FIZIOLOGIA APARATULUI FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV DIGESTIV -- CURS CURS 2 -2 -
Functia de secretie: Functia de secretie: saliva, sucul gastric, sucul saliva, sucul gastric, sucul
pancreatic, sucul intestinal, bilapancreatic, sucul intestinal, bila
SECRESECREŢIILE ŢIILE DIGESTIVEDIGESTIVE
•SALIVASALIVA
•SUC GASTRICSUC GASTRIC
•SUC PANCREATICSUC PANCREATIC
•BILABILA
•SUC INTESTINALSUC INTESTINAL
SECRETIA SALIVARASECRETIA SALIVARA
GLANDELE SALIVAREGLANDELE SALIVARE• Parotide• Sublinguale• Submaxilare• Glande mici diseminate
în mucoasa bucală
•Parotide
•Sublinguale
•Submaxilare
•Glande mici diseminate în mucoasa bucală
seroase
mucoase
mixte
SALIVA: PROPRIETĂŢISALIVA: PROPRIETĂŢI
• Volum: 1-1,5l/zi la stimularea alimentară la repaus alimentar şi somn
• Aspect: opalescent, filant• pH: 6,7 (5,6-8)• Osmolaritate: 50-100 mOsm (hipotonă)• Vâscozitate:
SALIVA: COMPOZIŢIESALIVA: COMPOZIŢIE• Amilaza salivară: hidrolizează amidonul preparat dextrine maltoză• Mucinele salivare: roluri: în formarea bolului alimentar,
asigură masticaţia, deglutiţia şi vorbirea, participă la sistemele tampon.
• Natriul şi clorul: SALIVA < plasmă. • Potasiul şi bicarbonatul: SALIVA > plasmă.• Calciul: forme săruri anorganice
compuşi organici, fixat de macromolecule. • Fluorul: rol în formarea fluorapatitei care asigură rezistenţa smalţului.
• Alţi constituenţi:– oImunoglobulinele asigură apărarea antibacteriană. IgA secretor este
sintetizată în glandele salivare. – oLizozimul distruge mucopolizaharidele din peretele bacteriilor;– oTiocianatul are un rol antibacterian, inhibând dezvoltarea bacteriilor,
virusurilor şi micoplasmelor.
SALIVA: ROLSALIVA: ROLURIURI
1.1. Rolul digestivRolul digestiv – amilaza salivară realizează digestia amidonului până la maltoză.
2.2. Rolul protectivRolul protectiv prin: 1. lubrefierea structurilor moi şi dure din cavitatea bucală2. formarea filmului de mucină de la suprafaţa alimentelor
şi a structurilor buco-dentare 3.3. Rol antibacterianRol antibacterian, intervenind în menţinerea igienei buco-
dentare, prin lizozim, tiocianat, imunoglobuline. 4.4. Rol de stimulare a receptorilor gustativiRol de stimulare a receptorilor gustativi în urma solubilizării
constituenţilor alimentari, inducând senzaţia de gust şi reflexele secretorii salivare, gastrice, pancreatice.
SALIVA: ROLSALIVA: ROLURIURI5.5. Rol în menţinerea echilibrului hidroelectrolitic şi Rol în menţinerea echilibrului hidroelectrolitic şi
acido-bazic. acido-bazic. 6.6. Rol excretorRol excretor pentru:
1. metaboliţi (uree, amoniac), 2. substanţe toxice (Pb, Hg, alcool, cocaină, nicotină), 3. hormoni, 4. virusuri (poliomielitei, parotiditei epidemice, rabiei), 5. medicamente.
SECRETIE / REABSORBTIE
SECREŢIA SALIVARĂ PRIMARĂSECREŢIA SALIVARĂ PRIMARĂ
Saliva primarăSaliva primară
- este izotonă (290-310 mOsm/l)
- are o compoziţie similară cu un ultrafiltrat plasmatic,
- are concentraţia K+ mai mare decât în plasmă.
