Home >Documents >Reg Nazala Orbitala

Reg Nazala Orbitala

Date post:16-Nov-2015
Category:
View:9 times
Download:0 times
Share this document with a friend
Description:
o
Transcript:

Click to add title

Anatomia topografica a regiunilor:nazala si orbitala

A efectuat:Gavril Ana

I Plan:Pleoapele,straturile.Aparatul lacrimal.Orbita.Vascularizatia orbitei.Inervatia tesuturilor orbitei.

Cavitatea orbitei cu portiunile fetei aderate la ea formeaza:regiune orbitala.In ea deosebim-pleoapele,cavitatea orbitala, separata de fascia bulbului ocular in portiune bulbara si retrobulbara.

Pleoapele-plice pare,care acopera suprafata anterioara a bulbului ocular StraturilePielea-subtire si fina -formeaza pliuri -contine glande sebacee si sudoripare

Tesutul subcutanat-lax si lipsit de acumulari grasoase-se raspindesc liber edemele in cazul proceselor inflamatorii locale si infiltreaza usor cu singe in traumatismul cerebral.

Stratul muscular m.orbicular al ochiului

partea externa(orbitala) partea interna(palpebrala)(fibrele sunt dispuse (fibrele diver arciformcircular,la contractie are de la ligamentul medialloc stringerea compacta al pleoapelor spre cel a pleoapelor) lateral,contractia produce inchiderea fantei palpebrale)

partea lacrimala(m. lacrimal) (la contractie si relaxare ingusteaza si dilata sacul lacrimal)

m.levator al pleoapei superioare-in cazul dereglarii functiei acestui muschi are loc coborirea pleoapei superioare(ptoza)Placa conjunctiva compacta,numit cartilajul pleoapelor superior si inferior redau forma pleoapelor.E fixat de marginele orbitelor prin ligamente mediale si laterale si sept orbital compact.Pe marginea pleoapelor in 2-3 rinduri cresc genele,linga radacina carora se dispun glandele sebacee,ducturile excretorii,care infectinduse formeaza urcior

Aparatul lacrimal

glanda lacrimala caile lacrimale-partea superioara(orbitala) -piriiasul lacrimal-partea inferioara(palpebrala) -lacul lacrimal -punctele lacrimale -canaliculul lacrimal

Lacrimele vin din glanda lacrimala se aduna in sacul lacrimal(umezesc suprafata globului ocular),lacrima prin piriiasul lacrimal se indreapta spre lacul lacrimal,de aici prin doua puncte lacrimale soseste in canaliculele lacrimale,apoi se varsa in sacul lacrimal situat in foseta sacului lacrimal.Continutul acului lacrimal este evacuat prin canalul nazolacrimal.

Orbita-forma de piramida tetraedica,virful careia este orientat posterior spre orificiul optic,iar baza larga e orientata anterior si limiteaza intrarea in orbita.Peretele superior-osul frontal,aripa mica a osului sfenoid(procesele purulente aparute in sinusul frontal se pot raspindi in spatiul celular retrobulbar si cele din spatiul celular al orbitei se pot difuza spre meninge si sinusuri )Peretele inferior-peretele superior al sinusului maxilar,in grosimea acestui perete este situat canalul infraorbital in care trec n infraorbital si vasele omonime(in sinusita poate aparea nevrita infraorbitala)Peretele lateral-osul zigomatic si aripile mari ale osului sfenoid.Peretele medial-se invecineaza cu sinusul sfenoid si celulele labirintului etmoidal

Cavitatea orbitei-comunica larg cu regiunile adiacente prin orificii si fisuri.Globul ocular-este dispus in portiunea anterioara a orbitei.

VacularizatiaA.oftalmica r. a a.carotide interne,in cavitatea craniana patrunde prin canalul optic,apoi in cavitatea orbitei unde se ramifica.V.oftalmice-se situiaza pe peretii superior si inferior ai orbitei confluind formeaza plexul oftalmic,din care singele se scurge in sinusul cavernos.

InervatiaN.oftalmic-n.senzitiv de baza al orbiteiN.opticInervatia mm-n.oculomotor,trohlearsi abdecens

II Plan:Regiunea nazala-limiteleNasul extern-straturile,vascularizatia,inervatia.Cavitatea nazalaSinusurile paranazale

Regiunea nazalaLimite linia orizontala care uneste capetele mediale ale sprincenelor

Santurile nazolabialeSi nazogeniene

linia orizontala trasata prin baza portiunii mobile a septului nazal

Nasul extern-schelet osteocartilaginos,acoperit cu piele,are forma unei piramide triunghiulare.Este constituit din radacina nasului de la care in jos continua dosul nasului,ajungind pina la virful nasului.Straturile-piela in jurul radacinii nasului este subtire,neteda,usor formeaza cute.In regiunea virfului si aripilor devine mai groasa si e concrescuta cu tesuturile subiacente,contine glande sebacee.Vestibulul este captusit cu piele care contine peri(posibile furunculoze si sicoze).In regiunea aripilor nasului in tes subcutanat sunt dispusi mm constrictori si dilatatori.Vascularizare-a.oftalmica si faciala,v.oftalmiceInervatia senzitiva -rr. N. trigemen-nn infratrohlear,etmoidal anterior si infraorbital.Muschii-de rr n. facial

