SME-curs ASE Moneda Si Credit

7/22/2019 SME-curs ASE Moneda Si Credit

http://slidepdf.com/reader/full/sme-curs-ase-moneda-si-credit 1/45



3SISTEMUL MONETAR EUROPEAN

1. Sistemul Monetar European: etape premergătoare2. rearea SME! prin"ipii #i $un"%ionare&. Integrarea monetară europeană &.1. Etape ale înfăptuirii Uniunii Monetare Europene

&.2. Rolul Băncii Centrale Europene şi al Sistemului European al Băncilor Centrale'. Mone(a EURO #i e$e"tele a"esteia). Test (e autoe*aluare +i,liogra$ie

O,ie"ti*ele propuse:cunoaşterea semnificaţiei conceptelor cheie: integrare monetară- uniune europeană-mone(ă uni"ă- "riterii (e "on*ergen%ă- +an"a entrală Europeanăcunoaşterea şi înţelegerea mecanismelor de funcţionare a sistemului monetar-europeanformarea deprinderii de sta!ilire a cursului între două monede" a căror definire este înEUR#

cunoaşterea principalelor efecte ale utili$ării monedeiînţelegerea cerinţelor impuse Rom%niei pentru aderarea la Uniunea Europeană&



Monedă şi credit

1. Sistemul Monetar European: etape premergătoare

'nceputurile procesului de integrare europeană se plasea$ă în deceniul al (lea" c%nd suntsemnate două tratate esenţiale în crearea unei comunităţi economice: - anul 1)1- c%nd se semnea$ă" la )aris: *ratatul cu pri+ire la Comunitatea Economică a Căr!unelui şi a #ţelului ,la care participă ( ţări: ranţa" .ermania" /talia" Belgia" #landa" 0u1em!urg2 - anul 1)/- c%nd se semnea$ă" la Roma: *ratatul pri+ind crearea Comunităţii Europene a Energiei 3tomice ,EUR3*#M2 şi *ratatul pri+ind crearea Comunităţii Economice Europene ,CEE2&

3stfel" *ratatul de la Roma a pus în funcţiune un mecanism de cooperare economică"care ulterior a necesitat o coordonare a acti+ităţii monetare& #!iecti+ele CEE" către care a fost orientată întreaga politică comunitară au +i$at: reali$area unei uniuni +amale" respecti+ a unei protecţii comune tarifare faţă de terţi reali$area li!ertăţii de circulaţie a capitalurilor" a forţei de muncă şi a ser+iciilor

reali$area unei politici comunitare în domeniul agriculturii& /ntegrarea monetară în cadrul SME este iniţiată prin mecanismul 4şarpelui monetar5",67892" continuată cu înfiinţarea SME ,în 1979) şi urmată de procesul înfiinţării monedei uniceEUR#" cu începere din anul 1993.

♦Şarpele monetar

3cordul de la ashington din 1971, prin care mar;ele de fluctuare ale monedelor s-aumodificat de la ± 1% la ± 9"9<=" n-a asigurat dec%t o sta!ilitate limitată a ratelor de schim!&>acă o monedă se afla la limita superioară" în timp ce o alta se află la limita inferioară ,respecti+"moneda este la ni+elul 4plafon5 sau la ni+elul 4planşeu52 re$ultă că cele două monedeînregistrea$ă o a!atere a cursului de ?"< = +is a +is de definiţia oficială& >acă o monedă care seaflă la ni+elul plafon trece la ni+elul planşeu" în timp ce o altă monedă urmea$ă o traiectoriein+ersă" re$ultă că ecartul a;unge la 7=& Să presupunem că definiţia oficială a francului francez corespunde egalităţii: 1 $ = 5,5

FF, în timp ce definiţia mărcii corespunde egalităţii 1 $ = 2 D! Se poate deduce astfel că: <"<

1>M == 9"8< !

9

"racticarea mar#elor de fluctuaţie de ± 2,25 are ca efect situarea francului la ni%elul

său cel mai scăzut atunci dolarul %alorează: 5,5 & '5,5 ×(,(225) = 5.623 FF! De asemenea,

francul înregistrează cel mai *un ni%el al său, atunci c+nd dolarul %alorează:

5,5 '5,5 ×(,(225) = 5,376 FF.

arca cunoa-te cel mai *un curs al său, atunci c+nd dolarul %alorează:

2 '2 ×(,(225) = 1,.55 D, -i

cel mai scăzut ni%el al cursului este atunci c+nd dolarul reprezintă:

2 & '2 ×(,(225) = 2,(/ D!

Dacă se determină cursul D faţă de FF se poate constata că 1>M =

<"(9@

= 9"A8( !1"7<<





Capitolul 3 – Sistemul Monetar European etape premer!ătoare

0omparati% cu situaţia precedentă, cursul D eprimat în funcţie de FF sa modificatcu:

9"A8( − 9"8< ×100 = ?"<A=

9"8< Dacă FF se apreciază p+nă la ni%elul maim autorizat de sistem, rezultă că dolarul

reprezintă: 5,5 '5,5 ×(,(225) = 5,34 FF!

6n acela-i timp, dacă marca urmează o traiectorie in%ersă, în sensul deprecierii, rezultăcă dolarul %alorează: 2 & '2 ×(,(225) = 2,(// D!

<"@8(

6n acest caz, 1 D reprezintă= 9"(9 ! 9"?<

7rec+nd de la 2,84 FF la 2,2 FF, rezultă că ni%elul cursului mărcii, eprimat în franci,

a înregistrat o diminuare de 8,.! 6n cazul in%ers, cel în care, cursul trece de la 2,2 FF la2,84 FF, cursul D faţă de FF, cunoa-te o cre-tere de: .,4! 9mploarea acestor fluctuaţii poate fi redată grafic, prin analiza situaţiilor o*ser%ate înmomentele t1 -i t2, ceea ce permite eplicarea %oinţei ţărilor europene de a restr+nge mar#ele defluctuare!

Cursul

D9"9<=

-9"9<=

>M

>M Curs plafon al

Curs declarat

Curs planşeu al

t1 t9

Şarpele în tunel

Curs plafon

9"9<=

Curs declarat9"9<

Curs planşeu





Monedă şi credit

0a data de 96 martie 1972 Consiliul de miniştri al CEE decide reducerea mar;elor defluctuaţie ale monedelor europene la ;umătate faţă de ceea ce se autori$ase în 1971. 3ceastăre$oluţie" a fost urmată de un acord între Băncile Centrale Europene" semnat la B%le" la data de10 aprilie 1972, moment la care se înfiinţea$ă 0#arpele monetar. >enumirea este dată deimaginea e+oluţiei cursului monedelor europene& 3cestea formea$ă" în e+oluţia lor" o linie ondulată ,4un şarpe”) care se încadrea$ă într-un

tunel ce repre$intă mar;ele de fluctuaţie autori$ate de sistemul monetar internaţional& *uneluldispare cu începere din martie 1973, c%nd mar;ele de fluctuaţie +is +is de dolar încetea$ă săe1iste" odată cu trecerea la fluctuaţia li!eră a monedelor& 3cest sistem de fluctuare a monedelor a a+ut două forme: - şarpele în tunel ,9?&?&89 F 11.03.73)

- şarpele fără tunel ,69&@&8@ F 12.03.79

arpele 3n tunel se caracteri$ea$ă printr-o fluctuare a monedelor europene faţa de SU3şi între ele" în anumite limite" respecti+: ± 9"9<= faţă de şi ± ?"< = între ele& 3stfel" e1istă douătipuri de mar;e faţă de : inferioară şi superioară" care formea$ă un tunel" iar în interiorulacestuia e1istă o !andă de fluctuare a cursurilor de schim! ale monedelor europene& 3tunci c%nd cursul de piaţă al unei monede se apropie de limitele sta!ilite este necesarăinter+enţia Băncii Centrale prin +%n$area sau cumpărarea de de+i$e cerute sau oferite e1cedentar& arpele 3n tunel a fost afectat de practica speculati+ă a deţinătorilor de care au încercatsă se de!arase$e de moneda americană pentru a cumpăra aur pe piaţa li!eră de la 0ondra& 'n aceste condiţii" ţările europene au eliminat o!ligaţia menţinerii unei limite de fluctuaţiefaţă de american" dar menţin acelaşi ni+el de fluctuaţie între monedele europene ,G ?"<=2& 'n decursul perioadei în care a funcţionat" mecanismul 4şarpelui5 monetar a cunoscut

perioade dificile& 'n iunie 1972, de e1emplu" lira sterlină a!andonea$ă acest mecanism& Marea Britanie n-a

putut să menţină cursul monedei sale" datorită riscului de epui$are a re$er+elor de schim!&Coroana dane$ă părăseşte 4şarpele monetar5" dar este reintegrată la finalul anului 1972. 0iraitaliană iese definiti+ din sistem în 1974, iar francul se retrage şi re+ine în ianuarie 1974,

respecti+ iulie 1975. Şarpele monetar nu a asigurat sta!ilitatea dorită nici pentru monedele care au rămasfidele sistemului& Marca germană a fost ree+aluată de ? ori: guldenul olande$ a făcut o!iectul adouă ree+aluări" iar francul !elgian a fost ree+aluat o singură dată& 'n acest mod" se poate e1plica de ce în anul 1979, ţările europene încearcă o altămodalitate de asigurare a sta!ilităţii monetare" cu a;utorul unui nou sistem&

