BBftACŢWNEA, »grafia şi Admiitotr»

ţiauea -

ŞOT, Piaţa-mare «0.__!* M fru c ila ii« m prf » —IUbtimript* om M rmtrimtt -

INSERATE:.»primesc la Adminiatra- jiine Braşov şi la birou­

rile următoare:k Im M. Do kt-a N.uhf., H.lnriek _ l« i , Bndolf Mo«««. - «» »«**- uaU U Bokatein Bot nit, luiims I''"*- pold, Bîockrmr I. gPREŢUL INSERATELOR. WUn şir petit 20 bani pen­tru o pablicar-e. Publicări

Bl< doar dapâ tarif» ţi învoiala.Boaite pe pag* a d-a 1

şir 20 bani.

Nr. 250

Ă N U L LXXIIL^ Telefon: Nr. 226.

Braşov, Dninlnecă, 14 (27) Noemvrie

e

&

» a„GAZETA* apare ZILNIC.Abonament* ptntra /.u*lio-tJnli*r SJSSSS pe un un : * 1 -24 cor. |to 6 luni 12 cor. pe tre luni 6 cor- — N-ril de Ouminec»

patra cor. pe an.Frâu b Bomâaia si strâiastfiie:

un an 40 *r»n<’i. pe , a . e lu a i » C-«nci, pe tre i lun i 10 franci.

N*r;i de dumineca 8 fr. an4 e jto a t« p re n rm .a r» la to a te u f 'c iil* p o t a i e p re cu m ţi I» d-uU cotccP»*»

ADoaaiuesiuI poira Braţe».*La Adminldt »(ia .OAZLTEf'-. «»I an 20 C. Pe (i luni 10 <r’ pe treiiunioi). Ou»*»9* : P - MTÎ «i* t 4 C or JJ% f •«*.I I C o r. p a rr« î *m»i $ C o ' 1’r. o r u ,p î» r 1 n Iran? - *»5* a h i.m q«>ii-l.cât şl 'O kertlttttilo t t •»* >»i#

1910.Organizarea preoţilor.

— Articol din afară — ♦)

Din ce în ce se agită cu mai multă vehementă ideia organizării preoţimii. E această organizare o necesitate a timpului, care ar curma $rsana ielele, cari bântue în sânul /eoţimii noastre, după cum afirmă aderenţii ideii, sau e numai ches­tiune de ambiţie, menită să mulco- mească vanitatea unuia şi altuia, după cum zic alţii? N’am putea zice nici una, nici alta fără oareşi care rezervă, pentru-că tot atât de dreap­tă e părerea aceea, că o asociare a statului preoţesc ar aduce mult bine tagmei, ca şi ceialaltă, că dacă su­fere ceva nedreptate preoţimea, îşi poate alina durerea pe calea legii, sub scutul legii noastre fundamen­tale bisericeşti, a „Statutului or­ganic“ .

E ceva exagerat însă a crede, că: „Asociarea prin puterea ei dis­ciplinară ar avea înalta chemare de-a curăţi neghina din holdă, a nivela toate scăderile dintre preoţi îndrep* \fcnd pe cei, cari prin feliul traiului ^/compromit tagma în faţa mul- ţimei, surpă demnitatea şi vaza pre- oţimii“ .

Cum şi pe ce bază şi-ar arcga asociarea acea putere disciplinară? Dacă legile aduse de forurile supe­rioare bisericeşti nu sunt ţinute de toţi cu stricteţă, ce va fi, când şi frica de pedeapsă va lipsi?

E adevărat, că nulte neajun­suri sufere preoţime*, acărcrsanare e de intsres netăgăduit pentru bise­rică şi societatea întreagă, fiind preoţimea şi un factor cultural de rândul intâiu. Natural ar fi, ca pre­oţimea să-şi afle vindecare ranelor sale la forurile superioare bisericeşti, dar dacă măsurile luate de acele

foruri uu mulţămeşte pe cei jigniţi rîn drepturile lor, ce să facă? Să

*) Dăm loc acestui art col primit de Ia unpreot de la ţară, rezervându-ne dreptul a mai re­veni isupra chestiunii. Red.

stea nemişcaţi? Nu cred, că se poate o societate, în care unii membrii au numai drepturi, iar alţii numai da- torinţe!? Aşa ar apărea, dacă statul mai de jos n’ar avea dreptul de-a-şi constrânge pe superiorii săi să fa^ă judecată dreaptă!

împrejurarea, care justifica aşa numita organizare, care dă garanţă de o viaţă mai conştie şi mai în­drăzneaţă, S8 înţelege în cadrul legii şi a celor permise, este, că în orga­nizare preoţimea ar solicita sanarea relelor. Dacă un preot sufere ceva nedreptate, are ceva năcaz, sau e nemulţămit cu ceva, de cele mai multe ori nu îndrăsneşte să se apro­pie de măritul Conzistor cu moles* tisitoarea lui rugare pentru ajutor şi remediu. Ba se întâmplă la unele Consietoare, că dacă un „biet popă“ işi ia cutezanţa de a privi spre înăl­ţimile Preamăritului Conzistor şi a cere ceva, să zicem: penziuuea me­ritată, i-se răspunde părinteşte cam aşa : nu-i de nasul tău etc.

In organizare preoţimea negre­şit ar redacta un memoriu, care ar cuprinde toate plânsorile ei şi ar cere alinarea lor. Din acest punct de ve­dere ar fi justificată organizarea, mai ales, că până acum preoţii sau n-au îndrăsnit a se plânge, sau că li-s’au dat peste unghii pentru cntezaoţă.

Cam aceasta s ar putea ajunge prin aşa numita organizare, căci de altă parte stă faptul, că dacă nu e satisfăcută preoţimea prin deciziu- nile Couzistoriului, acolo sunt foru­rile de controlă: sinoadele eparhiale şi congresul. Un drept constituţional neasemănat au credincioşii bisericei noastre ortodoxe, de a-şi aduce ei înşişi legile şi normele, după cari au să se orienteze, prin reprezentanţii lor aleşi dintre bărbaţii cei mai va­loroşi, cărora le zace la inimă binele bisericei şi a neamului.

De ce nu-şi alege preoţimea atari reprezentanţi, cari să lucre pen­tru biuele ei şi pentru ideile, decari e condusă ea?

Preoţimea e în drept şi în stare

de a-şi croi ea soartea, deci „cum dară, aşa şi mănâncă“ . Aleagă deci în co rpora ţiun ile superioare b iseri­ceşti reprezentanţi vrednicit bărbaţi destoin ici, pă tru n ş i de ide ia fe r ic i- re i celor, pe ca r i î i reprezintă. Acea­sta nu o fac, ci mai des să lasă la alegeri conduşi de motive de rang, cuscrie, prietenie etc. A cui e deci vina cea mai mare? Incontestabil, că a preoţimii, pentrucă ea trebue să urmeze în primul rând cuvinte­lor scripturii: „Doftore! vindecâ-te pe tine însu-ţi !tt

Ori-cum s’ar privi însă mişcarea de organizare, netăgăduit rămâne, că ea s’a făcut cu gând bun în sco­pul ridicării nivelului cultural, moral şi material al preoţimii, nici decum pentru a zdruncina şi paraliza auto­ritatea superiorităţii bisericeşti (?! Red.) N u pen tru a răstu rna tro n u r i, c i pen tru a trezi conştiinţe la v ia ţă adevărată.

