Moneda Si Credit 1 2

TRAIAN SILIVESTRU

MONEDA SI CREDIT

PETROŞANI2009

MANUAL UNIVERSITARpentru

învăţământul la distanţă

CuprinsCUVÂNT ÎNAINTE..........................................................................................................................2Tema nr. 1........................................................................................................................................3PRINCIPALII INDICATORI MONETARI SI SISTEMUL MONETAR...........................................3

1.2 Viteza de circulaţie si de rotaţie a banilor.............................................................................71.3 Sistemul monetar..................................................................................................................9

Tema nr. 2......................................................................................................................................13MODUL DE REALIZARE A CREATIEI MONETARE..................................................................13

1.1 Creatia monetara..................................................................................................................141.2 Dimensionarea cantitatii de bani.........................................................................................161.3 Balanta veniturilor si cheltuielilor banesti ale populatiei...................................................19

Tema nr. 3......................................................................................................................................22SISTEMUL MONETAR NATIONAL AL ROMANIEI....................................................................22

1.1 Formarea si caracteristicile sistemului monetar national al Romaniei................................221.2 Teorii monetare...................................................................................................................25

Tema nr. 4......................................................................................................................................29CREDITUL ÎN ECONOMIA CONTEMPORANĂ.........................................................................29

1.1 Creditul................................................................................................................................291.2 Dobanda...............................................................................................................................39

TEST AUTOEVALUARE I.............................................................................................................43Tema nr. 5......................................................................................................................................47SISTEMUL BANCAR.....................................................................................................................47

1.1 Bancile comerciale..............................................................................................................471.2 Bancile centrale...................................................................................................................501.3 Bancile specializate (Institutii speciale de credit) si de afaceri...........................................521.4 Profitul bancar, performante si riscuri.................................................................................55

Tema nr. 6......................................................................................................................................57POLITICI FINANCIARE...............................................................................................................57

1.1 Politici monetare si de credit promovate de banci..............................................................581.2 Pietele creditului..................................................................................................................60

Tema nr. 7......................................................................................................................................63SUPRAVEGHEREA BANCARA....................................................................................................63

1.1 Continutul, necesitatea si obiectivele supravegherii bancare..............................................631.2 Competenta institutionala in supravegherea bancara..........................................................66

Tema nr. 8......................................................................................................................................69INFLATIA IN ECONOMIA CONTEMPORANĂ...........................................................................69

1.1 Conceptul de inflatie...........................................................................................................701.2 Depreciera si apreciera monetara.........................................................................................731.3 Devalorizarea si revalorizarea monetare.............................................................................751.4 Stabilizarea monetara...........................................................................................................77

TEST DE AUTOEVALUARE II..................................................................................................79

CUVÂNT ÎNAINTE

Prezentul manual se adresează studenţilor de la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, la forma de învăţmânt la distanţă (.I.D.), ţintind spre dezvoltarea gândirii economice a acestora atât la nivel micro şi macro cât şi la nivel mondo-economic.

Studierea problematicii cuprinse în programa analitică a disciplinei “Monedă şi credit” facilitează înţelegerea schimbărilor ce se produc în prezent atât pe plan intern cat şi pe plan extern pe piaţa monetară şi de credit. Pe parcursul studierii disciplieni studenţii vor reuşi să îşi insuseasca cunoştinţe legate de modul de organizare al sistemului monetar, dezvoltarea relaţiilor de credit, nivelul de dezvoltare si stabilitatea circulaţiei monetare, importanţa dobânzii şi a politicilor monetare precum si o serie de aspect care pot fi valorificate pentru interpretarea în mod ştiinţific a deciziilor ce se iau la nivel macro şi microeconomic. Ca viitori angajaţi ai unor societăţi comerciale cu capital de stat, privat sau mixt aceştia vor trebui să dovedească capacitatea de a asocia termini de specialitatein situaţiilor care se ivesc pentru a acţiona cu promptitudine şi eficienţă atât în relaţiile cu partenerii de afaceri, instituţiile de credit cât şi organismele financiare ale statului.

Fiind destinat studentilor de la forma de Învatamânt Deschis la Distanta (IDD), manualul prezinta anumite particularitati, în sensul ca pentru fiecare capitol sunt stabilite obiective didactice, sunt definite notiuni cheie, sunt explicate mecanisme. Cu toate acestea cartea poate fi folosita cu succes de oricine interesat în dobândirea de cunoştinşe generale despre domeniul monetar şi de credit.

Lucrarea permite atingerea graduală a scopului propus, cititorul reuşind să asimileze pas cu pas multitudinea şi complexitatea noţiunilor şi tehnicilor necesare unui specialist care să asigure, prin competitivitatea sa, ca parte a unui sistem complex, competitivitatea întregului sistem.

Autorul

Tema nr. 1

PRINCIPALII INDICATORI MONETARI SI SISTEMUL MONETAR

Unităţi de învăţare : Circulaţia monetară si masa monetară Viteza de circulaţie si de rotaţie a banilor Sistemul monetar

Obiectivele temei: cunoaşterea conceptelor de circulaţia monetară, masa monetară, viteza de circulaţie si de

rotaţie a banilor ; intelegerea si determinarea vitezei de circulaţie cunoaşterea categoriile de monedă care circulă in cadrul sistemului monetar ; prezentarea şi intelegerea conceptului de convertibilitate a bancnotei intelegerea princiilor care guvernează operaţiile de decontare

Timpul alocat temei : 3 ore

Bibliografie recomandată : Silviu Cerna, Sistemul monetar şi politica monetară. Ed. Enciclopedică, Bucureşti,1996 Nicolae Dardac, Teodora Vâşcu, Monedă – Credit. Ed. ASE, 2002 Roxana-Daniela Paun, Drept monetar european, Editura Fundatiei Romaniei de Maine,

Bucuresti, 2006. Teodor Roşca, Monedă şi credit (Ediţia a doua), Altip. (2002)

1.1 Circulaţia monetară şi masa monetară

Circulaţia monetară = miscarea pe care reproducţia sociala o imprima banilor într-o anumită perioadă şi care se concretizează în final într-un anumit volum de încasări şi plăţi în economie, volum care formează rulajul bănesc.

Îmbracă trei forme:a) circulaţia banilor în conturi sau a monedei scripturale;

b) circulaţia numerarului sau a monedei manuale

c) circulaţia banilor electronic

Reglementarea cu privire la folosirea banilor într-o formă sau alta trebuie să se facă nu prin măsuri administrative, ci prin avantajele pe care le oferă o formă sau alta, deţinătorii de bani fiind singurii în măsură să hotărască modul de păstrare a banilor şi de folosire a lor.

Masa monetară = totalitatea mijloacelor băneşti existente în economia unei ţări la un moment dat, sau în medie pe o anumită perioadă. Nivelul masei monetare se stabileşte pe baza bilanţului centralizat al întregului sistem bancar dintr-o ţară, după ce se deduc în prealabil o serie de operaţiuni duble între diferite bănci.

Criterii de structurare a masei monetare:

Din punctul de vedere al sferei pe care o deserveşte masa monetara se imparte in

Din punct de vedere al naturii social-economice a deţinătorilor de bani

Din punct de vedere al rotaţiei

Din punct de vedere al lichidităţii

a) bani în cont (moneda scripturală)

b) numerar (moneda manuală)

a) mijloace băneşti ale sectorului public (de stat);

b) mijloace băneşti ale sectorului privat

a) mijloace băneşti cu circulaţie curentă;

b) mijloace băneşti economisite;

c) alte mijloace băneşti

clasificare preluată de Statistica Fondului Monetar Internaţional cu următoarea denumire:

a) bani (money) - numerarul aflat în afara sistemului bancar+ banii de cont;

b) cvasibani (quassi money) - depuneri pe termen scurt a agenţilor şi a populaţiei la bănci;

c) alte mijloace (other items) - mijloace băneşti cu mişcare sau fără mişcare

a) lichidităţi primare;b) lichidităţi secundare;c) lichidităţi terţiare

Agregatul monetar = ansamblu de active monetare; Sistemul Contabilitatii Nationale (în România) defineste agregatul monetar ca o parte constitutiva a masei monetare, parte autonomizata prin functiile ei, prin agentii specializati care emit instrumentele de schimb si de plata, prin institutiile bancar-financiare care le gestioneaza, prin fluxurile economice pe care le mijloceste

Criteriul de includere al activelor în agregatele monetare cel al lichiditatii, al usurintei transformarii în bani lichizi.

Analiza economica distinge trei categorii principale de lichiditati:

cuprind cuprind cuprind

In SUA, in cadrul masei monetare, elementele sunt regrupate in cinci componente:

M1 = numerar în circulaţie în afara sistemului bancar şi banii în cont rezultaţi din depunerile la vedere la bănci;

M2 = M1 + depunerile pe termen la băncile comerciale americane; M3 = M1 + depunerile pe termen la casele de economii, la cooperativele de credit şi la

casele de ajutor reciproc; M4 = M2 + certificatele de depozit negociabile; M5 = M2 + certificatele de depozit de valori mari.

M1 – regrupeaza toate mijloacele baneşti cu circulaţie curentă M1 reprezinta masa monetara în sens restrâns;

M2 – lichiditatile secundare sunt constituite din active care pot fi transformate foarte rapid în lichiditati primare fara riscul de a pierde capital, adica sunt monetizabile. M2 desemneaza masa monetara în sens larg

M3 – lichiditatile tertiare sunt constituite din active cu un grad mai mic de lichiditate.

numerarul în afara sistemului bancar (bancnote, monede divizionare) disponibilităţi la vedere

M1 depozitele la vedere neoperabile prin cecuri, depozitele la casele de economii, depozitele la termen aflate în gestiunea bancilor, actiuni ale fondurilor de ajutor reciproc

M2 valorile mobiliare private (actiuni si obligatiuni) valori mobiliare publice (împrumuturi ale statului, colectivitati publice sau întreprinderi publice

TEST DE EVALUARE

1. Ce înţelegeţi prin circulaţie monetară?

Răspuns:

2. Explicati conceptul de agregat monetar, cu exemplificare pe SUA

Răspuns:

ExerciţiiExemplu rezolvat:

1. In structura agregatului M1 sunt incluse urmatoarele elemente:a) numerar din afara sistemului bacar b) conturi curente ale populaţiei + lichidităţi secundarec) valori mobiliare publice d) economii ale populaţiei + depozite in valuta ale rezidenţilore) disponibilitaţi la vedere

De rezolvat:

2. Ce reprezintă masa monetară?a) volum de încasări şi plăţi în economieb) bani în cont (moneda scripturală) + numerar (moneda manuală) c) totalitatea mijloacelor băneşti existente în economia unei ţări la un moment datd) ansamblu de active monetaree) nici una din cele de mai sus

Circulaţia monetară reprezinta miscarea pe care reproducţia sociala o imprima banilor într-o anumită perioadă şi care se concretizează în final într-un anumit volum de încasări şi plăţi în economie, volum care formează rulajul bănesc. Ea imbraca trei forme derulandu-se în două sfere: sfera numerarului: circulaţia numerarului sau a monedei manuale si sfera banilor de cont : circulaţia banilor în conturi sau a monedei scripturale si circulaţia banilor electronici

1.2 Viteza de circulaţie si de rotaţie a banilor

Viteza de circulaţie a banilor = numărul de acte de vânzare-cumpărare mijlocite de un semn bănesc de o anumita valoare, intr-o anumita perioada (când banii îndeplinesc funcţia lor de mijloc de circulaţie) şi numărul de plăţi consecutive mijlocite de un semn banesc de o anumita valoare intr-o anumita perioada (când banii indeplinesc functia lor de mijloc de plata).

Viteza de rotaţie a banilor = frecventa cu care banii se reintorc la banca

se calculează in doua feluri:

a) ca si coeficient: b) ca durata in zile a unei rotatii:

K=R/M dz=Dp/K=(M*Dp)/Runde:K= numarul de rotaţii ;R= rulajul banesc;M = masa monetara medie dintr-o perioada (an, trimestru, etc)Dp= durata perioadei (365, 90 etc. zile)

Factori ce actioneaza asupra vitezei de rotatie:

in conditiile circulatiei banilor in cont

in conditiile circulatiei numerarului

Indicator inlocuit in practica cu

a) modul in care activele circulante ale agentilor economici isi desavarsesc rotatia trecând dintr-o forma in alta pana cand ajung in forma băneasca;b) modul in care se realizeaza veniturile si cheltuielile bugetului de stat;c) modul cum se realizeaza si folosesc resursele de finantare a investitiilor;d) modul cum se realizeaza decontarile fara numerar

a) marimea veniturilor populatiei si b) frecventa obtinerii veniturilor c) gradul de coincidenta intre termenele de incasare a veniturilor si termenele de utilizare a lord) schimbari in structura cererii de consum e) unele masuri organizatorice pe care le ia organul de emisiune monetara - legate de esalonarea platii salarilor;f) modul in care este organizat procesul economisirii (al depunerilor bancare) si al actiunii de plasare a disponibilitatilor banestig) volum, structura si calitatea serviciilor puse la dispozitia populatieih) factori psihologici

TEST DE EVALUARE

1. Cum poate fi definită viteza de circulaţie?

Răspuns:

2. In cate feluri poate fi calculată viteza de rotaţie si care sunt acestea?


1. Factorii care acţionează asupra vitezei de rotaţie in condiţiile circulaţiei banilor în cont sunt:

a) marimea veniturilor populatieib) modul in care se realizeaza veniturile si cheltuielile bugetului de statc) modul cum se realizeaza decontarile fara numerard) volum, structura si calitatea serviciilor puse la dispozitia populatieie) frecventa obtinerii veniturilor

De rezolvat:

2. Viteza de rotaţie a banilor calculată ca si coeficient se exprima cu ajutorul formulei:a) K=M/Rb) K=R/M*100c) K=R/M d) dz=Dp/Ke) K=(M*Dp)/R

1.3 Sistemul monetar

Sistemul monetar = mod de organizare si reglementare a circulatiei monetare dintr-o tara pe baza de legi speciale

Viteza de circulaţie a monedei reprezintă numărul de acte de vânzare-cumpărare mijlocite de un semn bănesc de o anumita valoare, intr-o anumita perioada

