Bilet Nr 969-Contabilitate Privind Accizele

C.E.C.C.A.R

Biletul nr. 969:

Cadrul legislativ şi studiu de caz privind: contabilitatea operaţiunilor privind accizele

Bucureşti 2013

Cuprins

1.Introducere............................................................................................ 2

2.Aspecte teoretice privind accizele…………………………..……….. 2

3.Obligaţiile plãtitorilor de accize ………………………..……………13

4.Exemple de calcul al accizelor…………….........................................20

5.Anexe ………………………………………………………………..27

6.Bibliografie .........................................................................................30

1

1.Introducere

Accizele sunt taxe speciale de consumaţie care se adaugă la preţul unor bunuri ce se

comercializează în interiorul ţǎrii şi care sunt nominalizate prin Codul Fiscal.

Ele fac parte din categoria impozitelor indirecte care se percep în cadrul unui singur

stadiu al circuitului şi anume în sfera producţiei pentru bunurile de provenienţǎ autohtonǎ şi la

intrarea în ţarǎ pentru bunurile de import.

Aceste taxe se percep asupra unor produse care se consumã în cantitãţi mari şi care nu

pot fi înlocuite de cumpãrãtori cu altele, pentru ca în acest fel impozitul sã aibã în mod

constant un randament fiscal cât mai ridicat.

Drept urmare, accizele se instituie asupra produselor care au o cerere inelasticã, cum

sunt: vinul, cidrul, berea, apele minerale (în Franţa); tutunul, cafeaua, zahãrul, ceaiul (în

Germania); produsele petroliere, tutunul, uleiurile vegetale, produsele industriei chimice,

produsele textile şi din iutã (în India); spirtul, produsele petroliere, bãuturile nealcoolice şi

cimentul (în Thailanda), etc.

Calculul accizelor se face fie în sumã fixã pe unitatea de mãsurã, fie în baza unor cote

procentuale aplicate asupra preţului de vânzare. În mod normal, produsele provenite din

import trebuie impuse cu aceleaşi taxe ca şi produsele indigene, iar cele destinate exportului

de regulã nu sunt impozitate. Nivelul cotelor utilizate pentru calculul accizelor diferã de la o

ţarã la alta şi de la un produs la altul.

2.Aspecte teoretice privind accizele

2.1 Sfera de aplicare

Potrivit articolului 206^2 din Codului fiscal, accizele sunt taxe speciale percepute

direct sau indirect asupra urmãtoarelor produse:

-alcool şi bãuturi alcoolice ( bere, vinuri, bãuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri,

produse intermediare, alcool etilic);

-tutun prelucrat (ţigarete, ţigãri şi ţigãri de foi, tutun de fumat);

2

-produse energetice şi electricitate (benzinã cu plumb, benzinã fãrã plumb, motorinã,

kerosen, pãcurã, gaz petrolier lichefiat, gaz natural, cãrbune, cocs, energie electricã).

Articolul 207 din Codul fiscal prevede cã sunt supuse accizelor şi urmãtoarele

produse:

-cafea verde, cu codurile NC 0901 11 00 şi 0901 12 00;

-cafea prăjită, inclusiv cafea cu înlocuitori, cu codurile NC 0901 21 00, 0901 22 00 şi

0901 90 90;

- cafea solubilă, inclusiv amestecuri cu cafea solubilă, cu codurile NC 2101 11 şi 2101

12;

-berea/baza de bere din amestecul cu băuturi nealcoolice, la care ponderea gradelor

Plato provenite din malţ, cereale malţificabile şi/sau nemalţificabile este mai mică de 30% din

numărul total de grade Plato;

-băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, prevăzute la art 206^12, la care

ponderea de alcool absolut (100%) provenită din fermentarea exclusivă a fructelor, sucurilor

de fructe şi sucurilor concentrate de fructe este mai mică de 50%.

2.2 Faptul generator

Codul fiscal prevede:

Produsele accizabile sunt supuse accizelor la momentul:

a) producerii acestora, inclusiv, acolo unde este cazul, la momentul extracţiei acestora,

pe teritoriul Comunităţii;

b) importului acestora pe teritoriul Comunităţii.

Faptul generator reprezintã orice acţiune care genereazã supunerea produselor

regimului accizelor şi intervine la momentul producerii, extracţiei sau importului produselor

accizabile pe teritoriul comunitar, Producţia de produse accizabile reprezintã orice operaţiune

prin care acestea sunt fabricate sau procesate, în cadrul unui antrepozit fiscal, de cãtre un

antrepozitar autorizat.

3

Antrepozitul autorizat este persoana fizicã sau juridicã autorizatã de autoritatea

competentã sã producã, sã transforme, sã deţinã, sã primeascã sau sã expedieze produse

accizabile în regim suspensiv de accize într-un loc autorizat, numit antrepozit fiscal.

Producţia sau deplasarea acestora se face în regim suspensiv, acesta reprezentând un

regim fiscal conform cãruia plata accizelor este suspendata pe perioada producerii,

transformãrii, deţinerii şi deplasãrii produselor.

Trebuie menţionat cã un antrepozit fiscal poate fi folosit numai pentru producerea

şi/sau depozitarea de produse accizabile, fiind exclus ca acesta sã fie folosit pentru vânzarea

cu amãnuntul a produselor accizabile.

Sunt exceptate de la regimul suspensiv urmãtoarele produse:

-bere, vinuri, bãuturi fermentate produse în gospodãrii individuale pentru consum

propriu (obligaţia fiind doar cea a înregistrãrii);

-energie electricã, gaz natural, carbine, cocs, etc.

În orice altã situaţie, producerea de produse accizabile în afara regimului suspensiv

este interzisã.

2.3 Eliberarea spre consum

Articolul 206^7 din Codul fiscal prevede:

,,(…) eliberarea pentru consum reprezintã:

a) ieşirea produselor accizabile, inclusiv neregulamentară, dintr-un regim suspensiv de

accize;

b) deţinerea de produse accizabile în afara unui regim suspensiv de accize pentru care

accizele nu au fost percepute în conformitate cu dispoziţiile prezentului capitol;

c) producerea de produse accizabile, inclusiv neregulamentară, în afara unui regim

suspensiv de accize;

d) importul de produse accizabile, chiar şi neregulamentar, cu excepţia cazului în care

produsele accizabile sunt plasate, imediat după import, în regim suspensiv de accize;

4

e) utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal altfel decât ca

materie primă.”