REABSORBŢIA / SECREŢIA DUCTALĂREABSORBŢIA / SECREŢIA DUCTALĂ
•ionii de Na+ sunt reabsorbiţi activ•ionii de K+ sunt secretati activ.
Na+ intra în celula ductală prin: - antiportul Na+/H+- canale de Na+. Na+ din celulă iese prin:pompa Na+/K+ de pe membrana bazo-laterală, [Na+] în celulă şi [ K+] intracelular.
K+ iese în lumen prin antiportul K+/H+ de pe membrana luminală.
Na+Na+
Cl- din duct revine în celulă prin: - canale de clor, - antiport Cl-/HCO3-.
HCO3- reabs./secr.
[HCO3-] depinde de
- EAB- [Na+] salivar.
ApaDuctul - puţin permeabil pentru apă hipoosmolaritatea salivei finale.
REABSORBŢIA / SECREŢIA DUCTALĂREABSORBŢIA / SECREŢIA DUCTALĂ
Na+Na+
Na+
Cl-
HCO3-K+
MMecanismul elaborarii saliveiecanismul elaborarii salivei
Na+
Cl-
HCO3-K+
Na+
Na+
Cl-
HCO3-K+
HCO3-
Na+
Cl-
HCO3-K+
HCO3- K+
Na+
Cl-
HCO3-K+
H2O
Na+ Cl-
HCO3- K+ H2O
Na+
Cl-
HCO3-K+
concentraţia Naconcentraţia Na++ şi Cl- şi Cl- este egală, de aproximativ 15 mEq/l, ceea ce reprezintă 1/7 - 1/10 din concentraţia plasmatică;
concentraţia Kconcentraţia K++ este de aproximativ 30 mEq/l adică de 6 ori mai mare decât în plasmă;plasmă;
concentraţia HCO3concentraţia HCO3-- este de 50-70 mEq/l deci de 2-3 ori mai mare ca în plasmă.
REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE: REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE:
mecanisme la nivel celularmecanisme la nivel celular
Secreţia primarăSecreţia primară
- AMPc amilaza: adrenalina (β), VIP
- Ca H2O: adrenalina (α), Ach, sP
Modificările ductaleModificările ductale
- Ach reabsorbţia Na şi Cl
- Ach secreţia de HCO3-
- Adr (β) reabs Na (secundar şi H2O)
- aldosteronul reabs Na (secundar şi H2O)
REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE: REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE:
NERVOS (reflexe condiţionate şi necondiţionateNERVOS (reflexe condiţionate şi necondiţionate))
Reglarea se face prin mecanism nervosmecanism nervos: IInervaţia parasimpaticănervaţia parasimpatică- gl. SM +SL : nucleu salivator superior din punte nerv VII- gl P: nucleu salivator inferior din bulb nerv IX- gl.salivare mici: nucleu salivator inferior din bulb nerv IX IInervaţia simpaticănervaţia simpatică- origine: coarne lat.măduvă T1-T4 gg. cervical sup. gl. salivare
Rol: stimularea parasimpaticului secreţie salivară apoasăstimularea simpaticului secreţie salivară vîscoasă,
bogată în mucină + lizozim
REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE: REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE: parasimpaticulparasimpaticul şi şi simpaticulsimpaticul
REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE: REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE: REFLEXEREFLEXE
StimulStimul Cale Cale aferentăaferentă
CentruCentru Cale Cale eferentăeferentă
EfectorEfector
contactul cu mucoasagustativă a limbii
n.VII,IX
Nucleusaliv.sup
VII SM + SL saliva de gustaţie
contactul cu mucoasabucală şi dinţii
n.V Nucleusaliv.inf.
IX P salivade masticaţie
contactul cu mucoasalaringe, faringe, esofag
n.X Nucleusaliv.inf.