Nu ni-se pare deci justificată nici procedura forurilor superioare bisericeşti de a voi să sugrume şi germenele ideii, în cei-ce a încolţit şi a dojeni pe cei-ce luându-şi inima în dinţi şi-au spus cuvântul. Doară 'suntem în voie de a-ne da lumei gândurile, ca ea cumpănindu-le să Ie aproabe, ori respingă. Să nu ne mi­răm deci de străini, dacă noi între noi nu încăpem ! Ori sunt conduşi cei dela putere de ideia, că * cei „mulţi, dar proşti“ uu pot face lu­cru bun ?

Pentru organizare aşa cum s’a închipuit încă n’a sosit timpul şi poate nici uu va fi lipsă de ea, a sosit insă vremea, ca să desvălim înaintea lumei tot ce am ţinut as­cuns, să ne deschidem inima şi să cerem vindecarea relelor, de cari su­ferim, prin măsuri de urgenţă!

O putem face aceasta pe cale legală în corporaţiunile noastre bi­sericeşti, dacă alegerile se tac după vrednicie şi merite, fără alte consi­deraţii secundare. Dacă se înţelege preoţimea între sine şi impune re­prezentanţilor ei ca o datorinţă sine

qua non prezentarea plânsorilor ei juste şi conlucrarea la darea unui răspuns echitabil, relele se vor sana.

Ce. d in C .

Camera. Discuţia asupra proiectului procedurii civile este pe sfârşite şi proba­bil că se va termina în şedinţa de azi. îndată după votarea acestui proiect, va urma proiectul de indemnitate, probabil în şedinţa de Luni.

La desbaterea acestui proiect opoziţia se pregăteşte de luptă. In conferenţele ce s-au ţinut zilele aceste, iusthiştii ca şi ko- şuthiştii au proclamat lupta contra guver­nului. Cele două fracţiuni nu se vor uni pentru luptă, dar vor opera paralel. In deosebi iusthiştii au declarat, că nu se vor folo-si de arma obstrucţiei, dar vor porni şi purta o luptă In stil mare.

Nu-i pasă de popor. La discuţia pro­iectului procedurei civile, în şedinţa de alaltăeri, la §-ul 332, d l Dr. M ihali a fă­cut o propunere de modificare în sensul, ca documentele scrise în limbile popoarelor nemaghiare să se traducă în ungureşte din oficiu. -

Ministru] Székely s-a declarat contra acestei modificări, pentrucă ea vatămă drepturile limbei maghiare de stat.

D*1 Dr, Mihali prin modificarea pro-, pusă a voit să scutească poporul de spe­sele de traducere, cerând ca documentele, dacă trebuie odată traduse, lucrarea să se facă pe spesele statului.

Propunerea a fost respinsă. Ce îi pasă lui Székely şi sateliţilor săi de popor !

Din parlamentul Austriei. După o va­cantă de cinci luni de zile s-a deschis par­lamentul Austriei şi în 24 Nov. a ţinut prima şedinţă. înainte de ordinea de zi ministru de finanţe Bilinszki prezentează budgetul pe 1911 şi proiectul de indemni­tate pe prima jumătate a anului 1911. La ordinea de zi deputatul Glcckel aminteşte, aprobat de reprezentanţii tuturor partide­lor slave, precum şi de socialişti şi sio- nişti, moartea lui Tolstoi. Face apoi o cri­tică aspră ţinutei unor anumite partide politice faţă de chestiunea scumpete!, care

»FOILETONUL GAZ. TARNS.«

In elegii te-aş plânge...

In elegii te-aşi plânge Dând lumilor ocol,Dar noaptea e târzie Şi-n lampă nu-i petrol.

Şi aş veni c’orchesfcra Sub geamul tău înalt Dar prea e multă lume Pe străzi şi pe asfalt.

Ţi-aş face-un chioşc de fildeş Sub palmi lângă Bosfor,Dar nu-s cu Rotschild rudă, Duiosul meu odor.

A . Cotruş.

Femeile eroine.Ziarele au vorbit despre îndrăsneaţa

călătorie a logodnicei exploratorului en­glez Boyd Alexander în centrul Africei. Tânăra femeie a făcut acest îndelun­gat voiagiu, înfruntând primejdiile ce o ameninţau în ori*ce moment, mânată numai de dorul de a-se închina ia mor­mântul logodnicului ei, pe care-1 iubise mult şi pe care cu ocazia unei expediţii, îl uciseseră sălbatecii în apropierea lacu­lui Tciad.

Călătoria plină de peripeţii a acestei domnişoare nu este decât unul din mul­tele exemple de eroism, de cari sunt ca­pabile atâtea temei, cari ştiu să iubiască şi, ia nevoie ştiu să se expună, să se jert­fească chiar, pentru aceia care li-e drag. Nimic nu determină pe o femeie ia acte de eroism mai mult decât iubirea.

Ca şi Miss Olive Macleod, care i-a păstrat logodnicului ei o dragoste neţăr- muită până dincolo de mormânt, în isto­rie găsim exemple de un eroism uimitor la femeile cari în adevăr au ţinut la băr­baţii lor. Dar nu trebue să recurgem la

exemplele citate de istorie. In zilele noas­tre câte temei nu părăsesc viaţa liniştită, spre a întovărăşi pe bărbaţii lor în expe- diţiuni împreunate cu mari pericole 1 Câte nu se expun alături de bărbaţii lor. Pe câte nu le-a costat viaţa îndrăzneala lor. Sunt cunoscute actele de eroism ale d-nei Jeanne Dieuiafoy, care nevoind să se des­partă de soţul ei, Pa întovărăşit pe acesta într’o expediţie ştiinţifică in Asiria, dân- du-i toate ajutoarele, de cari avea nevoie, veghind la capul lui ca cel mai drag, ca cel mai credincios tovarăş. D-na Dieuiafoy îşi tunse păru), îmbrăcă haine bărbăteşti şi nu se despărţi o clipă de tovarăşul vi- eţei ei. Pentru curajul şi devotamentul manifestat cu această ocazie, guvernul francez a decorat-o cu »Crucea legiune! de onoare«.

Cum ştiu unele femei, din dragostea pentru bărbaţii lor, să-şi jertfească chiar şi viaţa, ne-o dovedeşte următorul miş­cător fapt petrecut nu de mult in Austria:

Un mare negustor, încurcându-se în datorii, era în pragul falimentului şi amo» ninţat cu închisoarea. Cât-va timp ascunse soţiei sale adevărul. La stăruinţele ei Insft

îi spuse cum stau lucrurile. Atunci femeia ii arătă un plan, grozav, după care situa­ţia financiară a bărbatului urma să fie sal­vată. Tânăra femeie tocmai se asigurase la o societate pe o sumă mare. Ea de­clară, că e gata să moară, pentru-ca so­ţul ei, cu banii luaţi dela societatea de asigurare, să-şi salveze situaţia. Bărbatul întunecat la suflet primi propunerea aces­tei eroine. Iar ea, pe timp de iarnă, eşia în fie-care seară aproape desbrăcată pe balcon, până când căpătând o boală acută de piept, căzu la pat şi în curând muri.

Bestialul soţ,încassă suma dela socie­tate, îşi aranje situaţia şi îa curând se lo­godi din nou, uitându-şi de aceia care îl iubise atâta de mult încât îşi dădu viaţa pentru a-1 salva pe el. Acest fapt revoltă insă într’atâta pe un servitor ce auzise conversaţia între bărbatul fără de suflet şi femeia eroină, încât denunţă cazul po­liţiei. Se orânduî o anchetă şi necredin­ciosul soţ fu Gondamnat ca unul ce a de­terminat şi înlesuit sinuciderea soţiei sale.

