Fiziologia Sistemului Digestiv proiect ppt

transcript

FIZIOLOGIA APARATULUI FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV DIGESTIV -- CURS CURS 2 -2 -

Functia de secretie: Functia de secretie:

saliva, sucul gastric, sucul saliva, sucul gastric, sucul pancreatic, sucul intestinal, bilapancreatic, sucul intestinal, bila

SECRESECREŢIILE ŢIILE DIGESTIVEDIGESTIVE

•SALIVASALIVA

•SUC GASTRICSUC GASTRIC

•SUC PANCREATICSUC PANCREATIC

•BILABILA

•SUC INTESTINALSUC INTESTINAL

SECRETIA SALIVARASECRETIA SALIVARA

GLANDELE SALIVAREGLANDELE SALIVARE

• Parotide

• Sublinguale

• Submaxilare

• Glande mici diseminate în mucoasa bucală

•Parotide

•Sublinguale

•Submaxilare

•Glande mici

diseminate în

mucoasa bucală

seroase

mucoase

SALIVA: PROPRIETĂŢISALIVA: PROPRIETĂŢI

• Volum: 1-1,5l/zi la stimularea alimentară la repaus alimentar şi somn

• Aspect: opalescent, filant

• pH: 6,7 (5,6-8)

• Osmolaritate: 50-100 mOsm (hipotonă)

• Vâscozitate:

SALIVA: COMPOZIŢIESALIVA: COMPOZIŢIE

• Amilaza salivară: hidrolizează amidonul preparat dextrine maltoză• Mucinele salivare: roluri: în formarea bolului alimentar,

asigură masticaţia, deglutiţia şi vorbirea, participă la sistemele tampon.

• Natriul şi clorul: SALIVA < plasmă. • Potasiul şi bicarbonatul: SALIVA > plasmă.• Calciul: forme săruri anorganice

compuşi organici, fixat de macromolecule. • Fluorul: rol în formarea fluorapatitei care asigură rezistenţa smalţului.

• Alţi constituenţi:– oImunoglobulinele asigură apărarea antibacteriană. IgA secretor este

sintetizată în glandele salivare. – oLizozimul distruge mucopolizaharidele din peretele bacteriilor;– oTiocianatul are un rol antibacterian, inhibând dezvoltarea bacteriilor,

virusurilor şi micoplasmelor.

SALIVA: ROLSALIVA: ROLURIURI

1.1. Rolul digestivRolul digestiv – amilaza salivară realizează digestia amidonului până la maltoză.

2.2. Rolul protectivRolul protectiv prin: 1. lubrefierea structurilor moi şi dure din cavitatea bucală2. formarea filmului de mucină de la suprafaţa alimentelor

şi a structurilor buco-dentare 3.3. Rol antibacterianRol antibacterian, intervenind în menţinerea igienei buco-

dentare, prin lizozim, tiocianat, imunoglobuline. 4.4. Rol de stimulare a receptorilor gustativiRol de stimulare a receptorilor gustativi în urma solubilizării

constituenţilor alimentari, inducând senzaţia de gust şi reflexele secretorii salivare, gastrice, pancreatice.

SALIVA: ROLSALIVA: ROLURIURI

5.5. Rol în menţinerea echilibrului hidroelectrolitic şi Rol în menţinerea echilibrului hidroelectrolitic şi acido-bazic. acido-bazic.

6.6. Rol excretorRol excretor pentru: 1. metaboliţi (uree, amoniac),

2. substanţe toxice (Pb, Hg, alcool, cocaină, nicotină),

3. hormoni,

4. virusuri (poliomielitei, parotiditei epidemice, rabiei),

5. medicamente.

SECRETIE / REABSORBTIE

SECREŢIA SALIVARĂ PRIMARĂSECREŢIA SALIVARĂ PRIMARĂ

Saliva primarăSaliva primară

- este izotonă (290-310 mOsm/l)

- are o compoziţie similară cu un ultrafiltrat plasmatic,

- are concentraţia K+ mai mare decât în plasmă.

REABSORBŢIA / SECREŢIA DUCTALĂREABSORBŢIA / SECREŢIA DUCTALĂ

•ionii de Na+ sunt reabsorbiţi activ•ionii de K+ sunt secretati activ.

Na+ intra în celula ductală prin: - antiportul Na+/H+- canale de Na+. Na+ din celulă iese prin:pompa Na+/K+ de pe membrana bazo-laterală, [Na+] în celulă şi [ K+] intracelular.