2. rearea Sistemului Monetar European! prin"ipii #i $un"%ionare

>ificultăţile 4şarpelui monetar5 au condus autorităţile monetare europene spre căutareaunei $one de sta!ilitate monetară& Consiliul European de la Copenhaga" din 8 F A aprilie 1978, şicel de la Breme din ( F 8 iulie" acelaşi an" au trasat liniile unui nou sistem& 3cestea au fostadoptate de Consiliul European de la Bru1elles" în decem!rie 1978, iar punerea în aplicare a fostdecisă la 12 martie 1979. 0a sistem au aderat ranţa" .ermania" Belgia" /talia" >anemarca"#landa" 0u1em!urg şi apoi 3nglia& 4un"%ionarea sistemului monetar european s5a ,a6at pe o mone(ă EU #i pe(e$inirea "ursurilor pi*ot ale mone(elor- $a%ă (e EU- pre"um #i pe un me"anism (einter*en%ii pe pia%a *alutară. >enumirea monedei ECU pro+ine de la denumirea engle$ă European CurrencH Unit şi

e+ocă o monedă france$ă +eche confecţionată din aur" care a circulat în ranţa" în secolul al

I///-lea şi care era re$er+ată numai marilor demnitari&






Mone(a ECU era construită pornind de la un coş de monede al ţărilor participante lasistem iar ponderea fiecăreia în definirea ECU depindea de ni+elul )/B al fiecărei ţări şi de+olumul schim!urilor comerciale& Caracterul fi1 al mecanismului de schim! era asigurat prin sta!ilirea unui curs centraldenumit 4pi+ot5" între fiecare monedă şi ECU& Mar;a de fluctuare între monede pe de o parte şi

între acestea şi ECU era de ± 9"9<=& 0ira italiană a !eneficiat de o mar;ă de fluctuaţie de ± (= p%nă în ianuarie 1990. 0irasterlină a acceptat să participe la mecanismul de schim! în octom!rie 1990, iar escudo-ul

portughe$" în aprilie 1992.

♦ Mecanismul de sc"im#. Ţările care participau la me"anismul de schim! tre!uiau sădefinească +aloarea propriei monede în raport cu toate monedele ce aparţineau sistemului&'ntruc%t cursurile oficiale erau definite pe o !a$ă !ilaterală" o ţară care atingea limitele mar;ei defluctuare" antrena inter+enţia a două !ănci centrale" pentru a e+ita ecartul e1cesi+: !anca proprieşi !anca ţării a cărei monedă se aprecia sau se deprecia în raport cu moneda naţională& Capacitatea de inter+enţie a !ăncilor era susţinută de facilităţile de credit între !ăncilecentrale fiecare se putea împrumuta sume nelimitate de la celelalte !ănci" cu un termen deram!ursare de 8< $ile& Băncile centrale" puteau" de asemenea" să utili$e$e pentru operaţiile dintre ele sumele înECU pe care le primeau de la EC#M" în schim!ul depo$itelor constituite la acest fond& Creat" în 1973, 4on(ul european (e "ooperare monetară ,EC#M2 a constituit unorganism de compensare multilaterală între !ăncile centrale europene" prin acordarea de credite

pe termen scurt& Contri!uţia !ăncilor centrale la fond era repre$entată de 9 = din re$er+ele înaur şi ale ţărilor respecti+e& /nter+enţia !ăncilor centrale în cadrul SME se declanşa în momentul în care o monedăatingea 8<= din ecartul ma1im autori$at" în raport cu definiţia oficială& 3cest ni+el de inter+enţiea fost desemnat cu termenul (e prag (e (i*ergen%ă- sau semnal (e alarmă. uncţionarea sistemului a fost afectată de speculaţiile care s-au manifestat în anii 1992

şi 1993. 'n septem!rie 1992 lira italiană şi lira sterlină părăsesc sistemul" iar ulterior escudo-ul şi peseta& Slă!iciunile SME au fost e+idenţiate de efectele reunificării germane marca germană" alcărei curs a crescut foarte mult în raport cu toate monedele europene" dar şi faţă de dolarul SU3a fost 4!eneficiara5" pe termen scurt" a cri$ei monetare amintite& 'n +ara anului 1993, atacurilecontra francului france$ au condus la încercări de sal+are ale SME prin lărgirea mar;elor defluctuare la ± 15%. 'n acest mod nu se mai putea +or!i de o fi1itate a cursurilor de schim! întremonedele europene& Sistemul monetar european s-a caracteri$at printr-o superioritate" comparati+ cumecanismul 4şarpelui +alutar5" prin posi!ilitatea de realiniere a cursului şi prin inter+enţiafondului EC#M" în susţinerea cursurilor& *otodată" s-a procedat la reconsiderarea raportului dintre ECU şi " de fiecare dată c%ndnecesităţile au impus asemenea redefiniri&

>e e1emplu în perioada aprilie 1986 F ianuarie 1987, cursul ECU faţa de s-a modificatastfel:

---

-

1 ECU J "88A?( ,p%nă în aprilie 1986)

1 ECU J "76@7 ,aprilie F august 19861 ECU J 1,01564 ,august F ianuarie 1987)

1 ECU J 1,08643 ,după ianuarie 1987).





Monedă şi credit

♦ Moneda EC$% cursul pi&ot şi mar'ele de (luctuare

'ncă de la înfiinţare" ECU a fost unitate de cont şi a reflectat media puterilor decumpărare ale monedelor utili$ate&

iecare ţară mem!ră putea sta!ili" în raport de puterea de cumpărare a monedei sale" uncurs faţă de ECU" denumit curs central& >in compararea a două cursuri centrale re$ultau cursuri pi+ot !ilaterale" fiind în acelaşitimp cursuri oficiale în sistem& Cursurile efecti+e" de piaţă" puteau fluctua faţă de cursul pi+ot"a;ustat cu ± 9"9<=& Kaloarea e1actă a ECU se determina $ilnic de către o comisie specialdesemnată în acest sens& )onderea monedelor în ca$ul ECU a fost reconsiderată" de regulă" la < ani& 'n ta!elul următor se pre$intă ponderile în ECU ale monedelor" în diferite momente" de laînfiinţare" p%nă în 1994, e+idenţiindu-se şi momentele de intrare sau ieşire din sistem a unoradintre ele&

ompo6i%ia EU

Curs central faţă deECUL677? 1,9496 ("<@AA "8A(8 1793,19

9"67(8 ?"969@ 8"?@(8 "AA( 9(?"<6@ 154,250 192,854 100 =

Moneda componentă

>M₤

0ira italiană.ulden olande$

ranc !elgianCoroană dane$ă₤ irlande$ă>rahme greceşti)eseta spaniolăEscudo portughe$

13.03.1979

@@ =19,8 =13,3 = 7"< =10,5 =

7"( = @"6 = 1,1 =

17.09.1984

@9"<19,8 15

10,210,1

A"< 9"8 1,2

96&7&67A7

@"< 19,4 12,1

7"7 7"(

A"6 9"< 1,1 "A <"9 "A100 =

A&6&677

@"@(19,33 12,6

7"A8 7"A8

A"7 9"<9 1,11 "8 <"6< "8A100 =

17.03.1994

@9"@9 =9"98 =11,45 =8"7( =10,13 =

A"@ =9"(9 =1,07 ="<6 =?"@? = "8 100 =

100 = 100 =

Moneda ECU a fost utili$ată ca unitate de cont" de către instituţiile comunitare înurmătoarele scopuri: ♦ pentru sta!ilirea !ugetului

♦ pentru e1primarea tarifelor +amale ♦ pentru sta!ilirea prele+ărilor şi a altor +ărsăminte intracomunitare&

'n operaţiile !ancare ECU a fost utili$at pentru constituirea depo$itelor pri+ate sau pu!lice&'n cadrul SME" ECU a îndeplinit ? funcţii" astfel:

♦

♦

♦

♦

monedă efecti+ă în mecanismul de schim! al SME !a$ă de calcul a parităţilor celorlalte monede !a$ă de referinţă în mecanismul de inter+enţie şi de creditinstrument de reglare a soldurilor creditoare şi de!itoare" între autorităţile monetare&






Mar;ele de fluctuare şi e+oluţia în timp

Mar;e de fluctuare

D9"9<= D6<=

Curs pi+ot

-9"9<=

-6<=

t1J677@ *imp

.raficul ilustrea$ă deci$ia adoptată în 1993, prin care se procedea$ă la lărgirea mar;elor de fluctuare la ± 15%.

&. Integrarea monetară europeană

3.). Etape ale *n(ăptuirii $niunii Monetare Europene

♦ +storicul monedei unice

)rimele eforturi pentru crearea unei monede internaţionale în Europa au apărut în 1800.

Moneda germană oll+erein a fost introdusă în 1834, iar celelalte monede germane s-au unit înactuala marcă" în 1873.

Uniunea Monetară 0atină a fost creată în 1865 şi a durat p%nă în 1914, inclu$%ndranţa" Belgia" El+eţia şi /talia& iecare ţară a consimţit !aterea unei monede unice standard caresă fie acceptată ca monedă legală în fiecare din statele mem!re& Monedele erau raportate la aur"fiecare a+%nd o +aloare standard" iar pentru transformarea unei monede într-alta era ne+oie de

raportarea acesteia la aur& Re$ultatul a fost eliminarea fluctuaţiilor cursurilor dintre cele maiimportante +alute" între 1870 şi 1914 c%nd primul Ră$!oi Mondial a dus la suspendareacon+erti!ilităţii& Cu toate încercările de a sta!ili$a sistemul financiar internaţional" nu s-au o!ţinut succesedec%t pe termen scurt& Ratele de schim! fluctuante au înlocuit sistemul ratelor de schim! fi1e& 3u fost şi alte eforturi de a forma o Uniune Monetară" după al doilea Ră$!oi Mondial"dintre acestea remarc%ndu-se două încercări cu re$ultate semnificati+e: atunci c%nd o ţară mică a preluat moneda unei ţări mai mari" şi

atunci c%nd mai multe ţări au renunţat la controlul asupra politicii lor monetare înfa+oarea unei !ănci centrale supranaţionale& Ca e1emplificare" Belgia şi 0u1em!urg au a+utaceeaşi monedă cu începere din 1944.