În acest caz, importul reprezintã orice intrare de produse accizabile din afara

teritoriului intracomunitar, dacã acestea nu sunt plasate în regim vamal suspensiv în România,

în zone libere, porturi libere, sau antrepozite libere sau nu fac obiectul distrugerii sub

supravegherea autoritãţii vamale. Reprezintã importuri şi urmãtoarele situaţii: scoaterea

produselor accizabile din regim vamal suspensiv (dacã produsul rãmâne în România) sau

utilizarea în scop personal, în România, în cadrul regimului suspensiv.

Pe lângã cele enumerate, se considerã ca reprezentând eliberare pentru consum ,

conform Codului fiscal, şi deţinerea în scopuri comerciale de cãtre un comerciant de produce

accizabile, produse care au fost eliberate în consum în alt stat membru sau au fost importate în

alt stat membru şi pentru care acciza nu a fost plãtitã în România.

Pentru a complete cele prezentate, Codul fiscal vine cu o lãmurire privind situaţiile în

care produsele accizabile nu sunt considerate ca eliberate pentru consum, şi anume în cazul

mişcãrii produselor accizabile din antrepozitul fiscal cãtre:

,,a) un alt antrepozit fiscal în România sau în alt stat membru;

b) un destinatar înregistrat din alt stat membru;

c) un teritoriu din afara teritoriului comunitar.” (art 2067-(4))

Totodatã, nu se considerã eliberare pentru consum distrugerea de produse accizabile

într-un antrepozit fiscal, datoratã unor cazuri fortuite sau de forţã majorã, evaporãrii sau altor

cauze care reprezintã rezultatul natural al producerii, deţinerii sau deplasãrii produsului,

neîndeplinirii condiţiilor legale de comercializare, sau în alte condiţii stabilite prin ordin al

ministtrului finanţelor publice.

Pentru ca în cazul produselor accizabile aflate în una din situaţiile de mai sus sã nu se

datoreze accize, trebuie sã se îndeplineascã mai multe condiţii. În primul rând, trebuie sã se

prezinte imediat autoritãţii vamale teritoriale dovezi suficiente despre evenimentul produs şi

cantitatea de produs care nu este disponibilã pentru a fi folositã. Totodatã, trebuie sã poatã fi

doveditã prin procese verbale înregistrarea distrugerii totale sau a pierderii iremediabile şi în

final sã fie evidenţiatã în înregistratã în contabilitate.

2.4 Exigibilitatea


5

,,(1) Accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum şi în statul

membru în care se face eliberarea pentru consum.

(2) Condiţiile de exigibilitate şi nivelul accizelor care urmează să fie aplicate sunt cele

în vigoare la data la care accizele devin exigibile în statul membru în care are loc eliberarea

pentru consum.” (art 2066)

Exigibilitatea reprezintã data la care statul este îndreptãţit sã solicite încasarea accizei,

iar momentul exigibilitãţii accizei este:

-data eliberãrii pentru consum în România;

-data constatãrii pierderii care nu se încadreazã în limitele specificate în normele

tehnologice sau a lipsei produselor accizabile;

-data schimbãrii destinaţiei iniţiale, pentru produsele accizabile scutite de la plata

taxei.

Termenul de platã a accizelor este:

-data de 25 a lunii urmãtoare celei în care acciza devine exigibilã;

-ziua urmãtoare recepţiei produselor accizabile pentru destinatarii înregistraţi

-momentul înregistrãrii declaraţiei vamale de import, pentru importul de produse

accizabile care nu sunt plasate în regimuri suspensive.

2.5 Exemplificare privind calculul accizelor

Accizele se împart în:

-specifice: euro/unitatea de mãsurã;

-ad valorem: procent din baza de calcul

Cursul de schimb utilizat pentru transformarea în lei a accizelor specifice a fost stabilit

la 1 octombrie 2012 pentru tot parcursul anului 2013 şi este de 4,5223 lei/euro.

Calculul accizelor la tutun şi ţigarete


,,Se consideră ţigarete:

a) rulourile de tutun destinate fumatului ca atare şi care nu sunt ţigări sau ţigări de foi,

în sensul alin. (3);

6

b) rulourile de tutun care se pot introduce într-un tub de hârtie de ţigarete, prin simpla

mânuire neindustrială;

c) rulourile de tutun care se pot înfăşura în hârtie de ţigarete, prin simpla mânuire

neindustrială;

d) orice produs care conţine total sau parţial alte substanţe decât tutunul, dar care

respectă criteriile prevăzute la lit. a), b) sau c).” (art 20615 alin 2)

,,Se consideră ţigări sau ţigări de foi, dacă, având în vedere proprietăţile acestora şi

aşteptările obişnuite ale clienţilor, pot şi au rolul exclusiv de a fi fumate ca atare, după cum

urmează:

a ) rulourile de tutun cu un înveliş exterior din tutun natural;

b) rulourile de tutun cu umplutură mixtă mărunţită şi cu înveliş exterior de culoarea

obişnuită a unei ţigări de foi, din tutun reconstituit, care acoperă în întregime produsul,

inclusiv, după caz, filtrul, cu excepţia vârfului în cazul ţigărilor de foi cu vârf, dacă masa

unitară, fără a include filtrul sau muştiucul, nu este mai mică de 2,3 g şi nici mai mare de 10

g, şi circumferinţa a cel puţin o treime din lungime nu este mai mică de 34 mm;

c) produsele alcătuite parţial din substanţe altele decât tutun şi care îndeplinesc

criteriile prevăzute la lit. a) şi b);” (art 20615 alin 3)

,,Se consideră tutun de fumat:

a) tutunul tăiat sau fărâmiţat într-un alt mod, răsucit ori presat în bucăţi şi care poate fi

fumat fără prelucrare industrială ulterioară;

b) deşeuri de tutun puse în vânzare cu amănuntul care nu intră sub incidenţa alin. (2) şi

