UNIVERSITATEA DE ŞTIINTE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” IASIFACULTATEA DE AGRICULTURASPECIALIZAREA : INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA

Proiect Didactica

specialitatii

Student: Popa Oana-Mihaela Anul III, grupa 451

Lectie diriginţie

A. Repere generale

Data : 7.03.2013

Clasa: a XI-a B

Unitatea scolara :

Profesor diriginte :Popa Oana-Mihaela

Tema :De ce simtim nevoia de a comunica ?

Scopul :Formarea deprinderii de a comunica si de a te face inteles

Durata: 50 minute

B. Obiective operaţionale (Ob.Op)

La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:

O1: Sa defineasca conceptul de “Somaj” , determinand tipurile de populatie

apta de munca, folosind manualul, consemnandu-le in fisa de lucru, timp de 1

minute.

O2:Sa calculeze rata somajului cu ajutorul formulei, determinand numarul

persoanelor din judet care au somaj, folosind informatiile primite, consemnad

in fisa de lucru timp de 1 minut.

O3: Sa clasifice tipurile de somaj, determinand principalele caracteristici ale

fiecarui tip, folosind informatiile primite si planul tablei, consemnandu-le in

fisa de lucru, timp de 2 minute.

O4: Sa enumere efectele somajului atat din punct de vedere individual cat si la

nivel social, folosind informatiile primite, consemnandu-le in fisa de lucru ,

timp de 2 minute.

2

O5: Sa elaboreze solutii ce ar putea duce la scaderea somajului, folosind

informatiile proprii sau primite, pe grupe, consemnandu-le in fisa de lucru,timp

de 2 minute.

C. Analiza resurselor didactice

1. Material didactic (Md)

Fisa de documentare (ff) x 28buc

2. Mijloace tehnice (Mt)

Fisa de lucru (ff) x 28buc Fisa de observatie

3. Forma de organizare a clasei (F.O.C)

Activitate frontala (a.f) Activitate individuala (a.i)

4. Metode de invatamant (Mi)

Expunerea (exp.) Conversatia (cv.) Explicatia (expl.) Expunerea interactiva (e.i) Observatia (obs) Brainstorming

3

D. Desfăşurarea lecţiei pe secvenţe de instruire

Ob

Op T DESFĂŞURAREA LECŢIEI

MIJLOACE FOC

Md Mt Mi

-

2’ 1. Organizarea clasei in vederea desfasurarii activitatii:

- Contactul cu clasa;

-Discutarea problemelor curente ale clasei;

-Verificarea ţinutei clasei şi a elevilor pentru lecţie;

-Nu este necesara o organizare speciala a clasei;

-Elevii vor avea pe banci caiete de dirigintie si materiale pregatite pentru lectia de dirigintie.

cv af

- 5’ 2.Motivarea elevilor

Activitatea de astazi este o continuitate a celei de ora de dirigintie trecuta.Am vazut saptamana

trecuta cat de importanta este intelegerea in familie si comunicarea intre membrii acesteia.

Din perspectiva psihosociala, actul comunicarii semnifica mult mai mult decat simpla

transmitere de informatie: este vorba de racordarea a doua universuri existentiale si spirituale, in

care actul interpersonal capata dimensiuni sociale si culturale care il transced. Prin intermediul

limbajului interior trairile psihologice cele mai subtile capata consistenta, forma si valoare;

ulterior, trairile astfel obiectivate prin limbaj pot da continut unor relatii interpersonale si

sociale, continut fara de care orice forma de comunicare umana este de neconceput.

cv

expl

af

ai

2’ 3.Anuntarea temei si a obiectului activitatii

Tema propusa pentru astazi, ca urmare a discutiilor din ora anterioara de dirigintie exp af

Ob

Op T DESFĂŞURAREA LECŢIEI

MIJLOACE FOC

Md Mt Mi

- este „DE CE SIMTIM NEVOIA DE A COMUNICA?”

Nevoia unei comunicari efective si eficiente nu are un caracter de noutate, aceasta fiind

recunoscuta inca de secole. Necunoasterea principiilor fundamentale ale comunicarii, ignorarea

rolului si sensului acesteia vor conduce la deteriorarea sistemului valorilor morale la nivel

macrosocial.

expl

O1.

O2.