Monedă şi credit

'n conclu$ie" e+enimentele monetare au e+idenţiat o continuă dorinţă de aderare la osingură monedă" atunci c%nd din punct de +edere economic şi politic sunt îndeplinite toatecondiţiile" întruc%t a+anta;ele de a a+ea o singură monedă sunt mai mari dec%t costurile& u Raportul 7ellors (in 188- s-a început îndreptarea spre o Uniune Monetară înEuropa& 3ceasta a fost punctul de pornire al *ratatului de la Maastricht" semnat în 1992, care asta!ilit programul de orientare spre o monedă unică încep%nd cu 1 ianuarie 1999.

Sporirea dimensiunilor mişcărilor de capital între ţările mem!re ale SME s-a do+editincompati!ilă cu sta!ilitatea ratelor de schim!& 3stfel" în aprilie 1988, Consiliul Europeansolicită unui Comitet pentru studiu" pre$idat de NacOue >elors" să 4studie$e şi să propună etapeleconcrete necesare pentru înfăptuirea unei uniuni economice şi monetare5& µ Raportul 7elors a pre$entat mai multe soluţii a2 # primă soluţie consta în menţinerea în sistem a unor diferite monede naţionale" întrecare să se sta!ilească raporturi de schim!" definiti+ fi1e& !2 3ltă soluţie propunea ca alături de monedele naţionale" să fie utili$ată o monedăcomună pentru ansam!lul ţărilor mem!re& 3ceasta a fost po$iţia Marii Britanii care considera cămonedei ECU i-ar putea re+eni un astfel de rol& c2 'ntr-o a treia soluţie" s-a optat pentru moneda unică& 3stfel" din raportul >elors se reţine a @-a soluţie potri+it căreia înfăptuirea monedei unicetre!uie să se reali$e$e în următoarele @ etape: prima etapă îşi propune ca o!iecti+ 4sporirea performanţelor economice şi

monetare în cadrul instituţional e1istent5& 'n ceea ce pri+eşte domeniul monetar" o!iecti+ulconstă în reali$area unificării pieţelor financiare şi accentuarea coordonării politicilor monetare a doua etapă +i$a reali$area coordonării politicilor economice şi înfiinţarea unor noi instituţii europene" dintre care" Sistemul European al Băncilor Centrale ,SEBC2 pentru cea de a treia etapă" s-a pre+ă$ut trecerea la parităţi fi1e" transferareacompetenţelor !ăncilor centrale către SEBC şi înfiinţarea monedei unice&

♦A"or(ul (e la Maastri"9t

'n decem!rie 1991 la Maastricht ,în Ţările de Nos2 se desfăşoară o înt%lnire europeană lacare se formulea$ă termenii noului tratat& )rin acest tratat" care a intrat în +igoare de la 1

noiem!rie 1993 este introdus un nou concept" cel de 4Uniune Europeană5 ,UE2" care reuneşte& a2 Comunitatea Europeană !2 Cooperarea în materie de politică e1ternă şi securitate c2 Cooperarea în domeniul politicii interne şi de ;ustiţie

♦*ratatul cuprinde 9 părţi: o parte consacrată reali$ării uniunii economice şi monetare o parte consacrată reali$ării uniunii politice&

♦ )rincipalele o!iecti+e economice pentru introducerea uniunii monetare sunt: sporirea sta!ilităţii internaţionale F euro şi dolarul intră în competiţie" iar cea mai sta!ilă dintre ele +a fi preferată în tran$acţiile internaţionale diminuarea +aria!ilităţii şi incertitudinii ratelor de schim! implică o alocare mai eficientă a resurselor în cadrul uniunii reducerea costurilor de tran$acţionare ,nu mai sunt antrenate costuri legate de con+ersiune sau acoperirea riscului de schim!2 îm!unătăţirea competiti+ităţii sporirea sta!ilităţii interne F ,de e1emplu" +a e1ista doar o singură rată a

inflaţiei2 comparati+ cu 15, c%t repre$intă numărul ţărilor mem!re ale SME






scăderea anticipată a ratelor do!%n$ilor şi inflaţiei& )rintre actorii acestui scenariu se numără şi agenţii economici" respecti+ firmele& /ntroducerea euro are efecte considera!ile pentru managementul acestora" iar strategiileadoptate şi măsurile luate urmăresc pregătirea pentru fa$a finală a uniunii economice şimonetare& )e de altă parte" sunt antrenate costuri care tre!uie comparate cu a+anta;ele care deri+ădin utili$area monedei unice& 0ocul agenţilor economici în reali$area uniunii monetare poate fi

identificat pe !a$a elementelor din următorul plan:

Etape #i măsuri a(optate

'nceputul fa$ei,începutul lui 1998)

a$a 30ansareaUEM

'nceputul fa$ei,6&6&67772

a$a BStartulUEM

- lista participanţilor la UEM- instruirea SECB şi a BCE- producţia de !ancnote şi monede- adoptarea cadrului legal complet- structuri naţionale de îndrumare- planuri de transformare a comunităţii !ancare şi financiare- fi1area ratelor de con+ersie

- euro de+ine o monedă de drept- BCE conduce politica monetară şi +alutară- piaţa monetară" internaţională" de capital şi +alută în euro- !ăncile şi instituţiile financiare continuă transformarea- operatorii pu!lici şi pri+aţi" alţii dec%t !ăncile începtransformarea c%nd şi cum doresc- se introduc !ancnotele şi monedele euro- !ăncile au terminat transformările- sunt retrase !ancnotele şi monedele naţionale- operatorii pu!lici şi pri+aţi definiti+ea$ă transformarea

a$a CMonedaunicăutili$ată

'nceputul fa$ei,6&6&992

>upă cum se o!ser+ă din ta!elul pre$entat" operatorii pu!lici şi pri+aţi au începuttransformările" după 1 ianuarie 1999, fiind ne+oiţi să definiti+e$e operaţiunile în ma1imum ( lunide la începutul ultimei fa$e& Comunităţile de afaceri !eneficia$ă de asemenea" de pe urma eliminării riscului deschim! şi a îm!unătăţirii funcţionării pieţei interne& )entru îndeplinirea o!iecti+elor s-a pre+ă$ut reali$area Uniunii Economice şi

Monetare 3n & etape: 1) prima etapă 1990 F 1993, a presupus adoptarea de măsuri pentru li!erali$area mişcăriicapitalurilor şi punerea !a$elor unei politici de con+ergenţă în materie de sta!ilitate a preţurilor şi gestiune sănătoasă a finanţelor pu!lice& 92 etapa a //-a: 1994 F 1998, a fost caracteri$ată prin înfiinţarea unor instituţii

premergătoare Băncii Centrale Europene& 3stfel" a fost creat /nstitutul Monetar European ,/ME2"cu sediul la ranPfurt" cu scopul de a întări cooperarea între !ăncile centrale şi de a asiguracoordonarea politicilor monetare& 'n cadrul /ME a fost înfiinţat un Comitet Monetar" care asupra+egheat situaţia monetară şi financiară a ţărilor mem!re& @2 a @-a etapă a început de la 1 ianuarie 1999. /nstitutul Monetar European a fostdesfiinţat şi transformat în Banca Centrală Europeană& S-a înfiinţat şi Sistemul European alBăncilor Centrale& A(miterea statelor la cea de a @-a etapă a fost condiţionată de îndeplinirea unor criteriide con+ergenţă" astfel: 1) rata inflaţiei să nu depăşească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media ratei inflaţiei a celor mai !une @ ţări mem!re ale U&E& cu cele mai sta!ile preţuri





Monedă şi credit

92 deficitul !ugetar să nu depăşească @ = din )&/&B&-ul fiecărei ţări! @2 datoria pu!lică a ţării respecti+e să nu depăşească ( = din )&/&B&-ul acesteia ?2 rata do!%n$ii nu tre!uie să fie mai mare de două puncte procentuale faţă de media pe termen lung a primelor trei state performante în acest domeniu <2 rata de schim! nu tre!uie să depăşească mar;ele normale ,G 9"9< = faţă de ECU2" pre+ă$ute în cadrul SME& *re!uie ca moneda naţională să fie integrată în SME de cel

puţin doi ani& Modul de îndeplinire de către statele U&E& a criteriilor de con+ergenţă stipulate în*ratatul de la Maastricht" pentru anul 1997, se pre$intă astfel:

Ţara

Belgia>anemarca.ermania.reciaSpaniaranţa/rlanda/talia0u1em!urg#landa3ustria)ortugaliainlandaSuediaMarea BritanieU&E&Referinţe

/nflaţia

1,6

9"91,3

A"?@"A9"69"6?"81,3

1,21,7@""71,6@"9"89"(

>eficit pu!lic,= din )&/&B&2 @"@ 1,4

?" 8"7 ?"? ?"

1,6 ("( - "7 9"( ?"@ ?" @"@ @"7 ?"( ?"? @"

>atorie pu!lică,= din )&/&B&2 130,6 8"9 ("A 110,6

(A"8 <("?

