Principalele surse de radiaţii nocive pentru sanatatea umana

7/22/2019 Principalele surse de radiaii nocive pentru sanatatea umana

1/61

Impactul negativ al radiaiilor asuprasntaii umane

Lumea actual i cu att mai mult cea viitoare este greu de imaginat fr calculatoare,

televizoare i alte aparate electronice. Revoluia industrial a dat ansa omenirii s-isporeasc n mod substanial posibilitile fizice i intelectuale cu ajutorul mainilor.

Cu ajutorul computerelor s-a deschis pentru omenire un cmp larg de aciune, a fost acceleratprogresul economic general.

Conform datelor analitilor de la "Gartner Dataquest" pentru sfritul lunii aprilie 2002 nlume au fost fabricate 1 miliard de calculatoare (!).

n anul 2008 n lume vor fi 2 miliarde de calculatoare si peste 6 miliarde de telefoane mobile(!) Crete rapid i consumul de energie.

Omul, involuntar, se afl permanent sub aciunea periculoas pentru sntatea sa a radiaiilorcmpurilor negative artificiale, create de sistemele electronice i de sistemele de alimentare cuenergie. Iar intensitatea acestui fond electromagnetic negativ din sfera vieii crete rapid.

Radiaia electromagnetic artificial a tuturor aparatelor electronice de pe planet depetenivelul cmpului geomagnetic total al pmntului de 1 milion de ori !.

Una dintre problemele stringente de igien din ultimul timp o reprezint nlturarea tuturorurmrilor nocive posibile pentru sntatea omului, provocate ca urmare a implementrii pescar larg a aparaturii electronice amintite mai sus.

O parte nsemnat a bolilor "de computer" aprute este determinat de faptul c aciunilenocive ale unui asemenea mijloc popular i, la prima vedere, inofensiv precum estecalculatorul sunt nc pe departe necunoscute pentru muli.

STUDIU PRIVIND EXPUNEREA LARADIAII ELECTROMAGNETICE

(NEIONIZANTE) I RISCUL PENTRUSNTATEInstitutul de Sntate Public Bucureti

OBIECTIVE

Evaluarea expunerii la radiaii electromagnetice neionizante de radiofrecven i microunde apersonalului dintr-o unitate militar dotat cu aparatur de teleradiocomunicaii i apersonalului dintr-un laborator de cercetri aflat n apropierea locului de amplasare a unoraparate de teleradiocomunicaii care aparin unei uniti militare.


2/61

METODOLOGIE

Msurtorile pentru determinarea densitii de putere a cmpului electromagnetic s-auefectuat cu dou tipuri de aparate:Narda Model 8718, aflat n dotarea Institutului deCercetri al Armatei, i un analizor de spectru Tektronix 2710 cu anexe, care aparineInspectoratului General al Radiocomunicaiilor.

Rezultatele msurtorilor au fost interpretate conform Normelor Generale de ProteciaMuncii, valabile n prezent.

S-au folosit chestionare pentru evaluarea posibilelor simptome datorit expunerii la cmpurielectromagnetice, pentru culegerea datelor privind stilul de via, antecedente personale iheredocolaterale patologice.

Personalul chestionat cuprinde 35 subieci grupati n lotul 1, iar personalul care lucreaz lalaboratorul de cercetari formeaz lotul 2. S-a realizat analiza morbiditii i a mortalitii din

fiele medicale.

REZULTATE

Pentru banda de frecven 10 - 400 MHz n ambele locuri s-a depit limita maxim deexpunere prevazut n Norme.

La lotul 1 s-au gsit: 11,43% cu afeciuni cardiovasculare, 5,71% cu dureri lombare, 2,86%dureri de cap cronice.

Simptomele acuzate sunt: 65,71% dureri de cap, 45,71% somnolen, 28,57% cdereaprului.

Lotul 2: 76,92% prezint diferite afectiuni: 34,62% au afeciuni endocrine, 15,38% auafeciuni cardiovasculare, 3,84% au afeciuni preneoplazice, 3,84% au afeciuni neoplazice,19,23% alte afeciuni.

Simptome acuzate: tulburri de somn 38,46%, somnolen 26,92%, nervozitate 23,08%.

Analiza morbiditii rezultat n urma consultrii fielor medicale a relevat n cadrul unitiiexistenta urmtoarele grupe de afeciuni: afeciuni ale sistemului nervos: 32,43%, afeciuni

cardiovasculare: 29,73%, afeciuni gastrointestinale i hepatice: 21,62%, afeciunidermatologice: 8,11%, diabet zaharat: 5,41%, TBC secundar 5,41%, tumor de colon: unsingur subiect, decedat.