Elementele sistemului monetar sunt: a – Baza sistemului monetar (Sistemele ce au la baza metalul monetar se numesc sisteme metaliste, iar cele ce au la baza puterea de cumparare se numesc sisteme nemetaliste sau sisteme putere de cumparare);b – Categoriile de moneda ce urmeaza sa circulec - Modul de realizare a creatiei monetare;d – Dimensiunea cantitatii de bani necesara circulatiei, e – Modul de rezolvare a problemei relatiilor monetare ale tarii respective cu strainatateaf – Asigurarea stabilitatii sistemului monetar;

Categoriile de monedă care circula in cadrul sistemului monetar

Moneda cu valoare integrala (intrinseca)

Din punct de vedere al modului de apariţie se intalnesc 2 feluri de monede:

a) moneda efectiva (moneda semn) sau numerarul : imbraca urmatorale forme Moneda etalon are putere circulatorie şi

putere liberatorie nelimitata. Este batuta din metal pretios sau este confectionata din hartie Moneda de bilon are putere circulatorie si liberatorie restransa la o anumita banca si functioneaza numai in cadrul granitelor nationale ale tarii care a batut-o. A fost confectionata din matarial (metal) pretios in aliaj cu alte metale Moneda divizionara este acea moneda confectionata din metale ieftine, avand putere circulatorie si liberatorie limitata Moneda facultativa se intalneste atunci cand situatia monetara a unei tari nu este stabila, iar cetatenii tarii respective puteau primii la plata in locul monedei nationale o moneda straina b) moneda de banca (scripturala de cont)

Din punct de vedere al importanţei in cadrul sistemului monetar si al aparitiei lor in timp se disting: Moneda cu valoare integrala; Moneda fara valoare integrala; Bani de hartie emisi de stat; Bacnota sau bilet de banca Bani de cont sau moneda scriturala

Moneda fara valoare integrala (intrinseca)

Moneda de hartie emisa de stat

Bancnota sau biletul de banca

Forme de acoperire

C

Statul emite aceasta categorie de moneda in conditiile in care are de acoperit o serie de cheltuieli legate de activitatea pe care o desfasoaraMiscarea ei este numai intr-un singur sensFunctioneaza si in cadrul sistemului monetar actual si este cunoscuta sub denumirea de bonuri de tezaur

Aparitia ei ca si tip de moneda a avut loc pe doua cai:- cea a certificatului de depozit;- cea a circulatiei cambiale

Caracteristici: a aparut in procesul indeplinirii de catre bani a functiei lor de mijloc de plata este emisa de catre banci este emisa in scopul satisfacerii nevoilor de creditare ale productiei si circulatiei marfurilor are o miscare circulara completa (bani-marfa-bani) in sensul ca ea revine la emitent in virtutea calitatii sale, odata cu rambursarea creditelor are stabilitate in comparatie cu banii de hartie care sunt instabili. Stabilitatea se realizează prin:

- calea emiterii sale in exclusivitate pe baza de credit creandu-se premisele intoarcerii sale la emitent (rambursarea creditului);

- calea acoperirii bancnotei (datoria bancii de a detine un stoc de metal pretios) - echivaleaza cu garantarea ei de catre emitent;

- calea convertibilitatii acesteia;- prin luarea de masuri de prevenire si

eliminarea falsificaii bancnotei

Acoperirea metalica – presupunea detinerea de catre banca emitenta a unui procent considerat minim ca stoc de aur sau argint din volumul emisiunii de bancnote sau al angajamentelor la vedere

Acoperirea in portofoliu comercial - acoperire suplimentara (peste cea in aur, formata din cambii pe termen scurt) pana la nivelul intregii emisiuni

Acoperirea in devize sau mijloace de plata straine

Acoperirea in valori mobiliare este o acoperire ce nu corespunde continutului bancnotei

Acoperirea in marfuri -interpretata diferit de la o tara la alta in functie de particularitatile nationale

Convertibilitatea bancnotei - reprezinta insusirea legala a unei monede de a putea fi schimbata pe altceva, in mod liber pe piata, necesitand restrictii in ce priveste marimea sumei schimbate, scopul schimbarii si calitatea celui care efectueaza schimbul (rezident sau nerezident)

- cunoaste 2 forme:

Masuri ce se cer luate pentru prevenirea si eliminarea efectelor falsificarii bancnotei:- confectionarea dintr-o hartie speciala cu un anumit format;- filigramarea hartiei (tridimensional );- semnarea bancnotei de catre emitent;- complicarea desenelor de pe bancnota;- alegerea de culori pentru desene, care sa nu se poata

reproduce;- inscrierea bancnotelor dupa reguli stiute numai de emitent;- insertia in hartie a unui fir metalic de siguranta.

Banii de cont sau moneda scripturala

Principiile care stau la baza organizarii decontarilor

Convertibilitate metalica corespunde sistemului monetar cu etalon aur

Convertibilitate in valuta singura ce se practica azi; prin ea se asigura stabilitatea unui sistem monetar

Reflecta disponobilitatile banesti ale titularilor de conturi bancareCaracteristici:

- indeplinesc functia banilor de mijloace de plata si de circulatie

- se muliplica prin credit

- pot fi transferati dintr-un cont in altul (decontari fara numerar)

Pastrarea disponibilitatilor banesti in conturi

Consimtamantul platitorului si perceperea de comisioane si speze bancare

Efectuarea platilor la termene exigibile

Limitarea platilor in cont la marimea disponibilitatilor existente

Alegerea formelor si instrumentelor de decontare

Formele de decontare = modul de organizare a operatiei de decontare, mod privit prin prisma:

a) asigurarii cu anticipatie a platilor - in cadrul acesteia se cuprind

b) neasigurarii cu anticipatie a platilor - se numeste acceptare, ea presupunand consimtamantul platitorului – consimtamant dat fie prin emiterea unor documente de decontare (ordine de plata, cec) din initiativa sa, fie prin admiterea la plata a unor documente de decontare emise de beneficiarul sumei de plata

TEST DE EVALUARE

1. Care sunt categoriile de moneda care circulă in cadrul sistemului monetar?

Răspuns:

2. Care sunt formele de acoperire ale bancnotei?

Răspuns:

Acreditivul -forma de decontare prin care platitorul separa o suma din disponibilitatile sale si o trece intr-un cont de depozit bancar deschis la banca furnizorului. Pe masura livrarii marfii de catre furnizor si a depunerii la banca sa a documentelor doveditoare (factura), banca furnizorului transmite suma aferenta din contul sau in contul furnizorului

Scrisoarea de garantie bancara - forma de decontare bancara prin care furnizorul cere bancii platitorului sa-i elibereze o asemenea scrisoare si prin care sa-i asigure cu anticipatie platile prin rezervarea nu de disponibilitati banesti, ci a unor drepturi la credite ale platitorului pentru o perioada viitoare

Vinculatia - forma de decontare constand in expedierea marfii de catre vanzator la adresa unei banci. La primirea marfii banca il avertizeaza pe cumparator, punandu-i marfa la dispozitie, dupa ce acesta achita furnizorului suma de bani cuvenita, remitandu-i furnizorului suma incasata de la cumparator

Categoriile de moneda care circulă in cadrul sistemului monetar cuprind: moneda cu valoare integrala, moneda fara valoare integrala, bani de hartie emisi de stat; bacnota sau bilet de banca; bani de cont sau moneda scriturala


1. Ce este acreditivul?a) monedă de hârtie emisă de statb) o modalitate de platăc) o măsura de eliminare a falsificării bancnoteid) o formă de acoperire a bancnoteie) o tehnică de plata care oferă garantie celor implicati (exportator, importator, banci)

in legatura cu apararea intereselor acestora in procesul efectuarii platii

De rezolvat:

2. Care sunt caracterisiticile bancnotei sau ale biletului de banca ?a) este instabilab) este emisa de catre stat c) este emisa de catre bancid) este emisa in scopul satisfacerii nevoilor de creditare ale productiei si circulatiei

marfurilore) nu are o miscare circulatorie completa

Tema nr. 2

MODUL DE REALIZARE A CREATIEI MONETARE

Unităţi de învăţare : Creaţia monetară Dimensionarea cantitătii de bani Balanta veniturilor si cheltuielilor bănesti ale populatiei

Obiectivele temei: cunoaşterea conceptelor de creaţie monetară, casa de circulatie, fond de rezervă ; cunoaşterea factorilor care acţionează asupra cererii de bani ; prezentarea metodelor de dimensionare a cantitatii de bani necesare circulaţiei; intelegerea importantei balantei veniturilor si cheltuielilor banesti ale populaţiei


Bibliografie recomandată : Avram V. – Monedă, Credit, Bănci, Editura Radical, Timisoara, 2000 Silviu Cerna, Sistemul monetar şi politica monetară. Ed. Enciclopedică, Bucureşti,1996 Nicolae Dardac, Teodora Vâşcu, Monedă – Credit. Ed. ASE, 2002 Teodor Roşca, Monedă şi credit (Ediţia a doua), Altip. (2002) *** Buletine trimestriale BNR

1.1 Creatia monetara

Creatia monetara = reprezinta o actiune de schimbare a unui activ nemonetar (valori imobiliare si mobiliare) detinut de agentii economici cu un activ monetar pe care bancile il creaza

= se concretizeaza in moneda suplimentara fata de cea existenta in circulatie la un moment dat. Ea apartine bancilor si se realizeaza in favoarea tuturor agentilor economici din tara respectiva (producatori si consumatori)

vizează

si

Modalitati tehnice de realizare a creatiei monetare:

a) modalitatea tehnica de creatie monetara temporara – 2 feluri

1. are la baza creditarea agentilor economici

2. are la baza creditarea statului

Bancnota Banii de cont

Imprumuturile acordate de banci agentilor economici au drept garantie valori exprimate in diferite titluri de credit (cambii, variante) ce atesta ca la baza miscarii creditelor stau valori materiale ce se misca.O asemenea creatie monetara se stinge o data cu rambursarea creditului la scadenta, ea are cea mai mare pondere in tarile cu economie de piata, fiind cel mai favorabil mod de realizare a creatiei monetare

In acest caz la baza imprumutului statului, drept garantie stau titlurile de stat – o asemenea creatie monetara distrugandu-se atunci cand statul va prelua de la banci aceste titluri in schimbul cedarii unor cantitati de moneda ce se afla in conturile trezoreriei, aceste nevoi sunt perpetue

b) modalitatea tehnica de creatie monetara definitiva - apare in stransa legatura cu operatiunile de comert exterior si are loc cand tara are o balanta comerciala si de plati activa (exporturile sunt mai mari decat importurile). Se distruge cu ocazia vanzarii devizelor importatorilor contra monedei nationale

Regimuri de creatie monetară:

TEST DE EVALUARE

1. Care sunt modalităţile de realizare a creaţiei monetare?

Răspuns:

2. Ce intelegeti prin creatie monetară universală?

Răspuns:

3.


1. Creaţia monetară :a) este un atribut exclusiv al bancii centraleb) apartine bancilor

Creatie monetara descentralizata - in care moneda suplimentara este creata printr-un sistem de banci libere - acest regim este concurential

Creatie monetara centralizata – in care intreaga creatie se realizeaza de o singura banca (de regula banca centrala) fapt ce determina si caracterul national al monedei – acest regim este neconcurential

Creatie monetara universala – practicata in prezent; in cadrul ei moneda este impusa de guvern, avand un curs fortat dar legal.Creatia monetara este un atribut propriu al bancilor si prin ea insasi nu poate schimba echilibrul economic general

Modalităţile de realizare a creaţiei monetare cuprind modalitatea tehnica de creatie monetara temporara care poate avea la baza fie creditarea agentilor economici fie creditarea statului şi modalitatea tehnica de creatie monetara definitiva

c) se realizeaza in favoarea tuturor agentilor economici dintr-o tarăd) apare in stransa legatura cu operatiunile de comert exteriore) are loc cand tara are o balanta comerciala si de plati activa

De rezolvat:

2. Modalitatea de creatie monetară ce are la baza creditarea agentilor economicia) este o modalitate tehnica de creatie monetara definitivab) este cel mai favorabil mod de realizare a creatiei monetarec) se distruge cu ocazia vanzarii devizelor importatorilor contra monedei nationaled) in cadrul ei moneda este impusa de guverne) este o modalitatea tehnica de creatie monetara temporara

1.2 Dimensionarea cantitatii de bani

Factori care actioneaza asupra marimii cererii de bani:

a) Factori ce tin de procurarea mijloacelor banesti (marimea veniturilor, marimea averii);

b) Factori ce tin de preturile relative ale diferitelor forme de avere (dobanda);

c) Factori ce tin de avantajele specifice pe care le confera detinerea de bani

Cererea de bani - determinata pe 2 segmente:

Dimensionarea cantitatii de bani necesara circulatiei ridica 2 mari probleme :

1. – cea a structurii cantitatii de bani bani in conturi

Cererea de bani in vederea efectuarii tranzactiilor economice (partea activa) depinde de : volumul tranzactiilor efectuate cu ajutorul banilor ( factor direct ); o serie de factori indirecti interdependenta dintre incasarea veniturilor si cheltuirea veniturilor; cheltuieli implicate de detinerea banilor; incertitudinile cu privire la incasarile si platile viitoare

Cererea de bani ca forma de detinere a averii depinde de marimea si structura averii agentului economic; marimea existenta si asteptata a veniturilor; randamentul asteptat al diferitelor forme de avere, etc

- mijloace in conturi cu circulatie curenta, care indeplinesc frecvent functia de mijloace de plata si de circulatie;- alte mijloace banesti in conturi

numerar in circulatie

format din :

2. – cea a metodelor folosite in dimensionare bani in conturi – 2 metode

numerar la populatie

1. se pleaca de la volumul P.I.B.