31’ 4.Desfasurarea activitatii

Dirigintele va vorbi despre:

a)Etimologia cuvantului „comunicare”

b)Nevoile relationale fundamentale

c) Obiectivele procesului de comunicare

d) Mijloace pentru imbunatatirea capacitatii de a influenta receptorul

Lectia de astazi este o “treapta” spre lume invatarii si adaptarii in societate aceasta “noua” unde

nimic nu se mai face fara calculator,dar si fara o conversatie eficienta.

a)Etimologia cuvantului “comunicare”

-pentru intelegerea mai bine a termenului

Inca din antichitate comunicarea a fost perceputa ca un element functional de fond, indispensabil in desfasurarea oricarei activitati sau a formarii relatilor sociale. Insasi etimologia termenului sugereaza acest lucru; cuvantul „comunicare” provine din limba

fo

fo

fl

fl

fl

cv

exp

expl

cv

exp

expl

cv

exp

af

ai

af

ai

af

ai

5

Ob

Op T DESFĂŞURAREA LECŢIEI

MIJLOACE FOC

Md Mt Mi

O3.

latina; communis inseamna „a pune de acord”, „a fi in relatie” sau „a fi in legatura cu”, desi termenul circula in vocabularul anticilor cu sensul de „ a transmite si celorlalti”,” a impartasi ceva celorlalti”.

b)Nevoile relationale fundamentale

Profesorul va adresa intrebari despre nevoile comunicarii in viata de zi cu zi, iar acestia vor

determina pe grupe nevoia unei comunicari efective si eficiente.

Se vor enumera nevoile relationale fundamentale ((in acelasi timp ele reprezinta si obiectivele oricarui

proces de comunicare):

1. nevoia de a spune;

2. nevoia de a fi inteles;

3. nevoia de a fi recunoscut;

4. nevoia de a fi valorizat;

5. nevoia de a influenta;

6. nevoia de intimitate;

c)Obiectivele procesului de comunicare

Prin ce se individualizeaza „nevoia de a spune” fata de alte nevoi ale comunicarii?

Elevul: Nevoia de a spune- este nevoia de a transmite informatii celor din jurul nostru. Permanent

simtim nevoia sa spunem ceva, sa aratam, sa explicam, etc. Daca simtim nevoia sa spunem ceva

semnificativ pentru noi si nu o facem, transmiterea informatiei se va realiza involuntar, inconstient,

intr-un mod mascat (Ex: prin stari de tensiune, anxietate, agresivitate, sau chiar somatizari in cazul

unui mesaj negativ refulat).

fl

fl

expl

cv

exp

expl

exp

Expl

af

ai

af

ai

6

Ob

Op T DESFĂŞURAREA LECŢIEI

MIJLOACE FOC

Md Mt Mi

O4.

Dar cum si ce spunem?Prin ce se realizeaza comunicarea?

Elevul:

Comunicarea se realizeaza:

• prin cuvinte. Mesajul verbal trebuie sa fie: clar, simplu, usor de urmarit, sa utilizeze un vocabular

adecvat persoanei cu care vorbim.

• prin tonul vocii (variatii ale inaltimii sunetelor, taria lor, rapiditatea vorbirii, calitatea vocii)

• expresia privirii si a fetei (un zambet, o incruntare, contactul vizual direct sau evitarea acestuia,

durata contactului vizual etc)

• expresia intregului corp - gesturi (miscari ale mainilor care sustin mesajul), pozitia corpului,

orientarea acestuia fata de interlocutor, proximitatea, contactul corporal;

Concluzie : Deci mintea si corpul reprezinta un sistem complex prin care comunicam - ele

trebuie sa se sustina una pe alta.

Exemplu:

Din totalul sentimentelor transmise de o persoana:

• 7 % se transmit prin intermediul cuvintelor

• 38 % se transmit prin tonul vocii

• 55 % prin expresia fetei si postura.

2. Nevoia de a fi ascultat, auzit, inteles

flcv

exp

expl

af

ai

7

Ob

Op T DESFĂŞURAREA LECŢIEI

MIJLOACE FOC

Md Mt Mi

O5.

Intr-o relatie suntem intotdeauna 3: eu, tu si relatia dintre noi. In momentul in care spun ceva,

important este ca mesajul sa ajunga la celalalt in acelasi fel in care l-am transmis, adica sa fiu receptat

si inteles.