Analiza mortalitii a relevat, ncepnd cu anul 1984, 46 cazuri de deces, raportate laaproximativ 300 persoane i anume: 41,30 % prin afeciuni cardiovasculare i restul de 58,69% prin cancer.

n cadrul laboratorului de cercetri, tot ncepnd cu anul 1984, raportat ns la un numr micde angajai (aproximativ 26 persoane) s-au gsit 11 cazuri de deces: 3 ( 27,27%) prinaccidente cardiovasculare majore i restul de 8 (72,72%) prin cancer.

n primavra anului 1999 un brbat, 55 ani, ieit la pensie n urm cu un an, a fostdiagnosticat cu cancer mamar.


3/61

Literatura de specialitate consider c dac, n conditii de expunere la radiatiielectromagnetice, un barbat este diagnosticat ca suspect de cancer mamar, atunci aceasta sedatoreaz expunerii la cmp.

CONCLUZII

Radiaiile electromagnetice neionizante sunt promotori ai procesului oncogen,afeciunile neoplazice aprnd dup un timp de expunere de civa ani.

Ce trebuie s stii despre telefonie mobila.Telefonul mobil este un aparat de emisie-recepie de dimensiuni reduse. n funcie destandardul telefonului, transmisia se realizeaz ntr-un diapazon de 453 1800 MHz.

Puterea de iradiere este o mrime variabil care depinde n mare msur de starea canalului de

comunicaie, telefonul mobil este staia de baz, adic cu ct este mai ridicat nivelulsemnalului staiei la locul de recepie, cu att este mai sczut nivelul iradierii telefonuluimobil.

Puterea maxim se situeaz n intervalul 0,125-1W. Telefoanele din standardul NMT-450 secaracterizeaz printr-o putere mai mare (puterea nominal este de circa 1W), una mai redus -standardul GSM-900 (0,25W) i cea mai redus telefoanele din standardul GSM-1800(0,125W).

n conformitate cu limitele existente temporar admisibile ale nivelului de iradiereelectromagnetic, densitatea fluxului (DF) asupra utilizatorilor telefoanelor mobile nu trebuie

s depeasc 100 microwai/cm2.

Este necesar s menionm c n natur mrimea densitii fluxului este foarte micconstituind doar 10-15mW/cm2.

n conformitate cu normele internaionale, puterea de iradiaie e telefoanelor mobile estemsurat n uniti SAR. SAR (Specific Absorption Rate Rata Specific de Absorbie) esteexprimat la o unitate din greutatea corpului sau esutului. n uniti internaionale, SAR seexprim n watt pe 1 kg (W/kg).

Nu confundai acest indicator cu puterea de emisie a telefonului mobil, care este de obicei

indicat n instruciuni. Pn nu demult limita superioar a mrimii SAR n Europa era de 2W/kg. Este general acceptat urmtoarea gradaie a telefoanelor mobile:

Capacitate de iradiere mic - SAR < 0.2 W/kg Capacitate de iradiere redus - SAR 0.2 - 0.5 W/kg Capacitate de iradiere medie - SAR 0.5 - 1.0 W/kg Capacitate de iradiere ridicat - SAR > 1.0 W/kg

Este foarte greu de schimbat mrimea SAR. Sunt necesare echipamente speciale i fantome,adic imitatori ai esuturilor organismului uman. La nivel mondial nc nu exist o

metodologie unitar de msurare a SAR, de aceea datele cu privire la acest indicator, msuratn cadrul diferitor centre, poate varia de cteva ori.


4/61

Cea mai aproape de adevr este msurarea densitii fluxului (DF) iradierii electromagnetice atelefonului mobil, calculul capacitii lui de iradiere ce decurge din puterea aparatului. Numaiconducndu-v dup aceti indicatori putei s evaluai gradul de siguran al mobilului Dvs.

n ce const pericolul telefoanelor mobile asupra sntii

umane?Aciunea oricrei iradieri electromagnetice se analizeaz prin prisma a 2 efecte: termic inon-termic sau informaional.

Efectul termic.

Nu este cazul s explicm sensul acestuia. Putei s-l observai dac vei pune o gin ncuptorul cu microunde, iar peste ceva timp vei scoate mncarea gata. Aproximativ acelaiefect l are i iradierea produs de telefonul mobil. Acest lucru este uor de observat prinvizualizarea computerizat a cmpului electromagnetic.

Trebuie s mai inei cont i de faptul c antena, cea mai important surs de iradiere atelefonului mobil, se afl la o distan de 3-5 centimetri de creier, asupra cruia de faptacioneaz cmpul electromagnetic. Bineneles c temperatura anumitor zone ale creieruluicrete. Dup o discuie mai lung putem observa acest efect prin creterea temperaturii i lanivelul urechii.