2. se ia in considerare volumul decontarilor fara numerar din perioada precedenta

Metoda clasica

Metoda calculelor normative

Metoda input – output a lui Leontieff

Metoda romburilor

Metoda corelatiei

- numerar in caseriile agentilor economici si institutii publice;- numerar in casele de circulatie ale bancilor;- numerar la populatie (are ponderea cea mai ridicata)

mijloace banesti cu circulatie curenta mijloace banesti reprezentand o rezerva de casa mijloace banesti reprezantand economii de scurta durata mijloace banesti reprezentand o cerere solvabila nesatisfacuta

Metoda clasica abordeaza rulajul banesc ca aferent marfurilor, cheltuielilor totale ale populatiei si aferent veniturilor. Calcularea rulajului banesc plecand de la veniturile populatiei – este cea mai indicata metoda

Metoda corelatiei – are la baza corelatia dintre fondul de cumparare al populatiei si fondul de marfuri si servicii. Rationamentul metodei: -daca concordanta dintre cantitatea numerarului in economie la un moment dat si nevoile obiective de bani ale economiei, determina si asigura schimbul monetar, atunci inseamna ca masa de numerar in economie corespunde unui necesar obiectiv; acesta presupune realizarea unor balante de venituri si cheltuieli banesti ale populatiei si grafice de incasari si plati

TEST DE EVALUARE

1. Care sunt factorii de care depinde cererea de bani in vederea efectuarii tranzactiilor economice?

Răspuns:

2. Care sunt metodele de dimensioanre a numerarului la populatie?

Răspuns:


1. Factori care actioneaza asupra marimii cererii de bani sunt:a) dobanda b) factori politicic) marimea veniturilor, marimea averii d) factori de productiee) comportamentul de consum

De rezolvat:

2. Numerarul in circulatie cuprinde:a) mijloace in conturi cu circulatie curenta b) numerar in caseriile agentilor economici si institutii publice c) totalitatea mijloacelor băneşti existente în economia unei ţări la un moment datd) numerar la populatiee) nici una din cele de mai sus

Factorii de care depinde cererea de bani in vederea efectuarii tranzactiilor economice se impart in factori directi (volumul tranzactiilor efectuate cu ajutorul banilor si factori indirecti (interdependenta dintre incasarea veniturilor si cheltuirea veniturilor; cheltuieli implicate de detinerea banilor; incertitudinile cu privire la incasarile si platile viitoare)

1.3 Balanta veniturilor si cheltuielilor banesti ale populatiei

Necesitate si importanta

Continut 3 parti venituri - apar pe principalele surse de provenienta: salarii, alocatia de stat pentru copii, veniturile taranimii din valorificarea produselor agricole, venituri din pensii, ajutoare, burse

modul de utilizare a veniturilor - se reflecta in: cheltuieli pentru impozite, taxe, contributii, cotizatii; cresterea disponibilitatilor populatiei; fondul de cumparare al populatiei

modificarea numerarului in circulatie - permite stabilirea acestuia la nivelul unui intreg an

Graficul de incasari si plati al B.N.R. – instrument de reglare operativa a numerarului in circulatie Necesitatea

1. instrument care reda toate veniturile banesti ale populatiei2. permite cunoasterea structurii si volumului cheltuielilor populatiei3. verificarea echilibrului monetar in sfera veniturilor si cheltuielilor populatiei4. asigurarea unei circulatii banesti normale5. permite rezolvarea unor probleme de baza ale economiei6. permite determinrea in mod indirect a cantitatii de numerar necesare circulatiei

- are caracter de instrument financiar-are un caracter de instrument operativ : elaborarea lui pe perioade scurte (trimestre, luni); aprobarea sa de Consiliul de Ad-ministratie al B.N.R.; urmarirea riguroasa a modului in care se realizeaza indicatori

Structura 3 parti partea de incasari - redate pe surse de provenienta

partea de plati - redate pe destinatii

partea de echilibru

Elaborarea fond de informatii

de la

Modul de stabilire in graficul de incasari

si plati a partii de echilibrare

Relatia casa de circulatie - fond de rezerva genereaza operatiuni de punere sau retragere a numerarului din circulatie

Executarea graficului de cuprinde

Dată de alimentarea casei de circulatie din fondul de rezerva sau de trecerea de numerar din casa de circulatie in fondul de rezerva

Este reprezentata de o anumita cantitate de numerar existenta in casieria unitatii bancare operative si care este considerata ca numerar in circulatie

Este reprezentat de o anumita cantitate de numerar existenta in tezaurul unitatii bancare, care este considerata ca fiind scoasa din circulatie

repartizarea graficului aprobat; masurile ce trebuie luate in vederea executarii lui; controlul privind miscarea numerarului in circulatie, evidenta si raportarea executarii lui

- organisme judetene prefecturi, uniuni judetene ale cooperativelor mestesugaresti, directii de statistica, directia de posta, directii ale finantelor publice;- sucursalele B.N.R. - sucursalele judetene a celorlalte banci comerciale vizand operatiile cu numerar ale clientilor lor

Are loc la nivelul Centralei B.N.R. pe intreaga economie si este aprobat de Consiliul de Administratie al B.N.R. pe intregul trimestru si pe luni, capatand astfel caracter de directiva

incasari si plati in numerar

TEST DE EVALUARE

1. Ce este casa de circulatie?

Răspuns:

2. Care este continutul balantei veniturilor si cheltuielilor banesti ale populatiei?

Răspuns:


1. Graficul de incasari si plati al BNR:a) are 3 componenteb) are caracter de instrument financiarc) nu este un instrument operativd) este aprobat de Ministerul Finantelor e) nu permite urmarirea riguroasa a modului de realizare a indicatorilor

De rezolvat:

2. Balanta de venituiri si cheltuieli banesti ale populatiei:a) reda veniturile si cheltuielile populatiei b) mai poarta denumirea de grafic de incasari si platic) permite rezolvarea unor probleme de baza ale economieid) nu permite determinarea cantitatii de numerar necesare circulatiei

Casa de circulatie reprezinta o anumita cantitate de numerar existenta in casieria unitatii bancare operative si care este considerata ca fiind numerar in circulatie

e) cuprinde doua parti: modul de utilizare a veniturilor si modificarea numerarului in circulatie

Tema nr. 3

SISTEMUL MONETAR NATIONAL AL ROMANIEI

Unităţi de învăţare : Formarea si caracteristicile sistemului monetar national al Romaniei Teorii monetare

Obiectivele temei: intelegerea modului de formare si a caracteristicilor sistemului monetar natioal al

Romaniei cunoaşterea momentelor importante care au marcat evolutia sistemului monetar national ; prezentarea stadiilor si caracteristicilor teoriei monetare cunoasterea conceptului de teorie monetara


Bibliografie recomandată : Silviu Cerna, Moneda şi teoria monetară. Ed. Mirton, Timişoara, 2000 Silviu Cerna, Sistemul monetar şi politica monetară. Ed. Enciclopedică, Bucureşti,1996 Nicolae Dardac, Teodora Vâşcu, Monedă – Credit. Ed. ASE, 2002 ROSE P., Money and capital markets, McGraw-Hill, Boston, 2000 Teodor Roşca, Monedă şi credit (Ediţia a doua), Altip. (2002) *** www.bnr.ro

1.1 Formarea si caracteristicile sistemului monetar national al Romaniei

Bazele sistemului monetar national al Romaniei - puse in 1867 (cand s-a infaptuit o reforma monetara).

Caracteristici:

- primul nostru sistem monetar

- bimetalist in varianta monedei duble (aur, argint)

- leul era impartit in 100 de bani fata de situatia dinainte de 1867 in care leul era impartit in 40 de parale

- legea monetara stabileste cupiurile monedelor de aur si de argint si monedele cupiurilor de arama; pentru monedele de arama se stabileste si cantitatea si valoarea lor

- legea monetara dadea voie la circulatie pe teritoriul Romaniei la monedele de aur si argint ale tarilor Uniunii Monetare Latine (Franta, Belgia, Italia, Elvetia, Grecia) ca moneda legala a tarii;

- baterea monedei aur si argint nu mai avea la baza principiul baterii libere

Concluzii :

Momente importante in evolutia sistemului monetar national:

Infiintarea in 1880 a Bancii Nationale a Romaniei (B.N.R.)

Trecerea la monometalism – aur – in 1890 si renuntarea la bimetalism

Unificarea monetara din 1920 – 1921 in 2 etape: a) cea de declansare a bancnotelor straine (coroane austro–ungare, ruble de Lwov, rubla Romanov) si a leilor emisi de Germania (ca bani de razboi ); b) cea de schimbare propriu-zisa a acestora cu bancnote ale B.N.R.

Solutia de deflatie – devalorizare din 1925

Reforma monetara de stabilizare din 1929

Perioada 1947 – 1952 s-au produs o serie de schimbari in economia romaneasca si anume: (masa monetara a crescut in ritmuri superioare cresterii indicatorilor economici;

1. primul sistem monetar a fost in intregime metalist;2. el a functionat de facto ca sistem monometalist argint ca urmare a legii lui Gresham ;3. pana in 1877 Romania a batut moneda de aur doar in cantitati simbolice , valoarea lor fiind de 102.000 lei, reprezentand 0,38 % din totalul pieselor batute;4. Romania a adoptat bimetalismul intr-o perioada cand erau vizibile neajunsurile unui asemenea sistem.

- s-a realizat pe calea devalorizarii- se modifica procentul metalic de aur si devize libere convertibile la 35 %- se reintroduce convertibilitatea bancnotei B.N.R. la purtator si la vedere- se consacra pentru prima oara diparitia monedei de aur si argint din circulatie

preturile pe piata taraneasca au crescut de 3 ori in timp ce preturile produselor industriale au ramas neschimbate, proasta calitate a semnelor monetare (falsificari) toate acestea au dus la legiferarea in 26 ianuarie l952 la o noua reforma monetara

Reforma monetara din 1947

In 1963 se renunta la categoria de bani “ bilete de tezaur “ ele fiind inlocuite cu bancnote ale B.N.R. de aceleasi cupiuri

TEST DE EVALUARE

1. Explicati pe scurt caracteristicile reformei monetare din 1929 din Romania?

Răspuns:

- s-a format pe calea devalorizarii leului- obligatia B.N.R. privind acoperirea bancnotei de a detine un stoc de aur de minim 25 % din volumul angajamentelor sale la vedere- reforma s-a infaptuit prin schimbarea leilor vechi cu lei noi la raportul invariabil de: 20.000: 1

- s-a infaptuit pe calea revalorizarii leului- s-a admis la schimb intraga masa monetara in circulatie, dar s-a diferentiat raportul de schimb in functie de marimea sumei schimbate si calitatea celui ce schimba- disponibilitatile intreprinderilor in conturi preturile, salariile, pensiile,etc., au fost recalculate la raportul 20: 1- s -au introdus 3 categorii de semne monetare: bancnote ale B.N.R. (10; 25; 100 lei); bilete de tezaur ale Ministerului de Finante (1; 3; 5 lei) ; moneda divizionara (1; 3; 10 si 25 bani)

Reforma monetara din 1929 a fost o reforma de stabilizare monetară menita să rezolve problema inflatiei. Acest lucru s-a realizat pe calea devalorizarii, continutul in aur al leului a fost stabilit la 10 mg aur iar convertibilitatea bancnotei a fost limitată operand potrivit sistemului etalon aur-devize. In circulatie raman numai bancnotele si monedele din metal obisnuit cele din aur si argint fiind eliminatedin circulatie

2. Prezentati bazele sistemului monetar naţional al Romaniei

Răspuns:


1. Primul sistem monetar national al Romanieia) s-a infaptuit o data cu reforma monetara din 1850 b) a fost un sistem complet metalistc) avea la baza un sistem zecimal de impartire a leuluid) avea la baza principiul baterii liberee) nu s-a supus legii lui Gresham

De rezolvat:

2. Cand a fost infiinatata Banca Nationala a Romaniei BNRa) 1920b) 1880c) 1790d) 1990e) nici una din cele de mai sus

1.2 Teorii monetare

Teoria monetara = parte a stiintei economice care are ca obiect reliefarea legaturilor existente intre moneda (privita fie ca masa monetara in circulatie, fie ca si cantitate de bani necesara circulatiei) si o serie de variabile reale (P.I.B., P.N.B., gradul de folosire a resurselor capitalul existent)

In obiectul teoriei monetare intra :

natura, functiile si rolul banilor

valoarea acestora

crearea banilor

cantitatea de bani necesara circulatiei

modul de asigurare si realizare a echilibrului monetar

Caracteristici: a. - nu exista o teorie monetara unica, ci o diversitate de teorii monetare;b. - teoria monetara reprezinta o combinatie de elemente micro si macroeconomice;c. - in cadrul teoriei monetare se realizeaza combinatii specifice de elemente cantitative si calitative ce prezinta o dinamica rapida;d. - teoria monetara are un caracter relativ si variabil datorita :

- variabilitatii obiectului sau - metodele de abordare a fenomene-lor monetare - diferitele variabile endogene si exogene luate in studiu - premisele sale ca numar si structura

- implicatiile pe care le are teoria monetara

Principalele teorii

Teoria banilor ca instrument tehnic de schimb

Teoria metalista a banilor

Teoria nominalista

Teoria cantitativa a banilor

Teza acestei teorii este aceea ca banii sunt considerati ca rezultat al unei conventii intre oameni pentru depasirea dificultatilor trocului; ea a fost sustinuta de Aristotel si dezvoltata de clasicii economiei politice engleze Adam Smith si David Ricardo

Aparitia ei este legata de perioada acumularii primitive a capitalului, printre initiative se numara Thomas Mun, Colbert; ea sustine ca pentru a indeplini functii specifice banilor moneda trebuie sa aiba o baza metalica, iar stabilitatea monetara este de neconceput fara existenta monedei de aur sau argint

- a aparut ca o reactie la teoria metalista- a avut 2 curente:

curentul functionalist (al lui Menger), care pune accentul pe aptitudinile monedei de a fi schimbata printr-o cantitate de bunuri si servicii

curentul nominalist propriu-zis (a lui Knapp, Müller, Schumpter). Care contesta ideea ca moneda trebuie sa aiba neaparat o baza metalica; considera ca banii sunt doar un nume , un simbol; puterea de cumparare a banilor ar fi exclusiv conventionala

- este cea mai importanta teorie monetara;- are o raspandire foarte larga;- a fost si este cea mai dinamica teorie monetara- are un grad pronuntat de complexitate

Sta la baza politicii monetare a mai multor state.Ea considera ca preturile sunt influentate nemijlocit de modificarile ce intervin in cantitatea de bani din circulatie

Teoria marxista a banilor

TEST DE EVALUARE

Karl Marx ocupandu-se de problematica complexa a banilor, a formulat pentru circulatia acestora 3 legi:

a. - legea cantitatii de bani;b. - legea valorii reale a sumelor

banesti neconvertibile; c. - legea circulatiei bancnotelor

Legea cantitatii de bani - spune ca: la o viteza data a circulatiei banilor fie ca mijloc de circulatie, fie ca mijloc de plata, suma totala a banilor care circula intr-o perioada de timp va fi determinata de suma preturilor marfurilor ce urmeaza sa se realizeze, plus suma totala a platilor scadente in acea perioada, minus platile care se sting reciproc prin compensare

- a fost formulata pentru banii de harti si spune ca: in timp cantitatea de aur aflata in circulatie depinde de pretul marfurilor, valoarea biletelor de hartie aflata in circulatie depinde, exclusiv de propria lor cantitate; o data intrate in circulatie banii de hartie cad sub puterea legilor ei, valoarea banilor depinde de cantitatea in care ei se afla in circulatie

-presupune ca, conditiile emisiunii cuprind si conditiile reintoarcerii lor la banca emitenta

- cunoaste mai multe faze :a) faza clasica;b) faza keynesista;c) faza monetarista a lui M. Friedman;d) faza teoriei cantitative a monedei ca forma a averii a lui J. Tobin.

