84899722 Moneda Si Credit Probleme Rezolvate

GHEORGHE MANOLESCU

MONEDĂ ŞI CREDIT • Probleme • Întrebări de autoevaluare

• Teste de verificare

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României MANOLESCU, GHEORGHE Monedă şi credit: probleme, întrebări de autoevaluare, teste de verificare / Gheorghe Manolescu – Bucureşti: Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006 300 p., 20,5 cm Bibliogr. ISBN (10) 973-725-567-4; (13) 978-973-725-567-9 336.74(100+498)(076.5) 336.77(100+498)(076.5)

© Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE FINANŢE ŞI BĂNCI

GHEORGHE MANOLESCU

MONEDĂ ŞI CREDIT • Probleme • Întrebări de autoevaluare

• Teste de verificare

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE Bucureşti, 2006

5

CUPRINS Introducere ……………………………………………………. 7

PROBLEME REZOLVATE 1. Barter ……………………………………………………….. 112. Puterea de cumpărare (PCM)……………………………….. 113. Plăţi în tranzacţii internaţionale ……………………………. 194. Moneda coş (MC)…………………………………………... 305. Compensarea bancară ………………………………………. 356. Multiplicatorii monetari ……………………………………. 387. Viteza de rotaţie a monedei ………………………………… 418. Arbitraje ……………………………………………………. 439. Rezerve minime obligatorii ………………………………… 4810. Creditarea economiei ……………………………………... 5211. Taxa scontului …………………………………………….. 5512. Situaţia monetară ………………………………………….. 5913. Instrumente ale pieţei monetare …………………………... 6114. Dobânda şi rata dobânzii ………………………………….. 6315. Valoarea în timp a titlurilor ……………………………….. 7416. Gestiunea băncii …………………………………………... 8217. Riscuri bancare ……………………………………………. 10718. Derivative …………………………………………………. 11419. Analiza portofoliului ……………………………………… 12120. Creditarea bancară ………………………………………… 13821. Operaţiuni cu titluri ……………………………………….. 155

ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE 1. Moneda şi politica monetară ……………………………….. 1672. Bănci şi credit ………………………………………………. 178

TESTE DE VERIFICARE 1. Moneda şi politica monetară ……………………………….. 2092. Bănci şi credit ………………………………………………. 243Index …………………………………………………………... 277Bibliografie …………………………………………………… 299

6

7

INTRODUCERE

Aprofundarea cunoştinţelor, înţelegerea şi valorificarea poten-

ţialului operaţional al conceptelor şi al structurilor explicative, for-marea abilităţilor de utilizare a metodelor şi tehnicilor reprezintă menirea acestui curs de probleme rezolvate, întrebări de autoevaluare şi teste de verificare. Lucrarea se doreşte un instrument aplicativ, cu valenţe exemplificative şi interpretative, al cunoştinţelor oferite stu-denţilor în orele de curs, de seminarii, de pregătire şi de consultaţii referitoare la disciplinele de Moneda şi politicile monetare şi Bănci şi credit, cunoştinţe cuprinse în cărţile omonime apărute în 2006 în Editura Fundaţiei România de Mâine.

Structurată în trei părţi, lucrarea prezintă, într-o formă similară demersului teoretic din cele două cărţi, aspectele aplicative necesare pentru înţelegerea, consolidarea şi operaţionalizarea cunoştinţelor, a modelelor, metodelor şi algoritmilor, aspecte concretizate în următoa-rele instrumente formative:

Probleme rezolvate, prin care studenţii folosesc, în situaţii ex-primate cantitativ, metode şi algoritmi de calcul prezentate în cadrul cursurilor, pentru a determina soluţiile situaţiilor ipotetice formalizate.

Întrebări de autoevaluare, prin care studenţii îşi autoeva-luează cunoştinţele, atât teoretice, cât şi practice, acestea contribuind la parcurgerea mai atentă şi motivată a capitolelor din cele două cărţi, pentru a regăsi răspunsurile adecvate la teste.

Teste de verificare, care oferă studenţilor posibilitatea verifi-cării răspunsurilor la întrebările implicite, formulate în grile, putând apela pentru aceasta la problemele rezolvate şi la testele prezentate anterior.

Cursul oferă posibilitatea pregătirii examenelor, indiferent de forma de susţinere, de către studenţii de la toate formele de învăţă-mânt din cadrul facultăţilor cu profil economic, putând fi utilă tuturor acelora care doresc să înţeleagă aspectele practice esenţiale din domeniul monedă şi credit, fiind un auxiliar necesar pentru parcurge-rea cu folos a celorlalte două cărţi cu conţinut teoretic.

8

PROBLEME REZOLVATE

10

1. BARTER PROBLEMA nr. 1 Enunţ: Se consideră o economie bazată pe barter în care sunt produse şi

schimbate un număr de bunuri (Nb) de 1.200. Câte preţuri naturale de schimb (pl) există în această economie?

Rezolvare: Preţul fiecărui bun este exprimat în funcţie de celelalte bunuri. Astfel,

dacă există 10 bunuri, fiecare se va schimba potenţial pe celelalte 9, exprimându-şi preţul în funcţie de ele. În problema dată, numărul preţurilor naturale posibile (Npl) se determină conform formulei:

( ) ( ) 400.7192

1199200.12

1200.1200.12

1=

×=

−×=

−×=

NbNbNpl

Răspuns: 719.400 de preţuri naturale posibile.

2. PUTEREA DE CUMPĂRARE (PCM) Puterea de cumpărare a monedei (PCM) reprezintă cantitatea de

bunuri şi servicii care se poate cumpăra cu o unitate monetară sau cu un multiplu al acesteia, sub forma unei sume de bani.

PCM stă în relaţie inversă cu nivelul preţurilor. Teoretic, moneda – marfă etalon putere de cumpărare rezultă din

relaţia:

PQPCM =

unde: Q = cantitatea de bunuri, exprimate în unităţi naturale; P = informaţia de preţ, exprimată prin nivelul preţurilor monetare

ale bunurilor. 11

Pe plan naţional, PCM se determină pentru un produs sau pentru un coş de produse reprezentative, considerând că exprimă puterea de cumpărare a monedei naţionale în ţara respectivă.

PROBLEMA nr. 2. Etolonul puterii de cumpărare Enunţ: Fie coşul de produse reprezentative, format din 5 produse, ale

căror preţuri (P) şi ponderi în coş (p) sunt prezentate în tabel:

Produse Variabilă U.M.1 2 3 4 5

P lei 20 45 35 55 10 a p % 25 10 20 15 30

Să se determine etalonul putere de cumpărare al monedei

naţionale PCN. Rezolvare: Pe baza datelor de mai sus se utilizează următoarea formulă:

1001×

×=∑

iii Pp

PCN

unde: i = 1....5, produsele din coş.

Utilizând formula, avem:

6,3100036,010075,27

1100325,875,45

1

1003,01015,0552,0351,04525,020

1

=×=×=×++++

=××+×+×+×+×

=PCN

Evoluţia etalonului putere de cumpărare a monedei depinde, cum am arătat, de evoluţia preţurilor, de sensul indicelui preţurilor ( ) creşterea indicelui diminuând puterea de cumpărare a monedei. pI

În exemplul de mai sus, presupunem că preţurile au evoluat astfel:

1 = 30; 2 = 50; 3 = 40; 4 = 60; 5 = 15.

12

În acest caz, puterea de cumpărare a monedei N va fi:

9,21000294,0100341100

5,49855,71

1003,01515,0602,0401,05025,030

1

=×=×=×++++

=××+×+×+×+×

=PCN

Se constată că etalonul putere de cumpărare şi-a redus valoarea

cu 0,7 puncte. Pe plan internaţional, PCM este utilizată pentru stabilirea

cursurilor de schimb reale, fundamentate pe teoria parităţii puterii de cumpărare.

Modificarea puterilor de cumpărare a monedelor din două ţări, datorită evoluţiei indicilor preţurilor, va deterermina modificarea cursului de schimb real al celor două monede.

În varianta relativă, indicele modificării cursului de schimb real (Icsr) se determină astfel:

100×=pe

pi

IIIcsr

unde: Ipi = indicele preţurilor interne, din ţară; Ipe = indicele preţurilor în exterior, într-o anumită altă ţară. Dacă presupunem că Ipe devansează pe Ipi, de exemplu: Ipi =

109% şi Ipe = 115%, vom avea:

%7,94100947,0100115109

=×=×=Icsr

Aceasta semnifică faptul că dacă puterea de cumpărare a unei monede dintr-o ţară în comparaţie cu alta se reduce, cazul ţării externe, cursul de schimb real se deteriorează pentru această ţară.

În varianta absolută, această modificare se va exprima astfel: ei PPcsr Δ−Δ=Δ %%%

Aplicând pentru exemplul nostru, avem: ( ) ( ) ( ) %6159]100115100109[(%) −=−=−−−=Δcsr

Se constată reducerea cu 6 puncte procentuale a cursului de schimb real a monedei externe.

13

PROBLEMA nr. 3. Curs de schimb real (csr) Enunţ: Considerăm două economii A şi B, care produc şi tranzacţio-

nează 5 produse comparabile din punct de vedere al utilităţii şi calităţii. Notăm cu Pi, preţurile produselor, unde i = 1,...,5, iar cu p, ponderile produselor în tranzacţii, evident similare în cele două ţări, ştiind că , în tabelul de mai jos fiind date valorile celor două

variabile în cele două ţări.

1=∑i

pi

Produsul Nr.

crt. Ţara Variabila U.M.

1 2 3 4 5 P dolari 15 35 20 40 55 1. A p % 20 15 20 10 35 P euro 10 40 25 15 30 2. B p % 20 15 20 10 35

Să se determine cursurile de revenire (rr) ale produselor 2 şi 4, cursul

de schimb real (csr) şi diferenţa între cursul de schimb real şi cursul de schimb nominal (csn), acesta din urmă fiind de 1,5, interpretând rezultatul.

Rezolvare: Cursul de revenire pentru fiecare produs se determină prin

raportul preţurilor fiecărui produs în cele două ţări, în funcţie de ţara pentru care se determină cursul de revenire.

Dacă presupunem că determinăm cursul de revenire pentru ţara A, formula va fi:

BPAPrri

i=

Aplicând formula, vom avea:

66,21540)4(rr;875,0

4035)1(rr ====

Cursul de schimb real se determină, pentru ţara A, conform formulei:

i

5

1i i

i pBPAPcsr ×=∑

=

14

Aplicând formula, vom avea:

=×+×+×+×+××+×+×+×+×

=35,0301,0152,02515,0402,01035,0551,0402,02015,0352,015csr

255,35

5,105,156225,194425,53

=++++++++

= = 1,42

Răspuns: rr(2) = 0,875; rr(4) = 2,66; csr = 1,42. Se constată devansarea cursului de schimb real de către cel

nominal, csn>csr, 1,5 –1,42 = 0,08, ceea ce semnifică o supraevaluare nominală a monedei din ţara A.

PROBLEMA nr. 4. Indicele puterii de cumpărare (Ipc) Reluând evoluţia puterii de cumpărare a monedei (indicele puterii de

cumpărare), în funcţie de evoluţia preţurilor (indicele preţurilor), relaţia dintre cei doi indici se exprimă astfel:

100%100% ×=

ppc

II

unde: Ipc = indicele puterii de cumpărare a monedei; Ip = indicele preţurilor. Se pot folosi indici în lanţ sau cu bază fixă. Enunţ: Să se determine evoluţia puterii de cumpărare a monedei N, în

perioada 2001-2005, ştiind că evoluţia preţurilor a fost următoarea. Datele sunt sintetizate în tabelul de mai jos:

2000 2001 2002 2003 2004 2005 Fixă-Ip(f) 100 110 124 120 135 144 Ipr Lanţ-Ip(l) 100 110 112,7 96,8 112,5 106,7 Fixă -Ipc(f) – 90,9 80,6 83,3 74,1 69,4 Ipc Lanţ-Ipc(l) – 90,9 88,7 103,3 88,9 93.7

Rezolvare: Se cunosc indicii cu bază fixă, baza anul 2000, ai preţurilor, pe baza

acestora determinându-se indicii în lanţ. Pe baza indiciilor preţurilor,

15

utilizând formula, se determină dinamica puterii de cumpărare, exprimată prin indicii acesteia.

Exemplificativ, pentru determinarea lui Ipc, pentru anul 2003, bază fixă, vom avea:

%3,83100120

1)(% =×=fIpc

În acest caz se constată că, datorită creşterii preţurilor, faţă de anul 2000, puterea de cumpărare a monedei N s-a redus cu 16,7 puncte procentuale (100 – 83,3).

Relaţia dintre indicii cu bază fixă şi cei cu bază în lanţ este următoarea:

1)()()(−

=i

ii fI

fIlI

Aplicând formula, în cazul indicelui în lanţ al puterii de cumpă-rare din anul 2003, vom avea:

3,1036,803,83)2003( ==pcI

Răspuns: Indicele cu baza în lanţ 2003 = 103,3%. PROBLEMA nr. 5. Evoluţia puterii de cumpărare

011001

PP

PPI

II i

i

ip

ppc ==⇔×=

−

0

i

1i

ipb

pbpc

PIBPIB

PIBPIBD

D1I ==⇔=

−

unde: Ipc = indicele puterii de cumpărare, care măsoară evoluţia acesteia;

Ip = indicele preţurilor de consum, care evidenţiază evoluţia preţurilor pentru un coş de produse semnificative; Dpb = deflatorul PIB, care evidenţiază evoluţia generală a preţurilor; P = preţuri de consum, ca nivel individual sau agregat; PIB = nivelul PIB; n, n-1,..i..0 = ani luaţi în considerare.

16

17

perioad

0

Enunţ: Să se determine evoluţia puterii de cumpărare a monedei euro în

a 2001-2005, pe baza datelor din tabelul de mai jos:

200 = 100 2001 2002 2003 2004 2005 Indicele preţurilor de consum 99,9 100,1 101,4 104,2 107,0 PIB (an) în preţuri curente 1925 1990 2096 2224 2418 PI 874 1902 1972 2050 2150 B (an) în preţuri 2000 1

PIB exprimat în mld. euro.

rul PIB, luând în considerare preţurile anulu

Rezolvare: Conform formulei se determină deflato

i de bază, adică 2000:

Dpb = PIB(2000) , de exemplu Dpb(2001) = PIB(an) 19251874

Dpb(2001) = 102,7; Dpb(2002) = 104,6; Dpb(2003) = 106,3; Dpb(

e evoluţie a valorii de piaţă a acesteia), vom avea tabelul de mai jos:

2004) = 108,5; Dpb(2005) = 112,5 Utilizând formulele de determinare a indicilor puterii de

cumpărare a euro (d

Indice Formula de calcul 2001 2002 2003 2004 2005

Ipc-preţ consum

Ipc = 100/Ip (baza 2000) 100,1 99,9 98,6 95,9 93,4

Ipc- = 100/Dpb (baza 2000) 97,4 95,6 94,1 92,2 88,9deflator Ipc

Răspuns: Se constată deprecierea euro în perioada analizată, utilizând ambii

indicatori de preţuri, deprecierea fiind mai accentuată (cu 4,5 puncte pro-centuale) în cazul utilizării deflatorului PIB (indicele general al preţurilor).

ate în moneda uneia dintre ţări, prin intermediul cursului valutar.

PROBLEMA nr. 6. Paritatea puterii de cumpărare a monedei Paritatea puterii de cumpărare (PPC) a monedei reprezintă

raportul între preţurile unui produs sau grup de produse din două ţari (A şi B), exprim

18

( )cvaBPi ×)(

APi=

)( BAPPC /

unde:

cumpărare a monedelor din două ţări se determină prin raportul indicilor preţurilor de consum în cele două ţări într-o perioadă determinată.

PPC(A/B) = paritatea puterii de cumpărare a monedei A faţă de moneda B; Pi(A) = preţul produsului i în ţara A în moneda proprie; Pi(B) = preţul aceluiaşi produs în ţara B în moneda proprie; cvb = cursul valutar al monedei A faţă de moneda B. Evoluţia parităţii puterii de

)(BIp)(AIp

)/( BAIpp =

unde: e cumpărare a monedei A

dicele preţurilor în ţara B;

e consu

părare a celor două monede în 2001; indicele) parităţii puterii de cumpărare a celor două

monede în perioada 2001-2005. Rezolvare:

1)

Ipp(A/B) = indicele parităţii puterii d faţă de moneda B; Ip(A) = indicele preţurilor în ţara A;

inIp(B) = Ipp reflectă modificarea puterii de cumpărare a unei monede în

raport cu alta. Enunţ: În anul 2001, preţul produsului X în Franţa a fost de 125 euro şi

preţul aceluiaşi produs, în SUA, a fost de 180 dolari, în condiţiile în care cursul valutar a fost de 1 euro = 1,16 dolari. Indicele preţurilor d

m a fost în anul 2005 faţă de 2001, de 1,24 în Franţa şi de 1,18 în SUA. Să se determine:

uterii de cum1) paritatea p2) evoluţia (

24,1145180

16,1125180)/( ==×

=eurodolarPPC

81,0180180

sul X este mai ieftin în Franţa decât în SUA.

14516,1125)/( ==×

=dolareuroPPC

Deci, produ

2) )/( francdolarIpp = 93,01,271,18 =

Răspuns: aritatea puterii de cumpărare a euro, în raport cu dolarul, s-a

redus cu 7%, faţă de 2001, şi invers în cazul dolarului, care a crescut faţă de e

perm ata (încasarea) în aur sa l valutar şi cursul

mportatori, dacă le diminuau plăţile. limite în cadrul cărora puteau

fluctua cursurile paritare (valu mate a plăţilor în aur.

P

uro.

3. PLĂŢI ÎN TRANZACŢII INTERNAŢIONALE

3.1. Punctele aurului (PAR)

Utilizate în condiţiile funcţionării etalonului aur, în relaţiile de plăţi generate prin tranzacţiile comerciale internaţionale, aceste puncte

iteau alegerea, de către cei doi parteneri, între plu plata (încasarea) în valută, în funcţie de cursu

paritar (cpr) sau costul aurului, modalitatea de plată fiind avantajoasă: – pentru exportatori, dacă le măreau încasările; – pentru iPunctele aurului reprezentau

tare), ca urmare a reglării auto

Formulele erau următoarele: )1()( ptcprsPAR +×= – acceptat de către importator; )1()( ptcprfPAR −×= – acceptat de către exportator;

unde: PAR(s), PAR(f) = pu

19

nctul superior, respectiv inferior al aurului; pr = cursu ar al valutei considerate;

ltuielilor de transport, asigurare etc. în valoa- tranzacţiei.

paritare ale celor două monede sunt: 1 liră = 10,5 g

. ale aurului reprezintă 3% din v

c l parit pt = ponderea che rea PROBLEMA nr. 7 Enunţ: Un importator englez importă din Germania mărfuri, în

condiţiile în care valorilerame aur şi 1 marcă = 4,4 grame aur. Cheltuielile de transport, asigurare etc

aloarea tranzacţiei.

20

le importatorului şi exportatorului pe

rmană cursul valutar este:

Să se stabilească opţiunintru aur sau devize, ştiind că:

– pe piaţa engleză cursul valutar este: • 1 liră = 2,5 mărci; • 1 liră = 2,3 mărci;

– pe piaţa ge• 1 marcă = 0,36 lire; • 1 marcă = 0,47 lire.

Rezolvare: 4,4Cursul paritar este: • 1 marcă = 10,5 = 0,42 lire

• 1 liră = 10,54,4 = 2,39 mărci

Pentru importator: PAR(s) = 2,39 (1+0,03) = 2,46 mărc× i

. Pentru cursul valutar de 2,5 va alege plata în aur, iar pentru

cursul valutar de 2,3 va alege plata în deviza exportatoruluiPentru exportator: PAR(f) = 0,42× (1-0,03) = 0,41 lire Pentru cursul valutar de 0,36 va accepta sau solicita plata în aur,

iar pentru cursul valutar de 0,47 va solicita plata în valută. ce şi în cazul în care este dată valoarea tran-

zacţiei, rezultatele multiplicându-se, neinfluenţând sensul alegerilor.

t, în 1905, în Marea Britanie mărfu

fost de: 1 liră = 12 gr

ască opţiunile favorabile încasării în valută sau în aur a următoarele altern ci.

Rezolvare: = 3 franci.

Valoarea în franci a exporturilor, la cursul paritar, este de:

Determinarea se fa

PROBLEMA nr. 8 Enunţ: Un exportator francez a exportari în valoare de 50.000 lire sterline, în condiţiile în care valorile

paritare ale celor două monede, francul şi lira sterlină, auame aur şi 1 franc = 4 grame aur. Cheltuielile de transport ale aurului au reprezentat 5% din

valoarea unitară a tranzacţiei, deci din cursul paritar. Să se stabilele exportatorului, ştiind că pe piaţa franceză erau ative de curs valutar: 1 liră = 2,90 franci şi 1 liră = 2,80 fran

Cursul paritar al lirei este: 1 liră = 12 / 4

franci 000.150franci 3lire 000.50 =× Cheltuielile de transfer al aurului sunt:

franci 500.705,0franci 000.150 =× Suma încasată de către exportatorul francez la punctul inferior al

aurului (SI) este de: SI(f) = 150.000 – 7.500 = 142.500 franci.

încasabile de către exportator în c alternative de

– pe = 2,90 franci: S

Sumele ele douăcurs valutar, SI(cv), sunt:

ntru 1 liră50 000.145franci 9,2lire 000. × =I(cv) = franci;

– pentru 1 liră = 2,80 franci: SI(cv) = 50 000.140franci 8,2lire 000. × = franci.

l cursului valutar de 2,90 franci, exportatorul va solicita plata în valută.

alutar de 2,80 franci, exportatorul va solicita plata

de fiind: 1 mar

rea impo

Cursul paritar al francului a fost de: 1 franc = 0,095 = 0,442 mărci.

aloarea importului exprimat în mărci, la cursul paritar, a fost: SP(mărci) =

Răspuns: În cazu

În cazul cursului vîn aur. PROBLEMA nr. 9 Enunţ: Un comerciant german a importat mărfuri din Franţa, în anul 1906,

în valoare de 200.000 franci, valoarea paritară a celor două monecă = 0,095 grame aur şi 1 franc = 0,042 grame aur. Cheltuielile de transport ale aurului au fost de 2,5% din valoa

rtului. Cursul valutar al francului pe piaţa germană a fost de: 1 franc = 0,445 mărci şi 1 franc = 0,455 mărci. Să se determine opţiunea de plată a a importatorului german. Rezolvare:

0,042 /

V840.8442,0franci 000.20 =× mărci

21

Cheltuielile de transport ale aurului au fost: 221025,0840.8 =× mărci

Suma plă or al aurului a fost:

0 + 221 = 9.061 mărci importator în cele două variante de

fost:

tită de către importator la punctul superi

SP(mărci) = 8.84Sumele plătibile de către

curs valutar, au– pentru 1 franc = 0,425 mărci:

900.8445,0franci 000.20 =× SP(cv) = mărci – pen = 0,438 mărci: S

tru 1 franc P(cv) = 100.9455,0franci 000.20 =× mărci Răspuns: În cazul cursului valutar de 1 franc = 0,445 mărci, importatorul

plăteşte în mărci. cazul cursului va ărci, importatorul

plăteşte în aur.

e, VP: VP(a) = x grame aur şi VP(b) = y grame aur. Paritatea, cursurile paritare (cpr) ale monedelor celor două ţări

sunt:

În lutar de 1 franc = 0,455 m

3.2. Parităţile fixe

A. În condiţiile etalonului aur PROBLEMA nr. 10. Schimburi echilibrate între ţăriFie ţările A şi B ale căror unităţi monetare au următoarele valori

paritar,

NubNua

1)b(cpr

1)a(cprNuaxy

)a(VP)b(VP)b(cpr ;Nub

yx)a(VP)a(cpr =⇒======

)b(VP==

ri

are, E(A), de 2.000 b. ine care va trebui să fie valoarea exportului ţării B

în ţara A, E(B), exprimat în m

unde, Nua şi Nub = număr de unităţi monetare a sau b. Enunţ: Fie ţările A şi B ale căror unităţi monetare au următoarele valo

paritare (VP): VP(a) = 0,75 grame aur şi VP(b) = 0,15 grame aur. Ţara A exportă în ţara B mărfuri în valoSă se determ

oneda ţării A.

22

23

Rezolvare: Pe baza valorilor paritare aur, se determină cursurile paritare

(CP) ale celor două monede:

a2,075,015,0

)a(VP)b(VP)b(cpr ;b5

15,075,0

)b(VP)a(VP)a(cpr =====

În condiţiile etalonului aur şi ale schimburilor echilibrate, ţara B va trebui să exp re de S(a), care

tă în monedă b, la cursul paritar aur, cpr(a) = 5b, să obţină valoarea echivalentă 2.000b, astfel să se realizeze echilibrul:

E(A) = 2.000b = S(a) 5b = E(B) de un

orte în ţara A mărfuri în valoatransforma

×de,

ab

baS 4005000.2)( ==

Relaţia de echivalenţă a schimburilor comerciale va fi: )()()()()()( bVPbSaVPaSBEAE ×=×⇒=

adică, în exemplul luat,

40 75,00 2 aur grame 300aur grame 30015,0000.× =⇒×=

VP(b) = 0,35 grame aur. ătoarele valori:

ţara A şara B mărfuri în valoare de 3.000 b; ţara B exportă în ţar

termine modul de echilibrare a plăţilor. Rezolvare: Cursurile paritare (cpr) ale monedelor din cele două ţări sunt

urmă

PROBLEMA nr. 11. Schimburi comerciale inegale între ţări Enunţ: Fie ţările A şi B ale căror unităţi monetare au următoarele valori

paritare (VP): VP(a) = 0,70 grame aur şi Schimbul de mărfuri dintre cele două ţări are urm exportă în

a A mărfuri în valoare de 1.000 a. Să se de

toarele:

babcprbacpr 135,070,0)(

25,0

70,0)(;2

35,0=====

pieţele valutare din cele două ţări va fi

Cererea şi oferta de monedă pe următoarea:

24

ţa valutară din ţara A b pentru a

fi sch

Pe piaExportatorii din A în B vor oferi pe această piaţă 3.000imbaţi în a, în timp ce cererea de b, pentru importul mărfurilor

din B este de bba 000.22000.1 =× , deci oferta de b > cererea de b, .000b = 2.000b + aur.

edă a pentru a fi schim

impli

ă crească peste punctul superior al aurului, i în aur.

În acest celeaşi, aurul reglân

dezechilibrării pieţei, pentru a modifica cererea şi oferta în scopul menţinerii raporturilor stabil

ionat ca regulator automat.

orduri între state pentru a menţine cursu

ă 1b = 0,25a

Rezolvare:

torităţile majorează oferta de

ceea ce implică realizarea egalităţii: 3Cursul tinde să scadă sub punctul inferior al aurului, ofertanţii de

monedă b încasând o parte din export în aur. Pe piaţa valutară din ţara B

Exportatorii din B vor oferii 1.000 de monbaţi în monedă b, în timp ce cererea pentru importul din A este

de 3.000b × 0,5a = 1.500a, deci oferta de a < cererea de a, ceea cecă realizarea egalităţii: 1.000a + aur = 1.500a. Cursul tinde s

solicitanţii din ţara B urmând să efectueze o parte din plăţcaz, cursurile paritare vor rămâne a

du-le automat. Pe ansamblu, relaţiile valutare vor arăta astfel:

Export marfă A = Export marfă B + aur

B. Prin intervenţia statului Statele intervin pe piaţă, în condiţiile

ite între cursuri, conform acordurilor dintre state, atunci când aurul nu a mai funcţ

PROBLEMA nr. 12. Există acrile constante Enunţ: 1a = 4b implic– ţara A livrează în B mărfuri, obţinând 3.000b; – ţara B livrează în A mărfuri, obţinând 625a.

Ţara B înregistrează un dezechilibru pe piaţa valutară,

exportatorii din B oferind 625a, cererea importatorilor fiind de 750a )25,0000.3( a× , deci oferta de monedă a este mai mică decât cererea

de a şi, ca urmare, cursul lui a exprimat în monedă b poate creşte peste 4b. Pentru a menţine cursul, au

25

mone a, din rezervele valutare, pentru a echilibra cererea de această mone or de 125a = cererea importatorilor de 750a.

a A

rfuri în valoare de 900a.

.000b de către exportatorii de mărfu

dădă, astfel: oferta exportatorilor de 625a + oferta autorităţil

PROBLEMA nr. 13. Dezechilibrul se constată pe piaţEnunţ: – ţara A livrează în ţara B mărfuri în valoare de 3.000b; – ţara B livrează în ţara A măRezolvare: În condiţiile în menţinerii raporturilor de curs, 1a = 4b, ceea ce

implică 1b = 0,25a, apar 2 situaţii: • Intervenţia se realizează în ţara A Pe piaţa valutară a lui A se oferă 3ri, solicitându-se însă de către importatori 3.600b )4900( ba× ,

cererea de a depăşind oferta de a, apar astfel condiţia pentru creşterea cursului monedei a faţă de b peste 0,25.

Pentru a echilibra piaţa, autorităţile din A oferă monedă b, de mărfuri din B, astfel:

ofertap

750a

ă din B va trebui să cumpere surplusul de monedă, adică 50a, restabilindu-se echilibrul, adică: oferta exportatorilor din B de 900a = cerer ăţi-lor di

echilibrând cererea importatorilor din A exportatorilor din A de 3.000b = oferta autorităţilor din A de

600b = cererea im ortatorilor din A de 3.600b. • Intervenţia se realizează în ţara B Pe piaţa valutară din B se solicită de către importatorii din B

)25,0000.3( × , oferindu-se însă de către exportatorii din B 900a, oferta depăşind cererea cu 150a, cursul lui a deteriorându-se, având tendinţa să scadă sub 4b.

Pentru a menţine paritatea de curs stabilită prin acorduri, autoritatea monetar

1ea importatorilor din B de 750a = cererea autorit

n B de 150a.

3.3. Flotarea liberă a cursurilor

Flotarea liberă permite formarea zilnică, în mod liber, a cursurilor, în funcţie de puterea de cumpărare a monedelor, determinată de raportul dintre cererea şi oferta de monedă.

26

efectul schim

odificarea continuă a cursurilor valuta

ursurilor valutare pe perioade poate fi deter-minat

Cursurile valutare ale monedelor a dou ţări, A şi B, care realizează relaţii comerciale reciproce, asigură echivalenţa valorică a schim , fiind în acest caz:

Presupunând că schimburile comerciale internaţionale constituie factorul esenţial al stabilirii cursurilor pe piaţă, se va analiza

burilor comerciale inegale în stabilirea cursurilor valutare. Aceasta implică faptul că modificarea nivelului cursurilor este

determinată de modificarea volumului şi valorii schimburilor. Flotarea liberă implică mre în funcţie de volumul şi sensul schimburilor comerciale inter-

naţionale reciproce dintre ţări, de puterile de cumpărare ale monedelor recunoscute pe plan internaţional.

Evoluţia nivelelor că în funcţie de evoluţia schimburilor comerciale şi de nivelul

cursurilor valutare din perioada anterioară. • Momentul iniţial

ă

burilor

EAbEBa EBacvbEAbcva == ;

Deci: EAb = EBa x cva şi EBa = EAb x cvb

unde: în ţara B, exprimată în b a importatorului;

cursurilor valuta

– Pe piaţa valutară a ţării A Oferta de EAb a exportatorilor se confruntă cu cererea de (EBa-Ya)

a importatorilor, la cursul cva, noul curs al monedei b în moneda a fiind

Eab = valoarea exporturilor ţării A moneda

EBa = valoarea exporturilor ţării B în ţara A, exprimată în moneda a a importatorului.

• Momentul I În cazul modificării valorii tranzacţiilor comerciale de una dintre

ţări sau de către ambele, efectul se regăseşte în modificareare ale celor două monede. Dacă, de exemplu, ţara B îşi reduce valoarea tranzacţiei cu ţara

A cu o valoare Ya, efectul asupra cursului va fi următorul:

:)1(cvb

( )EAb

cvaEBaEAb

cvaYaEBacvbcvb ×=

×−×=

)1()1(

– Pe p alutară a iaţa v ţării B Cererea de EBa a importatorilor din ţara B se confruntă cu o

ofertă (EBa-Ya) a exportatorilor din ţara B, noul curs al monedei a în d: monedă b ( )1(cva ) fiin

)1()1(

EBacvbEAb

YaEBacvbEAbcvacva ×

=−×

×=

• Momentul II Ţara A îşi majoreaz valoareaă exporturilor către ţara B cu Zb, iar

ţara B îşi majorează valoarea exporturilor către ţara A cu Xa. Efectul asupra nivelului cursurilor valutare va fi: – Pe piaţa valutară a ţării A

( ))2(

)2()1()1()2(EAb

cvaEBaZbEAb

cvaXaEBacvbcvb ×=

+×+

×=

– Pe piaţa valutară a ţării B ( )

)2()1(

EBacvbEAb

XaEBacvbZbEAb +

27

)1() cva2(cva ×=

+×

×=

se utilizează următoarele

Pe pă de către exportatorii din ţara A în ţara

ă a importatorilor din A, de 1.800b iţii pe această pia

PROBLEMA nr. 14 Enunţ: La momentul iniţial, între ţările A şi B

cursuri: 1a = 3b, ceea ce implică 1b = 0,33a Analiza se va realiza în două etape. • Etapa I – ţara A exportă în ţara B mărfuri în valoare de 2.400b; – ţara B exportă în ţara A mărfuri în valoare de 600a. Rezolvare:

iaţa valutară a ţării A Oferta de 2.400b propus

B se confruntă cu cererea mai redus)3ba× , fiind cond ţă de diminuare a cursului

monedei b, la 1b = 0,25a, )400.2600( ba600(

÷ .

Pe piaţa valutară a ţării B Cererea de 800a, )333,0400.2( ab× , expr por-imată de către im

tatorii din ţara B, se confruntă cu oferta exportatorilor din ţara B, de numai 600a, cererea depăşind oferta, apar condiţii pentru creşterea cursului monedei a pe piaţa din ţara B, 1a = 4b, )600400.2( ab ÷ .

Noile cursuri evidenţiază deficitul comercial al ţării B în relaţiile A, exprimat prin tendinţa de deteriorare a cursului

mone

rtă în ţara B mărfuri în valoare de 2.700b;

i-au majorat diferenţiat valoarea expor

confruntă cererea importatorilor din A de 3.000b

comerciale cu ţaradei b faţă de moneda a. Enunţ: • Etapa II Presupunem că schimburile comerciale au următoarele valori: – ţara A expo– ţara B exportă în ţara B mărfuri în valoare de 1.000a. Se consideră că raportul de schimb se menţine acelaşi, adică 1a =

3b şi 1b = 0,333a. Rezolvare: Faţă de etapa I, ambele ţări şturilor, existând condiţii de modificare a cursurilor pe cele două

pieţe. Pe piaţa valutară din ţara A

Oferta de 2.700b, exprimată de către exportatorii din A, se )3000.1( ba× , oferta

a de b, şi deci cursul monedei b expri a se va majde monedă b fiind depăşită de cerere

mată în monedă ora, de la 0,33a la 0,37a )37,0700.21000( aba =÷ .

Pe piaţa valutară din ţara B Cererea de 900a )33,0700.2( ab× a importatorilor din ţara B se

va confrunta cu oferta de cămonedă a exprimată de tre exportatorii ţării A în B, de 1.000a, oferta depăşind cererea de monedă a, ceea ce creează condiţii de deteriorare a cursului monedei a exprimată în monedă b, de la 3b la 2,7b )7,2000.1700.2( bab =÷ .

Noile cursB în relaţie cu

uri evidenţiază îmbunătăţirea balanţei comerciale a ţării ţara A, excedentul comercial înregistrat fiind expri eda a. mat prin îmbunătăţire cursului monedei b faţă de mon

28

29

RăsSintetic, evol ste p ată ma

Nr. crt. a Cu i a Cu b

puns: uţia cursurilor e rezent i jos:

Etap rsul lu rsul lui 1. Momentul iniţial 3b 0,33a 2. Etapa I 4b 0,25a 3. Etapa II 2,7b 0,37a

PROBLEMA nr. 15

fost:

ţara A mărfuri în valoare de: Eba = 1000a.

ţinut valoarea exportului din momentul 0, de 4.000

ză valoarea exporturilor către ţara B, faţă de mom

ătre ţara A, faţă de momentul 1, cu 300a.

ine efectele acestor modificări în valoarea schim-burilo de schimb.

are:

; EBa = 1000a

Enunţ: În momentul iniţial 0, relaţiile comerciale între ţările A şi B au

– ţara A a exportat în ţara B mărfuri în valoare de: EAb = 4000b; – ţara B a exportat în În momentul I, relaţiile comerciale s-au modificat astfel: – ţara A şi-a menb; – ţara B îşi reduce valoarea exportului către ţara A, faţă de

momentul 0, cu 100a. În momentul II, relaţiile comerciale s-au modificat astfel: – ţara A majorea

entul 1, cu 400b; – ţara B majorează valoarea exporturilor c

Să se determr comerciale asupra cursurilorRezolvMomentul 0 EAb = 4000b

10004000cva = 4000 = 4b; şi cvb = 1000 = 0,25b.

Momentul I EBa(1) = 1000 - 100 = 900a

abcvb 225,01225,0000.4

490025,0)1( =⇒=×

×=

babacva 44,4225,0114,4144,4

90025,0000.44) ⇒=1( ==⇒=

××=

Momentul II Eab(2) = 4.000 + 400 = 4.400b Eba(2) = 900 + 300 = 1.200a

30

acvb 0)2( 2454,04200.1225, =×

=400.4

×

2, 45401

200.125,0400.4444.4)2( =⇒ 1075,4=

××= ava

rez ă as

c

Răspuns: Sintetic, evoluţia cursurilor valutare se p int tfel:

0 1 2 Moment Cu s r Cu ul monedei a exprimat în moneda b, pe pia ţării B (Cva)

4 4,44 4,07 rsţa

Cu ul monedei b expia

25 0,225 0,245 primat în moneda a, pe 0,rsţa ţării A (Cvb)

4. MONEDA COŞ (MC) PROBLEMA nr. 16 Moneda coş reprezintă o monedă compozită, a cărei valoare

rezultă din valorile unui ansamblu de monede, fiind un etalon convenţional, bază pentru constituirea unei monede reale sau de cont.

Pentru construirea acestei monede sunt importante alegerea monedelor de coş şi determinarea ponderilor monedelor în coş.

Această monedă prezintă o mai mare stabilitate, o distribuire a riscurilor datorită dinamicilor şi sensurilor evolutive diferite ale monedelor de coş.

Fie moneda coş (H) constituită din i monede componente ale coşului (MS).

În momentul iniţial al constituirii coşului se cunosc raporturile de valoare (RV) dintre monede şi participările monedelor (ponderile) la coş (P).

31

n momentul constituirii, luând în conside-rare, pentru stabilirea ponderilor participative, puterea economică a ţărilor participante la coş, precum şi alţi factori econom şi extraeconomici.

cest caz:

Raporturile de valoare iniţiale au fost stabilite pornind de la cursurile valutare ale monedelor de coş di

ici Raporturile valutare iniţiale RV(0) se determină în două moduri: • luând în considerare o monedă reală de referinţă, ca etalon, fie

aceasta R, având în a

)0()0()0(

VRVCRV i

i =

• luând în considerare ca etalon o monedă coş, fie aceasta J, având în acest caz:

)0()0(

VJRVi =

unde: VC = valoarea monedelor din co

)0(VCi

ş, i = 1...n;

monedelor la coş (KV) astfel:

VR = valoarea monedei de referinţă c ă etalon; VJ = valoarea monedei j din coş considerată ca etalon.

În continuare, se determină contribuţiile valorice concrete ale

onsiderat

iii PRVKV ×= )0( Pentru anumite momente, M(1), M(2)....M(t), se cunosc

valuta elor cursurile

coş (MS) expri

re, cv(t), determinate pe piaţă, ale monedmate într-o monedă de referinţă, adică:

)(tPCRunde: PCR = puterea de cumpărare a monedei de referinţă;

PC = puterea de cumpărare a monedelor coş, i. Aceste cursuri valutare (cv) sunt num

)(( tPCcv ii )t =

ite cursuri valutare de referinţă, fiind notate cu cvr.

elaborează matri

cţie de celelalte monede, pornind de la cursurile valuta

În funcţie de cursurile valutare de referinţă (cvr), secea cursurilor valutare încrucişate (MCI), care exprimă fiecare

monedă în funre de referinţă ale acestora, adică de la:

icvrr =1 ceea ce semnifică cursul de referinţă al monedei i din coş.

32

Pe următoarele linii i ale matricei vor fi numărul de unităţi mone e linia respectivă i, luându-se în considerare cursurile valutare de referinţă ale acestora (cvr exprimar cursurilor valutare ale monedei de pe linie în funcţie de toate monedele considerate, notate cu

Pe prima linie a matricei sunt cursurile valutare de referinţă ale monedelor coş.

tare din monedele coş ( jMS ), conţinute de moneda coş de p

), adică ea

)/( jicv . Form de ete inar stui c rs va tar est următoarea: ula d rm e a ace u lu e

)()()/(

tcvtcvjcv t =

S1 ...... Sj ........ MSn

ri

rji

R M .. M ..

R cvr(j) MS1 ... )/( jicv MSi ..... MSn

Vom avea, pe coloane, cursurile valutare ale monedelor i, de pe

linii, în funcţie de monedele j, de pe coloane, m eda j de pe coloane fiind considerată de referinţă.

on

Valoarea, cursul monedei coş (H), exprimată în funcţie de cursurile valutare ale monedelor din coş, cursuri determinate pe baza cursurilor de referinţă, etalon, se determină astfel:

∑ ×=i

tit jicvKVHV )/()(

Se dau, în momentul iniţial de constituire a monedei coş (H), contribuţiile participative, contribuţii valorice concrete (contribu

ipative) ale fiecărei monede la coş, exprimate procentual (ţii

partic KV). Aceste contribuţii se consideră constante, însă ele variază în timp, în funcţie de evoluţia cursurilor valutare ale monedelor constitutive coşului (MS), cursuri notate cu cv, dar şi de modificarea ponderilor monedelor în coş (P).

33

entul M0, devine o monedă reală, omen-tele 1 erta aceste coş, de cont, re de evoluţia cursu

tuirii monedei coş avem:

ori determ

ne cursul monedei coş H în momentele 1 şi 2,

,5 A = 8 B = 16 C = 20 D Rezolvare: • Momentul 1 1. Se stabilesc contribuţiile valorice concrete (KV) ale fiecărei

monede la valoarea monedei coş, în momentul de constituire a acesteia, M(0):

Valoarea monedei coş, cursul acesteia, se determină astfel:

∑ ×=n

itiit cvKVHV )()(

unde: i = moneda coş (MS).

coş, constituită în momDacă moneda precum euro, atunci cursurile valutare ale acesteia, în m,2,... t, se vor forma pe piaţă, în funcţie de cererea şi of

onedăi monede, fostă monedă coş. Dacă ea rămâne o martificială, atunci valoarea sa depinde în continuarilor valutare ale monedelor din coş. Enunţ: Fie moneda coş H constituită din 4 monede: A, B, C, D. În momentul iniţial (0) al consti– participarea procentuală (P) a monedelor la coş: P(a) = 25%; P(b) = 15%; P(c) = 40%; P(d) = 20% – raportul valoric (RV) între monede în momentul M(0), raport

stabil e, dar şi a altor factit pe baza cursurilor valutare iniţialinativi, este:

D 0,3 A = 0,9 B = 1,8 C = 2,4Să se determi

având în vedere cursurile valutare ale monedelor constitutive A, B, C, D faţă de moneda de referinţă R, în momentele 1 şi 2:

M(1): 1 R = 2 A = 7 B = 14 C = 25 D M(2): 1 R = 1

075,03,025,0 =×=KVA

48,04,22,072,08,140,0135,09,015,0

=×==×==×=

KVDKVCKVB

Valoarea ned coş e rez nta ntr ale monedelor participante la coş.

mo ei s te u alt co ibuţiilor valorice

34

2. Se deter ă e rilo alu în ate în momentul M(1), în funcţie c a ne or de moneda de referinţă, în momentul M(1), ev cei:

min matric a cursu r v tare crucişde ursurile valutare le mo del coş faţă

idenţiate pe linia 1 a matri R A B C D

R 1 2 7 14 25 A 0, 1 3,5 7 12,5 5B 0,143 0,286 1 2 3,57 C 0,0714 0,143 0,5 1 1,786 D 0 04 0,, 08 0,28 0,56 1

3. Se determină valoarea monedei coş (H), respectiv cursul aces-teia, exprimată în funcţie de moneda de referinţă (R):

179,004,048,0071472,0143,0135,05,0075,0)/(1 =×+×+×+×=RHV 4. Se determină valoarea lui H, exprimată în funcţie de o

monedă de coş, fie aceasta B: 8919,028,048,05,072,01135,05,3075,0)/(1 =×+×+×+×=BHV

• Momentul 2 1. Se pre buţ ) care rămân

aceleaşi, din mo e2. Se determi şate în M2, în

funcţie de cursu e re er a moneda R:

iau contri iile valorice concrete (KVm ntul 1.

nă matricea cursului valutare încruciril valuta de ref inţă, f ţă de R A B C D

R 1 1,5 8 16 20 A 0,67 1 5,33 10,67 13,33 B 0,125 0,187 1 2 2,5 C 0,156 0,0937 0,5 1 1,25 D 0,05 0,075 0,4 0,8 1

3. Se determină valoarea lui H, exprimată în moneda de referinţă: ( 2034,005,048,0156,072,0125,0135,067,0075,0)/2 =×+×+×+×=R

ată în moneda de coş C: HV

4. Se determină valoarea lui H, exprim087,14,048,05,072,01135,033,5075,0)/(2 =×+×+×+×=BHV

Răspuns: Valorile monedei coş, în funcţie de cele două monede considerate

etalon, în cele două momente, au fost: V1(H/R) = 0,179; V2(H/R) = 0,2034 V1(H/B) = 0,8919; V2(H/B) = 1,087

5. COMPENSAREA BANCARĂ PROBLEMA nr. 17 Compensarea reprezintă o tehnică de plată, de echilibrarea a

încasărilor şi plăţilor prin virament, realizate între bănci pe piaţa interbancară. Aceasta constă în eliminarea reciprocă a soldurilor interbancare la sfârşitul fiecărei zile operative, şi apoi la acoperirea soldurilor negative, deficitare, rămase după compensarea reciprocă, prin împrumuturi pe piaţa interbancară.

Secvenţele operaţiunilor de compensare sunt următoarele: 1) elaborarea matricei soldurilor interbancare (SIB) la sfârşitul

zilei (MSB), şi determinarea soldului total supus compensării (SSC):

∑=i

iSIBSSC

2) identificarea soldurilor iniţiale, existente la sfârşitul zilei precedente, la casa de compensaţie (SIC);

3) realizarea compensării dintre soldurile creditoare şi debitoare intrate în compensare (SIB) ale fiecărei bănci, şi determinarea soldurilor din compensare ale băncilor (SRC), în cadrul matricei de compensare;

4) determinarea, prin însumare, a soldului total rezultat din com-pensare (STC):

∑=j

iSRCSTC

5) determinarea gradului de compensare globală (GCG):

SSCSTCGCG −=1

6) elaborarea matricei acoperirii soldurilor (MAS), având pe linii băncile, iar pe coloane soldurile iniţiale (SIC), soldurile rezultate din compensare (SRC), soldurile operaţionale la casa de compensare (SOB), operaţiunile de împrumuturi pe piaţa interbancară (IPI), şi soldurile finale la casa de compensare (SFC);

7) determinarea soldurilor operaţionale la casa de compensare ale băncilor (SOB):

SRCSICSOB ±=

35

8) determinarea soldului operaţional total la casa de compen-sare (SOT):

∑= j

jSOBSOT

9) acoperirea, prin împrumuturi pe piaţa interbancară (IPI), a soldurilor operaţionale deficitare (negative), şi determinarea soldurilor finale, la sfârşitul zilei, la casa de compensare (SFC):

IPISOBSFC ±= Enunţ: La sfârşitul zilei, intră în procesul de compensare 5 bănci (1, 2, 3,

4, 5) pe baza creanţelor (C) şi datoriilor (D) reciproce, prezentate mai jos:

C(1) = 4(2), 6(3), 7(5); C(2) = 3(1), 5(3), 4(4), 2(5); C(3) = 8(2), 7(4), 5(5); C(4) = 6(1), 3(2), 7(3), 4(5); C(5) = 2(1), 6(2), 5(3). Soldurile iniţiale la casa de compensare au fost următoarele:

SIC(1) = 6, SIC(2) = 0, SIC(3) = 1, SIC(4) = 3, SIC(5) = 5. Să se determine soldurile finale ale compensării, adică soldurile

finale ale băncilor la casa de compensare (SFC). Rezolvare: 1. Se elaborează matricea soldurilor interbancare la sfârşitul zilei

(MSB), având pe coloane băncile cu creanţe, creditoare (BC), iar pe linii băncile cu datorii, debitoare (BD), ultima linie şi ultima coloană cumulând debitele şi creditele totale ale fiecărei bănci:

BC

BD 1 2 3 4 5 T

36

1 – 3 0 6 2 11 2 4 – 8 3 6 21 3 6 5 – 7 5 23 4 0 4 7 – 0 11 5 7 2 5 4 – 18 T 17 14 20 20 13 84

2. Se elaborează matricea de compensare, având pe linii băncile, iar pe coloane sumele în compensare (SIB) de debit şi de credit, ale băncilor şi soldurile rezultate din compensare (SRC), debitoare şi creditoare, ale băncilor:

Indicator

Bancă SIB SRC

37

D C D C 1 11 17 – 6 2 21 14 7 – 3 23 20 3 – 4 11 20 – 9 5 18 13 5 – T 84 84 15 15 3. Se determină gradul de compensare globală:

%4,82824,0176,0184151 ==−=−=GCG

4. Se elaborează matricea acoperirii soldurilor:

Indicator Bancă

SIC SRC* SOB IPI SFC

1 6 +6 12 – 9 3 2 0 – 7 – 7 +7 0 3 1 – 3 – 2 +2 0 4 3 +9 +12 – 12 5 5 – 5 0 – 0 T 15 0 15 0 15

*soldurile debitoare sunt cu –, iar cele creditoare cu + Răspuns: Soldurile finale la casa de compensaţie sunt:

SFC(1) = 3; SFC(2) = 0; SFC(3) = 0; SFC(4) = 12; SFC(5) = 0.

6. MULTIPLICATORII MONETARI Multiplicatorii monetari reprezintă indicatori care măsoară

capacitatea de creaţie monetară a economiei, a sistemului bancar al acesteia, capacitate exprimată ca raport dintre o mărime care exprimă cantitatea de monedă, masa monetară, din economie, şi o altă mărime care exprimă moneda primară, agregatul monetar de bază.

PROBLEMA nr. 18. Multiplicatorul bazei monetare (mb) Acest indicator se numeşte şi multiplicatorul monetar Baza monetară (BM) reprezintă moneda centrală, fiind formată

din rezervele băncilor (R) la Banca Centrală şi numerarul în circulaţie (N).

RNBM += REROR +=

unde: RO = rezerve obligatorii; RE = rezerve excedentare.

roDRO ×= unde: D = valoarea depozitelor considerate pentru determinarea RO;

ro = rata rezervelor minime obligatorii, exprimată ca procent din D.

rnrerorn

DNREro

DN

mb++

+=

++

+=

11

unde: rn = rata numerarului; re = rata rezervelor excedentare.

BMmbMM ×= unde: MM = masa monetară.

Enunţ: Pe ansamblul sistemului bancar se cunosc următoarele valori ale

unor variabile monetare: N = 25 mld. lei; D = 225 mld. lei; ro = 15% sau 20%; RE = 5 mld. lei.

Să se determine: 1) baza monetară;

38

2) multiplicatorul monetar al bazei monetare; 3) masa monetară. Rezolvare: Rezolvarea se face în cele două situaţii ale lui ro. 1) baza monetară:

lei .mld 75,632575,38BMlei .mld 75,38575,33R

lei .mld 75,3315,0225RO

=+==+==×=

lei .mld 752550BMlei .mld 50545R

lei .mld 4520,0225RO

=+==+=

=×=

2) multiplicatorul bazei monetare:

926,3283,0111,1

22525515,0

225251

==+

+

+=mb

336,3333,0111,1

2252552,0

225251

==+

+

+=mb

3) masa monetară: 28,25075,63926,3MM =×= mld. lei

MM 22,25075336,3 =×= mld. lei Răspuns: Masa monetară în cele două situaţii este de 250,28 mld. lei şi de

250,22 mld. lei, diferenţa nesemnificativă dintre ele, în cele două situaţii, datorându-se influenţelor inverse ale modificării lui BM şi mb.

PROBLEMA nr. 19. Multiplicatorul creditului (mc) Acest indicator exprimă impactul modificării rezervelor bancare,

şi prin aceasta a bazei monetare, asupra capacităţii de creaţie monetară a sistemului bancar, asupra potenţialului de creditare a băncilor. În cazul creşterii în timp a rezervelor bancare la Banca Centrală ( RΔ ), şi deci a bazei monetare ( BMΔ ), se va înregistra o creştere a volumului creditelor ( CΔ ), o multiplicare a acestora, fenomen evidenţiat de către mc.

BMmcCBMCmc Δ×=Δ⇒

ΔΔ

=

39

O schimbare în volumul creditelor rezultă din schimbarea volu-mului depozitelor şi a totalului rezervelor, adică rezervele obligatorii şi excesul de rezerve.

)( ERRODC Δ+Δ−Δ=Δ , de unde, ( ) DreroC Δ×++=Δ 1

Compoziţia bazei monetare, RERONBMRERONBM Δ+Δ+Δ=Δ⇒++=

se poate rescrie astfel: ( ) DrerornBM Δ×++=Δ ,

determinând DΔ , se obţine ( )rerornBMD ++Δ=Δ

şi înlocuind în ecuaţia lui CΔ , se obţine: ( )( ) BM

rerornreroC Δ×++++

=Δ1

rezultă că:

rerornreromc++++

=1

Enunţ: Sistemul bancar dispune de un volum al depozitelor în valoare

de 51.250 mld. lei, numerarul în circulaţie fiind de 3.075 mld. lei, iar rata rezervelor obligatorii de 10%, sistemul nedispunând de rezerve excedentare.

Banca A primeşte un împrumut extern de 500 mil. euro, în con-diţiile unui curs valutar de 1 euro = 4,1 lei, dispunând astfel de un exces de lichiditate, de rezerve pe care-l va folosi la creditarea economiei.

Să se determine cantitatea de monedă nou creată în economie, şi volumul total al depozitelor (D). CΔRezolvare: Se dă: D = 51.250 mld. lei; N = 3.075 mld. lei; ro = 0,10; ER = 500 mil. euro.

40

Se determină:

lei .mld 250.10050.2125.5075.3BMlei .mld 125.51,0250.51RO

04,0250.51050.2re06,0250.51075.3rn

lei .mld 050.21,4500ER

=++==×=====

=×=

Multiplicatorul creditului va fi:

7,52,0

14,104,01,006,0

04,01,01==

++++

=mc

În acest caz, creşterea valorii creditelor, deci a masei monetare, va fi: .lei .mld 425.58250.107,5C =×=Δ

Răspuns: Multiplicatorul creditului este de 5,7, iar valoarea creditelor a

crescut cu 58.425 mld. lei.

7. VITEZA DE ROTAŢIE A MONEDEI PROBLEMA nr. 20 Viteza de rotaţie a monedei (V) reprezintă de câte ori o unitate

monetară este cheltuită, în medie, într-un an pentru consumul final de bunuri şi servicii, sau în sens larg, numărul de tranzacţii pe care le foloseşte o unitate timp într-un an. Ea depinde de trei variabile:

• cantitatea de monedă disponibilă, adică masa monetară ca rezultat al ofertei de monedă (M);

• cantităţile de produse tranzacţionate, vândute şi cumpărate cu monedă (Q);

• preţurile produselor (P); Formula de calcul este următoarea:

MY

M

PQV i

ii

=×

=∑

unde: Y = produsul intern brut sau producţia globală.

41

Enunţ: Considerăm, în mod simplificat, o economie în care sunt tran-

zacţionate 3 produse, având cantităţile şi preţurile, în momentele 1 şi 2 prezentate mai jos:

Momentul 1 Momentul 2 ProdusQ P Q P

1 10 150 15 120 2 30 20 40 50 3 15 35 30 60

Oferta de monedă în cele două momente a fost M1 = 875 u.m. şi

M2 = 1.120 u.m. Să se determine cu cât se modifică viteza de rotaţie a monedei în

momentul 1, comparativ cu momentul 2. Rezolvare: Se determină viteza de rotaţie în cele două momente, şi se face

raportul procentual între ele, formula integrată fiind:

( )( ) ( )

MI

IPQ

MII

IIPQV

iiii ∑∑ ×÷

×=Δ 33%

Aplicând formula pe datele din tabel, obţinem:

( ) =×+×+×

÷×+×+×

=Δ875

35152030150101120

6030504012015% V

%16363,106,358752675

1120600.5

==÷=÷=

Răspuns: Dacă volumul tranzacţiilor, măsurat prin suma produselor dintre

cantităţi şi preţuri, a crescut cu 109% (5.600/2.675 – 1), masa mone-tară a crescut numai cu 28% (1.120/875 – 1), deci valoarea tranzac-ţiilor a crescut mai mult decât valoarea masei monetare, a ofertei de monedă, ceea ce determinat accelerarea vitezei de rotaţie a monedei cu 63%.

42

8. ARBITRAJE Valorificarea plasamentelor de capital pe pieţele valutare depinde de

evoluţia cursurilor valutare şi a ratelor dobânzii la termen pe aceste pieţe. Opţiunile investitorilor se realizează, în principal, conform

formulei: ipv epv FKK sauFKK ×=+=

unde:

( )ep

te rd

cvcvF +×= 1

( )ii rdF += 1

( ) ( )ep

ti rd

cvcvrd +×=+ 11

Semnificaţia simbolurilor este următoarea: rd(i) = rata dobânzii pe piaţa internă; rd(e) = rata dobânzii pe piaţa externă; cv(t) = cursul valutar în momentul valorificării (scadenţei); cv(p) = cursul valutar în momentul contractării plasamentului; F(i) = factor de valorificare internă; F(e) = factor de valorificare externă; K(p) = capitalul investit (plasat); K(v) = capitalul valorificat, obţinut la termen. Investitorul alege plasamentul în funcţie de mărimea factorului

de valorificare. PROBLEMA nr. 21. Arbitrajul ratelor dobânzii pe piaţa valutară Enunţ: Un investitor american doreşte să plaseze 10 milioane de dolari,

pentru o perioadă de 1 an, având următoarele informaţii referitoare la piaţa internă, cea europeană şi cea britanică.

Piaţa rd(%) cv(p) cv(t)

– americană 12 – – – europeană 10 0,76 0,79 – britanică 14 0,53 0,50

43

Să se determină piaţa cea mai avantajoasă pentru plasarea capitalului.

Rezolvare: 1. Se determină factorul de valorificare pe cele trei pieţe: F(dolar) = 1 + 0,12 = 1,12 F(euro) = ( ) 143,11,0176,079,0 =+× F(lire) = ( ) 075,114,0153,050,0 =+× 2. Se determină capitalul valorificat pe cele trei pieţe: Kv (dolar) = dolari 000.200.1112,1000.000.10 =× Kv (euro) = dolari 000.430.11143,1000.000.10 =× Kv (lire) = dolari 000.750.10075,1000.000.10 =× Răspuns: Plasamentul cel mai eficient este pe piaţa europeană, iar cel mai

ineficient pe piaţa britanică. PROBLEMA nr. 22. Arbitrajul valutar Enunţ: În momentul t, cotaţiile valutare pe trei pieţe semnificative au

fost următoarele: Piaţa franceză: • 1 dolar = 0,750 euro; • 1 liră = 1,44 euro. Piaţa britanică: • 1 dolar = 0,49 lire; • 1 euro = 0,72 lire. Piaţa americană: • 1 liră = 1,98 dolari; • 1 euro = 1,31 dolari. Să se determine rata de câştig pe care o înregistrează un francez

prin realizarea unui arbitraj favorabil între cele trei valute, pentru o investiţie de 5 milioane euro.

Rezolvare: În tabelul de mai jos sunt prezentate cursurile directe (scris

normal), inverse (italic) şi încrucişate (îngroşat) ale celor trei monede pe cele trei pieţe.

44

Valuta Piaţa

euro – dolar euro – liră dolar – liră

45

E / D D / E E / L L / E D / L L / D

– franceză 0,750 1,333 1,44 0,694 1,92 0,521 – britanică 0,681 1,469 1,389 0,72 2.041 0,49 – americană 0,763 1,31 1,511 0,662 1,98 0,505

Arbitrajul se realizează pe două căi, fiecare cale realizându-se în

trei secvenţe, în final rezultând suma de euro obţinută prin arbitrajul valutar, vizând cele mai favorabile cursuri la vânzare şi la cumpărare.

