Referat la disciplina : Monedă şi Credit

Tema : România în zona euro

Îndrumator : Prof. Sârbu Maria

Întocmit de studenţii : Coşciug Cristina Hrimiuc Denisa

(Grupa 2222)

1

CUPRINS

CAPITOLUL 1...........................................................................................................................3

Sistemul bancar romanesc-istoric............................................................................................3

1.1.Introducere.....................................................................................................................4

1.2.Considerații de ordin conceptual...................................................................................5

1.3.CONSIDERAȚII DE ORDIN EMPIRIC......................................................................6

CAPITOLUL 2...........................................................................................................................6

Inflația în Romania și importanța acesteia în condițiile adoptării monedei unice..................6

CAPITOLUL 3.........................................................................................................................10

STRATEGIA PE TERMEN MEDIU PENTRU ADERAREA ROMANIEI LA ZONA EURO....................................................................................................................................10

CAPITOLUL 4.........................................................................................................................11

Criteriile de comparare..........................................................................................................11

4.1.CRITERII NOMINALE..............................................................................................11

4.2.CRITERIILE DE CONVERGENŢĂ REALĂ............................................................11

CAPITOLUL 5.........................................................................................................................12

Bibliografie...............................................................................................................................13

2

3

CAPITOLUL 1

Sistemul bancar romanesc-istoric

Ce ține de crearea unui sistem bancar Romanesc,abia în secolul al 19-lea,au avut loc primele încercări de creare a unei bănci..Chiar daca anterior au mai avut loc unele încercări de creare a acesteia,abia in 1956 a fost creată Banca Națională,cu sediul la Iași,fiind prima instituție ce-și desfașura activitatea pe teritoriul Romaniei.Dar,nu a stat să funcționeze foarte mult,pentru că în anul următor a dat faliment,deoarece nu aveau suficiente fonduri și din cauza recurgerii la credite din străinătate,precum și datorită faptului că din capitalul subscris ,a fost vărsat doar o mică parte,iar în 1859,după unirea Țării Romanești cu Moldova,au început să funcționeze și alte bănci.

4

În anul urmator,Guvernul a întocmit un Proiect de lege care privea organizarea sistemului bancar romanesc,dar aceasta nu s-a realizat ca mai apoi in 1864,s-a propus să se înființeze unele instituții de credite pentru asigurarea comerțului și industriei,cum ar fi Banca de Scont și Circulație,Casa de Cruțare,care avea ca scop să protejeze micile economii,Banca Funciară,Casa pentru înlesnirea micilor comercianți și agricultori,Muntele de Pietate-pentru sprijinirea micilor meseriași și Casa de Depozite și Consignații,fiind singura instituție înființată.

Mai apoi,in 1865,a apărut o bancă cu atribuții de de bancă de emisiune și scont sub numele de Banca Romania.Ulterior,a pierdut toate aceste atribuții urmand să desfășoare o activitate pur comercială.

1.1.Introducere

Acest drum al Romaniei către zona Euro,are ca obiectiv prioritar,atat din punct de vedere empiric ,cat și din punct de vedere conceptual să reliefeze o serie de considerații care privesc adaptarea sistemelor fiscale la cerințele dezvoltării sociale și economice ,în contextul funcționării zonei Euro.Adoptarea monedei euro,remarcă emergența unor uniuni de sisteme socio-economice,de tipul Uniunii Europene .

5

În contextul funcționării zonei Euro,avem de admis faptul că toate sistemele fiscale ale țărilor membre Uniunii Europene ,și nu numai,se impun a fi adaptate cerințele dezvoltării sociale si economice presupuse.În această experiență din ultimii ani,se analizează cat de bine s-au adaptat sistemele fiscale din țările respective,cerințelor dezvoltării sociale si economice.