Un alt frumos exemplu de jertfire ce sine a femeei pentru bărbatu1, pe care 1 iubeşte, ne povesteşte artistul parizian Capt.er, într o revistă pentru famil i.

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 250—1910

constitue o primejdie pentru întreaga ţară şi pretinde, ca importului de carne din Argentina, în privinţa cantităţei, să nu-i se mai tacă nici un fel de restricţiune, căci numai aşa se va putea scăpa popo- raţiunea de mizerie.

Ca rezultat ai conzul ţărilor urmate între şefii partidelor cehe şi germane să susţine ca probabil, că sesiunea parlamen­tului austriac se va ajurna, la 15 Decem- vrie şi se va conchema de nou dieta pro­vincială bohemă.

A legerile în comitate.In comit. Hunedoarei.

In comitatul Hunedoarei lista româ­nească a eşit învingătoare deplin în trei cercuri : la Romoă, Bălţa (ieri s’a tipărit la noi din greşală Baia de Criş, în loc de Băiţa, Red. G. Tr.) şi Dobra. In alte câ- te-va cercuri au fost şi câţi-va Români printre streini.

Iată rezultatul:La Romcs (lângă Orăştie) au fost a-

leşi d-nii: Dr. I. Maior, adv., Ilia Vas. C. Osvadâ, dir. Hunedoara, V. Domşa, proto­pop, Orăştie, Dr. Tr. Frenţiu, protopop Orăştie, Adam Basarab, preot Romos.

La Băiţa : Dr. I. Papp, adv. Brad, Dr. V. Bontescu, adv. Haţeg, Dr. Cornel Mol- dovan, medic Băiţă, Aron Roman, preot, Luncoiu-de-sus, Dr. Aug. Străiţarlu, adv. Haţeg, Ioan Perian, pr. Cristinr, Iuliu El. Cosma, Sebastian Rusan, Ioan Moţiu şi Nicolae Păcurar, propr. Selişte.

La Dobra: Dr. St. Chirilovici, când- adv. din Iiia, dir., Eraanuil Şuiaga, preot? Nicolae Iuga, propr , Dumitru Datca, propr., Nicolae Herbay (bublea), Iacob Stopel, toţi pe 6 ani, iar pe 3 ani: losif Morariu, pro­topop, Andreiu Leşnican, dir. de bancă, Petru Hâdan, preot, Nicodin Ardelean, pro­prietar şi Ioan Oieşdian.

La Haţeg a fost ales d-1 Dr. C. Po* pescu, protopop.

La Baia-de-Criş au fost aleşi şi din­tre Român5 d-nii: Dr. Nerva Oncu, adv., Savu Stănilă, preot, Nicolae Florea, înv. şi Ioan Jurca, preot.

La Peşteana: Dr. Iacob Radu, vicar, Haţeg, iocoio tot străini.

La Hunedoara : protop. Ioan Pop.La Orăştie: Vas. Domşa, protopop,

Gregoriu Vulcu, negustor şi Silviu Dămian.

*

In Brad cum am amintit, s’au făcut mari abuzuri şi volnicii. Aşa au scos la biruinţă lista celor dela cârma comita­tului.

Iată o scenă dela alegerea din Brad, descrisă de »Libertatea« şi caracteristică pentru stările noastre:

Doi inşi do-ai noştri au fost şi ares­taţi: d-1 înv. losif Bârna din Vaca şi d-1 Vasile Damian, fiul d-lui deputat V. Da- mian. Iosit Bârna a voit să vie la votare. Când să între pe poartă, îl întreabă un jandarm că: >ai ţidulă?«

— »Ce aveţi d-voastră să mă între­baţi?« tu răspunsul d-lui Bârna. Tocmai

atunci veni şi un om beat să între şi el. Un jandarm îi împinge de olaltă şi omul cel beat — care era în capu gol — lo­veşte în obraz cu capu pe losif. Asta se mânie şi face larmă, că ce au cu el? Atunci un jandarm îl ia înainte şi să bagă cu el în casa oraşului, nu ştiu ce-i spune, că ies amândoi afară şi îi pace. Se întâl­neşte d-1 Bârna apoi cu Krasznay Bela, primarul Bradului, care îl întreabă, că ce-i cu el, de ce face larmă?

— E rău d-le cu noi, că numai atâtaavem noroc, că suntem mulţi, iar d-voas- tră puţini, şi încă faceţi ce vreţi cu noi. D’apoi dacă aţi fi d voastră mulţi şi noi puţini? — Ne-aţi pune jos de tot!«... Krasznay strigă pe un haiduc, apoi pe jandarmii, cari erau la poartă, să-l închidă pe acest răzvrătitor! Aceia de loc veniră ia el şi ziseră : j -

— In numele legii eşti arestat! Pă­şeşte înainte!

— Hai numai I Şi îndată îl luară înaintea lor şi îl arestară.

Intr’aceea Vasile Damian iun., fiul d-lui deputat Damian, a zis cătră jandarmi să-i deie pace omului nevinovat. Pentru asta fu prins, bătut cu patul puştii şi arestat şi dânsul!

Aşa vezi e la noi »pe bună drep­tate«,...

Din comit. Cojocnei.

Fruntaşii români din cercul Valăsut au stabilit o listă de candidaţi români, dar lista a căzut. S-a încercat un pact cu cei dela cârmă, ca jumătate din candidaţi să fie români, dar »puternicii« n-au accep­tat pactul oferit.

Intre cei aleşi este şi un Român Eliseiu Moga, paroh gr. cat. în Apahida, dar acesta e »Român de al domnilor«.

Esterne.C r e t a .

Cretanii inz’stă pe lângă dorinţa lor de-a fi anexaţi Greciei. Aceasta s-a văzut alaltăieri, cu prilejul întrunirii adunării cretane, care a fost deschisă nu în numele Sultanului, ci în numele regelui Greciei

Deschiderea adunării s-a făcut prin prezidentul cotnisiunii puterii eseeutive, care a dat cetire decretului pentru des­chiderea Adunărei în numele Regelui He- lenilor.

Toţi delegaţii creştini au semnat a- poi moţiunea următoare: »Adunarea He- lenilor din Creta persistă în chip constant şi iualterabil în programul naţional pe care patriotismul poporului cretan şi imensele sacrificii ale generaţiunilor trecute l-au consacrat. Naţiunea helenă speră şi are convingerea, că marile puteri protectoare ale Cretei, cari au contribuit atât de mult la actuala stare de lucruri din insulă, vor duce la bun sfârşit opera de înaltă drep­tate începută, operă pe care istoria uni­versală este gata a o înregistrai.! analele sale, confirmând astfel prin asentimentul lor uniunea Cretei cu regatul liber al Gre­

ciei, votată încă din Septemvrie 1908 de ansamblul poporului cretan.

In momentul ridicărei şedinţei dele­gaţii musulmani şi-au făcut apariţia în sala de şedinţe.

Din Constantinopol se anunţă, că con­siliul de miniştri a hotărât să protesteze pe lângă puterile protectoare ale Cretei în contra jurământului camerei cretane, depus în numele regelui Greciei precum şi contra rezoluţiunei adoptată de cameră. S-a hotărât să se ceară o soluţiune defi­nitivă a cestiunei cretane.

Cercurile Porţei speră că puterile vor declara nule Tezoluţiunile privitoare la în­corporarea Cretei de Grecia.

In ori ce caz chestia cretană, prin rezoluţia de mai sus a adunării, s-a a- gravat.

*

Răscoale în America sudică.

In două locuri aie Âmaricei sudice s’a apriDS focul revoluţiei, în Mexico şi Brazilia.