• Calea I: euroliredolarieuro →→→a) cu euro cumpără dolari pe piaţa americană, la cursul

încrucişat de 1 euro = 1,469 dolari: dolari 000.345.7469,1000.000.5 =×

b) cu dolarii cumpără lire pe piaţa franceză, la cursul încrucişat de 1 dolar = 1,521 lire:

lire 745,3826521,0000.345.7 =× c) cu lirele cumpără euro pe piaţa americană, la cursul încrucişat

de 1 liră = 1,511 euro: euro 211.782.5511,1745.826.3 =×

Coeficientul de multiplicare, K(m), prin arbitraj a sumei investite este:

15676,19243,00692,1

31,144,149,098,175,072,0

31,198,1

44,1750,0

49,072,0511,1521,0469,1)( ==

××××

=××=××=mK

Suma de euro obţinută (SEO) pe această cale de arbitraj este de:

euro 800.783.515676,1000.000.5SEO =×=

• Calea II: euro dolarilireeuro →→→a) cu euro cumpără lire pe piaţa britanică la cursul direct de

1 euro = 0,72 lire: lire 000.600.372,0000.000.5 =×

b) cu lirele cumpără dolari pe piaţa britanică la cursul invers de 1 liră = 2,041 dolari:

dolari 600.347.7041,2000.600.3 =×

c) cu dolarii cumpără euro pe piaţa americană, la cursul invers de 1 dolar = 0,763 euro:

euro 219.606.5763,0600.347.7 =× Coeficientul de multiplicare prin arbitraj a sumei investite este de:

1217,16419,072,0

31,149,072,0

31,11

49,0172,0763,0041,272,0)( ==

×=××=××=mK

Suma de euro obţinută pe această cale de arbitraj este de: euro 500.608.51217,1000.000.5SEO =×=

Comparând cele două căi de arbitraj, se constată următoarele: 1. Prima cale oferă un câştig de euro (CE) în valoare de: CE (I) = 5.783.800 – 5.000.000 = 783.800 euro Rata de câştig (RC) fiind de:

%67,15100000.000.5

800.783)( =×=IRC

2. A doua cale oferă un câştig de euro în valoare de: CE(II) = 5.608.500 – 5.000.000 = 608.500 euro Rata de câştig fiind de:

%17,12100000.000.5

500.608)( =×=IIRC

3. Prima cale de arbitraj este mai avantajoasă, câştigul fiind mai mare cu:

783.800 – 608.500 = 175.300 euro 4. Rata sporului de câştig (RSC) în cazul primei căi este de:

%8,28608500175300

608500608500800.783

==−

=RSC

Răspuns: Rata de câştig în cazul primei căi este de 28,8%, câştigul fiind

de 175.300 euro. PROBLEMA nr. 23. Arbitrajul valutar al ratei dobânzii Enunţ: Un european deţine 20 milioane de euro şi doreşte să-i inves-

tească în active americane, exprimate în dolari, cu o rată a dobânzii de 10%, în timp ce rata dobânzii la activele exprimate în euro este de 7%.

46

Să se determine rezultatul investiţiei în active americane, comparativ cu investiţia în active europene, după 1 an, ştiind că în momentul realizării investiţiei, cursul euro exprimat în dolari pe piaţa americană a fost 1 euro = 1,25 dolari, iar în momentul final, după 1 an, cursul a fost 1 euro = 1,28 dolari.

Rezolvare: Se fac notaţiile: rd = rata dobânzii la activele americane, exprimate în dolari: 10%; re = rata dobânzii la activele europene, exprimate în euro: 7%; CS(0) = cursul euro în dolari în momentul iniţial: 1,25; CS(1) = cursul euro în dolari după 1 an: 1,28%; VI(E) = valoarea investiţiei iniţiale în active, exprimată în euro:

20 milioane euro. Algoritmul rezolvării este următorul: 1) se transformă euro în dolari pe piaţa americană:

CSEVIDVI 000.000.2525,1000.000.20)0()()( =×=×= dolari 2) se investeşte suma de dolari în active americane şi se

determină suma obţinută după 1 an: dolari 000.500.271,1000.000.25rd)D(VI)D(VF =×=×=

3) se transformă suma obţinută în euro, la cursul zilei: euro 375.484.2128,1000.500.27)1(CS)D(VF)E(VF =÷=×=

4) se determină valoarea finală a investiţiei în active europene: euro 000.400.2107,1000.000.20re)E(VI)E(IF =×=×=

5) se determină rezultatul comparativ al investiţiei pe cele două pieţe: euro 375.84000.21400375.484.21)E(IF)E(VFRI =−=−=

Agregând algoritmul de calcul, vom avea:

euro 375.840042187,0000.000.20

07,11,128,125,1000.000.20Kvd)E(VIrerd

)1(CS)0(CS)E(VIRI

=×=

=⎥⎦

⎤⎢⎣

⎡−××=×=⎥

⎦

⎤⎢⎣

⎡−××=

Termenul din paranteză îl numim coeficientul de arbitraj valutar al ratei dobânzii (Kvd) adică,

rerdCSCSKvd −×=

)1()0(

, în cazul nostru fiind 0,0042187.

47

Răspuns: Se constată că, şi în condiţiile deteriorării cursului dolarului între

cele două momente, ecartul de rată a dobânzii pe cele două pieţe asigură un câştig de 84.375 mii euro (0,42%).

9. REZERVE MINIME OBLIGATORII Respectarea normei ratei rezervei minime obligatorii de către

bancă se poate determina prin următorii indicatori:

100)(

1

1 ××

=

∑

∑

=

=n

ii

n

iii

D

roDnro

100)()(

1

×=

∑=

n

iiD

eRVerr

∑=

=m

jjALDL

1

100

1

1 ×=

∑

∑

=

=n

ii

m

jj

D

ALrl

unde: ro(n) = rata rezervelor minime obligatorii la banca X; iD = tipuri (i) de depozite; iro = rata rezervei stabilită, normată pentru depozitele de tip Di;

RV(e) = rezervele efective ale băncii la Banca Centrală; rr(e) = rata efectivă a rezervelor băncii la Banca Centrală; AL = active lichide (j) deţinute de către bancă; DL = disponibilităţile lichide totale deţinute de către bancă; rl = rata rezervei lichide a băncii X.

48

PROBLEMA nr. 24. Relaţia rezerve-credite Enunţ: Sintetic, banca X prezintă următorul bilanţ:

Activ Pasiv Casa 100 Capital 1.600 Bonuri de tezaur 1.200 Depozite (D) 8.100 Credite (C) 6.000 Rezerva minimă obligatorie (RO) 1.200 Imobilizări 900 Total activ 9.700 Total pasiv 9.700

Să se stabilească cu cât trebuie să se modifice rata rezervelor minime obligatorii (ro) pentru ca nivelul creditelor (C) să scadă (mc) cu 5%, în condiţiile în care banca nu operează pe piaţa monetară.

Rezolvare:

ro = 100DRO × = 1008100

1200 × = 14,8%

m.u 30005,0000.6mcCC −=−×=×=Δ . Pentru ca nivelul activului să nu se schimbe, presupunem că

banca îşi măreşte cu 300 u.m. rezervele minime obligatorii (RO). ROm = RO + ΔC = 1200 + 300 = 1500.

rom = 100DmRO

× = 10081001500 × = 18,5%

Δro = rom – ro = 18,5 – 14,8 = 3,7 puncte procentuale unde: ro = rata rezervelor minime obligatorii;

RO = rezervele minime obligatorii; D = depozite; ΔC = modificarea absolută a creditelor; C = credite; mc = modificarea procentuală a creditelor; ROm= rezervele minime obligatorii modificate; rom = rata rezervelor minime obligatorii modificate; Δro = modificarea ratei rezervelor minime obligatorii.

49

Răspuns: Rata rezervelor minime obligatorii a crescut cu 3,7 puncte procentuale. PROBLEMA nr. 25. Respectarea normei rezervelor minime

obligatorii Enunţ: Legislaţia bancară în ţara X prevede obligaţia băncilor comer-

ciale de a-şi constitui rezerve minime obligatorii (RO) diferenţiat pe categorii de depozite, în următoarele procente:

– = 20% pentru depozitele la vedere; 1ro– = 15% pentru depozitele pe termen scurt; 2ro– = 10% pentru depozitele pe termen lung. 3roSă se aprecieze modul de respectare a acestor norme de către

banca comercială A, conform datelor din bilanţul de mai jos. Activ Pasiv Casa 1.500 Depozite la vedere 18.000 Depozite la Banca Centrală 4.400 Depozite pe termen scurt 11.000 Depozite la alte bănci 1.800 Depozite pe termen lung 6.000 Obligaţiuni de stat 3.700 Alte pasive 3.000 Credite 25.500 Capital 2.000 Alte active 3.100 Total activ 40.000 Total pasiv 40.000

Rezolvare: 1) stabilirea necesarului de rezerve minime obligatorii:

∑=

×=3

1)(

iii DronRO

unde i reprezintă tipul de depozit şi rata caracteristică a rezervelor obligatorii.

Depozite la vedere 18.000 x 20% = 3600 Depozite pe termen scurt 11.000 x 15% = 1650 Depozite pe termen lung 6.000 x 10% = 600

Total = 5850 850.5600650.1600.31,0000.615,0000.112,0000.18)( =++=×+×+×=nRO

50

2) determinarea poziţiei monetare a băncii faţă de Banca Centrală: 450.1850.5400.4)()( −=−=−=Δ eROnROR

unde:RO(n) = rezervele obligatorii necesare, conform normelor bancare; RO(e) = rezervele deţinute de către bancă la Banca Centrală. Răspuns: Banca Comercială deţine o poziţie monetară negativă faţă de

Banca Centrală de –1450 u.m., deci un deficit de rezervă minimă obligatorie, fiind necesară completarea acestuia fie din depozitele proprii, fie din împrumuturi contractate.

PROBLEMA nr. 26. Respectarea normei rezervelor Enunţ: Bilanţul sintetic al băncii X este prezentat mai jos:

Activ Pasiv Casa (CS) 300 Capital 5.000 Depozite la Banca Centrală (RO) 5.000 Depozite în cont curent 18.000 Depozite la alte bănci (DB) 200 Depozite la vedere 14.000 Bonuri de tezaur (BT) 500 Depozite pe termen scurt 24.000 Credite 62.500 Depozite pe termen lung 10.000 Alte active 2.500 Total activ 71.000 Total pasiv 71.000

Conform legii, băncile comerciale sunt obligate să-şi constituie rezerve astfel:

a) depuneri în cont curent 15%; b) depozite la vedere 8%; c) depozite pe termen scurt 6%; d) depozite pe termen lung 4%. Să se determine în ce măsură banca respectă norma rezervei

minime obligatorii. Rezolvare:

%57,8100000.66

660.5

100000.10000.24000.14000.18

04,0000.1006,0000.2408,000.1415,0000.18)(

=×=

=×+++

×+×+×+×=nro

%57,7100000.66

000.5)( =×=ero

51

DL = CS + RO +DB + BT = 300 + 5.000 + 200 + 500 =6.000

%1.9100000.66

000.6=×=rl

Răspuns: Banca nu respectă rata rezervei la Banca Centrală (ro(e) < ro(n)),

însă depăşeşte, prin rata rezervei lichide, norma stabilită (rl > ro(n)). ro(e) – ro(n) =7,57 – 8,57= –1 punct procentual; rl – ro(n) = 9,1– 8,57= + 0,53 puncte procentuale.

10. CREDITAREA ECONOMIEI PROBLEMA nr. 27. Credite riscante Enunţ: Referitor la situaţia creditului la nivelul sistemului bancar, într-o

perioadă considerată, se cunosc următoarele date: • rata rentabilităţii financiare a sistemului bancar, ROE= 15%; • rata rentabilităţii economice a sistemului bancar, ROA = 2,5%; • ponderea creditelor în totalul activelor bancare, PCA = 55%; • rata de capitalizare a creanţelor riscante, RCR = 3%; • creditul intern total, CIT = 390.000 mld. lei. Să se determine valoarea creditelor riscante (CRS) (restante şi

îndoielnice) în perioada considerată. Rezolvare: 1. Din formulele de calcul ale lui ROA şi ROE se deduce valoa-

rea activelor totale (AT) ale sistemului bancar în funcţie de capitalul propriu (CP) al sistemului:

ATROAPRATPRROA ×=⇒=

CPROEPRCPPRROE ×=⇒=

unde: PR = profitul. Se constată egalitatea:

ROACPROEATCPROEATROA ×

=⇒×=×

52

2. Din formula de calcul a lui PCA se deduce AT în funcţie de valoarea creditului intern total (CIT):

PCACITAT

ATCITPCA =⇒=

3. Din formula de calcul a lui RCR se deduce valoarea capitalului propriu al sistemului (CP) în funcţie de creditele restante ale sistemului:

RCRCRSCP

CPCRSRCR =⇒=

4. Se substituie valorile deduse ale lui AT şi CP în prima egalitate:

PCAROERCRROACITCRS

ROARCRCRSROE

PCACIT

××

×=⇒×

=

5. Se înlocuiesc valorile cunoscute din egalitatea de mai sus şi se obţine valoarea creditelor riscante:

CRS0825,0

00075,0000.39055,015,003,0025,0000.390 ×=

××

×= =

545.300909,0000.390 =×= mld. lei Răspuns: Valoarea creditelor riscante din cadrul sistemului bancar este de

3.545 mld. lei. Banca Centrală utilizează instrumente, precum rezervele minime

obligatorii şi operaţiunile pe piaţa interbancară pentru a influenţa volumul creditelor în economie.

PROBLEMA nr. 28. Rezerve şi operaţiuni pe piaţă Enunţ: • La momentul 1, posturile din bilanţul băncilor se prezentau astfel: Banca Centrală (BE): activele sunt formate din (în mld. lei): – aur şi devize = 2.000; – bonuri de tezaur = 5.000; – credite către bănci comerciale = 12.000. Băncile comerciale (BC): – depozite = 50.000; – bonuri de tezaur = 6.000; – rata rezervelor minime obligatorii 15%; – rezervele minime obligatorii: 50.000 × 0,15 = 7.500.

53

54

• La momentul 2, rata rezervelor se reduce la 12%, băncile comerciale cumpărând totodată de la Banca Centrală bonuri de tezaur în valoare de 3.000 mld. lei.

Să se determine, în cele două momente: a) valoarea bancnotelor emise de Banca Centrală; b) volumul creditelor acordate economiei. Rezolvare: • În momentul 1, bilanţurile băncilor se prezintă astfel:

Banca Centrală Active şi devize 2.000 Rezerve minime obligatorii 7.500 Bonuri de trezorerie 5.000 Bancnote (numerar) 11.500 Credite 12.000 Total 19.000 Total 19.000

Băncile comerciale Rezerve minime 7.500 Depozite 50.000 Bonuri de trezorerie 6.000 Credite 36.500 Total 50.000 Total 50.000

• În momentul 2: – rezervele minime obligatorii = 50.000 x 0,12 = 6.000 mld. lei – valoarea bonurilor de tezaur:

BE = 5.000 – 3.000 = 2.000; BC = 6.000 + 3.000 = 9.000.

Bilanţurile celor două bănci se prezintă astfel: Banca Centrală

Active şi devize 2.000 Rezerve minime 6.000 Bonuri de tezaur 2.000 Numerar 10.000 Credite 12.000 Total 16.000 Total 16.000

Băncile comerciale Rezerve minime 6.000 Depozite 50.000 Bonuri de trezorerie 9.000 Credite 35.000 Total 50.000 Total 50.000

Răspuns: Momentul 1: a) 11.500; b) 36.500; Momentul 2: a) 10.000; b) 35.000.

Se observă că faţă de momentul 1, în momentul 2 volumul credi-telor s-a redus cu 1.500 mld. lei, iar numerarul s-a redus de asemenea cu 1.500 mld. lei.

11. TAXA SCONTULUI Scontarea semnifică reducerea valorii nominale a unei creanţe,

titlu financiar sau efect de comerţ, reducere egală, ca valoare, cu dobânda datorată pe perioada rămasă până la scadenţa creanţei. Termenul de rescontare semnifică acţiunea Băncii Centrale de a cumpăra, prin scontare, hârtiile de valoare, titluri şi efecte de comerţ, prezentate de către operatorii pe piaţa monetară, de regulă bănci comerciale, aceştia primind în schimb monedă centrală.

Scontul reprezintă o sumă de bani rezultată din diferenţa dintre valoarea nominală a titlului şi preţul de vânzare al acestuia.

Taxa scontului exprimă, în mod relativ, costul procurării capitalului de către debitor, o bancă comercială, prin scontarea efectelor de comerţ, pe care le deţine, la Banca Centrală, în schimbul procurării de monedă centrală, exprimarea acesteia făcându-se sub formă de coeficient sau procent.

Randamentul exprimă gradul de valorificare a capitalului de către creditor, în cazul investiţiei financiare, reprezentat de un coeficient sau procent.

Simbolic, variabilele problemei se notează astfel: Kn = valoarea nominală a titlului, a efectului de comerţ; Kp = valoarea negociată a titlului (preţul de vânzare, valoarea plătită); Nz = numărul de zile rămase până la scadenţa titlului; Sc = scontul; Ts = taxa scontului; Rs = randamentul scontării. Sc = Kn – Kp

T = sScKn

360Nz

×

R = ScKp

360Nz

×

55

PROBLEMA nr. 29. Determinarea taxei scontului şi a randa-mentului

Enunţ: Banca Centrală din ţara X vinde în săptămâna a 20-a a anului

400 bonuri de tezaur, cu valoarea nominală a titlului de 30.000 u.m. şi scadenţa peste 120 zile, preţul de vânzare fiind 28.900 u.m.

Să se determine: a) taxa scontului pentru această operaţiune, din punctul de

vedere al debitorului; b) randamentul operaţiunii din punct de vedere al creditorului. Rezolvare: Sc = 30.000 – 28.900 = 1100 u.m.

T = s110030.000

360120× = 0,11 = 11%

R = 110028.900

360120× = 0,114 = 11,4%

Răspuns: T = 11%; R = 11,4%. s PROBLEMA nr. 30. Modificarea taxei scontului Enunţ: La data de 15.04, anul N, se oferă spre scontare un efect de

comerţ cu o valoare nominală de 12.000 u.m., a cărui scadenţă este peste 3 luni. Taxa scontului este de 10%, iar comisionul de acceptare a operaţiunii de 0,7%, comisionul fix pe efect de comerţ de 15 u.m., taxa de comision fix de 15%. Din partea băncii se vor adăuga la scadenţă 3 zile.

Să se determine: 1) valoarea AGIO (AGIO cuprinde toate plăţile suportate de

către debitor pentru procurarea capitalului (lichidităţii)); 2) taxa scontului modificată. Rezolvare: Simbolurile variabilelor sunt: NZ = număr de zile al operaţiunii (durata); Kn = valoarea nominală a titlului; TS = taxa de scont;

56

rc = rata comisionului de acceptare; Cf = comisionul fix; rf = rata comisionului fix.

1. Durata operaţiunii (Do), considerând luna de 30 zile, este: Do = 3 x 30 + 3 = 93 zile (Nz) 2. Scontul perceput este:

.m.u 310100360

931200010100360

NKTS zns

c =×

××=

×××

=

3. Comisionul de acceptare:

.m.u 7,21100360

937,012000100360

rNKC nzn

a =×

××=

×××

=

4. Taxa comisionului fix: Tf = Cf x rf = 15 x 15% = 2,25 u.m. AGIO = Sc + Ca + Cf + Tf = 310 + 21,7 + 15 + 2,25 = 348,95 u.m. Luând în considerare valoarea AGIO, taxa de scont modificată,

Ts(m), va fi:

Ts(m) = Nz Kn 100360

×××AGIO

= 93 12.000100 360 348,95

××× = 11,25%

Răspuns: Se constată că Ts(m) > Ts cu o diferenţă procentuală pozitivă,

determinată astfel: Ts(m) – Ts = 11,25 – 10 = 1,25 puncte procentuale. PROBLEMA nr. 31. Scontarea poliţei Enunţ: La data de 01.04 a anului N este achiziţionată o poliţă la preţul

de 25.000 u.m., cu scadenţa peste 9 luni. Rata dobânzii (taxa de scont) este de 12%. Posesorul poliţei se prezintă la scontare cu 3 luni mai devreme decât momentul scadenţei.

Să se determine: 1) valoarea nominală a poliţei la scadenţă (valoarea finală);

57

2) valoarea poliţei la momentul scadenţei (cursul poliţei); 3) valoarea scontului. Rezolvare: Simbolurile variabilelor sunt: Ds = durata operaţiunii până la scadenţă; Ts = taxa de scont; Kp = preţul plătit (de piaţă) al poliţei; Dc = durata până la scontare a operaţiunii titlului.

1. Valoarea la scadenţă a titlului Kn:

=×

××+=100360

DsTsKpKpKn

250.2710036030912000.25000.25 =××

××+ u.m.

Kn reprezintă valoarea poliţei în cazul neînstrăinării acesteia. 2. Cursul poliţei, adică valoarea acesteia în momentul scontării:

=×−

××+=100360DcDsTsKpKpKs

( ) 500.26100360

303912000.25000.25 =××−

××+= u.m.

3. Valoarea scontului va fi: Sc = Kn – Ks = 27.250 - 26.500 = 750 u.m. sau

.m.u 750100360

)303(1225000100360

DKTS CNS

C =×

×××=

×××

=

Răspuns: Valoarea la scadenţă a poliţei = 27.250 u.m. Valoarea scontată a poliţei = 26.500 u.m. Valoarea scontului = 750 u.m.

58

12. SITUAŢIA MONETARĂ

Problema nr. 32 Situaţia monetară a ţării A, în doi ani consecutivi, este eviden-

ţiată prin următoarele variabile (V):

Nr. crt.

Indicatorul (I) V Anul 1 Anul 2

1. Active externe AE 12.200 40.150 2. Credit total intern CIT 31.450 47.430 3. Credit intern neguvernamental CNG 26.840 35.900 4. Credit intern neguvernamental în lei CNL 16.940 16.230 5. Credit intern neguvernamental în lei pe t.s. CNS 14.150 12.850 6. Pasive externe PE 12.925 24.390 7. Numerar în circulaţie NC 5.400 9.200 8. Disponibilităţi la Banca Centrală DB 1.590 2.780 9. Numerar în casieriile băncilor NB 300 480 10. Disponibilităţi la vedere DV 5.790 9.530 11. Economiile populaţiei EP 8.800 20.165 12. Depozite în lei la termen DLT 3.270 5.570 13. Depozite în valută ale rezidenţilor DVR 7.085 17.685 14. Ratele medii ale dobânzilor active RDA 52 67 15. Inflaţia (%) F 38 154 16. Produsul intern brut PIB 108.920 252.925

Pe baza situaţiei monetare prezentate se pot determina următorii indicatori monetari:

1. Indicii evoluţiei indicatorilor monetari (IE):

100VVIE

1

2×=

De exemplu, indicele depozitelor la termen,

100270.3570.5)DLT(IE =×= 170,33%

2. Activele bancare totale (AT): AT = AE + CIT = AE + AI AT(1) = 12.200 + 31.450 = 43.650 u.m.

unde: CIT reprezintă activele interne (AI). 59

3. Pasivele interne (PI): PI = AT – PE = PT – PE PI(1) = 43.650 – 12.925 = 30.725 u.m.

AT = PT = pasivele totale 4. Creditul guvernamental net (CGN):

CGN = CIT – CNG CGN(1) = 31.450 – 26.840 = 4610 u.m.

5. Creditul intern neguvernamental în valută (CNV): CNV = CIT – CNL CNV(1) = 31.450 – 16.940 = 14.510 u.m.

6. Creditul intern neguvernamental în lei pe termen lung (CNM): CNM = CNL – CNS CNM(1) = 16.940 – 14.150 = 2.790 u.m.

7. Baza monetară (MO): M0 = NC + NB + DB M0 = 5.400 + 300 + 1.590 = 7290 u.m.

8. Masa monetară restrânsă (M1): M1 = NC + DV M1(1) = 5.400 + 5.790 = 11.190 u.m.

9. Masa monetară complementară sau cvasibani (Q): Q = EP + DLT + DVR Q(1) = 8.800 + 3.270 + 7.085 = 19.155 u.m.

10. Masa monetară în sens larg (M2): M2 = M1 + Q M2(1) = 11.190 + 19.155 = 30.345 u.m.

11. Gradul de monetizarea al economiei (GM): GM = M2

PIB ; GM(1) = 30.345108.920 = 0,278

12. Stocul real de monedă (SR):

SR(2) = F(2/1)I.E(M2) M2(1)× = M2

F

SR(2) = 62.150/1,54 = 40.357 u.m. unde: M2(1) = masa monetară în momentul 1;

IE(M2) = indicele evoluţiei lui M2; F(2/1) = indicele inflaţiei; SR(2) = stocul real de monedă în momentul 2.

60

13. Viteza de rotaţie a monedei (VRM): VRM = PIB

M2 ; VRM(1) = 108.92030.345 = 3,59

14. Gradul de lichiditate primară a masei monetare (GLP): GLP = NC

M2 ×100 ; GLP(1) = 540030.345 ×100 = 17,8

15. Gradul de valutizare a masei monetare (GVM): GVM = DVR

M2 ; GVM(1) = 708530.345 = 0,233

16. Multiplicatorul bazei monetare (MBM): m.b = M2

M0 ; m.b(1) = 30.3457290 = 4,16

17. Gradul de valorificare a ratei dobânzii (GVD):

gvd = RDAF ; gvd(1) = 0,52

0,38 = 1,36

De asemenea, se pot calcula indicatori de structură ai situaţiei monetare, prin raportarea diferitelor componente ale situaţiei monetare la agregatele care le conţin.

De exemplu: 18. Ponderea creditului neguvernamental, în lei, în creditul intern

total (PCL): PCL = CNL

CIT ×100 ; PCL(1) = 16.94031.450 ×100 = 53,8%

19. Ponderea depozitelor la termen, în lei, în cvasibani (PDL):

PDL = DLTQ ×100 ; PDL(1) = 3270

19.155 ×100 = 17,1

13. INSTRUMENTE ALE PIEŢEI MONETARE PROBLEMA nr. 33. Certificat de depozit (CD) Enunţ: Un investitor deţine un certificat de depozit având următoarele

caracteristici: • valoarea nominală (VN): 1.000.000 lei; • data emiterii: 1.01.2004; • data scadenţei: 1.01.2005;

61

• rata cuponului (rc): 6,5%; • rata dobânzii curente de piaţă (rd): 8%; • baza anuală (BA): 360 de zile. CD-ul are o scadenţă (PS) iniţială de 365 de zile. Să se determine valoarea actuală (VA) a CD-ului la 1.11.2004,

când investitorul decide că trebuie să-l vândă o perioada rămasă până la scadenţă (PR) fiind de 61 de zile.

Rezolvare:

BAPRrd

BAPSrcVN

DTSVVVA

702.051.10135,10659,1000.000.1

1003606181

1003603655,61000.000.1

1001

1001

=×=

××

+

⎟⎠⎞

⎜⎝⎛

××

+×=

=

××

+

⎟⎠⎞

⎜⎝⎛

××

+×==

lei

Răspuns: VA = 1.051.702 lei. PROBLEMA nr. 34. Bonuri de tezaur Enunţ: Să se determine rata discountului (rd) pentru un bon de tezaur

care mai are până la scadenţă o perioadă (PR) de de 122 zile, cu următoarele caracteristici:

• valoarea nominală a bonului (VA): 150.000 lei; • data vânzării titlului şi a reglementării plăţii: 25.07.200N; • data scadenţei titlului: 24.11.200N; • suma reglementată (SR): 147.000 lei. Rezolvare:

100122365

000.150000.147000.150100365

××−

=××−

=PRVN

SRVNrd

%98,510099,202,0 =××= Răspuns: rd = 5,98%.

62

PROBLEMA nr. 35. Accept bancar Enunţ: Trezorierul unei firme doreşte să împrumute 800.000 lei pentru

o perioadă (PS) de 270 de zile, banca oferindu-i un accept bancar a unei cambii cu următoarele caracteristici:

• valoarea de reglementare a împrumutului (VR): 800.000 lei; • data emiterii cambiei acceptată de către bancă: 15.02.200N; • data scadenţei cambiei: 12.11.200N; • rata scontului (rc): 6,65%; • baza anuală (BA): 365 de zile. Determinaţi valoarea de răscumpărare (VS) sau costul instru-

mentului la scadenţă. Rezolvare: Se cunoaşte formula următoare:

⎥⎦

⎤⎢⎣

⎡⎟⎠⎞

⎜⎝⎛

××

−×=100

1BA

PSrsVSVR

Din formula de mai sus se deduce valoarea de răscumpărare (VS):

lei 397.8419508,0

000.8000492,01000.800

10036527065,61

000.800

100BAPSrs1

VRVS ==−

=

××

−=

××

−=

Răspuns: Valoarea de răscumpărare este de 841.397 lei.

14. DOBÂNDA ŞI RATA DOBÂNZII

14.1. Dobânda nominală şi reală

Dobânda nominală (DN) reprezintă venitul curent obţinut de către cei care acordă împrumuturi, sau costul suportat de cei care se împrumută, exprimată în moneda de piaţă, moneda curentă.

Mărimea dobânzii se obţine prin înmulţirea valorii împrumutului (VI) cu rata nominală a dobânzii (rn), adică rata aplicată de către cel care acordă împrumutul în momentul încasării dobânzii, de regulă, în momentul încasării tranşei de rambursare a împrumutului.

rnVNDN ×=

63

Dobânda reală (DR) reprezintă o mărime calculată, dedusă, care exprimă puterea de cumpărare a sumei încasate ca dobândă nominală în momentul încasării, a plăţii, comparativ cu momentul contractării împrumutului, determinându-se prin înmulţirea valorii împrumutului cu rata reală (rr) a dobânzii.

Rata reală a dobânzii reprezintă un indicator calculat prin ajus-tarea (corectarea) nivelului ratei nominale a dobânzii cu rata inflaţiei (ri) conform următoarei formule:

111

−++

=rirnrr

( )ririrnDNDRrrVIDR

+−

×=⇒×=1

PROBLEMA nr. 36 Enunţ: În anul 2004, banca X acordă un împrumut de 100.000 lei pe

termen de 1 an, cu rata nominală de 30%, în condiţiile în care rata inflaţiei este de 40%.

Să se determine dobânda nominală încasată de către bancă la scadenţă şi valoarea reală a acesteia (dobânda reală).

Rezolvare:

( ) lei 143.7)07143,0(000.1004,11,0000.100

4,014,03,0000.100DR

lei 7143)07143,0(000.100DR

%14,707143,014,013,01rr

lei 000.303,0000.100DN

−=−×=−

×=+−

×=

−=−×=

−=−=−++

=

=×=

Răspuns: DN = 30.000 lei ; DR = –7.143 lei. PROBLEMA nr. 37 Enunţ: Pe baza determinării ratei dobânzii reale, să se stabilească ţara

unde este optim plasamentul, ştiind că situaţia monetară a ţărilor este următoarea:

64

Ţara Rata dobânzii nominale (medie anuală, în %)

Rata medie a inflaţiei (%)

A 12 15 B 17 14 C 22 22 D 26 35

Rezolvare: Ţara A:

rr = 1+0,121+0,15 −1 = 1,12

1,15 −1 = 0,9739-1 = -0,0261

rr = -2,61% Ţara B:

rr = 1+0,171+0,14 −1 = 1,17

1,14 −1 = 1,0263-1 = 0,0263

rr = 2,63% Ţara C:

rr = 1+0,221+0,22 −1 = 1,22

1,22 −1 = 1-1 = 0

rr = 0% Ţara D:

rr = 1+0,261+0,35 −1 = 1,26

1,35 −1 = 0,9333-1 = -0,0667

rr = -6,67% Răspuns: Plasamentul optim este în ţara B.

14.2. Dobânda simplă şi dobânda compusă

Dobânda simplă reprezintă preţul plătit de împrumutat pentru suma de bani împrumutată pe o perioadă determinată.

Ds = 100360trdKo

××× şi Ds = 100

TrdKo ××

1003601

0100360

100

××

+=⇒⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛

××

+×=+=trd

KvKtrdKDsKKv

65

Ds = Kv - Ko

rd = i

ii

tKon

1i

trdKon

1i×

=

××=

∑

∑

Dst = 100360itirdKo

n

1i×

××=∑

= 100360itrdKo

n

1i×

××=∑

unde: Ds = suma dobânzii simple;

Ko = capital investit (împrumutat); rd = rata dobânzii simple anuale; t = timpul(perioada) dintr-un an pentru care este acordat împrumutul; T = durata în ani pentru care se acordă împrumutul; Kv = capitalul valorificat (final); rd = rata medie a dobânzii pentru mai multe împrumuturi

(plasamente); Dst = dobânda totală pentru mai multe împrumuturi; i = 1,2….n – tipurile de împrumuturi. Dobânda compusă reprezintă preţul plătit de împrumutat pentru

capitalul investit plus dobânda, capitalizate pe această perioadă (mai mulţi ani).

( )TrdKKv +×= 10 unde, (1+rd) = factor de fructificare (de valorificare).

Dc = Kv – Ko = Ko× [(1 + rd)T - 1]

10010

1

×⎥⎥

⎦

⎤

⎢⎢

⎣

⎡−⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛=

T

KKvrd

Dobânda compusă pe perioade fracţionate se determină pentru o durată (T) formată din perioade întregi de fructificare (q) şi o fracţiune din perioada q, adică t/q.

qtqnT +×= (q = 360 zile, de exemplu).

66

( ) ( ) ( ) ⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛×+×+×=××+×++×=

qtrdrdK

qtrdrdKrdKKv nnn 1101010

unde (1+rd) = F = factor de fructificare

Capitalizarea dobânzii – aplicată depozitelor la termen de un an, capitalizarea permite aplicarea dobânzii simple, pe perioade egale din cadrul anului, asupra depozitului plus dobânzile aferente fiecărei peri-oade, rata dobânzii compuse pe un an determinându-se astfel:

rc = [(1+ rdn x 100 ) n -1] x 100

n = număr perioade de capitalizare PROBLEMA nr. 38. Dobânda simplă Enunţ: Banca comercială X acordă un credit de 150.000 dolari pe un

interval de 90 de zile, cu o rată anuală a dobânzii de 9%. Să se deter-mine dobânda pe care o va încasa banca (Ds).

Rezolvare:

Ds = 150.000x90x9360x100 = 121.500.000

36000 = 3.375 dolari

Răspuns: Dobânda încasată de către bancă este de 3.375 dolari. PROBLEMA nr. 39. Dobânda simplă Enunţ: Banca comercială X acordă un credit de 100.000 dolari, pe o

perioadă de 60 zile, încasând o dobândă de 1.500 dolari. Să se deter-mine rata anuală a dobânzii practicată de către bancă.

Rezolvare:

rd = 100100.000x601.500x360 × = 6.000.000

54.000.000 = 9%

Răspuns: Rata anuală a dobânzii este de 9%.

67

PROBLEMA nr. 40. Dobânda medie Enunţ: Banca comercială X acordă credite la trei clienţi, în următoarele

condiţii: – 50.000.000 lei pentru 60 zile, cu rata dobânzii de 30%/an; – 250.000.000 lei pentru 90 zile, cu rata dobânzii de 35%/an; – 300.000.000 lei pe 120 zile, cu rata dobânzii de 25%/an. Să se determine dobânda totală încasată de bancă pentru cele trei

credite. Rezolvare:

== 120 x 0300.000.00 + 90 x 0250.000.00+60 x 0150.000.0025 x 120 x 0300.000.00 + 35 x 90 x 0250.000.00 + 30 x 60 x 0150.000.00rd

%2967.500.0000001.957.500.

36.000.000 + 22.500.000 + 9.000.0000900.000.00 + 0787.500.00 + 0270.000.00 ===

D1 = 150.000.000x60x29360x100 = 7.250.000 lei

D2 = 250.000.000x90x29360x100 = 18.125.000 lei

D3 = 300.000.000x120x29360x100 = 29.000.000 lei

Dobânda totală = D1 + D2 + D3 D = 7.250.000 + 18.125.000 + 29.000.000 D = 54.375.000 lei Răspuns: Dobânda totală este de 54.375.000 lei. PROBLEMA nr. 41. Dobânda compusă Enunţ: Banca comercială X acordă un credit de 100.000 dolari pe un

interval de 6 ani şi 90 zile, la o rată a dobânzii de de 8%/an. Să se determine dobânda compusă aferentă creditului acordat.

Rezolvare: Dc = Kv – Ko

( ) ( )dolari 435.1610173,15869,1000.100

3659007,0108,01000.100

365trd1rd10KKv 6n

=××=

=⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ ×+×+×=⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛ ×+×+×=

Dc = 161.435 – 100.000 = 61.435 dolari

68

Răspuns: Dobânda compusă este de 61.435 dolari. PROBLEMA nr. 42. Capitalizare Enunţ: Să se determine rata dobânzii anuale compuse, ştiind că rata

dobânzii simple este de 10%, iar capitalizarea se face trimestrial sau semestrial.

Rezolvare: În cazul capitalizării trimestriale (n = 4): rc = [1+ ( 10

4x 100 )4-1] x 100 = [(1+0,025)4-1] x 100 =

= (1,1038-1) x 100 = 10,38% În cazul capitalizarii semestriale (n = 2) rc = [1+ ( 10

2x 100 )2-1] x 100 = [(1+0,05)]2-1] x 100 =

= (1,1025-1) x 100 = 10,25%. Răspuns: Rata anuală compusă în cele două situaţii este: trimestrial =

10,38%; semestrial = 10,25%. PROBLEMA nr. 43. Rata marginală a dobânzii Enunţ: O bancă dispune de 2.700 lei depozite (D) şi 300 lei capital (C),

banca acordând ca împrumut pe 3 luni totalul pasivelor, mai puţin rezervele obligatorii constituite, conform ratei riscului activelor (ra) de 6%, cu posibilitate de transfer, de prelungire (roll-over) în continuare a împrumutului. Rata lunară iniţială a dobânzii la împrumut (rli) este de 0,7%, însă pe 1.03.200N rata se modifică, datorită condiţiilor pieţei, la 0,85%. Depozitul este constituit la termen de 6 luni, cu prelungire, rata lunară iniţială a dobânzii la depozit (rld) fiind de 0,55%, însă pe 1.05.200N creşte cu 0,2 puncte procentuale.

Determinaţi cu câte puncte procentuale s-a modificat rata marginală lunară a dobânzii la data de 30.09.200N comparative cu 30.06.200N.

Rezolvare: 1. Valoarea totală a pasivelor (P): P = D + C = 2.700 + 300 = 3.000 lei

69

2. Valoarea totală a împrumutlui acordat (I): ( ) ( ) 820.206,01000.31 =−×=−×= raPI lei

3. Venitul lunar din împrumut (VLI) pe 30.06.200N: 95,19007,0850.2)06.30( =×=×= rliIVLI lei

4. Venitul lunar din împrumut pe 30.09.200N: 22,240085,0850.2)09.30( =×=VLI lei

5. Costul lunar cu dobânda la depozit (CLD) pe 30.06.200N: 85,140055,0700.2.)06.30( =×=×= rldDCLD lei

6. Rata lunară la depozit pe 1.05.200N: rld(01.05)= 0,55 + 0,2 = 0,75%

7. Costul lunar cu dobânda la depozit, pe 30.09.200N: 25,200075,0700.2)09.30( =×=CLD lei

8. Venitul net lunar din dobânzi (VNLD) la 30.06.200N: 1,585,1495,19)06.30( =−=−= CLDVLIVNLD lei

9. Rata marginală lunară a dobânzii (RMLD) pe 30.06.200N:

%7,1100300

1,5100)06.30( =×=×=C

VNLDRMLD

10. Venitul net lunar din dobânzii pe 30.09.2004: 97,325,2022,24)09.30( =−=VNLD lei

11. Rata marginală lunară a dobânzii pe 30.09.200N:

%32,1100300

97,3)09.30( =×=RMLD

Diferenţa procentuală dintre ratele marginale lunare ale dobânzii (DRL), în cele două momente considerate, este:

38,07,132,1)06.30()09.30( −=−=−= RMLDRMLDDRL puncte procentuale.

Algoritmul de calcul de mai sus se poate sintetiza prin substituiri consecutive, obţinându-se formula de mai jos:

( ) ( ) ( )[ ] ( ) ( )

( ) ( ) ( )[ ] ( ) ( )

( )[ ] ( ) %38,010000141,000531,01000015,094,0002,00015,094,09

100007,00085,006,010055,00075,0007,00085,006,01300700.2

10012112121

−=×+−=××+−×=

=×⎭⎬⎫

⎩⎨⎧ −×−+−−−×−×=

=×⎭⎬⎫

⎩⎨⎧ −×−+−−−×−×= rlirlirarldrldrlirlira

CDDRL

Răspuns: 70

Diferenţa procentuală dintre ratele marginale este de – 0,38%. PROBLEMA nr. 44. Dobânzi fracţionate Enunţ: Pe data de 1.01.2001 s-a depus la bancă, într-un cont de economii (D)

suma de 5.000 lei, care va aduce o dobândă aferentă unei rate a dobânzii (rd) de 7% anual. Determinaţi care vor fi sumele disponibile în cont (SD) dacă rata dobânzii se aplică anual şi trimestrial.

Rezolvare: 1. Se determină suma disponibilă în cont, în condiţiile aplicării

anuale a dobânzii (Sda): ( ) ( ) lei 029.86058,1000.507,01000.5rd1DSD 7n

a =×=+×=+×= 2. Se determină rata dobânzii anuale în cazul aplicării trimes-

triale (p) a dobânzii:

( )[ ] ( ) %185,710010718,110010175.01

10011004711001

1001

4

4

=×−=×−+=

=×⎥⎥⎦

⎤

⎢⎢⎣

⎡−⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛

×+=×

⎥⎥⎦

⎤

⎢⎢⎣

⎡−⎟⎟

⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛×

+=p

prdrdt

3. Se determină suma disponibilă în cont, în condiţiile aplicării trimestriale a dobânzii (SDt):

( ) lei 125.8625,1000.507185,01000.5SD 7t =×=+×=

Răspuns: SDa = 8.029 lei; SDt = 8.125; SDt – Sda = 8.125 – 8.029 = 96 lei. Problema nr. 45. Dobândă şi amortismente A. Când dobânda se aplică la suma rămasă, în condiţiile în care

amortismentele (A) periodice sunt egale, se determină conform urmă-torilor parametrii:

Dsj = Ko x Trd1)j-(T ×+

Krj = Ko- AjT

1j∑=

Kj = Aj + Dsj = Ko x T1rd1)j-(T +×+

RT = Ko + Dst 71

Ko = jrd)(1Rk

T

1j +=∑ = = Kr + Kd Aj

T

1j∑=

Kr = RjT

1j∑=

Kv = Ko + = Ko + Dst DsjT

1j∑=

Dst = rd x Ko x 21T+

unde: Dsj = dobânda în momentul i; Aj = amortismentul (în cazul luat în considerare este în fiecare an acelaşi); Rj = rata anuală de plată; K0 = creditul angajat iniţial; Kd = creditul rămas de plată; Kr = creditul plătit; j = momentul (scadenţa) la care se determină parametrii; Dst = dobânda totală pe durata creditului. B. Când dobânda se aplică pe tranşe, la valoarea amortismentului:

Dcj = A x rd x j

DcT = A x rd x 21)+(njnj×

unde: j = tranşa de plată; nj = numărul total de tranşe din cadrul duratei amortizării. Enunţ: Banca comercială X acordă unui client un credit de 5.000 dolari

pe durata de 4 ani, rambursarea făcându-se semestrial, prin amortis-mente egale, rata dobânzii fiind de 6%.

Să se determine dobânda pe perioade, dobânda totală şi valoarea totală a rambursării (Kv).

Rezolvare: 1. Rata dobânzii se aplică la suma rămasă, amortismentele fiind

egale pe perioade: T = 4 ani = 8 semestre

72

A = 85.000 = 625 dolari/semestru

Ds1 = 5.000 x 81)1-(8 + x 0,06 = 300 dolari

Ds2 = 5.000 x 81)2-(8 + x 0,06 = 262,5 dolari

Ds3 = 5.000 x 81)3-(8 + x 0,06 = 225 dolari

Ds4 = 5.000 x 81)4-(8 + x 0,06 = 187,5 dolari

Ds5 = 5.000 x 81)5-(8 + x 0,06 = 150 dolari

Ds6 = 5.000 x 81)-6(8 + x 0,06 = 112,5 dolari

Ds7 dolari 7506,08

178000.5 =×+−

×=

Ds8 dolari 5,3706,08

188000.5 =×+−

×=

dolari 350.15,37755,1121505,1872255,262300Dsj8

1j∑=

=+++++++== DsT

sau DsT = 0,06 x 5.000 x 21)(8+ = 0,06 x 5.000 x 4,5 = 1.350 dolari

Kv = 5.000 + 1.350 = 6.350 dolari

Tabloul de amortizare este următorul: Krj Aj Dsj Rj

5.000 625 300 925 4.375 625 262,5 887,5 3.750 625 225 850 3.125 625 187,5 812,5 2.500 625 150 775 1.875 625 112,5 737,5 1.250 625 75 700 625 625 37,5 662,5 5.000 1.350 6.350

732. Rata dobânzii se aplică pe tranşe, la valoare amortismentului:

DcT = 625 x 0,06 x 21)+(88× =37,5 x 36 = 1.350 dolari

Dc1 = 625 x 0,06 x 1 = 37,5 dolari; Dc2 = 625 x 0,06 x 2 = 75 dolari; Dc3 = 625 x 0,06 x 3 = 112,5 dolari; Dc4 = 625 x 0,06 x 4 = 150 dolari; Dc5 = 625 x 0,06 x 5 = 187,5 dolari; Dc6 = 625 x 0,06 x 6 = 225 dolari; Dc7= 625 x 0,06 x 7 = 262,5 dolari; Dc8 = 625 x 0,06 x 8 = 300 dolari. Total = 1.350 dolari Răspuns: Valoarea totală a rambursării = 6.350 dolari; Dobânda totală =

1.350 dolari.

15. VALOAREA ÎN TIMP A TITLURILOR

15.1. Împrumut cu rambursări periodice egale

Acest tip de împrumut se caracterizează prin faptul că suma periodică (anuală, lunară) care trebuie rambursată (PA) este aceeaşi până la scadenţă:

PA = PP + PD unde: PP = rata de rambursare a principalului;

PD = rata de rambursare a dobânzii. rdVIPD ×=

unde: VI = valoarea nominală a împrumutului; rd = rata anuală a dobânzii. Fie un împrumut angajat pe n ani, rambursarea acestuia reali-

zându-se anual, în sume egale (PA). Suma valorilor anuale rambursate până la scadenţă (PAi),

i = 1....n, valori actualizate cu rata dobânzii (rd), va trebui să fie cel puţin egală cu valoarea nominală a împrumutului (VI), fiind necesar să se determine valoarea prezentă (VP) a sumelor rambursate anual (VA) având în acest fel:

74

( )11

1 rdPAPV+

= ; ( )2

21 rd

PAPV+

= ; ----------- ( )n

nrd

PAPV+

=1

( ) ( ) ( ) ( )∑= +

×=+

+++

++

=++=n

iinn

rdPA

rdPA

rdPA

rdPAPVPVPVVI

12121

11

1......

11......

Se notează mrd

=+11

, şi vom avea ∑=

×=n

i

imPAVI1

Se cunoaşte că seria este o serie de puteri,

suma acesteia fiind

nmmm ++++ ....1 2

m−11 , când 1m p .

În acest caz vom avea:

m

mm

mm

mn

i

in

i

i

−=−

−=⇒

−=+ ∑∑

== 11

11

111

11

Rezultă că

VIPArd

rdPA

rdrdPA

mmPAVI =⇒×=

+−+

×=−

×=1

11111

1

PROBLEMA nr. 46. Valoarea prezentă O sumă de bani încasată în prezent este mai valoroasă decât

aceeaşi sumă încasată în viitor, peste o perioadă de timp, deoarece în această perioadă, depusă la bancă, suma respectivă generează încasări suplimentare sub formă de dobândă, la o rată a dobânzii (rd).

De exemplu, dacă o sumă actuală (SA) este depusă la bancă pen-tru 1 an, cu o rată a dobânzii (rd%), această sumă va deveni la scaden-ţă peste 1 an:

( )rdSArdSASASV +×=×+= 11 Dacă şi această sumă obţinută se va depune la bancă, în cel de al

doilea an vom avea: ( ) ( ) ( ) ( )212 1111 rdSArdrdSArdSVSV +×=+×+×=+×=

Dacă, în continuare, se depun sumele încasate la bancă, după n ani suma viitoare va fi:

( )( )n

nnn

rdSVSArdSASV+

=⇒+×=1

1

75

Se obţine astfel valoarea actuală, prezentă a unei sume încasate la un moment în viitor.

Utilizând valoarea actuală (SA) şi valoarea viitoare, precum şi relaţia dintre ele, se poate determina randamentul (RD) unui împrumut, într-o perioadă de n ani, astfel:

( ) ( )[ ] 100111001100 ×−+=×⎥⎦

⎤⎢⎣

⎡ −+×=×⎥⎦

⎤⎢⎣⎡ −

= nn

n rdSA

SArdSASA

SASVRD

Enunţ: Banca X are de încasat, peste 6 ani un împrumut, a cărei valoare

nominală viitoare (SV6) va fi de 2.000.000 lei, rata medie a dobânzii (rd) în această perioadă fiind de 6%.

Să se determine valoarea împrumutului în momentul acordării, deci valoarea prezentă, precum şi randamentul împrumutului pe această perioadă.

Rezolvare:

( )lei 920.409.1

41852,1000.000.2

06,01000.000.2SA 6 ==

+=

( )[ ] ( ) %85,41100141852,1100106,01 6 =×−=×−+=RD Răspuns: Valoarea actuală a sumei rambursate peste 6 ani este de

1.409.920 lei. Randamentul împrumutului este de 41,85%. PROBLEMA nr. 47. Valoarea prezentă cu plăţi semestriale Enunţ: Determinaţi valoarea prezentă a anuităţii (VPA), aferentă unui

împrumut cu plăţi semestriale (PA) a câte 250 lei, timp de 6 ani, la o rată a dobânzii (rd) de 11%.

Rezolvare: Numărul de plăţi este de: 1226 =×=n

( ) ( )[ ] lei 154.2564,918,18250

901,1055,0118,18250

211,01211,01

211,01250

2rd12rd1

2rd1PAVPA 122n

=−×=⎥⎦

⎤⎢⎣

⎡×

−×=

=⎥⎦

⎤⎢⎣

⎡

+×−×=⎥

⎦

⎤⎢⎣

⎡

+×−×= ×

76

Răspuns: Valoarea prezentă a anuităţii totale este de 2.154 lei. Pentru

comparaţie, valoarea nominală a anuităţii este de 250 × 12 = 3.000 lei. PROBLEMA nr. 48. Valoarea viitoare a unui depozit Enunţ: Un investitor doreşte să valorifice în depozite bancare suma de

50.000 euro, pe o perioadă de 10 ani. Determinaţi valoarea viitoare (VV) a depozitului, cunoscând că

în primii 6 ani rata dobânzii la depozit a fost de 6%, iar în următorii 4 ani a fost de 7%.

Rezolvare: Rata dobânzii compuse (capitalizarea) pentru determinarea

valorii viitoare a depozitului, se aplică în doi paşi folosind următoarele notaţii:

• VP = valoarea prezentă, actuală a depozitului: 50.000 euro; • rd = rata dobânzii, rd1 = 6% şi rd2 = 7%; • t = perioada, t1 = 6 ani şi t2 = 4 ani.

( ) ( ) euro 925.704185,1000.5006,01000.50rd1VPVV 61t11 =×=+×=+×=

( ) ( ) euro 982.92311,1925.7007,01925.70rd1VVVV42t

212 =×=+×=+×=

Integrând cele două secvenţe de calcul, avem: ( ) ( )

euro 982.928596,1000.50311,14185,1000.50rd1rd1VPVVVVVV 2t

21t

121

=×=××==+×+×=+=

Răspuns: Valoarea viitoare a depozitului bancar este de: 92.982 euro. PROBLEMA nr. 49. Valoarea prezentă şi durata titlului Enunţ: Presupunem că se doreşte calcularea duratei în al 6-lea an a unei

obligaţiuni cu valoarea nominală (VN) de 2.000 lei, cu valoarea fixă a cuponului (VC) de 100 lei. Cuponul este plătit anual, prima dată la sfârşitul primului an al plasamentului, ultima oară în momentul răs-cumpărării obligaţiunii. Rata de piaţă a dobânzii (rd) este de 8%. Determinaţi valoarea prezentă (VP) a titlului şi durata acestuia (D).

77

Rezolvare: 1. Se determină valoarea prezentă a obligaţiunii, conform

formulei:

( )

n

n

ntn

t rdVN

rdrdrdVC

rdVN

rdVCVP ⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛+

×+⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛+×

−×=⎟⎠⎞

⎜⎝⎛+

×+⎟⎠⎞

⎜⎝⎛+

×=∑= 1

1111

11

11

1

( )( ) lei 722.163,0000.288,75,12100

08,011000.2

08,0108,01

08,01100VP

6

6

=×+−×=

=⎟⎠

⎞⎜⎝

⎛+

×+⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛

+×−×=

2. Durata reprezintă un indicator al obligaţiunii, care însumează

toţi factorii care afectează sensibilitatea preţului titlului la modificările ratelor dobânzii, măsurând, intuitiv, durata de viaţă economică a titlului. Ea depinde de 3 variabile esenţiale: scadenţa, rata cuponului, randamentul la scadenţă. Durata se determină astfel:

( )( ) ( )∑

= +×

−+×+

=n

ttn

n trd

rdrdD1 08,0111

1

Aplicând formula în cazul problemei, vom avea: ( )( )

[ ] ani 27,3146,152163,0781,3403,394,23815,271468,19259,015869,108,05869,1

5869,16

4693,15

3605,14

2597,13

1664,12

08,11

108,0108,008,01D 6

6

+×=+++++×−

×=

=⎥⎦

⎤⎢⎣

⎡+++++×

−+×+

=

Răspuns: VP = 1.722 lei; D = 3,27 ani. PROBLEMA nr. 50. Preţul de vânzare al titlului Enunţ: În cazul unei obligaţiuni cu cupon se cunosc următoarele:

valoarea nominală a obligaţiunii (VN) 100 lei, valoarea cuponului (VC) 5 lei, termenul de rambursare a obligaţiunii (n) 4 ani, rata de piaţă a dobânzii (rd) 7%. Să se determine preţul de vânzare a obligaţiunii în prezent (PVP).

78

Rezolvare:

( )

( )( ) lei 15,933,7685,16763,010091,1028,145

07,011100

07,0107,01

07,015

rd11VN

rd1rd1

rd1VC

rd11VN

rd11VCPV

4

4

n

n

nn

1t

t

=+=×+−×=

=⎟⎠

⎞⎜⎝

⎛+

×+⎥⎦

⎤⎢⎣

⎡

+×−×=

=⎟⎠⎞

⎜⎝⎛+

×+⎥⎦

⎤⎢⎣

⎡

+×−×=⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛+

×+⎟⎠⎞

⎜⎝⎛+

×= ∑=

Răspuns: Preţul de vânzare prezent al obligaţiunii este de 93,15 lei. PROBLEMA nr. 51. Valoarea prezentă şi durata unui titlu Enunţ: Presupunem că se doreşte calcularea duratei în al 8-lea an a unei

obligaţiuni de 1.500 lei, cu valoarea fixă a cuponului de 75 lei. Cupo-nul este plătit anual, prima dată la sfârşitul primului an al plasamen-tului, ultima oară în momentul răscumpărării obligaţiunii. Rata de piaţă a dobânzii, presupusă constantă, este de 7,5%. Determinaţi va-loarea prezentă a titlului şi durata acestuia.

Rezolvare: 1. Se determină valoarea prezentă: Preţul curent de piaţă al obligaţiunii este obţinut prin calcularea

valorii prezente (VPP) folosind formula:

VPP = ( )[ ] ( ) TT rdSRrdrdVC −− +×++−×⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛ 111

unde: VC = valoarea cuponului; rd = rata de piaţă a dobânzii, presupusă constantă; T = momentul răscumpărării obligaţiunii; SR = suma răscumpărată, de 1.500 lei. Aplicând formula, preţul curent de piaţă al obligaţiunii este:

( ) ( )lei 281.1842439561,0500.1439,0000.1

783,11500.1

783,111000.1

075,011500.1

075,0111

075,075VPP 88

=+=×+×=

=×+⎥⎦

⎤⎢⎣

⎡ −×=+

×+⎥⎦

⎤⎢⎣

⎡

+−×=

Există un flux de lichidităţi asociat obligaţiunii, scontarea fie-

cărui flux permiţând calcularea valorii prezente.

79

2. Se determină durata: Pentru a calcula durata, se foloseşte formula duratei:

lei 667,6915,4752,1

343,033,14219,08281.1

561,0500.1133,14075,96

7518

281.1075,1500.11

075,0075,1

075,0281.17518D

8

=+=

=×+×=⎥⎦⎤

⎢⎣⎡ ×−×+⎥

⎦

⎤⎢⎣

⎡−×=

=⎥⎦

⎤⎢⎣

⎡⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛ ×−×⎟

⎠

⎞⎜⎝

⎛+⎥

⎦

⎤⎢⎣

⎡×

−×=−

Răspuns: Durata are valoarea de 6,667 lei. PROBLEMA nr. 52. Valoarea de piaţă a obligaţiunii Enunţ: În cazul unui împrumut obligatar se cunosc următoarele date: – valoarea nominală a obligaţiunii (VNO) = 4.000 lei; – rata cuponului (rd) = 6%; – randamentul obligaţiunii la scadenţă (rs) = 9,95% – scadenţa obligaţiunii (n) = 4 ani. Determinaţi valoarea de piaţă a obligaţiunii (VPO) la scadenţă,

utilizând formula simplificată de calcul a randamentului la scadenţă a obligaţiunii.

Rezolvare: Se deduce din formula simplificată a randamentului valoarea de

piaţă a obligaţiunii: ( )

( )( )

( ) lei 500.3796,3322,3000.4

796,3398,024,13000.4

30995,0420995,04106,043000.4

3rsn2rsn1rdn3VNOVPO

3.O.P.V2.O.N.V

n.O.P.V.O.N.VrdO.N.V

rs

=×=−×

×=+×××−+××

×=

=+××

×−+×××=⇒

×+

−+×

=

Răspuns: Valoarea de piaţă a obligaţiunii este de 3.500 lei. PROBLEMA nr. 53. Rata curentă a dobânzii în funcţie de

dividend Enunţ: Referitor la o acţiune ordinară se cunosc următoarele: – valoarea actualizată a acţiunii (VAA) = 5.825 lei; – valoarea estimată a dividendului (DA) = 300 lei;

80

– preţul acţiunii (PI) = 5.600 lei; – rata de creştere anuală a preţului acţiunii (r) = 7%; – prima de risc (pr) = 2%; – rata cerută (necesară) a rentabilităţii (rs) = 8%. Să se determine rata curentă a dobânzii (rc). Rezolvare: Din formula de calcul a valorii actualizate a acţiunii se deduce

algoritmul de calcul al ratei curente a dobânzii: ( ) ( ) ( )

( ) ( ) %606,0825.5

5,350825.5

5,941.5992.5300000.5

02,01825.507,01600.5300

111

1

===−+

=+×−+×+

=

=+×−+×+

=⇒++

+×+=

VAAprVAArPIDArc

prrcrPIDAVAA

Se verifică relaţia următoare: rs = rc + pr = 0,02 + 0,06 = 0,08 = 8%. Răspuns: Rata curentă a dobânzii este de 6%. PROBLEMA nr. 54. Depuneri anuale Enunţ: Un client doreşte să acumuleze într-un depozit bancar suma (S)

de 320.000 lei pentru a achiziţiona un autoturism cu rulotă. Perioada constituirii depozitului este de 6 ani, iar dobânda medie anuală de 5,5%, depunerile realizându-se la începutul anului, în sume egale.

Să se determine suma depusă anual de către client. Rezolvare: Vom avea următoarele notaţii: • S = VV (valoarea viitoare a depozitului): 320.000 lei; • T = perioada constituirii depozitului: 6 ani; • rd = rata dobânzii bancare: 5,5%; • DA = depunerea anuală. Se cunoaşte următoarea relaţie: FDDAVV ×=

unde, FD reprezintă factorul de compunere a depunerilor (anuitate), determinarea sa utilizându-se conform progresiei geometrice,

( )

rdrdFD

n 11 −+= , de unde rezultă că

81

( )( ) 11

11−+

×=⇒

−+×= n

n

rdrdVVDA

rdrdDAVV

Aplicând formula de mai sus în cazul problemei, avem:

( )

lei 457.463788427,0

600.171055,01

055,0000.320DA 6 ==−+

×=

Răspuns: Depunerea anuală va trebui să fie de 46.457 lei.

16. GESTIUNEA BĂNCII Reglementările prudenţiale instituie norme prudenţiale vizând

structurile bilanţiere bancare, stabilindu-se raporturi între agregatele acestor structuri, care vor trebui respectate de către bănci.

PROBLEMA nr. 55. Divizarea riscurilor Coeficientul de divizare a riscurilor se referă la riscul maxim

legat de creditarea unor beneficiari (RBS), în angajarea maximă de credite pentru beneficiarii de talie mare (RBT). Se consideră benefi-ciar de talie mare cel care angajează credite, reprezentând p% din FPN (RBM).

RBS = x% ×FPN; RBT = n×FPN; RBM = p%×FPN.

unde: FPN = fonduri proprii nete;

x = pondere în FPN a unui singur beneficiar; n = număr multiplicator al FPN; p = ponderea în FPN a a angajamentelor beneficiarilor de talie mare. Enunţ: Banca A prezintă următoarea situaţie a creditelor: FPN = 60.000 u.m.

82

Credite angajate/clienţi: 20.000 – 24.000 1 client 16.000 – 20.000 7 clienţi 12.000 – 16.000 15 clienţi 8.000 – 12.000 21 clienţi 4.000 – 8.000 35 clienţi < 4.000 40 clienţi

Să se stabilească gradul de respectare a normelor prudenţiale referitoare la divizarea riscurilor de către banca A, ştiind că normele prudenţiale impun ca: x = 0,4; p = 0,2; n = 7.

Rezolvare: RBS = 60.000 x 0,4 = 24.000 u.m. RBM = 60.000 x 0,2 = 12.000 u.m. RBT = 7 x 60.000 = 420.000 u.m. Criteriul RBS: Banca s-a încadrat în normă. Criteriul RBM: Plasamentele clienţilor conform intervalelor limita-

tive de angajare a creditelor:

Limita maximă Limita minimă Număr clienţi Limita Valoare Limita Valoare

1 20.000 20.000 24.000 24.000 7 16.000 112.000 20.000 140.000 15 12.000 180.000 16.000 240.000 Total 312.000 404.000

Criteriul RBT: Banca s-a încadrat în normă. Răspuns: Banca respectă cele trei norme prudenţiale. PROBLEMA nr. 56. Potenţialul de creditare pe termen lung Se utilizează coeficientul resurselor permanente (CRP), care se

constituie ca normă prudenţială. CRP1 = CTLVMPIM

RALFP+++

+ = CTLVMPIMRP

+++

unde: FP = fonduri proprii;

RAL = resurse atrase pe termen lung de către bancă; IM = imobilizări; P = participaţii;

83VM = valori mobiliare;

CTL = credite pe termen lung; RP = resurse permanente. Coeficientul se determină şi vizând corelaţia dintre resursele

permanente şi creditele pe termen lung. CRP2 = CTL

RALFP+ = CTLRP

Coeficienţii bancari vor trebui să depăşească coeficienţii normaţi. Enunţ: Banca X prezintă următorul bilanţ: Activ Pasiv Casa 25 Capital propriu 45 Obligaţiuni 50 Fond de rezervă 30 Participaţii 65 Depozite în cont curent 305 Credite de consum 110 Depozite la vedere 300 Credite ipotecare 220 Depozite la termen 150 Creditele economiei pe t.s. 340 Obligaţiuni 90 Creditele economiei pe t.l. 100 Credite de refinanţare 30 Active fixe 40 Total activ 950 Total pasiv 950 Să determine dacă banca respectă cei doi coeficienţi CRP, ştiind

că nivelele normate ale acestora sunt: CRP1 = 0,5; CRP2 = 0,85. Rezolvare: Se vor reţine în bilanţ, elementele componente ale coeficientului.