6

1.2.Considera ii de ordin conceptualț

Evoluția sistemelor de ordin social și economic este remarcată profund,în condițiile unei societăți contemporane,intr-un proces de globalizare economică.În acest spațiu european,rezultatul direct ar fi integrarea directă,reprezentată de zona euro,o zonă monetară.Această zonă putea sa fie una asimilată unui supra-sistem economic și social,comportand niște caracteristici specifice.Elementul definitoriu îl reprezintă moneda unică,acordandu-i acestei zone un caracter de uniune monetară,avand o singură bancă centrală.Dar să nu uităm că se remarcă și existența a mai multor sisteme fiscale naționale,care reprezintă niște variabile exogene aflate sub incidența deciziilor de politica fiscală ,respectiv cate autorități fiscale sunt implicate in domeniul respectiv.

Ceea ce privește aceste sisteme fiscale,putem spune că au un conținut complex,care se bazează pe un ansamblu de interrelații socio-economice în formă bănească ,care sunt generate de atat utilizarea,cat și mobilizarea resurselor fiscale,fiind conduse de un sistem de instituții socio-economice specifice,inclusiv și cele care își au specializarea în domeniul administrării resurselor fiscale.De fapt,utilizarea acestor resurse financiare și fiscale reprezintă doua momente ale aceluiași proces,existant între ele niște legături stranse ,de intercondiționare.Dacă e să cumparăm resurse bănești (implicit și fiscale) la fondurile financiare,atunci e să le folosim pentru satisfacerea anumitor nevoi publice determinate,iar utilizarea acestor resurse se poate realiza numai dacă,în prealabil ,au fost constituite fondurile respective.

Într-o societate contemporană,dezvoltarea acestor societăți ,inclusiv și cele din zona Euro,sunt guvernate de o nouă paradigmă care pledează pentru o reconciliere între economie,societate și mediul înconjurator.dobandind o caracateristică ,cum ar fi durabilitatea.

Dacă avem in vedere caracterul acestor subsisteme fiscale de părți integrante ale sistemelor socio-economice,este de admis un fapt foarte important și anume cel că ele sunt impuse unei adaptări a cerințelor celor din urmă.,dar în principiu această adaptare este un proces complex,care în intercondiționările obiective își gasește un suport rațional corect,dintre toate procesele materiale și cele bănești –financiare reflectate în cele două tipuri de conexiuni,directe și inverse.Referitor la conexiunile directe,componentele fiscale,componentele principale apar conectate direct cu celelalte variabile ,care înregistrează automat niște modificări în urma.

7

evoluțiilor în plan social și economic,iar ce șine de conexiunile inverse,variațiile subsistemelor se transmit ca impulsuri înspre activitățile socio-economice reale,iar prin natura lor ele pot să discreționare sau automate.Într-un final,impulsurile care sunt transmise în mod discreționar prin intermediului nivelului și structurii cheltuielilor realizate de către stat.

În raport cu un asemenea realizări ,s-au adoptat subsistemele fiscale la cerințele dezvoltării unor sisteme sociale și economice,care presupun existența acestora.În final,toate aceste acțiuni au fost concepute cu distincție și aplicate diferențiat,în raport cu elementele de bază ale subsistemelor fiscale(care se raportă la cheltuielile publice guvernamentale fiind finanțate din ansamblul resurselor fiscale,respectiv ,prin raportare la subsistemele de impozite și taxe.

Referitor la existența și funcționarea zonei Euro,deducem următorul fapt,cum ar fi că fiecare țară trebuie să utilizeze tehnici și instrumente de natură fiscală care se adaptau la cerințele dezvoltării sociale și economice,care urmărea asigurarea unei anumite stabilități.În urma acestor constatări ,am observat faptul că menținerea și asigurarea unui subsistem fiscal-bugetar adecvat,reprezintă pentru fiecare țară-membră a zonei Euro,o condiție sine qua non a adaptabilității propriului sistem fiscal la cerințele dezvoltării economice și sociale.De aici se desprind concluziile bazate dintr-o serie de studii din literatură referitoare la impactul mărimii soldurilor bugetare asupra acțiunilor de adaptare a sistemelor fiscale și la impactul dimensiunii datoriei publice asupra eficienței acestora.