Din Mexico telegramele anunţă de mai multe zile începutul şi grozăveniile răscoalei. Primul tumult s’a făcut din pri­lejul uciderii sau linşării unui Mexican în Statele-uoite. Intâiu se părea, că aceasta mişcare e îndreptată singur contra Am e­ricanilor de nord, dar din ea s’a desvol- tat răscoala de azi, contra regimului şi contra bătrânului prezident al Mexicului, Porfirio Diaz. Prin delăturarea lui re/o- luţionarii cred a pune capăt influenţii, ce o au unii bogătaşi din Statele-unite în Mexico. Mulţi m lionari sprijinesc pe Diaz şi regimul iui, căci au mari interese co­merciale în Mexico.

Ce să ţine de ştirile telegrafice, ele să contrazic de pe o zi pe alta. Astfel d. e. telegramele sosite eri vesteau răspân­direa răscoalei, pe când cele de azi, tri­mise din cercurile de ia stăpânire declară de esagerate aceste ştiri. In general şti­rile se contrazic.

lată unele din ele :Londra, 26 Novembrie. Ministrul de

finanţe mexican a răspuns întrebărei ce i s’a făcut cu privire ia revoluţiunea din Mexic, că ştirile publicate sunt extrem de mult exagerate, dezordiriele din Torreon şi împrejurimi n’au nici o importanţă.

Guvernul este stăpân pe situaţie. Nici un soldat nu s’a dat de partea in­surgenţilor.

Nu e nici un pericol ca oraşele Chihuabua şi Puebla să cadă în mânile revoluţionarilor. Guvernul comunică tele­grafic cu tot interiorul ţârei şi cu străi­nătatea. Situaţiunea nu e câtuşi de puţin neliniştitoare. Singurul motiv de nelinişte îl formează telegramele senzaţional ema­nând de ia răi voitori.

New-York, 26 Novembrie. Ştiri din Mexic spun. că toate oraşele din nordul Mexicului au fost reluate de guvern.

Londra. — După cum anunţă «Times» situaţia în Mexico este foarte gravă. In întreaga republică se răspândesc broşuri şi imprimate cu conţinut revoluţionar.

Ştirea despre moartea preşedintelui Diaz şi a amicilor săi nu este altceva, decât o manevrare de bursă.

Mexico. - - Agenţia Reuter află, că departamentul războiului comunică, cum că actualmente liniştea a fost pretutindeni restabilită în afară de oraşul Querrero.

Londra. — Cercurile competente nu cred nici în ştirile din Mexico nici în cele din Washington, do oare-ce acestea privesc cu bucurie ia dezordinelo din Bra­zilia şi Mexico, p8ntru-că acele state au făcut opoziţie în congresul pan american.

*

Mişcarea revoluţionară din Brasiiia să pare a fi o răscoală militară.

Iată ce se depeşează din Londra, cu datul de e r i :

— Agenţia Havas află, că echipagiile a două cuirasate braziliene s’au râsvrătit în portul capitalei Rio de Ianeiro, cerând o sporire a soldei şi suprimarea pedepse­lor corporale. Ofiţerii acelor bastimente au fost omorâţi. Câte va focuri de tun au fost trase asupra oraşului. Mişcarea nu pare a avea un caracter politic. Vasul francez »Dugaytrouin« care se află în apele braziliene, va merge la Rio de Ja- nefro de va fi necesar.

Alte ştiri de azi anunţă următoarele:

L o n d r a , 26 Nov. Agenţia Reuter află din Rio de Janeiro, că toate vasele din port s’au răzvrătit. Ofiţerii nu sunt imphcaţi în revoltă.

P a r is , 26 Noemvrie. Agenţia Havas află din Buenos Aires, că o depeşe din Rio de Janeiro arată, că echipagiile majo- rităţel vaseler escadrei s’au revoltat eri

El tocmai lucra la o statuă a Vene- rei. Şi nu găsea nicăieri un model, care să aibă nişte picioare atât de frumoase, ca să merite a fi luate drept model pen­tru statua zeiţei frumuşeţei. După multe cercetări găsi o lucrătoare săracă, a Ie că­rei picioare erau de o perfecţie rară. Ii spuse planul lui, şi-i oferi o sumă destul de însemnată pentru fiecare şedinţă,. în care avea să-i stea ca model pentru sta­tua Venerei. Dar ori cât de săracă şi de năcăjită era, femeia refuză propunerea, spunând, că este de curând măritată şi că bărbatul ei este bolnav pe moarte şi ea singură îl îngrijeşte. Ea Si arată situa­ţia tristă, în care se găseau amândoi, îi explică cu câtă greutate poate câştiga atâta, încât să poată duce un trai mize­rabil de pe o zi pe alta. Dar nu se poate despărţi de bărbatul ei. Nu-1 poate lăsa singur. Vrea să-l îngrijască ea. Să-l vadă sub ochii ei înviorându-se, Sntremându-se dfh lunga-i boală.

Deoarece avea mare nevoie de bani, femeia se declară gata* ca să lase să-i taie picioarele insă artistul să-şi ia angaja­mentul, că bărbatul ei va fi îngrijit bine în timpul cât rănile ei se vor vindecav Propunerea aceasta absurdă Ih naivitate*' ei a umplut de groază pe artiist.

Pentru bărbatul iubit feineîa fat6

acte de eroism adeseori chiar înainte de a se fi cunoscut cu el. Astfel se poveste­şte cazul unei fete din colonia de răufă­cători din Caledonia. Fata, in faţa altaru­lui declară, că nu renunţă la căsătoria cu mirele ei, deşi acesta mai fusese odată în­surat şi la întrebările preotului dădu ur­mătorul răspuns :

— Mai ţii la femeia dintâi?— Nu, răspunse el.— Dar eu nu te pot cununa până ce

nu-mi vei dovedi, că prima d-tale lemeie nu mai trăieşte.

Urmă o pauză penibilă.— Pot s-o dovedesc:— Cum?— Pentrucă eu am omorât-o şi toc­

mai pentru această crimă am fost tri­mis aici!

Tânăra mireasă n-a renunţat la mi­rele ei nici iu urma acestei declaraţii.

Exemple de eroism ia femei găsim în toate ţările şi în toate clasele sociale. Multe trec neobservate.

Fireşte, cu spiritul de emancipare, cazurile devin tot mai rare şi ar fi grea de precizat în al cui defavor.

seară. Se pare însă, că insubordinaţiunea n’aro caracter politic.

O censură riguroasă ce are locJt$4 piedecă obţinerea de alte amănunte. ,

R io de J a n e iro , (depeşă de eri,1 Noaptea de ieri a fost liniştită. Vasele răsvrătito aşteaptă votul de amnestie al Congresului, care trebuie să se întruneascl azi la 1 d. a. Se crede, că totul se va li­nişti.

Leo Tolstoi.Testamentul religios al Iul Tolstoi.

Cea din urmă scrisoare, pe care a scris-o Tolstoi a fost adresată literatului rus Dr. Wladimir Bienstock, stabilit în Pa­ris, ceea-ce am amintit într-un număr de mai înainte. Acesta a tradus scrierile lui Tolstoi in franţuzeşte. Scrisoarea aceaste ultimă a lui Tolstoi e considerată ca ud' testament religios al lui Tolstoi şi este următoarea :

Iubite frate luau l l i c i !Am primit scrisoarea d-1 ale şi au

cetit-o cu o voioasă înduioşare. Ea e pi trunsă de un adevărat spirit creştinesc, dt aceea mi-a mers drept la inimă.