(3) şi care pot fi fumate. În sensul prezentului articol, deşeurile de tutun sunt considerate ca

fiind resturi de foi de tutun şi produse secundare obţinute la prelucrarea tutunului sau

fabricarea produselor din tutun.

c) orice produs care constă total sau parţial din alte substanţe decât tutunul, dar care

îndeplineşte, pe de altă parte, criteriile prevăzute la lit. a) sau b).”( art 20615 alin 4)

,,Se consideră tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în ţigarete:

a) tutunul de fumat aşa cum este definit la alin. (4), pentru care mai mult de 25% din

greutate o reprezintă particulele de tutun ce au o lăţime de tăiere sub 1,5 mm;

b) tutunul de fumat pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezintă particulele

de tutun care au o lăţime de tăiere mai mare de 1,5 mm sau mai mult, dacă tutunul de fumat

este vândut ori destinat vânzării pentru rularea în ţigarete.” (art 20615 alin 5).

Pentru ţigarete, acciza datoratã se calculeazã astfel:

Acciza ţigarete = Acciza specificã + Acciza ad valorem

7

Din anul 2013, începând cu data de 1 aprilie a fiecãrui an, structura accizei totale se

modificã potrivit unei hotãrâri a Guvernului.

Acciza nu poate fi mai micã decât acciza minimã care, potrivit anexei 3, este în 2013

de 79 euro/1000 ţigarete.

Nivelul accizei specifice, exprimat în euro/1000 ţigarete, cu aplicabilitate de la 1

aprilie 2013 pânã la 31 martie 2014 inclusiv, a fost determinat utilizând urmãtoarea formulã:

Acciza specificã = acciza totalã la 1 aprilie 2013-(acciza ad valorem la 1 aprilie 2013

x WAP aferent anului 2012)

unde:

Acciza totalã la 1 aprilie 2013 =81,78 euro/1000 ţigarete conform Anexei 3

Acciza advalorem la 1 aprilie 2013 = 19%

WAPAn2012 = Preţ mediu ponderat cu amãnuntul calculat cf. art 177 alin 5 din Codul fiscal

WAPAn2012 = 131,9539 euro/1000 ţigarete (respectiv 11,9347 lei/pachet)

Drep urmare, nivelul accizei specifice aferent perioadei 1 aprilie 2013-31 martie 2014

este:

Acciza specificã = 81,78-(19%*131,95)

Acciza specificã =56,71 euro/1.000 ţigarete

Formula de calcul a accizei la ţigãri şi la tutun de fumat este:

Acciza =Acciza unitarã x Cursul de schimb (lei/euro) x Cantitatea (unitãţi de 1000 buc

ţigarete, respectiv kg)

Pentru ţigãri şi ţigãri de foi acciza unitarã este în 2013 de 64euro/1000 ţigarete iar

pentru tutun de fumat 81 euro/kg.

Calculul accizelor la alcool

a.Bere

Este supusã accizãrii berea ce are o concentraţie alcoolicã mai mare de 0,5% în volum.

Pentru berea produsã de micii producãtori independenţi şi care deţin instalaţii de

fabricaţie cu o capacitate nominalã ce nu depãşeşte 200.000 hl/an, se aplicã accize specifice

8

reduse. Acelaşi regim se aplicã şi pentru berea provenitã de la micii producãtori independenţi

din statele membre cu o capacitate nominalã ce nu depãşeşte 200.000 hl/an.

Beneficiazã de nivelul redus al accizelor toţi operatorii economici mici producãtori

care îndeplinesc cumulativ urmãtoarele condiţii:

-sunt operatori economici producãtori de bere care, din punct de vedere juridic şi

economic, sunt independenţi faţã de orice alt operator economic producãtor de bere;

-utilizeazã instalaţii fizice distincte de cele ale altor fabrici de bere;

-folosesc spaţii de producţie diferite de cele ale oricãrui alt operator economic

producãtor de bere;

-nu funcţioneazã sub licenţa de produs a altui operator economic producãtor de bere.

În situaţia în care antrepozitarul autorizat ca mic producător de bere îşi măreşte

capacitatea de producţie prin achiziţionarea de noi capacităţi sau extinderea celor existente,

acesta va înştiinţa în scris autoritatea vamală teritorială despre modificările produse, va

calcula şi va vărsa la bugetul de stat accizele, în cuantumul corespunzător noii capacităţi totale

de producţie, începând cu luna imediat următoare celei în care a avut loc punerea în funcţiune

a acesteia.

Mărirea capacităţii de producţie ca urmare a achiziţionării de noi capacităţi sau a

extinderii celor existente va fi notificată la autoritatea vamală teritorială în termen de 5 zile de

la producerea acesteia.

În situaţia în care antrepozitarul autorizat ca producător de bere îşi diminuează

capacitatea de producţie sub 200.000 hl/an prin dezafectarea sau vânzarea unei părţi din

capacitatea totală de producţie, acesta va înştiinţa în scris autoritatea vamală teritorială despre

modificările produse. Acest antrepozitar autorizat poate beneficia de nivelul redus de acciză

numai dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute pentru micul producător de bere. În acest caz,

nivelul redus de acciză se va aplica începând cu luna imediat următoare celei în care a avut

loc constatarea faptică de către autoritatea vamală teritorială a veridicităţii informaţiilor

aferente modificărilor aduse.

Dacã diminuarea capacităţii de producţie se realizează prin dezafectarea instalaţiilor de

producţie, acestea vor fi sigilate de către autoritatea vamală teritorială

Este exceptatã de la plata accizelor berea fabricatã de persoana fizicã şi consumatã de

cãtre aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia sã nu fie vândutã.

9

Acciza la bere se determinã pe baza urmãtoarei formule:

A = C x K x R x Q,

unde:

A = cuantumul accizei

C = numărul de grade Plato

K = acciza unitară, în funcţie de capacitatea de producţie anuală, prevăzută la nr. crt. 1 din Anexa 1

R = cursul de schimb leu/euro

Q = cantitatea în hectolitri

Gradul Plato reprezintă greutatea de zahăr exprimată în grame, conţinută în 100 g de

soluţie măsurată la origine, la temperatura de 20 grade/4 grade C.