1. Ce înţelegeţi prin teorie monetară?

Răspuns:

2 . Prezentati pe scurt teoria cantitativa a banilor

Răspuns:


1. Teoria nominalista : a) este cea mai importanta teorie monetara b) a aparut ca o reactie la teoria metalistac) a avut 2 curente d) a fost sustinuta de Aristotel si dezvoltata de clasicii economiei politice englezee) aparitia ei este legata de perioada acumularii primitive a capitalului

De rezolvat:

2. Teoria cantitativa:a) considera ca banii sunt doar un nume , un simbol b) este cea mai importanta teorie monetara c) sustine ca moneda trebuie sa aiba o baza metalicad) are la baza legea circulatiei bancnotelore) considera ca preturile sunt influentate nemijlocit de modificarile ce intervin in cantitatea de bani

din circulatie

Teoria monetara este o parte a stiintei economice care al carui obiect il reprezintă reliefarea legaturilor existente intre moneda (privita fie ca masa monetara in circulatie, fie ca si cantitate de bani necesara circulatiei) si o serie de variabile reale (P.I.B., P.N.B)

Tema nr. 4

CREDITUL ÎN ECONOMIA CONTEMPORANĂ

Unităţi de învăţare : Creditul Dobanda

Obiectivele temei: insusirea de notiuni cheie : credit, functiile creditului, forme ale creditului, dobanda,

cererea si oferta de moneda, dobanda simpla si dobanda compusa, scont, calcul dobanda ; stabilirea diferentelor intre formele creditului cunoaşterea conceptelor privind dobanda analiza tipurilor de dobanda existente calcularea dobanzii pentru diferite forme ale creditului


Bibliografie recomandată : Basno C., Dardac N. , Operaţiuni bancare. Ed. Didactică şi Pedagocică 2001 Cerna Silviu, Sistemul monetar şi politica monetară. Ed. Enciclopedică, Bucureşti,1996 Dardac Nicolae, Vâşcu Teodora, Monedă – Credit. Ed. ASE, 2002 Dedu Vasile, Gestiunea bancara, EDP, 1996 Mishkin, F. S., The Economics of Money, Banking, and Financial Markets, Seventh

Edition, Addison-Wesley / 2004***www.bnr.ro***www.ecb.int***www.imf.org

1.1 Creditul

Conceptul de credit in literatura de specialitate este abordat din 2 puncte de vedere

a) juridic

b) economic

creditul exprima o conventie intre creditori si debitori si care serveste procesului de productie si de circulatie a marfurilor

creditul exprima relatii de repartitie a unei parti din produsul national brut sau din venitul national in vederea satisfacerii unor anumite nevoi de capital .

Necesitatea creditului - natura obiectiva – determinate de necesitatile suplimentare de capital pe de o parte, care nu au alte posibilitati de acoperire, decat prin credit, iar pe de alta parte in cadrul aceluiasi proces apar si resurse disponibile de capital

Functiile creditului : Functia de repartitie 2 laturi mobilizare (distributiva)

redistribuire

Functia de control

Functia de emisiune

Limite:

Rolul creditului

mobilizeaza si redistribuie 3 mari categorii de resurse

Capitalurile disponibile degajate temporar din circuit

Capitalurile rentierilor

Economiile si veniturile diferitelor clase si paturi sociale

capacitatea creditului de a crea noi mijloace de plata in economie, pe langa cele mobilizate si redistribuite prin functia de repartitie

- marimea rezervei de lichiditate retinuta de banci;- structura masei monetare din circulatie (cat M1 si M2)- modul de organizare a sistemului bancar national- modul de realizare a creatiei monetare- ritmul cresterii economice

permite egalizare a ratei profitului intensifica procesului de concentrare a capitalului - procesul

acumularii capitalului este favorizat prin credit intensifica procesului de centralizare a capitalului - accesul la

credit este permis mai mult firmelor puternice favorizeaza speculatiile cu hartii de valoare - prin credit se

pot cumpara asemenea hartii de valoare pentru a le revinde la cursuri superioare

contributia creditului la ridicarea nivelului de trai al populatiei - prin credit se pot procura bunuri de valoare mare si folosinta indelungata

Abordarea sistematica a creditului - elemente principale

Formele creditului

Din punct de vedere al Creditul calitatii creditorului comercial

Creditul bancar

Din punct de vedere al Credit acordat particularilor

functiile creditului datele de intrare rezultatele obtinute ordinea de desfasurare a

activitatii conditiile de desfasoare a

activitatii de creditare modul de functionare a

sistemului informational in unitatile economice si in banci

metodele folosite (de lucru) in vederea realizarii activitatii de creditare

participantii sunt intreprinzatori active care se imprumuta reciproc obiectul - transmiterea de capital de imprumut sub forma de marfa miscarea creditului comercial este paralela cu miscarea capitalului industrial - daca creste volumul capitalului industrial cresc si posibilitatile de acordare a creditului si invers

subiectii sunt bancile si agentii economici si persoane fizice obiectul - transmiterea de capital de imprumut sub forma baneasca poate servi la redistribuirea capitalului in orice directie poate duce la sporirea capitalului real (daca vizeaza obiective de investitie) sau numai servind miscarea capitalului (reprezentand doar imprumuturi de simple sume banesti)

Credit de trezorerie sau pentru facilitarea de casa

calitatii debitorului ca persoane fizice

Creditul acordat intreprinzatorilor

Din punct de vedere alcalitatii debitorului si creditorului

In functie descopul acordarii

Credit pentru consum

Credit personal

Credit pentru locuinte

Credit de exploatare

Credit de mobilizare

Credit de prefinantare

Credit de echipament

Credit de leasing

Credit privat

Credit public

Credit de productie

Credit de circulatie

Credit de consum

exploatare

investitii

speculatie

Credit in bunuri sau marfuri (credit comercial)

Dupa obiectul creditului

Dupa modul de garantare

Din punct de vedere al tehnicii de acordare

Din punct de vedere al intinderii drepturilor creditorului

Dupa modul de rambursare

Credit in bani ( numerar sau efecte de comert)

Credit in credit - obiectul creditului : raspunderea ce si-o asuma o anumita persoana pentru debitor ca acesta isi va onora obligatiile

Credit real

Credit personal

Credit acordat prin conturi separate de imprumut

Credit acordat prin cont curent

Credit de acceptiune - cand o persoana juridica (de regula o banca) preia obligatia debitorului initial de a rambursa imprumutul la scadenta

Credit denuntabil - creditorul isi rezerva dreptul ca oricand inainte de scadenta

Credit nedenuntabil - dreptul creditorului de a cere rambursarea opereaza numai la scadenta

Credit legat sau directionat - acordarea creditului este conditionata de folosirea sa numai in anumite scopuri

Credit amortizabil - rambursarea se face in rate egale sau neegale care pot cuprinde sau nu si dobanda

Din punct de vedere al marimii perioadei

Problemele de baza ale creditului

Conceptii privind creditul in economia de piata

Teoria naturalista a creditului

Teoria expansionista a creditului

Credit neamortizabil - rambursarea se face integral la scadenta

Credit pe termen scurt - perioada < de 1 an, in occident este 2 ani

Credit pe termen mijlociu - perioada 5 – 7ani

Credit pe termen lung – perioada depaseste 5 - 7 ani

Probleme de principiu - legate de capacitatea clientului de a restitui imprumutul

Probleme concrete, tehnice - postura clientului ; scopul si destinatia imprumutului; marimea sumei imprumutate, etc

Creditul = un mijloc de transmitere a banilor de la un posesor la altulFondatorii: Adam Smith si David Ricardo

Creditul = creator de capital si factor de prim ordin al dezvoltarii economiei de piataFondatorii: John Law si McLeod

Teoria creditului reglementat

Probleme de baza ale creditarii in economia Romaniei :

Reconsiderarea modului de stabilire a necesitatilor de credit si de corelare a lor

Introducerea anumitor conditii ce trebuie indeplinite de agentii economici creditati

Diversificarea sistemului de garantii

Creditul poate sa genereze o sporire a cererii de marfuri limitand crizele ciclice si somajul cronicAdeptii acestei teorii se numara John Keynes - tentatia spre consum este mai mica decat cresterea veniturilor.

Corelarea creditelor pe categorii cu indicatorii masei monetare - necesitatea asigurarii si realizarii lichiditatii bancare, (asigurarea unui echilibru (corelatie) intre caracterul si durata de folosire a creditelor si caracterul resurselor de creditare)

cu privire laCalitatea juridica a acestora (persoana fizica sau juridica)

Calitatea activitatii economice desfasurate

Garantii materiale

Negocierea creditelor intre agentii economici si banci

Reintroducerea creditelor de trezorerie

Forme si modalitati de creditare folosite in Romania

Gajul propriu-zis:- cu deposedare- fara deposedare

Gajul ipotecar de rangul I

Cesiunea de creanta

Scrisoare de garantie bancara

Gajul general

Garantii morale

Concretizata in contractul de credite

Acordate pe baza planului de trezorerie in care se stabileste deficitul sau excedentul de trezorerie:NCf= (Si + Chp) - (CSAC + Ra + Ip )NCf > C0 = deficit de trezorerie concretizat in acordari de noi credite;NCf < C0 = excedent de trezorerie, concretizat in rambursari de credite, in NCf = necesar credite la sfarsitul perioadei;Si = stocurile de la inceputul perioadei Chp = cheltuieli aferente productiei CSAC = capital social aferent activelor circulanteRa = resursele atrase din ultimul bilant;Ip = incasarile din realizarea productiei pentru perioada previzionata;C0 = credite acordate anterior si reflectate in bilant ca solduri

Forma de creditare = modul general de organizare a operatiunilor de creditare in economia nationala

Modalitate de creditare = rezolvarea concreta de catre banci, din punct de vedere a tehnicii de lucru, a actiunii de acordare si evidentiere a creditelor

Indicatorii folositi in creditare

Angajamentele din credite = datoriile clientilor bancii catre aceasta

Necesarul de credite = parte din stocuri de valori materiale si solduri de cheltuieli ce urmeaza a fi acoperite pe seama creditului

Plafoanele de credite = indicatori ai programului trimestrial de creditare, aprobat de centrala fiecarei banci

Verificarea garantiei creditelor

Din punct de vedere a modalitatilor

Din punct de vedere al etapei desfasurate

Forma creditarii pe stoc de valori materiale sau pe sold de cheltuieli

Forma creditarii pe rulaj sau pentru efectuarea platilor

Contul curent Conturi simple de imprumut

Faptica - prin constatari la fata locului

Scriptica - pe baza de bilant, balanta de verificare

Prealabila - desfasurata cu ocazia stabilirii necesitatii de credite

Metoda bilantiera

Metoda nebilantiera

TEST DE EVALUARE

1. Care sunt functiile creditului in economia de piată?

Răspuns:

2. Enumerati formele de creditare folosite in Romania

Răspuns:


1. Creditul comercial se caraczerizează prin următoarele aspecte:a) conduce la transmiterea de capital de imprumut sub forma baneascăb) se prezintă sub forma liniei de credit confirmatec) consta in vanzarea bunurilor de consum cu plata in rated) constituie o forma a creditului contractat de stat pentru a finanta deficitele bugetaree) se manifestă sub forma creditului de cumpărător si vanzător

De rezolvat:

2. Teoria expansionista a credituluia) consideră creditul un mijloc de transmitere a banilor de la un posesor la altul

Ulterioara - desfasurata dupa acordarea creditelor

Literatura de specialitate atribuie creditului trei functii: functia de repartitie, functia de control si functia de emisiune.

b) consideră creditul creator de capital si factor de prim ordin al dezvoltarii economiei de piata

c) consideră că tentatia spre consum este mai mica decat cresterea veniturilord) printre fondatori se numără Adam Smith si David Ricardoe) crizele ciclice si somajul sunt limitate prin credit

1.2 Dobanda

Concepte Conceptul clasic elaborat de David Ricardo si A. Marshall

Conceptul neoclasic elaborat de Hayek si Irving Fischer

Conceptul Keynes-ist

Conceptul marxist

Dobanda = reglementata de rata profitului ce poate fi obtinut prin folosirea capitalului

Dobanda = pretul platit pe o piata oarecare pentru folosirea capitalului

Modificarea ratei dobanzii se poate identifica cu modificarile relative ale preturilor bunurilor de consum si / pentru investitii

Dobanda = pretul banilor de azi exprimat in banii de maine

Dobanda = o recompensa pentru renuntarea la lichiditate pe o anumita perioada de timp, recompensa pentru asteptare

Coreleaza dobanda cu masa monetara

Dobanda = o parte din plus produs care si-o insuseste creditorul pentru cedarea temporara a capitalului imprumutat

se exprima prin

Dobanda rata dobanzii D = dobanda platita

C = suma imprumutata

se formeaza in functie de raportul dintre cererea si oferta de capital de imprumut

Oferta de capital de imprumut - depinde de

Cererea de capital de imprumut - depinde de

Tipuri de dobanzi Taxa oficiala a scontului

Taxa privata a scontului

Dobanda practicata intre intreprinzatori

Dobanda bonificata la depunerile

rd = ( D * 100 )/C

volumul productiei si circulatiei marfurilor

fazele ciclice ale productiei

marimea capitalurilor rentierilor si a economiilor diferitelor clase si paturi sociale

volumul productiei si circulatiei marfurilor

fazele ciclice ale productiei

caracterul sezonier al activitatii economice

marimea nevoilor statului privind acoperirea unor deficite bugetare prin imprumuturi

dobanda cu care banca centrala resconteaza cambiile prezentate de bancile comerciale si acorda imprumuturi celorlalte banci

dobanda cu care bancile comerciale sconteaza cambiile prezentate de intreprinzatori si cu care acestea acorda alte credite intreprinzatorilor (dobanda pietii)

are nivelul cel mai mare din economie (dobanda practicata la vanzarea marfurilor pe datorie)

nivel - inferior dobanzii percepute la creditele bancare

Dobanda practicatade diferite institutii speciale de credit

Dobanda practicata la efectele guvernamentale si la alte efecte emise de societati comerciale pe termen scurt