1.3.CONSIDERA II DE ORDIN EMPIRICȚ

Scopul comisiei europene de la Washington din noiembrie 2008 a fost promovarea si inițierea unor măsuri coordonate de o stimulare fiscalî, precum și însemnarea unui potențial de dezvoltare economică, dar pina la urma acest scop se impunea a fi într-un echilibru cu măsurile intreprinse cu pactul de la Lisaboona care urmarea stabilitatea și creșterea țării. Din cauza acestui scop, toate guvernele din zona euro au început a-și acorda atenția asupra măsurilor fiscale propuse de a stimula cererea agregata și să asigure pe termen lung fundamentul acestei creșteri. Ca urmare în locul domeniilor prioritare s-au dezvoltat niște infrastructuri moderne care sprijineau dezvoltarea intreprinderilor mici și mijlocii, sănătății și educației, a mediului înconjurator, și,nu în ultimul rind să îmbunătățească sfera energetică.

CAPITOLUL 2

8

Infla ia în Romania i importan a acesteia în condi iile adoptării ț ș ț țmonedei unice

Din dorinta de a adera la Uniunea Europeana , Banca Nationala a Romaniei si-a exprimat dorinta de adaptare a unui regim de politica monetara care indeplineste cerintele obiectivului principal privind stabilirea preturilor .

Dupa 1 iulie 2005 Banca Nationala a adoptat o politica ce privea in mod direct inflatia si a abandonat regimul de control al masei monetare. Din luna noiembrie 2004, Banca Nationala a renuntat la influentarea cursului de schimb al leului.

In tara noastra “targetul” de inflatie este anuntat cu ajutorul unui punct fix situat central intr-o banda de fluctuatie . Astfel, rata inflatiei este stabilita prin indicele preturilor de consum calculate din luna decembrie a anului current pana in luna decembrie a anului urmator. Cursul de schimb va fi utilizat precum un instrument de ghidare a inflatiei , subordonat « targetului».

Strategia de « target » a inflatiei adoptata de Banca Nationala prevede cinci clauze de exonerare prin care institutia idi declara responsabilitatea in cazul ratarii tintei inflatiei .

Prima clauza este legata de posibilitatea cresterii evidenta a preturilor externe a materiilor prime , energie si altele.

A doua clauza are in vedere fenomenele naturale sau calamitatile ce au un impact inflationist datorita costurilor si al cererii si a modificarilor ce au loc pe piata produselor agricole.

A treia clauza se refera la faptul ca Banca Nationala isi declina responsabilitatea in cazul fluctuatiilor ample ale cursului de schimb al leului datorate unor cauze aflate in afara fundamentelor economice interne si a politicii monetare a bancii.

Cea de-a patra clauza priveste abaterile majore ale preturilor administrative , atat in ceea ce priveste amplitudinea , cat si in ceea ce priveste respectarea calendarului de aplicare propus.

9

Politica monetara are drept obiectiv principal ancorarea anticipatiilor inflationiste prin fixarea unui nivel al inflatiei .

Am descoperit unele avantaje aduse de acest mod de conducere a politicii monetare a Bancii Nationale Romane si anume:

Tinta de inflatie poate fi perceputa si inteleasa cu usurinta de catre public ceea ce duce la cresterea transparentei masurilor de politica monetara .

Reducerea fenomenului inconsistentei temporale in stabilirea masurilor de politica monetara .

Mareste gradul de independenta in luarea deciziilor de politica monetara.

Conform unor opinii , tintirea inflatiei poate fi realizata de o banca central doar in urmatoarele conditii:

Cei care stabilesc politicile economice trebuie sa fie capabili sa faca o previziune cat mai buna a ratei inflatiei ;

Daca aceste persoane au cunostinte suficiente despre transmiterea impulsurilor monetare care sa le permita sa isi adapteze principalele intrumente astfel incat sa duca previziunea aproape de nivelul tintit pe perioada respectiva .

Bancile centrale care adopta o asemenea strategie de politica monetara au nevoie de modele macroeconomice stabile cu ajutorul carora sa poata previziona inflatia.