Concentraţia zaharometrică exprimată în grade Plato, în funcţie de care se calculează

şi se virează la bugetul de stat accizele, este cea înscrisă în specificaţia tehnică elaborată pe

baza standardului în vigoare pentru fiecare sortiment, care trebuie să fie aceeaşi cu cea

înscrisă pe etichetele de comercializare a sortimentelor de bere. Abaterea admisă este de 0,5

grade Plato.

Pentru anul 2013 acciza unitarã la bere este de 0,8228 euro/hl grad Plato şi de 0,473

euro/hl grad Plato pentru micii producãtori.

b.Vin


,,(…) vinurile sunt:

a) vinuri liniştite (…) care:

1. au o concentraţie alcoolică mai mare de 1,2% în volum, dar care nu depăşeşte 15%

în volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare; sau

2. au o concentraţie alcoolică mai mare de 15% în volum, dar care nu depăşeşte 18%

în volum, au fost obţinute fără nicio îmbogăţire şi la care alcoolul conţinut în produsul finit

rezultă în întregime din fermentare;

10

b) vinuri spumoase, (…) care:

1. sunt prezentate în sticle închise, cu un dop tip “ciupercă”, fixat cu ajutorul

legăturilor, sau care sunt sub presiune datorată dioxidului de carbon în soluţie egală sau mai

mare de 3 bari; şi

2. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar care nu depăşeşte

15% în volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din

fermentare.” (art 20611-alin 1)

Sun exceptate de la plata accizelor bãuturile fabricate de persoana fizicã şi consumate

de către aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândut.

Pentru vinuri spumoase, băuturi fermentate spumoase şi produse intermediare formula

de calcul a accizei este:

A = K x R x Q,

unde:


K = acciza unitară prevăzută la nr. crt. 2.2, 3.2 şi 4 din Anexa 1.



În anul 2013 acciza unitarã acciza unitarã este de 0 lei la vinurile liniştite şi de 34,05

euro/hl pentru cele spumoase.

c.Bãuturi fermentate


,,(…)băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, reprezintă:

a) băuturi fermentate liniştite (…) având:

1. o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 10% în

volum; sau

2. o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 10% în volum, dar nu depăşeşte 15% în

volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare;

11

b) băuturi fermentate spumoase (…) care sunt prezentate în sticle închise, cu un dop

tip “ciupercă”, fixat cu ajutorul legăturilor, sau care sunt sub presiune datorată dioxidului de

carbon în soluţie egală sau mai mare de 3 bari şi care:

1. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 13% în

volum; sau

2. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 13% în volum, dar nu depăşeşte 15% în

volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.” (art

20612-alin 1)

Calculul este asemãnãtor celui de la vin spumos.

În anul 2013 acciza unitarã este de 100euro/hl pentru bãuturile fermentate liniştite şi

de 45 euro/hl pentru cele spumoase.

d.Alcool etilic

Este supus accizelor numai cel care are o concentraţie mai mare de 1,2% în volum.

Alcoolul destinat consumului propriu al gospodãriilor individuale, în limita unei

cantitãţi echivalente cu cel mult 50 litri de produs pentru fiecare gospodãrie individualã pe an

cu concentraţia alcoolicã de 100% în volum se accizeazã prin aplicarea unei cote de 50% din

cota standard a accizei aplicatã alcoolului etilic, potrivit prevederilor din norme.

Pentru alcoolul etilic produs în micile distilerii, a cãror producţie nu depãşeşte 10 hl

alcool pur/an se aplicã accize specifice reduse. Beneficiazã de nivel redus al accizelor micile

distilerii care sunt independente din punct de vedere juridic şi economic de orice alte

distilerie, nu funcţioneazã sub licenţa de produs a unei alte distilerii şi îndeplinesc condiţiile

prevãzute de norme.

Pentru alcool etilic formula de calcul este:

A = (CxKxRxQ)/100

unde:


C = concentraţia alcoolică exprimată în procente de volum

12

K = acciza specifică, în funcţie de capacitatea de producţie anuală, prevăzută la nr. crt. 5 din Anexa 1



În 2013 acciza unitarã este de 750 euro/hl alcool pur.

e.Cafea

Cafeaua este inclusã în categoria altor produse accizabile. Aceasta are acelaşi regim

din punctul de vedere al plãtitorului de accize, al exigibilitãţii şi al termenelor de platã ca şi

celelalte produse prezentate mai sus.

Acciza specificã este de 153euro/tonã pentru cafeaua verde, de 225 euro/tonã pentru

cafeaua prãjitã şi de 900 euro/tonã pentru cafeaua solubilã.

3.Obligaţiile plãtitorilor de accize

3.1 Plata accizelor la bugetul de stat

Accizele sunt venituri la bugetul de stat. Termenul de plată a accizelor este până la

data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care accizele devin exigibile, cu urmãtoarele

excepţii:

- în cazul furnizorilor autorizaţi de energie electrică sau de gaz natural, termenul de

plată a accizelor este data de 25 a lunii următoare celei în care a avut loc facturarea către

consumatorul final.

-în cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat într-un regim suspensiv

momentul plăţii accizelor este momentul înregistrării declaraţiei vamale de import.

-livrarea produselor energetice prevăzute la art. 206^16 alin. (3) lit. a) -e) din

antrepozite fiscale ori din locaţia în care acestea au fost recepţionate de către destinatarul

înregistrat se efectuează numai în momentul în care furnizorul deţine documentul de plată

care să ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantităţii ce urmează a fi

facturată. Cu ocazia depunerii declaraţiei lunare de accize se vor regulariza eventualele

13

http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2013.htm#a206e16

diferenţe dintre valoarea accizelor virate la bugetul de stat de către beneficiarii produselor, în

numele antrepozitului fiscal ori al destinatarului înregistrat, şi valoarea accizelor aferente

cantităţilor de produse energetice efectiv livrate de aceştia, în decursul lunii precedente.