IX P saliva dindeglutiţie
Stimularea secreţiei se face prin mecanisme reflexe:1. NECONDIŢIONATE
2. CONDIŢIONATE vederea + mirosul + evocarea alimentelor secreţie salivară
+INFLUENŢE INTERCENTRALE cu centrii respiraţiei, deglutiţiei şi vomei
SECRETIA SECRETIA GASTRICĂGASTRICĂ
• Cardia • FundusFundus• CorpCorp• Marea curburăMarea curbură• Mica curburăMica curbură• Pilor
FuncFuncţiile stomaculuiţiile stomacului
• Depozit temporar de alimente• Etapele iniţiale ale digestiei
- HCl HCl denaturează proteinele alimentare denaturează proteinele alimentare -- activare pactivare pepsinogenepsinogen -- pepsina clivează proteinele în peptidepepsina clivează proteinele în peptide
Alimentele prelucrate (chimul gastric) trec fracţionat în intestin
GLANDE GASTRICEGLANDE GASTRICEFFundus undus ++ corp corp•Celule producătoare de mucus•Celule parietale: HCl•Celule zimogene: pepsinogen•Celule endocrine
GGLANDLANDEE PILORICEPILORICEMucusCelule G: gastrina
Bazele celulare ale funcţiei endocrine şi Bazele celulare ale funcţiei endocrine şi exocrine ale stomaculuiexocrine ale stomacului
Bazele celulare ale funcţiei endocrine şi Bazele celulare ale funcţiei endocrine şi exocrine ale stomaculuiexocrine ale stomacului
Mucoasa gastrică – Mucoasa gastrică – glande gastriceglande gastrice1.1. Celule producătoare de mucusCelule producătoare de mucus(zona gâtului glandelor)(zona gâtului glandelor)
2.2. Celule parietale (oxintice) Celule parietale (oxintice) HCl HCl(glande fundice)(glande fundice)
3.3. Celule zimogene (principale) Celule zimogene (principale) pepsină pepsină4.4. Celule endocrine Celule endocrine (ex. în zona antrală: celule G (ex. în zona antrală: celule G gastrină ) gastrină )
Structura glanda gastricăStructura glanda gastrică
Tipuri de celule
GLANDA GASTRICACelule epitelialeCelule epiteliale
Celule Celule mucoasemucoase
Celule Celule parietaleparietale
Celule Celule zimogenezimogene
mucusmucus
HCl HCl FIFI
pepsinogenpepsinogen
SUCUL GASTRICSUCUL GASTRIC• Volum: 1-1,5l/zi
la stimularea alimentară la repaus alimentar şi somn
• Aspect: incolor, limpede, uşor opalescent• pH: acid 1,5 - 2,5 • Compoziţie: apă 99%
substanţe solide 1%
Secreţie primară acidă + Secreţie primară alcalinăSecreţie primară acidă + Secreţie primară alcalină(celule parietale)(celule parietale) (celule ne-parietale)(celule ne-parietale)
SUCUL GASTRIC: COMPOZIŢIE, ROLSUCUL GASTRIC: COMPOZIŢIE, ROL
• Protecţia Protecţia mucoaseimucoasei:
Mucus Bicarbonat
• DigestiDigestiee HCl Pepsinogen
• PepsinogenPepsinogen//pepsinpepsinăă – – enzimă proteoliticăenzimă proteolitică
• Lipaza gastrică, labfermentLipaza gastrică, labferment– – la sugarla sugar
• HHClCl - denatur- denatureazăează protein proteinee - - activează pactivează pepsinogenepsinogenulul- - antimicrobianantimicrobian
• MucusMucus –– barieră de protecţiebarieră de protecţie
• FFactoractor intrinsec intrinsec –– absorbţia vitB12absorbţia vitB12
1. Pepsina1. Pepsina• PrecursorPrecursor inactiv inactiv = pepsinogen = pepsinogen