10

In tara noastra a fost necesara o perioada de pregatire a unui cadru corespunzator , atat din privinta demersurilor legale necesare adoptarii noului regim , cat si a celor privind consolidarea echilibrelor macroeconomice si a reformelor structurale.

Este importantant sa tinem cont ca banca centrala nu este in masura sa influenteze componentele indicelui pretului de consum , fiind necesara luarea in considerare si a factorilor exogeni care influenteaza in mod reprezentativ nivelul inflatiei.

Euro inseamna o politica monetara concreta , un cadru monetar bine pus la punct, iar tara noastra va trebui sa se orienteze pe masura evolutiei si dezvoltarii pietei sale financiare , spre adoptarea politicilor monetare folosind preponderent instrumentele indirecte.

Coordonatorul Popa Cristian evidentia faptul ca in perioada premergatoare schimbarii efective a regimului de politica monetara este necesar ca banca centrala sa adopte o atitudine proactiva prin introducerea treptata a unor elemente ce definesc inflatia :

Urmarirea consecventa a « targetului » de inflatie si degrevarea completa a politicii monetare de sarcina de sprijinire a altor obiective macroeconomice.

Consolidarea credibilitatii bancii centrale prin evitarea ajustarii pe parcursul anului a tintei de inflatie anuntate initial.

Intarirea responsabilitatii bancii centrale fata de obiectivul asumat prin publicarea unui raport asupra inflatiei care sa includa prognoza de inflatie.

Zdenck Tuma ( guvernatorul Bancii Cehiei ) afirma ca « nu trebuie privita ca un pilot automat pentru a controla inflatia »

11

Odata cu adoptarea tintirii directe a inflatiei , politica monetara a Bancii Nationale a Romaniei s-a schimbat radical, urmarindu-se un singur obiectiv prioritar si anume reducerea ratei inflatiei , mai precis atingerea unui nivel declarat al acesteia. Banca Nationala a renuntat ulterior la preocuparile sale privind de exemplu « nivelul deficitului de cont curent al balantei de plati a Romaniei ».

Astfel politica monetara era contracarata de politica valutara sau invers . Atata timp cat Banca Nationala a urmarit ambele obiective de politica monetara aceasta s-a aflat intr-un « cleste valutar ».

Mai pe intelesul tuturor atunci cand Banca nationala oferea dobanzi mari la depozitele in lei , incercau sa descuraje bancile comerciale sa acorde credite ( dorindu-se stoparea expansiunii creditului) , astgel incat veneau in contradictie cu tendintele de pe piata valutara , unde tot Banca Nationala era obligata oarecum sa cumpere baluta pentru a stopa aprecierea leului.

Cresterea rezervelor valutare duce astfel la marirea inflatiei si inducerea de costuri mari cu sterilizarea excesului de masa monetara ce aparuse in circulatie, iar dobanzile ridicate alimentau intrarea unor capitaluri speculative si totodata descurajau creditarea.

Tintirea directa a inflatiei inseamna pentru Banca Nationala renuntarea la tendinta de a mai deprecia moneda noastra pentru stimularea exporturilor deoarece , Romania ar trebui sa se adapteze treptat pentru « testul » ce a urmat la cativa ani dupa ce a intrat in U.E si anume : intrarea in S.M.E. II si apoi adoptarea EURO ca moneda nationala.

Prezenta leului in mecanismul de cursuri fixe al Sistemului Monetar European II, este un pas obligatoriu premergator adoptarii euro ca si moneda nationala si presupune : asigurarea stabilitatii cursului de schimb al monedei nationale fata de euro , fara tensiuni grave , o perioada de minim 2 ani , fiind urmata de adoptarea euro ( doar daca se indeplinesc si celelalte criterii de convergenta ).

Aceasta echivaleaza cu imposibilitatea folosirii cursului de schimb pentru protejarea sau incurajarea exportatorilor , pentru reducerea nivelului deficitului balantei de plati existente.