Activ Pasiv Obligaţiuni 50 Capital propriu 45 Participaţii 65 Fond de rezervă 30 Creditele ipotecare 220 Depozite termen 150 Active fixe 40 Obligaţiuni 90 Creditele economiei pe t.l. 100 Total activ 475 Total pasiv 315

CRP1 = 475

315 = 0,66

CRP2 = 100220315+ = 320

315 = 0,984

84

Răspuns: CRP1 = 0,66; CRP2 = 0,984. Se constată că banca a depăşit nivelul prudenţial al ambilor

coeficienţi, deci a respectat aceste norme prudenţiale. PROBLEMA nr. 57. Coeficientul Cooke Acest coeficient reprezintă o normă necesară evitării de către

bănci a angajării de fonduri care presupun riscuri ce depăşesc poten-ţialul băncii de a le suporta.

Norma s-a instituit sub forma unui coeficient determinat asfel: CC= FAR

FP x 100

unde: CC = coeficientul Cooke;

FP = fonduri proprii; FPR = fondurile angajate, ponderate cu riscuri. Banca va trebui să depăşească nivelul normat al coeficientului. Enunţ: Banca X prezintă următorul bilanţ, în cadrul căruia fondurilor

angajate li s-au asociat riscurile stabilite:

Activ Pasiv Casa 80 Capital 190 Bănci corespondente (20%) 400 Fond de rezervă 50 Credite pentru economie (90%) 2.000 Depozite în cont curent 760 Credite de consum (80%) 550 Depozite la vedere 2.000 Credite ipotecare (95%) 1.000 Depozitelatermen 1.200 Activ fixe 170 Total activ 4.200 Total pasiv 4.200

Norma Cooke (CC) este de 8%. Rezolvare: CC = 1000x0,95550x0,82000x0,9400x0,2

50190+++

+ x100 =

= 950440180080240

+++ x100 = 3270240 x100 = 0,073x100 = 7,3%

85

Răspuns: Nivelul coeficientului în cazul băncii este sub normă 0,073 < 0,08. Problema nr. 58. Gestiunea titlurilor Enunţ: Banca X emite noi acţiuni, acţiunile sale fiind cotate la bursă la

cursul de 15.000 u.m. Valoarea nominală a noilor acţiuni este de 11.000 u.m., numărul

de acţiuni vechi este de 25.000 buc., iar numărul de acţiuni noi emise de 2.000 buc., în condiţiile în care preţul de emisiune este de 15.500 u.m., iar rezervele băncii de 100 mil. u.m.

Să se determine: a) valoarea primelor de emisiune; b) modificările în capitalul băncii (fondurile proprii); c) cursul unei acţiuni după emisiune.

VNePeu −= Pr NaePeuPe ×=

VNCSNa =

FP = CS + R

NaFPVR =

( )

( )PeuVNNaeFPNaeNa

NaeeNaVRCae

+×=Δ+

××+×=1Pr

unde: Pe = prima de emisiune totală;

Pre = preţul de emisiune; VN = valoarea nominală a unei acţiuni; Peu = prima unitară de emisiune; Na = numărul de acţiuni vechi; Nae = numărul de acţiuni nou emise; CS = capital social; R = rezerve; FP = fonduri proprii;

86

ΔFP = modificarea capitalului băncii; VR = valoarea reală a acţiunilor, adică cursul la bursă; Cae = cursul acţiunilor după emisiune. Rezolvare: 1. Peu = 15.500-11.000 = 4.500 u.m./buc. 2. CS =25.000× 11.000=275.000.000 u.m. FP =275.000.000+100.000.000 = 375.000.000 u.m. ΔFP =2.000× (11.000+4.500) = 31.000.000 u.m.

3. VR 000.15000.25

000.000.375== u.m

VR = cursul la bursă al acţiunilor vechi,

( )

um

Cae

037.15000.27

000.000.31000.000.375

000.2500.15000.25000.15000.2000.25

1

=+

=

=×+××+

=

u.m.

Răspuns: Peu = 4.500 u.m.; ΔFP = 31 mil.u.m.; Cae= 15.037 u.m. PROBLEMA nr. 59. Gestiunea fondurilor proprii Enunţ: Banca X prezintă următorul bilanţ:

Activ Pasiv Casa 100 Capital social 200 Bănci corespondente (10%) 600 Rezerve 50 Credite guvernamentale (0%) 500 Conturi curente 2.000 Credite economie (80%) 4.000 Depozite la vedere 4.500 Credite consum (85%) 1.000 Depozite la termen 1.200 Credite ipotecare (70%) 1.500 Bănci corespondente 550 Obligaţiuni (60%) 1.200 Refinanţare Banca Centrală 400 Participaţii 800 Titluri financiare 1.100 Imobilizări 300 Total activ 10.000 Total pasiv 10.000

Să se determine coeficientul fondurilor proprii şi cel al resurse-lor permanente, precum şi adecvarea capitalului propriu, coeficientul normat de adecvare fiind de 8%.

87

Rezolvare:

ii

N

IrA

FPCAF

CTLRTLFPCR

CTLVMPIRTLFPCRPg

CTLFPCF

CTLVMPIFPCFPg

×=

+=

++++

=

=

+++=

∑=1

Pr

Pr

unde: CFPg = coeficientul general al fondurilor proprii;

CFPr = coeficientul restrâns al fondurilor proprii; CRPg = coeficientul general al resurselor permanente; CRPr = coeficientul restrâns al resurselor permanente; FP = fonduri proprii; I = imobilizări; P = participaţii; VM = valori mobiliare (titluri pe termen lung); CTL = credite pe termen lung; RTL = resurse atrase pe termen lung; CAF = coeficientul adecvării fondurilor proprii; A = active; r = riscul asociat activelor; i = 1, 2, … n , activele sensibile la risc.

067,0800.3

250500.1200.1800300

50200==

++++

=CFPg

167,0500.1

250Pr ==CF

671,0800.3550.2

800.3100.1200.1250

==++

=CRPg

88

7,1500.1550.2

500.1300.2250Pr ==

+=CR

042,06,0200.17,0500.185,0000.18,0000.41,0600

250=

×+×+×+×+×=CAF

Răspuns: Faţă de norma de 8%, CAF, în cazul băncii X, este mai mic cu

3,8 puncte procentuale, deci banca îşi asumă riscuri pe care nu le poate acoperi.

PROBLEMA nr. 60. Deducerea fiscală Enunţ: În tabelul de mai jos sunt prezentate unele informaţii ipotetice de

la o bancă, cu privire rezervelor pentru pierderi: Specificaţie Simbol U.M. An 0 An 1 Credite totale CT mil. lei 5.000 6.500 Rata preluărilor rp % 0,45 0,40 Preluări anul 1 PR mil. lei 15 Recuperări anul 1 RC mil. lei 3

Să se determine deducerea fiscală maximă. Rezolvare: 1. Conform metodei rezervei, rezerva admisibilă pentru pierderi

este determinată de dimensiunea portofoliului de credite şi evoluţia efectivă a pierderilor.

Variabilele de bază sunt totalul creditelor şi procentul rezervelor care se aplică, egal cu rata medie a preluărilor nete din creditele totale restante la sfârşitul fiecărei perioade de 5 ani anterioare sau a perioa-dei stabilită reglementativ.

La sfârşitul anului 0, rezerva maximă pentru pierderi (RMP) se determină astfel:

( ) ( ) ( ) 5,220045,0000.5000 =×=×= rpCTRMP mil. lei 2. În timpul anului 1, creditele totale cresc cu 1.500 milioane, la

6.500 milioane, în timp ce rata medie a pierderilor se reduce la 0,40%, astfel că rezerva admisibilă la sfărşitul anului va fi:

( ) ( ) ( ) 260040,0500.6111 =×=×= rpCTRMP mil. lei 3. Transferul maxim din rezerva pentru pierderi, care reprezintă

deducţia fiscală maximă, este determinat prin scăderea preluării

89

efective de credite (PR) de 15 milioane, din rezerva iniţială, adăugând apoi recuperarea (RC) de 3 milioane, şi determinând astfel ce supliment este necesar să primească rezerva, obţinându-se ajustarea rezervei pentru pierderi (ARP) pentru a ajunge la valoarea maximă admisibilă de 26 milioane, conform calculului de mai jos:

ARP = RMP(0) – PR + RC = 22,5 – 15 + 3= 10,5 mil. lei 4. În acest caz, preluarea netă reduce rezerva cu 10,5 milioane,

astfel că transferul admisibil, care reprezintă deducerea fiscală maxi-mă admisibilă (DFM) se determină astfel:

DFM = RMP(1) – ARP = 26 – 10,5 = 15,5 mil. lei Agregând algoritmul de calcul, se obţine următoarea formulă:

( ) ( ) ( ) ( ) RCPRrpCTrpCTDFM +−×−×= 0011 Să notăm că aceasta depăşeşte preluarea netă efectivă din timpul

anului 1, (15 – 3 = 12 milioane), deoarece portofoliul de credite a crescut cu o rată relativ ridicată.

Această metodă de determinare a deducerii fiscale favorizezază băncile în avânt, care înregistrează înrăutăţirea pierderilor din credite.

Răspuns: Deducerea fiscală maxim disponibilă este de 15,5 mil. lei. PROBLEMA nr. 61. Gap-ul bilanţului Enunţ: Presupuneţi că sunteţi managerul unei bănci care are 15 mld.

euro active cu rată fixă, 30 mld. active sensibile la rată, AS, 25 mld. pasive cu rată fixă şi 20 mld. pasive sensibile la rată (PS). Utilizând analiza de gap a băncii, arătaţi ce se va întâmplă cu profitul, dacă rata dobânzii creşte (+Δrd) cu 5 puncte procentuale.

Rezolvare: ( ) rdPSASg Δ×−= ( ) 5,005,02030 =×−=g mld. lei.

Răspuns: Profitul va creşte cu 500 mil. lei.

90

PROBLEMA nr. 62. Gestiunea creditelor Enunţ: Banca X îşi procură resursele de creditare plătind dobânzi cu rate

diferenţiate trimestrial, astfel: trim. I –15%, trim. II – 17%, trim. III – 21%, trim. IV – 19%.

Pe parcursul anului, 8% din creanţe devin litigioase, fiind recu-perate în proporţie de 60%, iar 3% din creanţe devin nerecuperabile.

Rata inflaţiei a fost de 12%. Să se determine rata minimă a dobânzii acceptabilă de bancă la

creditele acordate, fără cheltuielile de funcţionare şi profit, în condi-ţiile de risc evaluate.

Rezolvare: 1. Rata medie a resurselor de creditare ale băncii (

_

rr ) este:

( )

( ) %1819211715%25

%2519%2521%2517%25154

1

_

=+++×=

=×+×+×+×=×= ∑=i

i ptrdrr

unde: pt = ponderea perioadei trimestriale în an; rd = rata anuală aferentă fiecărui trimestru. 2. Coeficientul creanţelor nerestituite (Cn) este determinat astfel:

( ) ( ) 062,003,04,008,01 =+×=+−×= cnrpcrpclCn unde: pcl = ponderea creditelor litigioase;

pcr = ponderea creditelor litigioase recuperate, cnr = credite nerecuperate. 3. Rata dobânzilor corectate ( ), în funcţie de Cn, se determină

astfel:

_

rc

%8,25111

__

=−−+

=Cnrrrc

4. _

rn reprezintă rata medie a dobânzii nominale, neafectată de rata inflaţiei (ri), acceptată de către bancă la credite.

Rata medie a dobânzilor nominale ( ) se determină din formula: _

rn

111

__

−++

=rirnrc

91

de unde:

( ) 100111__

×⎥⎦

⎤⎢⎣

⎡−+×⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛ += rircrn

Aplicând formula, obţinem:

( ) ( )[ ] %8,40100112,01258,01_

=×−+×+=rn _

rn reprezintă rata nominală a dobânzilor acceptate de bancă ca nivel minim, la acordarea creditelor.

Răspuns: Rata minimă acceptată de către bancă este de 40,8%, depăşind

cu 22,8 puncte procentuale rata medie determinată. PROBLEMA nr. 63. Derularea operaţiunilor de credite Enunţ: Banca X deschide o linie de credit în următoarele condiţii: – plafonul de credit: 10 mil. u.m.; – rata dobânzilor 25% în anul N şi 20% în anul N+1; – comisioane: 0,5%; – deschiderea creditului 15.08 în anul N; – termen (perioada de rambursare) 9 luni. Derularea operaţiunilor de creditare se realizează astfel: – 10 septembrie – credit 2 mil.; – 1 noiembrie – credit 3 mil.; – 15 ianuarie – rambursare 2,5 mil.; – 25 februarie – credit 5 mil.; – 15 martie – rambursare 3 mil.; – 10 aprilie – rambursare 2 mil.; – 15 mai – rambursare 2,5 mil. Să se calculeze dobânda totală şi dobânda aferentă lunilor martie

şi aprilie.

92

Rezolvare: Comisionul la data de 15.08 a fost: COM = 10.000.000× 0,005 = 50.000 lei Derularea operaţiunilor de creditare este prezentată mai jos:

Suma (mil.) Rata Număr Sold credit Nr. crt. Data D C dobânzilor (%) zile (NZ) (SC)

An N 1 10.09 2 25 52 2 2 01.11 3 25 75 5 An N+1 3 15.01 2,5 20 41 2,5 4 25.02 5 20 18 7,5 5 15.03 3 20 26 4,5 6 10.04 2 20 35 2,5 7 15.05 2,5 20 – –

1. Pe baza datelor din tabel se vor determina dobânzile pe peri-

oade, conform datelor:

360100..

×××

=ZNrCS

D d

222.72000.36

5225000.000.21 =

××=D lei

( ) 694.250000.36

14206125000.000.52 =

×+××=D lei

944.56000.36

4120000.500.23 =

××=D lei

000.75000.36

1820000.500.74 =

××=D lei

000.65000.36

2620000.500.45 =

××=D lei

611.48000.36

3520000.500.26 =

××=D lei

2. Se determină dobânda totală: 471.568654321 =+++++= DDDDDDDT lei

93

3. Se determină dobânda aferentă celor două luni:

lei 5,832.1008,499.427,332.58000.36

1720000.500.4000.36

1420000.500.7DMartie =+=××

+××

=

666.51166.29500.22000.36

2120000.500.2000.36

920000.500.4=+=

××+

××=aprilieD lei

Răspuns: Dobânda lunii martie: 100.832,5 lei; dobânda lunii aprilie: 51.666 lei PROBLEMA nr. 64. Costuri bancare Enunţ: Fie o sucursală a unei bănci cu următoarele date previzionate:

Venituri bancare (VB) Suma Venituri din comisioane (VC) 850.000 Venituri din dobânzi (VD) 1.700.000 Alte venituri (AV) 280.000

1. În condiţiile ratei profitului (rp) 10%, stabiliţi valoarea maxi-

mă a cheltuielilor ce pot fi angajate de către bancă. 2. Ştiind că ponderea cheltuielilor cu dobânda (pcd) este 50%

din totalul cheltuielilor, stabiliţi suma absolută a acestora. Rezolvare:

1. Venituri totale: VT = = 850.000 + 1.700.000 + 280.000 =

= 2.830.000 u.m.

∑=

3

1i

iVB

2. Nivelul maxim al cheltuielilor admise (CM): CM = 2.830.000 × (1– 0,1) = 2.547.000 u.m. 3. Suma cheltuielilor cu dobânzile (CD): CD = 0,5 × 2.547.000 = 1.273.500 u.m. Răspuns: Valoarea cheltuielilor cu dobânzile este de 1.273.500 u.m. PROBLEMA nr. 65. Costuri şi rentabilitate Enunţ: Banca X prezintă următoarea situaţie a pasivelor bonificate:

94

Nr. crt. Pasive

Solduri medii (SM)

Costuri cu dobânda

(CD)

Costuri procentuale

cu dobânda (%) 1. Disponibilităţi la vedere 85.000 2.975 3,5 2. Economii ale populaţiei

la vedere 15.000 825 5,5

3. Economii ale populaţiei la termen

36.000 3.240 9

4. Depozite la termen ale agenţilor economici

31.000 3.410 11

5. Certificate de depozit 63.000 8.190 13 6. Depozite publice 1.300 1.430 11 7. Depozite de la alte bănci 11.000 880 8 8. Alte pasive 3.000 180 6 TOTAL 265.000 22.090

Totodată se cunosc următoarele date: • active valorificabile (AV) sunt în valoare de 245.000 u.m.; • costurile complementare nondobândă (CCN) sunt de 8250 u.m.; • capitalurile proprii (CP) sunt de 29.000 u.m.; • rata impozitului pe profit 20%; • banca îşi propune o rentabilitate financiară (a capitalului) (RRF)

de 12% pentru anul viitor. Să se determine: 1) costul mediu ponderat cu dobânzile (CMP); 2) rata activă minimă (RAM) pentru acoperirea cheltuielilor cu

dobânzile; 3) punctul critic de rentabilitate (PRC); 4) rentabilitatea activelor pentru a realiza rentabilitatea de 12 %

a capitalului (RRE); 5) rentabilitatea preconizată a activelor (RPA). Rezolvare:

( )

( )%33,8100

000.265090.22

SM

CD

n

1ii

n

1ii

=×==

∑

∑

=

=

95

CMP1)

( )

%02,9100000.245

090.22AV

CDRAM i

n

1i =×==∑= 2)

( )

%38,12100000.245

250.8090.22AV

CCNCD PRC

n

1ii

=×+

=+

=∑= 3)

4) %1510020100

12=×⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛

−=RRF

350.4100

000.2915100

100 =×

=×

=⇒×=CPRRFPN

CPPNRRF u.m.

AT = PT = 265.000 + 29.000 = 294.000 u.m.

%48,1100000.294

350.4100 =×=×=ATPNRRE

5) RPA = PRC + RRE = 12,38 + 1,48 = 13,86% Răspuns: Rentabilitatea preconizată a activelor este de 13,86%. PROBLEMA nr. 66. Rate financiare Enunţ: Fie două bănci, I şi II, având aceleaşi active totale (AT) de

1.500 mil. lei, randamentul (Re) fiind de 8%, şi, respectiv, 11%, iar multiplicatorul capitalului (mc) de 5, respectiv 6. Determinaţi diferen-ţa procentuală dintre ratele rentabilităţii financiare (Rf) ale băncii I faţă de banca II.

Rezolvare: 1. Se determină profitul net în cazul celor două bănci. Randamentul sau rata rentabilităţii economice se determină astfel:

ATPNATPN

×=⇒×= Re100Re

( ) 120500.108,0 =×=IPN mil. lei ( ) 165500.111,0 =×=IIPN mil. lei

96

2. Se determină capitalul propriu al celor două bănci. Multiplicatorul capitalului se determină astfel:

mcATCP

CPATmc =⇒=

( ) 3005500.1

==ICP lei

( ) 2506500.1

==IICP lei

3. Se determină rentabilităţile financiare ale celor două bănci. Rentabilitatea financiară se determină conform formulei:

100×=CPPNRf

( ) %40100300120

=×=IRf

( ) %66100250165

=×=IIRf

4. Se determină diferenţa procentuală dintre Rf(I) şi Rf(II): ( ) %26%66%40 −=−=Δ Rf

Răspuns: Rf(I) este mai mică decât Rf(II) cu 26 puncte procentuale. PROBLEMA nr. 67. Profitul brut Enunţ: În cazul unei bănci se cunosc următoarele variabile: valoarea

activelor totale (AT): 150.000 u.m.; valoarea depozitelor (D): 130.000 u.m.; ponderea valorii creditelor (C) în valoarea depozitelor: pc = 85%; rata dobânzii la credite (rc): 7%; marja dobânzii nete (md): 2%; costuri cu resurse reale (Kr): 1.000. u.m. Să se determine rata dobânzii la depo-zite şi profitul brut (Pb).

Rezolvare: 1. Se determină valoarea creditelor:

.m.u 500.11085,0000.130pcDC =×=×= 2. Se determină valoarea dobânzii încasate din credite (Dc):

.m.u 735.707,0500.110rcCDc =×=×= 97

3. Se determină valoarea dobândzii plătite la depozite (Dp): .m.u 735.4000.3735.704,0000.150735.7mdATDcDp

ATDpDcmd =−=×−=×−=⇒

−=

4. Se determină rata dobânzii la depozite (rd):

%65,3100000.130

735.4100 =×=×=D

Dprd

5. Se determină profitul brut (Pb): Pb = Dc – Dp – Kr = 7.735 – 4.735 – 1.000 = 2.000 u.m. Răspuns: Dobânda plătită = 4.735 u.m.; profitul brut = 2.000 u.m. PROBLEMA nr. 68. Datorii totale Enunţ: Se cunosc următoarele variabile financiare bancare: veniturile totale (VT) = 1.500 u.m.; rata rentabilităţii financiare (rf) = 60%; rata dobînzii (rd) = 8%; levierul financiar (LF) = 83,3%.

Determinaţi datoriile totale ale băncii (DT). Rezolvare: 1. Se determină rata profitului net (rp):

( ) %3,36100833,01

833,008,06,01001

=×+

×+=×

+×+

=⇒×−+=LF

LFrdrfrpLFrdrprprf

2. Se deterrmină profitul net (PN):

.m.u 60100

500.13,36100

VTrpPN100VTPNrp =

×=

×=⇒×=

3. Se determină capitalul propriu al băncii:

.m.u 5.9071006060100

rfPNCP100

CPPNrf =×=×=⇒×=

4. Se determină datoriile totale ale băncii: .m.u 527.4

167,095,755

833,015,907833,0

LF1CPLFDT

CPDTDT

ATDTLF ==

−×

=−×

=⇒+

==

Răspuns: Datoriile totale ale băncii: 4.527 u.m.

98

99

PROBLEMA nr. 69. Rezerve bancare Enunţ: Banca X are următorul bilanţ (mil. euro):

Activ PasivRezerve obligatorii 75 Depozite 500 Împrumuturi 525 Capital bancar 100

Ce se întâmplă cu rezervele băncii, dacă o persoană retrage 100 euro numerar şi altă persoană depune 50 euro numerar? Utilizaţi contul T pentru a explica răspunsul.

Rezolvare: 1. Se retrag 1.000 euro numerar. 2. Se depun 500 euro numerar.

Activ Pasiv Rezerve obligatorii 75 Depozite bancare 500 Existent Împrumuturi 525 Capital bancar 100

1 (-100) Rezerve obligatorii -25 Depozite 400 2 (+50) Rezerve obligatorii +25 Depozite 450

Rezerve obligatorii 25 Depozite bancare 450 Final Împrumuturi 525 Capital bancar 100

Răspuns: Retragerea determină înregistrarea unei rezerve negative de 25 lei,

iar depunerea de 50 lei determină o rezervă pozitivă de 25 lei, în final rezerva fiind cu 50 lei mai mică decât cea iniţială.

PROBLEMA nr. 70. Profit Enunţ: O bancă colectează un depozit la termen (D) suplimentar de

10.000 lei, plătind o dobândă (rd) de 5%, iar costurile de întreţinere a depozitului, cd, sunt de 50 de lei. Pentru a obţine profit, bancă utili-zeză depozitul pentru a acorda credite cu o dobândă (rc) de 10%. Determinaţi profitul (p) pe care îl obţine banca, în condiţiile în care rata rezervelor obligatorii (ro) este de 15%.

Rezolvare: 1. Se determină dobânda plătită la depozit (dp):

=×= rdDdp lei 50005,0000.10 =× 2. Se determină valoarea împrumutului acordat I:

( ) =−×= roDI 1 ( ) lei 500.885,0000.1015,01000.10 =×=−× 3. Se determină dobânda încasată (di):

lei 8501,0500.8 =× 4. Se determină profitul băncii: P = 850-500-50 = 300 lei Răspuns: Profitul obţinut este de 300 lei. PROBLEMA nr. 71. Modificarea activului net Enunţ: Să presupunem că sunteţi manager la o bancă ale căror active

(AT) de 100 mld. euro au o durată medie (DA) de 4 ani, şi ale căror pasive (PT) de 90 mld. euro au o durată medie (DP) de 6 ani. Utili-zând analiza duratei pentru bancă, arătaţi ce se întâmplă cu activul net al băncii, dacă rata dobânzii creşte (+ Δrd) cu 2 puncte procentuale.

Rezolvare: ( ) ( ) ( )DPPTDAATrdDPrdPTDArdATPSASd ×−××Δ=×Δ×−×Δ×=Δ−Δ=

( ) ( ) ( ) 8,214002,054040002,0690410002,0 −=−×=−×+=×−××+=d mil. lei Răspuns: Activul net se reduce cu 2,8 mil. lei. PROBLEMA nr. 72. Modificarea activului net Enunţ: Presupunem că o bancă dispune de active în valoare de 500 mil. lei,

durata medie a activelor băncii fiind de 4 ani (adică durata timpului de viaţă a fluxului de plăţi este de 3 ani), şi de pasive, datorii în valoare de 450 mil. de lei, durata medie a pasivelor fiind de 2 ani. Dacă rata dobânzii creşte cu 4%, determinaţi care este valoarea modificării acti-vului net al băncii.

100

Rezolvare: Se determină modificarea activului net prin utilizarea analizei

duratei. ( ) ( ) ( )DPPTDAATrdDPrdPTDArdATPSASd ×−××Δ=×Δ×−×Δ×=Δ−Δ=

( ) ( ) ( ) 44100.104,0900000.202,02450450004,0d − × = − × − = − × = −××−= mil. lei Răspuns: Activul net se reduce cu 44 mil. lei. Problema nr. 73. Rata rentabilităţii Enunţ: Fie două bănci, I şi II, având aceleaşi active totale (AT) de

1.500 mil. lei, randamentul (Re) fiind de 9% şi, respectiv, 14%, iar multiplicatorul capitalului (Mc) de 5, respectiv 7. Determinaţi diferen-ţa procentuală (Dpf) dintre ratele rentabilităţii financiare (Rf) ale băncii I faţă de banca II.

Rezolvare: 1. Se determină valoarea capitalului propriu (CP) la cele două

bănci:

( ) ( )

( ) lei 2005,7

500.1IICP

lei 3005500.1

McATICP

CPATIMc

==

===⇒=

2. Se determină profitul net (PN) al celor două bănci:

( ) ( )( ) lei 210500.114,0IIPN

lei 135500.109,0ATReIPNATPNIRe

=×=

=×=×=⇒=

3. Se determină rata rentabilităţii financiare (Rf) pentru cele două bănci:

( )

( ) %105100200210

%45100300135100

=×

=×=×=

IIRf

CPPNIRf

4. Se determină diferenţa proncentuală dintre Rf ale celor două bănci:

Dpf = Rf(I) – Rf(II) = 45% –105% = – 60% 101

Răspuns: Rf la banca I este mai mică cu 60 puncte procentuale decât Rf la

banca II. PROBLEMA nr. 74. Rate financiare Enunţ: Fie băncile X şi Y care prezintă următoarele elemente financiare:

Elementul financiar Banca X Banca Y Profit net (PN) 250 400 Valoarea activelor (VA) 5.500 9.500 Capital propriu (CP) 650 1.000

Arătaţi care este relaţia de mărime (< , = , >) dintre următorii indicatori ai celor 2 bănci: rata rentabilităţii financiare (Rf); rata renta-bilităţii economice (Re), multiplicatorul capitalului (Mc).

Rezolvare: 1. Se determină Rf pentru cele două bănci:

( )

( ) %40100000.1

400

%5,38100650250100

=×=

=×=×=

YRf

CPPNXRf

2. Se determină Re pentru cele două bănci:

( )

( ) %21,4100500.9

400Re

%55,4100500.5

250100Re

=×=

=×=×=

Y

VAPNX

3. Se determină Mc pentru cele două bănci:

( )

( ) 5,9000.1500.9

46,8650500.5

==

===

YMc

CPVAXMc

Răspuns: Rf(X) < Rf(Y); Re (X) > Re(Y) ; Mc(X) < Mc(Y).

102

Problema nr.75. Preţul maxim Enunţ: Banca Z a câştigat 10 lei pe acţiune şi a plătit un dividend de 6 lei

pe acţiune, în anul trecut. În anul curent, investitorul X se aşteaptă ca banca să obţină 17 lei pe acţiune şi să continue plata aceleiaşi rate a dividendelor, presupunându-se că acest investitor speră ca, la sfârşitul anului, acţiunea firmei să se vândă cu 132 lei. Dacă rata rentabilităţii cerută de către investitor este de 12%, determinaţi care va fi preţul maxim pe care acesta este dispus să-l plătească. Dar dacă preţul de vânzare ar fi 110 lei, iar rata rentabilităţii de 8%.

Rezolvare: Se cunosc următoarele elemente: • câştigul pe acţiune în anul trecut (CA0): 10 lei; • dividende pe acţiune în anul trecut (DV0): 6 lei; • câştigul estimat pe acţiune pentru anul curent: (CA1): 11 lei; • rata rentabilităţii cerută (RR1): 12% sau 8%; • preţul de vânzare aşteptat la sfârşitul anului curent (PV1):

132 lei sau 110 lei. 1. Se determină rata dividendelor pe anul trecut:

%60100106100

0

00 =×=×=

CADVRD

2. Se determină dividendele pe acţiune estimate pentru anul curent, rata dividendele menţinându-se aceeaşi ca în anul trecut:

lei 60,6%6011RDCADV 011 =×=×= 3. Se determină valoarea prezentă (VP) a acţiunii firmei Z: – pentru %121 =RR şi PV1 = 132 lei

( ) ( ) ( ) ( ) lei 75,12312,01

13212,01

60,6RR1

PVRR1

DVVPA1

1

1

1=

++

+=

++

+=

– pentru %81 =RR şi lei 110PV1 =

( ) ( ) lei 96,1078,001

11008,01

60,6VPA =+

++

=

103

Răspuns: Preţul maxim pe care este disponibil să-l plătească este de

123,75 lei şi, respectiv, 107,96 lei. PROBLEMA nr. 76. Gestiunea ratei dobânzii Adesea, banca va trebui să determine rata dobânzii necesară

unui post din bilanţ, luând în considerare ratele dobânzii asociate şi cunoscute ale celorlalte posturi din bilanţ, precum şi situaţia profita-bilităţii.

Fie un post de activ (A0) din bilanţ pentru care trebuie determi-nată rata dobânzii, x (%).

Pentru determinarea lui x, algoritmul de calcul este următorul:

VD = A0 x0 + ×i=1

nAi xi∑ ×

VC = ( A0× x0 + ) x pc = VD x (pc) i=1

nAi xi∑ ×

VT = ( A0× x0 + ) x (1+pc) = VDi=1

nAi xi∑ × × (1+pc)

CD = j=1

mPj x j∑ ×

CF = x F/C = CD x (pf) j=1

mPj x j∑ ×

CT = ⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛×∑

=

m

j

xjPj1

× (1+pf) = CD (1+pf) ×

PB = VT- CT0 PN = PB× (1-Ip) rpr = PN

VT

unde: VD = venituri din dobânzi;

VC = venituri din comisioane; 104

x0 = rata dobânzii de calculat; Ai = posturi de activ sensibile la dobândă; xi = rate ale dobânzii aferente lui Ai; pc = ponderea veniturilor din comisioane în veniturile din

dobânzi; VT = venituri totale; CD = cheltuieli cu dobânzile; Pj = posturi din pasiv sensibile la dobândă; Xj = rate ale dobânzii aferente lui Pj; CF = cheltuieli de funcţionare; pf = ponderea cheltuielilor de funcţionare în cheltuieli cu

dobânzile; CT = cheltuieli totale; PB = profitul brut; Ip = impozitul pe profit; rp r = rata profitului net. Enunţ: Situaţia bilanţieră a băncii X este următoarea:

Activ Pasiv Numerar 180 Capital propriu 650 Credite economie (11%) 3.500 Depozite atrase (x%) 3.800 Credite ipotecare (14%) 820 Împrumuturi la Banca Centrală (8%) 400 Credite de consum (16%) 500 Împrumuturi interbancare (7%) 800 Rezerve obligatorii (3%) 250 Alte active 400 Total activ 5.650 Total pasiv 5.650

Banca obţine venituri din comisioane care reprezintă 12% din veniturile din dobânzi, cheltuielile de funcţionare ale băncii fiind de 24% din cheltuielile cu dobânzile. În condiţiile unei cote a impozitului pe profit de 25%, banca înregistrează o rată a profitului de 15%.

Să se determine nivelul ratei dobânzii aferente depozitelor atrase. Rezolvare: În situaţia bilanţieră de mai sus, rata dobânzii ce trebuie determi-

nată este aferentă unui post de pasiv P0× x0. Utilizăm algoritmul de calcul prezentat:

105

1. Se determină veniturile încasate din dobânzi:

VD = = 3500 x 0,11 + 820 x 0,14 + 500 x 0,16 + 250 x 0,03

= 385 + 114,8 + 80 + 7,5 = 587,3 i=1

nAi xi∑ ×

2. Se determină veniturile din comisioane: VC = VD x pc = 587,3 x 0,12 = 70,47 3. Se determină veniturile totale: VT = VD + VC = 587,3 + 70,47 = 657,77 4. Se determină cheltuielile cu dobânzile:

CD = P0 x0 + = 3.800×j=1

mPj x j∑ × × x0 + 400 x 0,08 + 800 x 0,07

= 3.800 × x0 + 32 + 56 = 3.800 × x0+88 5. Se determină cheltuielile de funcţionare ale băncii: CF = CD x pf = (3.800× x0 + 88) x 0,24 = 912× x0 + 21,12 6. Se determină cheltuielile totale:

CT = CD + CF = 3.800 × x0 + 88 + 912 × x0+21,12 = 4.712 × x0 + 109,12 7. Se determină profitul brut:

PB = VT– CT = 657,77 – (4.712× x0 + 109,12) = 548,65 – 4712× x0 8. Se determină profitul net: PN = PB× (1-Ip) = [(548,65 – 4.712× x0) x (1 – 0,25) = = (548,65 – 4712× x0) × 0,75 = 411,48 – 3534× x0 9. Se determină rata dobânzii la depozite: rp r = PN

VT ⇒ PN = rpr x VT, deci:

411,48 – 3.534× x0 = 0,15 x 657,77 = 98,66 411,48 – 98,66 = 3.534× x0

x0 = 1003.53498,66-411,48 × = 1003.534

312,82× = 8,8%

Răspuns: Rata dobânzii la depozite este de 8,8%.

106

17. RISCURI BANCARE

PROBLEMA nr. 77. Riscul de rată. Gap şi durată Enunţ: Banca X prezintă următorul bilanţ sintetic:

– mil. lei –

Activ Pasiv Active sensibile la rată 320 Pasive sensibile la rată 480 Active cu rată fixă 480 Pasive cu rată fixă 320 Total activ (AT) 800 Total pasiv (PT) 800

Durata medie a activelor băncii este de 4 ani, adică durata tim-pului de viaţă a fluxului de încasări este de 3 ani, iar durata medie a pasivelor este de 3 ani, capitalul băncii reprezentând 10% din active. Să se determine gap-ul (g) şi durata (d), în cazul creşterii ratei dobânzii (Δrd) cu 3 puncte procentuale.

Rezolvare: Gap-ul evidenţiază sensibilitatea profiturilor băncii la modifi-

carea ratei dobânzii. Durata aproximează sensibilitatea valorii de piaţă a activelor şi

pasivelor băncii la modificarea ratei dobânzii. Pasivele băncii, datoriile, reprezintă ( ) lei .mil 7201,01800 =−×

( ) rdPSASg Δ×−= ( ) lei .mil 8,403,016003,0480320g −=×−=×−=

( ) ( ) ( )DPPTDAATrdDPrdPTDArdATPSASd ×−××Δ=×Δ×−×Δ×=Δ−Δ=( ) ( ) lei .mil 20,31040.103,02160200.303,03720480003,0d −=×−=−×−=×−××−=

Răspuns: Gap-ul este de – 4,8 mil. lei Durata este de – 31,2 mil. lei PROBLEMA nr. 78. Riscul de ţară Enunţ: Firma X doreşte să opereze în ţara A şi, în acest sens, solicită

determinarea riscurilor de ţară.

107

108

Banca Y determină ratingul ţării, utilizând următoarele elemente: • criteriile de evaluare (k) în număr de 11; • coeficientul asociat fiecărui criteriu (Ck) evidenţiind, în limita unui

plafon de 25 de puncte, importanţa fiecărui criteriu în evaluarea ţării; • coeficientul recalculat sub formă de pondere (fk); • nota acordată ţării vizând gradul de realizare a fiecărui criteriu (n)

între 0 şi 4; • evaluarea se realizează în funcţie de standardele (normele) stabilite

ca intervale de punctaj caracteristice diferitelor grade de risc, norme consi-derate ca fiind următoarele:

– între 0 – 40,00 = risc inacceptabil; – între 40,01 – 55,00 = risc ridicat; – între 55,01 – 70,00 = risc moderat; – între 70,01 – 100,00 = risc slab. Banca evaluează riscul de ţară, utilizând datele din tabelul de mai jos.

Nr. crt. Denumire criteriu Coeficient

criteriu (ck) Coeficient recalculat (fk) %

Nota: n

1. Stabilitatea politică a ţării

4 16 2

2. Tendinţa de naţionalizare

2 8 2

3. Constrângeri birocratice

2 8 0

4. Calitatea serviciilor 1,5 6 1 5. Calitatea

infrastructurii 1,5 6 3

6. Creşterea economică a ţării

3 12 1

7. Inflaţia monetară a ţării

3,5 14 2

8. Balanţa de plăţi 2 8 1 9. Costul mâinii de lucru 1 4 0 10. Credite pe termen

scurt 3 12 2

11. Îndatorare pe termen lung

1,5 6 3

TOTAL 25 100

Rezolvare: Ratingul ţării, prin care se evaluează riscul de ţară, se notează cu Z.

∑=

×=×+⋅⋅⋅⋅⋅+×+×=11

1

2211k

cknkcknkcncnZ

5,405,133210215,32315,135,11202242 =×+×+×+×+×+×+×+×+×+×+×=Z Ţara A, cu un punctaj de 40,5, se află în categoria ţărilor cu risc

ridicat. Dacă se folosesc ponderile, funcţia se va modifica astfel:

∑=

×=×+⋅⋅⋅⋅+×+×=11

12211

kfknkfknkfnfnZ

62,106,0312,0204,0008,0114,0212,0106,0306,0108,0008,0216,02

=×+×+×+×+×++×+×+×+×+×+×=Z

Z se află între [0,4]. Cu cât coeficientul calculat este mai aproa-pe de zero, riscul este mai ridicat şi firma prezintă un risc semnificativ.

Răspuns: Firma prezintă un risc ridicat. PROBLEMA nr. 79. Riscul de faliment Enunţ: Banca X este solicitată să acorde un credit firmei Y, care prezintă

următorii indicatori financiari:

109

Nr. crt. Indicatori Simbol Sume 1. Total activ AT 500.000 2. Total pasiv PT 500.000 3. Active circulante AC 300.000 4. Active circulante (fără stocuri) ACF 290.000 5. Active imediate (lichide) AI 130.000 6. Pasive stabile (permanente) PS 300.000 7. Datorii totale DT 350.000 8. Datorii pe t.l. (>1 an) DTL 150.000 9. Datorii pe t.s. (<1 an) DTS 200.000 10. Cifra de afaceri CA 325.000 11. Costuri de producţie CPR 240.000 12. Valoarea adăugată VA 185.000 13. Cheltuieli personal CP 70.000 14. Amortizare A 10.000

15. Excedentul brut al exploatării EBE 85.000 16. Cheltuieli financiare CF 15.000 17. Cheltuieli cu dobânzile CD 10.000 18. Profit brut PB 55.000 19. Profit reinvestit PR 35.000 20. Capitalul social CS 150.000 Să se evalueze riscul de faliment prin metodele contabile bazate

pe punctajul indicatorilor economico-financiari, scoruri (Z). Rezolvare: 1. Metoda Atman încadrează firmele, în funcţie de Z, în trei

situaţii: • Z < 1,8 – situaţie de faliment imediată; • 1,8 < Z < 2,7 – situaţie dificilă; • Z > 2,7 – situaţie favorabilă. Scorul (Z) se determină utilizând următoarea formulă stabilită în

mod empiric: 54321 5,16,03,34,12,1 RRRRRZ ×+×+×+×+×=

unde: Ri = rate financiare determinate pe baza indicatorilor financiari din tabelul de mai sus.

6,0000.500000.300

1 ===ATACR

07,0000.500

000.352 ===

ATPRR

13,0000.500

000.10000.553 =

+=

+=

ATCDPBR

1000.150000.150

4 ===DTLCSR

CS exprimă aproximativ capitalizarea bursieră (CB) în România.

65,0000.500000.325

5 ===ATCAR

Z = 1,2 x 0,6 + 1,4 x 0,07 + 3,3 x 0,13 + 0,6 x 1 + 1,5 x 0,65 = = 0,72 + 0,098 + 0,429 + 0,6 + 0,975 = 2,822 Firma se găseşte într-o situaţie favorabilă (2,82 > 2,7).

110

2. Metoda Conan şi Holder încadrează firmele, în funcţie de Z, în următoarele situaţii:

• Z < 0,04 – eşec, risc de faliment 90%; • 0,04 < Z < 0,05 – pericol, risc de faliment 65% – 90%; • 0,05 < Z < 0,1 – alertă, risc de faliment 30% – 65%; • 0,1 < Z < 0,16 – acceptabil, risc de faliment 10% – 30% • Z > 0,16 – excelent, risc de faliment < 10%. Scorul (Z) se determină prin utilizarea următoarei formule:

109876 1,08,016,022,024,0 RRRRRZ ×−×+×+×+×=

243,0000.350

000.856 ===

DTEBER

6,0000.500000.300

7 ===ATPSR

4,0000.500000.200

8 ===AT

ACFR

046,0000.325

000.159 ===

CACFR

378,0000.185000.70

10 ===VACPR

Z = 0,24 x 0,243 + 0,22 x 0,6 + 0,16 x 0,4 + 0,8 x 0,046 – 0,1 x 0,378 = = 0,058 + 0,132 + 0,064 + 0,0368 – 0,0378 = 0,253

Firma se găseşte într-o situaţie excelentă (0,253 > 0,16). 3. Metoda Toffler încadrează firmele în două situaţii: • Z < 0,2 – posibilitatea falimentului; • Z > 0,2 – şansa supravieţuirii. Scorul Z se determină conform formulei:

1312111 16,018,013,053,0 RRRRZ ×+×+×+×=

275,0000.200

000.5511 ===

DTSPBR

4,0000.500000.200

12 ===PT

DTSR

000.10000.240000.200000.130

13 −=−−

=−

−=

ACPRDTSAIR 0,304

111

Z = 0,53 x 0,275 + 0,13 x 0,6 + 0,18 x 0,4 – 0,16 x 0,304 = = 0,145 + 0,078 + 0,072 – 0,048 = 0,247 Firma se găseşte într-o situaţie favorabilă, cu şanse de supravie-

ţuire: (0,247 > 0,2). Răspuns: În concluzie, firma se găseşte în situaţii foarte bune conform

celor trei metode de determinare a riscului de faliment. PROBLEMA nr. 80. Riscul de credit Enunţ: Calculaţi pierderea posibilă (riscul) în cazul unei bănci care a

împrumutat un client pentru cumpărarea unui autoturism în urmă-toarele condiţii:

– valoarea împrumutului (VI) 120 mil. lei; – valoarea garanţiei (VG) 130 mil. lei; – rata de diminuare a garanţiei (rg) 25%; – probabilitatea de realizare a pierderii (pp) 5%. Rezolvare: 1. Se determină valoarea diminuată a garanţiei (VDG):

( ) ( ) lei 000.500.9725,01000.000.130rg1VGVDG =−×=−×= 2. Se determină pierderea posibilă (PP): ( ) ( ) lei 000.125.105,0000.500.97000.000.120ppVDGVIPP =×−=×−= 3. Se determină riscul asociat împrumutului (RI):

%93,0100000.000.120

000.125.1100 =×=×=VIPPRI

PROBLEMA nr. 81. Riscul activelor şi de credit Enunţ: Banca X prezintă următoarea situaţie bilanţieră, unele elemente

de activ având ataşate, în expresie procentuală, riscurile specifice asociate:

112

Activ Pasiv Numerar 500 Capital social 300 Banca Centrală (0%) 700 Rezerve 100 Bănci corespondente (10%) 600 Depozite 6.100 Bonuri de tezaur (5%) 300 Titluri 1.500 Obligaţiuni (50%) 550 Credite de consum (90%) 800 Credite ipotecare (80%) 1.000 Credite de producţie (70%) 2.900 Imobilizări 650 Total activ 8.000 Total pasiv 8.000

Să se determine: 1) valoarea monetară a activelor ajustate cu riscul (RA); 2) valoarea monetară a creditelor ajustate cu riscul (RC); 3) riscul mediu al activelor ( ar );

4) riscul mediu al creditelor ( cr ); 5) gradul de adecvare a capitalului în norma Cooke de 8% (GA). Rezolvare: 1. Se determină valoarea activelor ajustate cu riscul:

. m.u 550.37,0900.28,0000.19,08005,055005,03001,0600rARAn

1iii =×+×+×+×+×+×=×=∑

=

2. Se determină valoarea monetară a creditelor ajustate cu riscul: RC = = ∑ × riCi .m.u 550.37,0900.28,0000.19,0800 =×+×+×

3. Se determină riscul mediu al activelor:

%75,4810080003900100 =×=×=

ATRAra

AT = activele totale = 8.000 u.m. 4. Se determină riscul mediu al creditelor:

%53,7510047003550100 =×=×=

CTRCrc

CT = credite totale = 800 + 1.000 + 2.900 = 4.700 u.m.

113

5. Se determină gradul de adecvare a capitalului:

%27,11100550.3

400100 =×=×=RCFPGA

FP = fonduri proprii ale băncii = 300 + 100 = 400 u.m. Răspuns: Se constată că banca realizează norma prudenţială Cooke, asigu-

ratorie împotriva riscului creditelor.

18. DERIVATIVE PROBLEMA nr. 82. Cursul forward (la termen) Contractele la termen pot constitui instrumente de acoperire a

riscului valutar, tehnica marjelor la termen, care se adaugă sau se scad din cursul la vedere, fiind cea mai utilizată, deoarece acestea fluctuează corelat cu ratele dobânzii practicate pe pieţele financiare, depinzând, bineînţeles, de termen.

Enunţ: Ştiind că marjele la termen fluctuează corelat cu ratele dobânzii

practicate pe piaţa financiară, depinzând de termen, să se calculeze cursul de schimb pentru un contract pe termen de 3 luni, dacă:

– dobânda pentru dolari: 6,25%; – dobânda pentru euro: 4,70%; – rata de schimb la vedere euro / dolar: 0,88. Rezolvare: 1. Se determină marja la termen care modifică cursul la vedere,

conform formulei:

( )( )RbD

RbRaSVDMT×+−××

=365

unde: MT = marja la termen, care modifică cursul la vedere;

D = perioada pentru care se încheie contractul, în zile; SV = cursul de schimb la vedere între valute; Ra = rata anuală a dobânzii în cazul valutei A; Rb = rata anuală a dobânzii în cazul valutei B.

114

Aplicând formula pentru datele disponibile, obţinem: ( )( ) 0033,0

23,3692276,1

0470,0903650470,00625,088,090

==×+

−××=MT

2. Se determină cursul la termen: 8833,00033,088,0 =±=±= MTSVST

Problema nr. 83. Swap-ul valutar Enunţ: Banca X are la un moment T0 un disponibil (D0) de 130.000 do-

lari, dar, totodată, are de plată, în acelaşi moment (P0), 100.000 euro. În condiţiile în care peste 3 luni are de încasat (DT) 100.000 euro şi de plătit (PT) 130.000 dolari, banca realizează un swap valutar pentru acoperirea riscului valutar, cunoscând următoarele: curs la vedere dolar (cv): 1 dolar = 0,769 euro; curs la termen dolar (ct): 1 dolar = 0,745 euro; comision (cm) = 0,5%.

Cursul pieţei la termen, după 3 luni, a fost de 1 dolar = 0,785 euro. Determinaţi rezultatul operaţiunii de swap valutar. Rezolvare: Derularea operaţiunii swap pentru acoperirea riscului valutar: 1. Vinde 130.000 dolari cu care îşi achită datoria la momentul T0:

euro 00.100769,0000.130 =× 2. Contra unui comision de 0,5% se angajează în operaţiuni la

termen pentru momentul T1 la cursul de 0,81 euro în scopul cum-părării de euro în schimbul dolarilor:

100.000 : 0,745 = 134.228 dolari Comisionul este:

dolari 671745,0

005,0000.100=

×

3. Se determină rezultatul operaţiunii: dolari 557.3671000.130228.134RS =−−=

Sintetic, formula de calcul este următoarea:

( ) ( )dolari 557.3000.130995,0228.134

000.130005,01745,0000.100DIcm1

ctDTRS

=−×=

=−−×=−−×=

115

Răspuns: Dacă şi-ar fi procurat dolarii necesari achitării datoriei de

130.000 dolari la cursul pieţei, ar fi avut nevoie de: ,euro 050.102785,0000.130 =× adică ar fi înregistrat o pierdere de

2.050 euro, suportând efectul riscului valutar. Prin swap-ul valutar, banca s-a acoperit împotriva riscului

deteriorării cursului monedei proprii, dolarul, obţinând totodată un câştig de 3.557 dolari.

PROBLEMA nr. 84. Swap-ul valutar Enunţ: Banca X dispune în momentul to de 200.000 dolari, având de

plătit 230.000 euro. Peste 6 luni, în momentul t1, banca are de încasat 230.000 euro şi de plătit 200.000 de dolari.

Determinaţi modalitatea de acoperire a riscului valutar de către bancă prin operaţiunea de swap.

Cursul celor două monede este: – 1 dolar = 1,15 euro – curs la vedere (cv) – 1 dolar = 1,10 euro curs la termen (ct) comision = 0,3% (s) Rezolvare: Poziţia valutară a băncii este următoarea:

t0 t1 Disponibil (D) 200.000 dolari 230.000 euro Plata (P) 230.000 euro 200.000 dolari

Operaţiunea de swap se derulează astfel: 1. Se determină rezultatul vânzării (RVZ) de către bancă a

200.000 dolari pentru a achita datoria în to: RVZ = 200.000 dolari × 1,15 = 230.000 euro. 2. Se determină rezultatul cumpărării (RCP) de către bancă,

printr-o operaţiune la termen, euro în schimbul dolarilor pentru momentul t1, contra unui comision de 0,3%, la cursul 1,10.

– comision: 230.000 × 0,003 = 690 euro; – RCP = (230.000 – 690)/1,1 = 208.464 dolari. 3. Se determină rezultatul operaţiunii: ROS = RCP – RVZ = 208.464 – 200.000 = 8.464 dolari

116

Determinarea rezultatului operaţiunii swap (ROS) se poate face prin următoarea formulă:

( ) dolari 464.810423,1000.20011,1003,0115,1000.200

1tCs1CvDoROS

=−×=⎥⎦

⎤⎢⎣

⎡−⎟

⎠

⎞⎜⎝

⎛ −××=

=⎥⎦

⎤⎢⎣

⎡−⎟⎟

⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛ −××=

Răspuns: Banca câştigă 8.464 de dolari. PROBLEMA nr. 85. Contractul futures Enunţ: Banca germană X acordă unui client american un credit de

500.000 euro pentru o perioadă de 6 luni. Se cunosc cursurile euro în raport cu dolarul: • la cumpărarea contractului futures: 1 euro = 1,20 dolari; • la scadenţă: 1 euro = 1,25 dolari. Estimând că în această perioadă dolarul se va deprecia în raport

cu euro, cum se va acoperi clientul american pe piaţa futures? Rezolvare: Având o poziţie scurtă în euro, clientul american îşi va constitui

o poziţie lungă pe piaţa derivatelor futures, cumpărând patru contracte cu scadenţă peste 6 luni, la cursul 1 euro = 1,20 dolari.

La scadenţă, deprecierea dolarului fiind mai mare, clientul vinde contractele.

Din aceste operaţiuni futures, clientul american va obţine un câştig:

500.000 × (1,25 – 1,20) = 25.000 dolari Răspuns: Clientul câştigă 25.000 dolari. PROBLEMA nr. 86. Contractul futures Enunţ: Firma americană Y importă pe 1 februarie mărfuri din Franţa

facturate în euro.

117

La 1 martie, firma americană va trebui să plătească furnizorului francez 1,5 milioane euro (PV).

Pentru a se acoperi împotriva riscului valutar, în condiţiile anticipării deprecierii dolarului, importatorul cumpără pe piaţa futures 8 contracte de câte 150.000 euro, cu scadenţă pe 15 martie, ratele dobânzii în această perioadă rămân neschimbate.

Situaţia cursului euro/dolar în această perioadă a fost: • cursul în ziua tranzacţiei (1 februarie), (CV): 1 euro = 1,15 dolari; • cursul la termen (3 luni) la 1 februarie, (Cta): 1 euro = 1,17 dolari; • cursul la scadenţă pe 1 martie, (Cts): 1 euro = 1,21 dolari. Rezolvare: 1. Firma americană cumpără pe 1 februarie pe piaţa futures

1.500.000 euro la cursul la termen (ct) în dolari: 1.500.000 × (1,15 – 1,17) = – 30.000 dolari. 2. Pe 25 februarie, firma vinde cele 8 contracte futures la cursul

zilei de 1 euro = 1,21 dolari (Cts): 1.500.000 × (1,21 – 1,17) = +60.000 dolari. 3. Se determină rezultatul operaţiunii (ROF): ROF = – 30.000 + 60.000 = +30.000 dolari. Firma americană şi-a compensat pierderea de 30.000 dolari,

obţinând, prin poziţia financiară, un câştig de 30.000 dolari. Rezultatul operaţiunii de futures (ROF) este determinat prin

formula generală: ROF = PV × (Cts – 2Cta + CV) = = 1.500.000× (1,21 – 2 × 1,17 + 1,15) = 1.500.000 × 0,02 =

= 30.000 dolari Răspuns: Firma câştigă 30.000 dolari. PROBLEMA nr. 87. Contractul forward Enunţ: Pe 25 septembrie un client solicită băncii sale un curs forward

dolar/euro, cu data pe 15 octombrie, pentru suma de 3 mil. dolari (S). Se cunosc:

ratele dobânzii pentru cele două valute: • euro 6,5% şi 6,8% (REP şi REC); • dolar: 4,30% şi 4,60% (RDP şi RDC);

118

cursul spot: • 1 dolar = 1,153462 euro (CSV); • 1 dolar =1,184356 euro (CSC).

Să se determine cursurile forward oferite de către bancă: Rezolvare: Se determină punctele forward (PF) pe baza diferenţelor ratelor

dobânzii, utilizate pentru ajustarea cursului spot, conform formulei:

100360×××Δ

=ZCSRPF

unde: PF = punctul forward; ΔR = diferenţa ratelor dobânzii în cele două valute; CS = cursul spot (vânzare sau cumpărare); Z = numărul de zile al cotaţiei forward.

( ) 0012175,0100360

20153462,16,45,61 =

×××−

=PF

( ) 0016449,0100360

20184356,13,48,62 =

×××−

=PF

Se determină cursurile forward (CF) ale băncii: CF1 = CS1 + PF1 = 1,153462 + 0,0012175 = 1,1546795 CF2 = CS2 + PF2 = 1,184356 + 0,0016449 = 1,1860009 Dacă clientul doreşte să vândă băncii 3 mil. dolari cu data peste

20 zile ca să obţină euro, banca va cumpăra un contract forward, având cursul valutei la termen de 1,1546795 euro/dolari.

Pentru aceasta, banca se împrumută cu 3 mil. dolari pentru 20 zile la o dobândă de 4,60%, cheltuind 7.667 dolari, prin urmare trebuie să ramburseze la scadenţă 3.007.667 dolari. Suma împrumutată o vinde la cursul spot de 1,153462 euro, obţinând 3.460.386 euro, pe care-i plasează într-un depozit pe 20 zile cu dobândă 6,5%, câştigând la scadenţă 12.946 euro, banca dispunând la scadenţă de 3.460.386 + 12.946 = 3.472.882 euro.

119

Cursul la termen va fi:

1546763,1667.007.3882.472.3

1 ==CF

După 20 de zile clientul va livra băncii 3 mil. dolari, iar banca va furniza clientului 3.464.029 euro (3.000.000 × 1,1546763), clientul plătind cheltuielile cu dobânda la împrumutul în dolari (de 7.667 do-lari), primind diferenţa de dobândă dintre cele două monede.

Dacă clientul doreşte însă să cumpere 3 mil. dolari contra euro, banca vinde un contract forward la cursul de 1,1860009.

Pentru aceasta, banca cumpără spot 3 mil. dolari, pe piaţa valutară la cursul 1,184356, în acest sens banca împrumutând 3.553.068 euro la o rată a dobânzii de 6,8%, cheltuind 13.423 euro, trebuind să ramburseze 3.566.491 euro.

Dolarii îi plasează într-un depozit pe 20 zile cu o dobândă de 4,3%, câştigând 7.167 dolari, suma totală fiind 3.007.167 dolari.

Cursul la termen va fi:

1859969,1167.007.3491.566.3

2 ==CF

Răspuns: Cursurile forward sunt: 1,1547 şi 1,1860. PROBLEMA nr. 88. Preţul opţiunii Enunţ: Presupunem că un investitor efectuează următoarele tranzacţii: • cumpără un pachet de acţiuni în valoare (PA) de 100.000 lei; • cumpără o opţiune put cu preţul exerciţiului (PE) de 100.000 lei,

perioada de expirare, scadenţa (T), de 1 an; • vinde o opţiune call cu preţul (PC) de 118.400 lei, preţul de

exerciţiu (PE) 100.000 lei şi perioada de expirare (T) 1 an. Să se determine valoarea opţiunii put, considerând că rata

dobânzii fără risc = 12%. Rezolvare: Se presupune că ambele opţiuni au acelaşi titlu de bază. Valoa-

rea portofoliului de acţiuni va fi aceeaşi, de 100.000 lei, indiferent de preţul acţiunilor, opţiunile asigurând, prin variaţia valorilor acestora în

120

funcţie de preţul acţiunilor, o valoare constantă a portofoliului de acţiuni.

În acest fel, deţinerea acestor instrumente permite realizarea unei investiţii fără risc, valoarea acesteia fiind de 100.000 lei la expirare (T).

Aceasta se exprimă prin relaţia de mai jos:

( )TrfPEPPPCPA+

=+−1

unde: PP = preţul opţiunii put; rf = rata dobânzii fără risc. Valoarea portofoliului call-put va egala valoarea prezentă a

preţului de exerciţiu, scontat cu rata dobânzii fără risc. Se poate utiliza relaţia de paritate put-call (relaţia dintre preţurile

opţiunilor put şi call pentru acelaşi activ) pentru a determina pe PP, presupunând că rf = 12%.

( )lei 113400.118000.100

12,1000.100PCPA

rf1PEPP T =+−=+−+

=

Răspuns: În aceste condiţii, valoarea opţiunii put poate fi de 113 lei.

19. ANALIZA PORTOFOLIULUI PROBLEMA nr. 89. Indicatori statistici ai riscului portofoliului Coeficientul beta măsoară volatilitatea (variaţia) valorii unui titlu

pe o piaţă, comparativ cu valoarea unui titlu cu volatilitatea medie. Valoarea titlului cu volatilitate medie variază corespunzător

variaţiei pieţei (volatilitatea medie a pieţei), având coeficientul beta egal cu 1.

Cu cât volatilitatea unui titlu este mai mare, cu atât riscul asociat titlului este mai mare.

Dacă un titlu are beta egal cu 0,5, are jumătate din volatilitatea pieţei, care se consideră că are beta egal cu 1, şi invers, dacă are beta egal cu 2, are volatilitatea de două ori mai mare decât aceea a pieţei.

121

Investiţia într-un titlu evidenţiază faptul că, cu cât este mai mare riscul unui titlu, cu atât rentabilitatea (RRN) solicitată de către inves-titorii într-un asemenea titlu este mai mare.

Riscul relevat al unui titlu individual reprezintă contribuţia aces-tui titlu la un portofoliu bine diversificat, coeficientul beta fiind o măsură a acestui risc relevat.

În acest sens, rata necesară a rentabilităţii (RRN) a unui titlu, din punctul de vedere al investitorului, este exprimată prin suma dintre rata unui titlu lipsit de risc (RTL) şi un factor de ajustare a riscului (FAJ), pe care investitorii îl solicită ca o compensaţie pentru asumarea riscului. Acest factor este determinat prin înmulţirea primei de risc a pieţei (PRS) cu riscul investiţiei individuale, măsurat prin β .

( )[ ] 100×−×+= RTLRRPRTLRRN ii β unde RRP este rata necesară a rentabilităţii portofoliului. RRP – RTL = PRS

( ) PRSRTLRRPFAJ ii ×=−×= ββ Enunţ: În tabelul de mai jos este prezentat indicele de spor anual al

venitului la banca X (IF), comparativ cu indicele anual general (IG) al venitului firmelor din economie.

Anul IF IG 1 37 15 2 9 13 3 -11 14 4 8 -9 5 11 12 6 4 9

Pe baza acestor informaţii, determinaţi următoarele: • devianţa standard pentru indicele firmei şi indicele mediu; • coeficientul de corelaţie dintre indicele firmei X şi indicele mediu; • coeficientul beta pentru bancă.

122

Rezolvare: Pentru a sintetiza o parte din algoritmul de calcul al variabilelor

statistice semnificative, se elaborează tabelul de mai jos:

1. Se determină indicele mediu al venitului băncii (−

IF ) şi gene-

ral ( ): −

IG

67,96

586

6

1 ===∑=

−i

iIFIF 9

654

6

6

1 ===∑=

−i

iIGIG

2. Se determină abaterile valorile individuale ale indicilor de la

indicii medii ai băncii şi cel general, abateri notate cu AF (−

− IFIF )

şi AG ( ), prezentate în coloanele nr. 3 şi 5. −

− IGIG3. Se determină pătratele abaterilor individuale, şi ,

în coloanele nr. 4 şi 6.