• Enzima proteolEnzima proteoliitică - activtică - activăă doar ladoar la pH < 3.5 pH < 3.5
• Stimulată de Stimulată de AchAch
pepsinogen pepsinăHCl
SUCUL GASTRIC: COMPOZIŢIE, ROLSUCUL GASTRIC: COMPOZIŢIE, ROL
2. HCl 2. HCl –– produs de celul produs de celuleele parietalele parietale
SUCUL GASTRIC: COMPOZIŢIE, ROLSUCUL GASTRIC: COMPOZIŢIE, ROL
Rolurile HCl: Rolurile HCl: • intervine în denaturarea proteinelor acid proteine• activează pepsinogenul la pepsină• transformă Fe3+ din alimente în Fe2+ absorbabil• eliberarea de secretină din mucoasa duodenală• are efect bactericid
3. Mucusul gastric3. Mucusul gastric• Mucus vizibil (care apare la pH alcalin)Mucus vizibil (care apare la pH alcalin) Secretat de celulele epiteliale superficialeSecretat de celulele epiteliale superficiale• Mucus solubil (care apare la pH acid)Mucus solubil (care apare la pH acid) Secretat de celule mucoase auxiliare de la gâtul glandei, Secretat de celule mucoase auxiliare de la gâtul glandei,
celule ale glandelor pilorice şi cardialecelule ale glandelor pilorice şi cardiale
CompoziţieCompoziţie: proteine plasmatice: proteine plasmaticeMPZMPZfactor intrinsecfactor intrinsec
Rol:Rol: protecţia mucoasei gastrice ( protecţia mucoasei gastrice (““barieră de mucusbarieră de mucus””))
SUCUL GASTRIC: COMPOZIŢIE, ROLSUCUL GASTRIC: COMPOZIŢIE, ROL
SUCUL GASTRIC: COMPOZIŢIE, ROLSUCUL GASTRIC: COMPOZIŢIE, ROL
4. Factorul intrinsec4. Factorul intrinsec Secretat de celulele Secretat de celulele parietale în paraleparietale în paralell cu cu secreţia de HClsecreţia de HClRol:Rol: absorbţia vitaminei B12absorbţia vitaminei B12
REGLAREGLAREA SECREŢIEI GASTRICEREA SECREŢIEI GASTRICE
Reglarea secreţiei gastrice Reglarea secreţiei gastrice neuro-umorală: neuro-umorală:
1)REGLAREA NERVOASĂ1)REGLAREA NERVOASĂInervaţia parasimpatică: nervul vag (X) gg.intramurali stomac
Stimularea parasimpaticului - HCl +pepsina(mediator ch. Ach) - gastrina
- histaminaInervaţia simpatică: coarne lat.măduvă T5-T10 gg.plex celiac stomac
Stimularea simpaticului secreţie gastrică cu mucus(mediator NA)
2)REGLAREA UMORALĂ2)REGLAREA UMORALĂ prin hormoni gastro-intestinali• Gastrină efect stimulator• Gastronă efect inhibitor • VIP (polipeptidul vasoactiv intestinal) efect inhibitor • GIP (polipeptidul gastro-inhibitor) efect inhibitor
HistaminHistaminaa• eliberată de celulele enterocromafine din mucoasa gastrică • acţionează pe receptori H2 de pe membrana celulelor
parietale stimulează secreţia HCl • acţionează sinergic cu gastrina şi acetilcolina. • stimulată de: gastrina acetilcolina (Ach)
GastrinGastrinaa • eliberată de celulele G din glandele antropilorice• acţionează pe un receptor specific (CCKb) de pe
membrana celulei parietale stimulează producţia de HCl• stimulată de: distensia mecanică (prin GRP)
chimic: alimente bogate în AA• inhibată de aciditate (ph < 2)
Fazele secreţiei gastriceFaza cefalică (20 - 30% răspuns) mecanism nervosFaza gastrică (60 – 80% răspuns) Nervos: colinergic Endocrin: Gastrina Paracrin: HistaminaFaza intestinală (5 - 10% răspuns) Nervos: colinergic Endocrin: Gastrina,CCK,Secretina