12

Tintirea in mod direct a inflatiei are un impact puternic asupra economiei reale dar si asupra bancilor comerciale. Banca Nationala urmeaza o lupta doar cu inflatia , pe cand bancile

comerciale nu pot profita de pe urma inconsistentelor politicii monetare si vor trebui sa aiba un comportament ceva mai precaut.

In timp ce rata inflatiei tinde sa scada , dobanda bonificata de Banca Nationala pentru depozitele din bancile comerciale ( denumita si dobanda de interventie) , va scadea din ce in ce mai mult si va obliga bancile romanesti sa se orienteze intr-o mare masura spre diferite plasamente.

Am putut observa astfel orientarea catre persoanele fizice a bancilor din tara noastra ( activitate ce mai poarta numele de retail banking )in anii din urma , fiind un rezultat al cresterii concurentei pe segmentul persoanelor juridice . Din acest motiv s-a dezvoltat mai mult creditul de consum si creditul ipotecar si datorita faptului ca cererea de credite din partea persoanelor fizice a fost mult mai mare decat oferta , bancile au fost nevoite sa scada ceva mai mult dobanda la credite , pe masura scaderii ratei inflatiei , a ratei dobanzii la depozite si a ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale.

Ideile principale de la care au pornit persoanele oficiale ale Bancii Nationale a Romaniei in momentul introducerii regimului de tintire a inflatiei au fost cele din urma :

Modificarea statutului Bancii Nationale Romane , cu consolidarea independentei bancii centrale potrivit : Legea nr.312/28 iunie 2004.

Sporirea sustenabila a intermedierii financiare , astfel incat sa existe premisele pentru o mai buna transmitere a impulsurilor de politica monetara .

o Cresterea rolului ratei dobanzii ca intrument de influentare a politicii monetare. o Scaderea ratei inflatiei catre niveluri de o singura cifra.

13

Desigur ca exista o serie de voce care au contestat aceasta schimbare a politicii monetare. Temerile acestora sunt alimentate de faptul ca modelul de prognoza utilizat in prezent de banca centrala este unul valabil pe termen scurt, de pana la un an , fiind nevoie de elaborarea de modele ceva mai rafinate , cu bataie pe termen lung . Seriile de date statistice utilizate in cadrul modelului de prognozare a inflatiei sunt destul de scurte si sunt marcate de rupturile structurale din economie in decursul a cativa ani de tranzitie.

Profesorul de economie de la ESSEC Paris , Radu Vranceanu scoate in evidenta faptul ca flexibilitatea strategiei gandite de Banca Nationala este scazuta. Acest fapt este dovedit prin deciziile de politica monetara ce sunt luate trimestrial cu toate ca in tarile dezvoltate frecventa este mult mai mare ( de exemplu : in zona euro frecventa este lunara ) , pentru ca banca centrala sa poata reactiona mult mai repede la schimbarile economice .In opinia profesorului Vranceanu , stabilirea tintei de inflatie la perioada decembrie/decembrie este nepotrivita , pentru ca s-ar putea produce discontinuitate si rigiditate.

In aceeasi directie converg si opiniile specialistilor din Fondul Monetar International care recomanda introducerea unei practivi de anuntare in comun de catre Banca Nationala si guvern a tintei anuale de inflatie , in sensul unei mai bune conduceri a politicilor monetare , fiscale si de venituri si mai ales pentru cresterea credibilitatii. Specialistii recomanda mentinerea in continuare a interventiilor Bancii Nationale asupra cursului de schimb al leului

pentru a controla inflatia , prin ajustarea periodica a cursului in functie de perspectivele actuale a inflatiei .

Cu toate acestea expertii Fondului Monetar International apreciaza adoptarea acestui regim ca o cale de consolidare suplimentara a independentei Bancii Nationale asupra careia Banca a simtit usoare presiuni .

Se considera ca regimul de tintire a inflatiei este unul potrivit pentru indeplinirea obiectivului fundamental al Bancii Nationale.Intarzierea implementarii tintirii inflatiei ar putea aduce mai

14

multe dezavantaje , in primul rand datorate pierderii credibilitatii Bancii Nationale , fapt ce ar putea induce ideea ca valul dezinflationist prezent nu s-ar confirma in continuare, inflamand anticipatiile inflationiste .

