe salariu de mizerie si in tara si in afara, iar "ALESII impreuna cu

ANGAJATORII MUNCESC" (pe sute de milioane lei, mii si zeci de mii de euro).Legile

sunt facute sa-i ocroteasca pe ei! UE nu mai vor contracte de munca colective ?Nu sunt

multumiti cu cat castiga romanul de rand ?...100,200 de euro/luna? Vor batjocura mai

mare?!IOBAGIE?! Unde ne-ati adus cu preturile si la tot ce tine de existenta noastra

DOMNILOR BOIERI MARI?! CLASA EXPLOATATOARE-clasa exploatata

07.07.2005 - 17:55:56 Adrian Copilul Minune

Daca vrei sa fii mai clar: CINE A DECIS ADERAREA ?

06.07.2005 - 20:39:29 adi de la valcea

Aderarea este decisa. Nu va fi nici o amanare. toate discutiile sunt un antrenament

pentru democratie. Botanisti au fost si vor mai fi multa vreme. “

Am prezentat mai sus cateva pareri ale unor romani de rand in ceea ce priveste

aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Aparent nu erau foarte increzatori in aderare.

Acum, dupa un an si jumatate de la aderare si-or fi schimbat parerile? Oare Romania s-a

schimbat in bine dupa aderare?

31

Premierul Calin Popescu-Tariceanu sustinea inaintea aderarii, mai exact in

septembrie 2006 ca “aderarea Romaniei la Uniunea Europeana nu va avea consecinte

negative asupra preturilor. Dar am vazut ca in anul 2007 inflatia a fost de 6,57%, pretul

alimentelor crescand cu 26,77%, cel mai mult fata de celelalte produse si servicii.

Aderarea a adus imediat o serie de modificari care ne-au afectat direct viata, atit

in tara, cit si in relatia cu statele Uniunii. Inca din prima zi de la aderare, cum am vazut si

in decursul lucrarii s-au scumpit energia electrica, gazul si benzina cu plumb, precum si

alte produse ulterior, din cauza cresterii nivelului accizelor la aceste produse, ca urmare a

calendarului negociat cu Uniunea Europeana.

In ce priveste agricultura, prin aderare, Romania trebuie sa elimine anumite

obiceiuri, cum ar fi de Craciun sacrificarea porcului. Animalele trebuie crescute, dar si

sacrificate in anumite conditii care sa nu le streseze. In plus, porcii, dar si pasarile

romanesti, nu vor avea sanse de a intra pe piata europeana din cauza incapacitatii

autoritatilor romane de a eradica anumite boli precum pesta porcina sau pseudopesta

aviara. Nici industria de lactate nu va fi chiar pregatita pentru piata comuna, in primul

rind din cauza inexistentei laptelui conform cerintelor europene decit in proportie de15%.

Aderarea va impune agentilor economici conditii greu de respectat, ceea ce va duce la

falimentul multora dintre ei. Doar cei care au investit in retehnologizare vor putea rezista

pe piata.

Pe de alta parte aderarea romaniei la Uniunea Europeana a generat si o serie de

evenimente care usureaza viata Romania. Printre aceste evenimente se numara permisul

liber la munca. De la 1 ianuarie, romanii pot sa lucreze liber in celelalte state membre,

fara a avea nevoie de premise de munca. Chiar daca vor lucra in strainante, romanilor li

se ia in considerare vechimea la calculul pensiilor.

Tot de la 1 ianuarie, asigurarea de sanatate este valabila in toate statele Uniunii

Europene. Romanii beneficiaza de serviciile medicale atunci cand parasesc teritoriul

Romaniei, cu un card pe care il solicita Caselor de Asigurari de Sanatate, card ce costa

aproximativ 2 lei.

Chiar si in ce priveste televiziunea, aderarea a avut un impact prin faptul ca

produsele publicitare este autorizata intr-un numar limitat de programe, si numai conform

32

unor conditii stricte. Astfel, reclamele nu mai pot fi difuzate in timpul programelor de

stiri, programelor pentru copii, documentarelor si al emisiunilor de consiliere.

O data cu aderarea, romanii pot achizitiona proprietati imobiliare in strainatate

fara restrictii. In plus, toate documnetele Uniunii europene sutn traduse si in limba

romana, limba care a devenit de la 1 ianuarie 2007 una dintre limbile oficiale ale Uniunii

Europene.