8?"8 123,4 8" 8A"8 86"8 86"8 (6"@ 8A"6 <("@ 8@"< (

SME

dadadanudadadanudadadadadanunu -da

>o!%ndă

("88"?("@15,17"<("(8"<10,38"("@ ("< 7"? 8"? A"(A"8"(A"8

>atele din ta!el e+idenţia$ă următoarele aspecte: Statele care au îndeplinit cerinţele impuse au fost: .ermania" ranţa" /talia" Spania"Belgia" 3ustria" )ortugalia" inlanda" /rlanda" 0u1em!urg& Suedia" Marea Britanie" >anemarca şi .recia nu au aderat la Uniunea EuropeanăMonetară în fa$a iniţială" iar .recia" deşi nu a îndeplinit criteriile de con+ergenţă" face eforturi caacestea să fie îndeplinite în anul 96& Conform unui protocol ane1at la *ratatul de la Maastricht" Marea Britanie !eneficia$ăde clau$ă de opţiune" conform căreia poate trece la cea de a treia etapă atunci c%nd consideră că eca$ul& Ca$ul >anemarcei este special" întruc%t în iunie 1992, prin referendumul organi$at"

populaţia şi"a e1primat de$acordul cu pri+ire la acest tratat& 'n urma refu$ului" Consiliul

European a luat act de neparticiparea acestei ţări. 3lte state" precum Cehia" )olonia" Ungaria" Estonia" Slo+acia şi Cipru sunt a+ute în+edere pentru lărgirea U&E&" p%nă la integrarea completă în U&E&M&" întruc%t moneda EUR#îndeplineşte un rol important în economia acestor state&

3.2. olul -ăncii Centrale Europene şi al Sistemului European al -ăncilor Centrale

♦Banca Centrală Europeană ,BCE2 înfiinţată cu începere de la 1 ianuarie 1999 are rolulde a spri;ini politicile economice ale Comunităţii Europene" prin acţiuni în următoarele direcţii: implementea$ă politica monetară a Comunităţii

deţine şi administrea$ă re$er+ele oficiale ale statelor mem!re






promo+ea$ă un sistem de plăţi eficient contri!uie la supra+egherea prudenţială a instituţiilor de credit din ţările mem!re autori$ea$ă emiterea de !ancnote în cadrul Uniunii Europene" astfel înc%t numai !ancnotele emise de BCE şi !ăncile centrale naţionale să ai!ă caracter oficial& Crearea Băncii Centrale Europene" ca instituţie" internaţională" cu un statut unic" esteconsiderată un moment semnificati+ în e+oluţia organi$ării monetare internaţionale" fiind

integrată în grupele instituţiilor financiare internaţionale puternice" precum M/" BR/" Sistemulederal de Re$er+e al SU3& ♦'n cadrul politicii monetare comunitare" BCE nu are po$iţia de autoritate care emiteregulamente pri+ind funcţionarea !ăncilor şi a altor instituţii financiare& BCE nu acţionea$ă ca împrumutator de ultim rang pentru !ăncile din UniuneaEuropeană" acesta fiind un rol care re+ine !ăncilor centrale ale ţărilor mem!re& >e asemenea" BCE nu are responsa!ilitatea cursurilor de schim! ale monedei EUR#"

po$iţia acesteia fiind mai mult consultati+ă în domeniul respecti+& )entru spri;inirea EUR# şimenţinerea cursurilor monedelor în limitele sta!ilite de Consiliul de Miniştri ai U&E&" BancaCentrală Europeană utili$ea$ă instrumentele monetare şi +alutare adec+ate& Misiunea de !a$ă a B&C&E& o constituie sta!ilitatea preţurilor" pentru îndeplinirea acestuio!iecti+ put%nd fi utili$ate instrumente diferite de la o ţară la alta& ♦Sistemul European al Băncilor Centrale ,SEBC2 este constituit din Banca CentralăEuropeană şi !ăncile centrale naţionale ale statelor mem!re& )rincipalele sarcini şi atri!uţii ale Sistemului Băncilor Centrale constau în următoarele: - definirea şi implementarea politicii monetare a Uniunii Monetare - conducerea operaţiunilor de schim! +alutar - deţinerea şi administrarea re$er+elor +alutare oficiale ale ţărilor mem!re - reali$area operaţiunilor din sistemele de plăţi& ♦Instrumentele politi"ii monetare- utili$ate în +ederea îndeplinirii o!iecti+elor politiciimonetare" de către SEBC" pot fi clasificate astfel: - facilităţile permanente - operaţiuni ordinare - operaţiuni de refinanţare pe termen lung - operaţiuni structurale şi de regla; fin - sistemul re$er+elor o!ligatorii& 4a"ilită%ile permanente constituie instrumente utili$ate de către SEBC în relaţiile cu

!ăncile centrale şi instituţiile de credit din fiecare ţară şi constau în: - credite şi depo$ite pentru 9? ore& )o$iţia !ăncilor naţionale faţă de SEBC este e+idenţiată prin intermediul sistemelor naţionale de compensări şi prin sistemul de plăţi şi compensări unificate *3R.E*& Băncile centrale au po$iţii de!itoare sau creditoare faţă de sistemul de compensări" pe

perioade scurte de timp de 9? ore" ni+elul do!%n$ii practicat fiind scă$ut" ceea ce asigurăsta!ilitate şi simetrie acestor operaţiuni& Opera%iunile or(inare constau în operaţiuni de refinanţare" săptăm%nale& 'n funcţie desolicitările !ăncilor centrale naţionale" se pot acorda credite în mod diferenţiat" cu do!%ndă fi1ă

sau +aria!ilă" pe termen de ma1im două săptăm%ni& Opera%iunile (e re$inan%are pe termen lung se concreti$ea$ă în operaţiuni desfăşuratelunar" ceea ce permite o!ţinerea de credite pe terme se @ luni& Beneficiarii acestor tipuri decredite sunt !ăncile de mai mică dimensiune" iar ni+elul do!%n$ii practicate" este" în general"+aria!il& 'n scopul asigurării unui ni+el constant al lichidităţii !ancare la ni+elul !ăncilor centralenaţionale" se reali$ea$ă opera%iunile stru"turale care constau în următoarele: achi$iţia şi





Monedă şi credit

+%n$area de titluri" garantarea de credite" cumpărarea şi +%n$area portofoliului de efecte pu!lice prin operaţiunea de pensiune ,primiri în pensiune2& Opera%iunile (e regla $in sunt efectuate de către cele mai acti+e !ănci de pe piaţamondială" şi constau în: operaţiuni de pensiune" operaţiuni sQap în +alută" garantarea de credite&3stfel" aceste operaţiuni repre$intă o formă de spri;inire operati+ă şi oportună a !ăncilor centralenaţionale&

)entru a asigura e1istenţa unor re$er+e de lichidităţi permanente ale !ăncilor centralenaţionale" un alt instrument al politicii monetare îl constituie sistemul re6er*elor o,ligatorii- cuefecte fa+ora!ile asupra întregului sistem ,an"ar european. 'n e1ercitarea funcţiunilor şi a sarcinilor" BCE şi !ăncile centrale naţionale nu tre!uie săurme$e instrucţiuni +enite din partea altor instituţii ale Comunităţii sau de la gu+ernele statelor mem!re& ♦Autoritatea ,ăn"ii entrale Europene1

Crearea unei noi instituţii internaţionale aduce în discuţie pro!lemele autorităţii" înţeleasăca 4dispo$iţie relaţională5" în cadrul căreia capacitatea de comandă este legitimată de către aceiacare se supun& 3utoritatea instituţională a BCE nu poate fi acordată sau oferită" ci se constituie în cadrulrelaţiilor din cadrul Uniunii Europene& 'n acest sens" pre$intă importanţă instituţiile şi

comunităţile cu care BCE intră în relaţii reciproce şi care pot fi grupate în următoarele douăcategorii: # instituţii pu!lice" precum gu+ernele statelor mem!re" participanţii la SistemulEuropean al Băncilor Centrale" organisme ale Uniunii Europene" instituţii internaţionale # comunităţile de afaceri şi financiare din Europa" precum şi grupuri ale societăţii ci+ile& Cola!orarea dintre BCE şi sistemul !ancar financiar al ţărilor mem!re este necesară în+ederea do!%ndirii autorităţii datorită următoarelor corelaţii: - instrumentele politicii monetare de+in opera!ile prin acti+itatea sistemului financiar şi !ancar - în anumite situaţii" !ăncile centrale naţionale tre!uie să-şi fundamente$e deci$iile pe informaţii complete" corecte şi în interesul sistemului financiar& )entru impunerea autorităţii în r%ndul comunităţilor şi al instituţiilor din cadrul Uniunii

Europene" BCE tre!uie să practice o politică transparentă" să utili$e$e un mi1 de politicimonetare şi să înregistre$e re$ultate po$iti+e& 'ndeplinirea o!iecti+ului ma;or al Băncii Centrale Europene" cel de sta!ili$are a preţurilor se reali$ea$ă prin acţiuni concrete în următoarele domenii: - politică +alutară - agregatele monetare - menţinerea inflaţiei în parametrii normali&

Sta!ilitatea preţurilor constituie" de asemenea" un o!iecti+ declarat al !ăncilor centralenaţionale& 'n +ederea îndeplinirii acestui de$iderat" unele ţări au creat premisele legale pentrucreşterea independenţei !ăncii centrale& Studiile econometrice au e+idenţiat că rata medie ainflaţiei şi fluctuaţiile acesteia înregistrea$ă ni+eluri scă$ute în ca$ul asigurării independenţei

!ăncii centrale&

)entru e1primarea gradului de independenţă al !ăncii centrale au fost sta!ilite principiiorgani$atorice şi au fost adoptate criterii" astfel: # e1istenţa unor garanţii statutare ale independenţei !ăncii centrale # preci$area în statut a po$iţiei de independenţă a !ăncii # durata funcţiei de gu+ernator

1 Ce$ar Basno" icolae >ardac F /ntegrarea monetară !ancară europeană" E>)" 1999






# dependenţa !ăncii centrale faţă de acţiunile gu+ernamentale# includerea sau nu în structurile de conducere a unor funcţionari gu+ernamentali&