CAPITOLUL 3

STRATEGIA PE TERMEN MEDIU PENTRU ADERAREA ROMANIEI LA ZONA EURO

Drumul către zona euro a Romaniei ar trebui să fie parcurs cu succes care s-ar baza pe excluderea unor elemente și anume:

În primul rind problema arieratelor și a deficitelor cvasifiscale ar trebui rezolvată. După cum știm,arieratele reprezinta o forma în care industriile ineficiente țin să supraviețuiască pentru care subvenționarea lor nu poate să se realizeze pina la sfirșit. Acest factor inflaționist pe seama cărora întreprinderile fac risipă de resurse,conduc la o creștere suboptimala a economiei.

În urma mai multor analizeșsi statistici,s-a observat că aceste arierate stagneaza de ceva ani economie cu aproape de 40 % din PIB,aratand că menținerea acestei probleme este destul de serioasă și primejdioasă,făcand o risipă cantitativă de resurse în economia țării.

O parte din aceste arierate reprezintă un deficit

cvasifiscal,sau nişte sume împrumutate de la administraţiile publice,recunoaşterea cărora ar conduce la un deficit bugetar .Spredezamăgirea noastră,este greu de

calculat proporţia pe care o reprezintă aceste deficite din cadrul arieratelor.

În al doilea rând trebuie rezolvată problema sistemului actual de pensii,care ar trebui să treacă la un sistem bazat pe acumularea unor fonduri ,unde pensia fiecărui cetăţean să depindă de

15

propria să contribuţie.Acest proces ar costă foarte multtimp şi implică nişte eforturi costisitoare ,dar această încetinire,va mări gap-ul,care mai apoi va trebui de încasat din resurse publice.

Dacă e să analizăm faptul că o dată ce este adoptat acest sistem ,rezultă că el va genera nişte resurse importante pentru investiţii,care ar juca un rol important în dezvoltarea mai rapidă a economiei.Putem analiza ,după cazul din Chile,că adoptarea acestui sistem a înregistrat nişte creşteri spectaculoase .Referitor la România ,nu trebuie să amânăm evitarea unui set de reglementări ,în acel moment în care

acest sistem prinde nişte fire de viaţă.

În al 3-lea rând ,România va trebui să aloce nişte sume ,pentru ca proiectul

de infrastructură care ne va aduce mai aproape de zona Euro,să i-a naştere. Sumele ar trebui repartizate astfel:de la autostrăzi-la drumuri comunale,alimentarea şi canalizarea cu apă,un sistem de termoficare urbană şi nişte proiecte de natură

geologică.Acestea ar fi doar câteva dintre ele.Că să le îndeplinim pe toate,este nereal să spunem că toate aceste sume vor fi alocate din bugetul public

,chiar dacă vor fi făcute şi transferuri din Uniunea Europeană.Mai este şi nevoie să se dezvolte şi un parteneriat public-privat şi să adopte unele strategii ,care să stimuleze investiţiile private ,care ar contribui la finanţarea acestei componente,fiind destul de importantă,făcând parte din criteriile de convergenţă reală.

CAPITOLUL 4

Criteriile de comparare

16

4.1.CRITERII NOMINALE

România are un avantaj faţă de toate celelalte ţări că nu are probleme cu deficitul bugetar şi datoria publică,adică exact acele domenii ,unde s-ar cere nişte

ajustări,dar să nu uităm de nivelul inflaţiei şi nivelul dobânzilor,care preocupă tare noastră . Referitor la datoria publică avem un nivel actual de 60 %din PIB.Mai mult decât atât,România este superioasa majorităţii ţărilor candidate.La fel

de bună este şi performanţă României în cazul deficitelor bugetare,întrucât,conform metodologiei ESA 95 ,acest deficit se încadrează în materie de

3%,fiind o performanţă superioară faţă de alte ţări care au intrat în această zona. Să nu excludem faptul criteriul de convergenţă nominală,unde România ocupă o poziţie departe de favorabilă,având o rată medie a inflatieide 6,56%în 2006

Cauzele acestei probleme se bazau pe o finalizare mai înceată a procesului de liberalizare a preţurilor,precum şi adaptarea unor strategii de reducere a inflaţiei

4.2.CRITERIILE DE CONVERGENŢĂ REALĂ.