Incepand din prima zi a anului 2007, au intrat in vigoare normele europene care

permit bancilor straine sa-si deschida sucursale in Romania, mult mai repede si

simplificat din punct de vedere birocratic. Din 2007, sistemul bancar romanesc a intrat

intr-o competitie internationalizata. Practic, prin intermediul pasaportului bancar

european , orice banca straina poate intra pe piata romaneasca printr-o simpla notificare.

Cateva exemple de banci intrate pe piata romaneaca dupa aderare, sunt Bank of Cyprus,

Millennium Bank. Romanii beneficiaza de noi produse bancare, inxistente pana acum si

de dobanzi mai mici datorita cresterii concurentei pe piata.

Un alt avantaj, este faptul ca romanii pot o data cu aderarea sa calatoreasca doar

pe baza cartii de identitate in toate ratile Uniunii europene, fara a mai avea nevoie de

pasaport.

Diplomele de studii obtinute in Romania sunt recunoscute in toata Uniunea

Europeana.

Romania va primi pana in 2013, aproape 20 miliarde EUR, bani care reprezinta

fonduri structurale si de coeziune.

Un lucru bun pentru agricultura in consituie faptul ca agricultorii romani

beneficiaza si de subventii europene, pe langa cele nationale.

O data cu data aderarii s-au introdus noi operatiuni de TVA. Operatiunile de

export facute de firmele din Romania catre statele membre se numesc livrari

intracomunitare. Din acest moment, scutirile de TVA pentru livrarile intracomunitare

obisnuite se acorda doar daca se face dovada ca bunurile au fost transportate din Romania

in alt stat membru si numai daca beneficiarul scutirii a transmis la Finante un cod valid de

TVA din statul membru de destinatie a marfurilor.

De cealalta parte, ce se numea pina acum import se numeste achizitie

intracomunitara. Aceasta reprezinta achizitia de bunuri expediate sau transportate din alt

33

stat membru catre cumparatorul din Romania. Locul achizitiei intracomunitare este

intotdeauna in statul membru in care se incheie transportul. Firma interna care va vinde

un produs sau un serviciu unui client dintr-un stat membru va mentiona TVA doar pe

factura, in cota de 19%, cumparatorul urmind sa plateasca efectiv TVA la cota prevazuta

in statul respectiv.

Anexa 1

Nivelul accizelor in Romania in 2005

Tabelul 1.1Denumirea produsului sau a grupei de produse

U.M. Acciza (echivalent euro/u.m.)

1 Bere Hl/1 grad Plato1 0,551.1 Bere – produsa de producatorii 0,47

34

independenti c o capacitate de productie anuala de pana la 200.000 hl, inclusive

2 Vinuri Hl de produs 2.1 Vinuri linistite 0,002.2 Vinuri spumoase 42,003 Bauturi fermentate, altele decat

berea si vinulHl de produs

3.1 Linistite 0,003.2 Spumoase 42,004 Produse intermediare Hl de produs 45,005 Alcool etilic Hl alcool pur2 150,00Sursa : art. 176 din Legea privind Codul fiscal, nr. 571/22.12.2003 , publicata in monitorul oficial al romaniei, partea I, nr. 927/23.12.2003



1 Tigarete 1000 tigarete 4,47+32%3

2 Tigari si tigari de foi 1000 bucati 8,003 Tutun destinat fumatului Kg 16,003.1 Tutun destinat rularii in tigarete Kg 11,00Sursa : art. 176 din Legea privind Codul fiscal, nr. 571/22.12.2003 , publicata in monitorul oficial al romaniei, partea I, nr. 927/23.12.2003



1 Benzene cu plumb Tona 1000 litri

404,00311,00

2 Benzina fara plumb Tona1000 litri

347,00267,00

3 Motorine- motorine, exclusive tipul euro (EN590)- motorine EURO (EN590)

Tona1000 litri1000 litri

221,00190,00186,00

4 Pacura Tona 0,005 Gaze petroliere lichefiate, din care:

-utilizate in consum caznic4TonaTona

100,000,00

6 Gaz metan Tona 0,007 Petrol lampant (inclusive kerosen)5 Tona 404,008 Benzen, toluen, xileni si alte amestecuri

de hidrocarburi aromaticeTona 404,00

Sursa : art. 176 din Legea privind Codul fiscal, nr. 571/22.12.2003 , publicata in monitorul oficial al romaniei, partea I, nr. 927/23.12.2003

35


Acciza %

Acciza (echivalent euro/u.m.)