De retinut:

Teste efectuate cu privire la ascultare au demonstrat ca o persoana obisnuita isi poate aminti numai 50

% din ceea ce a ascultat (daca este chestionata imediat) si numai 25% dupa 2 luni.

3. Nevoia de a fi recunoscut

Ce credeti voi (elevii) ca inseamna nevoia de a fi cunoscut intr-o conversatie?

-elevii isi vor exprima opiniile, apoi se prezinta cazul concret (cel de mai jos);

In orice schimb informational intre doua sau mai multe persoane, deci in orice proces de comunicare

inter-personala apare nevoia de a fi recunoscut: nevoia ca celalalt sa constientizeze prezenta mea,

valoarea informatiei pe care o transmit, etc. Nevoia de a fi recunoscut functioneaza in stransa legatura

cu urmatoarea nevoie, aceea de a fi apreciat.

4. Nevoia de a fi apreciat

Dirigintele da drept exemplu un angajat care este foarte bun in ceea ce face dar nu primeste

aprecierea la care el se asteapta din partea superiorului sau.

Exemplu: Un angajat duce la bun sfarsit un proiect foarte important pentru firma. Obtine o prima,

care nici macar nu este oferita direct de sef, ci ii este oferita odata cu salariul de la contabilitate. El nu

8

Ob

Op T DESFĂŞURAREA LECŢIEI

MIJLOACE FOC

Md Mt Mi

va simti aprecierea pentru ceea ce a facut. Uneori un simplu "Bravo", spus cu sinceritate, face mai

mult decat orice prima.

Macar din cand in cand (la anumite intervale de timp), conducatorul organizatiei trebuie sa ofere

aprecierile sale directe angajatilor, pentru a oferi feed-back-ul necesar alimentarii imaginii de sine

(sunt important pentru sef, pentru organizatia in care lucrez", "conducerea isi da seama de valoarea

mea si de importanta mea pentru firma" etc).

Dupa exemplul primit, dirigintele intreaba daca unele personae din clasa ar putea sa dea exemplu

cazuri similare intalnite de ei, sau traite de ei insusi.

5. Nevoia de a influenta

Nevoia de a influenta reprezinta nevoia de a provoca o reactie, o schimbare de opinii, credinte,

comportamente, atitudini.

d)Mijloace pentru imbunatatirea capacitatii de a influenta:

a. Clarifica-ti obiectivele

b. Structureaza-ti gandirea

c. Pregateste-te sa influentezi

d. Asigura-ti timpul necesar pentru conversatie

e. Argumenteaza. Prezinta-ti cu claritate obiectivele conversatiei, argumenteaza-ti ideile.

9

Ob

Op T DESFĂŞURAREA LECŢIEI

MIJLOACE FOC

Md Mt Mi

f. Recapituleaza. Din cand in cand, in timpul conversatiei, recapituleaza concluziile intermediare la

care ai ajuns. Asta te va ajuta sa stii permanent unde te aflii (comparand cu harta mentala realizata) si

cat mai ai de parcurs pana la atingerea obiectivului final.

g. Foloseste mijloace vizuale. Folosirea mijloacelor vizuale asigura reamintirea de catre interlocutor a

unei cantitati mai mari de informatie din intregul care a fost trimis.

6. Nevoia de intimitate

Dirigintele ii intreaba pe elevi daca stiu ce inseamna nevoia de intimidate.Si in ce caz se “aplica” sau

intre ce persoane.

Nevoia de intimitate - fiecare dintre noi avem "gradina noastra secreta" acea parte din noi pe care nu o

vom pune nimanui niciodata. De asemenea avem partea noastra de intimitate "in doi" - acea parte pe

care o putem impartasi numai cu partenerul si care nu va fi transmisa niciodata mai departe de relatia

de cuplu.

Dirigintele adreseaza o ultima intrebare elevilor despre tema discutata;

Care metode de comunicare sunt folosite de tinerii din ziua de astazi?

-Elevii isi vor spune parerile printre care se numera: messenger-ul,skype,facebook,twitter s.a

10

Ob

Op T DESFĂŞURAREA LECŢIEI

MIJLOACE FOC

Md Mt Mi

8’

2. Asigurarea feedback-ului

Se va asigura prin comentarea unor imagini din fisele de observatii.