România se bucură de un grad mediu de deschidere a economiei,de 76,7%,fapt ce ne demonstra că faţă de Ungaria,Slovacia sau Cehia are o economie mai deschisă ,şi ,exportul joacă un rol mult mai important. Pentru viitor se preconizează ,că România în această sfera ,a importurilor şi exporturilor să înregistreze creşteri considerabile.. Referitor la sfera comerțului cu uniunea Europeană,România se plasează destul de bine,similar cu ţările care au aderat la UE.

Oricum,în ţară noastră,mai trebuie să perfecţioneze gradul de

prelucrare al confecţiilor,mobilierului şi produselor metalurgice,deoarece este unul destul de redus,iar ca aceste să se dezvolte,este nevoie de atragerea de investiţii străine cu

17

valoare adăugată .Referitor la celelalte criterii,nu putem spune că sunt exact ca criteriile de convergenţă reală.

De ex:domeniul agriculturii continuă să joace unrol mult prea mare,circa de 14 la sută,fiind aproape de 2 ori mai mult faţă de ţările din zona euro,iar populaţia angajată în acest câmp de muncă să fie de 25 %.Mai mult decât atât,sfera serviciilor ,rămâne subdezvoltată,care contribuie cu mai puţin de 50%din PIB,rezultat net inferior celorlalte ţări. Asemenea programe,care ar contribui la dezvoltarea accelerată a economiei,ar putea presă asupra cheltuielilor publice,fiind un fapt îngrijorător pentru ţară,care ar putea pune în pericol deficitul fiscal şi stocul de datorii publice,care la moment ar putea crea o situaţie favorabilă ţării.Pentru a putea realiza echilibrul din convergenţă reală şi cea nominală ,ar trebui că resursele neinflaţioniste să se excludă din deficitul public,în vederea cofinanţării bugetare a unor proiecte majore de infrastructură.

CAPITOLUL 5În concluzie,țara noastră rămâne în urmă atât la o serie de convergenţă reală,cât şi la una de convergenţă nominală.Dacă a fi să le ignorăm,atunci vom face o mare greşeală.Economia din cadrul ţării noastre ar putea fi ameninţată din cauza suportării unor costuri mai mari şi realizării unor beneficii mai mici,în cazul în care nu se întreprind măsurile serioase pentru compatibilitatea tuturor structurilor economice.Nu trebuie să privim adoptare acestei monede ca un scop şi nutrebuie să accelerăm această trecere.Ţara noastră şi-a propus dată ţintă de adoptare a monedei naţionale-moneda euro,ziua de 1 ianuarie 2019.Această dată trebuie înţeleasă ca o oportunitate suplimentară pentru convergenţă

18

19

Bibliografie

1.Voican Răzvan,BNR,se pregătește să pună tunul pe inflație,Ziarul Financiar,23.08.2004,p.3

2.Vranceanu Radu,Trecerea la țintirea inflației,O decizie de discutat,Ziarul

Financiar,23.08.2004,p.3

3.Căpraru Bogdan,Adoptarea politicilor BNR la cerințele integrării în Uniunea Europeană,volumul sesiunii internaționale Jean Monnet de comunicări științifice pentru tineri cercetători,Modelul european în dezvoltarea Romaniei,Centrul de Studii Europene,p.78-84,Editura Sedcom Libris,Iasi,2005.

4.Dăianu Daniel,Programarea bugetară multianuală,o urgență.Piața financiară nr.9 din

2004,p.9

5.Szapary,G.,Maastricht and the Choice of Exchange rate regime in transition countries during the run-up to EMU,National Bank of Hungary Working Paper Nr.2000,07

20

21

22