Faza cefalică- începe după introducerea alimentelor în cavitatea bucalăSG : 50-150 ml/20 minute prin mecanisme:1.1. reflex reflex necondiţionatnecondiţionat gastro-secretor gastro-secretor
2. reflex 2. reflex condiţionatcondiţionat gastro-secretor - cu participarea scoarţei gastro-secretor - cu participarea scoarţei cerebralecerebrale
vederea, mirosul, evocarea alimentelor SG
Stimul Caleaferentă
Centru Caleeferentă
Efector
contactul cureceptorii gustativide pe limbă
nerviiVII,IX,X
Nucleuldorsal al vaguluidin bulb
n. X Mucoasagastrică
SG
gastrina
HCl
Prin nervul vag (parasimpatic)Vederea, mirosul, gândul, gustul alimentelor
Ach HCl gastrina histamina
= HCl
histaminaAch acţionează pe celula parietală pe receptor M3
FAZA CEFALICĂ
Faza gastrică- începe după pătrunderea alimentelor în stomac SG : 200-350 ml/5 ore prin mecanisme:SG : 200-350 ml/5 ore prin mecanisme:1. Distensia gastrică reflexe lungi (vago-vagale) gastrina reflexe scurte (intramurale) HCl2. Peptide şi AA din alimente excită direct muc.gastrică gastrina
HClMediatorii chimici ai secreţiei acide:- Acetilcolina = mediator chimic al nervului vag- Histamina - eliberată din mastocite după stimulare vagală- Gastrina - eliberată din celulele G (z. antro-pilorică stomac + duoden)
după stimulare vagală - efecte: gastrice: - sectreţia de HCl
- secreţia de pepsină şi factor Castle - sectreţia de gastrină inhibată de pH<2, calcitonină
stimulată de alcool, cafea, peptone
Distensia, alimente = reflexe vagovagale şi locale
= HCl (receptor CCKB)
= HCl, pepsinogen
= eliberare gastrinăElib. gastrină
Distensia, alimente, stim. vagală
FAZA GASTRICĂ
Faza intestinală- începe la pătrunderea chimului gastric în duoden (la 2-3 ore după masă; durată = 8-10 ore)SG : 200-300 ml/5 ore; SG : 200-300 ml/5 ore; se realizează prin mecanism umoral:se realizează prin mecanism umoral:• Contactul mucoasei intestinale cu: - produşi de digestie - SG acid
- alcooleliberare gastrină secr. de HCl+pepsină
• Contactul mucoasei duodenale cu: lipide, chim gastric hiperton
eliberare enterogastronăsecretină secreţia gastricăCCKGIP
Acid in duoden
elib. gastrină
evacuare
gastrina
FAZA INTESTINALĂ
Circulatie
Secretina &Cholecistokinina (CCK)
SECREŢIA PANCREATICĂSECREŢIA PANCREATICĂ
Endocrină - insulinEndocrină - insulinăă şişi glucagon glucagon
ExocrinExocrinăă - enz - enziime me şişi bicarbonat bicarbonat
ProprietăţiProprietăţi: cantitate = 1,5 l/zi pH = 8 - 8,4
Compoziţie:Compoziţie:98,5 apă1,5 rezidiu uscat: - substanţe anorganice:
HCO3-
- substanţe organice: enzime pentru: G, L, P
SUCUL PANCREATIC: COMPOZIŢIESUCUL PANCREATIC: COMPOZIŢIE
SUCUL PANCREATIC: COMPOZIŢIESUCUL PANCREATIC: COMPOZIŢIE• Ioni: Na, K, HCO3- , Cl-• Enzime
• Enzimele proteolitice • Tripsina• Chimotripsina• Carboxipeptidaza• Elastaza• Dnaza• Rnaza!!! INACTIVE:
• Enzimele lipolitice • Lipaza pancreatică• Colesterolesterhidrolaza• Fosfolipaza A2