Dobanda la efecte guvernamentale si cele emise de societati comerciale pe termen mijlociu si lung (obligatiuni)

Calcul dobanda 3 posibilitati la depuneri

la credite

la conturile curente

TEST DE EVALUARE

1. Ce înţelegeţi taxa privată a scontului?

Răspuns:

2 modalitati de calcul

3 metode

Calculul dobanzii simple - depunerile si creditele au o perioada de pana la un an:D = ( C * nz*rd ) / ( 360*100)D = dobanda in suma absolutaC = capitalul imprumutatnz = numarul de zile pentru care se realizeaza creditarea rd = rata dobanzii

Calculul dobanzii compuse - perioada de creditare este mai mare de un an :D = Cf - Ci = Ci*k^-CD = dobanda perceputa sau bonificataCf = capitalul fructificat;Ci = capitalul initialK = coeficientul de fructificare (1-rd)n = numarul de ani cat dureaza depunerea sau creditarea

metoda directa

metoda indirecta

metoda in scara ( hamburgheza)

Taxa privata a scontului este dobanda cu care bancile comerciale sconteaza cambiile prezentate de intreprinzatori si cu care acestea acorda alte credite intreprinzatorilor (dobanda pietii)

2. Prezentati factorii de influentă ai cererii capitalului de împrumut

Răspuns:


1. Care sunt factorii care determina diferenta dintre cererea de capital de imprumut si oferta de capital de împrumut?

a) volumul productiei si circulatiei marfurilorb) fazele ciclice ale productieic) caracterul sezonier al activitatii economice d) marimea nevoilor statului privind acoperirea unor deficite bugetare prin

imprumuturie) marimea capitalurilor rentierilor si a economiilor diferitelor clase si paturi sociale

De rezolvat:

2. Taxa oficială a scontului, ca formă a dobânzii reprezintă:a) dobanda cu care banca centrala resconteaza cambiile prezentate de bancile comerciale si

acorda imprumuturi celorlalte bancib) dobânda practicată pentru titlurile emise şi achiziţionate de agentii economicic) diferenta dintre valoarea nominală a cambiilor detinute de bancile comerciale si valoarea

acordată de banca centralăd) dobânda aferentă obligatiunilore) ansamblu de active monetare

TEST AUTOEVALUARE I

1. Acoperirea masei monetare se realizează, în economiile contemporane, astfel: a) în totalitate, în aur monetar; b) în stocul de aur monetar + devize şi valute; c) în contravaloarea bunurilor şi serviciilor din economie; d) în valoarea creditelor acordate statului; e) aur + valute + devize + credite acordate economiei

2. Care sunt principalii indicatori monetari:a) circulatia monetarab) masa monetarac) inflatiad) deflatiae) viteza de circulatie a banilor

3. Convertibilitatea bancnotei poate fi:a) convertibilitate metalicab) convertibilitate in valutac) convertibilitate prin creditd) convertibilitate prin acoperire in marfurie) nici una din cele de mai sus

4. Biletul de bancă reprezintă: a) titlul de credit emis de agenţii economici şi prezentat spre scontare la bancă; b) un înscris emis de bancă, prin care se certifică echivalentul într-o anumită cantitate de metal preţios; c) cupiurile de hârtie (bancnote) emise recent de banca centrală, pentru a compensa retragerea din circulaţie a altor bancnote; d) moneda creată de către stat, în scopul acoperirii deficitelor bugetare; e) monedă de hârtie reprezentativă, fără acoperire în metal monetar.

5. În evoluţia sistemului monetar naţional al României, principalele momente pot fienumerate astfel:

a) 1880 – înfiinţarea BNR;b) 1867 – instituirea primului sistem monetar naţional;c) 1889 – adoptarea bimetalismului;d) 1880 – emisiunea primelor bancnote de către BNR;e) 1929 – realizarea de operaţiuni de „open – market” de către BNR

6. Creditul comercial se caracterizează prin următoarele aspecte:a) se manifestă sub forma vânzării de mărfuri cu plata amânată;b) se prezintă sub forma liniei de credit confirmate;c) constă în vânzarea unor bunuri de consum cu plata în rate;d) constituie o formă a creditului contractat de stat pentru a finanţa deficitele bugetare;e) se manifestă sub forma creditului de cumpărător şi de vânzător.

7. Oferta de monedă, ca variabilă endogenă presupune că: a) oferta de monedă depinde de comportamentul agenţilor economici care solicită monedă; b) oferta de monedă nu este autonomă în raport cu cererea de monedă; c) rolul băncii centrale este pasiv; d) oferta de monedă este fixată în afara sistemului economic, de către autoritatea monetară; e) este stabilită în funcţie de nivelul cererii de monedă şi al ratei de dobândă

8. Creatia monetara vizeaza:a) intregul sistem monetarb) bani de cont si bancnotac) numai bancile centraled) numai agentii economicie) nici una din cele de mai sus

9. Teoria marxista a banilor:a) are la baza 3 legi pentru explicarea circulatiei banilorb) cunoaste mai multe faze : faza clasica, faza keynesiana, faza monetarista a lui M. Friedman,

faza teoriei cantitative a monedei ca forma a averii a lui J. Tobinc) sta la baza politicii monetare a mai multor stated) are un grad pronuntat de complexitatee) initiatorul ei este Karl Marx

10. In dimensionarea banilor in cont se folosesc urmatoarele metode:a) metoda clasicab) metoda romburilorc) metoda care ia in considerare volumul decontarilor fara numerar din perioada precedentad) metoda Leontieffe) nici una din cele de mai sus

11. Functiile credtului sunt:a) functia de repartitieb) functia de economie c) functia de controld) functia de mijloc de platae) functia de emisiune

12. Creditul bancar:a) este o forma a creditului commercialb) implica o relatie contractual intre banca si agentii economici si personae fizicec) are ca obiect transmiterea de capital de imprumut sub forma de marfad) implica o relatie contratuala intre doi agenti econmicie) nici una din cele de mai sus

13. Teoria expansionist a creditului:a) a fost elaborate de Adam Smithb) considera creditul creator de capital si factor de prim ordin al dezvoltarii economiei de piata

c) considera creditul un mijloc de transmitere a banilor de la un posesor la altuld) considera creditul un instrument de diminuare a efectelor inflatieie) nu exista o asemenea teorie

14. Indicatorii folositi in creditare sunt:a) indicatori scriptici b) angajamentele din creditec) indicatori bilantierid) rulajul contuluie) plafoanele de credite

15. Din punct de vedere a modalitatilor de realizare verificarea garantiei creditelor poate fi:

a) fapticab) scripticac) prealabilad) ulterioarae) extrabilantiera

16. Prin ce se exprima marimea dobanzii:a) prin caracterul sezonier al activitatii economiceb) prin raportul dintre cererea si oferta de capital de imprumutc) prin volumul productiei si circulatiei marfurilord) prin rata dobanzii e) indicele de consum

17. Taxa privata a scontului, ca forma a dobânzii:a) indica dobanda cu care bancile comerciale sconteaza cambiile prezentate de intreprinzatori

si cu care acestea acorda alte credite intreprinzatorilorb) indica marimea nevoilor statului privind acoperirea unor deficite bugetare prin imprumuturic) are nivelul cel mai mare din economied) este dobanda pietei e) se formează pe piata primară

18. Conceptul de credit in literatura de specialitate este abordat :a) din punct de vedere economic si juridicb) din punct de vedere economic, social si juridicc) din punct de vedere economic si sociald) din punct de vedere politic si sociale) nici un raspuns nu este corect

19. Functia de repartitie a creditului are douza laturi:a) de emisiune si controlb) de multiplicare si emisiunec) de mobilizare si redistribuired) de redistribuire si control

e) de economisire si distributie

20. Creditul acordat persoanelor fizice poate fi:a) credit de trezorerieb) credit comercialc) credit pentru consumd) credit de prefinantaree) credit de echipament

21. Dupa modul de garantare creditul poate fi:a) credit in bunuri sau marfurib) credit realc) credit personald) credit private) credit public

22. Conceptul neoclasic asupra dobanzii :a) coreleaza dobanda cu masa moneatrab) a fost elaborat de Adam Smith si Karl Marxc) a fost elaborat de Hayek si Ivring Fischerd) consideră dobanda o parte din plus produs care si-o insuseste creditorul pentru cedarea

temporara a capitalului imprumutate) nu exista un asemena concept asupra dobanzii

23. Oferta de capital de imprumut depinde de:a) marimea ratei dobanziib) rata inflatieic) volumul productiei si circulatiei marfurilord) garantii mobiliaree) bonitatea clientului

24. Dobanda practicata intre intreprinzatori are urmatoarele caracteristici:a) este dobanda pieteib) este cea mai mare dobanda din economiec) este inferioara dobanzii percepute la creditele bancared) depinde de capacitatea intreprinzatorilor de a-si indeplini obligatiile contractualee) este dobanda la care se resconteaza cambiile

25. Cererea de capital de imprumut depinde de:a) volumul productiei si circulatiei marfurilorb) masa monetarac) marimea nevoilor statului privind acoperirea unor deficite bugetare prin imprumuturid) creatia monetarae) indicele preturilor de consum

Tema nr. 5

SISTEMUL BANCAR

Unităţi de învăţare : Bănci comerciale Bănci centrale Bănci specializate si bănci de afaceri Profitul bancar, performante si riscuri

Obiectivele temei: cunoaşterea conceptelor de banca comerciala, banca centrala, banca specializata, banca

de afaceri ; intelegerea concetului de profit, performanta si risc bancar cunoaşterea tipurilor de banci prezente in economie intelegerea operatiilor desfasurate de catre banci prezentarea şi intelegerea modului de calcul al indicatorilor de preformanta si risc bancar


Bibliografie recomandată : Cerna Silviu, Economie monetară şi financiară internaţională. Ed. Mirton, Timişoara,

1997 Dardac Nicolae, Teodora Vâşcu, Monedă – Credit. Ed. ASE, 2002 Diaconescu Mariana, Bănci, sisteme de plăţi şi riscuri. Ed. Economică 2000 Isărescu Mugur, Reflecţii economice – Pieţe, bani, bănci. Academia Română – Centrul

Român de Economie Comparată şi Consensuală, Ed. Expert, Bucureşti, 2001 Niţu Ion, Managementul riscului bancar. Ed. Expert, Bucureşti, 2000 Teodor Roşca, Monedă şi credit (Ediţia a doua), Altip. (2002)

1.1 Bancile comerciale

Continut

Operatiuni

Banci private - capitalul propriu se formeaza prin suscrieri realizate de un numar restrans de persoane fizice

dupa modul de constituire

Bancile pe actiuni - capitalul este format prin emiterea de actiuni si vanzarea lor pe piata hartiilor de valoare (Bursa de valori)

Operatiuni pasive(de procurare de resurse)

Constituire si completare a capitalului propriu

Lichiditatea bancilor comerciale = capacitatea bancilor comerciale de a face fata in orice moment pretentiilor clientilor lor privind restituirea depozitelor anterior constituite

Depunere la vedere si la termen

Imprumut de la banci mai mari ca: operatiuni de rescont, de imprumut pe gaj de cambii, de pensiune a cambiilor

Alte operatiuni pasive

Operatiuni active (de plasamente bancare)

Operatii de credit: cambiale, de imprumut pe gaj de marfuri si documente, de imprumut pe gaj de actiuni si efecte publice, avansuri in cont curent, credit personal, imprumut pentru investitii

Operatiuni comerciale: de cumparare de aur si devize, operatiuni cu marfuri, de cumparare de actiuni si efecte publice, operatiuni de report

Operatiuni de comision Operatiuni de remitere de sume prin banci

Operatiuni de incasare

Operatiuni de acreditiv

Operatiuni de mandat

se exprima cu ajutorul urmatorilor indicatori:

TEST DE EVALUARE

1. Ce este lichiditatea bancilor comerciale?

Răspuns:

2. Care sunt operatiunile practicate de bancile comerciale?

Răspuns:

Coeficientul lichiditatii bancare:

KLB = ( Al + Aum ) / Av

Al = active lichide (numerar in casierie, bani in cont, la banca centrala);Aum = actine usor mobilizabile (aur, devize, hartie de valoare);Av = angajamente la vedere a bancii fata de deponentii pe termen scurt

KLB > 1 - grad ridicat de lichiditate; nu se asigura un profit mare;KLB < 1 - lichiditate necorespunzatoare

Coeficientul de utilizare a resurselor stabile:

Kurs = ( CTM + CTL ) / Rs

CTM = credite pe termen mediu;CTL = credite pe termen lung;Rs = resurse stabile (capital propriu +

Alti indicatori:

- ponderea activelor lichide in total active;- raportul dintre active curente si pasive curente

Lichiditatea bancilor comerciale este capacitatea bancilor comerciale de a face fata in orice moment pretentiilor clientilor lor privind restituirea depozitelor anterior constituite


1. Bancile private sunt:a) bănci al căror capitalul propriu se formeaza prin suscrieri realizate de un numar

restrans de persoane fiziceb) banci care efecturează doar operatiuni active si pasivec) bănci al căror capital este format prin emiterea de actiuni si vanzarea lor pe piata hartiilor

de valoared) banci care efectureză operaţiuni active, pasive si de comisione) banci cu grad ridicat de lichiditate

De rezolvat:

2. Operatiunile active pot fi:a) constituire si completare a capitalului propriub) operatiuni de rescontc) operatii de credit si operatiuni comercialed) operatiuni de incasaree) operatiuni de acreditiv

1.2 Bancile centrale

Caracteristici

Functii

banci ale statului calitatea de banci ale bancilor, pentru ca toate celelalte banci din economie isi pastreaza resursele disponibile la banca centrala organizeaza si regleaza circulatia monetara; promoveaza in numele statului diferite politici monetare si de credit

păstrarea rezervelor băncilor comerciale si ale altor institutii de depozit

ofera facilitati pentru colectarea rapida a titlurilor comerciale (rescontare)

reglementează oferta de bani din economie pentru urmarirea obiectivului principal de mentinere a stabilitatii preturilor