K+ iese în lumen prin antiportul K+/H+ de pe membrana luminală.

Na+Na+

Cl- din duct revine în celulă prin:

- canale de clor,

- antiport Cl-/HCO3-.

HCO3- reabs./secr.

[HCO3-] depinde de

- [Na+] salivar.

Ductul - puţin permeabil

pentru apă

hipoosmolaritatea salivei finale.

REABSORBŢIA / SECREŢIA DUCTALĂREABSORBŢIA / SECREŢIA DUCTALĂ

Na+Na+

HCO3-K+

MMecanismul elaborarii saliveiecanismul elaborarii salivei

HCO3-K+

HCO3- K+

HCO3-K+

Na+ Cl-

HCO3- K+ H2O

HCO3-K+

concentraţia Naconcentraţia Na++ şi Cl- şi Cl- este egală, de aproximativ 15 mEq/l, ceea ce reprezintă 1/7 - 1/10 din concentraţia plasmatică;

concentraţia Kconcentraţia K++ este de aproximativ 30 mEq/l adică de 6 ori mai mare decât în plasmă;plasmă;

concentraţia HCO3concentraţia HCO3-- este de 50-70 mEq/l deci de 2-3 ori mai mare ca în plasmă.

REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE: REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE:

mecanisme la nivel celularmecanisme la nivel celular

Secreţia primarăSecreţia primară

- AMPc amilaza: adrenalina (β), VIP

- Ca H2O: adrenalina (α), Ach, sP

Modificările ductaleModificările ductale

- Ach reabsorbţia Na şi Cl

- Ach secreţia de HCO3-

- Adr (β) reabs Na (secundar şi H2O)

- aldosteronul reabs Na (secundar şi H2O)

REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE: REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE:

NERVOS (reflexe condiţionate şi necondiţionateNERVOS (reflexe condiţionate şi necondiţionate))

Reglarea se face prin mecanism nervosmecanism nervos: IInervaţia parasimpaticănervaţia parasimpatică- gl. SM +SL : nucleu salivator superior din punte nerv VII- gl P: nucleu salivator inferior din bulb nerv IX- gl.salivare mici: nucleu salivator inferior din bulb nerv IX IInervaţia simpaticănervaţia simpatică- origine: coarne lat.măduvă T1-T4 gg. cervical sup. gl. salivare

Rol: stimularea parasimpaticului secreţie salivară apoasăstimularea simpaticului secreţie salivară vîscoasă,

bogată în mucină + lizozim

REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE: REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE: parasimpaticulparasimpaticul şi şi simpaticulsimpaticul

REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE: REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE: REFLEXEREFLEXE

StimulStimul Cale Cale aferentăaferentă

CentruCentru Cale Cale eferentăeferentă

EfectorEfector

contactul cu mucoasagustativă a limbii

n.VII,IX

Nucleusaliv.sup

VII SM + SL saliva de gustaţie

contactul cu mucoasabucală şi dinţii

n.V Nucleusaliv.inf.

IX P salivade masticaţie

contactul cu mucoasalaringe, faringe, esofag

n.X Nucleusaliv.inf.

IX P saliva dindeglutiţie

Stimularea secreţiei se face prin mecanisme reflexe:1. NECONDIŢIONATE

2. CONDIŢIONATE vederea + mirosul + evocarea alimentelor secreţie salivară

+INFLUENŢE INTERCENTRALE cu centrii respiraţiei, deglutiţiei şi vomei

SECRETIA SECRETIA GASTRICĂGASTRICĂ

• Cardia

• FundusFundus

• CorpCorp

• Marea curburăMarea curbură

• Mica curburăMica curbură

• Pilor

FuncFuncţiile stomaculuiţiile stomacului

• Depozit temporar de alimente• Etapele iniţiale ale digestiei

- HCl HCl denaturează proteinele alimentare denaturează proteinele alimentare -- activare pactivare pepsinogenepsinogen -- pepsina clivează proteinele în peptidepepsina clivează proteinele în peptide

Alimentele prelucrate (chimul gastric) trec fracţionat în intestin

GLANDE GASTRICEGLANDE GASTRICEFFundus undus ++ corp corp•Celule producătoare de mucus•Celule parietale: HCl•Celule zimogene: pepsinogen•Celule endocrine