1 Cafea verde - 850,00/t2 Cafea prajita, inclusiv cafea cu inlocuitori - 1250,00/t3 Cafea solubila, inclusiv amestecuri cu cafea

solubila- 5,00/kg

4 Confectii din blanuri naturale6 40 -5 Articole de cristal7 50 -6 Bijuterii din aur si/sau din platina, cu exceptia

verighetelor20 -

7 Produse de parfumerie7.1 Parfumuri din care:

-ape de parfum3020

-

7.2 Ape de toaleta din care:-ape de colonie

105

-

8 Aparate video de inregistrat sau de reprodus, chiar incorporand un receptor de semnale videofonice; combine audio8 15

-

9 Dublu radiocasetofoane cu radare de pe banda magnetica sau compact disc

15 -

10 Aparate de luat imagini fixe si alte camere video cu inregistrare; aparate fotografice numerice

25 -

11 Cuptoare cu microunde 15 -12 Aparate pentru conditionat aer, de perete sau

de ferestre, formand un singur corp15 -

13 Arme de vanatoare si arme de uz individual, altele decat cele de uz militar sau de sport

50 -

14 Iahturi sau barci cu motor pentru agrement 25 -Sursa : art. 208 din Legea privind Codul fiscal, nr. 571/22.12.2003 , publicata in monitorul oficial al romaniei, partea I, nr. 927/23.12.2003


Acciza pentru autoturisme noi%

Acciza pentru autoturisme rulate %

1 Autoturisme echipate cu motor cu benzina:a) cu capacitate cilindrica sub 1601 cm3

b) cu capacitate cilindrica intre 1601 si 1800 cm3

c) cu capacitate cilindrica intre 1801 si 2000 cm3

0,0

1,5

3,0

1,5

4,5

9,0

36

d) cu capacitate cilindrica intre 2001 si 2500 cm3

e) cu capacitate cilindrica peste 2500 cm3

6,0

9,0

18,0

27,02 Autoturisme echipate cu motor cu

Diesel:a) cu capacitate cilindrica sub 1601 cm3

b) cu capacitate cilindrica intre 1601 si 2000 cm3

c) cu capacitate cilindrica intre 2001 si 2500 cm3

d) cu capacitate cilindrica intre 2501 si 3100 cm3

e) cu capacitate cilindrica peste 3100cm3

0,0

1,5

3,0

6,0

9,0

1,5

4,5

9,0

18,0

27,0Sursa : art. 208 din Legea privind Codul fiscal, nr. 571/22.12.2003 , publicata in monitorul oficial al romaniei, partea I, nr. 927/23.12.2003

Anexa 2

Nivelul accizelor in Romania in 2006

Tabelul 2.1

Nr.crt Denumirea produsului sau a grupei de produse

U.M. Acciza (echivalent euro/U.M.)

1 Bere din care:1.1 bere produsa de producatorii

Hl/1 grad plato 0,740,43

37

independenti cu o capacitate de productie anuala ce nu depaseste 200 mii hl

2 Vinuri2.1 vinuri linistite2.2 vinuri spumoase

Hl de produs0,0034,05

3 Bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri 3.1 linistite3.2 spumoase

Hl de produs

0,0034,05

4 Produse intermendiare Hl de produs 51,085 Alcool etilic Hl alcool pur 465,35

Produse din tutun6 Tigarete 1000 tigarete 9,10+30%7 Tigari si tigari din foi 1000 bucati 22,138 Tutun destinat fumatului, din care:

8.1 tutun destinat rularii in tigareteKgkg

29,5129,51

Uleiuri minerale9 Benzine cu plumb Tona

1000 litri480,00369,60

10 Benzene fara plumb Tona1000 litri

425,06327,29

11 Motorine Tona1000 litri

307,59259,91

12 Pacura tona 6,8113 Gaze petroliere lichefiate, din care:

13.1 utilizate drept carburant13.2 utilizate pentru incalzire13.3 utilizate in consum caznic24