Despre mine am să-ţi spun nunii atâta, dn ce mi-aduc aminte, acum, de< poveste arabă, care suna : Moise, rătăcini prin pustie, se întâlneşte cu păstorul unei turme, care se ruga lui Dumnezeu astfel »Oh Doamne, cât sunt de fericit, ca si mă apn pii de tine şi să-ţi fiu servitorii tău. Cu câtă bucurie ţi aş lega curele ̂ţi-aş spăla picioarele, ţi-le-aşi săruta, ţi pieptăna părul, ţi aşi spăla hainele, ţi-aşi curăţa prin casă şi ţi-aşi aduce lapte deli turma mea. Inima mea întreagă ţi-o în­chin ţie«.

Când auzi Moise o astfel de rugă­ciune, se înfuriă şi se răsti cătră păstor, zicându-i: »Tu cleveteşti! Dumnezeu Aj uu spirit, el n-are trebuinţă nici de casă nici de haine, nici de serviciile tale. Ce ai vorbit e păcat flecare cuvânt«.

La auzul acestei dojeni păstorul ri­mase mâhnit. El nu-şi putea închipui o fiinţă fără forme corporale, fără trebuinţe personale. De aici înainte el nu mai pu­tea să se închine lui Dumnezeu şi sil servească. Bietul om desperase. Atuj Dumnezeu îi zise lui Moise :

»Pentruce ir>i-ai dojenit servitori Fiecare om e cu corpul său, cu rugăcii-J nea sa ; ce nu-ţi convine ţie, se poate trivi altuia. Ce e pentru tine venin, al îi e miere. Cuvinte:e nu însemnează ni­mic, eu mă uit la inima aceluia, cart mi-se adresează«.

Legenda aceasta îmi place mult, f te rog să mă consideri, ca pe păstorul dis ea, căci şi eu tot aşa mă consider. Numi măgulesc cu speranţa, că inima mea ari ca cea a păstorului din legendă, de acee: mi-e frică sâ nu pierd şi ce am, şi ce serveşte ^pre linişte şi fericire. D-ta seri despre o uniune cu Biserica; cred,ci nu mă înşel, dacă îţi spun : Eu nu rn-an desbinat nici odată de ea, bine înţeles de acta Biserică, care nu seamănă zizanie ci ara rămas în sânul aceleia, care tot­deauna împăciueşte, care apropie pe toţ oamenii, cari vor să aibă un Dumnezeu, începând cu păstorul nostru şi merg* până la Buddha, Loo-Tse, Confuciu, ffri moni şi mulţi alţii. De această nouă rică eu nu m am despărţit n ciodată, şi de ce mă tem mai mult în lumea atei­sta, e că mă despart de voi. Mulţumesc din inimă pentru sentimentele d-tale ii iubire şi-ţi strâng frăţeşte mâna.

Tolstoi

Din Petersburg se scrie, că lăil-j mântui lui ToNtoi este deosebit de bogat Dintre scrierile sale amintim un romanii trei volume al cărui subiect este luat dini epoca ţarului Nicolae I. Apoi o dramă I 5 acte, o novelă întitulată »După bal*,fii în fine un ziar, în care şi-a descris viafi| din ultimii zece ani. Ziaiul acesta a cauza fugei lui Tolstoi de acasă. Tolstoi I adecă înainte cu două luni a fost dat, acest ziar lui Cserkov, cu îndrumarea, ot | după moartea lui să-l publice şi v exoperat să-l întrebuinţeze spre scopuri] filantropice, pentru ţărani. De când a4 zit soţia lui despre acest lucru s-a pacea familiară, şi Tolstoi s-a refugii fiica sa Tatiana. Dar nici aici n-a avut 11* nişte şi după câteva zile s-a intors şl41 luat manuscriptul dela Cserkov. In montul său a dispus, ea toate propriei | ţiie lui — afară de Jasnaia Poliana, pre care nu se ştie ce dispoziţiuoi a — să rămâie familiei.

Din incidentul morţel lui Tolstoi, stu­denţimea rusească din oraşele măriri dedă la demonstraţiuni pentru, cuini

Nr. 250.— 1910 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.

pedepsei cu moarte ia Rusia. Mai multe mii de studenţi şi studente de universi­tate s-au adunat pe Newski-Prospect în

Jrdtersburg. Pe neaşteptate a sosit la faţa locului un regiment de infanterie şi o «ompanie de cazaci, silind miile de stu­denţi şi lumea să se retragă pe stradele din apropiere, iar poliţiştii călări au în­chis stradele. Un student a arborat un Iteag negru pe un chioşc de ziare. Pe «teag era scris cu litere m sri: *Să se şteargă pedeapsa cu moarte«. In mai multe locuri puterea armată a fost silită a folosi arma. Mulţimea cântând marşuri revolu­ţionare şi funebrale s-a împrăştiat apoi.

Skupcina sârbească încă şi-a mani­festat doliu pentru Tolstoi. înainte de a purcede la ordinea zilei deputatul Bicolici a cerut cuvântul, ca să dea expresiune /Condolenţelor poporului sârbesc pentru marele răposat. Deputaţii s-au sculat în picioare intonând,4: »In veci pomenirea lui«.

ŞTIRI .— 13 Noemvrie v.

Parastas. Dum inecă în 14/27 N o­iembrie a. c. la oarele 9. a. m. „ A so• *mUimea pen tru s p rijin irea învă fă - p ilo r ş i sodalilor rom â n i meseriaşi Un B r a ş o v face în biserica română gr. or. din cetate părăstasul anual intru pomenirea fericitului ei binefăcă­tor M ih a il Stroesco, precum şi a Membrilor ei fundatori răposaţi.

Tot în aceeaşi si la oarele 2. p. m. Împarte în localul său din strada orfanilor Nro. 3., haine şi încălţăminte scenicilor săraci, pe cari îi ocroteşte.

Pentru masa studenţilor români din Iraşov la fondul «Gta Proca» s’au trimis prin d-nul Ananie Boldor (Codlea) 22 cor., ■colectate la jocul miresii, cu ocazia nunţii d*lui învăţător I. Nan (Râşnov) cu d-şoara Elena Hamzea (Ghimbav)

Primească generoşii donatori since­rii© noastre mulţămite. — Direcţiunea şcoa- klor medii gr, or. rom. din Braşov.

. Zăpadă mare. o furtună de zăpadă lya-a descărcat în părţile' drumului de ţtrâ ■dintre Predeal şi Timiş. Zăpada s a grâmă- w'ţfh de-alungul drumului ia înălţime de un f metru. Circulaţia cu c;srăle e total între­

ruptă. Comisarul de drum a cerut dela oraşul Braşov plugul de zăpadă şi oameni, ca să desfunde drumul.

Din Bucovina. Marea adunare a par­tidului naţionai român din Bucovina, în şedinţa din urmă, ţinută în Cernăuţi, a proclamat d n nou şi cu unanimitate de voturi, ca şef al partidului naţionai român pe d-1 Dr. 1. de tlondor.

Băncile poporale în România. înfiin­ţarea de bănci poporale în România, a luat în timpul din urmă un avânt îmbu­curător, ba s’ar putea zice uimitor. In toată ţara, după cea mai nouă statistică sunt 2500 de bănci poporale. Dintre aces­tea 26 cu capital, — acţionari diu popor — de peste 100 de mii. In fruntea tutu­ror băncilor poporale stă «Gib»rtul» din

(j comuna Novaci, jud. Gorj, care din o bancă mică la început, a ajuns la capital de 2 milioane leh Băncile acestea au luat tn arândă pentru ţărani 230 de moşii, toate pe o întindere de 134 mii de Hec­tare, pentru cari plătesc arândă anuală la 4 milioane de lei. Multe moşii au fost cumpărate pe veci şi parcelate ţăranilor.