Operatiuni

TEST DE EVALUARE

1. Ce este o banca centrală ?

Răspuns:

2. Care sunt principalele functii ale bancii centrale?

Răspuns:


Operatiuni pasive: constituie si completeaza capitalul propriu, depuneri bancare, emisiuni de bancnote

Operatiuni active: operatiuni de credit (cambiale, actiuni), operatiuni comerciale (cumparari de aur si devize)

Alte operatiuni: operatiuni de compensare intre bancile comerciale

Banca centrală este unicul agent care are dreptul legal de a emite monedă si creditor de ultimă instantă (bancă a bancilor), indeplinind o serie de functii

1. Banca centrala este:a) băncă a cărui capital propriu se formeaza prin suscrieri realizate de un numar restrans de

persoane fiziceb) bancă care efecturează doar operatiuni active si pasivec) băncă al cărui capital este format prin emiterea de actiuni si vanzarea lor pe piata hartiilor

de valoared) bancă cu grad ridicat de lichiditatee) bancă a băncilor care organizeaza si regleaza circulatia monetara

De rezolvat:

2. Operatiunile pasive ale băncii centrale pot fi:a) constituire si completare a capitalului propriub) operatiuni de rescontc) operatii de credit si operatiuni comercialed) operatiuni de incasaree) operatiuni de acreditiv

1.3 Bancile specializate (Institutii speciale de credit) si de afaceri

Traditionale

Noi

Bancile ipotecare = realizeaza creditarea proprietarilor de pamant si imobile

Bancile de comert exterior = mijloceste operatiuni de decontari privind import-export

Bancile de investitii = acorda imprumuturi antreprenorilor de case si imobile

Casele de economii = banci ale populatiei

Cooperativele de credit = banci ale micilor producatori de la orase si sate

Bancile agricole = crediteaza exploatatiile agricole

Bancile cu caracter international = Banca Mondiala, Banca Reglementelor Internationale, B.E.R.D

Bancile de leassing

Leassingul imbraca o serie de forme in functie de obiectul inchirierii:- leassing mobiliar se refera la inchirieri de bunuri materiale fungibile;- leassing imobiliar se refera la inchirieri de imobile;- leassing industrial se refera la inchirieri de echipament industrial

Bancile de afaceri = s-au desprins din bancile comerciale, ele implicndu-se direct ca detinatori de capital in afaceri

De tip american sub forma bancilor de investitii

Bancile de afaceri de tip francez

Rol 1. efectuarea operatiunilor de achizitii si fuziuni

Bancile de factoring

Bancile specializate

Bancile de factoring - preiau de la creditori o serie de creante asupra debitorilor pe care le achita. Factoringul= tehnica prin care un client, aderentul sau furnizorul, transmite creantele sale unei societati de factoring numita factor – institutie de credit supusa regulilor Codului monetar si financiar, care, în schimbul unei remuneratii, se obliga sa le recupereze de la debitori, garantând executarea lor chiar în cazul imposibilitatii de plata din partea debitorului, si sa achite anticipat, în tot sau în parte, creantele transferate

Bancile specializate in creditarea vanzarilor cu plata in rate, urmaresc promovarea creditului de consum

ofera clientilor sprijin financiar direct prin participatie de capital, sau indirect prin preluarea ferma a datoriilor sub forma obligatara

detin importante portofolii ale intreprinderilor industriale

2. rascumpararii integrale pentru managament, ca solutie financiara a privatizarii

TEST DE EVALUARE

1. Ce este factoringul ?

Răspuns:

2. Ce sunt bancile specializate si cum se clasifica ele?

Răspuns:


1. Băncile ipotecare sunt:a) bănci ale populatieib) bănci care creditează exploatatiile agricolec) bănci care realizeaza creditarea proprietarilor de pamant si imobile d) bănci cu grad ridicat de lichiditatee) bănci care organizeaza si regleaza circulatia monetara

De rezolvat:

Factoringul este tehnica prin care un client, aderentul sau furnizorul, transmite creantele sale unei societati de factoring numita factor – institutie de credit supusa regulilor Codului monetar si financiar, care, în schimbul unei remuneratii, se obliga sa le recupereze de la debitori, garantând executarea lor chiar în cazul imposibilitatii de plata din partea debitorului, si sa achite anticipat, în tot sau în parte, creantele transferate

2. Băncile de afaceri pot fi:a) comerciale si centraleb) de tip american si francezc) ipotecare si cu character internationald) centrale si de leassing e) specializate si de factoring

1.4 Profitul bancar, performante si riscuri

Profitul bancar = mobilul infiintarii si functionarii unei banci; el apare ca diferenta intre venituri si cheltuieli

Performantele bancare - Indicatori

Riscurile bancare = fenomene ce pot sa se produca si care genereaza anumite implicatii asupra activitatii bancare

Indicatorii de risc

dobanzi percepute la creditele acordate de banca taxele si spezele

bancare

legate de formarea (procurare) de resurse cheltuieli legate

de functionarea bancii

Rata veniturilor = raport (dobanzile incasate –platite ) si activele valorificate

Rata profitului = raport profitul net si venituri

Rata rentabilitatii = raport profitul net si capitalul bancii

Riscul lichiditatii = raport resurse usor mobilizate si depozite bancare

Riscul capitalului = masura in care activele riscante sunt acoperite de capital

TEST DE EVALUARE

1. Ce intelegeti prin profit bancar ?

Răspuns:

2. Care sunt indicatorii de risc ai unei banci?

Răspuns:


1. Riscul de lichiditate reprezinta:a) raport profitul net si venituri

Riscul ratei dobanzii = raport active sensibile (credite cu dobanzi flotante) si pasive sensibile (depozite la vedere)

Riscul creditului = raport imprumuturi calitate medie si active banca

Profitul bancar reprezinta diferenta intre venituri si cheltuieli inregistrate de catre o banca .

b) raport resurse usor mobilizate si depozite bancare c) masura in care activele riscante sunt acoperite de capital d) raport imprumuturi calitate medie si active bancae) raport active sensibile pasive sensibile

De rezolvat:

2. Rata rentabilitatii arata raportul dintre:a) imprumuturi calitate medie si active banca b) activele riscante si capital c) profitul net si capitalul bancii d) activele valorificate si activele riscantee) resurse usor mobilizate si pasive banca

Tema nr. 6

POLITICI FINANCIARE

Unităţi de învăţare : Politici monetare si de credit Pietele creditului

Obiectivele temei: cunoaşterea conceptelor de politica monetar, instrumente ale politicii monetare, politica

de open-market, manevrarea ratei oficiale a scontrului, manevrarea rezervei minime obligatorii

cunosaterea particularitătilor politicilor monetare intelegerea diferentelor existente pe diferite piete ale creditului intelegerea princiilor care guvernează pietele creditului identificarea relatiilor care se stabilesc intre banca si client si importanta acestora


Bibliografie recomandată : Cerna Silviu, Sistemul monetar şi politica monetară. Ed. Enciclopedică, Bucureşti,1996 Dardac Nicolae, Teodora Vâşcu, Monedă – Credit. Ed. ASE, 2002 Dufloux Claude Pieţe financiare. Ed. Economică, Bucureşti, 2002 Paun Roxana-Daniela, Drept monetar european, Editura Fundatiei Romaniei de Maine,

Bucuresti, 2006. Roşca Teodor, Monedă şi credit (Ediţia a doua), Altip. (2002)

***www.bnr.ro

1.1 Politici monetare si de credit promovate de banci

Politica monetarista

Politica de manevrare a taxei oficiale a scontului

Politica normelor rezervelor obligatorii

Politica de open-market

fundamentata mai intai ca teorie monetarista de Milton Friedman considera ca stabilitatea monetara poate fi atinsa printr-un control oficial al masei monetare in circulatie adopta ideea de a stabili o crestere a masei monetare in circulatie de cel mult 4-6% anual, apropiat de ritmul cresterii economice

dobanda cu care banca centrala resconteaza cambiile bancilor comerciale si dobanda cu care banca centrala acorda imprumuturi celorlalte banci

scaderea taxei determina reducerea nivelului celorlalte categorii de dobanzi cresterea taxei oficiale a scontului pe plan intern determina o sporire a tuturor celorlalte categorii de dobanzi din economie modificarea marimii acestei taxe are influenta si asupra capitalurilor straine existente in tara

Norma rezervelor de casa - stabilirea unui anumit procent al rezervelor de casa Norma lichiditatii - stabilirea unui raport corespunzator intre numerar, soldul contului curent al bancii deschis la banca centrala (B.N.R.), hartii comerciale si de stat pe termen scurt detinute de banca si depozitele detinute de banca si depozitele bancii Coeficientul de trezorerie - obligatia fiecarei banci de a pastra in rezerva o anumita cantitate de hartii de valoare ale statului Norma rezervelor minime obligatorii - obligatia stabilita de banca centrala dintr-o tara pentru bancile comerciale din acea tara, in sensul pastrarii in conturi deschise la banca centrala a unei parti din depunerile pe care clientii le-au realizat la bancile comerciale

este insotitoarea frecventa a politicii de rescont consta in prezent in interventia bancii centrale pe piata monetara instrumente de lucru : sunt titlurile imprumutului de stat, in special bonurile de tezaur

Politica de plafonare a creditelor

TEST DE EVALUARE

1. Ce înţelegeţi prin taxa oficiala a scontului?

Răspuns:

2. Ce reprezintă norma rezervelor minime obligatorii?

Răspuns:


consta in limitarea directa de catre banca centrala a posibilitatilor de creditare ale bancilor comerciale (se stabilesc niste plafoane maxime pana la care pot ajunge creditele, chiar daca o parte din resursele bancilor raman neplasate in credite)

Taxa oficiala a scontului reprezinta dobanda cu care banca centrala resconteaza cambiile bancilor comerciale si dobanda cu care banca centrala acorda imprumuturi celorlalte banci

1. Politica de open-market:a) este insotitoarea frecventa a politicii de rescont b) consta in limitarea directa de catre banca centrala a posibilitatilor de creditare ale

bancilor comerciale c) are ca instrumente de lucru : titlurile imprumutului de statd) considera ca stabilitatea monetara poate fi atinsa printr-un control oficial al masei

monetare in circulatiee) recomanda stabilirea unui anumit procent al rezervelor de casa

De rezolvat:

2. Prin politica de plafonare a creditului se urmareste: a) interventia autoritatii monetare asupra costului monedei centraleb) un control cantitativ direct asupra volumului creditelor prin plafonarea cresterii

volumului creditelorc) o actiune directă asupra lichidităţii bancare şi asupra costului de finanţared) constituirea de depozite la banca centralăe) nici una din cele de mai sus

1.2 Pietele creditului

Piete ale creditului = cadru organizatoric in care se deruleaza relatiile banci - agenti economici

Piata monetara

Piata creditului pe termen scurt

cadrul organizat in care se desfasoara zilnic raporturile dintre banci in legatura cu lichidarea soldurilor provenind din operatiuni reciproce rol important - bancile centrale care intervin diferentiat

- prin stabilirea zilnica a nivelului dobanzii pentru imprumuturile reciproce dintre banci

- prin stabilirea zilnica a volumului imprumuturilor ce pot fi acordate zilnic

Caracteristici:a) participantii : bancileb) obiectul tranzactiilor: disponibilitatile in

moneda ale fiecarei banci pastrate la banca centrala

c) operatiile sunt curente zilnice, termenele de acordare a imprumuturilor sunt foarte scurte

d) creditele acordate: credite personale de la banca la banca

e) dobanzile se stabilesc zilnic

termene practicate 1-2 ani (la noi max. 1 an) resursele mobilizate - disponibilitatile curente a persoanelor fizice si juridice destinate acoperirii nevoilor productiei si circulatiei marfurilor rol important - bancile comerciale

Piata creditului pe termen mijlociu

Piata creditelor pe termen lung

Piata eurodevizelor

Relatiile dintre bancher si client

privesc

TEST DE EVALUARE

termene < 7 ani (la noi < 5 ani) destinatia imprumuturilor : procurarea de echipament indistrial, alte dezvoltari, finantarea importurilor si exporturilor dezavantaj: presupune si o emisiune monetara care in anumite conditii poate avea caracter inflationist

termene < 50 ani (la noi < 25 ani) destinatia imprumuturilor : programe ample de investitii productive, precum si constructii de locuinte

participantii directi - bancile autorizate in operatiuni valutare (bancile centrale comerciale) resursele - provin de la exportatori in S.U.A. si in alte tari, de la societati transnationale, bancile centrale si uneori chiar de la bancile comerciale mai mari; beneficiarii de credite: importatorii din diferite tari, marile trusturi, o serie de banci

Eurodevizele = creante in moneda unei tari si utilizate in afara granitelor nationale ale respectivei tari

Contractul dintre bancher si client

Obligatia bancherului de a pastra secretul conturilor clientilor

Opiniile pe care si le poate formula un bancher legat de situatia conturilor clientilor

Investigatiile ce le pot face anumite persoane, clienti ai unei banci, asupra conturilor altor clienti ai aceleiasi banci

1. Ce este piata monetară?

Răspuns:

2. Care sunt aspetele care guvernează piata eurodevizelor?

Răspuns:


1. Piata creditului pe termen scut se caracterizează prin:a) termene de 1-2 anib) limitarea directa de catre banca centrala a posibilitatilor de creditare ale bancilor

comerciale c) are ca destinatia a imprumuturilor : programe ample de investitii productive, precum si

constructii de locuinte d) participantii directi sunt bancile centralee) implica o emisiune monetara cu caracter inflaţionist

De rezolvat:

2. Relatia bancher client vizeaza: a) obligatia clientului de a nu divulga identitatea bancheruluib) nu presupune perceperea nici unui comision bacarc) se concretizeaza intr-un contract incheiat intre client si bancher d) se stinge o data cu incetarea contractului, bancherul putand sa divulge identitatea si date

legate de contractul clientilor unor terte parti e) se refera doar la contractele de credit

Piata monetară este cadrul organizat in care se desfasoara zilnic raporturile dintre banci in legatura cu lichidarea soldurilor provenind din operatiuni reciproce

Tema nr. 7

SUPRAVEGHEREA BANCARA

Unităţi de învăţare : Continutul, necesitatea si obiectivele supravegherii bancare Competenta institutionala in supravegherea bancara