2AF 2AG

4. Se determină produsul celor două abateri, PA = AGAF× prezentat în coloana 7.

5. Se determină varianţele sau dispersiile indicilor băncii şi generali, VF şi VG:

83,2016211.1

6)(

22 ==== ∑ AF

fVAR fσ

33,686

4106

)(2

2 ==== ∑ AGgVAR gσ

123

6. Se determină covarianţa dintre cei doi indici:

33,15600,92

6),( === ∑PA

gfCOV

Utilizând valorile variabilelor statistice, determinate conform algoritmului standard, se determină valorile variabilelor cerute în problemă.

• Devianţa standard sau abaterea medie pătratică:

21,1483,2012 === ff σσ 27.833,682 === gg σσ • Coeficientul de corelaţie dintre cei doi indici:

13,027,821,14

33,15),(),( =×

=×

=gf

gfCOVgfRσσ

• Coeficientul beta pentru firma X:

2244,033,6833,15

)(),(

===gVAR

gfCOVβ

Răspuns: Devianţa standard = 8,27; coeficientul de corelaţie = 0,13; coefi-

cientul beta = 0,2244. PROBLEMA nr. 90. Rentabilitatea pieţei Enunţ: O bancă deţine activul A, cu următoarele caracteristici: rata

estimată a rentabilităţii (re) este 10%, rata rentabilităţii la activele fără risc (rf) este 2%, prima de risc a pieţei (Prp) este 6%, beta ( β ) = 2. Să se determine rata rentabilităţii medii a pieţei (rp) şi să se precizeze ce atitudine va lua banca faţă de activul deţinut, îl va vinde sau îl va menţine în continuare, luând în considerare parametrii prezentaţi.

Rezolvare: 1. Se determină rata rentabilităţii medii a pieţei, a unui portofo-

liu al pieţei: %8%2%6PrPr =+=+=⇒−= rfprprfrpp 2. Se determină prima de risc a activului deţinut de către bancă (Pra): %122%6PrPr =×=×= βpa

124

3. Se determină rata necesară, cerută de către bancă, pentru activul deţinut, pe baza parametrilor prezentaţi:

%14%12%2Pr =+=+= arfrn 4. Se determină relaţia dintre re şi rn: re < rn Răspuns: Deoarece rata estimată, aşteptată a rentabilităţii activului (re)

este mai mică decât rentabilitatea cerută (rn), banca va încerca să vândă activul.

PROBLEMA nr. 91. Rata rentabilităţii necesară a portofoliului Enunţ: O bancă prezintă următoarele date, referitoare la portofoliu de

active pe care îl deţine: coeficientul beta la titlului, β = 1,1; rata ren-tabilităţii unui titlu fără risc (rf) = 8%; rata rentabilităţii portofoliului pieţei (rp) = 12%. Să se determine costul capitalurilor proprii ale băncii, adică rata necesară a rentabilităţii portofoliului.

Rezolvare: ( ) ( ) %14%6%8%8%125,1%8 =+=−×+=−×+= rfrprfrn β

Răspuns: Rata rentabilităţii necesară a portofoliului băncii este de 14%. PROBLEMA nr. 92. Rata rentabilităţii necesare a noii investiţii Enunţ: O bancă orientată pe credite ipotecare prezintă următoarele date:

coeficientul beta la titlului ( 0β ) = 1,5; rata rentabilităţii unui titlu fără risc (rf) = 5%; rata rentabilităţii portofoliului pieţei (rp) = 11%.

Banca decide să se angajeze în extinderea activităţii, dezvoltând operaţiuni de credite comerciale acordate firmelor, ceea ce va produce modificarea coeficientului beta al băncii, deci modificarea ratei rentabilităţii necesare. Noua activitate are un beta egal cu 1,9 (similar altor bănci care realizează asemenea activităţi), ponderea activelor acestei noi orientări în portofoliul de active al firmei (p1) fiind de 40%. Să se determine rata rentabilităţii necesare a noii investiţii (rn1):

125

Rezolvare: 1. Se determină rata necesară a portofoliului băncii în condiţiile

creditului ipotecar (rn0): ( ) ( ) %14%9%5%5%115,1%500 =+=−×+=−×+= rfrprfrn β

2. Realizarea noii activităţi va modifica coeficientul beta al portofoliului băncii, determinarea acestuia făcându-se astfel:

66,176,09,04,09,16,05,11100 =+=×+×=×+×= ppp βββ 3. Se determină rata necesară a rentabilităţii portofoliului băncii

(rn1) în condiţiile realizării noului proiect bancar: ( ) ( ) %96,14%96,9%5%5%1166,1%51 =+=−×+=−×+= rfrprfrn pβ

4. Se determină rentabilitatea necesară a noului proiect bancar (rn1): %4,16

4,0%56,6

4,0%146,0%96.141

1

001100 ==

×−=

×−=⇒×+×=

prnprnrnrnprnprn p

p

Răspuns: Pentru a asigura rentabilitatea necesară portofoliului băncii în

condiţiile realizării noii investiţii, rentabilitatea necesară a noii inves-tiţii, în activitatea de credit comercial, trebuie să fie de cel puţin 16,4%.

PROBLEMA nr. 93. Venitul aşteptat Enunţ: Prezentăm în tabelul de mai jos distribuţia de probabilitate a

rentabilităţilor estimate în cazul unei investiţii de 20.000 lei, realizată de către banca X, în activul A:

Starea economiei

Rentabilitatea estimată (K)

Venitul aşteptat

(Va)

Probabilitate realizării (P)

PK × PVa×

1 2 3 4 5 = 42 × 436 ×= recesiune -0,20 -4.000 0,20 -0,04 -800 medie 0,15 3.000 0,50 0,075 1.500 avânt 0,50 10.000 0,30 0,15 3.000

185,0=−

K 700.3=−

Va Determinaţi venitul aşteptat de către bancă. Rezolvare: 1. Se determină rata estimată a rentabilităţii.

126

Însumând produsele din coloana 5 se obţine rata estimată a

rentabilităţii (−

K ), conform formulei:

∑=

−

×=3

1i

ii PKK

Aplicând formula avem:

%5,18185,05,03.015,05,020,02,0 ==×+×+−×=−

K 2. Se determină venitul aşteptat. Pe baza datelor de mai sus, vom avea:

700.3185,0000.20 =×=×=−−

KIVa lei Sau, însumând produsele din coloana 6,

Va = – 800 +1.500 +3.000 = 3.700 lei Răspuns: Venitul aşteptat este de 3.700 lei. PROBLEMA nr. 94. Venitul mediu aşteptat Enunţ: O bancă realizează o investiţie de 80.000 lei într-un activ, luând

în considerare două alternative de evoluţie a economiei în viitor, ca-racteristicile estimate ale investiţiei fiind prezentate în tabelul de mai jos:

Alternative Rentabilitatea estimată (%) Probabilitatea realizării (%)

1 25 25 2 – 15 75

Determinaţi venitul mediu aşteptat. Rezolvare: 1. Se determină veniturile aşteptate (Va) în cazul celor două

alternative:

lei 000.12000.8015,0)2(Valei 000.20000.8025,0)1(Va

−=×−==×=

2. Se determină venitul mediu aşteptat ( ): _

Va( ) lei 000.4000.9000.575,0000.1225,0000.20Va −=−=×−+×=

−

127

128

Răspuns: Investiţia generează o pierdere estimată, aşteptată de 4.000 lei. PROBLEMA nr. 95. Dominanţa Alegerile băncii se plasează într-un spaţiu al riscurilor şi al

veniturilor aşteptate. Tabelul de mai jos prezintă evoluţia veniturilor aşteptate pentru

două active cu risc: Anul Activul A Activul B 1997 0,18 0,14 1998 0,15 0,09 1999 -0,13 0,02 2000 0,05 -0,03 2001 0,14 0,07 Media 0,078 0,058 Varianţa 0,0127 0,0034 Devianţa standard 0,1127 0,0582

Deşi se focalizează pe venitul aşteptat şi varianţă, banca, în

calitate de investitor, obişnuieşte să estimeze veniturile viitoare aşteptate pe baza veniturilor medii din trecut. Orice investitor care ia în considerare titlurile A şi B se confruntă cu substituţia risc/venit aşteptat, deoarece media veniturilor aşteptate este mai mare în cazul lui A decât al lui B, însă B are un nivel mai scăzut al riscului decât A. Substituţia apare deoarece pentru a obţine un venit aşteptat mai înalt pentru A decât pentru B, investitorul trebuie să accepte creşterea riscului lui A. Nu este clar dacă toţi investitorii bancari vor prefera A contra lui B, deoarece variabila de decizie considerată separat indică că investitorul trebuie să aleagă un titlu diferit.

Enunţ: Fie două titluri, având aceeaşi valoare, de 1.000 lei, titlul A

având venitul aşteptat de 16% şi devianţa standard de 20%, iar titlul B, având venitul aşteptat de 12% şi devianţa standard de 18%. Precizaţi care din cele două titluri este dominant şi explicaţi de ce.

Răspuns: Dominanţa pentru o pereche de active A şi B se defineşte astfel:

A domină pe B dacă are acelaşi venit sau un venit mai mare aşteptat sau are acelaşi venit sau un risc mai mic.

Când un investitor preferă în mod absolut activul A lui B se spune că A domină pe B, dacă acesta îi oferă venituri mai mari în condiţii de risc mai mici.

În situaţia expusă, alegerea se poate interpreta astfel: în cazul unui investitor care-şi asumă riscuri, va fi aleasă in-

vestiţia A, care oferă un venit aşteptat mai mare cu 4 puncte procen-tuale;

în cazul unui investitor cu aversiune de risc, va fi aleasă inves-tiţia B, care prezintă o devianţă standard mai mică cu 2 puncte procen-tuale;

pe baza raportului de substituţie risc/venit aşteptat, luând în considerare datele problemei, se poate determina venitului ajustat cu riscul (Var) care se prezintă astfel:

( ) ( )( ) lei 4,9818,0112,01000)B(Var

lei 1282,0116,0000.1rs1rpI)A(Var=−××=

=−××=−××=

Se poate aprecia că va fi aleasă investiţia în titlul A. PROBLEMA nr. 96. Devianţa standard Enunţ: În cazul unei investiţii (I) de 50.000 lei, în condiţiile a trei situa-

ţii diferite de rentabilitate, se dau parametrii determinativi prezentaţi în tabelul de mai jos:

Tabelul 1

Situaţia rentabilităţii (i)

Rentabilitatea estimată (K)

Venitul aşteptat (Va)

Probabilitatea realizării (P)

1 2 3 ( )KI × 4

I 0,30 15.000 0,30 II -0,15 -7.500 0,25 III 0,40 20.000 0,45

Să se determine devianţa standard a venitului aşteptat.

129

Rezolvare: Riscul poate fi definit statistic pornind de la distribuţia de

probabilitate, în sensul unei relaţii directe între ecartul distribuţiei şi nivelul riscului, cu cât ecartul distribuţiei de probabilitate este mai îngust, cu atât riscul este mai mic. Măsura statistică a acestui ecart o reprezintă devianţa standar (σ ) adică abaterea pătratică medie.

Determinarea devianţei standard urmează următorii paşi, prezentaţi în tabelul 2:

1. Se determină rata estimată a rentabilităţii (−

K ), conform for-mulei:

233,018,00375,009,045,040,025,015,030,030,03

1

=+−=×+×−+×=×=∑=

−

i

ii PKK

2. Se determină venitul mediu aşteptat, conform formulei:

650.11233,0000.50 =×=×=−−

KIVa lei 3. Se determină abaterea ratelor estimate ( ) de la rata estima-

tă medie (

iK−

K ) , notată cu DK şi prezentată în coloana 1 din

tabelul 2.

⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ −

−

KKi

4. Se determină abaterea absolută ale lui Va de la ,

, notată cu DV, adică devianţele, prezentate în coloana 2

din tabelul 2.

−

Va

⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ −

−

VaVai

5. Se determină pătratul devianţelor DK, notat cu PK, prezentat în coloana 3 din tabelul 2, care este mai semnificativ decât devianţa, accentuând efectul abaterilor mari şi eliminând abaterile negative, evidenţiind abaterea totală absolută.

6. Se determină pătratul devianţelor DV, notat cu PV, prezentat în coloana 4 din tabelul 2.

7. Se înmulţesc rezultatele din coloana 3 cu probabilităţile de realizare a ratelor estimate ale rentabilităţii, din coloana 4 a tabelului 1, precum în coloana 5 din tabelul 2.

8. Se însumează rezultatele din coloana 5, obţinându-se varianţa a ratelor estimate ale rentabilităţii (K). 2σ 130

Varianţa măsoară dispersia oricărei variabile întâmplătoare, în cazul nostru K, în jurul mediei sale, conform următoarei formule:

ii pKK ×⎥⎦⎤

⎢⎣⎡= ∑

−

−

22σ

0506,001255,00366722,00013467,0)(2 =++=Kσ 9. Se înmulţesc rezultatele din coloana 4 cu probabilităţile de

realizare din tabelul 1, rezultatele fiind prezentate în coloana 6 din tabelul 2.

10. Se însumează rezultatele din coloana 6, conform formulei,

( ) ii pVaVaVa ×⎥⎦⎤

⎢⎣⎡= ∑

−

−

22σ

obţinându-se varianţa veniturilor aşteptate (Va). 22 lei 500.437.1265000.512.32000.250.90000.675.3)Va( =++=σ

Tabelul 2

DK DV PK PV PPK × PPV ×

1 2 3 4 5 6 0,067 3.500 0,004489 12.250.000 0,0013467 3.675.000 -0,383 -19.000 0,146689 361.000.000 0,0366722 90.250.000 0,167 8.500 0,027889 72.250.000 0,01255 32.512.500

Atenţie! Dacă unitatea de măsură pentru variabila întâmplătoare

este leul, unitatea pentru varianţă va fi leul la pătrat, ceea ce face difi-cil de interpretat varianţa, dificultate depăşită prin devianţa standard, care fiind rădăcina pătrată din varianţă are aceiaşi unitate de măsură ca şi variabila întâmplătoare, în cazul nostru venitul aşteptat.

11. Se extrage rădăcina pătrată din varianţă, obţinându-se devianţa standard (σ ), care este măsura statistică a riscului.

2249,00506,0)()( 2 === KK σσ

lei 11.2440126.437.50σ(Va)σ(Va) 2 === Riscul poate fi măsurat fie cu varianţa, fie cu devianţa standard

a veniturilor dintr-o investiţie.

131

Răspuns: Devianţa standard, în cazul rentabilităţii este de 0,2249, iar în

cazul venitului de 11.244 lei. PROBLEMA nr. 97. Covarianţa Enunţ: Fie două active, A şi B, care au aceleaşi venituri aşteptate, res-

pectiv 20.000 lei în situaţia de avânt şi –8.000 lei în situaţia de recesiune, cu aceeaşi distribuţie de probabilitate, de 50%.

Banca X investeşte o sumă egală în fiecare activ, investiţiile fiind independente, adică rezultatele nu se influenţează reciproc. De-terminanţi covarianţa dintre cele două investiţii.

Rezolvare: 1. Se determină venitul combinat al celor două investiţii. Prin divizarea investiţiei, banca va diviza similar şi venitul aş-

teptat, primind numai 10.000 lei de la fiecare investiţie, dacă va fi o situaţie de avânt şi pierzând numai 4.000 lei de la fiecare investiţie, dacă va fi recesiune.

Fiind investiţii independente, distribuţia de probabilitate a inves-tiţiei combinate posibile constă din patru rezultate, cum se observă în tabelul de mai jos.

În această combinaţie a distribuţiei de probabilitate de a obţine venituri, banca are 50% şanse de a primi venit de 3.000 lei, şi câte 25% de a primi 10.000 lei sau de a pierde 4.000 lei.

A B Probabilitate

(%) Venit

aşteptat A (lei)

Venit aşteptat B

(lei)

Venit combinat

(lei) Avânt Avânt 0,25 10.000 10.000 20.000 Avânt Recesiune 0,25 10.000 – 4.000 6.000 Recesiune Avânt 0,25 – 4.000 10.000 6.000 Recesiune Recesiune 0,25 – 4.000 – 4.000 – 8.000

2. Se determină venitul aşteptat. Cunoscând distribuţia de probabilitate a acestei strategii de

combinare a investiţiei, se poate determina venitul aşteptat: ( ) ( ) ( ) ( ) lei 000.625,0000.825,0000.625,0000.625,0000.20Va =×−+×+×+×=

132

Se constată că, divizându-şi capitalul în două investiţii indepen-

dente identice, banca obţine acelaşi câştig aşteptat ca şi cum l-ar plasa într-una din cele două investiţii, adică:

lei 000.65,0)000.8(5,0000.20Va =×−+×= Evident, în condiţiile de mai sus, contribuţia fiecărei investiţii la

venitul aşteptat de 6.000 lei este egală, adică 3.000 lei. 3. Se determină varianţa: ( )[ ] ( )[ ] ( )[ ]+×−+×−+×−= 25,0000.6000.625,0000.6000.625,0000.6000.20 2222σ

[ ] lei 000.000.98000.000.4900000.000.4925,0)000.3000.8( 2 =+++=×−−+ Se constată că varianţa, în cazul investiţiei egal distribuite în

cele două active, este jumătate din varianţa investiţiei întregii sume într-un singur activ, care este de:

( ) ( ) =×−−+×−= 5,0000.3000.45,0000.3000.10 222σ 2lei 000.000.49000.500.24000.500.24 =+=

Rezultă că investiţia combinată este mai puţin riscantă decât investiţia într-o singură firmă, această reducere a riscului neimplicând nici un cost suplimentar, deoarece venitul aşteptat rămâne neschimbat.

4. Se determină varianţa standard. lei 4.95024.500.000σ ==

5 Se determină covarianţa ( ) [ ] [ ] [ ] [ ] +×−−×−+×−×−= 25,0000.3000.4000.3000.1025,0000.3000.10000.3000.10,cov BA

[ ] [ ] [ ] [ ] =×−−×−−+×−×−−+ 25,0000.3000.4000.3000.425,0000.3000.10000.3000.4 0000.250.12000.250.12000.250.12000.250.12 =+−−=

Acest rezultat arată că nu există covarianţă între cele două active identice, ceea ce este normal, deoarece cele două investiţii sunt inde-pendente.

Răspuns: Covarianţa este zero. PROBLEMA nr. 98. Alegere în condiţii de risc Enunţ: Fie două împrumuturi, A şi B, care au veniturile aşteptate (V) de

4.000 lei şi, respectiv, de 7.000 lei, şi devianţele standard (σ ) de

133

5.500 lei şi, respectiv, de 6.300 lei. Precizaţi care dintre cele două împrumuturi este mai riscant.

Rezolvare: Pentru a alege între cele două investiţii pe aceea mai riscantă se

foloseşte coeficientul de variaţie (CV).

375,1000.4500.5

)()()( ===

AVAACV σ

111,1300.6000.7)( ==BCV

Având un coeficient de variaţie mai mare, împrumutul A este mai riscant.

Răspuns: Împrumutul A. PROBLEMA nr. 99. Devianţe standard alternative Enunţ: Fie trei active, cu următoarele caracteristici: • A: cu VN = 15% primul trimestru şi VN = 25% trei trimestre; • B: cu VN = 10% tot anul; • C: cu VN = 5% un semestru şi 20% celălalt semestru. Determinaţi care vor fi devianţele standard ale celor trei active. Rezolvare: 1. Se determină veniturile aşteptate (Va) ale celor trei active. Va (A) = (15% + 25%)/2 = 20%; Va (B) = 10%; Va (C) = (5% + 20%)/2 = 12,5%. 2. Se determină devianţa standard a fiecărui activ.

( ) ( ) %5252575,02525,0202575,0201525,0)( 22 ==×+×=−×+−×=Aσ

( ) %010101)( 2 =−×=Bσ ( ) ( ) %5,725,5625,565,025,565,05,12205,05,1255,0)( 22 ==×+×=−×+−×=Cσ

Răspuns: Devianaţele standard ale celor trei active sunt următoarele:

A: 5%; B: 0%; C: 7,5%; Banca X, care are aversiune faţă de risc, nu va alege investiţia în

activul A, care are cel mai mare venit aşteptat, ci investiţia în activul

134

B, cu venitul aşteptat cel mai mic, dar cu riscul, măsurat prin devianţa standard, zero.

PROBLEMA nr. 100. Rentabilitatea portofoliului O bancă este implicată în acordarea de credite firmelor, în urmă-

toarele condiţii: • rata rentabilităţii portofoliului (RRP) 15% (0,15); • rata rentabilităţii titlului lipsit de risc (RTL) 9% (0,09); • riscul asociat titlului ( β ) 1,25. Presupunem că banca vrea să se extindă în operaţiuni cu titluri,

care oferă un coeficient beta de 1,6, aceasta determinând, evident, ma-jorarea coeficientului beta total, banca investind 30% din portofoliu, din capital în operaţiuni cu titluri.

Totodată, presupunem că banca se reprofilează complet, inves-tind portofoliul total într-un proiect vizând activitatea inginerie finan-ciară, care are un risc exprimat printr-un beta, având valoarea de 0,850, sub cel al pieţei (care se presupune, cum am spus, că este egal cu 1).

Să se determine: – rata necesară a rentabilităţii (RRN) cerută de către investitorii

potenţiali în acţiunile băncii, în condiţiile specializării acesteia în credite, RRN (C);

– rata rentabilităţii segmentului operaţiunilor cu titluri, în situa-ţia extinderii activităţii băncii, RRN (S);

– rata necesară a rentabilităţii în condiţiile reprofilării, RRN (R). Rezolvare: 1. Se determină rata necesară a rentabilităţii în condiţii iniţiale: ( ) ( )[ ] %5,16100165,010025,109,015,009,0 =×=××−+=CRRN

Rezultă că investitorii vor plasa în viitor capitalul în proiecte bancare care oferă o rentabilitate de minim 16,5%.

2. Se determină coeficientul beta al băncii în condiţiile extinderii:

355,16,13,025,17,02

11 =×+×=×=∑

=

−

iii pββ

unde: iβ = coeficientul beta al operaţiunilor de creditare (c) şi cu titluri (t);

ip = ponderea celor două tipuri de active în portofoliul total.

135

Deci, beta a crescut pe ansamblu firmei, al portofoliului acesteia, de la 1,25 la 1,355.

3. Se determină rata necesară a rentabilităţii băncii în condiţiile extinderii:

( )[ ] %13,17100355,109,015,009,0RRN1 =××−+= Rata estimată a rentabilităţii va trebui să fie de 17,13%. Creşterea lui beta a determinat creşterea costului capitalului,

deci a ratei necesare a rentabilităţii RRN. 4. Se determină rata necesară a rentabilităţii segmentului opera-

ţiunilor cu titluri:

%6,183,0

5,167,013,17)( 1=

×−=

×−=

pvRRNpcRRNSRRN

5. Se determină rata necesară a rentabilităţii în condiţiile repro-filării:

( ) ( )[ ] %10,14100850,009,015,009,0 =××−+=RRRN Se constată că, un risc mai mic determină o rentabilitate nece-

sară mai mică. Răspuns: RRN (C) = 16,5%; RRN (S) = 18,6%; RRN (R) = 14,1%. PROBLEMA nr. 101. Riscul asociat investiţiei de capital Măsurarea statistică a riscului asociat investiţiei de capital se

face, cum s-a arătat, prin indicatorul statistic numit devianţă sau abate-rea standard (DS), determinată pornind de la ratele de rentabilitate ale diferitelor variante ale investiţiei de capital (Rri) şi de la probabilitatea de realizare a acestora (Pbi).

( ) i

n

i

n

iiii PBPBRRRRDS ×⎥⎦

⎤⎢⎣

⎡×−= ∑ ∑

= =1

2

1

unde:

= rata estimată a rentabilităţii (∑=

×=n

iii PBRRRE

1

)

136

Vom avea

( ) i

n

ii PBRERRDS ×= ∑

=

−

1

2

Enunţ: Fie o investiţie de capital de 500.000 euro, care dispune de 3

alternative posibile ale fluxurilor de încasări pe o perioadă dată. Rata internă a rentabilităţii (Rri), în cazul celor 3 alternative, este de: –20%, 15%, 50%, iar probabilităţile asociate (Pbi), de realizare ale acestora sunt: 25%, 45%, 30%.

Să se determine riscul asociat investiţiei de capital. Rezolvare: 1. Se determină rata estimată a rentabilităţii investiţiei (RE):

%75,16100675.1

100500.1675500

100305045152520

==++−

=×+×+×−

=RE

2. Se determină devianţele (diferenţele) dintre rentabilităţile in-terne (RR) şi rentabilitatea estimată (RE), notate cu DV:

DV1 = – 0,2 – 0,1675 = – 0,3675; DV2 = 0,15 – 0,1675 = – 0,0175; DV3 = 0,5 – 0,1675 = + 0,3325. 3. Se determină pătratul devianţelor, notate cu DP:

( )( )( ) .110556,03325,03

;0003062,00175,02

;13505,03675,01

2

2

2

==

=−=

=−=

DP

DP

DP

4. Se înmulţeşte pătratul fiecărei devianţe cu probabilităţile aso-ciate alternativelor investiţiei de capital, rezultatul fiind notat cu PR:

.033167,030,0110556,03;0001377,045,00003062,02

;00337625,025,013505,01

=×==×=

=×=

PRPRPR

5. Se însumează rezultatele, obţinându-se varianţa (VT): VT = 0,0337625 + 0,0001377 + 0,033167 = 0,0670672. 2σ

137

6. Se extrage rădăcina pătrată din varianţă, obţinându-se devianţa standard, care măsoară riscul asociat investiţiei:

0670672,02 === σσDS = 0,25897 = 25,90% Răspuns: Riscul asociat investiţiei este de 25,90%. Formula sintetică a determinării devianţei, măsură statistică a

riscului asociat, este următoarea:

PBiPBiRRi

RRiDSi

i ×

⎟⎟⎟⎟

⎠

⎞

⎜⎜⎜⎜

⎝

⎛×

−= ∑∑

=

=

2

3

1

3

1

100

20. CREDITAREA BANCARĂ PROBLEMA nr. 102. Rambursarea creditului de consum Enunţ: Un client doreşte să cumpere un autoturism în valoare (VB) de

15.000 de euro, şi în acest scop contractează un împrumut la bancă pe o perioadă de 5 ani, în următoarele condiţii:

• avansul iniţial (a): 20% din valoarea autoturismului; • rata anuală a dobânzii (dn): 9%; • durata împrumutului (A) exprimată în ani: 5 ani; • rambursarea se face în rate lunare egale (TL); • valoarea de piaţă (VP), a autoturismului după 3 ani: p% = 30%

din valoarea de achiziţie. Să se determine: • costul total al împrumutului (CD); • rata reală a dobânzii (rr); • diferenţa, după trei ani, dintre valoarea de piaţă a autoturis-

mului (ΔD); • datoria rămasă de rambursat (DN).

138

Rezolvare: 1. Se determină numărul de luni ale perioadei împrumutului (L):

60125 =×=×= LAAL de luni 2. Se determină valoarea împrumutului contractat de către

client (VI): ( ) ( ) 000.122,01000.151 =−×=−×= aVBVI euro

3. Se determină rata lunară rambursată din împrumut (TL):

20060000.12

===L

VITL euro

4. Se determină costul total cu dobânzile pe perioada împrumu-tului (CD):

( )

( ) euro 619.2500.36

000.366000.720270100365

2002

6160000.1260309

100ZA

TL2

1LLVILZLdnCD

=−×

=×

⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ ×

×−×××

=

=×

⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ ×

+−×××

=

unde: ZL = numărul de zile dintr-o lună; ZA = numărul de zile dintr-un an. 5. Se determină rata reală (rr) a dobânzii:

( ) %7,1761

96021001

2=

××=

×+××

=L

dnLrr

6. Se determină datoria totală a clientului către bancă: DT = VI + CD = 12.000 + 2.619 = 14.619

7. Se determină costul cu dobânda în trei ani: ( )

euro 210.2500.36

)200.133000.432(270500.36

2002

1123123000.12123309CDP

=−×

=

=⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ ×

+×××−××××

=

8. Se determină valoarea împrumutului rambursat: euro 200.7123200LAARTLVR =××=××=

unde: AR = perioada, în ani, cât s-a rambursat împrumutul.

139

9. Se determină datoria rambursată: DR = VR + CDP = 7.200 + 2.210 = 9.410 euro

10. Se determină datoria nerambursată după trei ani: DN = DT – DR = 14.619 – 9.410 = 5.209 euro 11. Se determină valoarea de piaţă a autoturismului după trei ani:

euro 500.43,0000.15pVBVP =×=×= 12. Se determină diferenţa dintre datoria rămasă şi valoarea de

piaţă a autoturismului după trei ani: euro 709500.4209.5VPDND =−=−=Δ

Răspuns: CD = 2.619 euro; rr = 17,7%; DN = 5.209 euro; DΔ = 709 euro. PROBLEMA nr. 103. Amortizare semestrială Enunţ: Un debitor efectuează amortizarea semestrială a unui împrumut

(At), către o bancă de câte 500 de lei timp (n) de 6 ani, rata anuală a dobânzii fiind de 5%. Determinaţi valoarea a plăţii, a rambursării totale, la sfârşitul perioadei (VR).

Rezolvare: 1. Se determină numărul de perioade (p) de semestre al

amortizării creditului: 12262 =×=×= np

2. Se determină valoarea împrumutului angajat: ( ) lei 000.626500pAtI =××=×=

3. Se determină dobânda totală (DT) plătită pentru împrumut: ( ) ( ) lei 950.1

200000.390

200112000.65

10021pIrdDT ==

+××=

×+××

=

4. Se determină valoarea plăţii la scadenţă: lei 950.71950000.6DTIVR =+=+=

Răspuns: Valoarea totală a plăţilor este de 7.950 lei.

140

PROBLEMA nr. 104. Credit de consum prin dealer Enunţ: Un dealer de autoturisme vinde unui client un autoturism, a cărei

valoare este de 50.000 lei, printr-un credit comercial pe 5 ani, cu rata dobânzii de 12%, plata făcându-se în rate lunare egale. Dealerul pre-zintă efectul de comerţ la bancă, care-l scontează cu un discount de 8%.

Să se determine dobânda pe care o încasează dealerul. Rezolvare: Se fac următoarele notaţii: • VA: valoarea autoturismului = 50.000 lei; • t : durata creditului = 60 de luni; • rc: rata dobânzii la creditul comercial = 12%; • rd: rata scontului bancar = 8%. 1. Se determină rata dobânzii lunare la efectul de comerţ (rlc):

%11212

12=×=×=

rcrlc

2. Se determină suma lunară totală plătită de către client:

( ) ( )

( ) lei 112.195499,44

000.504495499,0100000.50

5504501,01100000.50

8166951,111100

000.5001,01

1101,01

000.50

rlc111

rlc1

VAPLT

60t

==×

=−×

=

⎥⎦

⎤⎢⎣

⎡ −×=

=

⎥⎦

⎤⎢⎣

⎡

+−×

=

⎥⎦

⎤⎢⎣

⎡

+−×

=

3. Se determină rata scontului lunar care revine băncii:

%67,0128

12===

rdrld

4. Se determină suma lunară care revine băncii:

( ) ( )

( ) lei 015.1270,49000.50

3301,025,149000.50

669,0125,149000.50

4928,11125,149

000.500067,0111

0067,01

000.50

rld111

rld1

VAPLB

60t

==×

=−×

=⎟⎠

⎞⎜⎝

⎛−×

=

⎥⎦

⎤⎢⎣

⎡

+−×

=

⎥⎦

⎤⎢⎣

⎡

+−×

=

5. Se determină suma totală plătită de către client: lei 720.6660112.1tPLTPT =×=×=

141

6. Se determină dobânda totală plătită de către client: lei 720.160000.50720.66VAPTDT =−=−=

7. Se determină dobânda totală încasată de către bancă: lei 900.10000.50900.60000.5060015.1VAtPLBDTB =−=−×=−×=

8. Se determină dobânda încasată de către dealer: lei 820.5900.10720.16DTBDTDTD =−=−=

Răspuns: Dobânda încasată de către dealer este de 5.820 lei. PROBLEMA nr. 105. Indicele de sensibilitate a creditului Enunţ: În tabelul de mai jos este prezentată evoluţia în trei momente a

două variabile: volumul creditelor acordate (C) şi rata dobânzii la credite (rd).

Variabila U.M. Moment 1 Moment 2 Moment 3 C mil. lei 8.000 8.800 10.900 rd % 6 6,5 7,2 Să se determine indicele de sensibilitate al modificării creditului

la modificarea ratei dobânzii în momentul 3 faţă de momentul 2. Rezolvare: Exprimarea procentuală a modificărilor permite determinarea

indicilor de sensibilitate (IS), ca raporturi între modificările celor două variabile:

( )( )

( )( ) %222100

1076,02386,0100

15,62,71800.8900.10100

11

1

1=×=×

−−

=×−−

=−

−

ii

ii

rdrdCCIS

Răspuns: Indicele de sensibilitate este de 222%. PROBLEMA nr.106. Creditul comercial simplu Enunţ: O bancă împrumută unei firme (VI) 100.000 euro, cu rata do-

bânzii (rd) de 8%, la scadenţă firma trebuind să ramburseze băncii împrumutul (principalul) şi costul împrumutului.

Determinaţi suma totală pe care trebuie s-o ramburseze (VR) firma la scadenţă.

142

Rezolvare: 1. Se determină costul împrumutului, adică dobânda aferentă

acestuia (DR): euro 8.0000,08100.000rdVIDR =×=×=

2. Se determină suma totală ce va trebui să fie rambursată: VR = VI + DR = 100.000 + 8.000 = 108.000 euro

PROBLEMA nr. 107. Rambursarea în rate Enunţ: La 31 martie, Vasilică cumpără o casă a cărei valoare (VB) este

de 300.000 lei, achitând anticipat o proporţie (ra) de 25% şi stabilind prin contract de vânzare-cumpărare ca suma rămasă să fie plătită într-un număr (n) de 15 rate anuale (R) egale, care să includă atât rambur-sarea (A) sumei iniţiale, cât şi plata unei dobânzii (D) cu o rată (rd) de 9%, aplicabilă sumelor rămase. Determinaţi care este suma care tre-buie plătită la fiecare rată, şi care este dobânda totală plătită de către Vasilică.

Rezolvare: 1. Se determină suma achitată pe credit (I) de către Vasilică:

( ) ( ) lei 000.22525,01000.300ra1VBI =−×=−×= 2. Se determină rata anuală plătită (R), unde R = A + D:

( )( )

( )( )

lei 933.27000.225642,2328,0000.225

109,0109,0109,0I

1rd1rd1rdR 15

15

n

n

=×=×−+

+×=×

−++×

=

3. Se determină dobânda totală plătită de către Vasilică. lei 995.193000.225193.2715IRnDT =−×=−×=

Răspuns: Rata anuală plătită este de 27.933 lei, iar dobânda totală plătită

este de 193.995 lei. PROBLEMA nr. 108. Valoarea creditului Enunţ: În cazul unui credit se cunosc următoarele: valoarea absolută a

dobânzii plătite până la scadenţă (DB) 150 lei, rata anuală a dobânzii (rd) 6%, perioada pentru care se acordă împrumutul (t) 270 de zile. Determinaţi valoarea împrumutului (C).

143

Rezolvare: lei 333.3

620.1000.400.5

2706100360150

trd100360DBC

100360trdCDB ==

×××

=×××

=⇒×××

=

Răspuns: Valoarea împrumutului este de 3.333 lei. PROBLEMA nr. 109. Rata anuală a dobânzii la credit Enunţ: Fie un credit de 150.000 lei, acordat pe o perioadă de 10 ani,

rambursarea anuală (PA = PP + PD) fiind de 10.500 lei. Să se determine rata anuală a dobânzii. Rezolvare:

%707,0000.150

500.10===rd

Se verifică rezultatul:

9345794,007,01

1=

+=m

lei 000.150285705,14500.1019345794,01

1500.10VI =×=⎥⎦

⎤⎢⎣

⎡−

−×=

Răspuns: Rata anuală a dobânzii este de 7%. PROBLEMA nr. 110. Rata efectivă a dobânzii la creditul de consum Enunţ: Se dau următoarele elemente ale unui credit de consum: • valoarea creditului angajat (C) = 15.000 lei; • numărul de plăţi periodice pe an (np) = 12; • rata dobânzii la credit (rd) = 6%; • numărul de plăţi realizate (pr) = 10. Să se determine rata efectivă a dobânzii (re). Rezolvare: 1. Se determină costul creditului, adică dobânda plătită (DP) de

către client: lei 90006,0000.15rdCDP =×=×=

144

2. Se determină rata efectivă a dobânzii:

( ) ( ) %1,3̀131,0000.165600.21

110000.15900122

12

===+×

××=

+×××

=prC

DPnpre

Răspuns: Rata efectivă a dobânzii este de 3,1%. PROBLEMA nr. 111. Rata minimă şi randamentul împrumutului Enunţ: Pentru evaluarea unui împrumut simplu, banca dispune de urmă-

toarele informaţii: • valoarea împrumutului (VI) 100.00 lei • rata dobânzii (rd) 10% • rata taxelor percepute de către bancă (rt) 1% • rata pierderilor din împrumut (rp) 1,5% • rata costurilor cu servicii pentru împrumut (cs) 3% • valoarea netă a soldului CDC (Vnd) 50.000 • costul de operare a CDC (co) 2.000 • rata costului fondurilor atrase aferente împrumutului (cd) 7% • ROE după impozitare 12% • rata impozitării (rf) 35% • multiplicatorul capitalului-active/capital (mc) 14,3 Să se determine rata minimă şi randamentul împrumutului, şi să

se arate dacă poate accepta acordarea împrumutului. Rezolvare: 1. Se determina rata minimă a dobânzii:

( ) ( )( ) ( ) =++−×+×−=

=++−×+×−=03,0015,035,0112,03,1413,1411

1111cd

csrprfROEmccdmcrm

%3,121213,003,0015,0013,0065,0003,0015,01846,007,007,093,0 ==+++=++×+×= 2. Se determină randamentul împrumutului:

%5,12100000.100

07,0000.5001,0000.10010,0000.100

100

=×−×+×+×

=

=×−×++×

=

coVI

cocdVndVtrdVIRd

145

Răspuns: Din compararea celor doi indicatori, rm şi Rd, se constată că

Rd > rm, deci banca poate accepta acordarea împrumutului. PROBLEMA nr. 112. Rata minimă acceptabilă a dobânzii la credit Enunţ: Banca X doreşte să acorde un credit în valoare de 150.000 lei

unui client, dispunând de următoarele informaţii: • randamentul pe care-l aşteaptă (Rd) = 12%; • rata taxelor şi comisioanelor aferente împrumutului (rt) = 2,5%; • valoarea netă a depozitelor constituite de către client pentru a

primi împrumutul (Vnd) = 40.000 lei; • rata costurilor aferente depozitelor bancare (cd) = 6%; • cheltuieli operative aferente depozitelor constituite de către

client (co) = 1.500 lei. Să se determine rata minimă a dobânzii acceptabilă de către

bancă pentru a acorda împrumutul. Rezolvare: ( ) ( )

%9,8100000.150

350.13100000.150

500.1400.2250.14

100000.150

500.106,0000.40025,012,0000.150100

=×=×+−

=

=×+×−−×

=×+×−−×

=VI

cocdVndrtRdVIrm

Răspuns: Rata minimă a dobânzii acceptată de către bancă este de 8,9%. PROBLEMA nr. 113. Leasing Enunţ: În cazul unei relaţii de leasing se cunosc următoarele date: – valoarea iniţială (VI) a activului = 70.000 lei; – valoarea reziduală, rămasă a activului închiriat (VR) = 5.000 lei; – rata procentuală a chiriei (rc) = 8%; – perioada leasingului (t) = 7 ani; Să se determine valoarea plăţii anuale a chiriei. Rezolvare: 1. Se determină valoarea prezentă a valorii reziduale a activului

(VPR):

( ) ( )lei 4,917.2

71384,1000.5

08,01000.5

rc1VRVPR 7t ==

+=

+=

146

2. Se determină investiţia netă a locatorului (INL): lei 6,082.674,917.2000.70VPRVIINL =−=−=

3. Se determină factorul de actualizare al anuităţii datorate (FAA):

( ) ( ) 2064,508,071384,1

11

08,008,01

11

rcrc1

11FAA

7t

=−

=+−

=+−

=

4. Se determină valoarea plăţii anuale a chiriei (PCA):

( ) ( ) lei 11.9305,623

67.082,60,0815,2064

67.082,6rc1FAA

INLPCA ==+×

=+×

=

Sintetizând algoritmul de calcul, PCA se poate determina astfel: ( )[ ]

( ) ( )[ ]( )[ ]

( ) ( )[ ][ ]

[ ] lei 930.1177095,0

5,197.971384,008,1

969.11408,0171384,108,1

000.571384,1000.7008,0108,0108,01

000.508,01000.7008,01rc1rc1

VRrc1VIrcPCA 7

7

t

t

==××

=−×−××

=

=−+×+−+××

=−+×+−+××

=

Răspuns: Valoarea plăţii anuale a chiriei este de 11.930 lei. PROBLEMA nr. 114. Dobânda la creditul de consum Enunţ: Referitor la un credit de consum se cunosc următoarele: valoarea creditului (VC) = 8.000 lei; rata anuală a dobânzii (rda) = 18%; durata împrumutului (p) = 36 luni.

Cunoscând că rata anuală a dobânzii nu se modifică şi că plăţile lunare sunt constante, să se determine suma dobânzilor plătită de către client pentru creditul de consum contractat.

Rezolvare: 1. Rata lunară a dobânzii (rdl) este de 1,5% ( )12:%18 . 2. Se aplică formula de calcul a plăţii lunare:

( )( )

( )( )

lei 2,289709,0

02563,0000.8

1015,01015,11015,0000.8

1rdl1rdl1rdlVCPL 36

36

p

p

=×=

=−+

+××=

−++×

×=

147

3. Se determină suma totală a plăţilor (PT) aferente creditelor: lei 411.10362,289npPLPT =×=×=

4. Se determină suma dobânzilor totale plătită (DT) pentru cre-ditul primit:

DT = PT – VC = 10.411 – 8.000 = 2.411 lei Răspuns: Suma dobânzilor plătite este de 2.411 lei. PROBLEMA nr.115. Costul creditului pentru firmă Enunţ: Firma X primeşte un credit reînnoibil, în următoarele condiţii: – valoarea împrumutului (VI) = 100.000 lei; – rata dobânzii percepută de către bancă (rd) = 7%; – ponderea părţii nefolosite de către firmă din credit (pn) = 20%; – taxa de angajare, aferentă creditului nefolosit (ta) 2,5%; – procentului soldului de compensare din valoarea creditului

(sc) 30%; – nivelul sumei menţinute de către firmă în contul bancar (SD)

10.000 lei. Să se determine valoarea procentuală a costului creditului (cpi)

pentru firmă. Rezolvare: 1. Se determină costul cu dobânda (CD) aferent creditului:

lei 000.707,0000.100rdVICD =×=×= 2. Se determină valoarea creditului nefolosit (IN) de către firmă:

lei 000.2020,0000.100pnVIIN =×=×= 3. Se determină valoarea taxei de angajare suportată de către fir-

mă pentru creditul nefolosit: ( ) ( ) lei 900025,007,0000.20tardINTA =−×=−×=

4. Se determină valoarea creditului efectiv primit şi folosit (IP) de către firmă:

( ) ( ) ( ) ( ) lei 000.563,01000.20000.100sc1INVIIP =−×−=−×−= 5. Se determină valoarea procentuală a costului creditului (cpi):

%96,11100000.66

900.7100000.10000.56

900000.7100 =×=×++

=×++

=SDIPTACDcpi

148

Răspuns: Valoarea procentuală a costul creditului din valoarea creditului

este de 11,96%. PROBLEMA nr. 116. Rata efectivă a creditului Enunţ: În cazul unui credit acordat de către o bancă, se cunosc următoa-

rele elemente: valoarea împrumutului (I) 15.000 lei, valoarea contului de compensare (CC) 3.000 lei, rata dobânzii plătite de către firmă (rp) 7%. Să se determine rata efectivă a împrumutului.

Rezolvare: Adesea, banca obligă firmele, ca la acordarea unui împrumut, să

menţină în contul curent al acesteia un procent din împrumutul acor-dat, numit cont de compensare, ceea ce scumpeşte costul împrumu-tului, rata efectivă a dobânzii fiind mai mare decât cea nominală. Uneori, această sumă de compensare este împrumutată de la bancă cu rata de piaţă a dobânzii.

1. Se determină suma totală împrumutată (IT): IT = I + CC = 15.000 + 3.000 = 18.000 lei cc = 3.000/18.000 = 0,167 = 16,7% cc = coeficientul de compensaţie. 2. Se determină dobânda efectiv plătită de către firmă:

lei 260.1000.1807,0ITrdDE =×=×= 3. Se determină rata efectivă a dobânzii (re):

%4,8100000.15

260.1=×=re sau

%4,8100833,007,0100

167,0107,0100

1=×=×

−=×

−=

ccrdre

Răspuns: Rata efectivă a dobânzii este de 8,4%. PROBLEMA nr. 117. Credit ipotecar Enunţ: O persoană doreşte să cumpere o casă în valoare de 250.000 lei,

contractând, în acest sens, un împrumut ipotecar pentru 70% din valoarea imobilului, pentru o perioadă de 8 ani, creditul trebuind să fie

149

rambursat în rate anuale egale, plătite la sfârşitul anului, rata dobânzii percepută de către bancă fiind de 9% din împrumutul rămas de rambursat.

Să se determine dobânda totală plătită de către client. Rezolvare: Se fac următoarele notaţii: • VB = valoarea imobilului: 250.000 lei; • ci = cota împrumutului din valoarea imobilului: 70% = 0,7; • n = perioada împrumutului, în ani: 8 ani; • rd = rata dobânzii percepută de către bancă: 9%. 1. Se determină valoarea împrumutului ipotecar (VI):

lei 175.0000,7250.000ciVBVI =×=×= 2. se determină rata anuală a rambursării împrumutului (RA). Se utilizează algoritmul determinării valorii prezente (VP) tota-

le a sumei ratelor anuale eşalonate (RA) în viitor, valoarea prezentă reprezentând, în acest caz, valoarea împrumutului contractat în mo-mentul 0.

( )RA

rdrdRA

rdRAFAVP n

n

×⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛

+−×=×⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛+

=×=1

1111

1

unde FA reprezintă factorul de actualizare. Din relaţia de mai sus rezultă că:

( ) ⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛

+−×

=

nrdrd

VIRA

1111

Aplicând formula în cazul problemei, vom avea:

( )( ) lei 621.31

5342,5000.175

50187,0111,11000.175

09,0111

09,01

000.175RA

8

==−×

=

⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛

+−×

=

3. Se determină suma totală plătită de către client: lei 968.252621.318RAnST =×=×=

4. Se determină dobânda totală suportată de către client: lei 968.77000.175968.252VISTDT =−=−=

150

Integrând algoritmul de calcul, avem:

( ) ( )

( )

lei 968.7744553,0000.17515342.58000.175

1

09,0111

09,01

87,0000.250

1

rd111

rd1

nciVBVI

rd111

rd1

VInVIRAnDT

8

nn

=×=⎥⎦⎤

⎢⎣⎡ −×=

=

⎥⎥⎥⎥⎥

⎦

⎤

⎢⎢⎢⎢⎢

⎣

⎡

−

⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛

+−×

××=

=

⎥⎥⎥⎥⎥

⎦

⎤

⎢⎢⎢⎢⎢

⎣

⎡

−

⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛

+−×

××=−

⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛

+−×

×=−×=

Răspuns: Dobânda totală suportată a fost de 77.968 lei.

PROBLEMA nr. 118. Credit comercial Enunţ: O firmă primeşte un credit comercial, o amânare a plăţii, de

150.000 euro, cu condiţia „2/10, net 30”, adică, perioada creditului (PC: 30 de zile), perioada de discount (PD: 10 zile), procentul de discount (pd: 2%).

Să se determine costul anual efectiv (cpd), exprimat în procente, suportat de către firmă dacă renunţă la discount.

Rezolvare: În situaţia prezentată firma are două posibilităţi: • plăteşte, după 10 zile, suma datorată fără discount, adică:

( ) euro 000.14702,01000.150 =−× • plăteşte, la scadenţă, după 30 de zile, suma facturată de

150.000 euro, renunţând la discount. Dacă renunţă la discount, firma utilizează numai 147.000 euro,

pentru perioada adiţională de 20 de zile (30-10), plătind efectiv 150.000 euro, deci suportând o dobândă de 3.000 euro, costul anual efectiv, exprimat procentual, determinându-se astfel:

%24,373724,025,180204081,02030

3652100

2365100

==×=−

×−

=−

×−

=PDPCpd

pdcpd

151

Răspuns: Se constată că acest cost, de 37,24%, este foarte înalt, decizia de

renunţare la discount trebuind să se ia prin comparare cu costul altor resurse.

PROBLEMA nr. 119. Depozite alternative Enunţ: Presupunem că puteţi opta pentru depunerea sumei de 10.000 lei,

pe o perioadă de 3 ani, într-un cont bancar de economii, care v-ar aduce o dobândă (rd) de 7% anual, cu perioada de compunere (m) semestrială sau unul care v-ar aduce o dobândă de 7% cu perioada de compunere (m) săptămânală. Determinaţi care variantă ar fi mai avantajoasă la scadenţă.

Rezolvare: Pentru a alege varianta mai avantajoasă, trebuie determinată

suma disponibilă (SD) în cont la sfârşitul anului sau până la scadenţă (n ani).

În cazul împrumuturilor pentru care dobânda se plăteşte sau încasează la perioade mai mici de un an, vom avea o compunere pe perioade în cadrul anului, semestru, trimestru, săptămână, şi în această situaţie valoarea disponibilă în cont la sfârşitul anului sau la sfârşitul maturităţii se va determina astfel:

mn

mrdISD

×

⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ +×= 1

În problema formulată, maturitatea (n) este de 3 ani. 1. Se determină SDsm cu compunere semestrială a dobânzii:

( ) lei 290.12229,1000.10035,01000.10207,01000.10SD 6

23

sm =×=+×=⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ +×=

×

2. Se determină SDsp cu compunere săptămânală a dobânzii:

( ) lei 335.122335,1000.10001346,01000.105207,01000.10SD 156

523

sp =×=+×=⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ +×=

×

Răspuns: Compunerea săptămânală oferă o sumă disponibilă mai mare, de

12.335 lei, aceasta fiind mai avantajoasă.

152

PROBLEMA nr. 120. Rambursarea creditului în amortismente egale

În acest caz, vom avea: nAMAMAM === ....21 , elementele rambursării fiind următoarele:

Amortismentul anual:

AMn

VIAM ==

Anuitatea, rata anulă în anul k: ( ) VI

nrdknAki ×

+×+−=

11

Dobânda anuală în anul k: ( ) VN

nrdknDBk ×

×+−=

1 sau

( )[ ]AMkVIrdDBk ×−−×= 1 Împrumutul nerambursat în anul k:

VIn

knVN ×−

=

Împrumutul rambursat în anul k:

VInkVR ×=

Enunţ: O firmă împrumută de la o bancă o sumă de 2.500.000 lei, pe

care o rambursează în 10 ani, cu o rată anuală a dobânzii de 8%, prin anuităţi cu amortismente egale. Să se determine anuitatea plătită de către firmă în anul 6 şi valoarea împrumutului care a rămas de rambursat începând cu anul 7 al perioadei de rambursare.

Rezolvare: 1. Se determină amortismentul anual:

lei 000.25010

000.500.2AM ==

2. Se determină dobânda plătită în anul 6:

lei 000.100000.500.208,05,0000.500.210

08,0)1610(DB6 =××=××+−

=

( )[ ] [ ]lei 100.0001.250.0000,08

250.00052.500.0000,08AM1iVIrdDB6

=×==×−×=×−−×=

153

3. Se determină valoarea împrumutului rămas de rambursat:

lei 000.000.1000.500.210

610VN =×−

=

Răspuns: Amortismentul anual: 250.000 lei; dobânda în anul 6: 100.000 lei;

împrumutul nerambursat în anul 6: 1.000.000 lei. PROBLEMA nr. 121. Rambursarea împrumutului în anuităţi

egale În acest caz, vom avea: nANANAN ....21 == , elementele ram-

bursării fiind următoarele: Amortismentul anual:

( )( )

VIrd

rdrdAM n

i

i ×−+

+×=

−

111 1

Dobânda anuală: ( ) ( )

( )VIrd

rdrdrdDB n

in

i ××−++−+

=−

1111 1

Anuitatatea anuală: ( )

( )VI

rdrdrdANAN n

n

i ×−+

+×==

111

Împrumutul nerambursat după k ani: ( ) ( )

( )VI

rdrdrdVN n

kn

k ×−++−+

=11

11

Împrumutul rambursat după k ani: ( )( )

VIrdrdVR n

k

k ×−+−+

=1111

Rezultă că: ( )( )

( ) ( )( )

VIVIrd

rdrdVIrdrdVNVRVI n

kn

n

k

=×−++−+

+×−+−+

=+=11

111111

Enunţ: O firmă împrumută de la o bancă 4.000.000 lei, pe care îi

rambursează în 12 ani, cu o rată anuală a dobânzii de 7%, prin anuităţi 154

egale. Să se determine anuitatea anuală plătită de către firmă, precum şi amortismentul plătit în anul 7 şi valoarea împrumutului care a rămas de rambursat începând cu anul 8 al perioadei de rambursare.

Rezolvare: 1. Se determină anuitatea anuală plătită de către firmă:

( )( )

lei 597.5031259,0000.000.425219,115765,0000.000.4

107,0107,0107,0000.000.4AN 12

12

=×=×=

=−+

+××=

2. Se determină amortismentul plătit în anul 7: ( )

( )lei 572.3350839,0000.000.4

25219,110505,0000.000.4

107,0107,0107,0000.000.4AM 12

6

7 =××=−+

+××=

3. Se determină împrumutul nerambursat în anul 7: ( ) ( )

( )

lei 935.320.133023.0000.000.42529,141375,0000.000.4

107,0107,0107,01000.000.4VN 12

712

7

=×=×=

=−++−+

×=

Răspuns: Anuitatea anuală: 503.597 lei; amortizarea în anul 7: 335.572 lei;

împrumutul nerambursat în anul 7: 1.320.935 lei.

21. OPERAŢIUNI CU TITLURI

21.1. Plasamente în titluri financiare Subiecţii economici îşi plasează capitalul în vederea valorifică-

rii, a obţinerii de venit, în funcţie de evoluţia ratei dobânzii şi a cursului titlurilor financiare.

Venitul îmbracă forma dividendului sau forma dobânzii. Pentru alegerea plasamentelor se utilizează următoarele formule:

CbVNUKiVN ×=

rdvVNDV ×=

155

rdoVNDO ×=

100365×××

=NzrdVNDB

unde: Cb = cursul la bursă al titlurilor financiare; VNU = valoarea unitară a titlului; VN = valoarea nominală a titlului financiar; Ki = capitalul investit; rdv = rata dividendelor (randamentul); DV = dividendele obţinute din plasamentul în acţiuni; DO = dobânda obţinută din plasamentul în obligaţiuni; DB = dobânda obţinută din plasamente bancare; rdo = rata dobânzilor la plasamente în obligaţiuni; rd = rata dobânzii la plasamente bancare; Nz = perioada plasamentului bancar (an). PROBLEMA nr. 122. Plasare alternativă a capitalului Enunţ: Un francez deţine un capital de 4 mil. euro şi doreşte să-l valori-

fice, având următoarele posibilităţi: – depuneri bancare la termen cu dobânda de 11%; – plasarea în acţiuni la cursul 400 şi rata dividendului 30%; – achiziţionarea de obligaţiuni la cursul 190 şi rata dobânzii 9%. Să se determine alternativa favorabilă de valorificare, ştiind că

valoarea unitară a titlurilor financiare se consideră 100. Rezolvare: 1. Depunerea la bancă:

DB 000.440100365

36511000.000.4=

×××

= euro

2. Plasarea în acţiuni:

euro 000.000.141000.000.4VN =×=

euro000.300%30000.000.1DV =×=

156

3. Plasarea în obligaţiuni:

euro 263.105.2191000.000.4VN =×=

euro 474.189%9263.105.2DO =×= Răspuns: Capitalul investit de 4 mil. euro este cel mai optim valorificat

prin depuneri la bancă pe 1 an. PROBLEMA nr. 123. Plasare alternativă a capitalului Enunţ: O firmă deţine 10.000.000 dolari pentru care are următoarele

perspective de valorificare: – să depună bani la bancă cu dobânda de 7%; – să cumpere acţiuni la firmele F1 şi F2 sau obligaţiuni cu 6%,

la bursele de valori B1 şi B2 în următoarele condiţii: Cursul Titlul

B1 B2 Obligaţiuni (100 dolari) 70 65 Acţiuni la F1 200 180 Acţiuni la F2 300 250

Firma F1 distribuie dividende de 20% anual, iar F2 de 25%

anual, pe acţiune. Valoarea titlului financiar este de 100 dolari. Să se determine soluţia optimă de plasament. Rezolvare: 1. Depunerea la bancă: DB = 10.000.000 × 7% = 700.000 dolari 2. Achiziţia de acţiuni F1 la bursa B1: VN = 10.000.000 × 1

2 = 5.000.000 dolari

DV = 5.000.000 × 0,2 = 1.000.000 dolari 3. Achiziţia de acţiuni F1 la bursa B2: VN = 10.000.000 × 1

1,8 = 5.555.555 dolari

DV = 5.555.555 × 0,2 = 1.111.111 dolari

157

4. Achiziţia de acţiuni F2 la bursa B1: VN = 10.000.000 × 1

3 = 3.333.333 dolari

DV = 3.333.333 × 0,25 = 833.333 dolari 5. Achiziţia de acţiuni F2 la bursa B2: VN = 10.000.000 × 1

2,5 = 4.000.000 dolari

DV = 4.000.000 × 0,25 = 1.000.000 dolari 6. Achiziţia de obligaţiuni la bursa B1: VN = 10.000.000 × 1

0,7 = 14.285.714 dolari

DO = 14.285.714 × 0,06 = 857.142 dolari 7. Achiziţia de obligaţiuni la bursa B2: VN = 10.000.000 × 1

0,65 = 15.385.000 dolari

DO = 15.385.000 × 0,06 = 923.075 dolari Răspuns: Soluţia optimă o reprezintă achiziţia de acţiuni F1 pe piaţa B2,

obţinând un venit (dividend) de 1.111.111 dolari la capitalul investit de 10.000.000 dolari.

PROBLEMA nr. 124. Plasare alternativă a capitalului Enunţ: O persoană deţine obligaţiuni 8%, în valoare nominală de 80.000 do-

lari, pe care doreşte să le valorifice avantajos, având următoarele variante:

– să achiziţioneze acţiuni la firma F; – să depună suma rezultată la bancă cu o dobândă de 10%. Societatea F distribuie dividend de 15% pe valoarea acţiunii. Cursurile titlurilor la bursele B1 şi B2 sunt:

B1 B2 Obligaţiuni 8% 0,80 0,85 Acţiuni la firma F 150 200

Se consideră valoarea unitară a titlului financiar de 100 dolari. Să se aleagă plasamentul avantajos pentru investitor.

158

Rezolvare: 1. Deţinerea în continuare a obligaţiunii: DO = 80.000 × 8% = 6.400 dolari 2. Vânzarea la bursa B1 şi cumpărarea de acţiuni la bursa B1: VN = 150

80x 80.000 = 42.666 dolari

DV = 42.666 × 0,15 = 6.400 dolari 3. Vânzarea la bursa B1 şi achiziţia de acţiuni la bursa B2: VN = 200

80x 80.000 = 32.000 dolari


85x 80.000 = 45.333 dolari


85x 80.000 = 34.000 dolari

DV = 34.000 × 0,15 = 5.100 dolari 6. Depunere la banca de pe piaţa B1: DB = 80.000 × 0,8 × 0,1 = 6.400 dolari 7. Depunere la banca de pe piaţa B2: DB = 80.000 × 0,85 × 0,1 = 6.800 dolari Răspuns: Investitorul particular dispune de două variante la fel de avantajoa-

se, care produc un venit de 6.800 dolari: vânzarea la bursa B2 şi achiziţia de acţiuni pe B1 sau depunerea capitalului la o bancă pe piaţa B2.

PROBLEMA nr. 125. Certificat de depozit Enunţ: Banca Y emite un certificat de depozit de 10 mil. dolari, cu o

dobândă de 6% pentru o perioadă de 365 zile. Deţinătorul certifica-tului îl vinde la bursă după 7 luni, cu o dobândă de 7%.

Să se determine: – dobânda la depozitul bancar constituit (DC); – preţul de vânzare al certificatului după 7 luni (PS); – rata dobânzii la care se cumpără certificatul (d2).

159

Rezolvare: Se utilizează următoarele formule de calcul:

( ) 100360

1003601

1003601

100360

2

2

1

1

××⎥⎦⎤

⎢⎣⎡ −+

=

×

⎥⎥⎥⎥

⎦

⎤

⎢⎢⎢⎢

⎣

⎡

⎟⎠⎞

⎜⎝⎛

××

+

⎟⎠⎞

⎜⎝⎛

××

+=

×××

=

tPSPSDCVNd

VNtd

Td

PS

TdVNDC

unde: DC = dobânda la depozitul bancar constituit până la scadenţă;

VN = valoarea nominală (de emisiune) a certificatului; d1 = rata dobânzii la care s-a emis certificatul; PS = preţul de vânzare al certificatului pe piaţa secundară; d2 = rata dobânzii la care se cumpără certificatul; T = perioada de timp pentru care s-a emis certificatul; T = perioada de timp rămasă până la scadenţă din momentul

tranzacţiei.

