PROIECT DE LECŢIE Propunător: .......... Clasa Obiectul: Limba şi literatura română Subiectul: Ţara poveştilor , de Fănuş Neagu MOTIVAŢIA: Prin parcurgerea acestui text, elevii îşi vor consolida deprinderile de citire cursivă, conştientă şi expresivă, îşi vor aminti de lumea minunată a copilăriei care se împleteşte cu cea a basmului. Textul prezentat pune în lumină un episod din viaţa unui copil care trăieşte în preajma bunicii şi este atât de captivat de basme şi poveşti încât pentru acesta lumea reală se transformă într-o lume de basm. Realizând caracterizarea personajului principal elevii îşi vor putea exprima propria opinie cu privire la faptele sale, vor descoperi faptul că apa poate deveni un duşman atunci când nu suntem atenţi, dar vor aprecia curajul fetei care devine o adevărată eroină. Va fi stimulată creativitatea copiilor şi dezvoltarea deprinderilor de exprimare orală şi scrisă. CONDIŢII PREALABILE: Elevii trebuie să aibă formate: deprinderi de citire corectă, conştientă şi fluentă; deprinderi de a lucra individual şi pe grupe; deprinderea de a scrie detaşat de ei înşişi un text; deprinderi de caracterizare a unui personaj; deprinderi de a formula întrebări şi răspunsuri. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfârşitul lecţiei elevii vor putea: să identifice titlul poveştii din care face parte fragmentul citit şi imaginea corespunzătoare;
Transcript
PROIECT DE LECŢIE
Propunător: ..........Clasa Obiectul: Limba şi literatura românăSubiectul: Ţara poveştilor, de Fănuş Neagu
MOTIVAŢIA: Prin parcurgerea acestui text, elevii îşi vor consolida deprinderile de citire cursivă,
conştientă şi expresivă, îşi vor aminti de lumea minunată a copilăriei care se împleteşte cu cea a basmului. Textul prezentat pune în lumină un episod din viaţa unui copil care trăieşte în preajma bunicii şi este atât de captivat de basme şi poveşti încât pentru acesta lumea reală se transformă într-o lume de basm. Realizând caracterizarea personajului principal elevii îşi vor putea exprima propria opinie cu privire la faptele sale, vor descoperi faptul că apa poate deveni un duşman atunci când nu suntem atenţi, dar vor aprecia curajul fetei care devine o adevărată eroină. Va fi stimulată creativitatea copiilor şi dezvoltarea deprinderilor de exprimare orală şi scrisă.
CONDIŢII PREALABILE:
Elevii trebuie să aibă formate: deprinderi de citire corectă, conştientă şi fluentă; deprinderi de a lucra individual şi pe grupe; deprinderea de a scrie detaşat de ei înşişi un text; deprinderi de caracterizare a unui personaj; deprinderi de a formula întrebări şi răspunsuri.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
La sfârşitul lecţiei elevii vor putea: să identifice titlul poveştii din care face parte fragmentul citit şi imaginea
corespunzătoare; să citească corect, fluent şi conştient textul lecturii; să formuleze cât mai multe întrebări legate de conţinutul textului şi răspunsurile
aferente pornind de la cuvintele CINE?; CE?; UNDE?; CÂND?; DE CE?; să caracterizeze un personaj pe cele 4 axe propuse; să scrie un anume tip de text pe o temă dată detaşându-se de ei înşişi.
EVALUAREA: - observarea sistematică a elevilor, analiza produselor activităţii: ciorchinele, răspunsul la întrebări, schema de analiză a personajului, produsele metodei R.A.F.T.
RESURSE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI:
Resurse materiale: textul-suport din manualul de limba română, clasa a IV-a, „Ţara poveştilor” după Fănuş Neagu; jetoane cu imagini din poveşti; fragmente din textele poveştilor; fişe de lucru.