Obiectivele temei: cunoaşterea conceptului de supraveghere bancară intelegerea necesitătii si a obiectivelor supravegherii bancare cunoaşterea autoritatii de supraveghere bancara si a caracteristilor acesteia prezentarea şi intelegerea modelelor prin care se asigura supravegherea bancara intelegerea princiilor în materie de supraveghere bancară


Bibliografie recomandată : Basno Cezar, Nicolae Dardac, Riscurile bancare. Cerinţe prudenţiale de monitorizare,

Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999 Cerna Silviu, Sistemul monetar şi politica monetară. Ed. Enciclopedică, Bucureşti,1996 Dardac Nicolae, Teodora Vâşcu, Monedă – Credit. Ed. ASE, 2002 Roxin Luminiţa, Gestiunea riscurilor bancare. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

1997 Săvoiu Vasile, Banca Centrală şi sistemele de plăţi de interes naţional. Ed.

Enciclopedică, Bucureşti, 1998

1.1 Continutul, necesitatea si obiectivele supravegherii bancare

Supravegherea bancara = actiunea in cadrul careia se asigura functionarea bancilor intr-o maniera neprimejdioasa si inteleapta in vederea mentinerii unui sistem bancar viabil si stabil

a) reglementarea sau interzicerea anumitor operatiuni

se folosesc doua metode

b) asigurarea unui management prudent

Utilizata in economiile centralizate, in tarile in curs de dezvoltare, chiar si in unele tari vestice. Dezavantaje ar fi: nefructificarea unor oportunitati favorabile bancilor; dezvoltarea unui sistem financiar paralel si generarea unui flux de capital peste granitele tarii

Necesitatea supravegherii bancare

Obiectivele supravegherii bancare

TEST DE EVALUARE

1. Ce înţelegeţi prin supraveghere bancară?

reiese din

scadenta diferita a depozitelor bancare cu cea a plasamentelor: 3 luni depozit, plasament 1 an solvabilitatea bancilor depinde mult de increderea publicului in banca lipsa de transparenta a activitatii bancilor falimentul bancar poate contamina si celelalte institutii de credit, afecteaza lichiditatea, rentabilitatea si solvabilitatea altor participanti pe piata

garantarea ca o banca nu va da faliment impunerea de decizii in numele conducerii societatii bancare oprirea asumarii de catre banci a riscurilor specifice acestora: risc de creditare, risc de plasament, riscul ratei dobanzii, risc valutar, risc de concentrare interventia pe piata in scopul influentarii competitiei impunerea politicilor monetare, de credit si fiscale

Sustinuta de tarile membre a C.E.E., este apropiata de traditia Anglo-Saxona. Potrivit acestei metode autoritatea de supraveghere bancara din fiecare stat membru a emis o serie de reglementari si standarde prudentiale prin care se urmareste administrarea precauta a fiecarei institutii de credit. Ea ofera mai multa libertate de actiune pentru banci, stimuland competitia

Răspuns:

2. Explicati necesitatea supravegherii bancare

Răspuns:


1. Supravegerea bancara este o activitate cu caracter prudenţial care se realizază prin:a) reglementarea sau interzicerea anumitor operatiuni b) asigurarea unui management prudentc) implicarea centralelor bancilor comerciale ca autoritati de supraveghere in domeniud) controlarea volumului de incasari si plati în economiee) promovarea descentralizarii sistemului bancar in vederea cresterii eficientei

De rezolvat:

2. Care sunt obiectivele urmarite prin asigurarea supravegherii bancare?a) evitarea fraudelorb) impunerea de decizii in numele conducerii societatii bancarec) garantarea ca o bancă nu va da falimentd) oferirea de solutii viabile de finantare in concordanta cu cerintele pieteie) garantarea calitatii serviciilor oferite de catre bănci

Prin supraveghere bancară se intelege actiunea in cadrul careia se asigura functionarea bancilor intr-o maniera neprimejdioasa si inteleapta in vederea mentinerii unui sistem bancar viabil si stabil

1.2 Competenta institutionala in supravegherea bancara

Autoritatea de supraveghere bancara - Banca Centrala

de ce

Dezavantaje: Separarea puterilor Confidentialitatea Responsabilitatea pentru daune

si impactul asupra credibilitatii si prestigiului bancii centrale

Conflictele potentiale intre deciziile de politica monetara si cele de supraveghere prudentiala

Crearea si localizarea in afara bancii centrale a unei autoritati unice de supraveghere pentru diferite segmente ale pietei financiare

a. - supravegherea bancara reprezinta un flux de activitati ce se intersecteaza cu activitatea curenta a Bancii Centrale;b. - existenta infrastructurii, a competentei si profesionalismului in cadrul Bancii Centrale;c. - interactiunea reciproca intre politica monetara atribut a Bancii Centrale si supravegherea bancara;d. - schimbul util de informatii intre cele doua departamente de specialitate in cadrul Bancii Centrale

Modele de suraveghere bancara

Modele de supraveghere bancara prudentiala

prin

urmaresc si

urmaresc

Principiile in materie de supraveghere bancara a B.N.R.

la nivelul societatilor bancare

la nivelul autoritatilor de supraveghere

inspectii sau examinari la banci

supraveghere pe baza rapoartelor primite de banci

verificarea exactitatii rapoartelor prudentiale transmise autoritatii de supraveghere asigurarea respectarii legilor si reglementarilor cu caracter bancar confirmarea starii de sanatate a bancilor

identificarea din timp a problemelor pentru care actiunea corectiva poate fi eficace urmarirea continua a situatiei financiare a fiecarei banci, si a intregului sistem bancar mobilizarea resurselor umane limitate catre activitati sau probleme cu grad mare de risc

imprumuturile acordate de o societate bancara unui singur debitor nu pot depasi, cumulate, 20% din capitalul si rezervele respectivei societati bancare (expuneri mari)

totalul pozitiei valutare deschise unei banci la sfarsitul zilei nu poate depasi 10% din capitalul ei

imprumuturile riscante sunt acordate de societatile bancare numai in conditiile stabilite de B.N.R

participare unei banci la capitalul social al unei firme nu poate depasi 20% din capitalul firmei respective

societatile bancare trebuie sa mentina cel putin 10% din active in conturi la vedere deschise la B.N.R.

infiintarea de reprezentante de catre bancilor straine in Romania, trebuie notificata de B.N.R.

adecvarea capitalului societatilor bancare se face dupa regulile Bancii Reglementelor Internationale

TEST DE EVALUARE

1. Care sunt principalele motivaţii in nominalizarea Bancii Centrale a unei tări ca autoritate de supraveghere ?

Răspuns:

2. Care sunt princiile de supraveghere bancară practicate de BNR cu explicatii

Răspuns:


1. Modele de suraveghere bancara prudentiala :a) vizează toate institutiile de creditb) se desfăşoară la 2 niveluri: nivelul societatilor bancare si nivelul autoritatilor de

supravegherec) se realizează prin inspectii sau examinari la banci si pe baza de rapoarted) nu permit identificarea problemelor bancilor e) nu permit evidentierea situatiei exacte a banilor pe piata

Banca Centrala reprezintă autoritatea de supraveghere bancară a unei tări din următoarele considerente:- minimizarea sau evitarea conflictelor de interese, precum si a influentelor politice- supravegherea bancara este un flux de activitati ce se intersecteaza cu activitatea curenta a Bancii Centrale;- existenta infrastructurii, a competentei si profesionalismului in cadrul Bancii Centrale;- interactiunea reciproca intre politica monetara atributa Bancii Centrale si supravegherea bancara; - schimbul util de informatii intre cele doua departamente de specialitate in cadrul Bancii Centrale

De rezolvat:

2. Supraveghere pe baza rapoartelor primite de banci : a) urmăreşte verificarea exactitatii rapoartelor prudentiale transmise autoritatii de

supraveghereb) urmăreşte identificarea din timp a problemelor pentru care actiunea corectiva poate fi

eficacec) implica mobilizarea resurselor umane limitate catre activitati cu grad mare de riscd) nu se face la nivelul societatilor bancaree) nu implica urmarirea continua a situatiei financiare a fiecarei banci

Tema nr. 8

INFLATIA IN ECONOMIA CONTEMPORANĂ

Unităţi de învăţare : Inflatia Depreciera si apreciera monetara Devalorizarea si revalorizarea monetare Stabilizarea monetara

Obiectivele temei: cunoaşterea conceptelor de inflatie, depreciere monetara, apreciera monetara,

devalorizare si revalorizare monetare; intelegerea factorilor care contribuie la aparitia inflatiei cunoaşterea modului de determinare a aprecierii si deprecierii monetare prezentarea şi intelegerea conceptelor de devalorizare si revalorizare intelegerea conceptului de stabilizare monetară si a modului de realizare a acesteia


Bibliografie recomandată : Cerna Silviu, Sistemul monetar şi politica monetară. Ed. Enciclopedică, Bucureşti,1996 Costica, Ionela, coord.; Bucsa, Dan Dumitru. Tintirea inflatiei versus tintirea agregatelor

monetare: strategii de politica monetara alternative in perspective aderarii la Uniunea Europeana. Bucuresti: Editura ASE, 2005

Dardac Nicolae, Teodora Vâşcu, Monedă – Credit. Ed. ASE, 2002 Daianu, D. Funcţionarea economiei şi echilibrul extern, Bucureşti, Editura Academiei

Române, 1992 Georgescu Goloşiu,-L. Mijloace, modalităţi şi instrumente de plată,Editura ASE,

Bucureşti, 2003 Roşca Teodor, Monedă şi credit (Ediţia a doua), Altip. (2002)

*** B.N.R - raport asupra inflatiei. In: Tribuna economica, v. 17, nr. 9, p. 80-81, 2006*** B.N.R.: raport asupra inflatiei. In: Tribuna economica, v. 18, nr. 10, p. 85-87,2007*** Tintim inflatia sau invers?. In: Piata financiara , p. 39-40, 2008

1.1 Conceptul de inflatie

Inflatia = un proces complex in care se manifesta multiple dezechilibre in economie, printre care si dezechilibru monetar datorat creşterii mai rapide a banilor in circulatie fata de creşterea productiei ; formandu-se astfel un dezechilibru major intre cerere şi oferta de produse şi servicii

Trasaturi

Factori care contribuie la inflatie 3 metode de rezolvare

formarea in arterele circulatiei banesti a unei cantitati excedentare de bani

cresterea preturilor in cadrul acestui proces

deprecierea banilor in cadrul procesului inflationist rezultand din cresterea

mijloc de redistribuire suplimentara, pe cale monetara a venitului national intre diferite clase si paturi sociale

Deficitul bugetar

Expansiunea creditului

Intrarea in circuit a unor sume care anterior au fost pastrate in rezerva

metoda imprumuturilor interne; metoda imprumuturilor externe metoda creditarii deficitului (metoda bancara)

Reducerea productiei bunurilor de consum in proportii mai mari decat cele izvorate din corelatia reproductiei

Importul de inflatie

Tipuri de inflatie

Din punct de vedere al intensitatii sub care semanifesta

Din punct de vedere acauzelor

TEST DE EVALUARE

Hiperinflatie = literatura economica occidentala apreciaza ca ea ar incepe in luna in care cresterea preturilor fata de luna precedenta depasesc 50% si s-ar termina in luna anterioara inregistrarii cresterii preturilor sub aceasta limita, diferentierea acestui tip de inflatie este de natura subiectiva

Megainflatia = se intalneste atunci cand rata inflatiei este de cca 15% lunar

Inflatia taratoare = cand rata anuala este de 3-5%

Inflatia prin cerere = determinata de excesul cererii globale fata de oferta globala

Inflatia prin costuri = cresc preturile ca urmare a cresterii diferitilor factori de produictie: salarii, dobanzi, amortisment, impozite incluse in costuri

Inflatia importata = patrunde prin :- importuri de produse si materii

prime- variatia cursurilor de schimb- circulatia libera a capitalurilor

intre tari

Inflatia structurala = disparitia mecanismelor obiective de reglare a economiei si introducerea unor mecanisme subiective

1. Care sunt trăsăturile inflatiei?

Răspuns:

2. Explicati caracerşiticile hiperinflatiei

Răspuns:


1. Din punct de vedere al intensitatii sub care se manifesta inflatia poate fi:a) inflatia prin cerere b) hiperinflatie c) megainflatia d) inflatia importata e) inflatie interna

De rezolvat:

2. Ce reprezintă inflatia prin coşturi?a) excesul cererii globale fata de oferta globala b) cresterea preturilor ca urmare a cresterii diferitilor factori de produictie c) disparitia mecanismelor obiective de reglare a economiei d) rata inflatiei este de cca 15% lunare) este inflatia datorata circulatiei libere a capitalurilor intre tari

Trăsaturile inflatiei sunt : - formarea in arterele circulatiei banesti a unei cantitati excedentare de bani;- cresterea preturilor in cadrul acestui proces; - deprecierea banilor - inflatia reprezinta un mijloc de redistribuire suplimentara, pe cale monetara a venitului national intre diferite clase si paturi sociale

1.2 Depreciera si apreciera monetara

Deprecierea monetara = scaderea puterii de cumparare a banilor pe plan intern si scaderea monedei pe plan extern

Formule: Deprecierea interna

Deprecierea externa

Aprecierea monetara = exprima o crestere a preturilor de cumparare a monedei pe plan intern si o crestere a cursului de schimb pe plan extern

Formule: Aprecierea interna

Aprecierea externa

TEST DE EVALUARE

1. Ce înţelegeţi prin apreciere monetară?

Reducerea cantitatii de marfuri si servicii ce pot fi procurate cu o unitate monetara data

% Dm = [ 1 - ( Ipo / Ipc )] * 100

% Dm = proportia deprecierii monetareIp0 = indicele pretului in perioada de bazaIpc = indicele pretului in perioada urmatoare

% Dme = ( DC /Co ) * 100

DC = diferenta de cursCo = cursul de schimb in perioada precedenta

% Am = [ 1 - ( Ipo / Ipc )] * 100

% Ame = ( DC /Co ) * 100

Răspuns:

2. Cum se determină aprecierea internă si care este semnificatia indicatorilor

Răspuns:


1. Aprecierea monetară reprezintă:a) scaderea puterii de cumparare a banilor pe plan intern si scaderea monedei pe plan extern b) crestere a preturilor de cumparare a monedei pe plan intern si o crestere a cursului

de schimb pe plan extern c) poate fi internă sau externăd) nu poate fi calculatăe) depinde de gradul de deschidere al pietei