( ) %7100150360

261.299.10261.299.10000.600000.000.10d .3

dolari 261.299.10000.000.100292,106,1000.000.10

10036071501

10036036061

PS .2

dolari 000.600100360

3606000.000.10DC .1

2 =××⎥⎦⎤

⎢⎣⎡ −+

=

=×=×

⎥⎥⎥⎥

⎦

⎤

⎢⎢⎢⎢

⎣

⎡

⎟⎠⎞

⎜⎝⎛

××

+

⎟⎠⎞

⎜⎝⎛

××

+=

=×

××=

Răspuns: DC = 600.000 dolari; PS = 10.299.261 dolari; d2 = 7%. PROBLEMA nr. 126. Obligaţiuni cu cupon Enunţ: Valoarea nominală a unei obligaţiuni cu cupon este de 55.000 lei,

cu scadenţa peste 8 ani, plata dobânzii făcându-se prin cupoane, rata anuală a cuponului fiind de 7%.

160

Să se determine suma totală rambursată deţinătorului obligaţi-unii la scadenţă (recuperarea obligaţiunii).

Rezolvare: Elementele deduse, relevante obligaţiunii cu cupon se determină

prin formulele de mai jos: rcVNOVAC ×= PSVACSTC ×=

( ) VNOSTCVNOPSVACPSrcVNOVNOPSrcVNOSTR +=+×=×+×=+××= 1 unde: VNO = valoarea nominală a obligaţiunii cu cupon: 55.000 lei;

rc = rata anuală a cuponului: 7%; VAC = valoarea anuală a cuponului; PS = perioada împrumutului: 8 ani; STC = valoarea totală a plăţilor de cupoane; STR = suma totală rambursată. Aplicând formulele în cazul considerat, avem:

euro 850.307,0000.55VAC =×= euro 800.308850.3STC =×=

( ) euro 800.85000.55800.30807,01000.55STR =+=×+×= Răspuns: Suma totală rambursată a fost de 85.800 euro, din care 30.800 a

reprezentat plata cupoanelor. PROBLEMA nr. 127. Obligaţiuni cu discount Această obligaţiune are cupon zero, fiind cumpărată la un preţ mai

mic decât valoarea nominală a sa (PCO < VNO), la scadenţă însă deţi-nătorul primind valoarea nominală a obligaţiunii.

Discountul (DSO) reprezintă de fapt costul împrumutului, valoa-rea dobânzii datorată de către emitentul titlului către deţinătorul aces-teia, creditorul emitentului, pentru intervalul de timp până la scadenţă.

Enunţ: O firmă emite obligaţiuni cu valoarea nominală de 15.000 lei,

preţul de cumpărare negociat fiind de 13.800 lei, scadenţa fiind de 1 an de zile.

Să se determine rata discountului obligaţiunii (rdo).

161

Rezolvare: Se utilizează următoarele formule:

PCOVNODSO −=

1001100 ×⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ −=×=

VNOPCO

VNODSOrdo

Aplicând formulele pentru cazul considerat, avem: euro 200.1800.13000.15DSO =−=

%8100000.15800.131100

000.15200.1

=×⎟⎠⎞

⎜⎝⎛ −=×=rdo

Răspuns: Rata discountului este de 8%. PROBLEMA nr. 128. Valoarea obligaţiunii Enunţ: Determinaţi care este valoarea nominală (VN) a obligaţiunii,

dacă rata de piaţă a dobânzii (rd) este de 4%, iar valoarea anuală a cuponului (VC) este de 25 de lei.

Rezolvare: Valoarea cuponului reprezintă dobânda încasată anual de către

deţinătorul acţiunii. În acest caz vom avea:

lei 62504,0

25rd

VCVNrdVNVC ===⇒×=

Răspuns: Valoarea nominală a obligaţiunii este de 625 lei. PROBLEMA nr. 129. Rata profitului pentru un titlu Enunţ: Presupunem un titlu financiar având următoarele caracteristici:

preţul de vânzare (PV) 15.000 lei, preţul de cumpărare a titlului (PC) 12.000 lei, rata cuponului (rc) 7%, perioada de deţinere a titlului (t) 3 ani. Determinaţi rata profitului (rp) deţinerii acestui titlu.

Rezolvare: Rata profitului, în expresie nominală, exprimă câştigurile totale

obţinute prin deţinerea obligaţiunii până la scadenţă, inclusiv prin modificarea valorii acesteia, raportate la valoarea nominală a titlului, neluând în considerare procesul de actualizare.

162

( ) ( )

%46100000.12520.5100

000.12000.3520.2

100000.12

000.12000.5̀07,0000.123100

=×=×+

=

=×−+××

=×−+××

=PC

PCPVrcPCtrp

Răspuns: Rata profitului generată de deţinerea titlului este de 46%. PROBLEMA nr. 130. Randamentul la scadenţă al titlului Enunţ: Se dau următoarele variabile cu privire la o obligaţiune: valoarea

nominală (CN) 2.000 lei; preţul de piaţă (VP) 2.200 lei; rata cuponului (rc) 12%; maturitatea titlului (t) 11 ani. Aflaţi, prin utilizarea formulei rapide, randamentul la scadenţă al obligaţiunii (rs).

Rezolvare: Randamentul la scadenţă a unui titlu reprezintă rata dobânzii

titlului dacă acesta se păstrează până la maturitate, valoarea acestuia deducându-se din următoarea formulă:

( ) ( ) ( ) ( )tt

itt

t

ii rs

CNrs

VCrs

CNrsCNrcVP

++

+=

++

+×

= ∑∑== 1111 11

unde CNrcVC ×= = valoarea cuponului. Determinarea lui rs, conform acestei formule, presupune utiliza-

rea unui program informatic financiar. Pentru a determina rapid, fără folosirea calculatorului, valoarea

lui rs, se poate apela la formula de calcul rapid, prezentată mai jos:

%4,10100133.2

2,18240100

3200.22000.211

200.2000.2000.212,0100

32 =×

−=×

×+

−+×

=××+

−+

= VPCNt

VPCNVCrs

Răspuns: Randamentul la scadenţă este de 10,4%. PROBLEMA nr. 131. Elasticitatea cererii de titluri Enunţ: Se presupun că într-un an averea (AV) unui individ creşte de la

150.000 lei la 200.000 lei, iar cererea de titluri financiare (CT) creşte de la 15.000 lei la 19.000 lei. Să se determine elasticitatea cererii de titluri a individului (ET).

163

Rezolvare: ( )

( ) %801003333,02667,0100

000.150000.150000.200000.15000.15000.19

%%

=×=×−−

=ΔΔ

=AVCTET

Răspuns: Elasticitatea de 80% semnifică faptul că o modificare cu un

procent a valorii averii induce o modificare cu 0,8 procente a cererii de titluri.

PROBLEMA nr. 132 Cumpărare de acţiuni Enunţ: Contra unei sume (VI) de 10.000 lei cumpăraţi un pachet de

acţiuni, care nu vă va aduce nici un câştig pe perioada de viaţă (T) de 4 ani, dar care va avea o valoare la scadenţă (VM) de 20.000 lei. Care este rata dobânzii (rd) aplicabilă în acest caz, dacă achiziţionaţi pachetul şi-l păstraţi până la scadenţă?

Rezolvare: 1. Se determină câştigul înregistrat la scadenţă (CP), datorită

creşterii preţului acţiunilor: CP = VM – VI = 20.000 – 10.000 = 10.000 lei 2. Se consideră acest câştig ca fiind similar dobânzii (DB),

aferentă perioadei de 5 ani, de deţinere a pachetului de acţiuni, la o anumită rată anuală a dobânzii (rd) ce trebuie determinată:

( ) ( )[ ] ( ) =+⇒−+=⇒−+×=−+×== 111111VIDBrd

VIDBrdVIVIrdVIDBCP nnn

( )nrd+= 1 ( ) ( 44 1211000.10000.10 rdrd +=⇒+=+ )

%92,18100121001000.10000.20 4

141

=×⎟⎟⎠

⎞⎜⎜⎝

⎛−=×

⎥⎥

⎦

⎤

⎢⎢

⎣

⎡−⎟

⎠⎞

⎜⎝⎛=rd

Valoarea lui rd se poate determina prin următoarele tehnici: – tehnica aproximărilor succesive; – tehnica logaritmică; – tehnica tabelelor financiare; – tehnica programelor informatice, cea mai convenabilă. Răspuns: Valoarea ratei dobânzii este de 18,92%.

164

ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE

166

167

1. MONEDA ŞI POLITICA MONETARĂ

• Evidenţiaţi care este diferenţa dintre instituţia financiar-ban-

cară şi nonbancară. • Explicaţi cele două căi de intruziune a instituţiilor nonbancare

în activitatea bancară. • Aspectele definitorii ale evoluţiei viitoare a instituţiilor

nonbancare sunt: pătrunderea pe liniile de produs ale băncilor, dominarea operaţiilor cu cărţi de credit, creşterea ponderii în domeniul împrumuturilor bancare pe termen lung, promovarea derivativelor pentru acoperirea riscurilor, implicarea în operarea fondurilor monetare. Precizaţi care dintre aspectele enumerate nu sunt corecte.

• Formele de organizare bancară, pe plan internaţional, sunt: filiala, oficiul, banca autonomă, sucursala, ghişeul. Precizaţi care dintre formele enumerate este inclusă într-una dintre formele prezentate.

• Explicaţi caracteristicile esenţiale ale activităţilor semibancare şi efectele acestora asupra băncii. Riscul de lichiditate are următoarele caracteristici: semnifică incapacitatea băncii de a-şi reconstitui pasivele; banca nu-şi poate efectua plăţile curente; banca înregistrează pierderi rapide; afectează direct capitalul băncii; banca se protejează prin armonizarea scadenţelor activelor şi pasivelor. Precizaţi care dintre caracteristicile enumerate nu este corectă.

• Securizarea activelor băncii determină separarea, individuali-zarea funcţiilor de creditare ale băncii, structura rezultată cuprinzând: analiza creditului; rambursarea creditului; finanţarea împrumutului. iniţierea creditului; realizarea serviciilor aferente creditului. Alegeţi funcţia care nu este individualizată de securizarea activelor.

• Care este diferenţa dintre moneda-hârtie şi hârtia-monedă? • Arătaţi care dintre caracteristicile următoare aparţin monedei:

divizibilitatea, convertibilitatea, lichiditatea, denominarea, raritatea, identificarea.

• Explicaţi de ce moneda reprezintă o legătură între trecut şi viitor.

168

• Tranzacţiile cu produse derivate pe piaţa valutară sunt: cross, cu valută de intermediere; opţiuni pe valute; forward direct; swaps-uri valutare; aranjamente sintetice. Precizaţi tranzacţiile incorecte.

• Operaţiunile în alb, pe piaţa interbancară, presupun titrizarea transferului de monedă şi înscrierea sumelor în conturi, fără utilizarea instrumentelor monetare. Este corectă afirmaţia? Explicaţi opţiunea dumneavoastră de răspuns.

• În ce rezidă necesitatea asigurării independenţei Băncii Centrale? Cum se realizează aceasta în cadrul Sistemului European al Băncilor Centrale?

• Care sunt criteriile pentru aprecierea independenţei Băncii Centrale? Comparativ, care Bancă Centrală este mai independentă: a Franţei, Germaniei sau a Japoniei? De ce?

• Banca Centrală refinanţează băncile prin operaţiuni pe piaţa deschisă. Explicaţi dacă afirmaţia este adevărată sau nu.

• Enumeraţi indicatorii prudenţiali semnificativi şi arătaţi semnificaţia normei Cooke.

• Care este diferenţa şi care este legătura dintre dereglementare şi dezintermediere bancară?

• Precizaţi care este forma de supraveghere bancară cea mai indicată şi explicaţi de ce?

• Care sunt asemănările şi deosebirile dintre BNR şi Banca Centrală Europeană (BCE)?

• În ce mod este numerarul digital mai avantajos de utilizat decât numerarul fiduciar, fizic? Explicaţi.

• Există vreo diferenţă între obligaţiunile de trezorerie şi bonurile de trezorerie? Dacă da, explicaţi.

• Globalizarea financiară determină ţările să adopte o disciplină financiară externă. Precizaţi dacă afirmaţia este adevărată.

• Care dintre caracteristicile următoare aparţin pieţelor financiare globale: omniprezenţa, volatilitatea, intensitatea, velocitatea, incertitudinea, extensiunea?

• Zona monetară optimală reprezintă un spaţiu economic, în care factorii de producţie (capital, muncă) sunt suficient de mobili pentru a realiza o adaptare în caz de şoc inflaţionist. Este adevărată afirmaţia?

• Precizaţi care dintre avantajele următoare aparţin monedei europene unice: facilitează ajustările şocurilor asimetrice, elimină atacurile speculative, reduce ratele dobânzii, consolidează politicile bugetare naţionale.

169

• Ce variabilă face legătura dintre avere şi venit în modelul lui Friedman? Despre ce venit este vorba?

• Care sunt deosebirile dintre post-keynesişti şi neoclasici? Ce îi aproprie?

• Cum este determinat cursul de către indicii de preţ, în teoria parităţii puterii de cumpărare?

• Cum este determinată inflaţia înaltă, în viziunea keynesistă, de către fiscalitate. Dar de către ofertă?

• Un activ financiar apare în două bilanţuri. Explicaţi de ce? Este valabil şi pentru activul real?

• De ce modificările în pasive sunt considerate surse? Sunt modificările în active surse?

• Cum poate economisirea să fie o utilizare de fonduri în contul curent şi o sursă în contul de capital?

• Care dintre circuitele monedei creează şi distruge moneda? De ce? • Care este diferenţa dintre monetă şi monedă? Dar dintre

monedă şi ban? • Enumeraţi formele de monedă bancară. • Moneda scripturală este un mijloc de economisire? Explicaţi

răspunsul dumneavoastră. • Arătaţi care dintre următoarele forme de monedă au valoare

intrinsecă: convertibilă, legală, metalică, semn. • Precizaţi care dintre elementele enumerate sunt componente

reprezentative ale sistemului monetar: creaţia monetară, etalonul monetar, valoarea monetară, emisiunea şi circulaţia monetară, convertibilitatea monetară.

• Evidenţiaţi care sunt elementele care determină puterea de cumpărare a monedei.

• Precizaţi care este diferenţa dintre paritatea monetară şi cursul de schimb.

• Arătaţi care dintre termenii enumeraţi constituie obiective ale sistemului monetar: reglementarea monetară, baza monetară a sistemului, creaţia monetară, stabilitatea monetară, multiplicarea monetară, puterea de cumpărare a monedei.

• Paritatea valutară presupune sau nu etalonul aur? Cum explicaţi stabilirea parităţii?

• Explicaţi diferenţa dintre monedă financiară, monedă inactivă şi monedă scripturală.

170

• Utilizând datele prezentate în continuare, calculaţi numerarul în circulaţie şi agregatul monetar M1: baza monetară = 1.000; rezerve ale băncilor = 250; depozite la vedere = 700; cecuri de călătorie = 30; alte depozite operabile prin cecuri = 850.

• Explicaţi de ce creşterea mijloacelor electronice de plată poate complica definirea şi măsurarea monedei.

• Un nou mijloc de folosire electronică a conturilor operabile prin cecuri pentru a efectua plăţi prin Internet, a determinat rezidenţii din Germania să transfere 200 miliarde de euro din numerar în aceste conturi. Care va fi efectul asupra: bazei monetare; M1; M2.

• Specificaţi din care agregat monetar fac parte cecurile la purtător, numerarul în circulaţie şi depozitele tranzacţionabile.

• Inflaţia importată este un fenomen monetar? Dacă nu, expli-caţi de ce.

• Explicaţi cum se realizează transformarea economisirii în investiţie. Care este sursa capacităţii de finanţare?

• Precizaţi prin ce categorie de operaţii economice se delimitea-ză consumul final.

• Care este rolul băncilor în finanţarea directă? • Arătaţi care este diferenţa dintre finanţarea directă şi finanţa-

rea indirectă, în ceea ce priveşte formarea ratei dobânzii. • Explicaţi ce se înţelege prin transformare bancară. Cum afec-

tează transformarea bancară riscurile? Dar scadenţele? • Precizaţi care dintre următoarele componente aparţin circuitului

economic: dinamică, spaţială, tranzitivă, macroeconomică. • Din punct de vedere al conţinutului, investiţiile publice repre-

zintă un flux real sau unul financiar? Explicaţi opţiunea dumneavoastră. Ce fel de risc semnifică pericolul imposibilităţii debitorului de a-şi achita obligaţiile? Explicaţi modul de prevenire a acestui risc.

• Sistemul TARGET este un mecanism de decontare brută în timp real. Explicaţi această afirmaţie.

• În care dintre următoarele limite de scadenţe se regăsesc, de regulă, instrumentele pieţele monetare: o săptămână – un an; o noapte – un an; un an – trei ani; o săptămână – o lună?

• Cum se comportă balonul speculativ în condiţiile credibilităţii reduse a creşterii cursului?

• De ce încearcă Banca Centrală să stabilizeze ratele dobânzii? • Care dintre lagurile temporale este cel mai puţin problematic

pentru politica monetară? Explicaţi raţionamentul dumneavoastră.

171

• Explicaţi în ce constă selectivitatea creditelor. Prin ce se deosebeşte de raţionarea creditelor?

• Care sunt variabilele instrumentale? De ce sunt folosite acestea? • Presupunem că banca X se împrumută cu 1 milion de lei când

rezervele sale în exces sunt zero, în condiţiile unei rate a rezervelor obligatorii de 14%. Ce se întâmplă cu pasivele şi rezervele actuale ale băncii?

• Banca Centrală vinde titluri de trezorerie populaţiei. Ce se întâmplă cu activele populaţiei, Banca Centrală şi instituţia bancară asupra căreia este tras un cec de către populaţie?

• Dacă ratele dobânzii pe piaţa euro sunt majorate, care va fi cel mai probabil efect asupra cursului euro: va creşte; va descreşte; fără efect?

• Care dintre următoarele categorii de variabile monetare pot fi controlate direct de către Banca Centrală: rata scontului; lichiditatea sistemului bancar; cursurile valutare; ratele dobânzii?

• Depozitele în eurodolari trebuie făcute în bănci din afara Germaniei. Precizaţi dacă afirmaţia este falsă sau adevărată.

• Explicaţi cum influenţează presiunea fiscală economisirea. • Creaţia monetară se realizează prin fluxuri primare sau

secundare? Explicaţi cum are loc creaţia monetară printr-unul dintre cele două fluxuri.

• Explicaţi diferenţele dintre creditele bancare şi plasamentele financiare. Certificatul de depozit este un credit sau un plasament?

• Arătaţi diferenţa dintre tabloul operaţiunilor financiare de flux şi de stoc. Care dintre cele două relevă masa monetară?

• Care este diferenţa dintre broker şi dealer? • Explicaţi de ce derivativele nu apar în bilanţul băncilor. • Care este deosebirea esenţială dintre instituţiile de economisire

şi băncile comerciale? • Explicaţi care sunt, după opinia dumneavoastră, dezavantajele

deţinerii de acţiuni ordinare în loc de acţiuni preferenţiale. • Arătaţi care este diferenţa dintre moneda primară, moneda

centrală şi baza monetară. • Determinaţi valoarea multiplicatorului monetar, ştiind că:

numerarul în circulaţie = 450; depozitele de referinţă pentru constituirea rezervelor = 1.800; rezervele bancare excedentare = 35; rata rezervelor obligatorii = 0,14.

• Explicaţi cum tranzacţiile cu exteriorul afectează lichiditatea economiei. Care este efectul creşterii exporturilor asupra lichidităţii?

172

• Care este diferenţa dintre venitul curent şi venitul permanent? Cum afectează aceste variabile oferta de monedă? Explicaţi.

• Care este problema principală a pieţelor financiare. Cum se rezolvă această problemă? Explicaţi.

• Enumeraţi care sunt deosebirile dintre titlurile financiare şi împrumuturile bancare. Ce înseamnă titrizarea creditelor?

• Care este problema principală a pieţelor financiare. Cum se rezolvă această problemă? Explicaţi.

• Precizaţi deosebirea esenţială dintre mijloacele de plată şi cele de economisire. Care depozite pot fi considerate mijloace de plată?

• Care dintre următoarele instituţii nu sunt de credit: casele de economisire, fondurile mutuale, băncile de investiţii, cooperativele de credit, băncile ipotecare? Precizaţi rolul Trezoreriei Publice în acest sens.

• În ce constă deosebirea dintre piaţa primară şi cea secundară? Piaţa obligaţiunilor este o piaţă primară? Explicaţi.

• Ce semnifică asimetria informaţională? Cum se rezolvă în cadrul sistemului financiar?

• Care este deosebirea dintre arbitraj şi speculaţie? • Explicaţi în ce constă bula speculativă şi cum se formează? • Care sunt deosebirile dintre poliţă, anuitate şi ipotecă? Pensia

poate fi sau nu o anuitate? • Explicaţi de ce o bancă nu poate genera expansiunea depozitelor

prin cumpărarea de titluri de stat, însă Banca Centrală poate face asta? • Se presupune că depozitele totale ale unei bănci sunt de

100 milioane euro, aceasta având 85 milioane euro în credite şi titluri financiare, iar rata rezervelor obligatorii este de 12%. Arătaţi dacă banca deţine rezerve excedentare şi dacă da, precizaţi valoarea.

• Se consideră situaţia în care nu există numerar, iar băncile emit numai depozite tranzacţionabile şi nu deţin rezerve excedentare. Dacă valoarea multiplicatorului monetar, pentru agregatul M1, este egală cu 4, determinaţi care este rata rezervelor obligatorii.

• Explicaţi de ce multiplicatorul monetar creşte, dacă subiecţii economici doresc să deţină mai puţin numerar în raport cu deţinerile lor de depozite tranzacţionabile (la vedere).

• Explicaţi în ce sens numerarul este un element de pasiv al Băncii Centrale.

• Care este obiectivul esenţial al Băncii Centrale? Cum se corelează acesta cu obiectivul politicii monetare?

• Explicaţi pe ce se bazează emisiunea monetară în prezent. De ce aurul nu mai constituie baza emisiunii monetare?

• Care dintre următoarele funcţii ale Băncii Centrale este priori-tară pentru diminuarea falimentelor bancare: politica monetară, pru-denţială, bancă a băncilor, centru valutar? Explicaţi.

• Cum ar putea creşterea competiţiei, în furnizarea mijloacelor de plată, să complice politica monetară? Concretizaţi.

• Cum poate frauda bancară să fie mai uşor de săvârşit prin utilizarea metodelor bancare centralizate, on-line, decât prin metodele tradiţionale? Explicaţi.

• Care consideraţi că sunt asemănările dintre moneda scripturală şi moneda electronică? Este moneda electronică ban, instrument de schimb? Explicaţi.

• Precizaţi care dintre următoarele mijloace de plată sunt titluri de credit şi care instrumente de plată: trata, ordinul de plată, cardul, acreditivul, cecul şi contul bancar. Explicaţi.

• Arătaţi care este deosebirea dintre ordinul de virament şi ordinul de plată. Care dintre ele este negociabil?

• Protestul este caracteristic girului, avalizării sau scontării? • Cecul reprezintă un instrument de plată de debit, de credit sau

de transfer? • Care dintre tipurile de carduri prezentate funcţionează ca un

portofel electronic? De ce? • Ce înţelegeţi dumneavoastră prin transfer de fonduri în timp real? • La sfârşitul zilei, creanţele şi datoriile reciproce a trei băncii,

A, B, C, arătau astfel:

Creanţe Datorii

A B C

A 6 3 5 B 5 0 3 C 2 4 6

Determinaţi gradul de compensare reciprocă la Casa de Compensaţii. • Care dintre următoarele sunt instrumente pe piaţa monetară: o

euroobligaţiune pe trei ani emisă de firma Electrofarul; un bon al Trezoreriei Publice; un efect de comerţ la şase luni, emis de firma Apanova; o obligaţiune de stat franceză la 10 ani?

173

• Banca X cotează spot următoarele cursuri valutare faţă de euro: 1,3155/75 dolari; 0,6585/00 lire sterline. Precizaţi următoarele: euro este valută de bază sau cotată; cursul la care va cumpăra lire sterline; spread-ul dolarului.

174

• Care dintre următoarele instrumente de piaţă monetară nu sunt negociabile: efectele de comerţ; certificatele de depozit; depozitele monetare; biletele de trezorerie?

• Care este principalul avantaj al unui certificat de depozit, comparativ cu alte instrumente de pe piaţa monetară? Oferă o rată mai ridicată a dobânzii? Poate fi comercializat pe piaţa secundară? Este cea mai sigură cale de investiţie?

• Swap-ul valutar se caracterizează prin: este o tranzacţie futures; vânzarea şi cumpărarea valutelor sunt simultane; datele valutei sunt diferite. Precizaţi care caracteristică nu este corectă.

• În cazul acceptelor bancare, care reprezintă instrumente monetare cu cupon, scadenţa variază între 1 zi şi 1 an. Precizaţi dacă afirmaţia este corectă.

• Pe ansamblul economiei, economisirea trebuie să fie egală cu investiţia. Este adevărată această afirmaţie pentru fiecare familie în cadrul economiei? Pentru fiecare firmă? Dacă nu, cum poate fi adevărată pe ansamblul economiei?

• Precizaţi care dintre elementele următoare sunt esenţiale sistemului conturilor naţionale: conturile financiare, tranzacţiile, activele, bilanţurile, entităţile, fluxurile. Explicaţi de ce.

• Explicaţi care este deosebirea dintre agregarea şi consolidarea datelor în statistica financiar-monetară. De ce agregarea este prioritară?

• Selectaţi, din modelul de programare financiară, ecuaţia semnificativă pentru echilibrul dintre economisire şi investiţie. Explicaţi semnificaţia variabilelor.

• Cum se rezolvă contradicţia specifică circuitului banilor, dintre banii ca rezervă şi banii ca mijloc de schimb? Cine rezolvă contradicţia?

• În ce constă relaţia dintre stocurile şi fluxurile financiare? Explicaţi, în acest sens, deosebirea dintre matricea finanţării şi matri-cea fluxurilor.

• Explicaţi, conform reţelei de influenţe ale echilibrului monetar, cum cererea şi oferta de instrumente monetare contribuie la soluţio-narea dezechilibrelor monetare.

• Cum se structurează masa monetară conform lichidităţii ins-trumentelor monetare? Moneda este un instrument monetar? Explicaţi de ce?

• Explicaţi cum influenţează rata rezervelor obligatorii mărimea multiplicatorului creditului. Dacă rata creşte ce se întâmplă cu multiplicatorul?

175

• Baza monetară are efect asupra multiplicatorului monetar? Dacă da, de cine depinde acest efect. Dacă nu, cine compensează acest efect.

• Ecuaţiile verticale şi orizontale ale modelului monetar de flux trebuie să îndeplinească două condiţii. Care sunt acestea, şi de ce sunt necesare?

• Care sunt ecuaţiile din modelul monetarist simplificat care reflectă impactul politicii monetare asupra economiei? Prin ce variabilă monetară se exprimă?

• Modelul IS-LM conţine variabile monetare? Explicaţi. • Viteza de circulaţie a monedei influenţează cererea sau oferta

de monedă? De cine depinde viteza? • Care sunt variabilele determinante în ecuaţia cererii de monedă

într-o economie de piaţă? • Care a fost principala problemă monetară abordată de către

teoria clasică? • Ce înţelegeţi prin nominalism monetar? Dar prin convenţionalism

monetar? Arătaţi diferenţa. • Care sunt factorii determinanţi ai variabilităţii paradigmelor

monetare? • Evidenţiaţi deosebirile şi asemănările dintre următoarele grupe

de teorii: anticiclice, structurale, conjuncturale, ale creşterii, ale cererii, ale stabilizării, ale ofertei, strategice. Explicaţi.

• Explicaţi, din punct de vedere monetar, diferenţa dintre keynesism şi monetarism şi dintre fiziocraţi şi clasicismul monetar.

• Mercantiliştii au avut o concepţie realistă, metalistă sau nominalistă asupra monedei. De ce?

• Care dintre cele două curente de gândire ale cantitativismului clasic subliniază importanţa ratei dobânzii în realizarea echilibrului pe piaţa împrumuturilor? Explicaţi punctul dumneavoastră de vedere.

• Explicaţi poziţia teoriei clasice referitor la iluzia monetară. • Care este, în modelul tranzacţiilor, relaţia dintre M şi V pe

termen scurt şi pe termen lung? Explicaţi. • Arătaţi şi explicaţi similitudinea formală dintre modelul Fisher

şi modelul Cambridge. Care dintre ele accentuează cererea de monedă? • Modelul IS-LM este de sorginte keynesistă? Care sunt

variabilele determinate la punctul de echilibru? Punctul de echilibru evidenţiază intersecţia cererii şi ofertei de monedă. Este adevărat? Explicaţi.

176

• Specificaţi prin ce funcţie este exprimat mobilul precauţiei în ecuaţia finală a lui Keynes. Explicaţi.

• De ce monetarismul se inspiră dintr-o viziune pe termen mediu? • Dacă o bancă deţine depozite în valoare de 650 milioane lei,

rezerve la Banca Centrală de 80 milioane lei, iar rata rezervelor obli-gatorii trebuie să fie de 11%, determinaţi excesul de rezerve al băncii.

• Care sunt efectele politicii monetare restrictive asupra preţurilor? • Care sunt, după opinia dumneavoastră, avantajele şi dezavan-

tajele utilizării agregatelor monetare ca obiective ale politicii monetare? Explicaţi.

• Descrieţi modalităţile prin care politica monetară expansivă creşte consumul.

• Pe termen scurt, ratele nominale mai înalte ale dobânzii pot induce o contracţie a cererii agregate şi un declin al PIB real. Pe termen lung, totuşi, aceste rate sunt asociate cu inflaţia actuală şi aşteptată mai înaltă. Explicaţi de ce acest fapt complică procedura de considerare a ratei dobânzii ca ţintă a politicii monetare.

• Care este semnificaţia politicii monetare? Este aceasta acceptată teoretic? Explicaţi.

• Intervenţiile directe şi indirecte ale politicii monetare vizează lichiditatea economiei. Care dintre ele au efecte globale asupra lichidităţii? Explicaţi cum?

• Care dintre cele trei efecte caracteristice canalelor de trans-mitere afectează anticipaţiile subiecţilor economici? Cum influenţează comportamentul acestora?

• Efectul de lichiditate al canalului bilanţier de transmitere a impulsurilor monetare afectează consumul de bunuri durabile şi imobiliare al populaţiei. Explicaţi sensul influenţei şi secvenţele acesteia.

• Ce reprezintă coeficientul q şi ce semnificaţie are el în transmiterea impulsurilor politicii monetare?

• Care dintre elementele următoare reprezintă obiectivul prioritar al politicii monetare: asigurarea lichidităţii economiei, menţinerea stabilă a cursului valutar, stabilizarea creşterii ratelor dobânzii, stăpânirea inflaţiei, reglarea monetară?

• Care este deosebirea dintre obiectiv operaţional şi instrument? Expuneţi părerea dumneavoastră.

• Care dintre următoarele aspecte este vizat prin acţiunile Băncii Centrale asupra costului monedei centrale: rata rezervelor obligatorii, baza monetară, volumul creditelor, variaţiile dobânzilor pe termen scurt?

177

• Care dintre următoarele funcţii nu au fost îndeplinite de către ECU: lichiditate internaţională, mijloc de plată, monedă efectivă în SME, instrument de reglare a soldurilor autorităţilor monetare?

• Limitele fluctuante impuse în cadrul „şarpelui monetar” au fost: +/-2,5% faţă de DST; +/-2,25% faţă de dolar; +/- 2,25% faţă de ECU. Care variantă este corectă?

• Criteriile de convergenţă impuse ţărilor care vor să fie admise în UE vizează: rata inflaţiei, rata şomajului, deficitul balanţei de plăţi, rata dobânzii, deficitul bugetar. Care variante de răspuns nu sunt corecte şi ce criterii nu se regăsesc în afirmaţia de mai sus?

• Globalizarea financiară impune pentru ţările debitoare creşterea ratelor dobânzii şi a cursurilor valutare. Este adevărată această afirmaţie?

• Sistemul monetar internaţional trebuie să dispună de reguli referitoare la: convertibilitatea monedelor, sistemul de rezerve, mecanismul de ajustare a balanţei de plăţi, acoperirea riscurilor monetare. Care dintre reguli nu este adevărată?

• Etalonul aur-devize asigura cursuri fixe ajustabile. Precizaţi dacă afirmaţia este adevărată.

• Principiile stabilite la Bretton Woods aveau ca obiective: reducerea datoriilor externe, politici monetare coordonate, lichiditatea internaţională, stabilitatea cursurilor, echilibrarea balanţelor de plăţi. Precizaţi care dintre obiective nu sunt adevărate.

• Mai jos de punctul inferior al aurului, exportatorul solicită încasarea datoriei în aur sau în moneda sa? Explicaţi de ce? Evidenţiaţi diferenţa dintre activele reale şi cele financiare. Certificatul de depozit este un activ real? Explicaţi natura acestuia.

• Dacă moneda este un intermediar al schimbului trebuie să fie şi o rezervă a valorii? Dacă nu, daţi exemple în care cele două funcţii pot fi separate.

• Care sunt avantajele şi dezavantajele formelor alternative de monedă: moneda marfă, moneda fiduciară, moneda metalică şi moneda electronică?

• Arătaţi care este diferenţa dintre bancnotă şi monedă de hârtie. De ce bancnota este o cambie?

• Precizaţi care este diferenţa dintre depreciere şi devalorizare monetară. Care dintre ele generează inflaţie? Explicaţi de ce.

178

2. BĂNCI ŞI CREDIT

• În cazul unei bănci se cunosc următoarele variabile: valoarea activelor totale (AT): 10.000 u.m.; valoarea depozitelor (D): 50.000 u.m.; ponderea valorii creditelor în valoarea depozitelor: 85%; rata dobânzii la credite (rc): 4,7%; marja dobânzii nete (MD): 4%; costuri cu resurse reale (Kr): 150 u.m. Să se determine rata dobânzii la depozite şi profitul brut.

• Arătaţi semnificaţia consolidării datoriei publice. • Explicaţi efectul redistributiv al împrumutului public. • Precizaţi ce reprezintă datoria publică şi serviciul datoriei publice. • Criterii de divizare a datoriei publice sunt: natura împrumutului,

rezidenţa finanţării, modul rambursării, posibilitatea conversiei, acoperirea riscurilor, transferabilitatea. Precizaţi care dintre criteriile enumerate sunt corecte.

• Explicaţi aspectele contradictorii ale determinării ratelor dobânzii pentru titlurile de datorie publică.

• Explicaţi cum este flexibilizat ritmul emisiunii titlurilor de trezorerie şi arătaţi avantajul acestei flexibilizări.

• Intermedierea financiară este specifică finanţării directe, de către bănci. Precizaţi dacă afirmaţia este corectă şi explicaţi.

• Asimetria informaţională este avantajoasă pentru cei care primesc împrumuturi. Explicaţi de ce.

• Cooperativele de credit au apărut în secolul al XIX-lea în Franţa şi Olanda, sub forma de instituţii de economisire. Precizaţi dacă afirmaţia este corectă.

• Enumeraţi operaţiunile prin care o bancă îşi procură moneda centrală.

• Care dintre funcţiile băncii sunt implicate în procesul de transformare a resurselor financiare? Explicaţi procesul.

• Se cunosc următoarele variabile financiare bancare: EL = 3,33%, rd = 8%, LF = 83,3%. Determinaţi rata profitului bancar.

• Care este limita maximă a profitului bancar conform curbei ofertei de împrumuturi?

179

• De ce poate o bancă să împrumute fonduri de la o altă bancă la o rată mai înaltă, decât aceea la care poate împrumuta de la Banca Centrală?

• Aranjaţi următoarele active bancare în ordinea descrescătoare a lichidităţii: împrumuturi comerciale, titluri de valoare, rezerve, imobilizări.

• Prezentaţi pe scurt în ce constă operaţia de bază a băncii. • Prezentaţi care sunt caracteristicile depozitelor operabile prin

cecuri. • Arătaţi care sunt componentele esenţiale ale datoriilor băncii. • Ce se întâmplă cu rezervele băncii I dacă o persoană retrage

1.000 euro numerar şi altă persoană depune 500 euro numerar? Utilizaţi contul T pentru a explica răspunsul.

• Ordinul de retragere negociabil reprezintă legal un cont operabil prin cec, pe baza acestuia neplătindu-se dobânzi. Precizaţi dacă afirmaţia de mai sus este corectă sau nu.

• Dacă banca înregistrează o ieşire de depozit de 50 mil. euro cu o rată a rezervei obligatorii la depozite de 10%, ce acţiuni trebuie să întreprindă pentru a se proteja de faliment.

• De ce dezvoltarea pieţelor împrumuturilor pe o zi a stimulat dorinţa băncilor de a deţine mai puţine rezerve suplimentare?

• Evidenţiaţi deosebirea dintre depozitul de economii şi depozitul la termen.

• Banca dumneavoastră are următorul bilanţ (mil. euro):

Activ Pasiv Rezerve obligatorii 75 Depozite 500 Împrumuturi 525 Capital bancar 100

Dacă o ieşire de depozit de 50 mil. euro are loc, care va fi structura bilanţului? Explicaţi.

• Precizaţi care sunt opţiunile decizionale ale băncii în condiţiile insuficienţei capitalului, pentru a evita falimentul. Modelul Perspectiva Portofoliului de Credite are următoarele caracteristici: ia în considerare matricele de tranziţie; sunt dependente de ciclu economic; abordare actuarială a riscului de credit; estimează un model econometric; simulează traiectoriile aleatoare viitoare. Alegeţi caracteristica incorectă a modelului.

• Performanţa, venitul ajustat cu riscul, în cazul portofoliului de b credite, se exprimă prin următoarele mărimi: capitalul economic; valoarea la risc; pierderea neprevăzută; randamentul la scadenţă;

180

căderea scurtă. Alegeţi mărimea care nu exprimă performanţa ajustată la risc.

• Fie două împrumuturi, A şi B, care au veniturile aşteptate (V) de 4.000 lei şi, respectiv, 7.000 lei şi devianţele standard (σ) de 5.500 lei şi, respectiv, 6.300 lei. Precizaţi care dintre cele două împrumuturi este mai riscant.

• Prezentaţi ce reprezintă rezervele pentru pierderi din împrumuturi şi care este diferenţa contabilă faţă de celelalte rezerve din bilanţ.

• Explicaţi care sunt opţiunile posibile ale băncii în condiţiile deficitului de rezerve, evidenţiind costurile aferente fiecărei opţiuni.

• Dacă banca dumneavoastră nu are exces de rezerve şi un client bun doreşte un împrumut, veţi respinge automat clientul, explicându-i că nu aveţi posibilitatea să-l împrumutaţi? De ce da sau de ce nu? Ce opţiuni sunt disponibile pentru dumneavoastră pentru a oferi împrumutul clientului?

• Evidenţiaţi caracteristica principală a activităţilor extrabilanţiere ale băncii.

• Dacă o bancă constată că RRF-ul său este prea mic, deoarece deţine prea mult capital bancar, ce poate să facă banca pentru a creşte RRF?

• Dacă o bancă nu se încadrează în norma de capital de 1 mil. euro, care sunt cele trei acţiuni pe care poate să le întreprindă pentru a rectifica situaţia?

• Precizaţi ce se întâmplă în bilanţul bancar atunci când un cec este tras asupra unei bănci şi suma trasă fiind depusă la altă bancă.

• O bancă colectează un depozit la termen suplimentar de 10.000 lei, plătind o dobândă de 5%, iar costurile de întreţinere a depozitului sunt de 50 de lei. Pentru a obţine profit, banca utilizează depozitul pentru a acorda credite cu o dobândă de 10%. Determinaţi profitul pe care îl obţine banca, în condiţiile în care rata rezervelor obligatorii este de 10%.

• Deoarece diversificarea este o strategie dezirabilă pentru evitarea riscului, nu are sens pentru o bancă să se specializeze pentru acordarea anumitor tipuri de împrumuturi. Este această afirmaţie adevărată, falsă sau incertă? Explicaţi răspunsul dumneavoastră.

• Banca dumneavoastră are următorul bilanţ (mil. euro):

Activ Pasiv Rezerve obligatorii 75 Depozite 500 Împrumuturi 525 Capital bancar 100

181

Ce se întâmplă cu rezervele băncii dacă o persoană retrage 1.000 euro numerar şi altă persoană depune 500 euro numerar? Utilizaţi contul T pentru a explica răspunsul.

• Serviciile bancare şi semibancare se vor caracteriza prin tendinţe evolutive în următoarele domenii: analiza contractelor de investiţii, vânzarea serviciilor financiare, gestiunea riscului de concurenţă, finanţarea băncii. Precizaţi domeniile care nu au fost enumerate.

• Dereglări induse în funcţionarea sistemului financiar prin expansiunea activităţii bancare sunt: diferenţierea performanţelor între bănci, segmentarea activităţilor bancare, presiuni asupra preţurilor produselor bancare, pătrunderea băncilor pe pieţele financiare, creşterea nevoilor de capital. Menţionaţi care dintre aspectele enumerate nu reprezintă dereglări.

• Evidenţiaţi zona financiară în care delimitarea între activităţi bancare şi nonbancare este în favoarea băncilor.

• Serviciile bancare internaţionale vizează următoarele categorii de operaţii: transferuri băneşti, acoperirea riscurilor, tranzacţii comerciale, schimburi valutare. Precizaţi care dintre categoriile de operaţii enumerate nu reprezintă servicii bancare

• Să presupunem că sunteţi manager la o bancă ale căror active de 100 mld. euro au o durată medie de 4 ani şi ale căror pasive de 90 mld. euro au o durată medie de 6 ani. Realizaţi analiza duratei pentru bancă şi arătaţi ce se întâmplă cu activul net al băncii dacă rata dobânzii creşte cu 2 puncte procentuale? Ce acţiuni puteţi întreprinde pentru a reduce riscul ratei dobânzii?

• Presupuneţi că sunteţi managerul unei bănci care are 15 mld. euro active cu rată fixă, 30 mld. active sensibile la rată, 25 mld. pasive cu rată fixă şi 20 mld. pasive sensibile la rată. Realizaţi o analiză de gap a băncii şi arătaţi ce se va întâmpla cu profitul, dacă rata dobânzii creşte cu 5 puncte procentuale. Ce acţiuni întreprindeţi pentru a reduce riscul de rată a dobânzii?

• Precizaţi interpretarea sub aspect economic a creditului. • Delimitaţi şi explicaţi aspectele elementului comun care se

regăseşte în definiţiile creditului. • Caracteristici ale relaţiei de credit sunt: promisiunea de ram-

bursare, destinaţia creditului, acordarea creditului, compensarea şi transferabilitatea, garantarea creditului. Precizaţi care dintre caracte-risticile enumerate nu sunt corecte.

• Arătaţi în ce constă diferenţa dintre creditul pe termen scurt şi cel pe termen lung din punctul de vedere al creaţiei monetare.

182

• Curba oferte de credit este înclinată pozitiv, ea creşte de la dreapta la stânga, cu cât va creşte rata dobânzii cu atât indivizii vor deveni debitori neţi. Precizaţi dacă afirmaţia este corectă şi dacă da, explicaţi de ce.

• Explicaţi cum contribuie echilibrarea cererii şi ofertei de credit la alocarea resurselor în economie.

• Funcţiile creditului sunt: de emisiune, de finanţare, de reflectare şi stimulare, de mobilizare. Arătaţi care dintre funcţiile enumerate nu este corectă şi explicaţi de ce.

• Arătaţi care sunt limitele creditului comercial. • Precizaţi cum este implicată activitatea de rating în realizarea

creditării obligatare. • Evidenţiaţi specificul creditului imobiliar şi a celui de con-

sum, precum şi elementul comun al acestora. • Precizaţi criteriul delimitării creditelor în reale şi personale, şi

explicaţi specificul acestora. • Precizaţi debitorii şi creditorii în relaţia de intermediere

financiară şi explicaţi rolul băncii în această relaţie. • Alegerea de către bancă a instrumentului de credit adecvat se

face în funcţie de factori precum: dimensiunea creditului solicitat, structura fluxului de lichidităţi al firmei, destinaţia creditului, gradul de garantare a rambursării. Precizaţi care factor este corect.

• Precizaţi deosebirea dintre poliţă şi trată. • Din formula multiplicatorului creditului deduceţi formula de

calcul a modificării creditului total în funcţie de modificarea depozitelor. • Enumeraţi avantajele sindicalizării creditului pentru bănci şi

pentru clienţi. • Enumeraţi criteriile pe care trebuie să le îndeplinească

persoanele fizice pentru a solicita credite. • Principii ale creditării bancare sunt: planificarea creditelor,

rambursarea la scadenţă, respectarea destinaţiei creditului, primordia-litatea clientului, prudenţa bancară, garantarea creditelor. Precizaţi care dintre principiile enumerate nu este corect.

• Enumeraţi caracteristicile analizei creditului şi precizaţi legătura acesteia cu evaluarea clientului.

• Serviciul datoriei unui client, din punctul de vedere al băncii, poate fi calificat astfel: foarte bun, slab, mediu, necorespunzător, acceptabil. Arătaţi care sunt calificativele corecte şi explicaţi-le.

• Principalele componente ale riscului de credit sunt: riscul consumatorului, riscul corporatist, riscul de ţară, riscul de neplată.

183

Evidenţiaţi care dintre componentele enumerate nu sunt corecte şi explicaţi de ce.

• Explicaţi semnificaţia riscului net. • Precizaţi care componentă a analizei creditului relevă poziţia

pe piaţă a băncii. • Precizaţi care este măsura statistică a riscului. • Prezentaţi care este cauza apariţiei riscului de lichiditate şi

care este rolul transformării activelor în apariţia acestui risc. • Precizaţi ce reprezintă efectul de domino şi cărui risc îi este

specific. • Arătaţi care este deosebirea dintre plăţile în valoare brută şi

plăţile în valoare netă. • Explicaţi ce se întâmplă cu profitul băncii în cazul în care

aceasta deţine mai multe active sensibile la rata dobânzii decât pasivele sensibile, iar nivelul ratei dobânzii scade.

• Explicaţi care este deosebirea dintre riscul sistematic şi riscul nesistematic şi precizaţi din ce categorie de risc face parte.

• Precizaţi care este deosebirea dintre riscul suveran şi riscul politic. • Arătaţi care este diferenţa dintre un gap secvenţial şi un gap

cumulat. • Riscuri bancare sunt: riscul de rată a dobânzii, riscul de levier,

riscul operaţional, riscul suveran, riscul de credit, riscul de neplată, riscul de lichiditate, riscul de îndatorare. Precizaţi care dintre riscurile enumerate semnifică acelaşi tip de risc.

• Arătaţi în ce constă utilizarea modelului explicativ în analiza riscului de credit.

• Explicaţi în ce constă securizarea activelor. • Funcţii bancare individualizate prin securizare sunt: de

iniţiere, de transfer, de suport, servicială, de finanţare. Precizaţi care dintre funcţiile enumerate nu este corectă.

• Rata îndatorării externe este influenţată de următorii parametrii de risc: hazardul moral, aversiunea faţă de risc, echilibrele valutare, instabilitatea politică, costurile de interferenţă. Precizaţi care dintre parametrii enumeraţi sunt corecţi.

• Explicaţi ce reprezintă gap-ul şi cum se determină acesta. • Precizaţi pentru ce categorie de risc se foloseşte sistemul

punctelor de risc. • Se dau următoarele elemente de bilanţ, cuprinzând active şi

pasive sensibile la rata dobânzii, grupate pe clase temporale în funcţie de maturitatea lor.

Scadenţa Elemente <3 luni 3-12 luni 1-3 ani >3 ani

Depozite ale populaţiei 30 lei 50 lei Depozite interbancare 15 lei Titluri cumpărate 10 25 Împrumuturi pe 5 ani 35 Bilete pe 3 luni 20 Titluri 40 25 30

Calculaţi gap-urile secvenţiale şi gap-urile cumulative, evidenţiind gap-ul cumulativ final.

• Precizaţi care dintre următoarele caracteristici aparţin derivativului: este un contract, este un instrument contingent, permite adaptarea preţului, vizează viitorul, este flexibil.

• Precizaţi dacă derivativele sunt utilizate pe pieţele necotate (OTC) şi dacă reprezintă elemente din afara bilanţului.

• Explicaţi de ce derivativele reprezintă intermediari ai manage-mentului riscului.

• Precizaţi care sunt deosebirile dintre futures şi forwards, şi evidenţiaţi comportamentul acestor contracte faţă de riscul fundamen-talelor.

• Precizaţi pe cine protejează opţiunea floor şi ce o deosebeşte de opţiunea collar.

• Se dau următoarele elemente referitoare la un titlu financiar: valoarea răscumpărată a titlului = 200 lei; maturitatea, adică perioada de răscumpărare = 6 ani; valoarea cuponului = 10 lei; rata de piaţă a dobânzii = 5%.

• Arătaţi cum se determină punctele de risc pentru o anumită poziţie şi ce semnifică ponderea punctului de risc.

• Precizaţi care este principala contribuţie a derivativelor la managementul riscurilor.

• Arătaţi care este riscul determinant generat de către produsele derivate pe pieţele globale.

• Căile minimizării riscului de credit sunt: evaluarea împrumu-tului, transferul riscului, diversificarea portofoliului, limitarea împru-mutului, divizarea creditelor, folosirea colateralului. Precizaţi care dintre căile enumerate nu sunt valabile.

• O bancă dispune de 3.000 lei depozite (D) şi 250 lei capital (C), banca acordând ca împrumut pe 6 luni totalul pasivelor, mai puţin

184

185

rezervele obligatorii constituite, conform ratei riscului activelor (ra) de 7%, cu posibilitate de transfer, de prelungire (roll-over) în continuare a împrumutului. Rata lunară iniţială a dobânzii la împrumut (rli) este de 0,75%, însă pe 1 aprilie rata se modifică, datorită condiţiilor pieţei, la 0,95%. Depozitul este constituit la termen de 3 luni, cu prelungire, rata lunară iniţială a dobânzii la depozit (rld) fiind de 0,65%, însă pe 1 mai creşte cu 0,15 puncte procentuale.

• Precizaţi care sunt variabilele care se iau în considerare la determinarea punctelor de risc ale poziţiilor instrumentelor din cadrul portofoliilor.

• Prezentaţi formula de determinare a ratei lunare a dobânzii, când se cunoaşte rata anuală a dobânzii (rd).

• Presupunem că se doreşte calcularea duratei în al 8-lea an a unei obligaţiuni de 1.500 lei, cu valoarea fixă a cuponului de 75 lei. Cuponul este plătit anual, prima dată la sfârşitul primului an al plasa-mentului, ultima oară în momentul răscumpărării obligaţiunii. Rata de piaţă a dobânzii este de 7,5%. Determinaţi valoarea prezentă a titlului şi durata acestuia.

• Precizaţi definiţia valorii la risc şi interpretaţi semnificaţia acesteia.

• Dezagregarea portofoliului general pe factori fundamentali de risc, include următoarele riscuri: riscul schimbării preţului instrumen-tului de bază, riscul degradării în timp a valorii portofoliului, riscul modificării ratei de scont, riscul schimbării valorii portofoliului datorită modificării structurii scadenţelor, riscul relaţiei nonlineare dintre preţul instrumentului fundamental şi valoarea portofoliului. Precizaţi care dintre factorii de risc enumeraţi nu este corect.

• Precizaţi prin care dintre mărimile statistice enumerate mai jos se măsoară riscul: varianţă; devianţă standard; covarianţă; coeficient de variaţie; dispersie.

• Riscul suveran, numit şi risc de ţară, se referă la riscul pe care un stat, care nu-şi plăteşte obligaţiile, îl induce asupra băncilor private creditoare. Precizaţi dacă afirmaţia de mai sus este corectă.

• Precizaţi care sunt diferenţele dintre finanţarea serviciilor publice de către stat prin impozitare şi prin împrumuturi publice.

• Evidenţiaţi diferenţa dintre decizia statului şi decizia privată pentru angajarea de împrumuturi.

• Evidenţiaţi care sunt investitorii în titluri de stat care şi-au mă-rit ponderea în deţinerilor de asemenea titluri şi care sunt caracteris-ticile esenţiale ale acestor titluri.

186

• Explicaţi mecanismul de acoperire, pe piaţa valutară, prin contracte anticipate împotriva evoluţiei defavorabile a cursului.

• Explicaţi ce sunt DST-urile şi în ce scop au fost create. • Precizaţi care dintre următoarele variabile sunt folosite pentru

determinarea gradului de îndatorare: serviciul datoriei interne, produsul intern brut, datoria externă, exporturi de mărfuri şi servicii, contul curent al balanţei de plăţi.

• Efecte ale existenţei datoriei publice sunt: asupra ofertei de monedă, asupra ratei dobânzii, asupra comportamentului statului, de evicţie, asupra distribuirii veniturilor. Arătaţi care dintre efectele enumerate sunt corecte.

• Explicaţi în ce constă problema scadenţelor în cazul datoriei publice şi modul cum aceasta este soluţionată de către stat.

• Gap-ul, ca diferenţă dintre activele şi pasivele sensibile la rată, capătă următoarele forme: gap pozitiv; gap secvenţial; gap de rată a dobânzii; gap al creditelor restante; gap cumulativ. Precizaţi care dintre formele enumerate nu este corectă.

• Analiza gap-ului duratei are următoarele caracteristici: armo-nizează perioadele până la stabilirea noului preţ; stabileşte benzi de timp; poziţiile din bilanţ sunt nete; evidenţiază părţile din bilanţ imunizate; presupune o relaţie liniară între rate şi valorile activelor. Precizaţi care dintre caracteristicile enumerate este incorectă.

• Factorii fundamentali de risc ai portofoliului, luaţi în considerare pentru stabilirea poziţiei nete a portofoliului, sunt următorii: convexitatea sau riscul gamma; riscul theta sau degradarea în timp; rata absolută sau riscul delta. randamentul sau riscul sigma; rata de scont sau riscul rho. Alegeţi factorul fundamental incorect.

• Un debitor efectuează plăţi semestriale către o bancă, de câte 500 de lei timp de 6 ani, pentru un împrumut a cărui rată a dobânzii este de 5%. Determinaţi valoarea a plăţii la sfârşitul perioadei.

• Precizaţi care sunt factorii care influenţează atât cererea, cât şi oferta de capital de împrumut.

• Pe data de 1.01.2001 s-a depus la bancă, într-un cont de eco-nomii, suma de 5.000 lei, care va aduce o dobândă de 7% anual. Determinaţi care vor fi sumele disponibile în cont dacă dobânda se aplică anual şi trimestrial.

• Contra unei sume de 10.000 lei cumpăraţi un pachet de acţiuni, care nu vă va aduce nici un câştig pe perioada de viaţă de 5 ani, dar care va avea o valoare de 20.000 lei la scadenţă. Care este rata

187

dobânzii aplicabilă în acest caz dacă achiziţionaţi pachetul şi-l păstraţi până la scadenţă?

• La 31 martie, Vasilică cumpără o casă plătind suma de 300.000 lei, achitând 25% pe loc şi stabilind prin contract de vânzare-cum-părare ca suma rămasă să fie plătită sub forma de 15 rate anuale egale, care să includă atât rambursarea sumei iniţiale, cât şi plata unei dobânzii de 9%, aplicabilă sumelor rămase. Determinaţi care este suma care trebuie plătită la fiecare rată.

• Valoarea viitoare a unei anuităţi este reprezentată prin plăţi de câte 250 lei la fiecare 6 luni, pe o perioadă de 6 ani, la o rată a dobânzii de 11%. Determinaţi valoarea actuală a anuităţii.

• V-ar interesa mai mult un cont bancar de economii care v-ar aduce o dobândă de 7% anual, cu perioada de compunere semestrială sau unul care v-ar aduce o dobândă de 7% cu perioada de compunere săptămânală? Argumentaţi alegerea făcută.

• În cazul unui credit acordat de către bancă se cunosc următoarele elemente: valoarea împrumutului (I) 15.000 lei, valoarea contului de compensare (CC) 3.000 lei, rata dobânzii plătite de către firmă (rp) 7%, coeficientul de multiplicare a ratei de bază 8%. Să se determine rata efectivă a împrumutului.

• Precizaţi care este sensul relaţiei dintre randamentul la scadenţă şi preţul de cumpărare a titlurilor în cazul obligaţiunilor cu discount. Dar în cazul obligaţiunilor cu cupon? Explicaţi relaţia.

• În cazul unei obligaţiuni cu cupon se cunosc următoarele: valoarea nominală a obligaţiunii (VNO) 100 lei, suma aferentă cuponului (D) 5 lei, termenul de rambursare a obligaţiunii (n) 4 ani, rata de piaţă a dobânzii (rd) 7%. Să se determine preţul de vânzare a obligaţiunii în prezent (POP).

• În cazul unui credit se cunosc următoarele: valoarea absolută a dobânzii plătite 150 lei, rata dobânzii 6%, perioada pentru care se acordă împrumutul 270 de zile. Determinaţi valoarea împrumutului.

• Presupunem un titlu financiar având următoarele caracteristici: preţul de cumpărare – 15.000 lei, preţul de cumpărare a titlului – 12.000 lei, rata cuponului – 7%, perioada de deţinere a titlului – 3 ani. Determinaţi rata profitului deţinerii acestui titlu.

• Arătaţi care este nivelul riscului de rată a dobânzii atunci când maturitatea titlului este egală cu perioada de deţinere a acestuia.

• Se dau următoarele variabile cu privire la o obligaţiune: valoarea nominală (CN) 2.000 lei; preţul de piaţă (VP) 2.100 lei; rata

188

cuponului (rd) 12%; maturitatea titlului (t) 11 ani. Aflaţi, prin utilizarea formulei rapide, randamentul la scadenţă al obligaţiunii.

• Arătaţi ce reprezintă curba ratelor dobânzii şi cum se mai numeşte aceasta şi interpretaţi ipostazele acesteia, evidenţiind sensul relaţiei dintre variabilele corelate.

• Ipoteze explicative ale structurii ratelor creditoare ale dobânzii sunt: anticipaţiile raţionale, preferinţa pentru lichiditate, segmentarea pieţelor, selectivitatea riscurilor, habitatul preferat. Precizaţi care este ipoteza incorectă.

• Arătaţi care este diferenţa dintre rata dobânzii monedei centrale şi rata dobânzii interbancare.

• Precizaţi factorii de care depinde nivelul dobânzilor bonificate. • Variabile interne de determinare a nivelului dobânzii sunt:

efectul de lichiditate, efectul de risc, efectul de inflaţie, efectul de randament şi efectul de venit. Precizaţi care sunt variabilele corecte şi explicaţi-le.

• Enumeraţi posibilităţile de utilizare a veniturilor de către deţinători într-o economie monetaristă cu pieţe de împrumuturi.

• Precizaţi care este relaţia dintre rata reală, pe de o parte, rata nominală şi deprecierea monetară, pe de altă parte.

• Arătaţi care este deosebirea dintre valoarea prezentă şi valoarea viitoare.

• Dacă în cazul unei obligaţiuni al cărui cupon anual este de 25 de lei, determinaţi care este valoarea nominală a obligaţiunii, dacă rata de piaţă a dobânzii este de 12%.

• Enumeraţi riscurile asociate riscului de rată a dobânzii şi precizaţi diferenţa dintre riscul de neplată şi riscul de lichiditate.

• Prezentaţi şi interpretaţi formula de determinare a valorii prezente a unei anuităţi.

• Instrumente de creditare a exploatării firmei sunt următoarele: creditele comerciale, creditele de acceptare, facilităţile de cont curent, leasingul, veniturile datorate, creditele pe creanţe, creditul obligatar. Precizaţi care dintre instrumentele de credit nu aparţin creditării exploatării.

• Biletele la ordin negociabile au următoarele caracteristici: sunt garantate, sunt tranzacţionate pe piaţă, preţul de ofertă este sub valoarea nominală, ocoleşte intermedierea financiară, presupunea emisiunea relativ regulată, nu este o sursă de finanţare de încredere. Precizaţi care dintre caracteristici nu sunt corecte.

189

• Împrumutul pe creanţe are următoarele caracteristici: reprezintă un colateral, asigură finanţarea pe termen scurt, nu este garantat, este relativ lichid, costuri de administrare reduse, evidenţiază bine obligaţiile clientului. Precizaţi care dintre caracteristici nu sunt corecte.

• Precizaţi care este deosebirea esenţială dintre gajare şi factorizare în cazul împrumutului pe creanţe.

• Precizaţi care este deosebirea esenţială dintre creditul reînnoibil şi linia de credit, în cazul creditului bancar acordat firmelor.

• Caracteristici definitorii ale creditului bancar sunt: ratele variabile sunt legate adesea de o rată de bază, scadenţele nu pot depăşi 20 de ani, impune firmei menţinerea unor nivele determinate ale ratelor financiare, rambursările anticipate nu sunt condiţionate, cele pe termen lung sunt garantate. Precizaţi care dintre caracteristici nu sunt corecte.

• Explicaţi care este diferenţa dintre finanţarea privată şi cea publică în cazul finanţării pe termen lung a firmelor.

• Precizaţi ce este warantul şi la ce este utilizat. • Arătaţi ce reprezintă contractul de vânzare condiţionată şi

ipoteca pe activ şi care este diferenţa dintre acestea. • Caracteristici ale leasingului sunt: este sursă de finanţare pe

termen lung şi mediu; permite utilizarea unui activ închiriat; se concretizează în 5 tipuri esenţiale; totdeauna presupune o relaţie între 2 părţi. Precizaţi care dintre caracteristici nu sunt corecte.

• Precizaţi care dintre tipurile de leasing poate genera vânzarea urmată de închiriere.

• Arătaţi care este specificul leasingului pe datorie. • Obligaţiunile subordonate sunt obligaţiuni generale, acoperite

cu mărfuri şi cu dobândă flotantă. Precizaţi dacă afirmaţia de mai sus este corectă.

• Avantaje ale împrumutului obligatar pentru firmă sunt: costuri relativ scăzute după deducerea impozitelor pe dobânzi; câştiguri crescute pe titlu, posibil prin pârghia financiară; capacitatea deţină-torilor de a avea controlul asupra firmei; rata dobânzii poate fi fixă pe perioada împrumutului; firma poate răscumpăra titlurile pe piaţă. Precizaţi care dintre avantaje nu este adevărată.

• Explicaţi ce reprezintă euroobligaţiunile şi care este condiţia principală pentru emisiunea acestora de către firmă.

• Acţiunile prezintă următoarele valori: valoarea de piaţă, valoarea de risc, valoarea de randament, valoarea contabilă, valoarea actualizată. Care dintre valorile prezentate sunt corecte.