Cavitatea nazalaEste divizata de septul nazal in 2 parti,in fiecare jumatate distingem 4 pereti: oasele nazale si partea nazala a osului frontal,lamina cribrosa,celulele osului etmoid

lama perpendiculara a osulu os nazal,lacrimal,labirintul etmoid,vomer,cartilajul septului etmoidal.3 cornete nazale:nazal superior,mediu si inferior apofizele palatine ale maxilarului si de lamele orizontale ale palatinului

Cornetele nazale delimiteaza 3 meaturi nazale:SuperiorMediuinferior

Sinusurile paranazale Maxilar

Frontal Sfenoidal

Etmoidal

Sinusul maxilar

Sinusul maxilareste cel mai mare sinus paranazal si are o capacitate de pana la 15 ml. Se formeaza in osul maxilar. Este rudimentar la nastere.

Ostiumul sinusalse afla in portiunea superioara a peretelui medial si se deschide in meatul mijlociu. Aceasta situatie nu permite evacuarea spontana a secretiilor din sinus, dar intr-un sinus sanatos eliminarea acestora se face datorita miscarilor cililor vibratili.

Sinusul maxilarse invecineaza superior cu etmoidul si orbita, aici aflandu-se nervul infraorbital; medial se gaseste fosa nazala, in meatul mijlociu deschizandu-se orificiul de drenaj sinusal; anterior este peretele jugal cu orificiul nervului infraorbital; posterior se afla fosa pterigopalatina, continand artera maxilara interna, ganglionul pterigopalatin si ramuri din trigemen. Planseul se invecineaza mai ales cu al doilea premolar si primul molar, suferinta acestora putand producesinuziteleodontogene. Dezvoltarea completa a sinusului maxilar se produce numai dupa aparitia dentitiei definitive.

Sinusul frontal

Sinusul frontalreprezinta o cavitate dezvoltata in grosimea osului frontal, de forma si marime variabila, cu o capacitate de 4-7ml.. Dezvoltarea incepe in jurul varstei de 6-7 ani si este completa la 10-l2 ani.Poate sa fie absent uni- sau bilateral in 3-5% din cazuri.Ductul nazofrontal osos are o directie sinuoasa pana la deschiderea sa la nivelul meatului mijlociu. Sinusul frontal prezinta un pereteanteriorgros de 4-5 mm, un pereteposteriorde 1-3 mm ce desparte sinusul de fosa cerebrala anterioara si un pereteinferiorin raport cu orbita. In 1/3 interna a acestui perete se afla orificiul de drenaj al sinusului.

Sinusul sfenoidaleste situat posterior, in corpul osului sfenoid in zona corespunzand unirii fosei cerebrale anterioare cu cea mijlocie. Incepe sa se dezvolte in a doua decada de viata, ajungand la o capacitate de 0,5- 3 ml.. In 3-5% din cazuri poate sa nu existe. Orificiul de drenaj se afla la nivelul peretelui anterior in recesul sfeno-etmoidal care se deschide in spatele cozii cornetului superior. Peretelesuperiorcorespunde fosei cerebrale mijlocii, invecinandu-se cuhipofizasi fiind foarte aproape de orificiul nervului optic si de chiasma optica. Peretelelateralse invecineaza cu sinusul cavernos, cu artera carotida interna si cu nervii cranieniII,III. IV, V, VI. Pereteleinferiorcorespunde rinofaringelui, iar pereteleposteriorcorespunde fosei cerebrale posterioare.

Labirintul etmoidaleste format din 6-l0 cavitati (celule) cu o capacitate de 2-3ml.. Din punct de vedere topografic deosebim celule etmoidaleanterioaresiposterioare si medii comportandu-se ca o singura celula, intrucat exista comunicari intre ele. Celulele anterioare care se deschide in meatul mijlociu, iar cele posterioare in meatul superior.Superiorlabirintul etmoidal se margineste cu fosa cerebrala anterioara si poate constitui o cale de proare a infectilor din fosa nazala.Lateral,lamina papyraceaedesparte celulele etmoidale de orbita,posteriorse invecineaza cu sinusul sfenoidal. Deseori nervul optic se afla foarte aproape de acest perete sau strabate celulele etmoidale posterioare, infectia acestora explicand numeroasele cazuri de nevrite retrobulbare.Medial, etmoidul se invecineaza cu cornetele mijlociu si superior.

III Plan:Anomalii congenitaleInterventii operatorii in fisurile congenitale ale buzelor si palatului dur.

Click here to load reader

Reader Image
Embed Size (px)
Recommended