Budgetul primăriei Bucureşti, pe exer­ciţiul anilor 1909 1910, a dat un exce­dent de 829 936 lei 35 bani, care s’a în­trebuinţat, în inare parte pentru scopuri de salut public.

Constituire. Societatea academică «Ro­mânia Jună», în adunarea generală din 12 Noemvrie st. n. s’a constituit pentru anul administrativ 1910/11 în modul ur­mător: Preşedinte: Ştefan Mârcuş, când. în drept şi stud. mus., Vice-Preşedinte: Dimitrie Marmeliuc, când. în iit., Secretai 4e ext: Alexie Voiutschi, când. în drept. Secretar de int: lan cu Mihaescu-Moroşan,

v*tud, forest. Cassier: Remus I. Doctor, nd. med., Controlor: D-ra Areta Scalat,

«and. med., Bibliotecar; Niculae Lavric. stud. în lit., Econom: Traian Trîmbiţioni, fetud. tdcb.

Comisia literară: Ion GramadS,când în Ut., Dr. Laurian German, când. de sdvoeat, Iuliu Crişian, când. med, Eugen Bianu, când. In drept, Ion Teleguţ, candi­dat med.

Comisia de eontrol: Zabarie Maniu,! «aad. med., Iuliu Crisian, când. med., Co-

fielai A. Babeş, când. med.

Necrolog Octavian Liviu Nistor după un morb scurt dar grav, a adormit lin In braţele nemângăiaţilor săi părinţi Ioan şi Vetuca Nistor, în 10/23 Noemvrie 1910, ia oara 1 după amiazi, în frageda etate de 1 an.

învăţător agitator. Comisiunea admi­nistrativă a comit. Nyitra, a suspendat pe învăţătorul Ghrvat G. din Brezova, pentru-că, înaintea elevilor şi a părinţilor a ţinut vorbiri agitatoare contra statului şi a autorităţilor, pentru-că se subscrie demonstrativ Chrvath şi nu Horvath, cum îi sună diploma şi pentru-că îşi creşte copii la şcoalele din Moravia.

0 fată In haine bărbăteşti. — in To-ledo, O a fost descoperită o fată, care um­bla îmbrăcată în haine de fecior şi lucra la «Lake Shore R. R. Co.» Fata a fost des­coperită de un lncrător cu care era tova­răşe. Fiind dată pe mâna poliţiei ea a de­clarat, că a fost siiită să se schimbe în haine bărbăteşti, de oarece ca fată nu-şi putea câştiga cele pentru traiu.

La auzul acesta lucrătorul, care o dase pe mâna poliţiei, fiind şi ei june, a consim­ţit să se căsătorească cu ea, astfel că în ziua de 3 Noembrie un preot din Toledo i-a cununat.

Holera în Gonstantinopol progresează. In 25 Nov. s’au semnalat 24 de cazuri nouă şi 12 decese. Cu datul de 26 Nov., toate şcoalele s’au închis. Poporaţiunea nu se supune măsurilor sanitare. Seikul— Islam a ordinat preoţilor să iustrueze poporul.

— Din Apatin se scrie, că un mă­iestru zidar a murit de holeră şi sunt multe cazuri de înbolnăviri.

Mnlţămită publică. La fondul cultural al bisericii gr. or. rom. din Bacifalu pen­tru sprijinirea instituţiunilor noastre bi- sericeşti-şcolare, au binevoit a contribui şi următorii: D-nul Gheorgho Căciuiescu, comersant, Bucureşti a dăruit 5 acţiuni de la banca «Lumina» din Sibiiu â 200 cor., cu totul 1000 cor., d-nul Alexe Dobrescu, coraerstant, Ploieşti de la mai mulţi a colectat 120 cor. şi d-nul Ioan G. Muntean, dir. ia şcoala comercială supe­rioară din Galaţi 100 cor. Aducem şi pe aeeastă cale sincerile noastre mulţumiri acestor mari binefăcători ai bisericii şi şcoalei noastre din Bacifalu. Fapta lor nobilă servească de îndemn tuturor, cari ţin să şi arate prin fapte iubirea şi recu­noştinţa lor cătră biserică şi şcoală. Să trăiască! Bacifaiu, în 10/23 Novembre 1910. — In numele comitetului parochial Aurel Oanrea, preş.-paroh local.

Magistratul Ofăşenssc ai Braşovului,ne recearcă a publica următoarele: «Ru­găm poporaţiunea oraşului nostru, ca în propriul său interes, să nu verse nici apa nici spălaturile nici în recipientele din străzi nici în rigoiele de acolo, de oare-ce ace-tea instalaţiuni n’au alt scop, decât a servi pentru scurgerea apelor de ploaie.

Trebue să inzistăm la această or­dine, fiind-că o pretind recerinţele sani­tare peste tot, iar mai departe pentru-că ameninţă şi pericolul holerii.

Cei, cari nu se vor supune, să es- pun ei înşişi pedepselor prescrise de lege

Se Caută spre cumpărare, ori spre conzustare, Călindarele redactate de G. Bariţiu pa anii 1854— 57, în cari e publi­cat un studiu istoric despre comuna Ve­neţia, din comitatul Făgăraşului. A se adresa la redacţia noastră.

Concert militar, se va da Duminecă în restaurantul «Transsylvania», cu un program ales şi bogat: 10 puncte. înce­putul la 8 oare seara. Intrarea: 60 fii.

Teatru Empire în Braşov. Cavalerul Delaune, prestidigiator ilusionist, va da săp­tămâna viitoare, Marţi, M ercuri şi Joi seara, în sala de la Redută trei reprezen­taţii sensaţionale, asupra cărora atragem atenţia publicului nostru. La reprezentaţie ia parte activă şi d-na Benitta, cu esperi- mentele sale fenomenale de ghicirea gân­dului. Reprezentaţiile sunt un spectacol variat, distractiv, ştiinţific, instructiv şi humoristic într’o completare miraculoasă.

Dl. Delaune e artist mondial, cunos­cut prin pre8taţiuuiie sale escelente în toate oraşele lumii. In Bucureşti ziarele i-au adus mari laude şi elogii. Programul de Marţi îl vom da în nrul viitor.

Capela orăşenească va concerta Du­minecă în 27 Nov. n. începând la 8 oare seara la hotel »Europa«. Din bogatul pro­gram remarcăm: Maseagni, Fantasii din Cavaleria rusticana; Bizet-Semmer, Car­men Marsch. Intrarea 70 b.

ApOlO BiOSCOp. Duminecă şl Luni are următorul program : Domnul Weiss în coş (humor). Inima de mamă (dramă). Ab- zicere (dramă). Arestatul (Film de artă). Calea ferată Jungfrau (vedere). Insula Capri (vedere). O pereche de ghete degeaba (humor). Domnul Csegă se face soldat (humor). Omorâtorii din strada Bi- sericei George Balogh şi Reveica Cseke. Marţi şi Miercuri program nou.