-în termen de cinci zile de la data la care au devenit exigibile în urmãtoarele situaţii:

a.în cazul pierderilor înregistrate într-un antrepozit fiscal autorizat pentru producţia

şi/sau depozitarea de produse accizabile cu nivele diferite de accize, acciza aferentă

pierderilor calculatã cu cota cea mai mare practicată în antrepozitul fiscal respectiv.

b.în cazul unui produs energetic pentru care acciza nu a fost anterior exigibilă şi care,

prin schimbarea destinaţiei iniţiale, este oferit spre vânzare sau utilizat drept combustibil ori

carburant, acciza devine exigibilă la data la care produsul energetic este oferit spre vânzare,

obligaţia plăţii accizei revenind vânzătorului, sau la data la care este utilizat drept combustibil

sau carburant, obligaţia plăţii accizei revenind utilizatorului.

c.în cazul pierderilor de produse intervenite pe parcursul transportului intracomunitar

al produselor accizabile în regim suspensiv de accize, la sosirea produselor în România, pe

baza documentelor justificative prezentate de primitor, autoritatea vamală teritorială va stabili

natura pierderilor şi regimul de admitere al acestora.

3.2 Depunerea declaraţiilor de accize

Orice plătitor de accize are obligaţia de a depune lunar la autoritatea competentă o

declaraţie de accize, indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă.

Prin excepţie, destinatarul înregistrat care primeşte doar ocazional produse accizabile

are obligaţia de a depune declaraţia de accize pentru fiecare operaţiune în parte.

Declaraţiile de accize se depun la autoritatea competentă, de către plătitorii de accize,

până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia.

Prin excepţie, orice persoană aflată în una dintre situaţiile prevăzute la art. 206^7 alin.

(7), (8) şi (9) din Codul fiscal are obligaţia de a depune imediat o declaraţie de accize la

autoritatea competentă.

14


În cazul deţinerii de produse accizabile în afara unui regim suspensiv de accize pentru

care accizele nu au fost percepute conform Codului fiscal şi în cazul producerii de produse

accizabile, inclusiv neregulamentarã, în afara unui regim suspensiv de accize, trebuie sã se

depunã imediat o declaraţie de accize la autoritatea fiscalã competentã, plata acesteia fãcându-

se în ziua lucrãtoare imediat urmãtoare celei în care a fost depusã declaraţia.

3.3 Documente fiscale

Orice plătitor de acciză care livrează produse accizabile unei alte persoane are

obligaţia de a-i emite acestei persoane o factură. Această factură trebuie să respecte

prevederile art. 155 din Codul fiscal. În cazul antrepozitarilor autorizaţi, destinatarilor

înregistraţi sau al expeditorilor înregistraţi, aceștia au obligaţia de a înscrie în facturi codul de

accize, la rubrica aferentă datelor de identificare.

Pentru livrările de produse accizabile efectuate din antrepozitele fiscale, cu excepţia

livrărilor în regim suspensiv de accize, factura trebuie să cuprindă distinct valoarea accizei

pentru fiecare produs sau, dacă nu se datorează accize în urma unei exceptări/scutiri,

menţiunea «exceptat/scutit de accize».

Pentru livrările de ţigarete, factura va cuprinde şi o rubrică aferentă preţului de vânzare

cu amănuntul declarat.

În cazul produselor accizabile, cu excepţia situaţiei în care produsele circulă în regim

suspensiv de accize, la transportul acestora de la antrepozitul fiscal către alte locuri proprii de

depozitare ale antrepozitarului autorizat, se va utiliza avizul de însoţire, în care se va înscrie și

valoarea accizei aferente cantităţilor de produse accizabile transferate.

Transportul produselor accizabile de la locul de recepţie deţinut de destinatarul

înregistrat către alte locuri proprii ale acestuia va fi însoţit de avizul de însoţire a mărfii în

care se va înscrie «accize percepute».

Avizul de însoţire în care acciza se evidenţiază distinct se utilizează și în cazul

produselor accizabile pentru care acciza devine exigibilă la momentul ieșirii din antrepozitul

fiscal, atunci când nu se emite factura la momentul expedierii către clienţi.

15

http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2013.htm#a155

Avizul de însoţire în care se va înscrie «accize percepute» se utilizează și în cazul

livrării de produse accizabile pentru care acciza devine exigibilă la momentul primirii

acestora de către destinatarul înregistrat, atunci când nu se emite factura la momentul

expedierii către clienţi.

Mișcarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize este însoţită întotdeauna

de documentul administrativ electronic tipărit.

Pe parcursul circulaţiei intracomunitare a produselor achiziţionate în România, pentru

care acciza a fost plătită în statul membru de expediere, documentele care vor însoţi

transportul sunt factura și documentul de însoţire reglementat la pct. 102 din normele de

aplicare a Codului fiscal sau un alt document comercial care să conţină aceleași informaţii din

documentul de însoţire.

3.4 Responsabilitãtile plãtitorilor de accize

Orice plătitor de accize poartă răspunderea pentru calcularea corectă şi plata la

termenul legal a accizelor către bugetul de stat şi pentru depunerea la termenul legal a

declaraţiilor de accize la autoritatea competentă, conform prevederilor Codului fiscal şi celor

ale legislaţiei vamale în vigoare.

Antrepozitarii autorizaţi pentru producţie şi pentru depozitare sunt obligaţi să depună

la autoritatea competentă o situaţie care să conţină informaţii cu privire la produsele

accizabile: stocul de materii prime şi produse finite la începutul perioadei de raportare,

achiziţiile de materii prime, cantitatea fabricată în cursul perioadei de raportare, stocul de

produse finite şi materii prime la sfârşitul perioadei de raportare şi cantitatea de produse

livrate, la termenul şi conform modelului prezentat în normele metodologice ale Codului

fiscal.

