Home >Documents >Digestiv - Curs 1 - Semiologia Aparatului Digestiv Fo, Spt-15.04

Digestiv - Curs 1 - Semiologia Aparatului Digestiv Fo, Spt-15.04

Date post:20-Jun-2015
Category:
View:2,506 times
Download:11 times
Share this document with a friend
Transcript:

SEMIOLOGIA APARATULUI DIGESTIVIntroducere in bolile digestive bolile digestive componenta majora a morbiditatii generale SUA aprox 40 milioane pacienti cu afectiuni digestive Anglia afectiuni digestive 1/10 decese, 1/6 internari, 2/10 consultatii neoplaziile digestive cea mai frecventa forma de neoplazie pandemie 200 milioane bolnavi cu diaree (zilnic)

SEMIOLOGIA APARATULUI DIGESTIVFOAIA DE OBSERVATIE A UNUI BOLNAV DIGESTIVDatele de ordin general Varsta nou nascuti, sugari mici icterele nou nascutului si sugarului, sdr. dispeptic, sdr. de malabsorbtie afectiuni congenitale (stenoza hipertrofica de pilor, fibroza chistica a pancreasului, megadolicocolonul congenial, atrezie cai biliare, glicogenoze) copil prescolar si copil mare boala celiaca, boli inflamatorii (b. Crohn, RUH), parazitoze intestinale, UG, UD, polipoza intestinala, colestaza familiala, glicogenoze adulti tineri colon iritabil, RUH, b. Crohn, manifestari digestive in AIDS, UD, dispepsia gastrica neulceroasa adulti de varsta medie BRGE, UG si UD, litiaza biliara, hepatite acute si cronice, ciroze, sdr. de malabsorbtie, pancreatite ac. si cr., cancer pancreatic varstnici gastrita atrofica, cancer (esofagian, gastric, colonic), sdr. de malabsorbtie, enterocolopatie cronica nespecifica, diverticulite, volvulus, constipatie, boala hemoroidala, incontinenta anala, ef. sec. medicamentoase)

Sexul afectiuni cu androtropism cancer (esofagian, gastric, colonic) UD hemocromatoza pancreatite acute si cronice afectiuni cu ginotropism UG colecistopatie cr. litiazica si alitiazica ciroza biliara primitiva hepatita cr. autoimuna colon iritabil constipatie habituala

Rasa asiatici TBC intestinal japonezi cancer gastric evrei boli inflamatorii intestinale populatia celtica boala celiaca rase necaucaziene intoleranta la lactoza

Profesia - industria alimentatiei si vinificatiei - expunerea la policlorura de vinil - alcol alilic si tetraclorura de carbon Domiciliul - mediu urban patologie digestiva mai frecventa - zone cu infectie importanta cum virus B (Asia de Sud Est, Africa de Vest) hepatite virale, ciroze hepatice

Anamneza

Motivele internarii: cel mai frecvent, consecintele dispepsiei; alaturi de ele se individualizeaza: durerile abdominale, tulburarile de tranzit sau simptomele si semnele generale Istoricul bolii prezenta simptomelor functionale succesiunea simptomelor in nictemer legatura cu orarul meselor si natura alimentelor ingerate factori de agravare si de ameliorare Excluderea unor afectiuni extradigestive ce se pot exprima prin simptome digestive: embolia pulmonara durere epigastrica pneumonia lobara inferioara junghiul Meran pleurezia mimeaza afectiuni de colecist, pancreas, duoden, splina IMA inferior durere epigastrica + greata, varsaturi ATS mezenterica dureri abdominale declansate de efort, tulburari de tranzit ICdreapta, ICG simptome dispeptice IRA si IRC greata, varsaturi, dureri abdominale (falsul abdomen acut) sarcina extrauterina dureri hipogastrice + stari scurte de pierdere a cunostintei hipertensiunea intracraniana varsaturi neprecedate de greata

Suferinta unui segment poate mima simptomatologia altui segment digestiv diaree foarte abundenta suferinta esofagiana/gastrica sindromul de staza duodenala/gastrica suferinta bilio-pancreatica/hepatica

Antecedente personale patologice - hepatite virale sau antecedente transfuzionale - boli infectioase (dizenterie, febra tifoida, malarie, tuberculoza, lues) - boli renale cronice - DZ - guta, pelagra Antecedente heredo colaterale - boli cu potential familial sau cu transmitere ereditara (UG, UD, polipoza digestiva, megacolon congenital, diverticuloza, cancer gastric si colonic) - contaminare intrafamiliala (tbc, unele parazitoze) Conditii de viata si munca - orar neregulat al meselor, stress UG, UD, RUH, colon iritabil - alimentatie saraca in fibre constipatia cronica, cancer de colon - sedentarism constipatia cronica

Simptomatologia functionala a aparatului digestiv clasificare TULBURARI DE APETIT: anorexia, polifagia, polidipsia, pervertiri ale gustului DISPEPSIA: gastrica, bilioduodenala, intestinala, pancreatica DURERI ABDOMINALE: acute/cronice METEORISMUL ABDOMINAL TULBURARI DE TRANZIT: esofagian, gastric, intestinal

TULBURARI DE APETIT A. Tulburari de apetit care conduc la scaderea ingestiei de alimente Anorexia Anorexia totala scaderea pana la disparitie a apetitului cauze: gastrita etilicului neoplasme digestive (gastric)/extradigestive boli infectioase DZ decompensat (cetoacidoza) boli endocrine IRC decompensata boli psihice anorexia mentala