/ndependenţa BCE ca şi a SEBC în aplicarea politicii monetare" în mod autonom faţă de politica )arlamentului European" permite asigurarea unui control central asupra inflaţiei& )entruca BCE să fie o instituţie independentă" sunt adoptate măsuri şi aplicate principii cu pri+ire la

personalul !ăncii" condiţiile de numire şi demitere" durata mandatului" statutul ulterior alspecialiştilor& BCE şi SEBC îşi menţin independenţa acţiunilor desfăşurate în raport cu factorul politic"iar în aplicarea politicii monetare urmăresc respectarea următoarelor principii: - (es"entrali6area- care semnifică rolul fiecărei !ănci centrale naţionale în înfăptuirea politicii monetare unice - a""esul egal al soli"itan%ilor la moneda !ăncii centrale" ceea ce semnifică eliminarea limitelor în operaţiunile de refinanţare !ilaterală" în condiţii a+anta;oase ale ratei do!%n$ii şi reali$area operaţiunilor de open marPet prin acţiunea unui număr mare de parteneri - "ontinuitatea în aplicarea instrumentelor politicii monetare şi alegerea celor mai eficiente pentru ţările mem!re" în +ederea armoni$ării şi utili$ării generali$ate

- utili6area unor rate ale do!%n$ii pe termen scurt" unice şi unificarea pieţei monetare prin conducerea unică a operaţiunilor& ♦>erularea operati+ă şi în siguranţă a plăţilor în ţările mem!re ale Uniunii Europene" sereali$ea$ă printr-un sistem de plăţi şi compensare integrat" pentru toate operaţiile inter!ancare"denumit *3R.E*& 3cest sistem asigură transferul e1pres" automati$at" în timp real şi

funcţionea$ă su! supra+egherea Băncii Centrale Europene& Sistemul *3R.E* implică e1istenţala ni+elul fiecărei ţări a unor sisteme de compensări !rute în timp real& /mportanţa sistemului de compensare în timp real" deri+ă din înregistrarea plăţilor în timpreal" respecti+ înregistrarea sumelor în contul !ăncilor !eneficiare" în momentul efecti+ aloperării şi dispunerea imediată de acestea&

'. Mone(a EURO #i e$e"tele a"esteia

♦Lansarea mone(ei EURO

Reuniunea de la Madrid" din decem!rie 1995 a adoptat denumirea monedei unice4EUR#5 care înlocuieşte +echea monedă comună ECU& Calendarul tehnic de lansare a monedei EUR# a pre+ă$ut următorii paşi: fa$a /: la începutul anului 1998 au fost selecţionate din cele 15 ţări mem!re UE" aceleacare au îndeplinit criteriile de con+ergenţă" pentru anul 78& fa$a a // -a: de la 1 ianuarie 1999, odată cu începerea acti+ităţii Băncii Centrale

Europene" s-au sta!ilit ratele de schim! între EUR# şi de+i$ele ţărilor care au aderat& MonedaEUR# este introdusă în paralel cu monedele naţionale iniţial" EUR# este admisă doar camonedă scripturală plăţile cash continuă să se reali$e$e în monedele naţionale& EUR# seutili$ea$ă şi în cadrul împrumuturilor pu!lice& fa$a a ///-a: +a de!uta la 1 ianuarie 99 şi se pre+ede punerea în circulaţie a !iletelor şi amonedelor EUR#" care +or circula paralel cu monedele naţionale timp de ( luni& fa$a a /K-a: se +a derula după 1 iulie 99" c%nd EUR# +a de+eni singurul mi;loc de

plată& /ntroducerea monedei EUR# de la 1 ianuarie 1999 a fost precedată de adoptareaRegulamentului 1103$97, prin care s-au pre+ă$ut dispo$iţiile referitoare la înlocuirea ECU cuEUR#" astfel:





Monedă şi credit

de la 1 ianuarie 1999, toate referirile la ECU" utili$ate în contracte şi alte instrumente ;uridice au fost înlocuite cu EUR#" utili$%ndu-se pentru con+ersie" raportul 1$1 ,6 ECU J1 EUR#2au fost sta!ilite rapoartele fi1e de schim!" +ala!ile de la 1 ianuarie 1999!au fost definite regulile de rotun;ire&

Cursurile de schim! +ala!ile la 1 ianuarie 1999, pentru cele 11 monede participante lamecanismul european al ratelor de schim! se pre$intă astfel: 1 EUR# J 1,955830 >M 1 EUR# J ("<<7<78 1 EUR# J ?"@@77 r !elg 1 EUR# J ?"@@77 r lu1 1 EUR# J 166,386 pesetas 1 EUR# J 9"?A9 escudo 1 EUR# J "8A8<(? lire iralande$e 1 EUR# J 1.936, 98 lire italiene 1 EUR# J 9"9@86 guldeni olande$i

1 EUR# J 13, 8(@ şili&i austrieci 1 EUR# J ("<<7<8 mărci finlande$e

Cursul de schim! faţă de s-a sta!ilit la 1 EUR# J 1,170 # dată cu introducerea monedei EUR#" o nouă do!%ndă de referinţă pentru piaţainter!ancară europeană EUR#0/B#R ,Euro 0ondon /nter!anP #ffered Rate2 a fost sta!ilită decătre principalii operatori ai pieţei financiare din 0ondra& 3ceastă do!%ndă a fost fi1ată la ni+elul @"9<= pentru o săptăm%nă şi o lună" şi la@"99<= la termen de 1 an şi a început să fie utili$ată pentru reglarea tran$acţiilor din ?ianuarie 1999, prima $i în care moneda EUR# a început să circule pe pieţele monetar-financiare

internaţionale& Euroli!or a fost sta!ilită la iniţiati+a British BanPers 3ssocitions ,BB32 de cătreun grup de 16 !ănci" selecţionate conform importanţei şi e1perienţei pe piaţa +alutară şi a produselor deri+ate de la 0ondra& >in grupul celor 16 instituţii au făcut parte !ănci americane" ;apone$e şi europene& )entru transformarea unei monede naţionale într-o altă monedă naţională" cea dint%ieste transformată în EUR#" după care în cealaltă monedă naţională& 'n EUR# suma poate firotun;ită dar nu la mai puţin de trei $ecimale& u se poate folosi nici o altă metodă de calcul"dec%t doar în ca$ul în care se o!ţine acelaşi re$ultat&

7ransformarea dintro monedă naţională întralta este ilustrată pornind de la

următoarea situaţie: 1 ;< = 1,.5583 D 1 ;< = ,55.54 F<F 1(( D = 335,38 F<F De eemplu, dacă se dore-te aflarea %alorii monedei D eprimată în FF, se procedeazăpotri%it algoritmului:

1(( D>1,.5583 = 51,12.18 = 51,12. ;< 51,12 ;< ×,55.54 = 335,38/2 = 335,38 F<F

1(( D = 335,38 F<F

Regulile de con+ersie şi rotun;ire nu pre+ăd şi con+ersia dintr-o monedă naţională într-o a

treia monedă care nu face parte din UE& C%nd se doreşte transformarea dintr-o monedă ,de






e1emplu US>2 într-o monedă naţională ,guldenul olande$2" atunci con+ersia ar tre!ui să ai!ă locîn modul următor: Con+ersia din US> în 0. Suma e1primată în US> tre!uie con+ertită în EUR# prin aplicarea ratei de schim!US>LEUR& Suma intermediară" e1primată în EUR# este apoi transformată în guldeni" folosindratele de con+ersie EURLguldeni&

Con+ersia din 0. în US> Suma e1primată în 0. tre!uie să fie con+ertită în EUR# prin aplicarea ratei de schim!guldeniLEUR#" după care această sumă intermediară este transformată în US> folosind rataEURLUS>& De eemplu, care este %aloarea în guldeni olandezi '?@A) a sumei de 5((!((( ;SD,cunosc+nd că raportul de scBim* este 1 ;< = 1,(5 ;SD! Se transformă suma eprimată în ;SD în ;<

5((!((( ;SD = /4!1.(,/4 ;< Se transformă suma eprimată în ;< în guldeni, potri%it cursului

1 ;< = 2,2(341( guldeni olandezi /4!1.(,/4 ;< = 1!(/.!385,4 guldeni olandezi

♦Sim#olul – E$

'n fe!ruarie 1997, un Comitet >irectorial numit Comitetul Monetar a înaintat o propunerefinală cu pri+ire la denominarea şi specificaţiile tehnice ale monedelor EUR# ,diametru"greutate" culoare" compo$iţie etc&2& S-a ţi'( cont" într-o măsură sporită" de cerinţele şinecesităţile instituţiilor şi societăţilor care +or accepta monedele EUR# pentru plăţi" mai ales însituaţia c%nd plăţile se fac prin sisteme şi echipamente de;a e1istente în funcţiune& )entrurecunoaşterea monedelor EUR# a fost necesară includerea unor caracteristici unice& S-a a+ut în +edere" de asemenea" luarea tuturor măsurilor de siguranţă la confecţionarea şistructurarea monedelor EUR# pentru a se e+ita" într-o măsură ridicată" frauda în confecţionarea

acestor monede& )rin >irecti+a 7?L98CE" Consiliul şi )arlamentul Europei au sta!ilit ca prima serie demonede EUR# să includă A denominaţii" +ariind de la 1 cent la 9 EUR#" cu următoarelespecificaţii tehnice:

Kaloare,EUR#2 9

1

"<"9"6"<"9"6

>iametru ,mm2 9<"8<

9@"9<

9?"9<99"9<19,7596"8<18,7516,25

.rosime ,mm2 1,95

9"69<

1,691,631,511,41

1,361,32

.reutate,grame2 A"<

8"<

8<"8?"6@"7 @9"9

ormă

Rotund

Rotund

Rotundloare spaniolăRotundRotundRotundRotund

Culoare

- E1tern al!- /ntern gal!en- E1tern gal!en- /ntern al!.al!en

.al!en

.al!enRoşuRoşuRoşu

Compo$iţie

Cu8<i9<CuiunCuiunCu8<i9<Cu3ln

Cu3lnCu3ln#ţel acoperit cu Cu#ţel acoperit cu Cu#ţel acoperit cu Cu

3!re+ierea oficială pentru EUR# este EUR& 3ceasta a fost sta!ilită de #rgani$aţia/nternaţională de Standardi$are ,/nternaţional Standard #rganisation F /S#2" şi este folosită întoate scopurile: financiar" comercial" conta!il& Sim!olul grafic pentru EUR# arată ca un E rond marcat cu două linii paralele ori$ontale& Sim!olul a fost inspirat din litera grecească epsilon" e+oc%nd ci+ili$aţia greacă" şi din

prima literă a cu+%ntului 4Europa5& Cele două linii paralele repre$intă sta!ilitatea EUR#&





Monedă şi credit

+an"notele în total sunt 8 EUR# !ancnote" în diferite mărimi şi culori" cu +alori de <"9" 100, <" 9" 10, şi < EUR#& >esignul şi grafica lor sunt sim!olice pentru arhitecturaeuropeană& >esenele nu repre$intă nici un monument real" e1istent& )e faţa !ancnotelor se găsescgrafice de ferestre şi porţi" ca sim!ol al spiritului de cooperare şi deschidere în UniuneaEuropeană& )e spatele fiecărei !ancnote sunt schiţate diferite stiluri de poduri" fiecare specificunei anumite perioade" o metaforă a comunicării oamenilor în Europa şi cu restul lumii&

>esignul final a fost anunţat în decem!rie 1996, la >u!lin" la Consiliul European& *oatemonedele sunt pre+ă$ute cu sisteme a+ansate de securitate& Mone(ele F sunt în număr de A cu +alori de 9 şi 1 EUR#" apoi <" 9" 10, <" 9" şi 1 cenţi&iecare monedă are o faţă identică" repre$ent%nd harta UE" pe un fundal cu linii trans+ersale" lacare sunt ataşate stelele de pe steagul european& Modelul de pe cealaltă faţă a monedei poate fiales de fiecare din cele 11 state mem!re& >e e1emplu" un cetăţean france$ +a putea să-şi cumpereîn Berlin un hot-dog cu o monedă EUR# a+%nd imprimat chipul regelui Spaniei9&

♦E$e"tele intro(u"erii mone(ei EURO

Multe se"toare ale e"onomiei au trecut la sistemul EUR# încă de la 1 ianuarie 1999.

*ot de la această dată tran$acţiile între sectorul !ancar şi !ăncile centrale se fac în EUR#& *oate pieţele de capital ale statelor participante îşi operea$ă operaţiile în noua monedă& .u+erneleutili$ea$ă EUR# pentru sta!ilirea noilor !ugete& Cele mai mari firme" au trecut la utili$areaEUR# încă de la începutul procesului datorită !eneficiilor care sunt multiple: eliminarea costurilor şi a riscului schim!urilor internaţionale transparenţa preţurilor care duce la o mai !ună concurenţă cu pri+ire la +%n$ări şi

ser+icii standardi$area conta!ilităţii şi a altor sisteme&

Companiile mici şi mi;locii" care sunt de o!icei furni$orii companiilor mari" sunt ne+oitesă treacă la sistemul EUR# pentru a nu-şi periclita e1istenţa& 'ncep%nd de la 11 ianuarie 1999 ,deoarece a fost ne+oie de o săptăm%nă pentru sf%rşitulde an şi terminarea stocului e1istent2" aproape toate preţurile în ma;oritatea maga$inelor şisupermarPeturilor au fost afişate at%t în EUR# c%t şi în +echea monedă naţională& 3ceastaser+eşte la 4con+ertirea pu!licului5 la folosirea monedei unice EUR#&

Asupra sistemului ,an"ar- efectele pot fi e+idenţiate astfel:

>e la 1 ianuarie 1999, ma;oritatea !ăncilor oferă posi!ilitatea clienţilor săi de a-şicon+erti economiile în EUR#" dar o!ligati+itatea +a sur+eni numai după 99& )osesorul unuicont în EUR# poate plăti sau poate da ordine de plată în moneda naţională" fără a i se percepe+reun comision& )entru plăţile în EUR# au fost tipărite noi carnete de cecuri" iar pe l%ngă logo-ul

EUR# sunt pre+ă$ute şi cu o !andă magnetică care asigură că plata se +a reali$a& 3ceasta înseamnă că un cetăţean france$" de e1emplu" poate să plătească o factură în.ermania în EUR# ,chiar dacă factura este e1primată în >EM2" fără a i se percepe comision&>acă acesta doreşte să plătească în +echea monedă naţională" sau în >EM" !anca +a continua în"

perioada interimară" să perceapă comisioane relati+ mari" deoarece aceste plăţi tre!uie trecutemanual prin sistemul de clearing& 'n perioada tran$iţiei ,6777 F 962 agen%ii e"onomi"i au posi!ilitatea alegerii moduluide efectuare a plăţilor în EUR# sau în moneda naţională& >upă 1 ianuarie 99 însă" toate plăţileşi încasările +or fi efectuate în EUR#& 'n perioada tran$iţiei" !ăncile sunt o!ligate să transformesumele în moneda cerută de creditor& C%nd o întreprindere are cont !ancar doar în moneda

9 4Euro 1998 F Raport5 F European Comissin" 9<&@&677A






naţională" atunci toate ordinele de plată +or fi transformate în moneda naţională& Regulamentulnu pre+ede prele+area nici unei ta1e şi comisioane pentru transformarea sumelor din monedanaţională în EUR# şi in+ers&

)rin moneda unică" politica monetară e transferată la ni+el comunitar de+enind de

competenţa Băncii Centrale Europene" a!solut independentă& )olitica !ugetară +a continua sărăm%nă un instrument con;unctural de politică economică la ni+el naţional& >atorită relaţiilor str%nse între politica monetară şi cea !ugetară" a!senţa disciplinei !ugetare într-unul sau maimulte state mem!re ar putea afecta orientările politicii monetare comune& Se +or putea e1ercita

presiuni asupra Băncii Centrale Europene pentru ca politica monetară să de+ină mai fle1i!ilă& >eaceea" mai înt%i *ratatul de la Maastricht şi apoi pactul dintre state definesc un cod de !unăconduită în materie de politică monetară şi datorie pu!lică& Efectele pe plan internaţional ale introducerii monedei unice sunt şi mai puternice: utili$area cresc%ndă a monedei unice în cadrul tran$acţiilor comerciale" permite reducerea insta!ilităţii generate de fluctuaţiile cursului de schim! posi!ilitatea emitenţilor de monedă de a !eneficia de +enituri de pe urma sumelor deţinute în străinătate ,în afara U&E&2& Ka continua procesul de realocare mai puternică a

portofoliilor de acti+e financiare în fa+oarea titlurilor emise în EUR# dispariţia necesarului de re$er+e în cadrul !ăncilor centrale naţionale pe plan intracomunitar& Se pot reali$a economii importante" estimate la 9 miliarde de dolari&

onse"in%ele pentru Estul #i entrul Europei )entru ţările din centrul Europei" EUR# +a de+eni o altă monedă străină& )e termen mediu" EUR# +a de+eni moneda Cehiei" Ungariei" )oloniei" Estoniei şiSlo+eniei& )entru a adera la U&E&" aceste ţări +or tre!ui să-şi con+eargă economiile la cele din$ona EUR#" şi anume cu pri+ire la inflaţie" do!%n$i" datorie pu!lică şi deficit !ugetar& Ţările din Europa Centrală şi de Est sunt preocupate de efectul introducerii monedeiunice europene asupra mediilor economice proprii& 'nsă comparati+ cu schim!urile economice şi

politice din ultimii $ece ani" lansarea EUR# apare ca o schim!are modestă& Chiar şi cele maia+ansate state ale Europei nu sunt pregătite să adopte EUR# după ce +or de+eni mem!re aleUniunii Europene" ci poate doar în următorii $ece ani după aderare& Cel mai important efect este cel de a;ustare al politicii +alutare ale unora din ţările estice&'n unele ca$uri" rolul ;ucat de marca germană +a fi înlocuit cu cel al EUR#& Ungaria" care îşi lega moneda de un coş +alutar cuprin$%nd 8= >M şi @= "înlocuieşte marca cu EUR#" în cadrul coşului +alutar de la 1 ianuarie 1999 şi are în +edere oraportare numai la EUR# încep%nd din acest moment& 'n schim!" Cehia" care permite coroanei să +arie$e între anumite limite" leg%nd-oinformal de marcă" nu şi"a schim!at politica monetară argument%nd că nu +ede nici un moti+ alschim!ării at%ta timp c%t marca răm%ne în circulaţie& )olonia" care îşi lega moneda de un coş format din dolari ,?<=2 şi patru monede

europene ,marca germană F @<=" lira sterlină F 10%, francul france$ F <=" şi francul el+eţian F <=2 a înlocuit monedele europene cu EUR# de la 1 ianuarie 1999, cu o proporţie mai maredec%t a dolarului ,<<=2& 'n +iitor" )olonia are în +edere o schim!are prin raportarea numai laEUR#" în +ederea unei +iitoare integrări în Mecanismul European al ratelor de schim!& Celelalte state est-europene nu au anunţat schim!ări de politică monetară" dar ma;oritateaau în +edere aran;amente monetare" încep%nd cu anul 9& Unii economişti cred că un efectimediat al lansării EUR# ar fi o creştere a interesului speculati+ asupra monedelor din regiune&3ceasta înseamnă că de+ine şi mai presantă" pentru ţările cu deficit mare al contului curent"reducerea acestora sau creşterea flu1urilor de capital străin şi o!ţinerea împrumuturilor necesarefinanţării deficitului& 3ici sunt e1puse în mod particular F Rom%nia" Slo+acia şi 0ituania&