-Comunicarea in afaceri

-Comunicarea online s.a.

fl

Cv

Obs

expl

ai

2’ 3. Evaluarea

Se vor face aprecieri individuale, de grup si la nivelul clasei asupra participarii la lectie,

dirigintele apreciindui pe elevii care au participat efectiv la lectie, chiar daca de obicei nu prea

fac asta, fiind mai timizi sau le este frica sa ia intiativa.

af

ai

11

ANEXE

1. Planul tablei

2. Fişe de observaţii

2.1.

2.2.

4.Fisa de documentare

Data:

Planul tablei

Definitie: Comunicarea reprezinta un proces esential de mentinere a legaturilor

interumane, care sta la baza organizarii sociale.

Elemente prin care se realizeaza comunicarea:

Cuvinte

Tonul vocii

Expresia privirii si a fetei

Expresia intregului corp-gesturi.

.

Nume grupului:...........................................

Fisa de lucru

Incercati sa dati o explicatie imaginilor de mai jos

Obiectivele procesului de

cunoastere

Necoia de a fi recunoscut

Nevoia de afi inteles

Nevoia de a fi valorizat

Nevoia de a influenta

Nevoia de intimitate

Nevoia de a spune

13

……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………....

Comunicarea in afaceri

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………...........

14

Fisa de observatie

Emailul ramane cea mai eficienta modalitate de comunicare online, in ciuda popularitatii retelelor sociale

In ciuda populartitatii uriase a retelelor sociale, precum Facebook sau Twitter, emailul, care dateaza din "preistoria" internetului, continua sa fie cea mai eficienta si folosita modalitate de comunicare pe internet.In ultima vreme au aparut multe voci - bloggeri, analisti, jurnalisti - care au sustinut ca emailul moare, deoarece retelele sociale incep sa il faca irelevant. Ultimele studii arata ca acest lucru este departe de a se intampla.

Potrivit unui raport prezentat de compania Pingdom, 40% dintre cei care acceseaza platforma Windows Live merg direct pe serviciul de email (Hotmail), la fel si 25% dintre utilizatorii Google ( direct pe Gmail) sau 20% din cei ai Yahoo! (Yahoo! Mail).

Chiar daca generatiile tinere se bazeaza pe retelele sociale sau aplicatiile de mesagerie instant pentru a comunica, pentru afaceri nimic nu poate inlocui emailul", se arata intr-o analiza realizata de Pingdom.

Blogul de companie a devenit cel mai cautat produs pe piata publicitatii online.

Fisa de documentare

COMUNICAREA VERBALĂ ŞI   NONVERBALĂ

După  apariţia  ciberneticii şi a teoriei informaţiei, comunicarea  s-a impus ca problemă majoră de cercetare, cu extindere în toate sferele cunoasterii stiinţifice. Comunicarea reprezintă o modalitate de legătură în spaţiu si timp între un anumit sistem si mediul extern. Potrivit acestei accepţiuni, comunicarea devine nu numai un atribut al omului, respectiv al sistemelor socio-umane, ci şi al sistemelor fizice şi biologice, la      nivelul cărora se realizează procese de reglare.

Noţiunea de comunicare  include doua aspecte distincte : cel de relaţie şi  cel de proces.

-Ca relaţie, comunicarea se defineste ca interacţiune informaţională între doi termeni :sursa sau emitentul, care generează şi transmite mesaje şi receptorul sau destinatarul, care captează şi prelucrează(decodifică) semnalele transmise de emitent, modificându-şi sub sub acţiunea lor starea iniţială.

-Ca proces , comunicarea se referă la ansamblul operaţiilor de codare-recodare-decodare şi la succesiunea mesajelor care se transmit între emitent şi destinatar.

Comunicarea poate fi analizată din multe puncte de vedere, cunoscând forme diverse. Dintre acestea, comunicarea umană, se diferenţiază, după natura  substanţial –calitativă a semnalelor şi alfabetelor utilizate pentru transmiterea mesajelor(codul folosit) şi canalul predilect de transmitere în :

-comunicare  verbală- prin cuvânt. Este specific umană, are formă orală sau scrisă, permite transmiterea unor conţinuturi extrem de complexe.

-comunicare  paraverbală-prin însuşiri vocale care însoţesc cuvântul ,cum ar fi :caracteristicile vocii, intensitatea ,ritmul, debitul vorbirii, intonaţia, etc.