Anorexia mentala (nervoasa) - forma speciala de anorexie psihica, ce apare aproape exclusiv la sexul feminin, cel mai frecvent sub 25 ani. Caracteristici clinice: sc dere n greutate; amenoree secundar (revenirea n greutate cu peste 10% duce la reapari ia menstrelor); bradicardie sub 60/minut; episoade bulimice urmate de v rs turi autoprovocate; lipsa generalizat a esutului adipos, dar cu conservarea glandei mamare; hirsutism cu aspect de p r lanugo; piele aspr , de culoare g lbuie (carotenodermie);. edeme; cre terea n volum a glandelor parotide. Examene de laborator: anemie i leucopenie; hipoalbuminemie; hipokaliemie; cre terea beta-carotenului i a azotului ureic; sc derea capacit ii de concentrare renal ; alterarea testului de toleran oral la glucoza prin sc derea r spun-sului muscular; sc derea zincului i cuprului n plasm ; cre terea amilazemiei; sc derea hormonilor sexuali (estradiol, luteinizant-LH, foliculo-stimu-lant-FSH).

Diagnosticul se stabile te, n cazul nedecel rii unei alte cauze de sl bire n greu-tate sau a altei afec iuni psihice, prin eviden ierea comportamentului alimentar abe-rant (frica de alimenta ie). Prezint un semn caracteristic care o diferen iaz de alte tipuri de anorexii: cedeaz la izolarea absolut a bolnavei/bolnavului.

Evolu ie: 50% revin la normal; 20% - tulbur rile se amelioreaz dar cu p strarea unui deficit ponderal; 20% men in anorexia; 5% evolueaz spre obezitate; 5% deces (suicid, aritmii cardiace fatale). Anorexia selectiv : carne (neoplazii); gr simi, alimente pr jite (afec iuni pancreatice i ale c ilor biliare); alimente solide (sitofobia). Sitofobia anorexie conditionata pentru alimentele solide, din teama de a nu produce durere (bucala, esofagiana, gastrica) cauze: stomatita aftoasa/ulceroasa diverticuli esofagieni inflamati cancer esofagian cancer gastric Fagofobia anorexie impusa, in absenta unei patologii digestive la bolnavii care vor sa slabeasca cu orice pret insoteste teama de otravire in ATS, deliruri alcoolice, delir de persecutie volitionala - greva foamei

B. Exagerarea ingestiei de alimente 1. Hiperorexia exagerarea senzatiei de foame fiziologica (copii, tineri, convalescenta unor boli infectioase) patologica - UD - parazitoze - psihoze senile - hipertiroidie - DZ - paralizie generalizata progresiva 2. Polifagia (hiperfagia) hiperorexie si comportament alimentar aberant gastropareza diabetica leziuni hipotalamice encefalita 3. Bulimia hiperorexie cu lipsa senzatiei de satietate - apare periodic in anorexia mentala - criza bulimica (1-8 ore) - prognostic evolutiv rezervat, mai ales in bulimia ce insoteste anorexia mentala, prin aparitia unor complicatii acute (dilatatie gastrica, ruptura de esofag sau stomac, pancreatita acuta, sdr. de aspiratie) 4. Acoria - bolnavul mananca incontinuu ATS cerebrala dementa senila lues cerebral tumori cerebrale

C. Pervertirea apetitului (parorexia) dorinta de a consuma substante/alimente neobisnuite malacia foame de alimente acide si excitante pica dorinta de substante nealimentare (var, nisip) geofagie - pamant pagofagie gheata alotriofagie substante dezgustatoare Cauzele parorexiei afectiuni psihice deficiente mintale

deficit vitaminic/microelemente

D. Setea senzatie de uscaciune a mucoaselor, legata de perceptia constienta a nevoii de a ingera lichide ( osmolaritatea mediului intern) Modificari cantitative polidipsia - exagerata a nevoii de a ingera lichide episodica: alimente sarate, alcool, DZ ( osmolaritatea), tensiune nervoasa permanenta: - primitiva: centrala, stari nevrotice, potomanie - secundara: boli cu pierderi de lichide (renale/extrarenale) oligodipsia consum redus de lichide - fiziologica (rinichi cu functie foarte buna) - patologica: hiperhidropexie, hiperhidratare extracelulara, excedent de functionare a retrohipofizei (secretie de ADH ), producere de subst. ADH like (sdr. paraneoplazice) Modificari calitative dipsomania impulsul de a ingera bauturi cu o anumita savoare (alcool) dipsofobia repulsia fata de lichide (apa aquafobie/hidrofobie)

DISPEPSIA Definitie: descrierea si asociereamajoritatii tulburarilor de digestie senzatia de plenitudine gastrica durere situata in jumatatea dreapta a epigastrului sau in hipocondrul drept, asociata uneori cu balonari importante si zgomote hidroaerice - functie de originea spt. dominante, dispepsia poate fi: gastroduodenala, biliara, intestinala, pancreatica)

SENZATIA DE GREATA repulsie fata de alimente + disconfort faringian si/sau epigastric simptome de insotire: hipersalivatie, paloare, transpiratii, hTA, lipotimie mecanism: excitarea directa a centrilor bulbari (apare si in kinetoze) pur cortical (dependent de experienta anterioara a subiectului) manifestare reflexa (in colici) simptom de insotire in unele afectiuni extradigestive (migrena, sarcina, nefropatii cronice, boli de colagen, boli neurologice, intoxicatii exogene)

VARSATURA - evacuarea brusca a continutului gastric sau intestinal, pe cale bucala, datorita contractiei simultane a musculaturii peretelui abdominal, diafragmului, pilorului, musculaturii stomacului, inchiderea epiglotei si deschiderea concomitenta a cardiei Mecanism: arc reflex

Click here to load reader

Embed Size (px)
Recommended