întrebuinţare multilaterală. Nici o dof-torie de casă nu este aşa de raulte-orî în­trebuinţată ca spirtul şi sarea lui M o l i ţFranzbrantvein). Prin fricţiuni alină du­rerile la reumatism de membre, întăreşte nervii şi ca adaos la băi are bun efect. Sticla 2 coroane. Se trimite zilnic cu ram- bursă poştală de farmacistul A. Moli c. şi r. liferant de curte. Viena, Tuchlauben 9. In depositele din provincie să se ceară espres preparatul lui Moli cu marca de scut şi subscriere. — (6)

0 mişcare culturală frumoasă.— Şezătoarea literară a <Sov. studenţilor

macedo-români. —

Dumineca trecută la orele 3 d. a. stu­denţii macedo-români mai de seamă au ţinut în localul «Soc. de cultră macedo-ro- mâne» din Bucureşti o şezătoare literară, care a stârnit un entuziasm cald şi înăl­ţător în publicul asistent.

Toţi fruntaşii coioniei macedonene din Capitală şi un număr mare de comercianţi aromâni au fost de faţă la deschiderea şe­dinţei.

D-nul Sufleri, preşedinte, ţine o alo­cuţiune, în care îşi exprimă mulţumirea sufletească la vederea tuturor bunilor pa­trioţi, cari încurajează în mod ;aşa de de­zinteresat ori-ce mişcare cu caracter na­ţional. Expune programul «Societăţei stu­denţilor macedo-români» şi arată că inerţia, neglijenţa condamnabilă de până acum, a făcut să se înăbuşe toate progresele noa­stre culturale prin lipsa unui organ în dia­lect care să răspândească lumină în con­ştiinţele întunecat© ale compatrioţilor săi. Relevă apoi «disensiunile dintre studenţii cei, buni, cei meritoşi şi de reală valoare, şi cei cari nu-şi fac datoria, mediocrităţile de tot soiul, cari se fac instrumente oaHbe ale interesaţilor şi pescuitorilor în apă tul­bure din chestiunea naţională a Aromâni­lor».

D-1 I. Foţi şi-a dezvoltat conferenţa sa asupra culturii din trecut a Aromânilor şi asupra mişcării culturale şi naţionale de astăzi. Cu privire la starea de astăzi a A- românilor, d-sa a declarat:

«E un lucru cert, că fără o prealabilă cultură nil e cu putinţă o mişcare naţi­onalistă. Ca să mişti pe cine-va trebue să-i cânţi în limba lui, să-i vorbeşti de sufletul lui, de ceea ce-I doare pe el şi ‘noi n’am avut cântăreţi populari de cât pe Belimace şi el a venit prea târziu printre noi şi-i abia cunoscut în popor. Trebue să găseşti un teren în conştiinţa poporului gata de a primi o idee şi cultura e prefaţa sine qua non a unei mişcări naţionale.

«Noi trebue să avem oameni convinşi de principiile naţionaliste, oameni cari ştiu ce vor, nu mercenari intelectuali şi predi­catori de bâlciu. Nouă ne trebue o cultură şi trebue s’o creăm această cultură şi ba- zându-ne pe ia să putem ridica clădirea măreaţă a redeşteptărei noastre naţionale». Vorbind de influenţa Aromânilor asupra literaturii elene şi participarea lor la is­toria conFmporană a Greciei, d-1 Foţi se exprimă asttel:

«Şi s’a întâmplat un fenomen curios al istoriei. Sufletul unui popor mai înapoiat în cultură s’a întrupat în formele artistice ale unei limbi streine de poeţii aceluiaşi popor.

«Şi n’a fost neam care să fi dat Gre­ciei moderne mai mulţi eroi, n’a fost po­por care să fi căutat mai bine ţara gre­cească, munţii ei decât Aromânii. Noi am dat grecilor tot ce au ei astăzi şi cu drept cuvânt ziarul Akropolis scria — acum câ­teva luni — că: «Cuţovlahii sunt cei mai nobili greci».

D. D. Caeiona a recitat o znoavă ori­ginală: «Oasili al Diliani» de un humor i- rezistabil. Publicul a râs cu lacrimi. Subi- eetul e luat din războiul greco-tur« din

1897. D. Caeiona are calităţi reale de scri­itor. Mai ales în idila »Di cu noapte« găsim o concepţie originală, o plasticitate rară, care dă acestei bucăţi o înaltă valoare li­terară. D. Caeiona e şi unul din cei mai buni scriitori dialectali.

D-nul D. Ceapara inimos şi entusiast ca întotdeauna, a pus toată verva sa co­municativă în citirea bucăţii «Tri timia ta, Doamne!»

La urmă a recitat versuri din Carducci şi cântul al V-lea din Divina Comedia a lui Dante, d. G. Nicolau. In reprezentarea ultimei scene din «Rovina», când artistul moare în spasmele morţii, d-sa s’a arătat un mare artist. Nuanţarea sentimentelor, sponţenietatea exprimării, inflexiunile vocei, sunt calităţi care-1 ridică mult de-asupra comunului. Talentul d-lui Nicolau a fost bine apreciat de maeştrii săi din Italia. Deaitmintrelea a şi fost angajat la Teatrul Naţional din Roma.

Publicul a rămas entuziasmat de căl­dura şi străduinţa meritoşilor tineri, cari lucrează cu atâta dezinteresare la progre­sul chestiunei naţional© a Aromânilor. Anun­ţarea apariţiei revistei »Lilicea PinduluU a fost primită cu o satisfacţiune vădită.

Rep.

ULTIME ŞTIEI.Viena, 26 Noemvrie. „Danzers

Arraeezeitung4 publică un articol des­pre armata română.

Autorul examinează ţinuta fie­cărei arme în manevre, găsind ad­mirabile calităţi dar şi defecte pe cari le scoate în evidenţă.

Spune, că România a realizat mari progrese, progrese imense, fără a face zgomot şi de aceea se vor­beşte puţin de ea.

Vorbind de aeroplanul lui Vlaicu autorul articolului din „Danzers Ar- meezeitung“ spune, că e excelent şi că va aduce mari servicii armatei române, dacă va fi construit din ma­terial mai rezistent.

Iaşi, 26 Noemvrie. Eri a sosit în gară statua de bronz a lui Vodă Cuza împreună cu stătu ele lui Cos- tache Negri, Cogălniceanu, Florescu şi Cretzulescu.

Opera e grandioasă.Paris, 26 Noemvrie. Din Rio de

Janeiro să depeşează: Răscoala a is- bucnit Marţi pe vapoarele de răs- boiu „Minas Geraes“ , „Sao Paolo*, „Bahia“ şi „Floriano“ . Comandantul vaporului „Minas Geraes“ , doi ofi- ceri şi câţi-va matrozi au fost ucişi. Răscoala n’are caracter politic. Răs­culaţii au bombardat oraşul Mâi ţi noaptea. O femeie şi doi băieţi au fost ucişi,

Londra, 26 Nov. Senatul Brazi­liei e aplicat a da amnestie răscula­ţilor, dacă capitulează. -

Londra, 26 Noemvrie. Preziden­tul Mexicului Diaz a depeşat prin ministrul de esterne, ziarului „Daily MailM, că situaţia în Mexico nu e periclitată. E vorba numai de-o răs­coală mică, parţială. Ordinea e res­tabilită.

Constanlinopol, 26 Nov. Consi­liul de miniştri a decis să protesteze la puterile protectoare contra atitu- diuei adunării naţionale din Creta.

Poarta ameninţă cu declarare de războiu Greciei.

Proprietar : Dr. Aurel Mureşiaxra.Succesorii.

Redactor resp. Ioan Spuderca

Dr. S T 1 B IS Jf. CITBCU.VIII Kochgasse Nr. 29 — Yiena

Con su lta ţ ju n i * ^ ou ce/ebrităp'e medicale, ou speciali ştii de

facudaiea de medicină cin Viena,

Telefon nr. 17065.