-comunicarea  nonverbală-prin semne legate direct de postură, mişcare, gesturi, mimica, înfăţişare.

În cadrul formelor de comunicare, a fost evidenţiată valoarea comunicativă a tăcerii.Există tăceri-nedumeriri, tăceri-proteste, tăceri-aprobări, tăceri-laborioase(gândeşte intens), tăceri-provocatoare, tăceri-pedeapsă,etc.

Formele de comunicare se intercondiţionează şi se sprijină reciproc.Exprimarea verbală este facilitată de prezenţa gestualităţii şi mişcării, iar interzicerea acestora, din considerente întâmplătoare sau experimentale , poate produce perturbări ale comunicarii.

16

Să reţinem : vorbim cu ajutorul organelor vocale, dar comunicăm cu întregul nostru corp şi nu numai. Comunicative sunt şi îmbrăcămintea, relaţiile pe care le stabilim, spaţiul pe care îl ocupăm , distanţele la care ne plasăm faţă de interlocutor.

Concluzii :

-Comportamentele comunicative reale pot fi cu dominantă verbală, nonverbală sau mixte.

-Se apreciază că promptitudinea este apanajul comunicării nonverbale, pe această cale, informaţiile sunt de patru ori şi jumătate mai rapid decodificate decât pe cale verbală.

-Conţinuturile afectiv-atitudinale , indispensabile dimensiunii relaţionale a oricărei comunicări, se transmit, în proporţii hotărâtoare, prin comunicare nonverbală.

-În comunicarea conţinuturilor explicite comunicarea nonverbală are un rol explicativ sau ilustrativ, dar are o importanţă redusă.

-In comunicarea unor conţinuturi implicite, rolul formelor nonverbale este foarte important, multe dintre acestea neputând fi detectate altfel.

-Faţă de implicarea voluntară şi conştientă a partenerilor comunicării în formele verbale, comunicarea nonverbală scapă cel mai adesea conştientizării, gradul  de spontaneitate al acesteia fiind ridicat.

-In orice comunicare predominant verbală, componenta paraverbală şi cea nonverbală completează comunicarea, formând un întreg bine structurat, complex şi convergent.

Avantaje ale comunicării verbale:

-se poate realiza în diferite moduri: -în limbaj oral(monolog, dialog,..),

                                                         -în limbaj scris

                                               -în limbajul intern.

-permite transmiterea unui conţinut complex, sistemul de informaţii transmis şi receptat poate fi logic structurat, sistematizat, exprimat într-un limbaj elevat, etc.

-pune în evidenţă capacitatea de gândire şi creativitatea umană

-limbajul intern, vorbirea cu sine şi pentru sine, prezintă un maximum de economicitate, uzând de prescurtări, condensări, substituind cuvintele cu imagini, viteza de lucru fiind de sute de ori mai mare decât a vorbirii.

-pe măsura constituirii sale , limbajul intern îndeplineşte funcţii de anticipare, proiectare, coordonare a limbajului oral şi scris.

-se intercondiţionează cu funcţia cognitivă şi cea  reglatorie  a limbajului.

Dezavantaje ale comunicării  verbale:

17

-este lipsită de expresivitate, dacă nu apelează la mijloace paraverbale şi nonverbale.

-transmite mai greu o anumită stare afectivă( supărare. bucurie, etc), cuvintele nu sunt întotdeauna suficiente.

-viteza de transmitere si mai ales de receptare a mesajului este mai mică, uneori se poate mai uşor şi mai rapid exprima printr-un simplu gest.

Avantaje ale comunicării nonverbale:

-cel mai important avantaj se referă la expresivitate.De exemplu, intonaţia si înalţimea vocii poate sa sugereze mesaje diferite ale aceluiaşi cuvânt .G.Bernard Shaw spunea că există 1000 de feluri de a spune da  şi 100 de feluri de a spune nu.

-mijloacele extralingvistice de expresivitate-gesturile, mimica, postura- însoţesc formele comunicării verbale, antrenând întraga personalitate.

-facilitează comunicarea, o completează cu o componentă afectivă , persuasivă sau ludică.

-dispune de spontaneitate şi mare viteză de comunicare.

-nu se poate imagina nici un fel de comunicare eficientă în absenţa unor componente extraverbale.