• Enzime glicolitice • Amilaza pancreatică
enterokinazatripsinogen
tripsina
procarboxipeptidazachimotripsinogen
chimotripsina carboxipeptidaza
SUCUL PANCREATIC: mecanism de SUCUL PANCREATIC: mecanism de elaborareelaborare
2 componente:2 componente:Componenta enzimaticăComponenta enzimatică produsă de acini = secreţie ecbolică
- este stimulată de PS, gastrină, CCKComponenta hidro-electrolitică produsă de celulele ductale = secr.hidrolatică
- este stimulată de secretină
Mecanismul de secreţie a componentei enzimaticeMecanismul de secreţie a componentei enzimatice- Stadiu ribozomal: se sintetizează proenzima- Stadiu de trecere în RER- Stadiu de trecere în REN vacuole cu granulaţii de zimogen- Migrare vacuole cu zimogen la pol apical celule acinare eliminare în lumenMecanismul de secreţie a componentei hidroelectroliticeMecanismul de secreţie a componentei hidroelectrolitice- în porţiunea de început a ductului lichid izoton, bogat în HCO3-- în porţiunea finală a ductului : HCO3- se reabsoarbe pasiv la schimb cu Cl- în sucul pancreatic : HCO3- şi Cl- (dacă debitul secretor este mic)
Enzimele pancreatice
Proteaze
Inactive
Activate în intestin
Celule acinare
Lipaze Amilaze
Active
1) Reglarea nervoasă1) Reglarea nervoasă•Inervaţia parasimpatică : nervul vag (X) ;
stimularea vagală SP (direct şi prin secreţiei de gastrină)•Inervaţia simpatică: nervii splahnici;
stimularea simpatică SP2) Reglarea umorală2) Reglarea umorală
HormonHormon Loc de sintezăLoc de sinteză StimulStimul EfectEfectSecretinăSecretină mucoasa duoden
+jejun superiorcontactul cu HCl
hidrolatic
CCKCCK mucoasa duoden +jejun superior
contactul cu lipide, peptone
ecbolic
GastrinăGastrină cel G din zona antro-pilorică + duoden
SP
VIPVIP muc. duoden SPSomatostatinSomatostatinăă
pancreas SP
GlucagonGlucagon pancreas SP
RREGLAREA SECREŢIEGLAREA SECREŢIEEI PANCREATICEI PANCREATICE
RREGLAREA SECREŢIEGLAREA SECREŢIEEI PANCREATICEI PANCREATICE
• Faza cefalică - (10-15%)
activarea eferenţelor vagale eliberarea enzimelor
• Faza gastrică
fără importanţă la om
• Faza intestinală - majoritatea secreţiei
CCK – efect ecbolic (enzimele)
secretina – efect hidrolatic ( HCO3-)
Colecistokinina
Celule ICCK
Peptide Amino acizi, H+
Enzime
lipide
stomac
pancreas
duoden
Secretina
lipide
HCO3-
H+
Secretina
Celule S
SECRESECREŢŢIIAA INTESTIN INTESTINALĂALĂIntestinul subţire:
• vili la nivelul mucoasei
• cripte/glande Lieberkuhn între vili
• “margine în perie” a celulelor epiteliale
Proprietăţi:Proprietăţi: cantitate: 3l/zi pH = alcalin (8)- în perioade interdigestive: comp. ionică şi osmolaritate ≈
plasma- în perioade digestive: suc intestinal pur, conţine 1g proteine/l
CompoziţieCompoziţie: - depinde de zonă: • în duoden predomină glande BRUNNER secretă mucus• în restul intestinului subţire predomină glande
LIEBERKUHN produc SI propriu-zis
SECRESECREŢŢIIAA INTESTIN INTESTINALĂ: compoziţieALĂ: compoziţie
Glande Lieberkuhn
Celule mucoase(mucus)
Enterocite(margine în perie)
Vil
Celule Paneth(granule secretorii)