GGLANDLANDEE PILORICEPILORICE

Celule G: gastrina

Bazele celulare ale funcţiei endocrine şi Bazele celulare ale funcţiei endocrine şi exocrine ale stomaculuiexocrine ale stomacului

Mucoasa gastrică – Mucoasa gastrică – glande gastriceglande gastrice

1.1. Celule producătoare de mucusCelule producătoare de mucus(zona gâtului glandelor)(zona gâtului glandelor)

2.2. Celule parietale (oxintice) Celule parietale (oxintice) HCl HCl(glande fundice)(glande fundice)

3.3. Celule zimogene (principale) Celule zimogene (principale) pepsină pepsină

4.4. Celule endocrine Celule endocrine (ex. în zona antrală: celule G (ex. în zona antrală: celule G gastrină ) gastrină )

Structura glanda gastricăStructura glanda gastrică

Tipuri de celule

GLANDA GASTRICA

Celule epitelialeCelule epiteliale

Celule Celule mucoasemucoase

Celule Celule parietaleparietale

Celule Celule zimogenezimogene

mucusmucus

HCl HCl FIFI

pepsinogenpepsinogen

SUCUL GASTRICSUCUL GASTRIC

• Volum: 1-1,5l/zi la stimularea alimentară la repaus alimentar şi somn

• Aspect: incolor, limpede, uşor opalescent

• pH: acid 1,5 - 2,5

• Compoziţie: apă 99%

substanţe solide 1%

Secreţie primară acidă + Secreţie primară alcalinăSecreţie primară acidă + Secreţie primară alcalină(celule parietale)(celule parietale) (celule ne-parietale)(celule ne-parietale)

SUCUL GASTRIC: COMPOZIŢIE, ROLSUCUL GASTRIC: COMPOZIŢIE, ROL

• Protecţia Protecţia mucoaseimucoasei:

Mucus Bicarbonat

• DigestiDigestiee

Pepsinogen

• PepsinogenPepsinogen//pepsinpepsinăă

– – enzimă proteoliticăenzimă proteolitică• Lipaza gastrică, labfermentLipaza gastrică, labferment

– – la sugarla sugar • HHClCl

- denatur- denatureazăează protein proteinee

- - activează pactivează pepsinogenepsinogenulul

- - antimicrobianantimicrobian• MucusMucus

–– barieră de protecţiebarieră de protecţie • FFactoractor intrinsec intrinsec

–– absorbţia vitB12absorbţia vitB12

1. Pepsina1. Pepsina• PrecursorPrecursor inactiv inactiv = pepsinogen = pepsinogen

• Enzima proteolEnzima proteoliitică - activtică - activăă doar ladoar la pH < 3.5 pH < 3.5

• Stimulată de Stimulată de AchAch

pepsinogen pepsinăHCl

2. HCl 2. HCl –– produs de celul produs de celuleele parietalele parietale

Rolurile HCl: Rolurile HCl: • intervine în denaturarea proteinelor acid proteine• activează pepsinogenul la pepsină• transformă Fe3+ din alimente în Fe2+ absorbabil• eliberarea de secretină din mucoasa duodenală• are efect bactericid

3. Mucusul gastric3. Mucusul gastric• Mucus vizibil (care apare la pH alcalin)Mucus vizibil (care apare la pH alcalin) Secretat de celulele epiteliale superficialeSecretat de celulele epiteliale superficiale• Mucus solubil (care apare la pH acid)Mucus solubil (care apare la pH acid) Secretat de celule mucoase auxiliare de la gâtul glandei, Secretat de celule mucoase auxiliare de la gâtul glandei,

celule ale glandelor pilorice şi cardialecelule ale glandelor pilorice şi cardiale

CompoziţieCompoziţie: proteine plasmatice: proteine plasmatice

MPZMPZ

factor intrinsecfactor intrinsec

Rol:Rol: protecţia mucoasei gastrice ( protecţia mucoasei gastrice (““barieră de mucusbarieră de mucus””))

4. Factorul intrinsec4. Factorul intrinsec Secretat de celulele Secretat de celulele

parietale în paraleparietale în paralell cu cu

secreţia de HClsecreţia de HCl

Rol:Rol:

absorbţia vitaminei B12absorbţia vitaminei B12

REGLAREGLAREA SECREŢIEI GASTRICEREA SECREŢIEI GASTRICE

Reglarea secreţiei gastrice Reglarea secreţiei gastrice neuro-umorală: neuro-umorală:

1)REGLAREA NERVOASĂ1)REGLAREA NERVOASĂInervaţia parasimpatică: nervul vag (X) gg.intramurali stomac

Stimularea parasimpaticului - HCl +pepsina(mediator ch. Ach) - gastrina

- histaminaInervaţia simpatică: coarne lat.măduvă T5-T10 gg.plex celiac stomac

Stimularea simpaticului secreţie gastrică cu mucus(mediator NA)

2)REGLAREA UMORALĂ2)REGLAREA UMORALĂ prin hormoni gastro-intestinali• Gastrină efect stimulator• Gastronă efect inhibitor • VIP (polipeptidul vasoactiv intestinal) efect inhibitor • GIP (polipeptidul gastro-inhibitor) efect inhibitor

HistaminHistaminaa• eliberată de celulele enterocromafine din mucoasa gastrică

• acţionează pe receptori H2 de pe membrana celulelor parietale stimulează secreţia HCl

• acţionează sinergic cu gastrina şi acetilcolina.

• stimulată de: gastrina

acetilcolina (Ach)

GastrinGastrinaa • eliberată de celulele G din glandele antropilorice• acţionează pe un receptor specific (CCKb) de pe

membrana celulei parietale stimulează producţia de HCl• stimulată de: distensia mecanică (prin GRP)

chimic: alimente bogate în AA• inhibată de aciditate (ph < 2)

Fazele secreţiei gastrice

Faza cefalică (20 - 30% răspuns) mecanism nervosFaza gastrică (60 – 80% răspuns) Nervos: colinergic Endocrin: Gastrina Paracrin: HistaminaFaza intestinală (5 - 10% răspuns) Nervos: colinergic Endocrin: Gastrina,CCK,Secretina

Faza cefalică

- începe după introducerea alimentelor în cavitatea bucalăSG : 50-150 ml/20 minute prin mecanisme:1.1. reflex reflex necondiţionatnecondiţionat gastro-secretor gastro-secretor

2. reflex 2. reflex condiţionatcondiţionat gastro-secretor - cu participarea scoarţei gastro-secretor - cu participarea scoarţei cerebralecerebrale

vederea, mirosul, evocarea alimentelor SG

Stimul Caleaferentă

Centru Caleeferentă

Efector

contactul cureceptorii gustativide pe limbă

nerviiVII,IX,X

Nucleuldorsal al vaguluidin bulb

n. X Mucoasagastrică

gastrina

Prin nervul vag (parasimpatic)

Vederea, mirosul, gândul, gustul alimentelor

Ach HCl gastrina histamina

histamina

Ach acţionează pe celula parietală pe receptor M3

FAZA CEFALICĂ

Faza gastrică- începe după pătrunderea alimentelor în stomac SG : 200-350 ml/5 ore prin mecanisme:SG : 200-350 ml/5 ore prin mecanisme:1. Distensia gastrică reflexe lungi (vago-vagale) gastrina reflexe scurte (intramurale) HCl2. Peptide şi AA din alimente excită direct muc.gastrică gastrina

HClMediatorii chimici ai secreţiei acide:- Acetilcolina = mediator chimic al nervului vag- Histamina - eliberată din mastocite după stimulare vagală- Gastrina - eliberată din celulele G (z. antro-pilorică stomac + duoden)

după stimulare vagală - efecte: gastrice: - sectreţia de HCl

- secreţia de pepsină şi factor Castle - sectreţia de gastrină inhibată de pH<2, calcitonină

stimulată de alcool, cafea, peptone

Distensia, alimente = reflexe vagovagale şi locale

= HCl (receptor CCKB)

= HCl, pepsinogen

= eliberare gastrinăElib. gastrină

Distensia, alimente, stim. vagală

FAZA GASTRICĂ

Faza intestinală

- începe la pătrunderea chimului gastric în duoden (la 2-3 ore după masă; durată = 8-10 ore)SG : 200-300 ml/5 ore; SG : 200-300 ml/5 ore; se realizează prin mecanism umoral:se realizează prin mecanism umoral:• Contactul mucoasei intestinale cu: - produşi de digestie - SG acid

- alcool

eliberare gastrină secr. de HCl+pepsină

• Contactul mucoasei duodenale cu: lipide, chim gastric hiperton eliberare enterogastronăsecretină secreţia gastricăCCKGIP