3.5 Contravenţii şi sancţiuni

Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei

următoarele fapte prevãzute în Codul fiscal la art 221^3:

a) nedepunerea la termenele prevăzute de lege sau depunerea cu date incomplete ori

nereale a situaţiilor de raportare;

b) neanunţarea autorităţii competente în termenul legal, potrivit prezentului titlu,

despre modificările aduse datelor iniţiale avute în vedere la eliberarea autorizaţiei;

16

c) schimbarea destinaţiei produselor accizabile deplasate în regim suspensiv de accize

cu nerespectarea condiţiilor prevăzute de lege;

d) refuzul operatorilor economici de a prelua şi de a distruge cantităţile confiscate de

tutun prelucrat, în condiţiile prevăzute de lege;

e) nerestituirea în vederea distrugerii a marcajelor neutilizate în termenul prevăzut în

prezentul titlu unităţii specializate pentru tipărirea acestora;

Următoarele fapte constituie contravenţii:

a) deţinerea de produse accizabile în afara unui regim suspensiv de accize pentru care

accizele nu au fost percepute în conformitate cu prezentul titlu;

b) deţinerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a

produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu

marcaje false;

c) practicarea, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege, de către producători,

importatori, operatori economici care realizează achiziţii intracomunitare sau de către

persoane care comercializează, sub orice formă, de preţuri de vânzare mai mici decât costurile

ocazionate de producerea, importul sau desfacerea produselor accizabile vândute, la care se

adaugă acciza şi taxa pe valoarea adăugată, dacă fapta nu a fost săvârşită astfel încât să

constituie infracţiune;

e) neutilizarea documentelor fiscale prevăzute în Codul fiscal;

f) neefectuarea, prin unităţi bancare, a decontărilor între operatorii economici plătitori

de accize şi operatorii economici cumpărători de produse accizabile, ca persoane juridice ce

desfăşoară operaţiuni cu produse accizabile;

g) amplasarea mijloacelor de măsurare a producţiei şi a concentraţiei alcoolice pentru

alcool etilic şi distilate în alte locuri decât cele prevăzute expres în prezentul titlu;

h) nesesizarea autorităţii competente în cazul deteriorării sigiliilor aplicate de către

aceasta;

17

i) transportul de produse accizabile în regim suspensiv de accize care nu este acoperit

de documentul administrativ electronic sau, după caz, de un alt document utilizat pentru acest

regim prevăzut în Codul fiscal;

j) primirea produselor accizabile în regim suspensiv de accize cu nerespectarea

cerinţelor prevăzute în prezentul titlu;

k) comercializarea în vrac şi utilizarea ca materie primă pentru fabricarea băuturilor

alcoolice a alcoolului etilic cu concentraţia alcoolică sub 96,00% în volum;

l) fabricarea de alcool sanitar de către alte persoane decât antrepozitarii autorizaţi

pentru producţia de alcool etilic;

m) denaturarea alcoolului etilic şi a altor produse alcoolice cu nerespectarea condiţiilor

şi procedurilor prevăzute în prezentul titlu;

n) comercializarea în vrac, pe piaţa naţională, a alcoolului sanitar;

n^1) utilizarea alcoolului scutit de la plata accizelor într-un alt scop decât cel pentru

care a fost acordată scutirea;

o) circulaţia şi comercializarea în vrac a alcoolului etilic rafinat şi a distilatelor în alte

scopuri decât cele expres prevăzute în prezentul titlu;

p) nerespectarea procedurii privind sigilarea şi desigilarea instalaţiilor de fabricaţie a

alcoolului şi distilatelor, prevăzută în prezentul titlu;

q) vânzarea ţigaretelor de către orice persoană la un preţ ce depăşeşte preţul de vânzare

cu amănuntul declarat;

r) vânzarea de către orice persoană a ţigaretelor pentru care nu s-au stabilit şi declarat

preţuri de vânzare cu amănuntul;

s) desfăşurarea activităţilor de distribuţie şi comercializare angro a băuturilor alcoolice

şi tutunului prelucrat cu nerespectarea obligaţiilor şi condiţiilor prevăzute în prezentul titlu;

ş) desfăşurarea activităţilor de comercializare în sistem angro şi/sau en detail a

produselor energetice - benzine, motorine, petrol lampant şi gaz petrolier lichefiat - cu

nerespectarea obligaţiilor prevăzute în acest sens în prezentul titlu;

18

t) comercializarea, prin pompele staţiilor de distribuţie, a altor produse energetice

decât cele din categoria gazelor petroliere lichefiate, benzinelor şi motorinelor, petrolului

lampant, precum şi a biocombustibililor, care corespund standardelor naţionale de calitate;

ţ) valorificarea produselor accizabile într-un antrepozit fiscal pentru care autorizaţia a

fost revocată sau anulată, fără notificarea autorităţii competente cu privire la virarea accizelor

la bugetul de stat;

u) vânzarea cu amănuntul din antrepozitul fiscal a produselor accizabile, cu excepţiile

prevăzute de lege;

v) achiziţionarea produselor accizabile de la persoane care desfăşoară activităţi de

distribuţie şi comercializare angro a băuturilor alcoolice şi tutunului prelucrat, respectiv

comercializare în sistem angro a produselor energetice - benzine, motorine, petrol lampant şi

gaz petrolier lichefiat - şi care nu respectă condiţiile sau obligaţiile prevăzute la art. 206^69

alin. (2) şi (4) din Codul fiscal, după caz;

w) deţinerea în scopuri comerciale, cu neîndeplinirea cerinţelor prevăzute în prezentul

titlu, a produselor accizabile care au fost deja eliberate pentru consum într-un alt stat membru.

x) producerea de vinuri liniștite, sub limita de 1.000 hl de vinuri liniștite pe an, fără

înregistrarea la autoritatea vamală teritorială.

(3) Contravenţiile prevăzute la mai sus se sancţionează cu amendă de la 20.000 lei la

100.000 lei, precum şi cu:

a) confiscarea produselor

b) confiscarea cisternelor, recipientelor şi mijloacelor de transport utilizate în

transportul produselor accizabile;

c) suspendarea activităţii de comercializare a produselor accizabile pe o perioadă de 1

- 3 luni, în cazul comercianţilor în sistem angro şi/sau en detail, pentru situaţiile prevăzute la

lit. b), s), ş) şi t);

d) oprirea activităţii de producţie a produselor accizabile prin sigilarea instalaţiei, în

cazul producătorilor, pentru situaţiile prevăzute la lit. h), n), o) şi p).

19


Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data

încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din

minimul amenzii prevăzute la art. 221^3, agentul constatator făcând menţiune despre această

posibilitate în procesul-verbal.