190

• Evidenţiaţi care dintre caracteristicile enumerate mai jos aparţin acţiunilor preferenţiale: răscumpărarea se face la un preţ specificat; oferă dreptul la vot; maturitatea este perpetuă; dividendele pot fi plătite numai din profiturile disponibile; valoarea nominală poate să difere de preţul de vânzare.

• Precizaţi ce se întâmplă cu veniturile din dobânzi ale unei bănci care practică rate fixe, în condiţiile diminuării ratelor de piaţă ale dobânzii.

• Unele tehnici de acoperire a riscului de rată a dobânzii schimbă împrumutul cu rată fixă în împrumut cu rată variabilă. Precizaţi dacă afirmaţia este corectă sau nu, şi dacă nu, explicaţi de ce.

• Explicaţi ce se întâmplă cu costul cu dobânda aferentă unui împrumut cu rată variabilă a dobânzii, acoperit prin contract futures, în cazul în care dobânzile cresc, comparativ cu situaţia în care rata ar fi fost fixă.

• Precizaţi care dintre instrumentele derivative de acoperire a riscului de rată a dobânzii implică fixarea anticipată a nivelului ratei pentru o perioadă determinată.

• Precizaţi care este deosebirea dintre anuitate şi amortizare. • Enumeraţi principalele surse de fonduri ale firmei. • Interpretaţi semnificaţia economică a faptului că sectorul

corporatist înregistrează, de regulă, datorii financiare nete. • Din punctul de vedere al ciclului activităţii, nevoile de fonduri ale

firmei îmbracă următoarele forme: circulante, fixe, permanente, de capi-tal, fluctuante. Precizaţi care sunt formele specifice ciclului de activitate al firmei.

• Prezentaţi principalele forme de securizare a creditelor acor-date firmelor.

• Evidenţiaţi care este semnificaţia ratei dobânzii de bază-plus şi a ratei dobânzii de bază-multiplu şi care este diferenţa dintre ele.

• Enumeraţi sursele de venituri ale băncii. Soldurile de compen-sare reprezintă o sursă de venit? Dacă da, explicaţi cum.

• Explicaţi comportamentul şi nivelul ratei dobânzii în cazul facilităţii de cont curent.

• Avantajele facilităţii de cont curent pentru firmă sunt: docu-mentaţie simplă, este reînnoibilă, este deductibilă, este totdeauna ga-rantată, este flexibilă. Precizaţi care dintre avantajele enumerate nu sunt corecte.

• Precizaţi ce reprezintă taxa de angajare şi căror credite se aplică.

191

• Precizaţi ce tip de costuri apar în cazul creditului comercial. • Prezentaţi modul de calcul al costului suportat de către cumpă-

rător în cazul renunţării la discountul acceptat în cazul creditului comercial.

• Cheltuiala angajată are următoarele caracteristici: este o sursă de finanţare pe termen mediu, este spontană, este negarantată, presupune o dobândă redusă. Precizaţi care dintre caracteristicile enumerate nu sunt corecte.

• Creditul de acceptare presupune existenţa unei tranzacţii comerciale, cambia trasă asupra băncii neputând fi scontată la alte bănci. Precizaţi dacă afirmaţia este corectă şi dacă da, explicaţi.

• Care sunt paşii ce trebuie făcuţi pentru a limita riscul de portofoliu?

• Ce factori trebuie luaţi în considerare în alocarea activelor pe tipuri de credite?

• Enumeraţi alternativele de eliminare a riscului de portofoliu. • Faze ale ciclului de afaceri, care influenţează comportamentul

băncii în acordarea creditului, sunt următoarele: redresare şi expansiune, avânt, stabilitate, cădere. Precizaţi care fază nu este corectă şi care fază lipseşte din enumerarea de mai sus.

• Dosarul de creditare include următoarele elemente: derularea creditului, situaţia financiară a clientului, investigaţii referitoare la credit, istoricul clientului. Precizaţi care element nu face parte din dosar şi ce element lipseşte din enumerare.

• Enumeraţi cerinţele managementului creditării. • Care sunt specificul şi scopul funcţiei de revizuire a creditelor? • Arătaţi în ce constă deosebirea dintre ratingul obiectiv şi cel

subiectiv. • Explicaţi clasele de credit delimitate pe bază de rating. • Precizaţi ce reprezintă semnalul de avertizare timpurie şi care

sunt principalele semnale. • Arătaţi care sunt metodele de tratare a creditelor problematice. • Explicaţi posibilităţile de constituire a echipei de reabilitare a

companiei. • Precizaţi care este scopul determinării proporţiei pierderilor

din credite. • Precizaţi în ce condiţii estimarea unor pierderi din credite mai

mari poate afecta, conform standardelor de contabilitate, veniturile băncii.

192

• Precizaţi ce element din structura pasivelor şi-a mărit semnifi-cativ ponderea în ultimii 30 de ani.

• Banca X prezintă următorul bilanţ sintetic: – mil. lei –

Activ Pasiv Active sensibile la rată 250 Pasive sensibile la rată 400 Active cu rată fixă 750 Pasive cu rată fixă 600 Total activ (AT) 1.000 Total pasiv (PT) 1.000

Durata medie a activelor băncii este de 5 ani, adică durata timpului de viaţă a fluxului de încasări este de 4 ani, iar durata medie a pasivelor este de 3 ani, capitalul băncii reprezentând 8% din active. Să se determine gap-ul (g) şi durata (d), în cazul creşterii ratei dobânzii (Δrd) cu 4 puncte procentuale.

• Principii ale managementului riscului de credit sunt: raţio-narea creditelor, rambursarea rapidă a creditelor, monitorizarea şi acoperirea, garantarea împrumuturilor, compensarea soldurilor, relaţii consolidate cu clienţii, diversificarea riscurilor, colateralele. Precizaţi care dintre principiile enumerate nu sunt specifice managementului riscului de credit.

• Definiţi gap-ul şi precizaţi utilitatea acestuia. • Care este diferenţa dintre revizuirea precreditare şi postcreditare? • Descrieţi elementele informaţionale importante folosite în

controlul şi monitorizarea creditelor. • Care sunt clasificările rating-ului creditelor folosite de către

analişti? • Precizaţi care este asemănarea dintre programul personal de

capitalizare şi ipoteca pe pensie. • Evidenţiaţi diferenţa dintre împrumutul cu legătură închisă şi

cel cu legătură deschisă. • Evidenţiaţi care din elementele de mai jos sunt factori şi care

sunt consecinţe ale creşterii competiţiei pe piaţa finanţării locative: inovaţiile financiare, eliminarea barierelor competiţiei, accelerarea derulării creditelor ipotecare, atenuarea controlului monetar, echilibrarea ratelor dobânzii pe piaţă, implicarea societăţilor financiare ipotecare nonbancare în activitatea de finanţare.

• Explicaţi cum creşterea competiţiei pe piaţa ipotecară poate contribui la accentuarea riscurilor împrumuturilor ipotecare.

• Evidenţiaţi care sunt intervenţiile guvernamentale care pot genera scurgeri de fonduri de pe piaţa ipotecară.

• Identificaţi semnele de avertizare posibile pentru detectarea creditelor problematice.

• Enumeraţi elementele-cheie ale planului de reabilitare. • Cum poate fi evaluat riscul portofoliilor de credite pentru

determinarea adecvării proporţiei împrumuturilor cu pierderi? • Elemente majore ale politicii de creditare sunt: standardele de

credit, planul de creditare, analiza şi evaluarea creditelor, realizarea creditelor. Precizaţi care element nu aparţine politicii de credit.

• Enumeraţi etapele procesului de creditare. • Explicaţi ce diferenţiază pe ofiţerul de credit comercial de

celelalte categorii de ofiţeri de credit (de consum, ipotecar). • Precizaţi care sunt cele 8 faze ale procesului acordării

creditului comercial. • Care este diferenţa esenţială dintre creditul ipotecar şi celelalte

tipuri de credite? • Riscul sistematic poate fi eliminat prin diversificare. Precizaţi

dacă afirmaţia este adevărată sau falsă şi explicaţi semnificaţia acestui risc. • Presupunem că, într-un an, averea unui individ creşte de la

100.000 lei la 140.000 lei, iar cererea de titluri financiare creşte de la 10.000 lei la 18.000 lei. Determinaţi elasticitatea cererii de titluri a individului.

• Raţiunile principale care au determinat băncile să îmbunătă-ţească instrumentele managementului portofoliului de credite au fost: constrângerile reglementative; volatilitatea ratelor dobânzii; alocarea capitalului economic; realizarea evaluării creditelor; managementul fondurilor. Precizaţi care dintre raţiunile enumerate nu este corectă.

• Modele operaţionale impuse de către practica bancară pentru analiza portofoliului de credite sunt: Riscul de Credit. Administratorul de Credit. Simularea Alternativă. Controlul Portofoliului de Credite. Matricea Creditului. Alegeţi varianta falsă de model.

• Matricea de covarianţă, utilizată pentru analiza portofoliilor multi-active, cuprinde nn× căsuţe, care conţin: coeficienţi de varianţă; covarianţe; coeficienţi de corelaţie; varianţe; dispersii. Precizaţi varianta corectă de răspuns.

• Riscul care poate fi eliminat prin diversificare poartă denumirea de: risc cu primă; risc nesistematic; risc relevant; risc de sistematic; risc fără primă. Precizaţi varianta de răspuns corectă.

• Coeficientul beta evidenţiază următoarele: riscul sistematic al activelor; indezirabilitatea activelor; rentabilitatea estimată a activelor; gradul de dispersie al activelor. Precizaţi varianta corectă da răspuns.

193

194

• Modelul CAPM, pentru determinarea primei de risc, foloseşte următoarele variabile de calcul: venitul aşteptat pentru portofoliul de piaţă; rata dobânzii la activele fără risc; coeficientul beta; rata rentabilităţii aşteptate; factorul de ajustare. Precizaţi care variabilă nu este utilizată de modelul CAMP.

• Fie activul A cu următoarele caracteristici: venitul aşteptat de piaţă este 10%, rata dobânzii la activele fără risc este 2%, prima de risc pentru piaţă este 6%, beta = 2. Să se determine prima de risc aşteptată şi să se aleagă varianta de răspuns corectă: 13%; 14%; 12%; 12,5%; 13,5%.

• O firmă prezintă următoarele date: coeficientul beta la titlului = 1,1; rata rentabilităţii unui titlu fără risc = 8%; rata rentabilităţii portofoliului pieţei = 12%. Să se determine costul capitalurilor proprii ale firmei şi să se aleagă varianta corectă de răspuns de mai jos: 12%; 16%; 14%; 13%; 15%.

• O firmă prezintă următoarele date: coeficientul beta al titlului = 1,1; rata rentabilităţii unui titlu fără risc = 8%; rata rentabilităţii portofoliului pieţei = 12%, în aceste condiţii costului capitalurilor proprii fiind de 12,4%.

Să presupunem că angajarea firmei într-un proiect de investiţii va produce modificarea lui beta al firmei, deci modificarea ratei rentabilităţii firmei, RR (cp). De exemplu, noua investiţie are un beta egal cu 1,4 (similar altor firme care dispun de activele respective), ponderea activelor acestei noi investiţii în portofoliul de active al firmei fiind de 40%. Să se determine rata rentabilităţii noii investiţii şi să se aleagă varianta corectă de răspuns de mai jos: 13,6%; 14,2%; 13,1%; 14,8%; 12,9%.

• Modelul evaluării prin arbitraj (APT) are următoarele caracte-ristici: determină coeficienţi beta alternativi; presupune că există o singură sursă a riscului; este un model multifactorial; estimează sensi-bilitatea venitului activului la modificarea factorului. Precizaţi care este caracteristica incorectă.

• Riscul proiectelor de capital poate fi de următoarele tipuri: individual; de firmă; tematic; de execuţie. Precizaţi care tip, dintre cele enumerate, nu este corect.

• Eliminarea riscului individual al proiectului utilizează următoarele tehnici: analiza scenariilor; simularea Monte Carlo; simularea volatilităţii proiectului; analiza de sensibilitate. Precizaţi care dintre tehnicile enumerate nu este folosită în scopul prezentat.

195

• În tabelul de mai jos este prezentată evoluţia în trei momente a două variabile: volumul creditelor acordate (C) şi rata dobânzii la credite (rd).

Variabila U.M. Moment 1 Moment 2 Moment 3 C mil. lei 8.000 8.800 10.900 rd % 6% 6,5% 7,2%

Să se determine indicele de sensibilitate al modificării creditului la modificarea ratei dobânzii în momentul 3, faţă de momentul 2.

• Precizaţi ce înseamnă rata pură a dobânzii. • Încasările viitoare generate de o investiţie actuală trebuie să-l

recompenseze pe investitor pentru următoarele raţiuni: perioada cât fondurile sunt angajate, rata aşteptată a inflaţiei, valoarea investiţiei, incertitudinea încasărilor viitoare. Precizaţi care dintre cele patru raţiuni nu determină recompensa investitorului.

• Un investitor realizează o investiţie de 50.000 lei într-un activ, luând în considerare două alternative de evoluţie a economiei în viitor, caracteristicile estimate ale investiţiei fiind prezentate în tabelul de mai jos:

Alternative Rentabilitatea estimată (%)

Venitul aşteptat (lei)

Probabilitatea realizării (%)

1 30 -5.000 25 2 70 +8.000 75

Determinaţi rata estimată a rentabilităţii şi venitul mediu aşteptat. • Precizaţi la ce foloseşte metoda RAAR şi interpretaţi. • Precizaţi care este deosebirea dintre varianţă şi devianţa

standard şi prezentaţi formula de calcul a varianţei. • Precizaţi care este avantajul folosiri coeficientului de variaţie,

comparativ cu devianţa standard în măsurarea riscului unei investiţii. • Explicaţi de ce este necesar coeficientul de corelaţie, în

condiţiile în care covarianţa măsoară legătura dintre două variabile. • Fie două titluri: titlul A având venitul aşteptat de 14% şi

devianţa standard de 20% şi titlul B având venitul aşteptat de 12% şi devianţa standard de 19%. Precizaţi care din cele două titluri este dominant şi explicaţi de ce.

• Explicaţi de ce diversifică investitorii portofoliile. • Arătaţi care este relaţia dintre covarianţa veniturilor şi core-

laţia veniturilor.

196

• Cu cât numărul activelor dependente identice din portofoliu creşte, riscul portofoliului descreşte, varianţa portofoliului devenind neglijabilă pentru un număr suficient de mare de active din portofoliu. Precizaţi dacă afirmaţia de mai sus este adevărată sau falsă.

• Prezentaţi formula de calcul a covarianţei şi interpretaţi semnificaţia covarianţei.

• Enumeraţi factorii care influenţează alegerea activelor din portofoliu de către un investitor. Precizaţi dacă scadenţa şi valoarea activului sunt factori de influenţă.

• Precizaţi care sunt cele mai importante caracteristici, dintre cei 5 C, în analiza creditului.

• Caracteristicile clientului, care formează cei 5 C, analizate în vederea aprobării creditului de consum, sunt: calitatea creditului, capa-citatea de rambursare, competiţia bancară, conformitatea reglementativă, caracterul clientului, condiţiile clientului, colateralul. Precizaţi care dintre caracteristicile enumerate nu fac parte din cei 5 C.

• Enumeraţi avantajele utilizării scoringului în analiza creditelor de consum şi explicaţi semnificaţia avantajului reducerii complexităţii analizei creditului.

• Explicaţi care este diferenţa organizatorică principală în administrarea colectării creditelor problematice în cazul celor trei categorii de bănci: mici, mari, holdinguri.

• Precizaţi care este principiul administrativ al colectării creditelor. • Precizaţi în ce constă regula „78” în determinarea dobânzii

lunare aferentă creditului de consum pe 1 an. • Specificaţi în ce concretizează relaţia băncii cu cumpărătorii,

în cazul derulării creditului de consum indirect prin carduri. • Arătaţi care dintre instituţiile bancare implicate în creditarea

consumului au contribuit semnificativ la reducerea creditului de camătă. • Elemente definitorii care sunt stabilite prin analiza documen-

taţiei de credit sunt următoarele: nivelul plăţii lunare, colateralele creditului, numărul de plăţi lunare, maturitatea creditului, avansul plătit de către client. Precizaţi care dintre elementele enumerate sunt stabilite prin analiză.

• Prezentaţi modul de colectare a creditelor în holdingurile bancare.

• Explicaţi în ce consta regula „deţinătorul la timpul cuvenit” şi care a fost consecinţa asupra băncii a restricţionării aplicării acestei reguli.

197

• Evidenţiaţi cinci cerinţe impuse băncii în creditarea consumu-lui, prin reglementări care să protejeze consumatorul.

• Se dau următoarele elemente: soldul principalului, rata anuală a dobânzii, numărul de perioade, numărul de zile al perioadei, rata reducerii periodice a principalului. Selectaţi elementele folosite la calcularea dobânzii aferente soldului principalului pentru perioada considerată şi prezentaţi formula de calcul.

• Arătaţi care este relaţia dintre diferenţialul dobânzii, diferen-ţialul rezervei şi diferenţialul dealerului şi care este rolul ratei de transfer a dobânzii către dealer în determinarea diferenţialului rezervei.

• Explicaţi de ce în Evul Mediu perceperea de dobânzii la credi-tul de consum era considerată ca fiind improprie.

• Enumeraţi care sunt aspectele care diferenţiază creditul de consum de cel de afaceri.

• Arătaţi care este elementul esenţial al managementului porto-foliului creditelor de consum şi care este punctul critic al adminis-trării creditelor de consum.

• Elementele principale ale cumpărării în rate sunt: durata contractului, colateralul, rata periodică de plată, costul cu dobânda, plata iniţială. Precizaţi care dintre elementele enumerate nu sunt principale.

• Arătaţi care este deosebirea dintre creditul compus şi cel simplu, precum şi dintre creditul simplu şi cel negarantat.

• Creditul de consum se delimitează în următoarele categorii majore: creditul cu rambursarea în rate, creditul cu plăţi anticipate, creditul cu garantarea ratei, creditul reînnoibil. Precizaţi categoriile de credit corecte.

• Se cunosc următoarele informaţii despre un credit de consum privind cumpărarea unui autoturism: valoarea autoturismului = 22.000 lei; avansul = 15% dn valoarea autoturismului. costul cu dobânda = 2.300 lei; perioada creditului = 14 luni. Determinaţi care este rata lunară a plăţii împrumutului, ştiind că ratele lunare sunt constante.

• Precizaţi care este diferenţa dintre diferenţial şi discount, în cazul creditului de consum garantat direct.

• Explicaţi care este diferenţa dintre recurs şi rezervă de garantare. • Precizaţi care este legătura dintre linia de credit reînnoibilă şi

creditul de consum negarantat. • Precizaţi din ce categorie de credit de consum enumerate în

continuare face parte creditul în avans: credit reînnoibil, credit cu plata unică, credit cu plata în rate.

198

• Evidenţiaţi care este diferenţa esenţială în organizarea funcţiei creditului de consum într-o bancă mică faţă de una mare.

• Precizaţi care este asemănarea şi deosebirea organizării funcţiei creditului de consum într-o bancă mare comparativ cu un holding bancar.

• Administrarea creditelor de consum cuprinde următoarele categorii de activităţi: analiza creditului, managementul colectării rambursărilor, gestiunea riscurilor şi garanţiilor, stabilirea politicii veniturilor, furnizarea serviciilor, armonizarea reglementativă. Precizaţi care dintre activităţile enumerate nu reprezintă categorie de activităţi a administrării creditelor.

• Evidenţiaţi specificul creditării ipotecare în Europa Continentală. • Arătaţi care sunt instituţiile financiare care domină activele

financiare şi datoriile financiare ale sectorului personal. • Precizaţi ce efect are inflaţia asupra procesului de economisire

şi cum influenţează averea populaţiei. • Enumeraţi caracteristicile creditului ipotecar din România. • Evidenţiaţi care este alegerea principală a populaţiei în ceea ce

priveşte portofoliu de active. • În cazul creşterii intrării viitoare de lichidităţi şi a reducerii

ratei dobânzii, precizaţi care rată a dobânzii este mai favorabilă: fixă sau variabilă.

• Riscurile financiare mai semnificative care afectează sectorul populaţiei sunt determinate de următoarele cauze: politica guverna-mentală, cursul valutar, modificări ale ofertei financiare, structura portofoliului, volatilitatea preţurilor. Precizaţi care dintre cauzele enumerate sunt corecte.

• Explicaţi care este ciclul virtuos al evoluţiei economiei determinat prin modificarea valorii reale a imobilelor.

• Explicaţi cum se realizează ciclul vicios al evoluţiei economiei prin deteriorarea veniturilor populaţiei în condiţiile creşterii ratelor dobânzii pe piaţa imobiliară.

• Evidenţiaţi ce semnifică ipoteca şi la ce foloseşte aceasta. • Explicaţi impactul negativ şi impactul pozitiv al subvenţionării

publice, prin diminuarea ratelor dobânzii, pe piaţa creditului ipotecar. • Evidenţiaţi care sunt deosebirile dintre creditele ipotecare

pentru construcţii şi cele locative. • Evidenţiaţi specificul creditelor pentru construcţii şi care este

punctul critic al analizei proiectului.

199

• Etapele principale ale analizei şi evaluării creditului ipotecar sunt: analiza proiectului propus, evaluarea surselor de rambursare, analiza solicitantului. Precizaţi care etapă nu a fost enumerată.

• Evidenţiaţi care este elementul-cheie al creditului ipotecar şi explicaţi importanţa acestuia.

• Explicaţi specificul instituţiilor contractuale pentru locuinţe şi evidenţiaţi prin ce se diferenţiază acestea de băncile de credit ipotecar, în ceea ce priveşte mobilizarea fondurilor.

• Enumeraţi elementele definitorii ale pieţelor secundare ipotecare şi explicaţi necesitatea acestor pieţe.

• Ipotecile sunt vândute pe pieţele secundare utilizându-se următoarele titluri financiare: titluri cu transfer, titluri convertibile, titluri cu plată, titluri pe bază de pachet de credite, titluri pe bază de ipoteci. Precizaţi care dintre titlurile enumerate nu sunt corecte.

• Precizaţi care este problema centrală, din punctul de vedere al creditorului, în creditarea ipotecară şi explicaţi impactul creşterii inflaţiei asupra ecartului dintre valoarea investiţiei şi valoarea împrumutului.

• Explicaţi mecanismul finanţării creative pe piaţa ipotecară şi efectul acesteia asupra plăţilor.

• Explicaţi ce reprezintă instrumentele alternative ale finanţării ipotecare şi evidenţiaţi elementele care diferenţiază aceste instrumente.

• Categorii de instrumente alternative de finanţare ipotecară, din punctul de vedere al obiectivelor, sunt: care ajută clienţii la evaluarea ipotecilor, care echilibrează piaţa ipotecară, care protejează creditorii, care armonizează scadenţele. Prezentaţi categoriile corecte ale instru-mentelor.

• Ce este lombardarea şi care este asemănarea cu rescontul. • Arătaţi care este asemănarea şi deosebirea dintre împrumutul

ipotecar şi titlul ipotecar. • Precizaţi care dintre instituţiile bancare sunt specializate în

operaţiuni de inginerie financiară şi enumeraţi câteva operaţiuni. • Arătaţi care este diferenţa principală dintre asigurarea publică

şi cea privată a ipotecilor. • Explicaţi specificul ipotecii cu poliţă de asigurare şi eviden-

ţiaţi carenţele acesteia. • Caracteristicile ipotecii sunt următoarele: este reglementată,

este o garanţie reală, este un drept real, este specializată. Evidenţiaţi caracteristica neevidenţiată şi explicaţi semnificaţia acesteia.

• Domeniile speciale ale administrării creditului ipotecar sunt: încadrarea în reglementările bancare, managementul marjelor dobânzii,

200

administrarea costurilor, organizarea funcţională. Evidenţiaţi care dintre domeniile enumerate nu constituie un domeniu special.

• Prezentaţi alternativele de organizare a creditului ipotecar în cadrul instituţiilor bancare mari şi evidenţiaţi diferenţa comparativ cu holdingul bancar.

• Evidenţiaţi diferenţa dintre analiza creditului de consum şi a celui ipotecar şi explicaţi punctul critic al creditului ipotecar.

• Prezentaţi care este problema principală a managementului marjelor dobânzii în cazul creditului ipotecar şi evidenţiaţi trei instru-mente prin care băncile încearcă să îmbunătăţească managementul marjei dobânzii.

• Explicaţi cele două modele de finanţare locativă utilizate în ţările dezvoltate.

• Precizaţi în ce constă asemănarea şi deosebirea creditării ipotecare în SUA şi Marea Britanie.

• Prezentaţi şi descrieţi pe scurt paşii implicaţi în evaluarea creditului ipotecar.

• Evidenţiaţi semnificaţia controlului în cazul creditului ipotecar. • Prezentaţi particularităţile creditului ipotecar cu ridicata. • Prezentaţi caracteristicile ipotecii cu rată variabilă. • Descrieţi efectul pe care ratele înalte ale inflaţiei şi ale

dobânzii le au asupra capacităţii de a evalua creditele ipotecare. • Prezentaţi modul cum piaţa ipotecară secundară extinde

opţiunile băncii pentru a participa pe piaţa ipotecară. • Descrieţi efectele potenţiale ale schimbărilor în structura

industriei serviciilor financiare asupra participării băncilor pe piaţa ipotecară locativă.

• Prezentaţi modul cum băncile comerciale activează pe piaţa ipotecară.

• Arătaţi care sunt efectele asigurării depozitelor asupra pieţei ipotecare.

• Evidenţiaţi cum piaţa ipotecară secundară afectează piaţa ipotecară primară.

• Precizaţi care sunt activele financiare cu cea mai mare pondere în averea financiară a sectorului personal, a populaţiei.

• Tehnici de acoperire a riscurilor de pe pieţele financiare internaţionale sunt: swap-ul, garanţia, leasingul, contractul la termen, opţiunea. Precizaţi care tehnică nu a fost enumerată şi care dintre cele enumerate nu reprezintă o tehnică.

201

• Precizaţi care poate fi cantitatea de valută pe care un membru o poate cumpăra de la FMI, în ce scop şi în ce condiţii de utilizare a sumei.

• Precizaţi care este deosebirea dintre FMI şi BIRD, în ceea ce priveşte finanţarea.

• Explicaţi cum determină defiscalizarea titlurilor financiare creşterea atractivităţii, pentru investitori, a acestor titluri.

• Precizaţi ce sunt obligaţiunile seriale, când sunt utilizate şi care este avantajul acestora.

• Explicaţi semnificaţia acronimului ADET şi precizaţi la ce se referă.

• Precizaţi care este variabila financiară care face legătura dintre cursul la vedere şi cel la termen şi explicaţi mecanismul de corelare.

• Explicaţi care a fost raţiunea constituirii BIRD şi care este deosebirea dintre aceasta şi Banca Mondială.

• Criterii ale alegerii scadenţelor rambursării împrumuturilor publice sunt: coincidenţa, comoditatea, consolidarea, conversia, capa-citatea. Precizaţi care dintre criteriile enumerate constituie cei 3 C ai alegerii.

• Explicaţi care este problema principală a Trezoreriei în ceea ce priveşte datoria publică.

• Riscuri specifice pieţei financiare internaţionale sunt: riscul politic, riscul de rată, riscul de curs, riscul de ţară şi riscul de insolvabilitate. Precizaţi care risc nu este specific acestei pieţe şi ce risc nu a fost enumerat.

• Specificaţi în ce condiţii banca joacă rolul unei case de compensaţii pentru clienţii săi, în realizarea schimburilor valutare.

• Arătaţi care sunt situaţiile de presiune ale vânzării şi cumpărării unui titlu, prin arbitraj, asupra cursului şi asupra ratei dobânzii.

• Prezentaţi diferenţa dintre tipurile de titluri de stat comercia-lizabile şi evidenţiaţi care dintre acestea presupun plata prin cupon.

• Explicaţi în ce constă arbitrajul valutar şi care este efectul acestuia.

• Explicaţi ce sunt obligaţiunile de economii şi care sunt caracteristicile acestora.

• Precizaţi care dintre titlurile de stat fac parte din datoria directă globală şi care este caracteristica acestei datorii.

• Utilizând contul T la banca I şi la banca II, descrieţi ce se va întâmpla când Vasilică trage un cec de 50 euro asupra contului său de la banca I pentru a plăti datoria faţă de Costică, care la rândul său depune cecul în contul său de la banca II.

202

• Precizaţi care categorie de active deţine ponderea principală în totalul activelor băncii şi care sunt caracteristicile acesteia.

• Ipoteca cu rată ajustabilă reprezintă o inovaţie financiară, ca răspuns la modificarea condiţiilor ofertei. Precizaţi dacă afirmaţia de mai sus este corectă şi explicaţi specificul acestui produs bancar.

• Fie două bănci, I şi II, având aceleaşi active totale, de 1.500 mil lei, randamentul fiind de 8% şi, respectiv, 11%, iar multipli-catorul capitalului de 5, respectiv 6. Determinaţi diferenţa procentuală dintre ratele rentabilităţii financiare ale băncii I faţă de banca II.

• Explicaţi care sunt problemele esenţiale ale amortizării împrumutului, în particular ale împrumutului public şi ce înseamnă buget public de funcţionare.

• Finanţarea prin împrumuturi publice a bugetului de stat se impune în următoarele situaţii: un buget în deficit la sfârşitul anului, un buget echilibrat la sfârşitul anului, un buget în excedent la sfârşitul anului. Precizaţi care dintre situaţiile enumerate nu este corectă şi explicaţi de ce.

• Explicaţi cum se realizează arbitrajul ratei dobânzii de către un investitor dintr-o ţară în cazul unui titlu emis într-o altă ţară, în condiţiile unui curs constant între cele două monede.

• Evidenţiaţi care este deosebirea dintre BEI şi BERD, în ceea ce priveşte finanţarea.

• Explicaţi în ce constă mecanismul de transfer prin sistemul de conturi de împrumuturi şi impozite (S.C.I.I.) şi care sunt cauza, scopul şi avantajele acestuia.

• Categoriile de probleme ale gestiunii datoriei publice sunt: angajarea împrumutului, plasarea împrumutului, rambursarea împru-mutului, acoperirea serviciului datoriei publice. Precizaţi care dintre problemele enumerate nu constituie o categorie de probleme.

• Explicaţi cum se realizează speculaţia stabilizatoare în condiţiile în care se doreşte să se menţină cursul unei monede care are tendinţa de a se devaloriza.

• Precizaţi care este efectul unui dezechilibru dintre cererea şi oferta de monedă a unei ţări în condiţiile cursurilor flotante şi în condiţiile cursurilor fixe. Explicaţi diferenţa.

• Alegerea titlurilor publice de către investitori se face conform următoarelor criterii principale: scadenţa, gradul de lichiditate, amorti-zarea împrumutului, randamentul, riscurile comparative. Precizaţi care dintre criteriile enumerate nu este un criteriu principal.

203

• Explicaţi care este problema esenţială a datoriei publice şi evidenţiaţi factorii limitativi ai datoriei publice.

• Formele principale ale finanţării internaţionale sunt: credite pe termen scurt, finanţare rambursabilă indirect, împrumuturi pe termen lung, finanţare nerambursabilă, plăţi internaţionale. Precizaţi care dintre formele enumerate nu sunt forme principale de finanţare.

• Enumeraţi patru caracteristici ale datoriei externe a României după 1995.

• Explicaţi ce se întâmplă cu împrumuturile unei ţări din exterior, atunci când moneda naţională se devalorizează, şi care este efectul asupra balanţei de plăţi.

• Evidenţiaţi care dintre tipurile de fluxuri de lichidităţi interna-ţionale constituie finanţare internaţională generatoare de datorie externă.

• Precizaţi care dintre următoarele căi nu contribuie la diminuarea efectelor datoriei externe: conversia datoriei în active, consolidarea rezervei valutare, reducerea ratelor dobânzii, extinderea pieţelor secundare ale creanţelor externe, reeşalonarea plăţilor, creşterea cursului monedei naţionale.

• Explicaţi deosebirile şi asemănările dintre băncile comerciale şi instituţiile de economisire.

• Precizaţi deosebirea dintre activ şi datorie a băncii. Capitalul este o datorie sau un activ?

• Care este deosebirea dintre împrumutul pe gaj şi operaţiunea cambială?

• Enumeraţi şi interpretaţi costurile explicite ale băncii şi precizaţi dacă costul de oportunitate este un cost explicit.

• Prezentaţi deosebirea dintre costul mediu şi costul marginal al băncii.

• Precizaţi care este înclinaţia curbei cererii de depozite şi explicaţi de ce.

• Care dintre teoriile alternative ale managementului bancar este cea mai adecvată condiţiilor actuale de funcţionare a băncilor. Explicaţi.

• Prezentaţi relaţia dintre rata rentabilităţii financiare şi a celei economice.

• Care este indicatorul financiar prospectiv utilizat în analiza activităţii băncii şi cum se determină acesta?

• Precizaţi care este deosebirea dintre investiţiile internaţionale directe şi cele de portofoliu, precum şi în ce situaţie plasamentul de titluri devine investiţie de portofoliu.

204

• Crizele datoriei externe îmbracă următoarele forme: transfer invers de lichidităţi, încetarea rambursării, volatilitatea scadenţelor, creşterea arieratelor, conversia datoriei în active. Precizaţi care dintre formele enumerate nu este corectă.

• Formele creditului internaţional sunt: linia de credit, creditul comercial, creditul bancar, creditul interguvernamental, creditul financiar. Precizaţi formele corecte de credit internaţional.

• Principiile de bază ale instituţiilor financiare internaţionale sunt: libertatea fluxurilor financiare, de capital; implicarea activă a băncilor pe pieţele financiare; asigurarea de asistenţă financiară de specialitate; finanţarea prioritară a ţărilor sărace; elaborarea de politici financiare în interesul comunităţii mondiale. Precizaţi care dintre principiile enumerate nu constituie principii de bază.

• Explicaţi care este diferenţa dintre contul curent şi contul comercial din cadrul balanţei de plăţi şi care este relaţia dintre acestea.

• Pe baza relaţiilor dintre elementele balanţei de plăţi prezentaţi relaţia de deducere a valorii soldului contului de capital.

• Precizaţi care dintre următoarele obiective au fost nu au fost statuate de către FMI: promovarea stabilităţii valutare, dezvoltarea pieţelor financiare internaţionale, menţinerea nivelului de trai real, ajustarea balanţelor de plăţi, echilibrarea ratelor dobânzii fluxurilor financiare internaţionale.

• Explicaţi ce se întâmpla cu echilibrul balanţei de plăţi, în condiţiile cursurilor fixe, dacă moneda autohtonă era supraevaluată şi care era atitudinea guvernului.

• Creanţele externe se sting pe următoarele căi: prin investirea lor, prin vânzarea lor către un alt creditor, prin rambursare, prin cumpărarea de active ale debitorului, prin participarea la capitalului debitorului. Specificaţi calea care nu a fost enumerată.

• Derivativele expun băncile la următoarele tipuri de riscuri: risc de lichiditate; risc de volatilitate; risc de contraparte; risc de piaţă; risc de acoperire. Precizaţi care dintre tipurile de riscuri enumerate nu este generat de către derivative.

• Căile principale prin care banca minimizează riscul de credit sunt: evaluarea împrumutului; limitarea creditului; armonizarea scad-enţelor; asigurarea colateralului; diversificarea. Precizaţi care dintre căile enumerate nu este corectă.

• Explicaţi care este diferenţa dintre afiliere şi franciză, ca metode de extindere a activităţii băncii.

205

• Riscuri specifice împrumutului internaţional sunt: de suvera-nitate, de lichiditate, de rată, de transfer, de insolvabilitate. Evidenţiaţi care dintre riscurile enumerate sunt specifice împrumuturilor internaţionale.

• Lărgirea activităţilor financiare de consum se realizează pe căi, precum: finanţarea de tip comercial, oferta şi acceptarea certificatelor de economii, joint-ventures, leasingul în echipamente. Precizaţi care dintre căile enumerate nu este corectă.

• Precizaţi care este deosebirea dintre sucursală şi filială bancară. • Avantaje ale ramificării bancare sunt: permite diversificarea

surselor; foloseşte mai eficient capitalul; se adaptează la nevoile comunităţilor locale; oferă oportunităţi diferenţiate de tranzacţionare; extinde posibilitatea ofertei de produse specializate. Precizaţi care dintre caracteristicile enumerate nu sunt avantaje ale ramificării.

• Precizaţi pe ce cale s-au armonizat reglementările bancare naţionale, în sensul favorizării expansiunii fluxurilor financiare inter-naţionale, a internaţionalizării activităţii bancare.

• Explicaţi deosebirea dintre ramificare bancară şi holding bancar. • Complexitatea operaţiilor bancare, în spaţiul internaţional,

este determinată de următoarele cauze: complicarea configuraţiei reglementative, transferul internaţional al produselor şi serviciilor bancare, diversificarea condiţiilor generatoare de riscuri, diversificarea opţiunilor organizaţionale ale băncilor. Precizaţi care dintre cauzele enumerate nu este considerată o cauză principală.

• Explicaţi, pe scurt, specificul băncii corespondente în spaţiul internaţional.

• Concepţia managerială a holdingului evidenţiază următoarele alternative, în ceea ce priveşte autonomia subsidiarilor: activă, defensivă, pasivă, descentralizată, mixtă. Evidenţiaţi care sunt alternativele corecte dintre cele enumerate.

• Fenomene care pot fi manifeste la nivel naţional, ca urmare a restructurării activităţii bancare, sunt: afirmarea băncilor mici în satisfacerea nevoilor comunităţilor locale; concurenţa băncilor noi de către cele mari, existente; extinderea procesului de privatizare bancară, respingerea procesului de fuziune; neatractivitatea băncilor naţionale. Precizaţi care dintre fenomenele prezentate nu sunt specifice viitorului restructurării bancare.

• Direcţii de creştere a eficienţei şi competitivităţii sistemului bancar sunt: sistemele de transfer al fondurilor, delimitarea activită-ţilor de titluri şi gir de cele de asigurări, garanţiile la datorii şi titluri,

206

joint-venture, extinderea cvasidepozitelor. Precizaţi care dintre direcţii se circumscriu direct creşterii eficienţei şi competitivităţii băncilor.

• Declinul serviciilor bancare tradiţionale poate fi explicat prin următoarele cauze principale: dereglementările ratelor, diversificarea instrumentelor financiare, diferenţierea serviciilor de depozite, reducerea amplorii împrumuturilor comerciale. Precizaţi care din cauzele enumerate nu constituie o cauză principală.

• Expansiunea băncii prin strategia intrării iniţiale pe noi pieţe are următoarele caracteristici: presupune dezvoltarea expertizei inter-ne, pătrundere rapidă pe piaţă, costuri ridicate, perioada mare pentru a deveni profitabile. Precizaţi caracteristica nespecifică acestei strategii.

TESTE DE VERIFICARE

208

209

1. MONEDA ŞI POLITICA MONETARĂ

1. Obiectivul politicii monetare, preferat de către teoria moneta-

ristă, îl reprezintă………… 1) rata dobânzii; 2) cantitatea de monedă; 3) volumul creditului; 4) rezervele minime obligatorii. Completaţi spaţiul liber cu varianta corectă de răspuns. 2. Analiza monetară a Şcolii de la Chicago consideră ca variabilă

esenţială: 1) cantitatea de monedă; 2) rata dobânzii; 3) averea (activele); 4) baza monetară. Alegeţi varianta corectă de răspuns. 3. Paritatea monetară şi cursul de schimb reprezintă raportul

valoric dintre două monede, considerând ca etalon puterile de cumpărare ale monedelor.

Precizaţi dacă afirmaţia este adevărată (A) sau falsă (F).

4. Tipuri de fonduri mutuale sunt următoarele: a) necomercializabile; b) deschise; c) participative; d) de acoperire; e) de economisire. Precizaţi care dintre variantele de răspuns de mai jos este corectă: 1) a, c; 2) a, b;

210

3) b, e; 4) c, e; 5) b, d. 5. Care dintre următoarele funcţii ale Băncii Centrale este prio-

ritară pentru diminuarea falimentelor bancare? 1) politica monetară; 2) prudenţială; 3) bancă a băncilor; 4) centru valutar; 5) bancă a statului. Alegeţi varianta corectă de răspuns. 6. Multiplicatorul monetar se determină în funcţie de următoa-

rele variabile monetare: 1) depozite; 2) rezerve obligatorii; 3) excedentul de rezerve; 4) credite interbancare, 5) numerarul. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 7. Constituirea unei noi ordini monetare internaţionale promovează

regionalizarea schimburilor, în condiţiile unor cursuri valutare regle-mentate.


8. În perioada 2001-2005 indicele puterii de cumpărare a mone-dei a fost de 85%, în condiţiile în care nivelul general al preţurilor a fost de 2.500 u.m. în anul 2001.

Determinaţi care a fost nivelul general al preţurilor în anul 2005 şi alegeţi varianta corectă de răspuns de mai jos:

1) 2.925 u.m.; 2) 2.941 u.m.; 3) 2.364 u.m.; 4) 2.745 u.m.

9. La sfârşitul zilei, creanţele şi datoriile reciproce a trei băncii (A, B, C) arătau astfel:

Creanţe Datorii

A B C

211

A 0 3 5 B 5 0 3 C 2 4 0

Determinaţi gradul de compensare reciprocă la Casa de com-pensaţii şi alegeţi varianta corectă de răspuns de mai jos.

1) 85.8%; 2) 78,4%; 3) 90,9%; 4) 94,0%; 5) 88,2%. 10. Precizaţi care dintre următoarele riscuri afectează direct po-

ziţia monetară a unei bănci: 1) riscul de credit; 2) riscul de lichiditate; 3) riscul de reglementare; 4) riscul de piaţă; 5) riscul de capital. Alegeţi varianta corectă de răspuns. 11. Precizaţi care dintre instrumentele de mai jos sunt instrumente

cu cupon tranzacţionate pe piaţa monetară: a) certificate de depozit; b) bilete la ordin; c) depozite; d) accepte bancare; e) aranjamente de răscumpărare. Alegeţi varianta corectă de răspuns. 1) a, b, d; 2) b, d, e; 3) a, c, e; 4) c, d, e.

212

12. În anul 2003, rata inflaţiei a fost de 22%, iar rata nominală a dobânzii a fost de 16%.

Determinaţi care a fost valoarea reală a sumei rambursate la sfârşitul anului, pentru un împrumut de 3 mld. lei, angajat la începutul anului.

Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) 3095 mil. lei; 2) 3127 mil. lei; 3) 2852 mil. lei; 4) 2916 mil. lei; 5) 3165 mil. lei. 13. În anul 2001, preţul produsului X în Franţa a fost de 125 euro

şi preţul aceluiaşi produs în SUA a fost de 180 dolari, în condiţiile în care cursul valutar a fost de 1 euro = 1,16 dolari. Indicele preţurilor de consum a fost în anul 2005 faţă de 2001, de 1,24 în Franţa şi de 1,18 în SUA. Să se determine:

a) paritatea puterii de cumpărare a dolarului faţă de euro în 2001; b) evoluţia (indicele) parităţii puterii de cumpărare a celor două

monede în perioada 2001-2005. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) 1,19; 1,05; 2) 1,24; 0,93; 3) 1,12; 0,88; 4) 0,88; 1,12; 5) 0,93; 1,24. 14. Banca comercială X acordă credite la doi clienţi, în următoarele

condiţii: – primului client 150 mil. lei, pentru 180 de zile, cu rata dobânzii

de 25%; – celui de al doilea client 350 mil. lei, pentru 300 de zile, cu rata

dobânzii de 30%. Să se determine dobânda totală încasată de către bancă. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) 114.340 mii lei; 2) 110.200 mii lei; 3) 108320 mii lei; 4) 106250 mii lei.

213

15. Banca Centrală vinde 50.000 bonuri de tezaur cu valoarea nominală a titlului de 40.000 lei şi scadenţa peste 90 de zile, preţul de vânzare a titlului fiind de 38.000 lei.

Să se determine taxa scontului suportată de către debitor, anul având 360 de zile.

Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) 19,76%; 2) 21,06%; 3) 20,28%; 4) 21,55%. 16. Funcţiile activelor financiare sunt: a) diseminarea informaţiilor; b) crearea de stimulente; c) transferarea fondurilor între subiecţii economici; d) redistribuirea riscurilor; e) agregarea fondurilor; f) transferul temporal şi spaţial al fondurilor. Alegeţi răspunsul care cuprinde funcţiile principale: 1) a, c; 2) c, d; 3) b, f; 4) e, f. 17. Fie coşul de produse reprezentative, format din 5 produse,

ale căror preţuri (p) şi ponderi în coş (a) sunt prezentate în tabel:

Produse Variabilă U.M.

P lei 20 45 35 55 10 a % 25 10 20 15 30

Să se determine etalonul putere de cumpărare al monedei naţio-nale N şi să se precizeze varianta corectă de răspuns:

1) 3,6; 2) 3,2; 3) 2,8; 4) 4,3; 5) 4,4.

214

18. Să se determine evoluţia puterii de cumpărare a monedei N, adică indicele puterii de cumpărare, în anul 2005 comparativ cu 2002, ştiind că evoluţia preţurilor, folosind indicele cu bază fixă, a fost următoarea.

Datele sunt sintetizate în tabelul de mai jos: 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Ipr Fixă –

Ipr (f) 100 110 124 120 135 144

Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) 91,8%; 2) 86,1%; 3) 78,6%; 4) 75,5%; 5) 90,4%. 19. Din punct de vedere al maturităţii titlurilor, pieţele financiare

sunt: a) primare; b) de capital; c) monetare; d) necotate; e) derivate. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) a, e; 2) b, d; 3) b, c; 4) c, e. 20. Scopul principal al normelor prudenţiale instituţionalizate pe

plan mondial, pentru reglementarea structurilor bilanţiere bancare, vizează: a) consolidarea bilanţurilor; b) creşterea eficienţei bancare; c) protejarea deponenţilor; d) corelarea lichidităţii cu exigibilitatea; e) asigurarea lichidităţii bancare. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) a, d; 2) c, e; 3) b, d; 4) b, c.

215

21. Norma lui Cooke reprezintă o inovaţie la nivel internaţional în domeniul reglementărilor prudenţiale, fiind exprimată prin raportul minimal dintre fondurile proprii ale băncii şi activele financiare ale acesteia.

Precizaţi dacă afirmaţia este adevărată (A) sau falsă (F). 22. Principalele axe ale sistemului monetar promovat la Bretton

Woods au fost: 1) marje de fluctuaţie ale monedelor; 2) stabilirea de către fiecare ţară a valorii monedei sale în aur; 3) un sistem al cursurilor ajustabile; 4) constituie drepturile speciale de tragere (DST); 5) efectuarea de realinieri ale cursurilor. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 23. Sistemul Monetar European a fost lansat în 1979, obiectivul

prioritar al acestuia fiind stabilitatea ratelor dobânzii. Precizaţi dacă afirmaţia este adevărată (A) sau falsă (F). 24. Tratatul de la Maastricht prevedea următoarele faze pentru

crearea UEM: 1) îndeplinirea criteriilor de convergenţă de către ţările componente; 2) crearea Institutului Monetar European; 3) introducerea monedei unice; 4) coordonarea politicilor economice; 5) crearea Băncii Centrale Europene. Precizaţi care fază nu a fost prevăzută în acest tratat.

25. Precizaţi care dintre caracteristicile următoare nu aparţin pie-

ţelor financiare globale: 1) omniprezenţa; 2) convergenţa; 3) stratificarea; 4) intensitatea; 5) velocitatea. 26. Fie moneda coş H constituită din 4 monede: A, B, C, D. În momentul iniţial 0 al constituirii monedei coş avem: – participarea procentuală (P) a monedelor la coş: PA = 25%; PB = 15%; PC = 40%; PD = 20%;

216

– raportul valoric (RV) între monede în momentul M(0), raport stabilit pe baza cursurilor valutare iniţiale, dar şi raportul altor factori determinativi sunt:

0,3 A = 0,9 B = 1,8 C = 2,4 D. Să se determine cursul monedei coş H în momentul 1, faţă de

moneda de referinţă şi faţă de moneda din coş, B, având în vedere cursurile valutare ale monedelor constitutive A, B, C, D faţă de moneda de referinţă R

1 R = 2 A = 7 B = 14 C = 25 D. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) 0,85; 0,29; 2) 0,18; 0,90; 3) 0,25; 0,84; 4) 0,96; 0,33; 5) 0,34; 0,96. 27. Cele trei grupe de operaţiuni pasive ale Băncii Centrale sunt: a) operaţiuni de emisiune monetară; b) operaţiuni de decontare; c) operaţiuni de consolidare a rezervei; d) operaţiuni cu capitalul propriu; e) operaţiuni de depozit. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) a, d, e; 2) a, b, d; 3) b, c, e; 4) c, d, e; 5) b, d, e. 28. Banca Centrală creează monedă centrală prin următoarele

operaţiuni: 1) refinanţarea instituţiilor financiare; 2) cesiunea sau recuperarea titlurilor; 3) emisiunea monetară; 4) comercializarea de aur şi de devize. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 29. Deosebirea dintre arbitraj şi speculaţie constă în modul de

rezolvare a asimetriei informaţionale: Precizaţi dacă afirmaţia este adevărată (A) sau falsă (F).

217

30. Expansiunea depozitelor nu poate avea loc şi prin cumpărarea de titluri de stat de către Banca Centrală.

Precizaţi dacă afirmaţia este adevărată (A) sau falsă (F). 31. Presupunem o economie ipotetică în care există nouă bunuri.

Precizaţi în câte moduri poate fi exprimat, la un moment dat, preţul unui bun individual.

1) 8; 2) 36; 3) 72; 4) 24. 32. Dacă subiecţii economici doresc să deţină mai puţin numerar

în raport cu deţinerile lor de depozite tranzacţionabile (la vedere) multiplicatorul monetar scade.


33. Arătaţi care dintre termenii enumeraţi mai jos nu constituie obiectiv al sistemului monetar:

1) organizarea monetară, 2) baza monetară a sistemului, 3) creaţia monetară, 4) stabilitatea monetară, 5) masa monetară. Alegeţi varianta corectă de răspuns. 34. Coordonarea politicilor economice în cadrul U.E. se caracte-

rizează prin: 1) dependenţa politicii monetare de politica preţurilor; 2) primatul politicii monetare asupra politicii bugetare; 3) dependenţa politicii monetare de politica bugetară; 4) primatul politicii bugetare asupra politicii valutare. Alegeţi varianta corectă de răspuns. 35. În funcţie de etalon, au existat următoarele sisteme de con-

vertibilitate monetară: 1) sistemul etalonului putere de cumpărare; 2) sistemul etalonului aur centrat pe dolar; 3) sistemul etalonului aur; 4) sistemul etalonului centrat pe monedă coş. Alegeţi varianta corectă de răspuns.

218

36. Normele prudenţiale nou instituite pentru supravegherea sis-temului bancar sunt următoarele:

1) coeficientul de lichiditate; 2) norma Cooke; 3) acoperirea creşterii creditelor cu resurse stabile; 4) coeficientul fondurilor proprii şi al resurselor permanente; 5) coeficientul de solvabilitate globală. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 37. Precizaţi care dintre următoarele mijloace de plată sunt titluri

de credit: 1) trata; 2) ordinul de plată; 3) cardul; 4) cecul; 5) contul bancar. 38. În anul 2000, preţul produsului X în Germania a fost de 200

mărci şi acelaşi prosus în SUA avea un preţ de 120 dolari, în condiţiile în care cursul valutar a fost de 1 dolar = 1,9 mărci.

Să se determine paritatea puterii de cumpărare a mărcii comparativ cu dolarul, exprimată procentual.

Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) 83%; 2) 87,7%; 3) 99,4%; 4) 114%. 39. Într-o perioadă dată, viteza de circulaţie a monedei a înregis-

trat o creştere de la 2,85 la 3,10 rotaţii, în condiţiile în care PIB a crescut, în aceiaşi perioadă, cu 25%.

Cunoscând că PIB iniţial a fost de 50.000 mld. u.m., să se deter-mine rata de creştere a masei monetare, în această perioadă, exprimată procentual.

Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) 16,1%; 2) 12,2%; 3) 13,5%; 4) 14,9%; 5) 14,2%.

219

40. Se dau următoarele valori ale unor variabile monetare: numerarul în circulaţie = 20 mld. lei; depozite = 350 mld. lei; rata rezervelor minime obligatorii = 14%; excesul de rezerve al băncilor 10 mld. lei.

Determinaţi masa monetară din sistem şi alegeţi varianta corectă de răspuns:

1) 369 mld. lei; 2) 378 mld. lei; 3) 345 mld. lei; 4) 353 mld. lei. 41. În sistemul bancar se înregistrează creşterea depozitelor, prin

împrumuturi externe, în valoare de 400 mld. lei. În condiţiile în care rata rezervelor minime obligatorii este de 15%, să se determine nivelul maxim de creştere a creditelor care se va realiza în sistem.

Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) 2195 mld. lei; 2) 2266 mld. lei; 3) 2455 mld. lei; 4) 2326 mld. lei. 42. Ratele dobânzii pe piaţa euro sunt majorate. Precizaţi care va

fi cel mai probabil efect asupra cursului euro: 1) va creşte; 2) va descreşte; 3) va fluctua; 4) fără efect. 43. Precizaţi care dintre următoarele categorii de variabile monetare

pot fi controlate direct de către Banca Centrală: 1) rata scontului; 2) lichiditatea sistemului bancar; 3) cursurile valutare; 4) ratele dobânzii; 5) moneda scripturală. 44. Precizaţi care dintre următoarele instrumente nu sunt tran-

zacţionate pe piaţa monetară: 1) euroobligaţiune pe trei ani emisă de firma Electrofarul; 2) bon al Trezoreriei publice; 3) obligaţiune de stat franceză la 10 ani; 4) bilet la ordin negociabil.

220

45. Banca X cotează spot cursul valutar al dolarului faţă de euro: 1,3155/75 dolari, euro fiind în acest caz valuta de bază, iar spread-ul este de 25 de puncte.

Precizaţi dacă afirmaţia este adevărată (A) sau falsă (F). 46. Precizaţi care dintre următoarele instrumente de piaţă monetară

nu sunt negociabile: 1) acceptele bancare; 2) certificatele de depozit; 3) depozitele monetare; 4) biletele de trezorerie. 47. Tranzacţii cu produse derivate pe piaţa valutară sunt: 1) opţiuni pe valute; 2) futures pe valute; 3) forward direct; 4) swaps-uri valutare; 5) aranjamente sintetice. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 48. Modelele monetare, utilizate în analiza monetară, sunt grupate

după structura acestora, în trei clase: a) modele ale fluxurilor monetare; b) modele teoretice cu o singură ecuaţie; c) modele multiecuaţionale ale programării monetare; d) modele ale echilibrului monetar; e) modele ale creaţiei monetare. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) b, d, e; 2) a, c, e; 3) a, d, e; 4) a, b, c; 5) b, c, d. 49. Teorii clasice asupra monedei sunt: 1) teoria banilor ca instrument al schimbului; 2) teoria cererii de bani; 3) teoria metalistă a banilor; 4) teoria nominalistă a banilor. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns.

50. Monetarismul global, expresie a neomonetarismului, consideră cantitatea de monedă ca fiind egală cu creditul intern plus rezervele externe, afirmând că cererea de monedă este relativ stabilă.


51. Canalul de transmitere a impulsurilor monetare prin credit se caracterizează prin următoarea secvenţă: creşterea masei monetare determină expansiunea depozitelor, care implică creşterea creditului, stimulând creşterea investiţiilor care conduce la creşterea PIB.


52. Inconveniente ale monedei unice sunt: 1) accentuarea operaţiunilor speculative; 2) pierderea independenţei politicilor bugetare; 3) dependenţa politicilor monetare naţionale; 4) pierderea posibilităţilor de amortizare a şocurilor prin cursul

de schimb. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 53. La sfârşitul zilei, intră în procesul de compensare următoarele

bănci: A, B, C, D conform debitelor şi creditelor din tabelul de mai jos:

Credit Debit

A B C D Total

221

A – 3 5 2 10 B 4 – 6 3 13 C 2 5 – 4 11 D 5 2 7 – 16 Total 11 10 20 9 50

La casa de compensaţie soldurile iniţiale ale băncilor au fost: A = 4; B = 1; C = 1; D = 0.

Să se stabilească soldurile finale ale băncilor la casa de com-pensaţie, considerând că acoperirea nevoilor de lichidităţi ale băncilor debitoare pe piaţa interbancară se realizează de către o singură bancă cu sold creditor.

Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) 5, 2, 0, 3; 2) 4, 0, 0, 2; 3) 5, 0, 1, 0; 4) 5, 0, 1, 3.

222

54. Situaţia monetară a ţării prezintă următoarele variabile: baza monetară = 5.600 u.m., numerarul în circulaţie = 3.600 u.m., masa monetară în sens restrâns = 11.000 u.m., economiile populaţiei = 9.200 u.m.; cvasimoneda = 16.800 u.m. şi PIB = 110.000 u.m.

Determinaţi gradul de monetizare lărgită a economiei şi alegeţi variantă corectă de răspuns:

1) 15,1%; 2) 25,3%; 3) 20,4%; 4) 23,4%; 5) 18,9%. 55. Se dau următoarele variabile monetare: numerarul în

circulaţie = 3.600 u.m., depozite la vedere = 7.400 u.m., numerarul în casieriile băncilor = 400 u.m., depozite ale băncilor la Banca Centrală = 1.600 u.m., cvasimoneda = 16.800 u.m., depozite la vedere = 7.400 u.m., economiile populaţiei = 9.200 u.m..

Să se determine multiplicatorul bazei monetare şi să se aleagă varianta corectă de răspuns:

1) 2,53; 2) 2,43; 3) 4,64; 4) 4,96; 5) 3,55. 56. În momentul 1, elementele de bilanţ ale băncii X au fost

următoarele: credite = 40.000, capital = 3.000, depozite = 45.000, rezerve minime obligatorii = 4.500, bonuri de trezorerie = 3.500. În momentul 2, rata rezervelor minime obligatorii se majorează cu 2 puncte procentuale, banca cumpărând totodată bonuri de trezorerie în valoare de 1.500, capitalul şi valoarea depozitelor rămânând neschimbate.

Determinaţi cu cât se modifică valoarea creditelor şi alegeţi varianta corectă de răspuns:

a) +1200; b) –1200; c) –2000; d) –2400.

223

57. Factorii de rigiditate care limitează eficacitatea politicii monetare sunt:

1) dezechilibrele balanţei de plăţi; 2) structurile patrimoniului şi ale îndatorării; 3) protecţia socială; 4) finanţarea sectorului public; 5) lichiditatea masei monetare. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 58. Rescontul, ca relaţie financiară între Banca Centrală şi băncile

comerciale, se caracterizează prin următoarele: a) se desfăşoară pe baza unei rate a dobânzii; b) iniţiativa operaţiunilor aparţine Băncii Centrale; c) furnizează la nevoie lichidităţi băncilor comerciale; d) rata scontului este stabilită de piaţă; e) operaţiunile de rescont au un dublu sens. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) b, d; 2) a, c; 3) c, e; 4) b, e; 5) a, b. 59. Politica monetară reprezintă un instrument de intervenţie

globală asupra evoluţiei economiei. Precizaţi dacă afirmaţia este adevărată (A) sau falsă (F).

60. Componentele principale ale bazei monetare sunt: a) rezervele minime obligatorii; b) moneda de cont; c) depozitele la vedere; d) numerarul în circulaţie; e) moneda centrală. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) a, b; 2) d, e; 3) c, d; 4) a, d; 5) b, e.

224

61. Creaţia monetară se realizează pe următoarele canale: a) credite comerciale; b) emisiunea monetară; c) depozite la vedere; d) emisiunea de obligaţiuni comerciale; e) intrarea de valută din exterior; f) creditarea trezoreriei publice. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) b, e, f; 2) a, b, e; 3) a, c, f; 4) a, b, d. 62. Certificatul de depozit este: 1) un mijloc de plată; 2) o creanţă; 3) un titlu financiar; 4) un efect de comerţ; 5) o valoare mobiliară. Alegeţi variantele corecte de răspuns.

63. Forme de monedă bancară sunt următoarele: 1) moneda electronică; 2) moneda metalică; 3) moneda de hârtie; 4) moneda de cont; 5) moneda titrizată. Precizaţi care sunt variantele incorecte de răspuns. 64. La sfârşitul unui an, o economie prezintă următoarele

variabile monetare: depozite la vedere = 7.400, baza monetară = 5.600, economiile populaţiei = 9.200, numerarul în circulaţie = 3.600, cvasimoneda = 16.800, depozitele băncilor la Banca Centrală = 1.600.

Să se determine gradul de lichiditate primară a economiei. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) 39,5%; 2) 21,4%; 3) 12,9%; 4) 9,5%; 5) 18,6%.

225

65. Banca X prezintă următorul bilanţ, în cadrul căruia posturilor de bilanţ le sunt ataşate riscurile (în procente):

Activ Pasiv Casa (0%) 100 Capital 200 Bănci corespondente (15%) 350 Fond de rezervă 125 Credite economie (85%) 3.500 Depozite în cont curent 775 Credite de consum (80%) 600 Depozite la vedere 1.800 Credite ipotecare (70%) 1.200 Depozite la termen 3.000 Active fixe (0%) 150 Total activ 5.900 Total pasiv 5.900

Determinaţi nivelul coeficientului de solvabilitate (de adecvare a capitalului) şi alegeţi varianta corectă de răspuns:

1) 8,2%; 2) 7,5%; 3) 8,8%; 4) 6,5%; 5) 9,5%. 66. Legislaţia bancară din ţara X stipulează obligaţia băncilor de

a-şi constitui rezerve minime obligatorii din volumul depozitelor, în următoarele procente (rate): depozite la vedere = 18%, depozite pe termen scurt = 15%, depozite pe termen lung = 12%.

Determinaţi diferenţa, în puncte procentuale, dintre rata medie a rezervei minime obligatorie normată, conform datelor de mai sus, şi rata rezervei minime obligatorii înregistrată de către bancă, pe baza datelor de bilanţ de mai jos: Activ Pasiv Casa 1.000 Depozite la vedere 10.000 Rezerve minime obligatorii 2.520 Depozite pe termen scurt 8.000 Credite 17.980 Depozite pe termen lung 3.000 Imobilizări 500 Capital 1.000 Total activ 22.000 Total pasiv 22.000

Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) – 3 puncte procentuale; 2) + 2 puncte procentuale; 3) – 3,5 puncte procentuale; 4) – 5 puncte procentuale; 5) + 4 puncte procentuale.