Resurse umane: 25 elevi (frontal, grupe de câte 4-5). Resurse procedurale: activitatea dirijată de lectură, brainstorming, explozia stelară,
schema de analiză a personajului, R.A.F.T.; Resurse temporale: 50 minute
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
EVOCARE (10 min.): ciorchine: „Ţara poveştilor”:Elevii vor extrage dintr-o cutie nişte jetoane pe care sunt notate fragmente din poveşti
cunoscute de ei (anexa 1 a, b). Cel care extrage biletul trebuie să-l citească şi să recunoască titlul poveştii. El alege şi imaginea corespunzătoare poveştii şi le aşază într-un ciorchine (anexa 2 a, b, c).
REALIZAREA SENSULUI (20 min.): explozia stelară: Elevii grupaţi în echipe de 4-5 au de alcătuit o listă de întrebări (Cine?, Ce?, Unde?,
Când?, De ce?). Se procedează şi la răspunsul la aceste întrebări, chiar dacă numai selectiv (anexa 3).
schema de analiză a personajului:Personajul principal al textului este Bănică. Se va trece la caracterizarea acestui
personaj pe baza următoarele cerinţe (anexa 4): Ce face el? Ce gândeşte? Ce simte? Ce cred alţii despre el? Cum se schimbă el?
REFLECŢIE (20 min.): R.A.F.T.: Se realizează pe tablă un tabel cu 4 coloane: Rol – Auditoriu – Formă – Text:
- la rubrica Rol se completează personajele textului;- la rubrica Auditoriu se completează alte personaje imaginate de elevi
care ar putea apărea în text;- la rubrica Formă se trec formate posibile de comunicare (bilet,
scrisoare, SMS, articol, reclamaţie, ştire, articol etc.);- la rubrica Temă se formulează tema comunicării (care trebuie să fie
însoţită de un verb care să exprime clar scopul autorului). Elevii trebuie să se detaşeze de ei înşişi şi să se concentreze asupra audienţei, să-şi folosească imaginaţia şi să scrie cu convingere pe o anumită temă.
EXTENSIA: Se cere elevilor să-şi imagineze ca temă de casă un alt final al povestirii.
ANEXA 1 (a)
Şi, când se uită fata, ce să vadă? Ograda se umpluse şi pădurea fojgăia de-o mulţime de balauri şi de tot soiul de jivine mici şi mari! Însă, tare în credinţă şi cu nădejdea la Dumnezeu, fata nu se spărie; ci le ia pe câte una şi le îngrijeşte cât nu se poate mai bine”.
- Da, mămucă. Numai ceva de mâncare… - De mâncare? O ceapă, un usturoi, şi-o bucată de mămăligă rece din poliţă, sunt destul pentru o nevastă tânără ca tine.
- Lemnul acesta a nimerit tocmai la timp; tare aş vrea să fac din el un picior de lemn. Zis şi făcut. Apucă repede o secure ascuţită cu gând să-l cojească şi să-l cioplească. Dar când fu gata să-i desprindă prima aşchie rămase cu mâna încremenită-n aer: desluşi un glăscior subţire care striga: - Nu mă lovi prea tare!
- Omorâţi-mă, zise bietul boboc şi aplecându-şi capul pe faţa apei, îşi aştepta moartea. Dar ce văzu în oglinda apei! Îşi văzu, acolo sub el, însuşi chipul lui; nu mai era însă o pasăre slută, cu pene cenuşii, închise, o pasăre urâtă, de care fugeau toţi, era şi el acum lebădă! Da, era lebădă.
- Ce fel de răspuns este acesta? Să pleci din casa mea! Fata nu a fost lăsată să dea nicio explicaţie şi a fost alungată. Surorile şi-au bătut joc de prostia ei şi s-au bucurat că pleacă, fiindcă tot nu o prea aveau la inimă. Mezina s-a îmbrăcat în nişte haine simple şi a plecat mâhnită, cu lacrimi în ochi.
Avea o oglindă fermecată şi ori de câte ori se privea într-însa, nu uita să întrebe: - Oglindă, oglinjoară, cine e cea mai frumoasă din ţară?