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 250.'

Recomandăm cetitorilor ziarului nostru, Magazinul de haine şi Confecţiuni de dame

Braşov, Strada Inului Nr. 26.unde pot cumpăra de superioritate constatată haine pentru bărbaţi, băeţi şi copii, asemenea şi pentru dame şi fetiţe: Jachete, Costume de dame, Foi, Haîaturi, Bluz% Jupoaue etc.

Bogat asortiment de blănuri pentru călătorii, pentru oraş, Sacco scurte blănite, precum şi mantale pentru Dame cu căptuşală de blană.

Comande cu posta se efectuează completcu ram bursa.

Când se comandă, notaţi lăţimea peptului, co­loarea stofli Şi cam cu ce preţ.

_ _ _ _ _ _ 1148,7-100

Pentru ce nu convine se dau banii îndărăt.

Premiaţi la 7 expoziţii universale cu premiul întâi.

V eritab il nnma; cu

i860TPÀPMlETEPBypn»

marca aceasta pe talpă. N ■*>

0 * 0 /V

*

F a b r ic a l i fe r e t z ăzilnic 60.000 păreciii

Singurii contrahenţi:

Messtorf, Behn & Co>V i e n a I.

Sunt de v ân za re în p răvă lii de ghete şi cn artico l! de m odă.

!! Frate Covaciu I !Azi neîntâlnim “

l a ,

Restaurant W T T f1T T T3d r pe Promenadă 1 1 ) 1 I I

Magazin nou de Mobile In Braşov.Avem onoarea a aduce la cunoştinţa Onor - Public cumpă­

rător, că am luat asupra-ne M agazinu l CU m obile &1 Societăţii de credit industriale din strada Vămei Nr. 86 îr palatul lui Czell şi l-am aranjat splendid după recerinţele modeme.

Avem asortiment bogat de m obile din leom de ntPhaQOni fras in ce re ş , nuc, a rţa r , pentru mobilare de sa 'onn , odă i de pri­m ire ş i apartam ente domneşti. Mobiliar necesar la aranjarea bu­cătăriilor. Dela cele mai simple până la cele mai moderne şi fine lucrări.

Să află gata m ese de lux şi simple, şi se execută conform comandelor.

Nizuinţa noastră principală este ca prin preţuri convena- b le, artieli de calitate bună şi serviciu promt, să câştigam on. public cumpărător pentru industria din patrie, pe care îl rugăm să biuevoiască vizita Magazinul nostru pe mobile.

M agazinul Societăţi de m ărfuri a l industriaşilo r de mobile din B ra sso c a m em bru a l Societăţii de credit, centre regn iăo la re .

P rafu rile-Seid litz ale lui M 0LLV r i t a h l l e n u m a i d ă c â f i e - c a r e c u t iă e s t e p r o v ă ^ u t ă eu m a r c a d e

a p ă r a r e a lui A . RROLL ş i c u s u b s c r i e r e a s a . ....Prin efectul de lecuire durabilă al Prafnrilor-Seldlltz dó A. Moli în contra greutăţi­

lor celor mai ceibicose la stomac şi păutece, în contra cârceilor şi acrele! a con-stipajiunei cronice, suferinţei de ficat, congestiunei de sânge, haemorhoidelor şi a c J .r mai diferite bólé femeesci a luat acest medicament de casă o râsoândire, ce cresce mereu de mai multe decenii încoce. — Preţul unei cutii originale sigilate Corone 2 — Falsificaţiile se vor urmări De cale judecátoréscá,

Franzbranntwein şi sare a iui Moli.V e r i t a b i l n u m a i dacă fle-care sticlă este provăzute cu marca. . ■■■ de scutire şi cu plumbul lui A. Moli - ....

F r a n z b r a n n t w e in -u l ş i s a r e a este forte bine cunos­cută ca un remediu popular cu deosebire prin tras (frotatţ, alină durerile de şoidini şi reumatism şi a altor urmări de recealfi. —

Preţul unei cutii originale pluinbate cor. 2.—. • ■- / J ^ l

Săpun de copii a lui Moli.Cel mai £n săpun de copii şi Dame, fabricat după metodul cel mai nou, pentru cultivarea raţională a pelei, cu deosebire pentru copii şi adulţi. — IVeţul unei bucăţi cor. —.40 b.

Cinci bucăţi cor. 1.80----- Fie-care bucată de săpun, pentru copii este prcvătţută cu marca de apărare A. Moli. s =Trimiterea principală prin F a r m a c i s t u l A . M O L L Wien, I. T n c b la n b e n 9

c. şi reg. iurnisor »1 curţii imperiale.— Comande din provinciă se efectuăzâ dilnic prin rambursă poştală. —

La deposite să se cerâ anumit preparatele provăcţute cu iscălitura şi marca de apă rar6 a lui A. M O L L.

Deposite în Braşov: la d-nii farmacişti Ferd. Jekelius, Victor Roth.

Hala de bere de SteinbruchS tra d a Porţii, Colţul u liţa aţei.

Restaurant undo sa poate mânea bine şi ie ft in , cu toate că carnea

s’a scumpit.Preţurile în creiţari. Prânz: supa, 6—12 cr,, rasol garnisit 20— 80 cr., fripturi 25—30, 35, 46, 50, 60 cr. Zarzavat cu friptură 25—40 cr. Tabltot, 4 feluri de bucate 60 cr. Seara preţurile dela prânz. Cântaţi de casă, Vânat. Bere steinbruch foarte bună. Vinuri curate de Ar­deal. Pentru societăţi odae separată.

1252,1-5.

Nr. I

află culină escelentă, beuturi bune, servit amabil, pelângă preţuri conveniabile abo­nament lunar, local frumos pentru conve­niri sociale;— nnntă, banchet, jourfixe etc.

Renovat din nou, odăi frumoase şi sănă­toase. Preturile dela 2 coroane fn sus. Sală mare pentru nunţi, banchete, baluri, con­certe, etc. Bucătărie renumită. Restaurant în Grădina Hotelului. Vinuri curate de Ardeal, Bere Steinbruch, Serviciu prompt. Omnibus pentru gară la toate trenurile.

1QSEF WYHANEK, HotelierPEN TR U COM BATEREA anemiei gălbânărei, slăbiciunei generală, mis­tuire grea, lipsă de apetit, nervosi- tate, friguri, este probat şi cu efect_____-Vinul feruginos C h i n a —Se capătă la producent:farmacia V. Klein, Braşov,

Convocare.P. T. Domnii acţionari ai ins-

titutnlni de credit şi economii „Zorile“ societate pe acţii în Măr- găn, se convoacă prin aceasta pe ziua de 11 Decembre st. u. la 1 oară p. m. în localul institu­tului la o

adunare generală extra-ordinară,cu următoarea:

Online de zi.1. Deschiderea adunării şi de­

signară a unui notar şi 2 verificatori2. Constatarea acţionarilor pre­

zenţi şi a voturi'or ce reprezintă.

3. Modificarea §§-lor 43 şi 61 din „Statute“ conform scriptei tri­bunalului reg. d n Cluj de d tto 6 Novembre Nr. 9264/1910.

4 Stabilirea „Regulamentului intern.

5. Închiderea adunării.NB. In senzul §-lui 15 din stî

tute acţionarii, cari doresc a pi cipa prin plenipotcnţiaţi, sunt ol gaţi a depune documentele de p nipotinţă la casea institutului pâ în 10 Decembre 1910.

Mărgău, în 25 Nov. 1910.

D irectfuusi J

Tipografia Murăşanu Braşov.