1000 kg128,26113,500,00

14 Gaz natural utilizat drept carburant gigajoule 1,5915 Petrol lampant(kerosen), din care:

15.1 utilizat drept carburant

15.2 utilizat pentru incalzire

Tona1000 litritona1000 litri

469,89375,91469,89375,61

16 Benzen, toluen, xileni si alte amestecuri de hidrocarburi aromatice

Tona 469,89

17 Electricitate, utilizata in scop commercial

MWh 0,14

18 Electricitate, utilizata in scop necomercial

MWh 0,30

24 Prin gaze petroliere lichefiate utilizate in consum caznic se inteleg gazele petroliere lichefiate, distribuite in butelii tip aragaz.( capacitatea maxima a buteliei este de 12,5 kg).

38

Tabelul 2.2

Nr.crt Denumirea produsului sau a grupei de produse

U.M. Acciza (echivalent euro/U.M.)

1 Cafea verde Tona 6802 Cafea prajita, inclusiv cafea cu

inlocuitoriTona 1000

3 Cafea solubila, inclusiv amestecuri continand cafea solubila

Kg 4

Tabelul 2.3Nr.crt Denumirea produsului sau a grupei de produse Acciza (%)1 Confectii din blanuri naturale (cu exceptia celor

din iepure, oaie, capra)45

2 Articole din crystal 553 Bijuterii din aur si/sau platina, cu exceptia

verighetelor25

4 Produse de parfumerie4.1 parfumuri din care: - ape de parfum4.2 ape de toaleta din care: - ape de colonie

35251510

5 Cuptoare cu microunde 206 Aparate pentru conditionat aer 207 Arme de vanatoare si arme de uz individual,

altele decat cele de uz militar sau de sport100

8 Iahturi si barci cu sau fara motor pentru agrement:8.1 iahturi8.2 barci25 cu sau fara motor pentru agrement

Tabelul 2.4Tipul autoturismului Acciza pentru

autoturisme noi%

Acciza pentru autoturisme rulate%

1. Autoturisme echipate cu motor cu benzina:a) cu capacitate cilindrica sub 1601 cm3 1 2,5b) cu capacitate cilindrica intre 1601 si 1800 cm3 2,5 5,5c) cu capacitate cilindrica intre 1801 si 2000 cm3 4 10d) cu capacitate cilindrica intre 2001 si 2500 cm3

e) cu capacitate cilindrica peste 2500 cm3811

2132

2. Autoturisme echipate cu motor cu Diesel:

25 Cu exceptia barcilor cu o lungime mai mica de 7 m si cu un motor mai mic de 15 CP.

39

a) cu capacitate cilindrica sub 1601 cm3 1 2,5b) cu capacitate cilindrica intre 1601 si 2000 cm3 2,5 5,5c) cu capacitate cilindrica intre 2001 si 2500 cm3 4 11d) cu capacitate cilindrica intre 2501 si 3100 cm3 8 21e) cu capacitate cilindrica peste 3100cm3 11 32

Anexa 3

AUSTRIAAnul aderarii: 1995 Forma de guvernamant: Republica parlamentara Capitala: Viena Suprafata: 83.858 km2 Populatia: 8,18 milioane locuitori

40

BELGIAAnul aderarii: Membru fondatorForma de guvernamant: Monarhie constitutionalaCapitala: BruxellesSuprafata: 30.510 km2Populatia: 10,29 milioane locuitori

CIPRUAnul aderarii: 2004Forma de guvernamant: RepublicaCapitala: NicosiaSuprafata: 9.250 km2Populatia: 771.651 locuitori

DANEMARCAAnul aderarii: 1973Forma de guvernamant: Monarhie constitutionalaCapitala: CopenhagaSuprafata: 43.094 km2Populatia: 5,38 milioane locuitori

ESTONIAAnul aderarii: 2004Forma de guvernamant: Republica parlamentaraCapitala: TallinnSuprafata: 45.226 km2Populatia: 1,4 milioane locuitori

FINLANDAAnul aderarii: 1995Forma de guvernamant: RepublicaCapitala: HelsinkiSuprafata: 337.030 km2Populatia: 5,19 milioane locuitori

FRANTAAnul aderarii: Membru fondatorForma de guvernamant: RepublicaCapitala: ParisSuprafata: 547.030 km2Populatia: 60,18 milioane locuitori