Monedă şi credit

>ar chiar dacă EUR# +a cau$a dificultăţi pe termen scurt sau mediu pentru unele dinaceste state" se aşteaptă ca pe termen lung să apară !eneficii precum: fa+ori$area e1portuluiacestor state pe piaţa internă unică" reducerea costurilor tran$acţiilor cu firme din UniuneaEuropeană" c%ştiguri ca urmare a de$+oltării unei pieţe de capital +est europene unice&

Sinteti$at" adaptarea monedelor est europene la EUR# se pre$intă în ta!elul următor:

Mone(a

Le*a ; +ulgaria

7inar ; roa%ia

oroana ; e9ia

<roon 5 Estonia

Regim 3nainte (e1 ianuarie 1Coridor +alutar faţă de >M0a 1000 le+a J 1 >M

lotare controlată"Referinţa >M

lotare controlată"Referinţa >M

Consiliu monetar"A Proon J 1 >M

Regim (e la1 ianuarie 1

ici o schim!are"Monitor euro




=n Rom>nia +NR $olose#te EUR# ca monedă de re$er+ă +alutară" această măsură fiindîn concordanţă cu ponderea Uniunii Europene în comerţul e1terior al Rom%niei: (9"8 = din e1porturile rom%neşti se reali$ea$ă în U&E& <<"? = din importuri pro+in din ţările U&E& 7e asemenea- +NR s5a preo"upat de asigurarea compati!ilităţii legislati+e"instituţionale şi procedurale cu entităţile !ancare centrale din U&E&" inclusi+ cu cele ale BănciiCentrale Europene&

*otodată" s-a a+ut în +edere reali$area compati!ilităţii sistemului de plăţi şi decontări înEUR#" în timp real" *3R.E*&

on"lu6ii:

'ncă de la introducerea EUR# s-a apreciat că aceasta +a !ul+ersa sistemul financiar internaţional" care nu s-a mai confruntat cu asemenea modificări de la trecerea la regimulcursurilor flotante în anul 1971. )entru prima dată" din anul 1944, raportul de forţe monetareinternaţionale se poate schim!a" iar po$iţia dominantă a dolarului de+ine relati+ă& 3nali$a e+enimentelor de pe piaţa +alutară ,în luna octom!rie 1999 cursul de schim! s-asituat la 1,0714 LEUR#2 demonstrea$ă că ade+ărata competiţie se dă între EUR# şi dolar" Henul

;apone$ nerepre$ent%nd un pericol ade+ărat pentru moneda americană& Conform datelor furni$ate de REU*ERS" deşi economia americană participă la economiamondială în proporţie de 9 =" participă numai cu (6 = la formarea re$er+elor !ăncilor centrale ,comparati+ cu 14 = pentru >M şi 17 = pentru Hen2 cu ?A = la tran$acţiile comercialeinternaţionale ,comparati+ cu 15 = >M < = Hen2" şi inter+ine în ?9 = din operaţiile pe pieţelede schim! faţă de 19 = >M şi 12 = Hen2& Referitor la ni+elul cursului de schim!" e1istă mai multe opinii conform cărora estenecesară introducerea unui 4coridor +alutar5 în inter+alul căruia EUR# să fluctue$e faţă de & Contrar acestei opinii" preşedintele Băncii Centrale Europene menţiona că impunereaunui coridor +alutar nu este o măsură 4fe$a!ilă5 sau 4credi!ilă5& 3numite ţi(e pentru ni+elulcursului +alutar +or fi sta!ilite numai în 4circumstanţe e1cepţionale5" atunci c%nd EUR# +ado+edi 4lipsa unui aliniament clar şi persistent5&






# altă opinie" e1primată de economişti aprecia$ă că dacă EUR# c%ştigă teren încompetiţie cu " !ăncile centrale +or de+eni mari cumpărătoare de o!ligaţiuni" e1primate înEUR#& # asemenea măsură +a e1ercita presiuni asupra " întruc%t +a e1ista o cerere mai scă$ută

pentru titlurile americane" şi în consecinţă o cerere mai mică pentru & 'n noiem!rie 1998@" China arată că este gata să con+ertească în EUR# o parte are$er+elor sale +alutare ,6?6 miliarde 2 F orient%ndu-se către piaţa europeană& # asemenea

orientare către piaţa o!ligaţiunilor în EUR#" e1primă încrederea în această monedă& )e aceeaşilinie se înscriu operaţiunile Naponiei pe piaţa internaţională de capital" prin +%n$area de acţiuni şio!ligaţiuni asiatice" în +aloare de 9"6 miliarde ,în prima ;umătate a anului 1998) şi cumpărareaîn aceeaşi perioadă" de acţiuni şi o!ligaţiuni europene de peste 10 miliarde &

Alte impli"a%ii ale intro(u"erii EURO 3n a"ti*itatea $irmelor

Elimin%nd fluctuaţiile cursurilor +alutare şi asigur%nd o unitate comună de e+idenţă pentru acti+ităţile comerciale" EUR# poate ameliora funcţionarea pieţei unice& Comerţul şiin+estiţiile în străinătate +or fi stimulate şi, deci" se +a produce o creştere a competiti+ităţii&/mpactul +a fi diferit în funcţie de sector" cel mai e+ident manifest%ndu-se în sectorul financiar-

!ancar& 3cti+ităţile ne!ancare +or fi afectate su! următoarele aspecte:

*ransparenţa preţurilor între ţări poate înregistra o creştere& irmele nu +or menţinediferenţe mari de preţ între ţări, deşi pieţele sunt fragmentate su! aspect fiscal presiunea +a fimai mare în regiunile de graniţă şi pentru !unurile cu +aloare ridicată" uşor de transportat& >u!la e1primare ,afişare2 a preţurilor& Multe persoane +or înt%mpina dificultăţiconsidera!ile în adaptarea la noua structură a preţurilor" pentru depăşirea acestor dificultăţiutili$%ndu-se du!la e1primare a preţurilor" în EUR# şi în moneda naţională& 3sociaţiile de consumatori au cerut ca du!la e1primare a preţurilor să de+ină o!ligatoriechiar înaintea introducerii !ancnotelor şi monedelor EUR#& Unele firme sunt însă puţin atrase deideea o!ligării prin lege" deoarece ar putea impune costuri: du!la etichetare" modificareasoftQar-ului& /mplicaţii pentru departamentul financiar şi tre$orerie& 3cesta este primul departamentafectat" prin eliminarea costurilor legate de tran$acţiile +alutare şi a riscului +alutar& 0ipsariscului +alutar implică doar calcule de con+ersie& Managerii tre!uie să se asigure că tipurile decontracte ,deri+ate financiare" sQap +alutar2 capătă importanţa necesară& 3+anta;ele s-ar puteae1tinde peste graniţele UE dacă EUR# c%ştigă teren ca monedă de tran$acţionare pe planinternaţional& Modificarea pieţelor financiare& irmele acti+e pe piaţa de capital tre!uie să ia înconsiderare impactul EUR# asupra pieţei financiare" întruc%t o piaţă EUR# poate a!sor!i pieţelenaţionale& Keniturile din o!ligaţiuni ar putea fi afectate ca urmare a eliminării riscului +alutar&>e asemenea" o importanţă crescută tre!uie acordată şi a altor componente: lichiditatea pieţei"riscul de credit" diferenţe fiscale& irmele tre!uie să anali$e$e dacă noile emisiuni de titluri sunte1primate în EUR# în perioada de tran$iţie şi dacă cele e1istente ar tre!ui e1primate în EUR#&ormarea unei pieţe mai mari şi mai lichide ar tre!ui să conducă la o mai eficientă alocare acapitalului& Spre deose!ire de piaţa monetară şi a o!ligaţiunilor" natura produselor tran$acţionate

la !ursă nu este afectată în aceeaşi măsură& irmele cotate la !ursă tre!uie să ia în calculutili$area EUR#" iar acţionarii tre!uie consultaţi cu pri+ire la plata di+idendelor şi a monedei încare să se reali$e$e& /mpactul asupra sistemelor şi tehnologiei informatice ,/SL/*2& e+oia modificăriisistemelor informatice repre$intă cea mai mare pro+ocare tehnică dar şi economică implicată detrecerea la EUR#& *oate programele" fişierele" !a$ele de date şi rapoartele conţin%nd informaţiifinanciare au fost modificate& Companiile mari pot a+ea mii de aplicaţii informatice funcţionale"

@ icolae >ănilă F Bipolari$area monetară" Ed& Ec&" 1999, pg& 7 - 140





Monedă şi credit

multe dintre acestea fiind afectate de EUR#& Unele firme au reali$at de;a e+aluări ale impactuluiasupra sistemelor informatice& Re$ultatele pro+i$orii sugerea$ă faptul că scara pro!lemei estecompara!ilă cu cea a pro!lemei anului 9& >in punct de +edere tehnic" operaţiunea este similară procesului de soluţionare a

pro!lemei anului 9" implic%nd anali$a a milioane de programe pentru identificarea celor caretre!uie modificate& 3ceasta necesită programe speciale de diagnosticare capa!ile să detecte$e şi

să soluţione$e părţile din program afectate de trecerea la EUR#& S-au creat şi se creea$ăinstrumente potri+ite ca şi componente ale programului european de cercetare ES)R/*,European Strategic )rogramme for Research in /nformation *ehnologH2& 3ceasta a condus lade$+oltarea unor instrumente eficiente" de;a pe piaţă" pentru identificarea" modificarea şi testareadatelor& >upă părerea e1perţilor" utili$area sistematică şi atentă a instrumentelor specifice nunumai că a;ută firmele în trecerea la EUR# dar reduce şi costurile cu aproape @ =& )rincipala

pro+ocare răm%ne utili$area eficientă a resurselor umane date fiind costurile cu forţa de muncă"care repre$entă apro1imati+ <= din efortul general&

osturi Semnificati+ din punct de +edere al costului este studiul reali$at de 3B 3mro careestima ni+elul acestora la 99< milioane EUR# în perioada de tran$iţie& )reşedintele ComitetuluiE1ecuti+ al .enerale BanP ,Belgia2 estima costurile la 9"? miliarde franci !elgieni ,in+estiţiidirecte2 în perioada 1997"2002 pe următoarele direcţii de acţiune: - 1,6 miliarde sunt destinate adaptării sofQare-ului - "? miliarde pentru hardQare - "6< miliarde pentru comunicare şi training - "@ miliarde altele& Cu toate acestea managerii !ăncii răm%n optimişti deoarece strategia adoptată +a aducere$ultate care +or compensa at%t cheltuielile făcute c%t şi lipsa profiturilor din operaţiuni&