4. Exemple de calcul al accizelor

a.Exemplu de calcul privind accizele la bãuturi spirtoase:

Să se determine acciza datorată pentru o cantitate de 15.000 sticle de 0,7 litri de rachiu

cu o concentraţie alcoolică de 25%. Determinaţi acciza de platã.

Rezolvare:

Datã fiind concentraţia alcoolicã, rachiul se încadreazã la categoria alcool etilic

potrivit art. 206^14 din Codului fiscal. Acciza se calculeazã astfel:

Acciza pt alcool etilic = Acciza unitarã x Concentraţia alcoolicã x Cursul de schimb x

Cantitatea

Acciza unitarã = 750 euro/hl

Concentraţia alcoolicã = 25%

Cursul de schimb = 4,5223 lei/euro (curs stabilit la 01.10.2012 pentru tot parcursul

anului 2013)

Cantitatea (hl)= (15.000 x 0,7 l ) / 100 l/hl = 105 hl

Acciza pt alcool etilic = 750 euro/hl x 25% x 4,5223 lei/euro x 105 hl

Acciza pt alcool etilic = 89.032,78 lei

Înregistrarea accizei:

20


Sume Simbol şi denumire cont D Simbol şi denumire cont C Sume

89.032,78 lei

635

Cheltuiala cu alte impozite, taxe şi alte vãrsãminte

asimilate

=

446

Alte impozite, taxe şi alte vãrsãminte asimilate

89.032,78 lei

b.Exemplu de calcul privind accizele la bere

Să se determinare acciza în cazul berii cunoscând următoarele date: eliberarea în

consum are loc în luna martie 2013, cantitatea 1.500 sticle a 0,33 litri, numărul de grade

Plato 8. Acciza unitară este cea aplicabilã pentru micii producãri independenţi şi cursul de

schimb este cele prevăzut de Codul Fiscal.

Rezolvare:

Potrivit Codului fiscal, acciza se calculeazã astfel:

Acciza pt bere =Numãrul de grade Plato x Acciza unitarã x Curs valutar x Cantitatea

în hectolitri

Numãrul de grade Plato = 8

Acciza unitarã = 0,473 euro/hl (valabilã doar pt. micii producãtori, adicã pentru acei

producãtori ce deţin instalaţii de fabricaţie cu o capacitate nominalã ce nu depãşeşte 200.000

hl/an)

Curs valutar = 4,5223 lei/euro (curs stabilit la 01.10.2012 pentru tot parcursul anului

2013)

Cantitatea (hl) = (1.500 sticle * 0,33 l)/100 l/hl = 495 l/100 l/hl = 4,95 hl

Acciza pt bere = 8 x 0,473 euro/hl x 4,5223 lei/euro x 4,95 hl

Acciza pt bere= 84,71 lei


21


84,71 lei

635


asimilate

=

446


84,71 lei

c. Exemplu de calcul privind accizele la vin

O societate comercială A produce o cantitate de 3.000 sticle de vin spumos a 0,75

l/sticlă la un preţ de producţie de 11 lei/sticlă şi o concentraţie alcoolicã de 11%. Societatea A

vinde către societatea B cele 3.000 de sticle în luna aprilie 2013. Determinaţi valoarea accizei

şi a TVA aferente lunii aprilie pe care trebuie să le declare societatea la administraţia

financiară, dacă aceasta nu mai realizează nici o altă operaţiune în luna aprilie 2013.

Rezolvare:

Potrivit Codului fiscal, acciza se calculeazã astfel:

Acciza pt vin spumos = Acciza unitarã(euro/hl) x Curs valutar x Cantitatea în

hectolitri

Acciza unitarã = 34,05 euro/hl pt vinurile spumoase


2013)

Cantitatea (hl) = (3.000 x 0,75 l/sticlã ) / 100 l/hl = 2.250 l/100 l/hl = 22,5 hl

Acciza pt vin spumos = 34,05 euro/hl x 4,5223 lei/euro x 22,5 hl

Acciza pt vin spumos = 3.464,65 lei


22


3.464,65 lei

635


asimilate

=

446


3.464,65 lei

TVA colectatã= Baza de impozitare x Cota TVA

Baza de impozitare = (Cantitatea vândutã x Preţul de vânzare ) + Acciza pt vin

spumos

Baza de impozitare = (3.000 sticle x 11 lei/sticlã ) + 3.464,65 lei

Baza de impozitare = 36.464,65 lei

TVA colectatã = 36.464,65 lei x 24%

TVA colectatã = 8.751,52 lei

d. Exemplu de calcul privind accizele la tutun

Un agent economic produce în august 2012 un numãr de 20.000 de pachete de

ţigarete a 20 de ţigarete fiecare. Preţul maxim cu amãnuntul declarat de agentul economic

este de 18 lei/pachet. Determinaţi acciza totalã.

Rezolvare:

Acciza totalã = Acciza specificã + Acciza ad valorem

Acciza specificã = Acciza unitarã x Cursul de schimb x Cantitatea

Acciza unitarã = 53,18 euro/1000 ţigarete (valoare stabilitã pentru perioada

01.07.2012-30.03.2013)

Cursul de schimb = 4,3 lei/euro (curs stabilit la 01.10.2011 pentru tot parcursul anului

2012)

23

Cantitatea =unitãţi de 1.000 buc de ţigarete = (20.000 pachete *20

ţigarete/pachet)/1.000 buc ţigarete

Cantitatea = 400.000/1.000

Cantitatea =400 unitãţi de 1.000 buc ţigarete

Rezultã cã:

Acciza specificã = 53,18 euro/1.000 ţigarete x 4,3 lei/euro x 400

Acciza specificã = 91.469,6 lei

Acciza ad valorem = procentul legal x preţul de vânzare cu amãnuntul al ţigaretelor

eliberate pt consum x numãrul de pachete

Procentul legal = 20% (valoare stabilitã pentru perioada 01.07.2012-30.06.2013)

Preţul de vânzare= 18 lei/pachet

Numãrul de pachete = 20.000

Acciza ad valorem = 20% x 18 lei/pachet x 20.000 pachete

Acciza ad valorem = 72.000 lei

Acciza totalã = Acciza specificã + Acciza ad valorem

Acciza totalã = 91.469,6 lei + 72.000 lei

Acciza totalã =163.469,6 lei

Înregistrarea contabilã:

24


163.469,6 lei

635


asimilate

=

446


163.469,6 lei

e.Exemplu de calcul privind accizele la cafea

Un agent economic produce 500 kg de cafea verde şi o tonã de cafea prãjitã.