Câteva zile mai târziu, fiul regelui dădu de ştire că va lua de soţie pe aceea căreia i se va potrivi pantofiorul pe care îl găsise.
- Bună masă, cumătră! Tiiii!!! Da’ ce mai de peşte ai! Dă-mi şi mie că ta….reee mi-i poftă ! - Ia mai pune-ţi pofta-n cui, cumătre, că doar nu pentru gustul altuia m-am muncit eu. Dacă ţi-i aşa de poftă, du-te şi-ţi moaie coada-n baltă, ca mine, şi-i avea peşte să mănânci.
Era o dată un prinţ şi prinţul acela voia să se însoare cu o prinţesă, dar cu o prinţesă adevărată. Şi a cutreierat toată lumea ca să găsească una pe placul lui şi tot nu a găsit. Prinţese erau destule, dar el nu putea să ştie dacă erau cu adevărat prinţese, fiindcă tuturora le lipsea câte ceva.
ANEXA 1 (b)
- Măi, babă, mănânci ca în târgul lui Cremene. Ia dă-mi şi mie nişte ouă, ca să-mi prind pofta măcar. - Da’ cum nu! zise baba care era foarte zgârcită. Dacă ai poftă de ouă, bate şi tu cocoşul tău, să facă ouă, şi-i mânca.
Ursitoarea cea rea se apropie şi ea de leagănul fetiţei şi cu glas tunător spuse: - Înainte de a împlini 16 ani, copila se va înţepa la deget cu un fus şi va muri.
A doua seară, în timp ce cei doi fraţi se aflau la masă, au auzit un zgomot afară. S-au uitat pe fereastra căsuţei de lemn şi s-au îngrozit când au văzut pe lupul cel mare şi flămând. Lupul a început să-i roage să deschidă uşa, dar la refuzul purceluşilor a tras puternic aer în piept şi a suflat peste căsuţă.
Fetiţa mergea cu picioarele ei goale, roşii-vinete de frig; şi-n şorţul ei vechi ţinea strâns un vraf de cutii cu chibrituri şi mai avea şi-n mână o cutie. Fusese o zi grea pentru dânsa şi nimeni nu-i cumpărase în ziua aceea nimic, şi n-avea prin urmare nici un ban; şi-i era foame şi frig tare.
- Vai, bunicuţo, dar de ce ai urechi atât de mari? - Ca să te pot auzi mai bine. - Vai, bunicuţo, dar de ce ai ochii atât de mari? - Ca să te pot vedea mai bine. - Vai, bunicuţo, dar de ce ai mâini atât de mari? - Ca să te pot apuca mai bine.
- Pot să am nădejde în voi? - Să n-ai nicio grijă, mămucă, apucară cu gura înainte cei mai mari. Noi suntem o dată băieţi, şi ce-am vorbit o dată, vorbit rămâne. - Dacă-i aşa, apoi veniţi să vă sărute mama! D-zeu să vă apere ce cele rele, şi mai rămâneţi cu bine! - Mergi sănătoasă mămucă, zise cel mic, cu lacrimi în ochi, şi D-zeu să-ţi ajute ca să te întoarne cu bine şi să ne aduci mâncare.
Patrocle o înţelese întotdeauna. După ce-i curăţa mâna se întoarse pe labele dinapoi, se înălţă, se sprijini uşor de pieptul fetiţei şi o mângâie, ştergându-i de pe obraz urm lacrimilor sărate.
Şi din două vorbe, fiul craiului îl tocmeşte şi după aceea pornesc împreună să iasă la drum, pe unde arată Spânul. Şi mergând ei o bucată bună, Spânul se preface că-i e sete şi cere plosca cu apă de la stăpânu-său.
Nici n-apucaseră bine să răsară zorile, că şi veni femeia şi-i trase pe copii din aşternut. Apoi le întinse câte o bucăţică de pâine, care era mult mai mică decât de cealaltă dată. În timp ce mergeau ei pe poteca ce ducea spre pădure, băiatul începu a face firimituri în buzunar şi din loc în loc se oprea să le presare pe jos.