Cel. endocrine(hormoni: reglarea locală)
SECRESECREŢŢIIAA INTESTIN INTESTINALĂ: compoziţieALĂ: compoziţie
ENZIMEENZIME enterokinaza activează tripsina şi chimotripsina enzime proteoliticeenzime proteolitice• erepsina = amestec de enzime proteolitice; degradează pp AA• nucleaze degradare polinucleotide mononucleotide• nucleotidaze degradare mononucleotide nucleozid + acid fosforic• nucleozidaze degradează nucleozide pentoza + baza azotată
enzime pentru glucideenzime pentru glucide• amilaza intestinală det.hidroliza amidonului maltoză• dizaharidaze: maltaza hidroliza maltozei 2 mol. glucoză
zaharaza hidroliza zaharozei glucoză + fructoză lactaza hidroliza lactozei glucoză + galactoză
enzime pentru lipideenzime pentru lipide: lipaza intestinalălipaza intestinală hidroliza trigliceride (TG) AG + MG
Glande Brunner - mucoaseProtejează duodenul de aciditatea chimului gastric
SNVPS + secreţia
SNVS - secreţia
Pancreas
Secreţia de mucus
Secreţia intestinalăIntestin subţireIntestin subţire
Mucus/bicarbonat – protecţia mucoasei
Componenta hidroelectrolitică
reglare:
mec. Nervoase locale
mec. Hormonale (secretină, CCK) – rol minor
Intestin grosIntestin gros
Secretă mucus.
Secreţia hidroelectrolitică: reacţie de răspuns la stimuli iritanţi.
Celule secretorii
Na+
K+ K+
Na+
cl
Cl-Cl- op
Na, K, 2Cl
K 2Cl Na+
K+
Na+Na+
Secreţia intestinală NaCl
P
cAMPSecretia
netă
SecreSecreţia ţia intestinintestinalăală - enz - enziime me şişi hormon hormonii
Enzime digestive: de la nivelul marginii în perie
Enterokinaza: secretată de mucoasa duodenală
HormonHormonii – secretaţi de celulele endocrine din mucoasă
Stimul: activare chemoreceptori de către componentele din alimente
Stimulează secreţia la alte nivele:
Gastrina - duoden stomac
Cholecistokinina – intestin subţire pancreas
Secretina – intestin subţire pancreas
REGLAREA SECRETIEI REGLAREA SECRETIEI INTESTINALEINTESTINALE
• Reflexele localeReflexele locale = cele mai importante mecanisme de reglare a secreţiei intestinului subţire (în special cele iniţiate de stimului tactili sau iritanţi).
prezenţa chimului declansarea secretiei intestinale (volumul secretiei este d.p. cu volumul chimului)
Reglarea nervoasăReglarea nervoasă• - stimularea vagală creşte secreţia glandelor Brunner şi
probabil nu are efect asupra glandelor intestinale.Reglarea umorală:Reglarea umorală: intervin gastrina, CCK, secretina, VIP,
secreţia intestinală
SECREŢIA BILIARĂSECREŢIA BILIARĂ-este produsă de hepatocit bilă hepaticăbilă hepatică-este eliminată în căile biliare este depozitată şi concentrată în vezica biliară bilă vezicularăbilă veziculară- este eliberată în duoden în perioadele digestive bilă coledocianăbilă coledociană
ProprietăţiProprietăţi Bilă hepaticăBilă hepatică Bilă vezicularăBilă veziculară
Culoare galbenă brunăVîscozitate fluidă vîscoasăpH alcalină neutru/alcalinăConţinut mai concetrată
Secreţie continuă 750ml/zi
depozitată 40-50 ml
SECREŢIA BILIARĂ
Duct biliar
hepatocite Canaliculi biliari
Epiteliu cuboid