Determinaţi acciza de platã.

Rezolvare:

Acciza pt cafea verde=Acciza untitarã (eur/tonã) x Cursul de schimb x Cantitatea

Acciza unitarã = 153 euro/tonã pt cafeaua verde


2013)

Cantitatea (tone) = 500 kg/1.000 kg = 0,5 tone

Acciza pt cafea verde = 153 euro/t x 4,5223 lei/euro x 0,5 tone

Acciza pt cafea verde= 345,96 lei


345,96 lei

635


asimilate

=

446


345,96 lei

Acciza pt cafea prãjitã=Acciza untitarã (eur/tonã) x Cursul de schimb x Cantitatea

Acciza unitarã =225 euro/tonã pt cafeaua prãjitã


2013)

25

Cantitatea (tone) = 1 tonã

Acciza pt cafea prãjitã = 225 euro/t x 4,5223 lei/euro x 1 tonã

Acciza pt cafea prãjitã= 1.017,52 lei


1.017,52 lei

635


asimilate

=

446


1.017,52 lei

26

5.Anexe

ANEXA 1 Nr. crt.

Denumirea produsului sau a grupei de produse

U.M.Acciza (echivalent

euro/U.M.)0 1 2 3

Alcool și băuturi alcoolice1 Bere din care: hl/1 grad Plato 1) 0,8228

1.1. Bere produsă de micii producători independenți

0,473

2Vinuri

hl de produs2.1. Vinuri liniștite 0,002.2. Vinuri spumoase 34,05

3

Băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri

hl de produs3.1. liniștite 100,003.2. spumoase 45,00

4 Produse intermediare hl de produs 165,00

5Alcool etilic

hl de alcool pur 2)750,00

5.1. Alcool etilic produs de micile distilerii 475,00Tutun prelucrat

6 Țigarete 1.000 țigarete 48,50 + 22%*)7 Țigări și țigări de foi 1.000 bucăți 64,00

8Tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în țigarete

kg 81,00

9 Alte tutunuri de fumat kg 81,00Produse energetice

10 Benzină cu plumbtonă 547,00

1.000 litri 421,19

11 Benzină fără plumbtonă 467,00

1.000 litri 359,59

12 Motorinătonă 391,00

1.000 litri 330,39513 Păcură 1.000 kg

13.1. utilizată în scop comercial 15,0013.2. utilizată în scop necomercial 15,00

14 Gaz petrolier lichefiat 1.000 kg14.1. utilizat drept combustibil pentru motor

128,26

14.2. utilizat drept combustibil pentru încălzire

113,50

14.3. utilizat în consum casnic*3) 0,0015 Gaz natural GJ

15.1. utilizat drept combustibil pentru motor

2,60

15.2. utilizat drept combustibil pentru încălzire

27

15.2.1. în scop comercial 0,1715.2.2. în scop necomercial 0,32

16 Petrol lampant (kerosen)*4)16.1. utilizat drept combustibil pentru motor

tonă 469,89

1.000 litri 375,9116.2. utilizat drept combustibil pentru încălzire

tonă 469,89

1.000 litri 375,9117 Cărbune şi cocs GJ

17.1. utilizat în scop comercial 0,1517.2. utilizat în scop necomercial 0,30

18 Energie electrică MWh18.1. utilizată în scop comercial 0,5018.2. utilizată în scop necomercial 1,00

1) Gradul Plato reprezintă greutatea de zahăr exprimată în grame, conținută în 100 g de soluție măsurată la origine la temperatura de 20°/4° C.

2) Hl de alcool pur reprezintă 100 litri alcool etilic rafinat, cu concentrația de 100% alcool în volum, la temperatura de 20° C, conținut într-o cantitate dată de produs alcoolic.

3) Prin gaze petroliere lichefiate utilizate în consum casnic se înțelege gazele petroliere lichefiate, distribuite în butelii tip aragaz. Buteliile tip aragaz sunt acele butelii cu o capacitate de până la maximum 12,5 kg.

4) Petrolul lampant utilizat drept combustibil de persoanele fizice nu se accizează.

ANEXA 2 Nr. Crt.

Denumirea produsului sau a grupei de produse U.M. Acciza- euro/U.M. -

1. Cafea verde tonă 1532. Cafea prăjită, inclusiv cafea cu înlocuitori tonă 2253 Cafea solubilă tonă 9004 Bere hl de produs 105 Băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri hl de produs 25

.

28

ANEXA 3

Data de implementare

2013 2014 2015 2016 2017 2018

1aprilie

1aprilie

1aprilie

1aprilie

1aprilie

1aprilie

1 2 3 4 5 6 7

Acciza minimă (euro/1.000 țigarete)

79,00 81,50 84,00 86,50 89,00 90,00

Acciza ad valorem % 19 18 17 16 15 14

Acciza totală (euro/1.000 țigarete)

81,78 84,37 86,96 89,55 92,14 93,18

Acciza specifică (euro/1.000 țigarete)

X1) X1) X1) X1) X1) X1)

1) Se determină în funcție de prețul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul aferent anului precedent, acciza ad valorem și acciza totală.

29

6. Bibliografie

a.Răileanu, V., Răileanu A. -,,Abordări contabile şi fiscale privind impozitele şi taxele”

Ed. Economică, Bucureşti 2009, pg. 121-133

b.Ţâţu L. şi colectiv - ,,Fiscalitate de la lege la practică”

Ed. C.H. BECK, Bucureşti 2010, pg. 113-127

c. www.anaf.ro

d.www.tribunaeconomica.ro

30

http://www.anaf.ro/

Date post:	01-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	rodica-alexandra-negrea
View:	180 times
Download:	5 times

Bilet Nr 969-Contabilitate Privind Accizele

Documents