Acid in duoden

elib. gastrină

evacuare

gastrina

FAZA INTESTINALĂ

Circulatie

Secretina &Cholecistokinina (CCK)

SECREŢIA PANCREATICĂSECREŢIA PANCREATICĂ

Endocrină - insulinEndocrină - insulinăă şişi glucagon glucagon

ExocrinExocrinăă - enz - enziime me şişi bicarbonat bicarbonat

ProprietăţiProprietăţi: cantitate = 1,5 l/zi pH = 8 - 8,4

Compoziţie:Compoziţie:98,5 apă1,5 rezidiu uscat: - substanţe anorganice:

- substanţe organice: enzime pentru: G, L, P

SUCUL PANCREATIC: COMPOZIŢIESUCUL PANCREATIC: COMPOZIŢIE

SUCUL PANCREATIC: COMPOZIŢIESUCUL PANCREATIC: COMPOZIŢIE• Ioni: Na, K, HCO3- , Cl-

• Enzime

• Enzimele proteolitice

• Tripsina

• Chimotripsina

• Carboxipeptidaza

• Elastaza

• Dnaza

• Rnaza

!!! INACTIVE:

• Enzimele lipolitice

• Lipaza pancreatică

• Colesterolesterhidrolaza

• Fosfolipaza A2

• Enzime glicolitice

• Amilaza pancreatică

enterokinaza

tripsinogen

tripsina

procarboxipeptidazachimotripsinogen

chimotripsina carboxipeptidaza

SUCUL PANCREATIC: mecanism de SUCUL PANCREATIC: mecanism de elaborareelaborare

2 componente:2 componente:Componenta enzimaticăComponenta enzimatică produsă de acini = secreţie ecbolică

- este stimulată de PS, gastrină, CCKComponenta hidro-electrolitică produsă de celulele ductale = secr.hidrolatică

- este stimulată de secretină

Mecanismul de secreţie a componentei enzimaticeMecanismul de secreţie a componentei enzimatice- Stadiu ribozomal: se sintetizează proenzima- Stadiu de trecere în RER- Stadiu de trecere în REN vacuole cu granulaţii de zimogen- Migrare vacuole cu zimogen la pol apical celule acinare eliminare în lumenMecanismul de secreţie a componentei hidroelectroliticeMecanismul de secreţie a componentei hidroelectrolitice- în porţiunea de început a ductului lichid izoton, bogat în HCO3-- în porţiunea finală a ductului : HCO3- se reabsoarbe pasiv la schimb cu Cl- în sucul pancreatic : HCO3- şi Cl- (dacă debitul secretor este mic)

Enzimele pancreatice

Proteaze

Inactive

Activate în intestin

Celule acinare

Lipaze Amilaze

Active

1) Reglarea nervoasă1) Reglarea nervoasă•Inervaţia parasimpatică : nervul vag (X) ;

stimularea vagală SP (direct şi prin secreţiei de gastrină)•Inervaţia simpatică: nervii splahnici;

stimularea simpatică SP2) Reglarea umorală2) Reglarea umorală

HormonHormon Loc de sintezăLoc de sinteză StimulStimul EfectEfect

SecretinăSecretină mucoasa duoden +jejun superior

contactul cu HCl

hidrolatic

CCKCCK mucoasa duoden +jejun superior

contactul cu lipide, peptone

ecbolic

GastrinăGastrină cel G din zona antro-pilorică + duoden

VIPVIP muc. duoden SP

SomatostatinSomatostatinăă

pancreas SP

GlucagonGlucagon pancreas SP

RREGLAREA SECREŢIEGLAREA SECREŢIEEI PANCREATICEI PANCREATICE

• Faza cefalică - (10-15%)

activarea eferenţelor vagale eliberarea enzimelor

• Faza gastrică

fără importanţă la om

• Faza intestinală - majoritatea secreţiei

CCK – efect ecbolic (enzimele)

secretina – efect hidrolatic ( HCO3-)

Colecistokinina

Celule ICCK

Peptide Amino acizi, H+

Enzime

lipide

stomac

pancreas

duoden

Secretina

lipide

Secretina

Celule S

SECRESECREŢŢIIAA INTESTIN INTESTINALĂALĂ

Intestinul subţire:

• vili la nivelul mucoasei

• cripte/glande Lieberkuhn între vili

• “margine în perie” a celulelor epiteliale

Proprietăţi:Proprietăţi: cantitate: 3l/zi pH = alcalin (8)- în perioade interdigestive: comp. ionică şi osmolaritate ≈

plasma- în perioade digestive: suc intestinal pur, conţine 1g proteine/l

CompoziţieCompoziţie: - depinde de zonă: • în duoden predomină glande BRUNNER secretă mucus• în restul intestinului subţire predomină glande

LIEBERKUHN produc SI propriu-zis

SECRESECREŢŢIIAA INTESTIN INTESTINALĂ: compoziţieALĂ: compoziţie

Glande Lieberkuhn

Celule mucoase(mucus)

Enterocite

(margine în perie)

Celule Paneth(granule secretorii)

Cel. endocrine(hormoni: reglarea locală)

SECRESECREŢŢIIAA INTESTIN INTESTINALĂ: compoziţieALĂ: compoziţie

ENZIMEENZIME enterokinaza activează tripsina şi chimotripsina

enzime proteoliticeenzime proteolitice• erepsina = amestec de enzime proteolitice; degradează pp AA• nucleaze degradare polinucleotide mononucleotide• nucleotidaze degradare mononucleotide nucleozid + acid fosforic• nucleozidaze degradează nucleozide pentoza + baza azotată

enzime pentru glucideenzime pentru glucide• amilaza intestinală det.hidroliza amidonului maltoză• dizaharidaze: maltaza hidroliza maltozei 2 mol. glucoză

zaharaza hidroliza zaharozei glucoză + fructoză lactaza hidroliza lactozei glucoză + galactoză

enzime pentru lipideenzime pentru lipide: lipaza intestinalălipaza intestinală hidroliza trigliceride (TG) AG + MG

Glande Brunner - mucoase

Protejează duodenul de aciditatea chimului gastric

SNVPS + secreţia

SNVS - secreţia

Pancreas

Secreţia de mucus

Secreţia intestinală

Intestin subţireIntestin subţire

Mucus/bicarbonat – protecţia mucoasei

Componenta hidroelectrolitică

reglare:

mec. Nervoase locale

mec. Hormonale (secretină, CCK) – rol minor

Intestin grosIntestin gros

Secretă mucus.

Secreţia hidroelectrolitică: reacţie de răspuns la stimuli iritanţi.

Celule secretorii

Cl-Cl- op

Na, K, 2Cl

2Cl Na+

Na+Na+

Secreţia intestinală NaCl

cAMPSecretia

SecreSecreţia ţia intestinintestinalăală - enz - enziime me şişi hormon hormonii

Enzime digestive: de la nivelul marginii în perie

Enterokinaza: secretată de mucoasa duodenală

HormonHormonii – secretaţi de celulele endocrine din mucoasă

Stimul: activare chemoreceptori de către componentele din alimente

Stimulează secreţia la alte nivele:

Gastrina - duoden stomac

Cholecistokinina – intestin subţire pancreas

Secretina – intestin subţire pancreas

REGLAREA SECRETIEI REGLAREA SECRETIEI INTESTINALEINTESTINALE

• Reflexele localeReflexele locale = cele mai importante mecanisme de reglare a secreţiei intestinului subţire (în special cele iniţiate de stimului tactili sau iritanţi).

prezenţa chimului declansarea secretiei intestinale (volumul secretiei este d.p. cu volumul chimului)

Reglarea nervoasăReglarea nervoasă• - stimularea vagală creşte secreţia glandelor Brunner şi

probabil nu are efect asupra glandelor intestinale.Reglarea umorală:Reglarea umorală: intervin gastrina, CCK, secretina, VIP,

secreţia intestinală

SECREŢIA BILIARĂSECREŢIA BILIARĂ-este produsă de hepatocit bilă hepaticăbilă hepatică-este eliminată în căile biliare este depozitată şi concentrată în vezica biliară bilă vezicularăbilă veziculară- este eliberată în duoden în perioadele digestive bilă coledocianăbilă coledociană

ProprietăţiProprietăţi Bilă hepaticăBilă hepatică Bilă vezicularăBilă veziculară

Culoare galbenă brună

Vîscozitate fluidă vîscoasă

pH alcalină neutru/alcalină

Conţinut mai concetrată

Secreţie continuă 750ml/zi

depozitată 40-50 ml

SECREŢIA BILIARĂ

Duct biliar

hepatocite Canaliculi biliari

Epiteliu cuboid

Fiziologia Sistemului Digestiv proiect ppt

Documents