De rezolvat:

2. Puterea de cumpărare a banilor reprezintă:a) numerar din afara sistemului bacar b) cantitatea de marfuri si servicii ce pot fi procurate cu o unitate monetara datac) valoarea inscriptionata pe moneda metalica sau de hartied) disponibilitaţi la vedere e) un indicator al aprecierii banilor

Aprecierea monetara reprezinta un fenomen ce exprima o crestere a preturilor de cumparare a monedei pe plan intern si o crestere a cursului de schimb pe plan extern. Pe plan intern cresterea puterii de cumparare este determinata de reducerea preturilor; pe plan extern este determinata de cresterea cursului de schimb

1.3 Devalorizarea si revalorizarea monetare

Devalorizarea = masura luata de stat fie in reducerea continutului de aur a unitatii monetare (atunci cand moneda este definita in aur) fie in reducerea cursului schimbului monedei respective fata de moneda altei tari (in prezent)

Efecte:

Revalorizarea = masura pe care statul o ia fie pe linia cresterii continutului in aur a unitatii monetare (cand a fost astfel definita) fie pe linia cresterii cursului schimbului monedei tarii respective fata de monedele altor tari

Efecte:

TEST DE EVALUARE

cresterea pretului aurului

cresterea masei de moneda a tarii respective

avantajeaza debitorii tarii respective in sensul achitarii datoriilor cu un efort mai mic

se incearca o stabilizare a sistemului monetar, mai ales cand acesta a fost afectat anterior de un proces inflationist

scaderea cursului fata de alte monede

scumpirea monedei respective fata de moneda altor tari

micsorarea masei monetare a tarii

scaderea pretului aurului si respectarea cursului celorlalte monede

dezavantajeaza debitorii tarii respective in sensul ca la plati ei isi vor procura moneda in conditii mai dificile

1. Ce înţelegeţi prin revalorizarea monetară?

Răspuns:

2. Explicati efectele devalorizării monetare

Răspuns:


1. Devalorizarea monetară reprezinta:a) totalitatea mijloacelor băneşti existente în economia unei ţări la un moment datb) ansamblu de active monetarec) masura luata de stat privind reducerea cursului de schimb a monedei respective fata

de moneda altei tarid) crestere a preturilor de cumparare a monedei pe plan externe) masura pe care statul o pe linia cresterii continutului in aur a unitatii monetare

De rezolvat:2. Care sunt efectele revalorizarii?a) scumpirea monedei respective fata de moneda altor tarib) micsorarea masei monetare a tarii c) scaderea cursului fata de alte moneded) sunt avantajati debitorii tarii respectivee) se reduce continutul de aur pe unitatea monetară

Revalorizarea monetara reprezinta o masura pe care statul o ia fie pe linia cresterii continutului in aur a unitatii monetare (cand a fost astfel definita) fie pe linia cresterii cursului schimbului monedei tarii respective fata de monedele altor tari

1.4 Stabilizarea monetara

Stabilizarea monetara - presupune ca anterior sa fi avut loc fenomenul de instabilitate monetara, ca urmare a manifestarii unui proces inflationist

3 cai de realizare :

forme

Deflatie = actiune de retragere a unei anumite cantitati de bani din circulatie in conditiile in care acesta a devenit suplimentarea nevoilor reale de bani a economiei; prin aceasta cale se ridica puterea de cumparare a monedei respective

Devalorizarea partiala (a conversiunii monetare) = se aplica atunci cand procesul de depreciere a banilor nu este prea pronuntat

se reduce masa monetara din circulatie prin reducerea volumului creditelor din economie

retragerea din circulatie a unor categorii de sume monetare care existau anterior in circulatie, legata de suprimarea puterii circulatorii a acestor sume monetare

vinderea aurului de catre banca centrala, prin aceasta incercandu-se sa se retraga o anumita cantitate de bani din circulatie

Calea repudierii = a inlocuirii intregii cantitati de bani din circulatie cu alte semne banesti) se aplica in cazul in care procesul de depreciere a banilor este foarte avansat

TEST DE EVALUARE

1. Cand se manifestă fenomenul de stabilizare monetara?

Răspuns:

2. Explicati caile prin care se poate ajunge la stabilizare monetară

Răspuns:


1. Deflatia reprezintă:a) devalorizarea parţială a banilorb) actiune de retragere a unei anumite cantitati de bani din circulatie c) o modalitate de ridicare a puterii de cumparare a monedei respective d) un proces de depreciere de depreciere a banilor putin pronuntate) un proces cu caracter inflationist

De rezolvat:

2. Care sunt căile de realizare a stabilitătii monetare?a) devalorizarea si revalorizareab) aprecierea si depreciereac) deflatia, repudierea si devalorizarea partialad) aprecierea si revalorizareae) deprecierea si deflatia

Stabilizarea monetară reprezintă o actiune in cadrul careia se incearcă să se facă stabilă moneda unei tări. Actiunea de stabilizare presupune ca anterior sa fi avut loc fenomenul de instabilitate monetară, ca urmare a manifestării unui proces inflationist.

TEST DE AUTOEVALUARE II

1. Dacă de-a lungul unei perioade de timp autoritatea monetară redefineşte, conţinutul în metal monetar al monedei naţionale, de la: 1 leu = 0,3226 gr aur, la 1 leu = 0,148112 gr aur, atunci se poate aprecia că: a) s-a produs o depreciere monetară; b) s-a produs o apreciere monetară; c) s-a produs o devalorizare a monedei; d) s-a produs o revalorizare a monedei; e) s-au produs fenomene inflaţioniste în economie

2. Băncile care efectuează toate tipurile de operaţiuni bancare, pe termen scurt, mediu şi lung, asigurând o integrare a activităţilor bancare comerciale şi de afaceri (investiţii) sunt:

a) bănci de investiţii;b) bănci de depozit;c) bănci comerciale;d) bănci de afacerie) nicio variantă nu este corectă

3. Care din urmatoarele elemente reprezinta instrumente ale politicii monetare:a) multiplicatorul banilor de contb) taxa rescontuluic) variatia de ritm a dinamicii masei monetared) rata dobanzii la refinantarea bancarae) cota obligatorie a rezervelor bancilor comerciale

4. Riscul de faliment sau de credit este generat de o serie de factori dintre care:a) conjunctura economică nefavorabilă pentru clientb) absenţa supravegherii bancarec) constituirea sistematică de garanţii

d) punerea în aplicare a unui serviciu de centralizare a riscurilor; e) determinarea stării de sănătate financiară a clientului

5. Care dintre caracteristicile următoare sunt valabile pentru activele monetare?a) sunt emise ca rezultat al unui plasament pe termen scurt;âb) nu produc dobândă;c) au risc scăzut ( sunt mai sigure decat activele de capital);d) sunt negociabile (au piaţă secundară);e) au grad ridicat de lichiditate;

6. Coeficientul de lichiditate prudenţială a) ia în considerare creanţele şi exigibilitatea pe o perioadă de cel puţin o lună b) nivelul minim este de 100% c) se calculează pentru fiecare lună pe seama elementelor disponibile în ultima zi a lunii respective

d) valoarea coeficienţilor de ponderare variază de la 100% până la 25% e) corespunde unui coeficient de lichiditate pe 5 ani

7. Inflaţia, ca formă a dezechilibrului monetar, se manifestă simultan prin: a) creşterea preţurilor; b) creşterea cantităţii de monedă; c) devalorizare monetară; d) creşterea ratelor de dobândă; e) sporirea deficitului bugetar;

8. Operatiunile pasive ale unei banci cuprind:a) depunere la vedere si la termenb) imprumut pentru investitiic) avansuri in cont curentd) cumparare de actiunie) cumparare de obligatiuni

9. Operatiunile de comison ale bancilor comerciale sunt:a) operatiuni activeb) operatiuni pasivec) operatiuni de acreditivd) operatiuni imprumute) operatiuni de incasare

10. Operatiunile bancilor central se impart in:a) operatiuni active, pasive si de commissionb) operatiuni active si pasivec) operatiuni active, pasive si alte operatiuni de compensare intre bancile comerialed) operatiuni de scont si resconte) bancile central in calitatea lor de autoritati de supraveghere bancară nu realizează nici un fel

de operatiuni

11. Bancile ipotecare:a) sunt banci ale populatieib) realizeaza creditarea proprietarilor de pamant si imobilec) sunt banci specializate tarditionaled) creditează exploataţiile agricolee) nici un raspuns nu este corect

12. Bancile de afaceri:a) sunt banci ipotecareb) s-au desprins din bancile comercialec) sunt de tip american si francezd) sunt de tip nipon si germane) sunt banci axate pe creditul de consum

13. Bancile de factoring:a) sunt banci de afacerib) acorda credite comercialec) acorda imprumuturi antreprenorilor de case si imobiled) mijlocesc operatiuni de decontari privind import-exporte) nici un raspuns nu este corect

14. Performantele bancare se poate măsura cu ajutorul indicatorilor:a) rata dobânzii la crediteb) profitul netc) rata veniturilord) rata inflatieie) rata rentabilitatii

15. Veniturile unei banci provin din:a) dobanzi percepute la creditele acordate de bancab) depunerile populatieic) depunerile agentilor economicid) taxele si spezele bancaree) ajutoare acordate anual de Banca Centrala

16. Coeficientul de trezorerie reprezinta:a) obligatia fiecarei banci de a pastra in rezerva o anumita cantitate de hartii de valoare ale

statuluib) obligatia stabilita de banca centrala dintr-o tara pentru bancile comerciale din acea tara, in

sensul pastrarii in conturi deschise la banca centrala a unei parti din depunerile pe care clientii le-au realizat la bancile comerciale

c) stabilirea unui raport corespunzator intre numerar, soldul contului curent al bancii deschis la banca centrala (B.N.R.) si hartii comerciale

d) un instrument de lucru al politicii de open-markete) un procent al lichiditatilor de casa

17. Participantii pe piata monetara sunt:a) agentii economici si bancileb) bancilec) persoanele fizice si banciled) agentii economici si bancile centrale) casele de asigurari, agentii economici si bancile

18. Eurodevizele sunt:a) devize in eurob) moneda oficiala a Uniunii Europenec) modalitati de concretizare a realtiilor dintre banca si clientd) depozitele constituite in euro de agentii economici rezidenti ai unei tari in tara respectivee) depozitele constituite in euro de agentii economici cu sediul social in Romania intr-o alta

tara care foloseste moneda euro

19. Ce reprezinta depreierea monetară:a) o forma de deflatieb) scaderea puterii de cumparare a banilor pe plan intern si scaderea monedei pe plan externc) o masură luata de stat care implică reducerea continutului de aur a unitatii monetared) actiune de retragere a unei anumite cantitati de bani din circulatie in conditiile in care

acesta a devenit suplimentarea nevoilor reale de bani a economieie) nici una din cele de mai sus

20. Supravegherea bancară:a) este un atribut al bancilor comercialeb) este un atribut al bancii centralec) este un atribut al Ministerului Finantelord) este un atribut al Guvernuluie) este un atribut al Bancii Centrale Europene

21. Principiile in materie de supraveghere bancara a B.N.R. stipulează:a) imprumuturile acordate de o societate bancara unui singur debitor nu pot depasi, cumulate,

20% din capitalul si rezervele respectivei societati bancare (expuneri mari)b) imprumuturile riscante sunt acordate de societatile bancare numai in conditiile stabilite de

bancile centrale ale acestorac) participare unei banci la capitalul social al unei firme nu poate depasi 20% din capitalul

firmei respectived) totalul pozitiei valutare deschise unei banci la sfarsitul zilei nu poate depasi 15% din

capitalul ei e) infiintarea de reprezentante a bancilor straine in Romania, nu trebuie notificata de B.N.R.

22. Factorii care contribuie la inflatie sunt:a) deficitul bugetar si expansiunea credituluib) banii trimisi in tara de persoanele aflate la munca in strainatatec) intrarea in circuit a unor sume care anterior au fost pastrate in rezervad) circulatia monetarae) masa monetara si viteza de rotatie a banilor in circulatie

23. Ce reprezinta revalorizarea:a) masura pe care statul o ia fie pe linia cresterii continutului in aur a unitatii monetare (cand a

fost astfel definita) fie pe linia cresterii cursului schimbului monedei tarii respective fata de monedele altor tari

b) masura luata de stat fie in reducerea continutului de aur a unitatii monetare (atunci cand moneda este definita in aur) fie in reducerea cursului schimbului monedei respective fata de moneda altei tari (in prezent)

c) opusul valorizariid) cresterea preturilor de cumparare a monedei pe plan intern si cresterea cursului de schimb

pe plan externe) scumpirea monedei respective fata de moneda altor tari

24. Devalorizarea partiala reprezinta o modalitate de realizare a stabilitatii monetare si :a) se aplica atunci cand procesul de depreciere a banilor nu este prea pronuntatb) se aplica in cazul in care procesul de depreciere a banilor este foarte avansatc) presupune reducerea volumului creditelor din economied) implica suprimarea puterii circulatorii a unor sume monetare care existau anterior in

circulatiee) ajuta la identificarea cauzelor aparitiei instabilitatii monetare

25. Inflatia prin costuri este:a) cresterea preturilor ca urmare a cresterii diferitilor factori de produictie: salarii, dobanzi,

amortisment, impozite incluse in costurib) disparitia mecanismelor obiective de reglare a economiei si introducerea unor mecanisme

subiectivec) inflatie importatad) hiperinflatiee) acea inflatie care are rata anuala cuprinsa intre 3-5%

RASPUNS TESTE

TEST AUTOEVALUARE 11 E2 A, B, E3 A, B4 B5 A, B6 A, E7 A, B, C8 B9 A, E10 C11 A, C, E12 B13 B14 B, E15 A, B16 D17 A, D18 A19 C20 A, C21 B, C22 C23 C24 B25 A, C

TEST AUTOEVALUARE II1 C2 C3 A, D, E4 A, B, E5 A, C, E6 A, B, C, D7 A, B, C8 A9 C, E10 C11 B, C12 B, C13 E14 C, E15 A, D16 A17 B18 E19 B20 A, C21 A, C22 A, B, C23 A24 A25 A

Date post:	25-Jun-2015
Category:	Documents
Upload:	alecssis16
View:	814 times
Download:	6 times

Moneda Si Credit 1 2

Documents