226

67. Precizaţi care dintre elementele enumerate mai jos nu sunt componente reprezentative ale sistemului monetar:

1) creaţia monetară; 2) etalonul monetar; 3) valoarea monetară; 4) emisiunea şi circulaţia monetară; 5) paritatea monetară. 68. Punctul la care exportatorul solicită încasarea datoriei în aur

reprezenta punctual superior al aurului. Precizaţi dacă afirmaţia este adevărată (A) sau falsă (F).

69. Diferenţele dintre depreciere şi devalorizare monetară constau

în următoarele: 1) devalorizarea un generează inflaţie; 2) deprecierea este o măsură oficială; 3) devalorizarea este determinată de depreciere; 4) deprecierea afectează puterea de cumpărare; 5) deprecierea generează creşterea preţurilor. Precizaţi care sunt variantele incorecte de răspuns. 70. Utilizând datele prezentate în continuare, calculaţi numerarul

în circulaţie şi agregatul monetar M1: baza monetară = 1.000; rezerve ale băncilor = 250; depozite la vedere = 700; cecuri de călătorie = 30; depozite operabile prin cecuri = 850.

Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) 300, 1.480; 2) 750, 1.600; 3) 1.250, 2.830; 4) 280, 1.850; 5) 1.030, 1.830.

71. Un nou mijloc de folosire electronică a conturilor operabile

prin cecuri pentru a efectua plăţi prin Internet, a determinat rezidenţii din Germania să transfere 200 miliarde de euro din numerar în aceste conturi. Aceasta va avea efect asupra:

1) bazei monetare; 2) masei monetare M1; 3) bazei monetare şi masei monetare M1;

227

4) masei monetare M2; 5) masei monetare M1 şi M2. Alegeţi varianta corectă de răspuns. 72. Cecurile la purtător fac parte din următoarele agregate: a) M0; b) M0 şi baza monetară; c) M1 şi M2; d) Baza monetară şi M1; e) M0, M1. Alegeţi variantele corecte de răspuns. 73. Determinaţi valoarea multiplicatorului monetar ştiind că:

numerarul în circulaţie = 450; depozitele de referinţă pentru constituirea rezervelor = 1.800; rezervele bancare excedentere = 35; rata rezervelor obligatorii = 0,10.

Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) 3,38; 2) 3,25; 3) 2,19; 4) 5,2; 5) 5,0. 74. Agregatele monetare se delimitează, după caracteristicile

comune, în trei grupe: a) moneda primară; b) moneda mijloc de plată; c) moneda bancară; d) moneda fiduciară; e) moneda mijloc de deţinere a averii. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) a, c, d; 2) a, b, e; 3) c, d, e; 4) a, d, e.

228

75. Masa monetară exprimă ………… de plată ale sistemului bancar, fiind cuprinse în bilanţul băncilor.

Completaţi spaţiul liber cu varianta corectă de răspuns: 1) angajamentele; 2) mijloacele; 3) activele; 4) instrumentele. 76. Diferenţele dintre economia îndatorării şi economia pieţelor

financiare constau în următoarele: 1) modul de finanţare a economiei; 2) căile de acoperire a riscurilor; 3) caracterul intermedierii; 4) modalităţile de formare a ratei dobânzii; 5) legătura cauzală dintre masa monetară şi baza monetară. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 77. Circuitul economic integrează următoarele componente: 1) dinamică; 2) tranzacţională; 3) spaţială; 4) cauzală; Precizaţi care sunt variantele incorecte de răspuns. 78. Creaţia de active financiare se realizează prin fluxuri primare,

reprezentând contrapartea cererii de lichiditate. Precizaţi dacă afirmaţia este adevărată (A) sau falsă (F).

79. Diferenţele dintre creditele bancare şi plasamentele financiare

constau în următoarele: 1) modul de intermediere; 2) formarea ratei dobânzii; 3) transformarea scadenţelor; 4) gradul de lichiditate; 5) gestiunea riscurilor. Precizaţi care sunt variantele incorecte de răspuns.

229

80. Care dintre următoarele instituţii sunt instituţii de credit? a) casele de economisire, b) fondurile mutuale, c) băncile de investiţii, d) cooperativele de credit, e) băncile ipotecare. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) a, b, d; 2) b, d, e; 3) a, b, c, d; 4) a, d, e. 5) b, c, e. 81. Caracteristici ale activelor financiare sunt: a) disponibilitatea; b) convertibilitatea; c) lichiditatea; d) acceptabilitatea; e) scadenţa; f) transferabilitatea; g) reversibilitatea; h) divizibilitatea; i) volatilitatea. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) a, b, d, e, f; 2) a, c, f, g, i; 3) b, c, e, g, h; 4) a, d, g, h, i. 82. Moneda este constituită din ansamblul ………. Completaţi spaţiul liber cu varianta corectă de răspuns: 1) instrumentelor de transfer; 2) etaloanelor de plată; 3) titlurilor financiare; 4) mijloacelor de plată.

230

83. Elementele definitorii ale unităţilor monetare sunt: a) etalonul monetar; b) paritatea monetară; c) puterea de cumpărare; d) legalitatea; e) valoarea paritară. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) a, e; 2) b, e; 3) a, c; 4) b, d. 84. Delimitarea monedei de alte active financiare se face conform

următoarelor criterii: a) randamentul; b) operativitatea; c) divizibilitatea; d) lichiditatea; e) convertibilitatea. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) a, d; 2) b, e; 3) d, e; 4) a, c. 85. Multiplicatorul monetar exprimă raportul dintre masa monetară

şi masa mijloacelor de plată Precizaţi dacă afirmaţia este adevărată (A) sau falsă (F).

86. Formele inflaţiei sunt: a) prin costuri; b) prin preţuri; c) indusă; d) importată; e) structurată; f) prin cerere; g) prin credite.

231

Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) a, d, e, f,; 2) b, d, e, g; 3) b, c, f, g; 4) c, d, e, f. 87. Normele prudenţiale reglementează………… Completaţi spaţiul liber cu varianta corectă de răspuns: 1) corelaţiile dintre bilanţ şi contul de rezultate; 2) capacitatea de finanţare; 3) structura bilanţieră; 4) raportul dintre riscuri şi ratele dobânzii. 88. Instrumente tranzacţionate pe pieţele de capital sunt: a) ipoteci; b) bonuri de tezaur; c) cambii; d) acţiuni; e) derivative; f) certificate bancare de depozit; g) obligaţiuni; h) titluri guvernamentale. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) b, d, e, f; 2) a, d, g, h; 3) a, b, e, g; 4) b, c, f, h. 89. Funcţiile Băncii Centrale sunt: a) funcţia de creditare a economiei; b) funcţia de centru valutar; c) funcţia de supraveghere a inflaţiei; d) funcţia de instrument al statului; e) funcţia de gestionare a cantităţii de monedă; f) funcţia economică; g) funcţia de reglementare a ratei dobânzii. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) b, d, f; 2) a, c, g; 3) a, b, e; 4) b, c, e.

232

90. Obiectul esenţial al analizei monetare îl constituie analiza agregatelor monetare.

Precizaţi dacă afirmaţia este adevărată (A) sau falsă (F). 91. Să se stabilească valoare monedei coş X, exprimată în moneda

de referinţă W, ştiind că la coş participă trei monede: A, B, D, ale căror contribuţii concrete (C) la valoarea monedei coş sunt: C(A) = 0,35; C(B) = 0,25; C(D) = 0,4, iar cursurile valutare ale acestor monede, exprimate în moneda de referinţă, au fost: 1W = 1,2 A = 0,9 B = 1,8 D.

Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) 1,145; 2) 0,920; 3) 1,250; 4) 1,365. 92. Ţările A, B, C, D constituie o monedă comună (coş), în condi-

ţiile în care situaţiile monetare ale acestor ţări se caracterizau astfel:

Ţara Rata dobânzii active (%) Ponderea în coş a monedelor (%)

Rata inflaţiei (%)

A 6 20 5 B 4 30 5 C 9 15 7 D 11 35 10

Să se determine rata nominală a dobânzii la moneda coş şi nivelul ratei reale a dobânzii în ţara în care împrumuturile sunt cele mai avantajoase pentru bănci.

Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) 6,5%, 2,05%; 2) 7,6%, 1,87%; 3) 5,3%, 1,75%; 4) 8,2%, 1,94%; 5) 8.5%, 1,78%. 93. Un european deţine un capital de 5 milioane euro şi doreşte

să-l plaseze pe termen de un an pe una din următoarele pieţe: A, B, C.

233

Să se determine ordinea opţiunilor investitorului european, în funcţie din suma obţinută de către acesta la scadenţă, în fiecare ţară, exprimată în euro, cunoscând următoarele:

Piaţa Rata dobânzilor pe piaţă (%)

Cursul valutar în momentul rambursării

Cursul valutar în momentul plasării

A 15 0,9 0,85 B 8 0,6 0,65 C 18 1,3 1,25

Cursurile valutare sunt exprimate prin cotaţia directă. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) B, C, A; 2) A, C, B; 3) A, B, C; 4) C, A, B. 94. La sfârşitul zilei intră în procesul de compensare 5 bănci (1,

2, 3, 4, 5), pe baza creanţelor (C) şi datoriilor (D) reciproce, prezentate mai jos:

C(1) = 4(2), 6(3), 7(5); C(2) = 3(1), 5(3), 4(4); 2(5); C(3) = 8(2), 7(4), 5(5); C(4) = 6(1), 3(2), 7(3), 4(5); C(5) = 2(1), 6(2), 5(3).

Soldurile iniţiale (SIC) la casa de compensare au fost următoarele: SIC(1) = 6, SIC(2) = 0, SIC(3) = 1, SIC(4) = 3, SIC(5) = 5. Să se determine soldurile finale ale compensării, adică soldurile

finale ale băncilor la casa de compensare (SFC) şi să se aleagă vari-anta corectă de răspuns:

1) SFC = 4, 2, 5, 0, 8; 2) SFC = 3, 5, 2, 9, 3; 3) SFC = 0, 5, 4, 0, 12; 4) SFC = 3, 0, 0, 12, 0; 5) SFC = 5, 3, 12, 0, 5.

234

95. Diferenţele dintre acţiunile ordinare şi cele preferenţiale constau în următoarele:

1) implicarea în gestiunea firmei; 2) plata dividendelor; 3) dreptul de vot; 4) tranzacţionarea pe piaţă; 5) participarea la venituri din lichidarea firmei. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 96. Problema principală a pieţelor financiare o reprezintă infor-

maţiile imperfecte. Precizaţi dacă afirmaţia de mai sus este adevărată (A) sau falsă (F).

97. Precizaţi care dintre următoarele active este considerat mijloc

de plată: 1) depozitul la vedere; 2) biletul de trezorerie; 3) depozitul pe termen scurt; 4) cambia; 5) biletul la ordin. 98. Pe ansamblul sistemului bancar se cunosc următoarele valori

ale unor variabile monetare: N = 25 mld. lei; D = 225 mld. lei; ro = 15%; RE = 5 mld. lei. Să se determine: a) baza monetară; b) multiplicatorul monetar, al bazei monetare; c) masa monetară. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) 63,75; 3,855; 270,38; 2) 65,70, 4,125; 295,66; 3) 63,75; 3,926; 250,28; 4) 65,70; 3,926; 250,28; 5) 63,75; 3,926; 270,38. 99. Agregatele monetare delimitate în Sistemul Conturilor Na-

ţionale sunt: a) al datoriei; b) al valorilor mobiliare; c) al monedei centrale; d) al lichidităţii;

235

e) al valutei; f) al rezervelor; g) al creditului. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) a, d, f, g; 2) b, c, d, f; 3) a, c, d, e; 4) b, c, f, g.

100. Conceptul preferinţei pentru lichiditate, introdus de către Keynes, evidenţiază următoarele mobiluri (motive) ale subiecţilor economici pentru deţinerea de monedă:

a) al tranzacţiilor; b) al speculaţiei; c) al precauţiei; d) al câştigului; e) al reputaţiei; f) al veniturilor; g) al investiţiilor. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) b, d, e, g; 2) a, c, d, f ; 3) a, b, c, f; 4) c, d, e, f.

101. Operaţiunile în alb pe piaţa interbancară presupune titrizarea transferului de monedă şi înscrierea sumelor în conturi, fără utilizarea instrumentelor monetare.


102. Activul financiar deţinut de către o bancă apare de două ori în bilanţ.


103. Reflectarea economisirii în bilanţ are următoarele caracteristici: 1) ca venit, se referă la devansarea plăţilor de către încasări; 2) ca venit, se referă la modificarea în averea netă; 3) ca excedent de venit implică o reducere a pasivelor; 4) este egală cu diferenţa dintre modificarea activelor şi cea a

pasivelor totale; 5) reprezintă o utilizare a fondurilor curente. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns.

236

104. Pe ansamblul economiei economisirea trebuie să fie egală cu investiţia.

Precizaţi dacă afirmaţia este adevărată (A) sau falsă (F) pentru fiecare sector al economiei.

105. Moneda participă la următoarele circuite: 1) al finanţării; 2) al mărfurilor; 3) al acumulării; 4) public; 5) internaţional. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 106. Circulaţia monetară îndeplineşte două funcţii, care se regă-

sesc permanent în mişcarea banilor: a) de acumulare; b) de substituţie; c) de transformare; d) de instituţionalizare; e) de redistribuire. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) a, c; 2) c, e; 3) b, d; 4) b, e. 107. Măsurarea cantităţii de monedă (a ofertei de monedă) se

realizează prin două abordări: a) prin lichiditate; b) prin transformare; c) prin motivaţie; d) prin patrimoniu; e) prin tranzacţii. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) b, d; 2) a, d; 3) b, e; 4) a, e.

108. Creşterea ratei rezervelor obligatorii determină diminuarea potenţialului de creditare al sistemului bancar.

Precizaţi dacă afirmaţia este adevărată (A) sau falsă (F). 109. Considerăm două economii A şi B, care produc şi tranzac-

ţionează 5 produse comparabile din punct de vedere al utilităţii şi calităţii. Notăm cu Pi, preţurile produselor, unde i = 1,...,5, iar cu Tj, ponderile produselor în tranzacţii, evident similare în cele două ţări, ştiind că , în tabelul de mai jos fiind date valorile celor două

variabile în cele două ţări.

1=∑i

Ti

Produsul Ţara Variabila U.M. 1 2 3 4 5

P dolari 15 35 20 40 55 A T % 20 15 20 10 35 P euro 10 40 25 15 30 B T % 20 15 20 10 35

Să se determine cursul de schimb real (cr) şi să se aleagă va-rianta corectă de răspuns:

1) 1,55; 2) 1,36; 3) 1,42; 4) 1,29; 5) 1,22. 110. Viteza de circulaţie a monedei influenţează oferta de monedă. Precizaţi dacă afirmaţia este adevărată (A) sau falsă (F).

111. Diferenţa dintre modelul tranzacţiilor şi modelul de la

Cambridge constă în: a) formă; b) numărul de variabile; c) numărul de ecuaţii; d) natura variabilelor; e) nu există diferenţă. Alegeţi varianta corectă de răspuns.

237

238

112. Se consideră o economie bazată pe barter, în care sunt pro-duse şi schimbate 1.200 bunuri.

Precizaţi câte rate de schimb (preţuri) există în această economie: 1) 125.500; 2) 719.400; 3) 634.600; 4) 2.400; 5) 1.342.800. 113. Se presupune că depozitele totale ale unei bănci sunt de 100

milioane euro, aceasta având 85 milioane euro în credite şi titluri financiare, iar rata rezervelor obligatorii este de 12%.

Precizaţi care dintre variantele de mai jos reprezintă valoarea rezervelor excedentare:

1) 2.500; 2) 3.000; 3) 3.500; 4) 2.000; 5) 4.000. 114. Se consideră situaţia în care nu există numerar, iar băncile

emit numai depozite tranzacţionabile şi nu deţin rezerve excedentare. Dacă valoarea multiplicatorului monetar, pentru agregatul M1, este egală cu 4, determinaţi care este rata rezervelor obligatorii şi precizaţi varianta corectă de răspuns:

1) 25% 2) 20%; 3) 15%; 4) 30%. 115. Modelul IS-LM evidenţiază relaţia dintre următoarele variabile: a) masa monetară; b) preţuri; c) PIB; d) soldul financiar; e) rata dobânzii; f) volumul creditelor.

239

Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) a, c, d; 2) b, c, e; 3) c, e, f; 4) a, c, e. 116. În ecuaţia monetariştilor, funcţia averii depinde de urmă-

toarele variabile: 1) venit permanent; 2) preţuri; 3) preferinţe; 4) randamente; 5) avere. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 117. În ecuaţia finală a lui Keynes, masa monetară depinde eco-

nomisirea subiecţilor economici în funcţie de rata dobânzii. Precizaţi dacă afirmaţia este adevărată (A) sau falsă (F). 118. Interpretări statistice asupra cursului de schimb sunt urmă-

toarele: 1) teoria parităţii ratei dobânzii; 2) abordarea prin balonul speculativ; 3) abordarea prin balanţa de plăţi; 4) teoria opţiunilor de portofoliu; 5) abordarea prin masa monetară. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 119. Creşterea taxei scontului de către Banca Centrală are urmă-

toarele efecte conjuncturale: 1) reducerea volumului creditelor în economie; 2) excedent al balanţei de plăţi; 3) creşterea ratelor dobânzii; 4) reducerea profiturilor; 5) creşterea lichidităţii în economie. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns.

240

120. Cea mai frecventă creanţă utilizată, în ţările dezvoltate, pentru intervenţia Băncii Centrale pe piaţa monetară este:

1) certificatul de depozit; 2) biletul de trezorerie; 3) titlul de credit; 4) bonul de tezaur; 5) obligaţiunea publică. Alegeţi varianta corectă de răspuns.

121. Canalul bilanţier de transmitere a efectelor politicii monetare se realizează în următoarele moduri:

1) valoarea acţiunilor prin economisire; 2) trezoreria firmei; 3) valoarea activului net; 4) lichiditatea populaţiei; 5) modificarea neprevăzută a preţurilor. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns.

122. Dacă o bancă deţine depozite în valoare de 650 milioane lei, rezerve la Banca Centrală de 80 milioane lei, iar rata rezervelor obligatorii trebuie să fie de 11%, determinaţi excesul de rezerve al băncii şi alegeţi varianta corectă de răspuns.

1) 9; 2) 10,5; 3) 8,5; 4) 11; 5) 7,5.

123. Efecte principale ale globalizării financiare asupra economiilor naţionale sunt:

a) asupra gestionării cursului de schimb; b) asupra ratelor dobânzii; c) instituţionale; d) asupra preţurilor; e) asupra politicilor economice; f) structurale; Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) a, c, d, f; 2) b, e, f; 3) a, c, e, f; 4) c, e, f; 5) b, c, e, f.

241

124. Zona monetară optimală reprezintă un spaţiu economic în care factorii de producţie (capital, muncă) sunt suficient de mobili pentru a realiza o adaptare în caz de şoc inflaţionist.


125. Să se determine diferenţa în măsurarea evoluţiei puterii de cumpărare, prin indicele puterii de cumpărare, a monedei euro în anul 2005, utilizând comparativ indicii preţurilor de consum şi ai deflatorului PIB, pe baza datelor din tabelul de mai jos:

2000 2001 2002 2003 2004 2005 Indicele preţurilor de consum

100 99,9 100,1 101,4 104,2 107,0

PIB / an în preţuri curente (mld. lei)

1.874 1.925 1.990 2.096 2.124 2.225

Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) 8,6; 2) 9,7; 3) 7,5, 4) 9,2; 5) 8,1.

RĂSPUNSURI

242

243

2. BĂNCI ŞI CREDIT

1. Administrarea împrumuturilor utilizează următoarele alternative

pentru limitarea riscului de portofoliu: 1) limitarea dimensiunii creditelor; 2) restricţionarea creditului pe ramuri, categorii de împrumutaţi etc.; 3) utilizarea creditelor participative; 4) securizarea creditelor; 5) diversificarea participărilor la împrumuturi. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 2. În faza de redresare şi expansiune a ciclului de afaceri, finan-

ciar, băncile se caracterizează prin exces de lichiditate, creşterea volu-mului creditelor şi prin diminuarea capacităţii de evaluare a creditelor performante.

Precizaţi dacă afirmaţia este adevărată (A) sau falsă (F). 3. Elemente majore ale politicii formale de creditare sunt: 1) stabilirea standardelor de credit; 2) garantarea şi acoperirea creditelor; 3) analiza şi evaluarea solicitantului; 4) stabilirea obiectivelor; 5) organizarea creditării. Precizaţi care dintre elementele de mai sus nu este major pentru

politica formală de credit. 4. Derularea procesului de creditare a firmelor implică 7 faze, şi

anume: a) cererea de credit; b) analiza creditului; c) decizia; d) pregătirea documentaţiilor; e) încheierea contractului; f) înregistrarea creditului; g) servicii de credit.

244

Precizaţi în care dintre aceste faze este implicat ofiţerul de cre-dite şi alegeţi varianta corectă de răspuns:

1) b, c, e, g; 2) a, b, d, e; 3) a, c, e, g; 4) c, d, e, g, 5. Piaţa monetară este piaţa monedei centrale. Precizaţi dacă afirmaţia este adevărată (A) sau falsă (F). 6. Principalele categorii de riscuri cu care se confruntă piaţa

monetară sunt: 1) riscul de credit; 2) riscul de lichiditate; 3) riscul de piaţă; 4) riscul de reglementare. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 7. Tranzacţiile valutare se realizează de către bănci pe următoarele

pieţe: a) piaţa creditelor; b) piaţa secundară; c) piaţa spot; d) piaţa derivatelor; e) piaţa euroobligaţiunilor; f) piaţa la termen. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) b, c, f; 2) a, c, e; 3) c, d, f; 4) a, c, e. 8. Instrumente ale intervenţiei Băncii Centrale pe piaţa interbancară

sunt: 1) rescontarea; 2) licitaţii cu rată variabilă a dobânzii; 3) ajustarea ratei dobânzii; 4) refinanţarea cu rată fixă a dobânzii. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns.

245

9. Elemente constitutive ale sistemului de plăţi sunt: a) operatorii; b) transferurile; c) modalităţile; d) circuitele. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 10. Acreditivul documentar presupune y participanţi şi z operatori. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) y = 3 şi z = 2; 2) y = 4 şi z = 0; 3) y = 2 şi z = 2; 4) y = 3 şi z = 0. 11. Randamentul la scadenţă se determină ca un raport, care ia în

considerare două elemente. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) valoarea prezentă a plăţilor şi valoarea actuală a acestora; 2) valoarea viitoare a plăţilor şi valoarea actuală a acestora; 3) valoarea actuală a plăţilor şi valoarea nominală a acestora; 4) valoarea prezentă a plăţilor şi valoarea de piaţă a acestora. 12. Printre modalităţile de creditare bancară a firmelor sunt: a) leasingul; b) facilităţi în cont curent; c) credite de scont (de acceptare); d) bilete la ordin negociabile; e) facilităţi de rate garantate; f) împrumuturi obligatare. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) a, c, e; 2) b, c, e; 3) b, d, f; 4) a, d, f. 13. Diversificarea structurii împrumuturilor bancare se realizează

în funcţie de: 1) scadenţe; 2) modul de garantare;

246

3) program de rambursare; 4) asigurarea portofoliului. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 14. În termeni relativi, randamentul unei investiţii de capital se

exprimă în funcţie de următoarele elemente: 1) încasările din perioada de existenţă a investiţiei; 2) valoarea iniţială a investiţiei de capital; 3) valoare actualizată a investiţiei de capital; 4) valoarea finală a investiţiei de capital. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 15. Riscul sistematic al unui portofoliu apare în cazul în care

evoluţia preţurilor de piaţă afectează direct toate sau aproape toate activele portofoliului.


16. În tranzacţiile valutare sunt utilizate următoarele categorii de instrumente:

1) la vedere (spot); 2) anticipate (forward directe); 3) derivative; 4) de schimb (swap). Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 17. Finanţarea internaţională se realizează pe următoarele pieţe: a) piaţa investiţiilor; b) piaţa valutară; c) piaţa de capital; d) piaţa creditului. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) a, b, d; 2) c, d; 3) b, c, d; 4) a, c, d. 18. Riscuri asociate finanţării internaţionale sunt: 1) riscul de lichiditate; 2) riscul de scadenţă;

247

3) riscul financiar; 4) riscul de transfer. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 19. Balanţa de plăţi reprezintă o înregistrare sistematică a tuturor

tranzacţiilor…......……, realizate între rezidenţii săi şi rezidenţii altor ţări. Completaţi spaţiul liber cu varianta corectă de răspuns: 1) economice; 2) monetare; 3) financiare; 4) comerciale. 20. Structura tip a balanţei de plăţi cuprinde următoarele categorii

agregate de conturi: 1) contul de capital; 2) contul comercial; 3) contul curent; 4) contul financiar. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 21. Serviciul datoriei publice semnifică procedura plăţii de către

stat a anuităţii, datorată anual, corespunzător împrumuturilor contractate. Precizaţi dacă afirmaţia este adevărată (A) sau falsă (F).

22. Împrumutul public prezintă următoarele caracteristici: a) este pe termen mediu şi lung; b) are un caracter contractual; c) presupune o contraprestaţie; d) este convertibil; e) este rambursabil: f) are destinaţie specială. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) a, c, e; 2) b, c, e; 3) a, b, f; 4) b, e, f.

248

23. Riscul asociat investiţiei de capital se măsoară statistic prin: 1) coeficientul beta; 2) devianţa standard; 3) coeficientul de corelaţie; 4) varianţă. Alegeţi varianta corectă de răspuns. 24. Rata necesară a rentabilităţii unui plasament (RRP) din

portofoliu depinde de următoarele elemente: a) rata necesară a rentabilităţii portofoliului; b) coeficientul beta; c) rata rentabilităţii unui titlu lipsit de risc; d) rata de capitalizare. RRP se determină utilizând următoarea formulă: RRP = X + (Y – X) * Z Indicaţi care dintre variantele de răspuns de mai jos este adevă-

rată, necunoscutele X, Y, Z, substituindu-se cu variabilele a, b, c, d: 1) X = d, Y = c, Z = b; 2) X = a, Y = c, Z = d; 3) X = c, Y = a, Z = b; 4) X = c, Y = d, Z = a. 25. În cazul împrumuturilor prin obligaţiuni cu cupon pe o

perioadă de peste un an, suma totală rambursată deţinătorului obliga-ţiunii se determină pe baza următoarelor elemente:

a) rata anuală a cuponului; b) valoarea nominală a obligaţiunii; c) rata cumulată a cuponului; d) durata împrumutului; e) preţul de piaţă al obligaţiunii. f) perioada de rambursare a împrumutului. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) b, c, f; 2) a, d, e; 3) a, b, d; 4) a, e, f.

249

26. Modelul evaluării prin arbitraj (APT) are următoarele carac-teristici:

1) determină coeficienţi beta alternativi; 2) presupune că există o singură sursă a riscului; 3) este un model multifactorial; 4) estimează sensibilitatea venitului activului la modificarea

factorului. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 27. Riscul proiectelor de capital poate fi de următoarele tipuri: 1) individual; 2) de firmă; 3) stematic; 4) de execuţie. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 28. Eliminarea riscului individual al proiectului utilizează urmă-

toarele tehnici: 1) analiza scenariilor; 2) simularea Monte Carlo; 3) simularea volatilităţii proiectului; 4) analiza de sensibilitate. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 29. În tabelul de mai jos este prezentată evoluţia în trei momente

a două variabile: volumul creditelor acordate (C) şi rata dobânzii la credite (rd).

Variabila U.M. Moment 1 Moment 2 Moment 3 C mil. lei 8.000 8.800 10.900 rd % 6% 6,5% 7,2%

Să se determine indicele de sensibilitate al modificării creditului la modificarea ratei dobânzii în momentul 3 faţă de momentul 2 şi să se aleagă varianta corectă de răspuns:

1) 2,45; 2) 2,11; 3) 2,32; 4) 2,22; 5) 2,40.

250

30. Volatilitatea este: 1) opusă lichidităţii; 2) viteza modificării preţurilor pe piaţă; 3) sensibilitatea unui activ la schimbarea preţului; 4) un efect al schimbării cursului de schimb. Alegeţi varianta corectă de răspuns.

31. Actualizarea valorii unui împrumut rambursabil într-o perioadă viitoare de timp se face utilizând rata anuităţii.


32. Care dintre următoarele facilităţi de împrumut trebuie să aibă la bază o tranzacţie comercială?

1) un credit pe depăşire de cont; 2) un bilet pe termen mediu; 3) un credit de acceptare; 4) un credit de scont. Alegeţi varianta corectă de răspuns.

33. Lichiditatea unui client, care reprezintă o variabilă financiară de apreciere a bonităţii acestuia, se exprimă prin următorii indicatori:

a) lichiditatea viitoare; b) lichiditatea activă; c) lichiditatea curentă; d) lichiditatea rapidă. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns.

34. Un importator european va importa peste 3 luni mărfuri din SUA în valoare de 10 mil. dolari, plătibili în momentul realizării tranzacţiei comerciale. Pentru a se acoperii împotriva riscului de apre-ciere a cursului dolarului, exportatorul încheie un contract la termen (foward) de cumpărare, contra euro, a sumei necesare la un curs de 1 euro = 1,2315 dolari, cursul la vedere al euro fiind de 1 euro = 1, 2205 dolari.

Să se determine prima (discontul) anual al operaţiunii de acoperire, exprimat procentual.

Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) 2,95; 2) 3,35; 3) 3,65; 4) 3,90.

251

35. O firmă germană cumpără 100 mil. dolari la cursul la vedere de 1 euro = 1,2250 dolari. Pentru a se acoperii împotriva deprecierii eventuale a dolarului, vinde la termen de 6 luni această sumă, la un curs de 1 euro = 1,2305 dolari. Timp de 6 luni, firma depune la bancă suma cumpărată, la cursul de 1,2250 dolari, cu o dobândă de 3,5%. După 6 luni, cursul efectiv al euro a fost de 1 euro = 1,274 dolari, deci a avut loc o depreciere a dolarului.

Să se determine rezultatul, efectiv şi potenţial, al operaţiunii de swap valutar practicat de către firma germană, făcând abstracţie de comisioanele percepute de către bancă.

Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) 1.235.300 dolari; 345.560 dolari; 2) 1.295.200 dolari, -2.163.470 dolari; 3) 1.325.450 dolari; -1.235.680 dolari; 4) 1.355.540 dolari; 1.436.870 dolari. 36. Un european deţine 20 mil. euro şi doreşte să-i investească în

active americane, exprimate în dolari, cu o rată a dobânzii de 10%, în timp ce rata dobânzii pentru investiţia în active europene, exprimată în euro, este de 7%.

Să se determine rezultatul investiţiei în active americane, comparativ cu investiţia în active europene, după un an, ştiind că în momentul realizării investiţiei, cursul euro în dolari a fost de 1 euro = 1,25 dolari, iar în momentul final, după un an, a fost de 1 euro = 1,28 dolari, înregistrându-se deci o depreciere a dolarului.

Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) 84.375 euro; 2) 93.545 euro; 3) 46.670 euro; 4) 65.500 euro. 37. Derivativele expun băncile la următoarele tipuri de riscuri: 1) risc de lichiditate; 2) risc de volatilitate; 3) risc de contraparte; 4) risc de acoperire. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns.

252

38. Căile principale prin care banca minimizează riscul de credit sunt:

1) evaluarea împrumutului; 2) limitarea creditului; 3) armonizarea scadenţelor; 4) asigurarea colateralului; 5) diversificarea. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 39. Gapul, ca diferenţă dintre activele şi pasivele sensibile la

rată, capătă următoarele forme: 1) gap pozitiv; 2) gap secvenţial; 3) gap de rată a dobânzii; 4) gap al creditelor restante; 5) gap cumulativ. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 40. Analiza gap-ului duratei are următoarele caracteristici: 1) armonizează perioadele până la stabilirea noului preţ; 2) stabileşte benzi de timp; 3) poziţiile din bilanţ sunt nete; 4) evidenţiază părţile din bilanţ imunizate; 5) presupune o relaţie liniară între rate şi valorile activelor. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 41. Factorii fundamentali de risc ai portofoliului, luaţi în consi-

derare pentru stabilirea poziţiei nete a portofoliului, sunt următorii: 1) convexitatea sau riscul gamma; 2) riscul theta sau degradarea în timp; 3) rata absolută sau riscul delta; 4) randamentul sau riscul sigma; 5) rata de scont sau riscul rho. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 42. Un investitor doreşte să valorifice în depozite bancare suma

de 50.000 euro, pe o perioadă de 10 ani. Care va fi valoarea viitoare (VV) a depozitului, ştiind că în primii 6 ani rata dobânzii la depozite a fost de 6%, iar în următorii 4 ani de 7%.

253

Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) 102.340 euro; 2) 84.530 euro; 3) 77.000 euro; 4) 92.980 euro. 43. Un client doreşte să acumuleze într-un depozit bancar suma (S)

de 50.000 euro într-o perioadă de 10 ani, prin depunerea la începutul fiecărui an a unei sume egale, rata dobânzii la depozite fiind constantă, de 6% pe an. Să se determine suma depusă anual de către client.

Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) 3.234 euro; 2) 3.793 euro; 3) 4.126 euro; 4) 3.544 euro. 44. În momentul t, cotaţiile valutare pe trei pieţe semnificative

au fost următoarele: • Piaţa franceză: 1 dolar american = 0,750 euro; 1 liră sterlină = 1,44 euro. • Piaţa britanică: 1 dolar american = 0,49 lire sterline; 1 euro = 0,72 lire sterline. • Piaţa americană: 1 liră sterlină = 1,98 dolari; 1 euro = 1,31 dolari. Să se determine rata de câştig, exprimată procentual, pe care o

înregistrează un francez prin realizarea unui arbitraj favorabil între cele trei valute, acesta investind 5 mil. euro.

Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) 3,1%; 2) 2,3%; 3) 2,7%; 4) 2,5%. 45. Un client doreşte să cumpere un autoturism în valoare (VB)

de 15.000 euro, contractând un împrumut bancar pe o perioadă de (T) de 5 ani, în următoarele condiţii: avansul iniţial (a) 20% din valoarea

254

autoturismului, rata anuală a dobânzii (rd) de 9%, rambursarea princi-palului se face în rate lunare egale.

Să se determine rata efectivă a dobânzii (red) suportată de către client, pentru împrumutul primit.

Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) 16,2%; 2) 17,7%; 3) 18,6%; 4) 19,5%. 46. Un client doreşte să cumpere un autoturism în valoare (VB)

de 15.000 euro, contractând un împrumut bancar pe o perioadă de (T) de 5 ani, în următoarele condiţii: avansul iniţial (a) 20% din valoarea autoturismului, rata anuală a dobânzii (rd) de 9%, rambursarea princi-palului se face în rate lunare egale.

Să se determine costul împrumutului. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) 2.655 euro; 2) 2.865 euro; 3) 3.045 euro; 4) 3.250 euro. 47. O firmă produce ciment, în următoarele condiţii: − riscul asociat portofoliului (beta b) = 1,30; − rata rentabilităţii titlului lipsit de risc = 8%; − rate rentabilităţii portofoliului = 12%. Firma doreşte să-şi diversifice activitatea, investind în producţia

de var, care are un coeficient beta (b) de 1,5, astfel încât producţia de var să deţină 30% din producţia totală.

Determinaţi rata rentabilităţii necesară producţiei de var-RRN(V). Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) 12%, 2) 19%; 3) 16%; 4) 14%. 48. O firmă produce ciment, în următoarele condiţii: rata renta-

bilităţii portofoliului (RRP) = 15%, rata rentabilităţii titlului lipsit de risc (RTL) = 9%; riscul asociat, beta (b) = 1,25.

255

Să se determine rata necesară a rentabilităţii, exprimată procen-tual, cerută de către investitorii potenţiali în a cumpăra acţiunile firmei (RRN).

Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) 16,5%; 2) 17,2%; 3) 15,8%; 4) 14,5%. 49. Fie o investiţie de capital de 50.000 euro, care dispune de

3 alternative posibile ale fluxurilor de capital (de încasări) pe o perioadă dată. Rata internă a rentabilităţii în cazul celor trei alternative (RRi) este de: -20%, 15%, 50%, iar probabilităţile asociate de realizare ale acestora sunt: 25%, 45%, 30%.

Să se determine statistic, exprimat procentual, riscul asociat investiţiei de capital.

Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) 22,8%; 2) 24,6%; 3) 25,9%; 4) 26,3%.

50. Sunt emise obligaţiuni cu valoarea nominală de 10.000 euro, preţul de cumpărare negociat fiind de 9.000 euro, iar preţul actualizat de 9.550 euro, scadenţa fiind de 1 an. Să se determine rata discountului obligaţiunii.

Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) 13%, 2) 10%; 3) 15%, 4) 17%.

51. Valoarea nominală a unei obligaţiuni cu cupon este de 5.000 euro, cu scadenţa peste 10 ani, plata dobânzii făcându-se prin cupoane, rata anuală a cuponului fiind de 6%. Să se determine suma totală rambursată la scadenţă deţinătorului obligaţiunii.

Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) 7.000 euro; 2) 9.000 euro; 3) 10.000 euro; 4) 8.000 euro.

256

52. O firmă împrumută de la bancă suma de 100.000 euro, pe care o rambursează în 5 ani, cu o rată anuală a dobânzii de 10%, prin anuităţi cu amortismente egale. Să se determine anuitatea plătită de către firmă în anul 5 (ultimul an al perioadei de rambursare).

Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) 21.000 euro; 2) 23.500 euro; 3) 22.000 euro; 4) 24.500 euro. 53. Clasele de credit, stabilite pe bază de rating, sunt următoarele: 1) credite substandard, dezirabile; 2) credite sigure, standard; 3) credite irecuperabile; 4) credite în observaţie, satisfăcătoare; 5) credite cu pierderi. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 54. Elemente care caracterizează calitatea creditelor şi pierderile

din credite sunt: 1) preluări brute din credite; 2) provizioane pentru pierderi din credite; 3) credite pierdute; 4) recuperări; 5) rezerve pentru pierderi. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 55. În tabelul de mai jos sunt prezentate unele informaţii ipote-

tice de la o bancă, cu privire la rezervele pentru pierderi:

Specificaţie Simbol U.M. An 0 An 1 Credite totale CT mil. lei 5.000 6.500 Rata preluărilor rp % 0,45 0,40 Preluări anul 1 PR mil. lei 15 Recuperări anul 1 RC mil. lei 3

Să se determine deducerea fiscală maximă şi să se aleagă va-rianta corectă de răspuns din variantele enumerate:

1) 15,5 milioane lei; 2) 12, 0 milioane lei; 3) 17,25 milioane lei; 4) 16,5 milioane lei. 56. O persoană fizică doreşte să cumpere o casă, în valoare de

55.000 euro, contractând un credit ipotecar pentru 70% din valoarea imobilului, pentru o perioadă de 7 ani, creditul urmând să fie achitat prin plăţi anuale (anuităţi) egale, fiecare plată efectuându-se la sfârşitul anului, dobânda percepută de către bancă fiind de 9% din valoarea creditului rămas nerambursat. Să se determine dobânda totală plătită de către client (costul creditului).

Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) 15.167 euro; 2) 17.246 euro; 3) 14.548 euro; 4) 16.323 euro. 57. Un portofoliu este format din două titluri, A şi B, care au

următoarele rate istorice ale rentabilităţii (K):

K(A) K(B) 2001 -10 13,4 2002 18,5 -8 2003 -4 9,6 2004 14,6 6,4

Determinaţi devianţa standard a portofoliului (σ) şi indicaţi va-rianta corectă de răspuns:

1) 4,11; 2) 3,92; 3) 3,25, 4) 4,56. 58. Firma X dispune de active în valoare de 15 milioane lei,

având un coeficient beta β de 1,4. Rata rentabilităţii titlurilor lipsite de risc este de 8%, iar prima de risc a pieţei este de 5%. 257

Firma doreşte să se extindă pe o piaţă riscantă, prin angajarea unui credit de 3,75 milioane lei, noua investiţie prevăzând un coefi-cient β de 1,8.

Determinaţi noua rată a rentabilităţii necesară la nivelul firmei, şi alegeţi varianta corectă de răspuns:

1) 15,4%; 2) 14,6%; 3) 12,8%; 4) 16,5%. 59. Măsurarea riscului individual al firmei se realizează prin

următoarele tehnici: a) analiza arbitrajului riscurilor; b) analiza scenariilor; c) analiza coeficienţilor contabili; d) analiza actualizării riscului; e) analiza de sensibilitate. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) a, d; 2) b, e; 3) d, e; 4) a, c. 60. Prima de risc a pieţei este egală cu: 1) suma dintre rata rentabilităţii pieţei şi rata necesară a renta-

bilităţii firmei; 2) diferenţa dintre rata necesară a rentabilităţii firmei şi rata

rentabilităţii titlurilor lipsite de risc; 3) diferenţa dintre rata rentabilităţii pieţei şi rata rentabilităţii

titlurilor lipsite de risc; 4) suma dintre rata necesară a rentabilităţii firmei şi rata renta-

bilităţii titlurilor lipsite de risc. Alegeţi varianta corectă de răspuns. 61. Coeficientul β (beta) al unui activ este o măsură a riscului: 1) de firmă; 2) sistematic; 3) individual; 4) de venit. Alegeţi varianta corectă de răspuns.

258

259

62. Tabloul operaţiunilor financiare evidenţiază: 1) fluxurile financiare dintre instituţiile financiare şi subiecţii

economici; 2) derularea operaţiunilor financiare dintre subiecţii economici; 3) variaţia creanţelor şi datoriilor subiecţilor economici; 4) mişcarea lichidităţilor în economie. Alegeţi varianta corectă de răspuns. 63. Contractul futures reprezintă: 1) fixarea ratei dobânzii, în avans, pentru o perioadă determinată,

independent de suma împrumutată; 2) convertirea împrumuturilor cu dobândă flotantă în viitor în

împrumuturi cu dobândă fixă; 3) posibilitatea de a cumpăra sau vinde un activ, la un preţ

determinat, într-o perioadă specificată de timp; 4) vânzarea şi cumpărarea fermă de active cu livrarea la o dată

ulterioară. Alegeţi varianta corectă de răspuns. 64. Factoringul reprezintă: 1) metodă de finanţare a agenţilor economici pentru procurarea

de factori de producţie; 2) tehnică de creditare pe baza garantării unei firme de către o

altă firmă sau grup de firme, numite factor de acoperire a riscului; 3) metodă de finanţare a efectelor comerciale de primit, prin

vânzarea de către firmă a creanţelor unei firme specializate, numită factor;

4) tehnică de acoperire a datoriilor firmelor prin finanţarea factorilor de risc asociaţi acestora de către bancă.

Alegeţi varianta corectă de răspuns.

65. Finanţarea firmelor, prin care firma înregistrează datorii, se realizează din următoarele surse:

1) obligaţiuni; 2) credite bancare; 3) acţiuni; 4) efecte de comerţ. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns.

66. Rata efectivă (re) a dobânzii pentru un credit de consum se determină pe baza următoarelor variabile:

1) valoarea creditului primit; 2) numărul total de plăţi realizate; 3) numărul de plăţi periodice într-un an; 4) dobânda nominală plătită periodic. Formula de determinare a lui re este următoarea:

[ ]1TZYX2re+×××

=

Indicaţi care din variantele de răspuns de mai jos este adevărată, luând în considerare substituirea necunoscutelor X; Y; Z; T cu varia-bilele a, b, c, d.

1) X = b; Y = a; Z = d; T = c. 2) X = c; Y = d; Z = a; T = b. 3) X = a; Y = c; Z = d; T = b. 4) X = b; Y = d; Z = c; T = a. 67. Dacă ratele dobânzii cresc într-o ţară, care va fi impactul

probabil asupra valorii monedei naţionale: 1) valoarea sa va creşte în raport cu alte monede; 2) valoarea sa va descreşte în raport cu alte monede; 3) nu va exista nici un impact; 4) valoarea sa va avea o evoluţie oscilantă. Alegeţi varianta corectă de răspuns. 68. Patru băncii practică următoarele rate ale dobânzii: 1) 6% la depozite şi 8% la credite; 2) 7,5% la credite şi 6% la depozite; 3) 9% la credite şi 6,5% la depozite; 4) 5,5% la depozite şi 6,5% la credite. La care dintre bănci se pot derula toate operaţiile financiare (atât

depozite, cât şi credite). Alegeţi varianta corectă de răspuns. 69. Anuitatea reprezintă: 1) rate fixe ale dobânzii, neafectate de inflaţie, plătite la termene

stabilite; 2) plăţi în sumă fixă plătite un număr specificat de ani;

260

261

3) părţi din împrumuturi rambursate, exclusiv dobânda, conform eşalonării scadenţelor;

4) partea din împrumut rambursată în funcţie de modificarea ratei dobânzii.

Alegeţi varianta corectă de răspuns.

70. Rata profitului unui titlu financiar se determină în funcţie de: a) prima de risc; b) rata dobânzii; c) preţul de achiziţie a titlului; d) rata de lichiditate a titlului; e) rata de acoperire a riscului; f) preţul de vânzare a titlului. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) b, c, f; 2) a, d, f; 3) c, d, e; 4) a, b, e;

71. Creditul de consum se caracterizează prin: 1) angajarea ratelor direct la detailist; 2) rate mai mici ale dobânzii decât pentru firme; 3) achitarea plăţii o singură dată către comerciant; 4) emiterea de poliţe de către consumatori şi achiziţionarea aces-

tora de către bănci. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 72. Variabile ale ciclului finanţării imobiliare sunt: a) valoarea reală a imobilelor; b) cererea de locuinţe; c) cheltuielile populaţiei; d) puterea de cumpărare a populaţiei; e) volumul împrumuturilor ipotecare; f) ratele dobânzii. Ordinea secvenţială de influenţă a acestor variabile în cadrul ci-

clului finanţării imobiliare este: 1) d, f, c, a, e, b; 2) c, b, f, a, d, e; 3) f, d, e, a, c, b; 4) a, d, f, c, e, b. Alegeţi varianta corectă de răspuns.

262

73. Împrumuturile ipotecare cu legătură reprezintă un tip special de ipotecă pe dobânda pe termen scurt, permiţând cumpărătorului unei locuinţe cu ipoteca pe ea să cumpere o a doua locuinţă înainte de sca-denţa ipotecii la prima locuinţă.


74. Contul curent al balanţei de plăţi conţine următoarele componente: a) transferuri curente; b) exporturi; c) investiţii de portofoliu; d) venituri; e) active de rezervă Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns: a) a, c, d; b) b, c, e; c) a, b, d; d) b, c, d. 75. Riscul de ţară, caracteristic finanţării internaţionale, este

contracarat prin: a) operaţiuni de swap; b) garanţii ale statului; c) diferenţierea ratelor dobânzii, d) restructurarea portofoliului de creanţe; e) asigurări; f) operaţiuni de forfetare. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) a, b, d; 2) c, e, f; 3) b, c, f; 4) a, d, e. 76. Dacă balanţa de plăţi este în deficit, respectiv dacă contul

curent este devansat de către contul financiar şi de capital, cererea de monedă proprie se diminuează şi cursul monedei naţionale va fi în declin.


263

77. Caracteristici ale obligaţiunilor locale, municipale sunt: 1) emisiunea în tranşe; 2) nu se comercializează; 3) scadenţele depind de durata de viaţă a investiţiei; 4) se lansează prin licitaţie. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 78. Fluctuaţiile ratei nominale a dobânzii sunt determinate de: 1) cererea şi oferta de capital; 2) preţul împrumuturilor; 3) maturitatea (scadenţa) împrumutului; 4) preferinţa pentru lichiditate. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 79. Un dealer de autoturisme vinde unui client un autoturism, a

cărei valoare este de 8.000 euro, printr-un credit comercial pe 3 ani, cu o rată anuală a dobânzii de 15%.

Să se determine dobânda totală plătită de client pentru creditul comercial obţinut.

Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) 1.934,35 euro; 2) 1.915,65 euro; 3) 1.966,78 euro; 4) 1.983,52 euro. 80. Efecte de comerţ sunt următoarele titluri: 1) cambia; 2) biletul de trezorerie; 3) warantul; 4) cecul. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 81. Transformarea depozitelor în credite, de către bancă, are

următoarele dimensiuni: a) transformarea instrumentelor; b) transformarea riscurilor; c) transformarea scadenţelor; d) transformarea subiecţilor; e) transformarea ratelor dobânzii; f) transformarea mijloacelor de plată.

264

Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 1) a, c, e; 2) a, b, f; 3) b, c, e; 4) a, d, f. 82. Funcţiile principale ale băncii sunt: a) oferă servicii financiare; b) gestionează mijloacele de plată; c) conectează fluxurile bancare; d) acoperă riscurile financiare; e) asigură lichidităţile în economie; f) realizează operaţiuni cu titluri. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) a, d, f; 2) a, b, f; 3) b, c, d; 4) c, e, f. 83. Banca comercială realizează următoarele operaţiuni active: 1) operaţiuni cu titluri; 2) operaţiuni extrabilanţiere; 3) operaţiuni cu aur şi devize; 4) operaţiuni de trezorerie. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 84. Principala particularitate a managementului bancar rezidă în

dependenţa puternică a cifrei de afaceri de riscurile asumate. Precizaţi dacă afirmaţia este adevărată (A) sau falsă (F).

85. Prevenirea penuriei de lichiditate, de către bancă, prin opti-

mizarea structurii portofoliului utilizează următoarele criterii: a) corelarea riscurilor; b) diversificarea portofoliului; c) asigurarea activelor; d) selectarea activelor; e) utilizarea derivativelor.

265

Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) a, d; 2) b, e; 3) c, e; 4) b, d. 86. Rata îndatorării externe este influenţată de următorii parame-

trii de risc: a) hazardul moral; b) aversiunea faţă de risc; c) echilibrele valutare; d) instabilitatea politică; e) costurile de interferenţă. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) a, b, e; 2) b, c, e; 3) a, c, d; 4) b, d, e. 87. Banca Mondială cuprinde următoarele instituţii financiare: 1) Corporaţia Financiară Internaţională; 2) Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare; 3) Banca Reglementărilor Monetare Internaţionale; 4) Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 88. Caracteristici ale ipotecii sunt următoarele: 1) este un drept accesoriu; 2) este o garanţie; 3) este recuperabilă; 4) este indivizibilă. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 89. Fie trei împrumuturi, cu următoarele caracteristici: – împrumutul A cu VN = 15% primul trimestru şi VN = 25% trei

trimestre; – împrumutul B cu VN = 10% tot anul; – împrumutul C cu VN = 5% un semestru şi 20% celălalt

semestru.

266

Determinaţi care vor fi devianţele standard ale celor trei împru-muturi şi alegeţi varianta corectă de răspuns, în ordinea împrumuturilor:

1) 10%, 5%, 7,5%. 2) 5%, 0%, 7,5%; 3) 5%, 10%, 0%; 4) 7,5%, 0%, 5%. 90. Presupunem că, într-un an, averea unui individ creşte de la

100.000 lei la 140.000 lei, iar cererea de titluri financiare creşte de la 10.000 lei la 18.000 lei.

Determinaţi elasticitatea cererii de titluri a individului şi alegeţi varianta de răspuns corectă:

1) 25%; 2) 15%; 3) 17,5%; 4) 20%. 91. Modele operaţionale impuse de către practica bancară pentru

analiza portofoliului de credite sunt: 1) riscul de credit; 2) administratorul de credit; 3) simularea alternativă; 4) controlul portofoliului de credite; 5) matricea creditului. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 92. Modelul Perspectiva Portofoliului de Credite (CreditPorto-

folioView) are următoarele caracteristici: 1) ia în considerare matricele de tranziţie; 2) sunt dependente de ciclu economic; 3) abordare actuarială a riscului de credit; 4) estimează un model econometric; 5) simulează traiectoriile aleatoare viitoare. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns.

93. Rentabilitatea sau venitul ajustat cu riscul, în cazul porto-

foliului de credite, se exprimă prin următoarele mărimi: 1) capitalul economic; 2) valoarea la risc;

267

3) pierderea neprevăzută; 4) randamentul la scadenţă; 5) căderea scurtă. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 94. Fie două împrumuturi, A şi B, care au veniturile aşteptate V,

de 4.000 lei şi, respectiv, 7.000 lei, şi devianţele standard (σ) de 5.500 lei, respectiv 6.300 lei.

Determinaţi covarianţele celor două împrumuturi şi alegeţi vari-anta corectă de răspuns:

1) A = 1,235; B = 1,111; 2) A = 1,235; B = 1,175; 3) A = 1,375; B = 1,111; 4) A = 1,375; B = 1,175. 95. Se dau următoarele elemente de bilanţ: a) depozite operate prin cecuri; b) rezerve la Banca Centrală; c) titluri de valoare; d) conturi de economii, e) depozite interbancare; f) numerar în curs de încasare; g) imobilizări. Precizaţi care dintre acestea reprezintă pasive bancare şi alegeţi

varianta corectă de răspuns: 1) a, b, d, e; 2) a, c, d, e; 3) b, c, e, f; 4) a, d, e, g. 96. Componentele definitorii ale managementului financiar al

băncii sunt: 1) managementul creditului; 2) managementul activelor; 3) managementul lichidităţii; 4) managementul adecvării capitalului; 5) managementul pasivelor. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns.

268

97. Operaţii ale băncii sunt următoarele: 1) capitalizarea fondurilor; 2) finanţarea împrumuturilor; 3) constituirea depozitelor; 4) transformarea activelor; 5) plasarea resurselor. Precizaţi care dintre operaţiile enumerate constituie operaţia de

bază a băncii. 98. Pentru a-şi reface rezerva obligatorie la Banca Centrală, banca

are următoarele posibilităţi: 1) se împrumută pe piaţa interbancară; 2) vinde titluri pe care le deţine; 3) reevaluează rezervele bancare; 4) se împrumută la Banca Centrală; 5) reduce împrumuturile acordate. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 99. Se dau două bănci, X şi Y, care prezintă următoarele ele-

mente financiare:

Elementul financiar Banca X Banca Y Profit net 250 400 Valoarea activelor 5.500 9.500 Capital propriu 650 1.000

Determinaţi următorii indicatori pentru cele două bănci: rata rentabilităţii financiare (F); rata rentabilităţii economice (E); multipli-catorul capitalului (M). Pe baza rezultatelor, precizaţi care dintre variantele de răspuns exprimă raportul corect dintre indicatorii financiari, în cazul celor două bănci:

1) M(X) >M(Y), F(X)<F(Y); 2) E(X)<E(Y), F(X)>F(Y); 3) F(X)<F(Y), M(X)<M(Y); 4) E(X)>E(Y), M(X)>M(Y). 100. În cazul unei bănci în care activele sensibile la rata dobânzii

sunt mai mari decât pasivele sensibile la rata dobânzii, creşterea ratelor dobânzilor de piaţă determină scăderea profitului băncii.


269

101. Presupunem că o bancă dispune de active în valoare de 500 milioane lei, durata medie a activelor băncii fiind de 4 ani (adică durata timpului de viaţă a fluxului de plăţi este de 3 ani), şi de active în valoare de 450 milioane de lei, durata medie a pasivelor fiind de 2 ani. Dacă rata dobânzii creşte cu 4%, determinaţi care este valoarea modi-ficării activului net al băncii şi alegeţi varianta de răspuns:

1) – 25 milioane lei; 2) +16 milioane lei; 3) – 44 milioane lei; 4) –12 milioane lei. 102. Organizarea funcţiei de revizuire a creditelor, în cadrul

băncii, se realizează în următoarele alternative: 1) funcţie, ca departament de audit subordonat Comitetului

directorilor; 2) funcţie independentă depinzând de Comitetul directorilor; 3) funcţie, depinzând de şeful departamentului credite; 4) funcţie organizată sub forma Comitetului de revizie a creditelor; 5) funcţie, depinzând de şeful ofiţerilor de credite. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 103. Firma Z a câştigat 10 lei pe acţiune şi a plătit un dividend

de 6 lei pe acţiune, în ultimul an. Anul viitor, investitorul X se aşteaptă ca firma să obţină 17 lei

pe acţiune şi să continue plata aceleiaşi rate a dividendelor. Presupunem că acest investitor speră ca, la sfârşitul anului, acţiunea firmei să se vândă cu 132 lei.

Dacă rata rentabilităţii cerută de către investitor este de 12%, determinaţi care va fi preţul maxim pe care acesta este dispus să-l plătească şi alegeţi varianta corectă de răspuns:

1) 110,5 lei, 2) 145,75 lei; 3) 123,75 lei; 4) 134,50 lei.

104. O obligaţiune cu valoarea de 1.500 lei şi maturitatea de 8

ani are valoarea fixă a cuponului de 75 lei. Cuponul este plătit anual, prima dată la sfârşitul primului an al plasamentului, ultima oară în

270

momentul răscumpărării obligaţiunii. Rata de piaţă a dobânzii, presu-pusă constantă, este de 7,5%.

Determinaţi valoarea prezentă a titlului şi durata acestuia şi ale-geţi varianta corectă de răspuns:

1) 1.281 lei; 5,545 lei; 2) 1.345 lei; 5,545 lei; 3) 1.281 lei; 6,667 lei; 4) 1.345 lei; 6.667 lei. 105. Banca X prezintă următorul bilanţ sintetic: – mil. lei –

Activ Pasiv Active sensibile la rată 320 Pasive sensibile la rată 480 Active cu rată fixă 480 Pasive cu rată fixă 320 Total activ (AT) 800 Total pasiv (PT) 800

Durata medie a activelor băncii este de 4 ani, adică durata timpului de viaţă a fluxului de încasări este de 3 ani, iar durata medie a pasivelor este de 3 ani, capitalul băncii reprezentând 10% din active.

Să se determine gap-ul (g) şi durata (d) în cazul creşterii ratei dobânzii (Δrd) cu 3 puncte procentuale şi să se aleagă varianta corectă de răspuns:

1) g = – 3,7 milioane; d = – 31,2 milioane; 2) g = – 4,8 milioane; d = – 31,2 milioane; 3) g = – 3,7 milioane; d = – 29,6 milioane; 4) g = – 4,8 milioane; d = – 29,6 milioane. 106. Elementele principale ale cumpărării pe credit sunt: 1) durata contractului de credit; 2) mărimea împrumutului; 3) avansul sau plata iniţială; 4) costul cu rata dobânzii. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 107. Creditul ipotecar utilizează următoarele categorii de ipoteci,

considerate după natura lor financiară: a) ipoteca cumulativă; b) ipoteca cu anuitate;

271

c) ipoteca pe pensie; d) ipoteca cu capitalizare; e) ipoteca regresivă; f) ipoteca pe dobândă. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns: 1) b, c, d, f; 2) a, b, d, e; 3) c, d, e, f; 4) a, b, d, e. 108. Datoria publică necomercializabilă cuprinde următoarele

instrumente: 1) bonuri de trezorerie; 2) obligaţiuni; 3) bilete la ordin; 4) certificate de trezorerie. Alegeţi varianta corectă de răspuns. 109. O bancă colectează un depozit la termen suplimentar de

10.000 lei, plătind o dobândă de 5%, iar costurile de întreţinere a depozitului (ci) sunt de 50 de lei. Pentru a obţine profit, bancă utilizează depozitul pentru a acorda credite cu o dobândă de 10%.

Determinaţi profitul pe care îl obţine banca (p) în condiţiile în care rata rezervelor obligatorii este de 10% şi alegeţi varianta corectă de răspuns:

1) 450 lei; 2) 325 lei; 3) 350 lei; 4) 400 lei. 110. O bancă dispune de 2.700 lei depozite (D) şi 300 lei capital

(C), banca acordând ca împrumut pe 3 luni din totalul pasivelor, mai puţin rezervele obligatorii constituite, conform ratei riscului activelor (ra) de 6%, cu posibilitate de transfer, de prelungire (roll-over) în continuare a împrumutului. Rata lunară iniţială a dobânzii la împrumut (rli) este de 0,7%, însă pe 1 martie rata se modifică, datorită condiţiilor pieţei, la 0,85%. Depozitul este constituit la termen de 6 luni, cu prelungire, rata lunară iniţială a dobânzii la depozit (rld) fiind de 0,55%, însă pe 1 mai creşte cu 0,2 puncte procentuale.

272

Determinaţi cu câte puncte procentuale s-a modificat rata mar-ginală lunară a dobânzii la data de 30 septembrie comparativ cu 30 iunie şi alegeţi varianta corectă de răspuns:

1) – 0,51 puncte procentuale; 2) – 0,39 puncte procentuale; 3) – 0,26 puncte procentuale; 4) – 0,44 puncte procentuale.

111. Precizaţi prin care dintre mărimile statistice enumerate mai jos se măsoară riscul:

1) varianţă; 2) devianţă standard; 3) covarianţă; 4) coeficient de variaţie; 5) dispersie. 112. Riscul de lichiditate are următoarele caracteristici: 1) semnifică incapacitate băncii de a-şi reconstitui pasivele; 2) banca nu-şi poate efectua plăţile curente; 3) banca înregistrează pierderi rapide; 4) afectează direct capitalul băncii; 5) banca se protejează prin armonizarea scadenţelor activelor şi

pasivelor. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 113. Securizarea activelor băncii determină separarea, individua-

lizarea funcţiilor de creditare ale băncii, structura rezultată cuprinzând: 1) analiza creditului; 2) rambursarea creditului; 3) finanţarea împrumutului; 4) iniţierea creditului; 5) realizarea serviciilor aferente creditului. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 114. Derivativul are următoarele caracteristici: 1) se comercializează pe pieţe necotate; 2) reprezintă un contract între două părţi; 3) conferă un drept asupra unui activ fundamental; 4) este un angajament în afara bilanţului; 5) vizează un moment de timp viitor. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns.

273

115. Cu cât numărul activelor dependente identice din portofoliu creşte, riscul portofoliului descreşte, varianţa portofoliului devenind neglijabilă pentru un număr suficient de mare de active din portofoliu.