Dezavantaje ale comunicării nonverbale:

-nu poate fi utilizată în procesele de comunicare a unor conţinuturi complexe fără să fie utilizată şi comunicarea verbală.

-în condiţiile excesului de gesticulaţie, mesajul poate fi alterat, reacţia fiind de respingere sau negare a conţinutului transmis.

Concluzie: Toate formele de comunicare sunt importante şi se condiţionează reciproc. Pentru o comunicare eficientă şi completă sunt necesare atât mijloace de comunicare verbale cât şi nonverbale.

Comunicarea paraverbala                                                                    

Forma comunicarii verbale este constituita de elementele paraverbale: volum, ton, ritm, accent, pauze si dictie. Cu ajutorul acestora transmitem mesaje subliminale, ce influenteaza interlocutorul la nivel inconstient: in favoarea sau contra noastra! Pentru a profita de latura pozitiva, trebuie sa cunoastem ce presupun fiecare dintre ele.

Prin volumul vocii dominam sau ne lasam dominati. O persoana cu voce volubila induce ideea de putere si vitalitate, pe cand una cu voce slaba da impresia de pasivitate si lipsa de incredere in fortele proprii. Pentru a fi ascultati trebuie sa uzam de puterea vocii, fara insa a exagera, deoarece volumul foarte mare indica o devalorizare a interlocutorului.

Nuantele de tonalitate reprezinta inaltimea de care uzam pentru a pronunta cuvintele. Tonul inalt, strident tradeaza nemultumire si nervozitate si poate fi lesne interpretat ca o “invitatie” la

18

conflict.  Utilizand un “ton de copil” (ades intalnit la femei), alintat, vei sugera nesiguranta, lipsa de experienta, iar interlocutorul te va percepe ca pe o persoana fara autoritate.Nuanta ce te va avantaja in orice moment este tonul autoritar – fara a fi agresiv, vorbeste cu voce moderata, rar si apasat – in acest mod vei fi perceput ca o persoana calma, sigura pe sine, echilibrata si competenta. Creierul uman raspunde instantaneu prin supunere fata de tonul autoritar, deoarece ii aminteste de tonul parintesc.

 Viteza in vorbire este data de ritm, care poate fi lent sau rapid, calm sau precipitat, insa ideal ar fi sa pastrezi o linie de mijloc. Un ritm prea lent indica o persoana plictisita si fara vlaga – este imposibil sa transmiti un mesaj important vorbind in acest mod- pe cand un vorbitor cu ritm prea rapid va transmite starea de urgenta. Ritmul mecanic, ca un metronom indica o persoana disciplinata, cu vointa de fier, dar care isi controleaza starile afective in mod exagerat.Daca vrei sa dovedesti ca esti o persoana echilibrata, vorbeste pe un ritm moderat, cu usoare fluctuatii- acest lucru te va ajuta si in cadrul discursurilor: pentru a fi ascultat trebuie sa variezi putin ritmul, altfel intervine o stare de platou ce poate plictisi usor pe cei care te asculta.Accentul are un rol important in vorbire, de multe ori decisiv- putem accentua silabe, cuvinte sau chiar fraze. Pentru a evidentia anumite idei dintr-un discurs, accentueaza-le, rostindu-le mai rar si apasat, in timp ce treci rapid peste ceea ce ti se pare nesemnificativ sau care te dezavantajeaza.Arta de a pronunta corect, dictia, putem afirma ca este elementul paraverbalului cel mai cunoscut, dar nu neaparat si pus in practica. Pronuntand cuvintele clar vei fi perceput ca o persoana competenta si sigura pe sine.Elementele paraverbalului constituie adevarate instrumente prin care poti influenta atitudinea interlocutorilor in favoarea ta. Uzand de o voce volubila, un ton autoritar cu ritm moderat caracterizat de usoare variatii, accentuand aspectele care te avantajeaza si pronuntand clar si cursiv vei dirija situata in directia dorita, fara eforturi suplimentare.

19

Comunicarea in cadrul grupului

Comunicare reprezinta înstiintare, stire, veste, raport, relatie, legatura. Cam acestea ar fi sinonimele care ne sunt oferite de catre dictionarul explivativ pentru comunicare. Desi pare simplu întelesul comunicarii este mult mai complex si plin de substrat. Comunicarea are o multime de întelesuri, o multime de scopuri si cam tot atîtea metode de exprimare si manifestare. Nu exista o definitie concreta a comunicarii însa se poate spune cel putin ca, comunicarea înseamna transmiterea intentionata a datelor, a informatiei.