)ro!leme specifice firmelor din afara Uniunii Europene& >intre firmele în afara

Euroland-ului" mai importante" su! aspectul impactului EUR#" sunt companiile multinaţionale şifirmele din Marea Britanie" /rlanda sau Suedia& >in r%ndul companiilor multinaţionale" )hilips şi"a declarat intenţia de a trece c%t mairapid posi!il la EUR#& irma )hilips a decis să îşi pu!lice raportul anual şi cifrele trimestriale înEUR# de la 1 ianuarie 1999. >ar raportarea în EUR# este simplă în comparaţie cu utili$areaEUR# în administrare& >e e1emplu" compania tre!uie să facă faţă diferenţelor în cerinţelestatutare între statele mem!re" diferenţe fiscale etc& >aimler Ben$ se numără printre pionierii introducerii EUR#& Compania a adoptat de;anoţiunea de 4monedă de grup5" semnific%nd înlocuirea mărcii germane cu EUR# pentru toateoperaţiunile ma;ore& )entru firmele din afara $onei EUR#" se recomandă pregătirea pentru introducereaEUR#" întruc%t" deşi ţara respecti+ă nu este în $ona EUR# de la început" e1istă şae ca acest

lucru să se înt%mple ulterior& Chiar dacă >anemarca şi Marea Britanie +or răm%ne în afaraEuroland" multe dintre companiile lor +or tre!ui să fie pregătite să reali$e$e o mare parte dintran$acţiile lor într-o nouă monedă 4străină5& 'n ca$ul Marii Britanii" se consideră că tran$iţia la moneda unică +a a+ea implicaţiiasupra afacerilor !ritanice" indiferent dacă aceasta +a participa sau nu la uniunea monetară"astfel: companiile cele mai afectate +or fi acelea care lucrea$ă cu pieţele financiare europeneşi cu parteneri europeni ,clienţi" furni$ori etc&2" în ca$ul neaderării la U&E& firmele +or tre!ui să-şi re+i$uiască toate aspectele operaţiunilor lor" inclusi+ sisteme de

plăţi" conta!ilitate" tre$orerie" training şi acorduri legale" în ca$ul fa+ora!il" al aderării MariiBritanii la U&E&






).

1.

Intre,ari re"apitulati*e

'n cadrul SME" moneda ECU a îndeplinit următoarele funcţii:1. monedă efecti+ă" în cadrul mecanismului de schim! al SME

9& mi;loc de plată şi de schim!@& !a$ă de referinţă în mecanismul de inter+enţie şi de credit?& lichiditate internaţională<& !a$ă de calcul a parităţii celorlalte monede(& instrument de reglare a soldurilor creditoare" între autorităţile monetare&

Este +ala!ilă com!inaţia:a2 1 D 9 D ? D <,? 1 @ 2 @ ) @ !c2 9 D @ D ? D <d2 1 D @ D < D (

e2 @ D ? D < D (&

2. Mecanismul 4şarpelui monetar5 a impus limite de fluctuare" astfel:a& ± 1 = în ;urul +alorii oficiale a monedelor

!& ± 9"9< = faţă de ECU şi între monede". ± 2-2) B $a%ă (e C #i ± '-) B 3ntre mone(e!d& ± ( = pentru lira italiană şi lira sterlinăe& ± 1,70 = faţă de limitele acceptate ,su! forma pragului de di+ergenţă2&

ondul european de cooperare monetară EC#M" se constituia din:a& 1 = din )/B al ţărilor mem!ru ale SME

!& o cotă procentuală din re$er+ele în aur ale ţărilor participantec& +ărsăminte în moneda naţională a ţărilor participante proporţionale cu participarea la comerţul internaţional(. 2D B (in re6er*ele (e aur #i C ale %ărilor respe"ti*e!e& +ărsăminte în în funcţie de ni+elul re$er+elor&

Criteriile de con+ergenţă impuse ţărilor UE pentru a fi admise la cea de a @-a etapă aintegrării sunt următoarele:a& rata inflaţiei să nu depăşească cu mai mult de 1,5 = puncte procentuale media ratei inflaţiei a celor mai performante @ ţări ale UE

!& datoria pu!lică să nu depăşească ( = din )/B

c& deficitul !ugetar să nu depăşească @ = din )/B(. rata (o,>n6ii să $ie egală "u me(ia pe termen lung a "elor mai neper$ormante %ări (in UE!e& rata de schim! să nu depăşească mar;ele normale de fluctuare ± 9"9< =&

Unul dintre criterii nu este a(e*ărat.

&.

'.

). Ţara care !eneficia$ă de clau$a de opţiune" conform căreia poate trece în orice moment lacea de a ///-a etapă de aderare la UE este:a& >anemarca

!& Suedia

". Marea +ritanie!





Monedă şi credit

d& .reciae& )olonia

. >acă se cunosc următoarele cursuri de schim!"1 EUR# J 13,7603 şili&i austrieci1 EUR# J 166,386 pesetas"

atunci 100 şili&i +or echi+ala cu următoarea sumă e1primată în pesetas:a. 12D-1D&! !& 99A7" ?86@c& 12,092!d& 9@"?<(e& 170,565.

)rintre a+anta;ele Uniunii Monetare Europene pot fi enumerate:a. o (is"iplina $is"ală e"esi*ă "are poate antrena "re#terea (e6e"9ili,rului e"onomi" eistent!

!& o transparenţă a preţurilor care +a spori concurenţa între ţările participante

c& eliminarea costurilor aferente schim!urilor internaţionaled& o standardi$are a conta!ilităţii şi a altor sistemee& eliminarea riscurilor pri+ind schim!urile între monede&

u este ade+ărat unul dintre a*antaele enumerate.

8. )rintre măsurile adoptate de Rom%nia" ca răspuns la lansarea 4EUR#5" se regăsesc:a& constituirea la BR de re$er+e +alutare în EUR#

!& adaptarea sistemului de plăţi şi decontare la cel specific utili$ării EUR#" respecti+ sistemul *3R.E*c& armoni$area legislaţiei !ancare cu cea comunitară

d& orientarea e1porturilor către UEe. asigurarea sta,ilită%ii "ursului (e s"9im, al mone(ei na%ionale.

Una dintre afirmaţii nu este +ala!ilă&

. >o!%nda EUR# 0/B#R fi1ată pentru tran$acţiile care au început de la 1 ianuarie 1999,s-a caracteri$at prin următorul ni+el:a& ("( = la termen de o săptăm%nă şi o lună şi la <"<< = la termen de 1 an,. &-2) B pentru o săptăm>nă #i o lună #i &-2D2)D B pentru termenul (e 1 an!c& media celor mai !une @ rate ale do!%n$ilor de pe pieţele ţărilor care au aderat la UEd& cu 1,5 = mai mult dec%t media ratelor do!%n$ilor din UE

e& ni+elul ratei do!%n$ii de pe piaţa londone$ă&

Sistemul European al Băncilor Centrale ,SEBC2 acţionea$ă în următoarele direcţii:a& defineşte şi implementea$ă politica monetară a Uniunii Monetare

!& autori$ea$ă emiterea de !ancnote în cadrul comunităţii Europenec& deţine şi administrea$ă re$er+ele oficiale ale statelor mem!red& conduce operaţiile de schim! +alutare. men%ine marele (e $lu"tuare ale "ursului 3n limite sta,ilite.

u este +ala!il unul dintre enunţuri&

/.

1D.






+i,liogra$ie

1. Ce$ar Basno" icolae >ardac

9& Ce$ar Basno" icolae >ardac" Ctin& loricel

@& icolae >ănilă

?& Simona .aftoniuc

<& Emilian >o!rescu

(& Sil+iu Cerna

8& )eter Tenen

A& .iordano rancesco"

7& 4Euro 1998 Raport5

/ntegrarea monetar !ancară eropeană" E>)" 1999

Monedă" Credit" Bănci" E>)" 1996

Bipolari$area monetară" Ed&Ec&" 1999

inanţe internaţionale" Ed&Ec&" 1997

/ntegrarea economică" Ed&3cademiei Rom%ne" 1996

Unificarea monetară în Europa" Ed&Enciclopedică" 1999

Economic of MonetarH Union in Europa" Cam!ridgeUni+ersiteH )ress" 1995

*he )olitical EconomH of MonetarH Union toQards theeuro5" 0ondon Routtedge" 1998

European Comission" 9<&@&677A

10. 4hen Qill the Euro European Comission" 1995

!e in our poPets511. 4EUR# info4SMES Qill !enefit from the changeoQer to the Euro5 <&6&67785

Date post:	08-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	ene-geo
View:	255 times
Download:	1 times

SME-curs ASE Moneda Si Credit

Documents