Precizaţi dacă afirmaţia este adevărată (A) sau falsă (F). 116. Riscul sistematic poate fi eliminat prin diversificare. Precizaţi dacă afirmaţia este adevărată (A) sau falsă (F) şi

explicaţi semnificaţia acestui risc. 117. Matricea de covarianţă, utilizată pentru analiza portofoliilor

multi-active, cuprinde n × n căsuţe, care conţin: 1) coeficienţi de varianţă; 2) covarianţe; 3) coeficienţi de corelaţie; 4) varianţe; 5) dispersii. Alegeţi varianta corectă de răspuns. 118. După destinaţia creditului se disting următoarele categorii. 1) credit neproductiv; 2) credit ipotecar; 3) credit amortizabil; 4) credit comercial. Alegeţi varianta corectă de răspuns. 119. Principiile de creditare sunt: a) planificarea creditelor; b) respectarea destinaţiei creditului; c) optimizarea portofoliului; d) garantarea creditelor; e) analiza şi evaluarea solicitantului de credit; f) rambursarea creditelor la scadenţă. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) b, c, e, f; 2) a, c, d, e; 3) a, b, d, f; 4) b, c, e, f.

274

120. În funcţie de performanţele clienţilor şi de natura serviciilor datoriei acestora, creditele se clasifică în următoarele categorii:

a) credite recuperabile; b) credite garantate; c) credite în observaţie; d) credite pierdute; e) credite profitabile; f) credite îndoielnice. Alegeţi varianta corectă de răspuns: 1) a, c, e; 2) b, d, e; 3) a, b, f; 4) c, d, f. 121. Fundamentarea teoretică a ratei dobânzii s-a exprimat prin

următoarele ipoteze: 1) ipoteza neoclasică; 2) ipoteza portofoliului; 3) ipoteza monetaristă; 4) ipoteza keynesiană. Precizaţi care este varianta incorectă de răspuns. 122. Coeficientul beta evidenţiază următoarele: 1) riscul sistematic al activelor; 2) indezirabilitatea activelor; 3) rentabilitatea estimată a activelor; 4) gradul de dispersie al activelor. Alegeţi varianta corectă de răspuns. 123. Modelul CAMP, pentru determinarea primei de risc, foloseşte

următoarele variabile de calcul: 1) venitul aşteptat pentru portofoliul de piaţă; 2) rata dobânzii la activele fără risc; 3) coeficientul beta; 4) rata rentabilităţii aşteptate; 5) factorul de ajustare. Precizaţi care variabilă nu este utilizată de modelul CAMP.

275

124. Fie activul A, cu următoarele caracteristici: venitul aşteptat de piaţă este 10%, rata dobânzii la activele fără risc este 2%, prima de risc pentru piaţă este 6%, beta = 2.

Să se determine prima de risc aşteptată şi alegeţi varianta corectă de răspuns:

1) 13%; 2) 14%; 3) 12%; 4) 12,5%; 5) 13,5%. 125. O firmă prezintă următoarele date: coeficientul beta la

titlului = 2; rata rentabilităţii unui titlu fără risc = 8%; rata rentabilităţii portofoliului pieţei = 12%.

Să se determine costul capitalurilor proprii ale firmei şi alegeţi varianta corectă de răspuns:

1) 12%; 2) 16%; 3) 14%; 4) 13%; 5) 15%.

RĂSPUNSURI

276

277

INDEX

Termenii prezentaţi în acest index se regăsesc în cele două cărţi apărute, în anul 2006, în Editura Fundaţiei România de Mâine, Moneda şi politicile monetare (I) şi Bănci şi credit (II). Pentru fiecare termen este specificată cartea (I sau/şi II) şi capitolele în care termenul este considerat de referinţă, adesea aceşti termeni fiind definiţi şi delimitaţi referenţial în cadrul capitolelor. Abatere medie pătratică, standard (II – 4, 8) Abordare actuarială (II – 8) Abordare VaR (II – 4, 8) Absorbţie internă (I – 10) Accept bancar (I – 8); (II – 2, 12) Accident de credit (II – 2) Achiziţie bancară (II – 12) Acoperirea deficitului bugetar (II – 11) Acoperirea riscului (II – 4) Acoperirea riscului de rată (II – 6) Acord de creditare (II – 7) Acord monetar internaţional (II – 11) Acreditiv (II – 1, 11, 12) Acreditiv documentar (I – 7) Activ (I – 1); (II – 8) Activ curent (II – 6) Activ financiar (I – 1, 5, 9); (II – 2, 6, 10) Activ financiar net (II – 6) Activ fix (II – 6) Activismul monedei (I – 10) Activitate extrabilanţieră (II – 2) Activitate semibancară (II – 12) Activ real (I – 1, 9) Actualizarea valorilor (II – 5)

Acţiune (I – 5); (II – 4, 6, 10) Acţiune ordinară (II – 6) Acţiune preferenţială (II – 6) Acumulare (I – 9) Acumulare de fonduri (II – 11) Administrarea creditului (II – 6, 7, 9, 10) Administrator special (II – 10) Agent principal (II – 2) Agenţie de titluri (II – 12) Agenţie guvernamentală (II – 10) Agregat al creditului (I – 11); (II – 3) Agregat al finanţării (I – 11) Agregat al îndatorării (I – 11) Agregat monetar (I – 3, 9, 11) Ajustarea creditelor (II – 7) Ajustare automată (I – 12) Ajustare monetară (I – 12) Ajustare pozitivă (I – 11) Alegerea portofoliului (II – 8) Alocarea capitalului (II – 8) Alocarea portofoliului (II – 7) Alocarea resurselor (II – 3, 5) Amortizarea împrumutului (II – 3, 5, 6, 11) Analiza creditului (II – 3, 7, 9) Analiza de sensibilitate (II – 8)

278

Analiza discriminativă (II – 4) Analiza duratei (II – 4, 5) Analiza economico-financiară (II – 3) Analiza financiară (I – 9) Analiza funcţională (I – 9) Analiza gap (II – 4, 5) Analiza gap-ului duratelor (II – 4) Analiza logit (II – 4) Analiza matricială (I – 9) Analiza monetară (I – 9) Analiza nefinanciară (II – 3) Analiza portofoliului (II – 3, 8) Analiza profitabilităţii (II – 12) Analiza riscului de credit (II – 3) Analiza scenariilor (II – 8) Andosare (II – 2) Angajament în afara bilanţului (II – 4) Angajarea împrumutului (II – 11) Angrenare financiară (I – 12) Anticipaţie monetară (I – 10) Anticipaţie raţională (II – 5, 10) Anticipaţie valutară (I – 10) Anuitate (II – 3, 5, 6, 10) Apreciere monetară (I – 2) Aprobarea creditului (II – 6, 7, 9) Aranjament bancar (II – 2) Aranjament de participare (II – 10) Aranjament de răscumpărare (II – 2) Aranjament internaţional (II – 11) Arbitraj (I – 5, 8); (II – 5, 11) Arbitraj al dobânzii (II – 11) Armonizare reglementativă (II – 9) Asigurarea împrumutului (II – 12) Asigurare privată (II – 10) Asigurare publică (II – 10) Asimetrie informaţională (I – 11); (II – 1, 4)

Asociaţia Internaţională de Dezvoltare, AID (II – 11) Automat bancar (I – 7) Autoritate monetară (I – 6); (II – 12) Avans (II – 9) Avans în cont curent (II – 1) Avans pe titluri (I – 8) Avantaj comparativ (II – 12) Avere, bogăţie (II – 8, 11) Avere negativă (II – 10) Avere netă (I – 9); (II – 9) Aversiune faţă de risc (I – 5); (II – 4, 8) Balanţa comercială (II – 11) Balanţa de plăţi (I – 10, 12); (II – 11) Balanţa fluxurilor monetare (I – 9) Balon speculativ (I – 10) Ban (I – 1) Banalizarea creditelor (I – 11) Banca Asiatică de Dezvoltare, BAD (II – 11) Banca Centrală (I – 5, 6); (II – 1) Banca Centrală Europeană (I – 5, 12) Banca de Dezvoltare Interamericană, BDIA (II – 11) Banca Europeană de Investiţii, BEI (II – 11) Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, BERD (II – 11) Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare, BIRD (II – 11) Banca Mondială (I – 12); (II – 11) Banca Reglementărilor Internaţionale, BRI (I – 12); (II – 11) Bancă (I – 5); (II – 1, 2, 12)

279

Bancă a băncilor (I – 6) Bancă afiliată (II – 12) Bancă a statului (I – 6) Bancă autonomă (II – 12) Bancă comercială (I – 5); (II – 1, 6, 9, 11) Bancă corespondentă (II – 1, 12) Bancă de afaceri (II – 1) Bancă de depozit (II – 1) Bancă de economii (II – 1, 10) Bancă de emisiune (I – 6) Bancă de investiţii (I – 5) Bancă de trezorerie (II – 1) Bancă individuală (II – 12) Bancă internaţională (II – 11) Bancă ipotecară (II – 1, 10) Bancă la domiciliu (I – 7) Bancă multinaţională (II – 4) Bancă offshore (I – 8) Bancă virtuală (II – 2) Bancher (II – 1) Bancnotă (I – 2) Bandă de timp (II – 4) Barieră a competiţiei ipotecare (II – 10) Barter (I – 7) Bază financiară de putere (II – 12) Baza monetară (I – 3, 6, 11) Bilanţ agregat (I – 9) Bilanţ bancar (II – 1, 2) Bilet de bancă (I – 1, 2) Bilet de trezorerie (II – 11) Bilet la ordin (I – 7, 8) Bilet la ordin negociabil (II – 2, 6) Bon de tezaur (I – 8) Bon de trezorerie (II – 1, 11) Bonitate (II – 3) Bonus (II – 9) Broker (I – 5, 8); (II – 11, 12) Buget public (II – 11) Buget public de funcţionare (II – 11)

Buget federal (I – 12) Bun de lux (II – 8) Bun necesar (II – 8) Bursă de valori (I – 5); (II – 11) Calculator financiar (II – 5) Camătă (II – 9) Cambie (I – 7); (II – 6) Canal de transmitere a politicii monetare (I – 11) Canalul bilanţier (I – 11) Canalul creditului (I – 11) Canalul preţului activelor (I – 11) Canalul ratei dobânzii (I – 11) Cantitate de monedă (I – 3) Cap (II – 4) Capacitatea clientului (II – 9) Capacitate de economisire (II – 3) Capacitate de finanţare (I – 4) Capacitate financiară (II – 12) Capital (II – 5) Capital de compoziţie (II – 12) Capital economic (II – 8) Capital împrumutat (II – 5) Capital propriu al băncii (II – 1, 2, 6) Capital social (II – 1) Capitalul clientului (II – 9) Caracteristică a creditului (II – 3, 7) Caracteristică a monedei (I – 1) Caracterul clientului (II – 9) Card (I – 1, 2, 7); (II – 12) Card de credit (II – 2) Card de debit (II – 2) Careul magic (I – 11) Casă de amanet (II – 9) Casă de clearing (II – 11) Casă de compensare (I – 7, 8) Casă de economii (II – 12 ) Casă de scont (I – 8) Casă, societate de construcţii (II – 10)

280

Cauzalitate inversă (I – 11) Cădere scurtă, bruscă aşteptată (II – 8) Cec (I – 7) Cei 5 C (II – 9) Centralizarea serviciilor de credit (II – 9) Centru financiar (II – 2) Centru financiar internaţional (II – 11) Centru teritorial (II – 9) Centru valutar (I – 6) Cerere agregată (I – 10, 11) Cerere de credit (II – 3, 5, 9) Cerere de monedă (I – 3, 9, 10) Cerere financiară (II – 10) Certificat bancar (I – 8) Certificat de depozit (I – 8); (II – 1, 2) Certificat de trezorerie (II – 11) Cheltuială angajată (II – 6) Cheltuială bugetară (II – 10) Ciclitatea cererii de locuinţe (II – 10) Ciclu de afaceri (II – 7) Ciclu de viaţă (I – 11) Ciclu dezvoltării (II – 4) Ciclu real al afacerii (I – 11) Ciclu vicios al evoluţiei (II – 10) Ciclu virtuos al evoluţiei (II – 10) Circuit al capitalului real (II – 3) Circuit al monedei (I – 1) Circuit de plăţi (I – 7) Circuit financiar (I – 2, 4) Circuit monetar (I – 2, 4) Circulaţie monetară (I – 2) Clasă de credite (II – 7) Clasă temporală (II – 4) Clasicism monetar (I – 10) Clasificarea creditelor (II – 3) Clauză de plată (II – 11) Clauză valutară (II – 11)

Clearing (I – 7) Coada distribuţiei (II – 8) Coeficient beta (II – 8) Coeficient de corelaţie (II – 8) Coeficient de variaţie (II – 8) Coeficient de lichiditate (I – 6) Coeficient de multiplicare al ratei (II – 5) Coeficientul numerarului (I – 6) Colateral (II – 2, 4, 6, 7, 9) Colectarea creditului (II – 9) Colectare problematică (II – 9) Colectare rutinieră (II – 9) Collar (II – 4) Comerţ multilateral (II – 11) Comision bancar (II – 2) Companie de investiţii (I – 1, 5) Compensare bancară (I – 6, 7); (II – 4) Compensare multilaterală (I – 7) Competitivitate bancară (II – 12) Competiţie bancară (II – 9) Comportamentul investitorului (II – 8) Compunerea valorilor (II – 5) Concepţie distributivă (I – 10) Concepţie managerială (II – 12) Concurenţă perfectă (II – 1) Configuraţie reglementativă (II – 12) Consemnarea creditului (II – 3) Consiliul Monetar (I – 12) Consolidarea datoriei (II – 11) Consorţiu bancar (II – 11, 12) Construcţie de locuinţe (II – 10) Consultanţă financiară (II – 12) Consum prezent, curent (II – 5, 8) Consum viitor (II – 5, 8) Contabilitatea fluxurilor (I – 9) Cont bancar (II – 2) Cont curent (I – 1, 5, 10)

281

Cont curent al balanţei de plăţi (II – 11) Cont de acumulare (I – 9) Cont de capital (I – 9, 12) Cont de capital al balanţei de plăţi (II – 11) Cont de compensare (II – 5) Cont de depozit impus, cerut (II – 6) Cont de impozite şi împrumuturi (II – 11) Cont de venit, de rezultat (I – 9) Cont financiar (I – 9) Cont financiar al balanţei de plăţi (II – 11) Contingentarea creditului (I – 11) Cont operabil prin cec (II – 2) Contract anticipat (II – 11) Contract comercial internaţional (II – 11) Contract de acoperire de tip culoar (II – 6) Contract de credit (II – 7) Contract de vânzare condiţionată (II – 6) Contract forward (II – 2) Contract futures (II – 2) Contract la termen (II – 6, 11) Contracţie monetară (I – 11) Contrapartidă (I – 3, 8) Contrapartidele masei monetare (I – 3) Control al pierderilor din credite (II – 7) Control direct al creditului (I – 11) Controlul creditului (I – 11) Controlul cursului (I – 12) Control valutar (II – 11) Contul T (II – 2) Convenţionalism monetar (I – 10) Conversia fondurilor (II – 1) Conversia împrumutului (II – 11)

Convertibilitate (I – 12) Convertibilitatea titlului (II – 6) Convertibilitate monetară (I – 2) Cooperativă de credit (I – 5); (II – 1, 6, 9, 10, 12) Corporaţia Financiară Internaţională (II – 11) Cost al băncii (II – 4) Cost cu dobânzile (II – 9) Cost de administrare (II – 9, 10) Cost de funcţionare (II – 1) Cost de oportunitate (II – 1) Cost de tranzacţie (I – 5); (II – 8) Cost explicit (II – 1) Cost implicit (II – 1, 6) Cost marginal al creditului (II – 5) Costul capitalului (II – 8) Costul creditului (II – 9) Costul finanţării împrumutului (II – 6) Costul împrumutului (II – 11) Costul locuinţei (II – 10) Cotaţie (I – 8) Cotă contributivă la FMI (II – 11) Covarianţă (II – 4, 8) Creanţă (I – 4, 9) Creanţă externă (II – 11) Creanţe nete (I – 9) Creaţie monetară (I – 3, 9, 11); (II – 3) Credibilitate (II – 3) Credit (I – 5, 11); (II – 1) Credit amortizabil (II – 3) Creditare internaţională (II – 11) Credit asociativ (II – 10) Credit bancar (I – 4); (II – 2, 3, 6, 10) Credit comercial (II – 6, 7, 10, 11) Credit compus cu plata în rate (II – 9) Credit consumator (II – 3)

282

Credit cu amănuntul, retail (II – 9, 10) Credit cu ridicata (II – 10) Credit cu plata în rate (II – 9) Credit cu plata unică (II – 9) Credit de acceptare (II – 6) Credit de afaceri (II – 6, 10) Credit de consum (II – 1, 3, 7, 9, 10) Credit de cont curent (II – 11) Credit de exploatare (II – 6) Credit de export (II – 11) Credit de licitaţie (I – 8) Credit denunţabil (II – 3) Credit de trezorerie (II – 1) Credit direct (II – 9) Credit fără termen (II – 3) Credit financiar (II – 11) Credit furnizor (II – 11) Credit guvernamental (I – 6) Credit indirect (II – 9) Credit interbancar (II – 1) Credit interguvernamental (II – 11) Credit intern (I – 11) Credit internaţional (II – 11) Credit ipotecar (II – 1, 3, 7, 10) Credit în avans (II – 9) Credit la termen (II – 3, 6) Credit locativ (II – 10) Credit lombard (I – 8) Credit neamortizabil (II – 3) Credit nedenunţabil (II – 3) Credit neperformant (II – 3) Credit neproductiv (II – 3) Creditor net (II – 5) Credit overnight (I – 8) Credit pe gaj (I – 6) Credit pentru construcţia de locuinţe (II – 10) Credit pentru cumpărarea de locuinţe (II – 10)

Credit pentru investiţii (II – 6) Credit pentru tranzacţii internaţionale (II – 11) Credit personal (II – 3) Credit pe termen lung (II – 3, 6) Credit pe termen scurt (II – 3, 6) Credit prin card (II – 9) Credit problematic (II – 7) Credit productiv (II – 3) Credit public, guvernamental (II – 11) Credit real (II – 3) Credit reînnoibil (I – 8); (II – 6, 9) Credit restant (II – 3, 7) Credit simplu cu plata în rate (II – 9) Credit standard (I – 8) Credit vânzător (II – 3) Criteriu de convergenţă (I – 12) Criteriu medie – variaţie (II – 8) Criza datoriei externe (II – 11) Cumpărare în rate (II – 10) Cupon (II – 5, 11) Cupon al titlului (II – 6) Cupon transferabil (II – 4) Cupon variabil (II – 11) Curba cererii de credit (II – 3, 5) Curba cererii de depozite (II – 1) Curba costului marginal (II – 1) Curba ofertei de credit (II – 3, 5) Curba ofertei de împrumuturi (II – 1) Curba randamentelor (II – 4, 5) Curba ratelor dobânzii (II – 5) Curba venitului marginal (II – 1) Curs de echilibru (I – 12) Curs de schimb real (I – 2) Curs forward (I – 8) Curs valutar, de schimb (I – 2, 6, 8, 10, 12); (II – 11) Curs valutar fix (I – 12); (II – 11) Curs valutar flotant (I – 12)

283

Curs valutar forţat (I – 12) Curs valutar legal (I – 12) Curs valutar liber (I – 12) Curs valutar pivot (I – 12) Curs valutar variabil (II – 11) Cvasidepozit (II – 12) Cvasimonedă (I – 3) Data valutei (I – 8) Datorie (I – 9, 11) Datorie directă globală (II – 11) Datorie externă (II – 11) Datorie financiară (II – 6, 10) Datorie internaţională (I – 12) Datorie publică (II – 11) Datorie publică de bază (II – 11) Datorie publică de garantare (II – 11) Datorie publică externă (II – 11) Datorie publică flotantă (II – 11) Datorie publică internă (II – 11) Datorie suverană (II – 4) Datorie totală (II – 2) Dealer (I – 8); (II – 6) Debitor net (II – 5) Decizie de portofoliu (II – 8) Decizie publică (II – 11) Deconexiune evolutivă (II – 5) Decontare (I – 7) Decontare în timp real (I – 7) Decontare pe bază brută (I – 7) Decontare pe bază netă (I – 7) Deducere fiscală (II – 7) Defiscalizare (II – 11) Dematerializarea monedei (I – 1) Denominare (II – 5) Depozit (I – 5); (II – 3, 12) Depozit bancar (II – 1, 4, 10) Depozit de economii (II – 1, 2) Depozit interbancar (II – 2) Depozit la termen (II – 1, 2) Depozit la vedere (II – 1)

Depozit participativ (II – 1) Depozit tranzacţionabil (II – 1) Depreciere monetară (I – 2, 8, 12) Depreciere nominală (II – 5) Dereglementare bancară (I – 6); (II – 9, 12) Derivativ (I – 4, 5, 8); (II – 4) Derivativ financiar (I – 5) Descentralizare administrativă (II – 11) Deschidere financiară (I – 12) Determinant al portofoliului (II – 8) Devalorizare monetară (I – 8, 12) Devalorizare competitivă (I – 12) Devianţă, abatere standard (II – 4, 8) Deviză (I – 12) Dezechilibru fundamental (I – 12) Dezechilibru monetar (I – 9) Dezintermediere (I – 6); (II – 2, 3) Diferenţialul dobânzii (I – 8); (II – 9, 12) Dirijarea fondurilor (II – 11) Disciplină financiară (I – 12) Discount (I – 8); (II – 5, 6, 9, 11) Discrepanţa poziţiilor (II – 4) Dispersie (II – 8) Distribuţie beta (II – 8) Distribuţie de probabilitate (II – 8) Distribuţie normală (II – 4, 8) Distribuţie normală multiplă (II – 8) Distrugerea monedei ( I – 2, 6, 11) Diversificarea activelor (II – 4) Diversificarea portofolilui (I – 5); (II – 1, 2, 4, 5, 7, 8, 10) Diversificarea riscurilor (II – 12) Dividend (I – 5) Dobândă (I – 5); (II – 3, 5, 10)

284

Dobândă bonificată, plătită, pasivă (II – 1, 2, 5) Dobândă compusă (II – 5, 9) Dobândă pe bază zilnică (II – 9) Dobândă percepută, activă (II – 1, 2, 5) Dobândă simplă (II – 5, 9) Dominanţă (II – 8) Dosar de credit (II – 7, 9) Drept real (II – 10) Drepturi Speciale de Tragere, DST (I – 12); (II – 11) Durata creditului, împrumutului (II – 9, 11) Durata economică a activului (II – 6) Durată (II – 1, 2, 4, 5) Ecart (I – 11) Echilibru financiar (I – 3) Echilibru monetar (I – 3, 9, 10) Echilibrul ofertei şi cererii de credite (II – 5) Echipă de reabilitare (II – 7) Echivalent cert (II – 8) Economia ofertei (I – 10) Economie a îndatorării (I – 4) Economie a pieţelor (I – 4) Economie de scară (II – 1) Economie monetară (I – 1, 2) Economie naturală (I – 2) Economisire (I – 4, 9); (II – 3, 8) Ecuaţia Cambridge (I – 9, 10) Ecuaţia schimbului (I – 9, 10) Efect advers (II – 5) Efect al datoriei externe (II – 11) Efect de antrenare (I – 11) Efect de comerţ (II – 3) Efect de contagiune (I – 12) Efect de domino (II – 4) Efect de inflaţie (II – 5)

Efect de lichiditate (I – 11); (II – 5) Efect de preţ (I – 11) Efect de propagare (I – 12) Efect de venit (II – 5) Efect de volum (I – 11) Efect distributiv (II – 11) Efect rezidual (II – 11) Efectul levierului financiar (II – 1, 3) Eficienţă bancară (II – 12) Egalitatea fundamentală a bilanţului (II – 2) Elasticitate (II – 8, 10) Elasticitatea creaţiei monetare (I – 10) Element al politicii de credit (II – 7) Emisiune a împrumutului (II – 11) Emisiune de titluri (II – 11) Emisiune monetară (I – 6) Estimaţie probabilă (II – 8) Etalon al plăţilor (I – 2) Etalon al valorii (I – 2) Etalon aur (I – 2, 12) Etalon aur devize (I – 2, 12) Etalon aur dolar (I – 2, 12) Etalon marfă (I – 1, 2) Etalon monetar (I – 1, 2) Etalon putere de cumpărare (I – 1, 2, 12) Etalon valutar mondial (I – 12) Eurocredit (II – 11) Eurodeviză (II – 12) Euroobligaţiune (II – 6, 11) Europiaţă (I – 12) Eurovalută (I – 8); (II – 2) Evaluarea creditului (II – 4) Evaluarea fondurilor (II – 11) Evaluarea împrumutului (II – 6, 7) Evaluarea riscurilor (II – 4, 12) Evaluarea titlurilor (II – 11)

285

Evaluare prin arbitraj (II – 8) Evoluţia ciclică a datoriei (II – 11) Expansiune bancară (II – 12) Expansiune monetară (I – 11) Export net (I – 11) Expunere la risc (II – 2, 5) Expunere la riscul de credit (II – 3) Expunere netă (II – 4) Expunere reziduală (II – 4) Extensiune financiară (I – 12) Externalitate (I – 12) Extindere bancară (II – 12) Facilitate bancară (II – 3, 6, 12) Facilitate bancară electronică (II – 2) Facilitate de cont curent (II – 6) Facilitate garantată de rata interbancară (II – 6) Factor de ajustare a riscului (II – 8) Factor limitativ al datoriei (II – 11) Faliment bancar (I – 6); (II – 1, 2) Favorabilitatea cursului (I – 11) Fază a ciclului de afaceri (II – 7) Fermitatea scadenţei (II – 3) Filială (II – 9, 12) Finanţarea capitalului (II – 12) Finanţarea economiei (I – 4, 5); (II – 3) Finanţarea împrumutului (II – 6) Finanţarea serviciilor publice (II – 11) Finanţarea statului (II – 11) Finanţare corporatistă (II – 12) Finanţare creativă (II – 10) Finanţare directă (I – 4); (II – 1) Finanţare indirectă (I – 4); (II – 1) Finanţare internaţională (II – 11) Finanţare locală (II – 11)

Finanţare locativă (II – 10) Finanţare nerambursabilă (II – 11) Finanţare pe proiecte (II – 11) Finanţare privată indirectă (II – 6) Finanţare publică (II – 6, 11) Finanţare publică indirectă (II – 6) Finanţare rambursabilă directă (II – 11) Fixitate ajustabilă (I – 12) Fixitate rigidă (I – 12) Fllor (II – 4) Flotaţia, flotarea monedelor (II – 11) Flotaţie administrată (I – 12) Flotaţie pură (I – 11, 12) Fluctuaţie agregată (I – 11) Fluctuaţie generalizată (I – 12) Flux de lichidităţi (II – 3, 5, 8) Flux financiar (I – 2, 4, 9) Flux financiar primar (I – 4) Flux financiar secundar (I – 4) Flux financiar transfrontalier (I – 12) Flux internaţional de lichidităţi (II – 11) Flux monetar (I – 1, 4) Fond de pensii (I – 5); (II – 10) Fond de plasament (II – 1) Fond de rezervă (II – 1) Fond de acoperire, hedge (I – 5) Fond managerial (II – 12) Fond mutual (I – 5); (II – 10, 11, 12) Fondul African de Dezvoltare, FAD (II – 11) Fondul European de Investiţii, FEI (II – 11) Fondul Monetar Internaţional, FMI (I – 12); (II – 11) Fonduri atrase, împrumutate (II – 6)

286

Formator de piaţă (I – 8) Formă a creditului (II – 3) Forward (II – 4, 11) Forward de rată a dobânzii (II – 4, 5, 6) Franciză (II – 12) Funcţia de emisiune (II – 3) Funcţia de mobilizare (II – 3) Funcţia de reflectare şi stimulare (II – 3) Funcţie a băncii (II – 1) Funcţie a Băncii Centrale (I – 6) Funcţie a creditului (II – 3) Funcţie a monedei (I – 1) Funcţie de discriminare (II – 4) Funcţie de susţinere a creditării (II – 7) Fundamental (II – 4) Future (II – 4, 11) Future de rată a dobânzii (I – 8); (II – 5, 6) Fuziune bancară (II – 1, 12) Gaj (II – 3, 6) Gap (II – 1, 2, 4, 7) Gap al duratei (II – 4) Gap al lichidităţii (II – 4) Gap cumulativ (II – 4) Gap negativ (II – 4) Gap pozitiv (II – 4) Gap secvenţial (II – 4) Garantarea împrumutului (II – 2) Garanţie (II – 3 Garanţie de titluri şi datorii (II – 12) Garanţie reală (II – 10) Gestiunea datoriei (II – 11) Gestiunea marjei dobânzii (II – 10) Gestiunea pierderilor din credite (II – 7) Gestiunea riscurilor (II – 2)

Ghid de analiză (II – 9) Gir (I – 7) Girant (II – 9) Globalizare financiară (I – 12); (II – 5) Globalizare instituţională (II – 11) Grad de acoperire a datoriei prin export (II – 11) Grad de incertitudine (II – 8) Grad de îndatorare (II – 11) Grup de afinitate (II – 9) Grup de interese, keiretsu (II – 2) Hazard moral (II – 1, 2, 4) Hârtie-monedă (I – 1) Hedging (II – 4, 5) Holding bancar (II – 9, 10, 12) Holding multibanc (II – 12) Holding unibanc (II – 12) Impozitare (II – 11) Impozit pe dobândă (II – 11) Imunizare (II – 4) Incasso (I – 7); (II – 1, 11) Incapacitate de plată (II – 6, 9, 10) Independenţa Băncii Centrale (I – 6, 12) Indicator absolut al datoriei (II – 11) Indicator relativ al datoriei (II – 11) Indicator, criteriu de convergenţă (I – 12) Indicator de performanţă (II – 3) Indicator de structură (II – 3) Indicator monetar (I – 9, 11) Indivizibilitatea ipotecii (II – 10) Industrie financiară (II – 12) Inflaţie (I – 1, 3, 10); (II – 10) Informaţie asimetrică (II – 2) Inginerie financiară (II – 2)

287

Inovaţie financiară (II – 2) Insolvabilitate (II – 4) Instabilitate poilitică (II – 4) Instituţie contractuală pentru locuinţe (II – 10) Instituţie de credit (I – 5); (II – 1) Instituţie de depozit (I – 5); (II – 1) Instituţie de economisire (I – 5); (II – 1) Instituţie financiară (I – 4, 9) Instituţie financiară internaţională (II – 11) Instituţie financiară nonbancară (I – 5); (II – 10, 12) Instituţie financiară regională (II – 11) Instrument contingent (II – 4) Instrument de cont (II – 4) Instrument de control (II – 12) Instrument de credit (II – 3) Instrument de debit (II – 2) Instrument de finanţare (I – 4) Instrument de plată (I – 7) Instrument de politică monetară (I – 11) Instrument derivat (I – 8) Instrument de schimb (I – 1) Instrument financiar (I – 5); (II – 2) Instrument negociabil (I – 8) Integrare financiară (I – 12) Integrare monetară (I – 12) Intensitate financiară (I – 12) Intermediar al schimburilor (I – 1) Intermediere financiară (I – 4, 5); (II – 1, 3) Internaţionalizare bancară (II – 12) Intervenţie a Băncii Centrale (I – 8) Intervenţie directă (I – 11) Intervenţie indirectă (I – 11) Intervenţionism al statului (II – 11) Intrare iniţială pe piaţă (II – 12)

Investitor individual (II – 11) Investitor instituţional (I – 12); (II – 10) Investitor străin, extern (II – 11) Investiţie (I – 4, 9); (II – 3, 8) Investiţie de portofoliu (II – 11) Investiţie directă (II – 11) Investiţie financiară (I – 9); (II – 10, 12) Investiţie la vedere (II – 4) Ipotecare bancară (II – 12) Ipotecă (I – 5); (II – 1, 10) Ipotecă convenţională (II – 10) Ipotecă cu anuitate (II – 10) Ipotecă cu anuitate inversă (II – 10) Ipotecă cu balon de plăţi (II – 10) Ipotecă cu plata graduală (II – 10) Ipotecă cu rată ajustabilă (II – 2, 10) Ipotecă cu rata renegociabilă (II – 10) Ipotecă flexibilă (II – 10) Ipotecă garantată prin asigurare (II – 10) Ipotecă imobiliară (II – 10) Ipotecă pe activ (II – 6) Ipotecă pe dobândă (II – 10) Ipotecă pe pensie (II – 10) Ipotecă recuperabilă (II – 10) Investiţie financiară (I – 4) Împrumut (I – 5, 9); (II – 8, 12) Împrumut bancar angajat (II – 2) Împrumut cu recurs (II – 9) Împrumut de legătură (II – 10) Împrumut de lungă durată (II – 10) Împrumut garantat (II – 9) Împrumut garantat direct (II – 9) Împrumut garantat indirect (II – 9) Împrumut ipotecar (II – 10) Împrumut negarantat (II – 9) Împrumut obligatar (II – 3, 6) Împrumut pe creanţe (II – 6)

288

Împrumut pe gaj (II – 1) Împrumut pe termen lung (II – 11) Împrumut pe titluri (II – 5) Împrumut public (II – 11) Împrumut public direct (II – 11) Împrumut public garantat (II – 11) Împrumut real (II – 1) Încadrare în reglementări (II – 10) Încorporarea riscului (II – 8) Joint-venture (II – 12) Keynesieni (I – 11) Keynesism monetar (I – 10) Leasing (I – 5); (II – 6, 7, 12) Legalism monetar (I – 10) Legea circulaţiei monetare (I – 2) Legea lui Gresham (I – 2) Leu (I – 1) Liberalism clasic (I – 10) Liberalism neoclasic (I – 10) Lichidarea companiei (II – 7) Lichiditate (I – 1, 9, 10, 11); (II – 1, 5, 8) Lichiditatea activelor (II – 2) Lichiditatea titlului (II – 11) Lichiditate bancară (I – 3, 6) Lichiditate internaţională (I – 12) Licitaţie (II – 11) Limitarea creditelor (II – 4) Limitarea riscului (II – 7) Linia pieţei de capital (II – 8) Linie de credit (II – 2, 6, 7, 12) Linie de credit reînnoibil (II – 9) Linie de produs (II – 12) Locuinţă închiriată (II – 10) Locuinţă personală (II – 10) Locuinţă socială (II – 10) Lombardare (II – 1) Managementul activelor (II – 2)

Managementul adecvării capitalului (II – 2) Managementul activelor şi pasivelor (II – 4) Managementul băncii (II – 1, 2) Managementul creditării (II – 7) Managementul fondurilor (II – 8) Managementul lichidităţii (II) Managementul pasivelor (II – 2) Managementul riscului ratei dobânzii (II – 4) Managementul riscurilor (II – 4) Managementul tradiţional al riscurilor (II – 4) Managementul tranzacţiei (II – 2) Marginalism monetar (I – 10) Marja de fluctuaţie (I – 12) Marja dobânzii (II – 5, 10) Marja dobânzii nete (II – 1) Marja profitului (II – 6, 10) Marxism (I – 10) Masă monetară (I – 3, 6) Masă monetară lărgită (I – 3) Masă monetară restrânsă (I – 3) MasterCard (II – 2) Maşină automată de numerar, ATM (II – 2) Matricea de covarianţă (II – 8) Matricea de tranziţie (II – 8) Matricea finanţării (I – 9) Matricea fluxurilor (I – 9) Matricea riscurilor (II – 8) Maturitate (I – 5); (II – 4) Măsură a valorii (I – 1) Mecanism al finanţării publice (II – 11) Mecanism de finanţare (I – 4) Mecanism de transmitere (I – 9, 10); (II – 5) Mercantilism (I – 10) Metalism monetar (I – 10) Metoda calitativă (II – 4)

289

Metoda cantitativă (II – 4, 8) Metoda coeficienţilor contabili (II – 8) Metoda echivalentului cert (II – 8) Metoda Monte-Carlo (II – 8) Metoda preluării directe (II – 7) Metoda punctelor şa (II – 8) Metoda rezervei (II – 7) Metoda strategiei pure (II – 8) Migraţia capitalurilor (II – 8) Mijloc de decontare (I – 7) Mijloc de deţinere a averii (I – 3, 4) Mijloc de economisire (I – 5) Mijloc de plată (I – 5, 7, 9); (II – 11) Mijlocitor de servicii speciale (II – 4) Mişcare de capital (I – 12) Mobil al cererii de monedă (I – 10) Modalitate de plată (I – 7) Modelare monetară (I – 9) Model al intermedierii financiare (II – 10) Model al pieţelor financiare (II – 10) Model CAPM (II – 8) Model convertiv parametrizat (I – 9) Model CreditMatrics (II – 8) Model CreditPortofolioView (II – 8) Model CreditRisc (II – 8) Model de finanţare locativă (II – 10) Model de programare financiară (I – 9) Model econometric (II – 8, 9) Model economic (I – 9) Model explicativ (II – 4) Model matematic (I – 9) Model matricial (I – 9)

Model monetarist (I – 9) Model multiecuaţional (I – 9) Model operaţional-empiric (I – 9) Model PortofolioManager (II – 8) Model PortofolioRiskTracker (II – 8) Modelul IS-LM (I – 9, 10) Modelul reformulat al schimbului (I – 9) Modelul soldurilor monetare (I – 10) Modelul tranzacţiilor (I – 9, 10) Model uniecuaţional (I – 9) Model unifactorial (II – 8) Moment al dispersiei, distribuţiei (II – 4, 8) Monedă (I – 1, 2); (II – 1, 3) Monedă activă (I – 9) Monedă bancară (I – 1); (II – 12) Monedă centrală (I – 2, 3, 5, 11); (II – 1) Monedă convertibilă (I – 1) Monedă cu valoare integrală (I – 1, 2) Monedă divizionară (I – 1) Monedă electronică (I – 1, 7) Monedă fiduciară (I – 1, 2, 7) Monedă financiară (I – 4) Monedă fracţionară (I – 1) Monedă-hârtie (I – 1) Monedă imaterială (I – 1) Monedă inactivă (I – 9) Monedă internaţională (II – 11) Monedă legală (I – 1) Monedă marfă (I – 1) Monedă materială (I – 1) Monedă metalică (I – 1) Monedă primară (I – 3) Monedă scripturală, de cont (I – 1, 7); (II – 3) Monedă semn (I – 1)

290

Monetarism (I – 10) Monetarism global (I – 10) Monetarişti (I – 11) Monetă (I – 1) Monetizarea schimbului (I – 1, 2) Monitorizarea creditelor (II – 7) Monometalism aur Monometalism aur-devize Monopol bancar (II – 1) Moralitate bancară (II – 2) Multiplicator monetar (I – 3, 6, 10, 11) Multiplicator negativ (I – 11) Multiplicatorul capitalului (II – 2) Multiplicatorul creditului (II – 3) Multiplicatorul depozitelor (I – 6) Mutaţie reglementativă (II – 12) Mutaţie structurală (II – 12) Negocierea creditului (II – 9) Nominalism monetar (I – 10) Neoclasicism monetar (I – 10) Neokeynesism monetar (I – 10) Neoliberalism (I – 10) Neutralitate monetară (I – 10) Nevoie de finanţare (I – 4) Nişă (II – 5, 12) Nominalism monetar (I – 10) Norma Cooke (I – 6) Norme prudenţiale (I – 6) Numerar (I – 6, 7); (II – 2, 9, 10) Numerar digital (I – 6) Obiectiv al Băncii Centrale (I – 6) Obiectiv al politicii monetare (I – 10, 11) Obiectiv cantitativ (I – 11) Obiective concurente (I – 11) Obiective conflictuale (I – 11) Obiectiv final (I – 11) Obiectiv intermediar (I – 11) Obiectiv operaţional (I – 11)

Obligaţie externă (II – 11) Obligaţiune (I – 5); (II – 3, 4, 5, 6) Obligaţiune consolidată (II – 5) Obligaţiune cu cupon (II – 5) Obligaţiune cu discount (II – 5) Obligaţiune impură (II – 4) Obligaţiune ipotecară (II – 10) Obligaţiune municipală (I – 5); (II – 11) Obligaţiune pentru economisire (II – 11) Oferta agregată (I – 10, 11) Oferta de credite (II – 3) Oferta de împrumuturi (II – 5) Oferta de monedă (I – 3, 9, 10) Oficiu bancar (II – 12) Ofiţer, consilier, de credit (II – 2, 5, 7) Omogenitatea contractului (II – 4) Operaţia de bază a băncii (II – 2) Operaţie asociată creditului (II – 9) Operaţie bancară (II – 1, 12) Operaţie cambială (II – 1) Operaţie de comision (II – 1) Operaţie de creditare (II – 7) Operaţie de finanţare (II – 11) Operaţie de mandat (II – 1) Operaţie de report (II – 1) Operaţie financiară (I – 4, 5) Operaţie în alb (I – 8) Operaţie pe piaţă (I – 6, 8) Operaţie valutară (II – 11) Optimizarea structurii acivelor (II – 1) Opţiune (II – 2, 4, 11) Opţiune organizatorică (II – 12) Opţiune pe rată a dobânzii (I – 8); (II – 5, 6) Ordin de plată (I – 7); (II – 3, 11) Ordonarea portofoliului (II – 7) Organism, instituţie de creditare (II – 9)

291

Organism, instituţie, guvernamental (II – 11) Organizarea funcţiilor creditului (II – 9, 10) Organizarea managementului riscurilor (II – 4) Pachet de împrumuturi (II – 9) Paradigmă (I – 10) Paritate (I – 1, 2, 10, 12) Paritatea puterii de cumpărare (I – 12) Paritate de curs (I – 12) Paritate metalică (I – 1, 2) Paritate monetară (I – 2); (II – 11) Paritate neacoperită a dobânzii (II – 5) Paritate valutară (I – 2) Participaţie (I – 5) Pasiv bancar (II – 2) Patrimoniu (I – 5) Pensiune (I – 8) Penurie de lichiditate (I – 6) Piaţa bear (II – 11) Piaţa bull (II – 11) Piaţa creditelor (II – 5) Piaţa creditului ipotecar (II – 10) Piaţa de capital (I – 4, 5, 8); (II – 11) Piaţa de consum (II – 9) Piaţa derivatelor (I – 8) Piaţa descentralizată Piaţa deschisă (I – 6, 11); (II – 5) Piaţa eficientă (I – 5) Piaţa emergentă (I – 12) Piaţa eurovalutelor (II – 4, 5) Piaţa financiară (I – 4) Piaţa financiară a derivativelor (I – 12) Piaţa financiară internaţională (II – 11) Piaţa forward (I – 8) Piaţa imobiliară (II – 10)

Piaţa interbancară (I – 4, 5, 8); (II – 4) Piaţa ipotecară (I – 5); (II – 10) Piaţa ipotecară secundară (II – 10) Piaţa monetară (I – 4, 5, 8, 10); (II – 5, 12) Piaţa monetară deschisă (I – 8) Piaţa necotată, descentralizată, OTC (I – 8); (II – 4) Piaţa offshore (I – 5) Piaţa primară (I – 4, 5) Piaţa secundară (I – 4, 5) Piaţa spot (I – 8); (II – 4) Piaţa spread (I – 8) Piaţa titlurilor de creanţă (I – 5, 8) Piaţa unică europeană (I – 12) Piaţa valutară (I – 8); (II – 11) Piaţa valutară internaţională (II – 11) Piaţa valutară la termen (II – 11) Piaţa valutară necotată (II – 11) Pierdere aşteptată (II – 8) Pierdere din credite (II – 7) Pierdere din neplăţi (II – 8) Pierdere neprevăzută (II – 8) Pierdere potenţială din credite (II – 7) Plafonarea creditelor (I – 11) Plafonarea datoriei publice (II – 11) Plafonarea ratei dobânzii (II – 2, 6) Plan de amortizare a împrumutului (II – 6) Plan de asigurare pe viaţă (II – 10) Plan de economisire (II – 10) Planificarea creditelor (II – 7) Planificare financiară (II – 10) Plan personal de pensii (II – 10) Plasament (I – 4) Plasament internaţional de titluri (II – 11) Plata electronică (I – 7); (II – 2) Plata internaţională (II – 11)

292

Plata în numerar (I – 7) Plata în rate (II – 5) Plata în timp real (II – 4) Plata în valoare brută (II – 4) Plata în valoare netă (II – 4) Plata prin marfă (I – 7) Politica bugetară (I – 11) Politica comercială (I – 11) Politica de creditare (II – 7, 9) Politica economică (I – 11) Politica expansionistă (I – 12) Politica fiscală (II – 10, 11) Politica formală de creditare (II – 7) Politica inflaţionistă (I – 12) Politica monetară (I – 3, 6, 10, 11); (II – 10) Politica ocupării (I – 11) Politica preţurilor (I – 11) Politica restrictivă (I – 12) Politica valutară (I – 6) Politica veniturilor (I – 11) Poliţă (I – 5); (II – 3, 10) Portofoliu (I – 10); (II – 8) Portofoliu de active financiare (I – 10); (II – 8) Portofoliu de credite (II – 3) Portofoliu de piaţă (II – 8) Portofoliu eficient (II – 8) Potenţial de rambursare (II – 9) Poziţie concurenţială (II – 12) Poziţie lungă (II – 4) Poziţie pe piaţă (II – 3, 4, 12) Poziţie scurtă (II – 4) Poziţie valutară (II – 4) Preferinţa pentru lichiditate (I – 9, 10); (II – 5) Preluarea creditelor (II – 7) Preţ al exerciţiului (II – 4) Preţ de cumpărare (I – 8) Preţ de emisiune (II – 6) Preţ de ofertă (I – 8)

Preţ de piaţă Preţ relativ (I – 10) Preţul locuinţei (II – 10) Primă de lichiditate Primă de risc (II – 6, 8) Principal (II – 2, 6, 9) Principiu al creditării (II – 3) Principiul destinaţiei creditelor (II – 3) Principiul garantării creditelor (II – 3) Principiul planificării creditelor (II – 3) Principiul prudenţei bancare (II – 3) Principiul rambursării la scadenţă (II – 3) Probabilitate (II – 8) Proba de stres (II – 2) Procedură (II – 9) Proces de creditare (II – 7) Proces fiscal (II – 11) Procesul managementului riscului (II – 4) Produs bancar (II – 2) Produs derivat (II – 4, 5) Profitabilitate (II – 2) Profitabilitatea împrumutului (II – 6) Profit bancar (II – 2) Programare financiară (I – 9) Program de carduri (II – 9) Program de finanţare (II – 11) Program personal de capitalizare (II – 10) Promisiune de rambursare (II – 3) Proporţia pierderilor din credite (II – 7) Protecţia consumatorului (II – 9, 12) Protecţia depozitelor (II – 12) Provizion (II – 1) Provizionarea creditelor (II – 3) Provizion de garanţie (II – 6) Provizion financiar (II – 12)

293

Provizion pentru pierderi (II – 7) Punct de risc (II – 4) Punctele aurului (I – 2) Putere de cumpărare (I – 2); (II – 5) Putere, capacitate de consum (II – 10) Rabat comercial (II – 12) Rambursarea datoriei (II – 11) Rambursarea creditului (II – 6, 7, 10) Ramificare bancară (II – 12) Randament (I – 5) Randament financiar (I – 12) Randamentul activelor al averii (II – 2) Randament alternativ (II – 5) Randament la scadenţă (II – 5, 6) Randamentul averii (I – 10) Randamentul capitalului (I – 10) Randamentul împrumutului (II – 6, 9) Raport de schimb (I – 10) Rata admisibilă a rezervelor (II – 7) Rata aparentă a dobânzii (II – 9) Rata cup a dobânzii (II – 6) Rata de actualizare (II – 8) Rata de actualizare ajustată cu risc (II – 8) Rata de bază a dobânzii (II – 5, 6) Rata de bază – multiplu (II – 6) Rata de bază – plus (II – 6) Rata deprecierii monetare (II – 5) Rata de redresare (II – 8) Rata de rentabilitate (II – 5, 12) Rata de schimb (I – 11); (II – 11) Rata directoare a dobânzii (I – 8); (II – 5, 6) Rata dobânzii (I – 10, 11, 12); (II – 3, 5, 6, 9, 10, 11) Rata dobânzii Băncii Centrale (II – 5)

Rata dobânzii compuse (II – 5) Rata dobânzii LIBOR (II – 5) Rata dobânzii interbancare (II – 5) Rata dobânzii nominale (I – 11); (II – 5) Rata dobânzii pe piaţa monetară (II – 6) Rata dobânzii reale (I – 11); (II – 5) Rata dobânzii simple (II – 5) Rata economică a capitalului (II – 4) Rata efectivă a dobânzii (II – 9) Rata efectivă a inflaţiei (II – 10) Rata eroziunii capitalului (II – 5) Rata estimată a rentabilităţii (II – 8) Rata fixă a dobânzii (II – 5, 6, 10) Rata floor a dobânzii (II – 6) Rata forward a dobânzii (I – 8) Rata gap (II – 4) Rata indexată a dobânzii (II – 5, 10) Rata inflaţiei (II – 5, 8) Rata internă a rentabilităţii (II – 8) Rata levierului extern (II – 4) Rata lunară de plată (II – 9) Rata marginală a dobânzii (II – 6) Rata minimă a dobânzii (II – 6) Rata monedei centrale (I – 8) Rata necesară a rentabilităţii (II – 8) Rata profitului (II – 1, 5) Rata pură a dobânzii (II – 8) Rata rentabilităţii economice (II – 1, 2) Rata rentabilităţii financiare (II – 1, 2) Rata rezervelor minime obligatorii (I – 6); (II – 2) Rata riscului activelor (II – 4) Rata serviciului datoriei (II – 11)

294

Rata utilizării activelor (II – 1) Rata variabilă a dobânzii (II – 5, 6, 10) Rating (II – 3, 6) Ratingul, evaluarea creditelor (II – 7) Raţionarea creditului (I – 11); (II – 2) Răscumpărare (I – 8); (II – 11) Răscumpărarea împrumutului (II – 4) Reabilitarea companiei (II – 7) Realism monetar (I – 10) Recuperarea creditelor (II – 7) Refinanţarea datoriei (II – 11) Regim valutar, de schimb (I – 2, 12) Reglarea ofertei de monedă (I – 6) Reglare monetară (I – 11) Reglementare bancară (I – 6); (II – 2) Regresia celor mai mici pătrate (II – 4) Regula 78 (II – 9) Regulă monetară (I – 10) Refinanţare (I 6); (II – 1) Relaţia convexă (II – 4) Relaţie de corespondent (II – 11) Relaţii comportamentale (I – 9) Relaţii de identitate (I – 9) Relaţii instituţionale (I – 9) Relaţii financiare (I – 2) Rentabilitatea aşteptată (II – 8) Rentabilitatea estimată (II – 8) Rentabilitatea proiectelor (II – 5) Repreciere monetară (I – 12) Rescont (I – 6, 8, 11); (II – 1) Resursă bugetară extraordinară (II – 11) Reţea bancară (II – 2) Reţea de societăţi ipotecare (II – 10) Reţea de transfer (I – 7)

Reţea financiară (I – 12) Reţea informatică (II – 11) Revalorizare (I – 12) Revizuirea creditelor (II – 7) Rezervă a valorii (I – 12) Rezervă bancară (I – 3, 6); (II – 2) Rezervă de garantare (II – 9) Rezervă lichidă (II – 2) Rezervă minimă obligatorie (I – 6, 11); (II – 2) Rezervă pentru pierderi (I – 6); (II – 2) Rezervă secundară (II – 2) Rezervă valutară (I – 6) Rezidenţa finanţării (II – 11) Rezonanţă monetară (I – 12) Rigidizarea cursului (I – 12) Risc (I – 4, 5); (II – 5, 8) Risc al investitorului (II – 10) Risc al împrumutului (II – 11) Risc al pieţei valutare (II – 4) Risc al volatilităţii (II – 4) Risc comercial (II – 4) Risc de concurenţă (II – 12) Risc de contraparte (II – 4) Risc de credit (I – 7, 8); (II – 1, 2, 3, 4, 7, 10) Risc de decontare (I – 7) Risc de eroziune a capitalului (II – 5) Risc de faliment (II – 1, 11) Risc de finanţare (II – 4) Risc de firmă (II – 8) Risc de îndatorare (II – 4) Risc de lichiditate (I – 7); (II – 1, 4, 5) Risc delta (II – 4) Risc de neplată (II – 2, 4, 5, 7) Risc de nerambursare (II – 3, 5) Risc de piaţă (I – 7, 8); (II – 1, 4, 5, 8)

295

Risc de piaţă al portofoliului (II – 49) Risc de plată anticipată (II – 4) Risc de portofoliu (II – 7) Risc de preţ (II – 4) Risc de rată a dobânzii (II – 2, 4, 5, 7, 10, 11) Risc de reglementare (I – 8) Risc de reinvestire (II – 5) Risc de translaţie (II – 5) Risc de tranzacţie (I – 7); (II – 5) Risc de trezorerie (II – 4) Risc de ţară (II – 4, 5, 11) Risc economic (II – 5) Risc financiar (II – 10) Risc gamma (II – 4) Risc global (II – 4) Risc Herstatt (II – 4) Risc individual (II – 8) Risc inerent (II – 7) Risc legal (II – 4) Risc moral (II – 2) Risc nesistematic (II – 4, 8) Risc operaţional (I – 7); (II – 4) Risc politic (II – 4, 11) Risc relevant (II – 8) Risc rho (II – 4) Risc sistematic (II – 4, 8) Risc sistemic (I – 7, 12) Risc structural (II – 4) Risc suveran (II – 4) Risc theta (II – 4) Risc valutar (II – 4, 5, 11) Roll-over (II – 4) Scadenţă (II – 3, 9, 11) Schemă de amortizare (II – 5) Schimb valutar (II – 11) Scont (II – 3, 9) Scontare (II – 3, 4) Scor (II – 4, 9) Scoring (II – 6, 9)

Scorul creditului (II – 2, 9) Scrisoare de credit (II – 12) Scrisoare de garanţie (I – 7); (II – 6, 11) Scurgere de fonduri (II – 10) Sector personal, al populaţiei (II – 10) Sector rezidenţial (I – 9) Securizarea activelor (II – 4) Securizarea creditelor (II – 6, 10) Segmentarea pieţelor (II – 5) Segment de afaceri (II – 12) Selectivitatea creditelor (I – 11) Selecţia activelor (II – 1) Selecţie adversă (I – 11); (II – 1, 2) Semnal de avertizare timpurie (II – 7) Semn monetar (I – 1, 2) Senioraj (I – 1) Sensibilitatea valorii titlului (II – 5) Serviciu bancar (II – 2) Serviciu bancar la domiciliu (II – 2) Serviciul datoriei (II – 3) Serviciul datoriei publice (II – 11) Simulare a scenariilor (II – 8) Simulare la stres (II – 4) Sindicalizarea creditelor, împrumuturilor (II – 3, 6, 12) Sistem bancar (II – 1, 12) Sistem de clasificare MOODY (II – 5) Sistem de management al riscului (II – 4) Sistem de plăţi (I – 7); (II – 12) Sistem de rezerve (I – 12) Sistem de transfer electronic (II – 12) Sistem etalon aur (I – 1) Sistem etalon aur-devize (I – 1)

296

Sistem etalon putere de cumpărare (I – 1) Sistem financiar (I – 5) Sistem financiar de contact (II – 12) Sistem hausbanc (II – 2) Sistem informaţional al creditării (II – 7) Sistem Naţional de Conturi (I – 4, 9) Sistem monedă hârtie (I – 1) Sistem monetar (I – 1, 2); (II – 11) Sistem monetar bimetalism Sistem Monetar Internaţional, SMI (II – 11) Sistem multilateral de plăţi (II – 11) Sistemul European al Băncilor Centrale, SEBC (I – 6, 12) Sistem valutar (II – 11) Smartcard (I – 7) Societate, companie de asigurări (I – 5); (II – 10) Societate de investiţii (II – 12) Societate financiară (II – 1) Societate imobiliară (II – 10) Societate ipotecară (II – 10) Sold al balanţei de plăţi (II – 11) Sold de compensare (II – 2, 6) Sold intermediar de gestiune (II – 3) Solvabilitate (I – 6) Solvabilitatea fondurilor (II – 12) Solvabilitate financiară (II – 5) Specializare crediterială (II – 2) Speculaţie ((I – 8, 12); (II – 4, 11) Speculaţie stabilizatoare (II – 11) Speculaţie valutară (I – 12); (II – 11) Spread (II – 4, 8) Stabilitatea preţurilor (I – 11) Stabilitate monetară (II – 12)

Stabilitate valutară (II – 11) Standard de control (II – 12) Standard de credit (II – 7) Standardizarea creditelor (II – 3) Stand-by (I – 12) Statistică bancară (I – 9) Statistică financiară (I – 9) Statistică monetară (I – 9) Stoc financiar (I – 9) Strategia băncii (II – 2) Strategia creditării (II – 7) Strategie defensivă (II – 12) Strategie de reprezentare (II – 12) Strategie de risc (II – 12) Structura corporatistă (II – 12) Structura funcţională a datoriei (II – 11) Structura masei monetare (I – 3) Structura organizaţională (II – 9) Structura ratelor dobânzii (II – 5) Subiect de credit (II – 3) Substituţia risc – venit Subvenţionarea împrumutului (II – 11) Sucursală (II – 9, 12) Supraveghere bancară (I – 6) Suveranitate microeconomică (II – 4) Swap (II – 2, 4) Swap pe rată a dobânzii (I – 8); (II – 4, 5, 6) Swap încrucişat (II – 4) Swap valutar (II – 4) Şarpe monetar (I – 12) Şoc asimetric (I – 12) Tabloul fluxurilor băneşti (I – 9) Tabloul operaţiunilor (I – 4) Taxa asociată împrumutului (II – 6)

297

Taxa de angajament, de angajare (II – 6) Taxa pentru servicii (II – 9) Taxa scontului (I – 11); (II – 2, 3, 4, 5) Tehnică de plată (I – 7); (II – 11) Teoria alegerii portofoliului (II – 8) Teoria cantitativă asupra monedei (I – 10) Teoria concurenţei (II – 12) Teoria evaluării prin arbitraj (II – 8) Teorie monetară (I – 10) Termen de rambursare (II – 3) Titlu comercializabil, tranzacţionabil (II – 11) Titlu complex (II – 11) Titlu convertibil (II – 6) Titlu cu plată (II – 10) Titlu cu transfer (II – 10) Titlu cu venit fix (II – 6) Titlu cu venit variabil (II – 6) Titlu de creanţă (I – 5) Titlu de credit (I – 7); (II – 3, 11) Titlu de depozit (II – 3) Titlu de economisire (II – 10) Titlu de trezorerie (I – 8) Titlu de valoare (II – 2) Titlu de valoare privat (II – 10) Titlu financiar (I – 5); (II – 2) Titlu guvernamental (II – 10) Titlu necomercializabil, netranzacţionabil (II – 11) Titlu special (II – 11) Titrizare (I – 8) Transferabilitate (II – 3) Transferarea fondurilor (II – 11) Transfer automat de economii (II – 2) Transfer curent (II – 11) Transfer de fonduri (I – 7)

Transfer electronic (I – 7) Transfer monetar (II – 12) Transformarea activelor (II – 2, 4) Transformare bancară (I – 4) Tranşă de rambursare (II – 5, 11) Tranzacţie electronică (I – 5) Tranzacţie financiară (I – 9); (II – 11, 12) Tranzacţie monetară (I – 2) Tranzacţionare directă (II – 10) Tranzacţionare prin transfer (II – 10) Trată (I – 7); (II – 3) Trezorerie publică (I – 11); (II – 11) Triunghiul incompatibilităţilor (I – 12) Troc (I – 1) Unitate de cont (I – 12) Unitate Europeană Curentă, ECU, (I – 12) Unitate instituţională (I – 9) Unitate monetară (I – 2) Uniune monetară (I – 12) Utilitate (I – 10) Valoarea colateralului (II – 10) Valoare actuală (II – 5) Valoare actualizată (II – 5) Valoarea proiectului (II – 10) Valoare contabilă (II – 6) Valoare de piaţă (II – 4, 5, 6) Valoare de randament (II – 6) Valoare economică a băncii (II – 4) Valoare în timp a banilor (II – 5) Valoare la risc, VaR (II – 2, 4, 8) Valoare mobiliară (II – 3, 12) Valoare mobiliară ipotecară (II – 10) Valoare nominală (II – 5, 6)

298

Valoare paritară (I – 2) Valoare prezentă (II – 5) Valoare prezentă a împrumutului (II – 6) Valoare viitoare (II – 5) Valută (II – 11) Valută convertibilă (II – 11) Variabilă de determinare (II – 5) Variabilă endogenă (I – 9) Variabilă exogenă (I – 9) Variabilă explicativă (II – 4) Variabilă independentă (I – 9, 11) Variabilă instrumentală (I – 9) Varianţă (II – 8) Vânzare de împrumut (II – 2) Vânzare pe credit (II – 3) Velocitate financiară (I – 12) Venit ajustat cu riscul (II – 8) Venit anticipat (II – 1) Venit aşteptat (II – 8)

Venit datorat (II – 6) Venit marginal (II – 1) Venit net din dobânzi (II – 4) Venit permanent (I – 10) Venit prezent, curent (II – 8) Venit real (II – 11) Virament (I – 7) Viteza de circulaţie a monedei (I – 3, 9, 10) VisaCard Volatilitate (II – 4) Volatilitatea cursului (I – 12) Volatilitatea ratei dobânzii (II – 2) Warant (II – 6) Zaraf (II – 1) Zonă monetară optimă (I – 12) Zonă ţintă (I – 12)

299

BIBLOGRAFIE

1. Manolescu, Gheorghe, Bănci şi credit, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

2. Manolescu, Gheorghe, Moneda şi politicile monetare, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.

3. Manolescu, Gheorghe (coordonator), Monedă şi manage-ment bancar, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002.

4. Olteanu, Alexandru, Management bancar şi elemente de marketing bancar. Politici bancare, modele, studii de caz, Editura Macarie, Târgovişte, 2001.

5. Reuters, Limited, Introducere în studiul produselor finan-ciare derivate, Editura Economică, Bucureşti, 2001.

6. Scarlat, Emil şi colaboratori, Piaţa financiară şi gestiunea portofoliilor, Matrix Rom, Bucureşti, 2002.

Redactor: Roxana ENE Tehnoredactor: Marian BOLINTIŞ

Coperta: Stan BARON

Bun de tipar: 12.06.2006; Coli tipar: 18,75 Format: 16/61×86

Editura şi Tipografia Fundaţiei România de Mâine

Splaiul Independenţei nr. 313, Bucureşti, s. 6, O.P. 16 Tel./Fax: 3.16.97.90; www.spiruharet.ro

e-mail: [email protected]

300

mailto:[email protected]

Date post:	20-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	bodrug-elena
View:	385 times
Download:	27 times

84899722 Moneda Si Credit Probleme Rezolvate

Documents