41

GERMANIAAnul aderarii: Membru fondatorForma de guvernamant: Republica FederalaCapitala: BerlinSuprafata: 357.021 km2Populatia: 82,4 milioane locuitori

GRECIAAnul aderarii: 1981Forma de guvernamant: Republica parlamentaraCapitala: AtenaSuprafata: 131.940 km2Populatia: 10,66 milioane locuitori

IRLANDAAnul aderarii: 1973Forma de guvernamant: RepublicaCapitala: DublinSuprafata: 70.280 km2Populatia: 3,92 milioane locuitori

ITALIAAnul aderarii: Membru fondatorForma de guvernamant: RepublicaCapitala: RomaSuprafata: 301.230 km2Populatia: 57,99 milioane locuitori

LETONIAAnul aderarii: 2004Forma de guvernamant: Republica parlamentaraCapitala: RigaSuprafata: 64.589 km2Populatia: 2,35 milioane locuitori

LITUANIAAnul aderarii: 2004Forma de guvernamant: Republica parlamentaraCapitala: VilniusSuprafata: 65.200 km2

42

Populatia: 3,59 milioane locuitori

LUXEMBOURGAnul aderarii: Membru fondatorForma de guvernamant: Monarhie constitutionalaCapitala: LuxembourgSuprafata: 2.586 km2Populatia: 454.157 locuitori

MALTAAnul aderarii: 2004Forma de guvernamant: RepublicaCapitala: VallettaSuprafata: 316 km2Populatia: 400.420 locuitori

MAREA BRITANIEAnul aderarii: 1973Forma de guvernamant: Monarhie constitutionalaCapitala: LondraSuprafata: 244.820 km2Populatia: 60,09 milioane locuitori

OLANDAAnul aderarii: Membru fondatorForma de guvernamant: Monarhie constitutionalaCapitala: AmsterdamSuprafata: 41.526 km2Populatia: 16,15 milioane locuitori

POLONIAAnul aderarii: 2004Forma de guvernamant: RepublicaCapitala: VarsoviaSuprafata: 312.685 km2Populatia: 38,62 milioane locuitori

43

PORTUGALIAAnul aderarii: 1986Forma de guvernamant: RepublicaCapitala: LisabonaSuprafata: 92.391 km2Populatia: 10,1 milioane locuitori

CEHIAAnul aderarii: 2004Forma de guvernamant: Republica parlamentaraCapitala: PragaSuprafata: 78.866 km2 Populatia: 10,25 milioane locuitori

SLOVACIAAnul aderarii: 2004Forma de guvernamant: Republica parlamentaraCapitala: BratislavaSuprafata: 48.845 km2Populatia: 5,43 milioane locuitori

SLOVENIAAnul aderarii: 2004Forma de guvernamant: Republica parlamentaraCapitala: LjubljanaSuprafata: 20.273 km2Populatia: 1,93 milioane locuitori

SPANIAAnul aderarii: 1986Forma de guvernamant: Monarhie constitutionalaCapitala: MadridSuprafata: 504.782 km2Populatia: 40,22 milioane locuitori

44

SUEDIAAnul aderarii: 1995Forma de guvernamant: Monarhie constitutionalaCapitala: StockholmSuprafata: 449.964 km2Populatia: 8,87 milioane locuitori

UNGARIAAnul aderarii: 2004Forma de guvernamant: Republica parlamentaraCapitala: BudapestaSuprafata: 93.030 km2Populatia: 10,2 milioane locuitori

BULGARIACapitala:SofiaSuprafata:

ROMANIACapitala: BucurestiSuprafata:

45

Anexa 4

Tabel 1

Niveluri minime pentru acciza pentru bauturi fermentate

Bauturi fermentale altele decat vinul si

berea

0 EUR pe hl de produs

Berea 0,748 EUR pe hl pe grad Plato

1,87 EUR pe hl pe grad de alcool

Produse intermediare 45 EUR pe hl de produs

Alcool etilic si bauturi spirtoase 550 EUR pe hl de alcool pur

GRAFIC 1: ACCIZE APLICATE LA BERE

46

GRAFIC 2: ACCIZE APLICATE LA VIN

47

48

Date post:	03-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	daniela-nicoleta-cringus
View:	1,220 times
Download:	1 times

Accizele in UE

Documents