Ce se întelege prin comunicare:

provocare constanta pentru psihologia sociala; activitate;

satisfacerea nevoile personale;

legatura între oameni, etc.

Prin comunicare se exprima ceea ce se petrece, s-a întîmplat ori se doreste sa aiba loc la nivelul grupului si/sau al fiecaruia. Ca urmare, realitatea exprimata sau de exprimat se prezinta ca fapte, sentimente si relatii între fapte si sentimente.

Faptele, înfatisate ca incontestabile, sînt alcatuite din ce se vede: inclusiv atitudini posturale, gesturi, culori, forme, figuri, dimensiuni; ce se aude: vorba, timbrul vocii, muzica, sunetele, zgomotul, ritmul, tacerea, intensitatea interventiei; ce se spune: cuvîntul (ca sens),

20

continuturile; ce se face: actiuni, munca (organizarea ei), obiectele produse, cercetarea, exercitiile practice, rezultatele obtinute.

Sentimentele prezente la grup, subgrup sau individ sînt recunoscute si prelucrate, constient sau inconstient, de fiecare. în fapt, ele sînt afectivitatea pe care o genereaza si/sau o manifesta fiecare grup în modelele sale de tensiune, de satisfactie, de putere, de euforie. Individual, fiecare le resimte la fel si totodata diferit: pozitiv/negativ, atractie/respingere, bucurie/durere, satisfactie/frustrare, forta/slabiciune, indiferenta/entuziasm. Relatia fapte-sentimente se prezinta la nivelul intentiei, senzatiilor, impresiilor, întelegerii faptelor, contextelor, oamenilor. Fiecare persoana are tendinta sa deformeze, sa interpreteze, sa înfrumuseteze ori sa umbreasca ceea ce vede, aude, simte. în gradul si nivelul de deformare intervin caracterul si experientele anterioare (backgroimd-u\). Ca realitate, relatia ia forma de ceea ce s-a perceput: o agresivitate, o maniera atractiva de prezentare desi, uneori, aceeasi situatie poate fi perceputa exact invers de altcineva; ceea ce s-a înteles, deoarece si întelegerea poate sa difere. De retinut ca aici mai intervine si rolul ambiguitatii cuvintelor. Contextele însele, la rîndul lor, au semnificatii diferite pentru fiecare. A se vedea experienta jurnalistului, care scri exact invers decît un alt coleg, de alta publicatie, desi ambii vorbesc despre acelasi eveniment, din acelasi loc si despre acelasi moment al derularii lui; ceea ce s-a exprimat, diferentele fiind date de claritate, trunchieri, aluzii care, uneori, sînt folosite pentru a lasa întelesul în seama celui care receptioneaza mesajul; ceea ce am vrut sa se exprime. Este interventia deschisa a receptorului care, pentru ca a vrut, a asteptat sa auda, sa vada, sa se spuna si a privit astfel îneît toate se vorune pe seama persoanelor, locuitorilor, momentelor de care avea nevoie. Ne face placere sa conferim o anumita semnificatie celor percepute si sa credem ca sensul acesta (al nostru) l-am dobîndit atunci de la ...

Orice analiza evidentiaza ca întelegerea realitatii genereaza o perspectiva complementara, impunîndu-se atentiei realitatea constienta si exprimata; realitatea constienta si neexprimata; realitatea inconstienta.

Daca în realitatea constienta si exprimata rolul formatorului se reduce la a o face remarcata celorlalti, sugerînd eventual noi tehnici de reformulare si prezentare, pentru realitatea neexprimata subiectul trebuie ajutat sa scoata din adîncuri imaginile pe care le pastreaza. Cauzele care l-au dus la neactivarea lor pot fi multiple de la interventii brutale pîna la insatisfactii adîncite de educator, la nereusita în comunicare si la nestimularea curajului de manifestare. De aceea, caile de interventie devin anevoiase daca nu se cunosc antecedentele procesului. Formatorul poate valorifica ambivalentele favorabile ori poate sa le creeze, pentru ca fiecare sa exprime faptele de care are stiinta sau ia cunostinta.

21