S-a calculat c la o valoare SAR de 4 W/kg pe o durat de 30 de minute, temperatura esutuluiunui individ adult sntos crete cu 1 grad Celsius. Aceasta are un efect nefast asupra tuturororganelor, care vor reaciona prin diverse disfuncionaliti.

Toate normele referitoare la iradierea prin microunde a telefonului mobil, care au fost i vor fipuse n discuie se bazeaz doar pe efectul termic.

Alt organ, care este supus aciunii telefonului mobil este cristalinul ochiului.

Datorit ndeplinirii de ctre acesta a unor funcii foarte importante, cea de asigurare atransparenei i cea de acomodare, el este slab alimentat cu snge i din aceast cauz este maisensibil la iradierea electromagnetic, acest lucru influennd acuitatea vederii.

Efectul informaional sau non-termal.

Telefoanele mobile de standard GSM realizeaz transferul de informaie prin impulsuri caresunt grupate n blocuri (vezi fig. de mai jos). Un bloc este constituit din 8 impulsuri.

Fiecare utilizator are la dispoziie doar unul din cele opt impulsuri. Restul celor apte aparinaltor abonai care n acelai moment pot s desfoare convorbiri telefonice pe frecvena dat.

Durata unui bloc-GSM constituie 4,616 milisecunde (ms) i prin urmare frecvenaimpulsurilor telefonului mobil este de 1/4,616 ms=216,6 Hz sau rotunjit 217 Hz.

Odat cu generarea fiecruia al optulea impuls are loc o degajare de energie proporional.

Dac puterea nominal a telefonului mobil conform instruciunilor este egal cu 2W, atunciputerea degajat la fiecare impuls va fi de 2/8=0,25W.


5/61

Blocurile impulsurilor dintre telefoanele mobile i staia de baz sunt grupate n multiblocuri,constituite din 26 de repetri. Prin urmare, a doua frecven care este emis de telefonul mobileste frecvena de 217/26= 8,35 HZ.

Mai mult ca att, unele tipuri de telefoane mobile care funcioneaz n regim de economisire aenergiei electrice (DTX) sunt capabile s genereze o a treia frecven, cea de 2 Hz.

Anume n aceast combinaie de radiaii de frecvene joase rezid nc un pericol al telefonieimobile.

Problema este c frecvenele aparatelor de telefonie mobil amintite mai sus coincid cufrecvenele activitii bioelectrice naturale, proprii creierului uman, care se nregistreaz peencefalogram (EEG).

Astfel, frecvena de 217 Hz coincide cu aa numitul ritm gamma al creierului, 8,35Hz curitmul alfa, iar 2 Hz cu ritmul delta.

Prin urmare, din afar (din apropierea nemijlocit) n creierul uman sunt transmise semnalecare sunt capabile s interacioneze cu activitatea bioelectric proprie a creierului (de exemplu

prin intermediul rezonanei) i prin aceasta s-i deregleze funciile.

Astfel de modificri se pot observa pe encefalogram i ele nu dispar o perioad ndelungatde timp dup terminarea convorbirii telefonice.

Este foarte important de menionat c anume undele alfa se afl n legtur direct cuactivitatea intelectual a individului i se consider c reflect scanarea imaginilor interioareale contiinei.

Gndirea abstract depinde de ritmul alfa, n timpul somnului predomin ritmul delta, iar nstarea de activitate a omului undele gamma. Este oare real impactul negativ al aciuniisurselor pulsatile de energie asupra organismului uman?

Medicii cunosc cazuri n care aciunea unei lumini pulsatile cu o frecven de 15 Hz asupraunei persoane care are o form ascuns de epilepsie conducea la apariia crizei epileptice.

Telefonul mobil mai puin de 2 minute pe zi.

Ce ai spune acum despre obinuina unora de a-i pune telefonul mobil la capul patului pe

post de detepttor. Telefonul mobil nu doarme noaptea, ci funcioneaz permanent, chiar in starea de standbuy se afl ntr-un regim pulsatil.

La cererea Norwegian Radiation Protection Board, Institutul naional de Protejarea a Vieii(Suedia), precum i a SINTEF Unimed (Norvegia) a fost fcut o cercetare asupra 11.000 deutilizatori de telefonie mobil care a demonstrat efectul nociv asupra sntii.

Studiul a artat c persoanele care foloseau celularul mai puin de 20 de minute pe zi acuzau ostare de disconfort i efecte secundare. Problemele de sntate cresc pe msur ce telefonuleste utilizat mai mult.

O jumtate din abonaii cercetai au declarat c n cazul folosirii telefoanelor mobile au simito nclzire neplcut n zona capului, n jurul urechii.


6/61

Tinerii sunt supui unui risc i mai mare. Cei care nu au nc 30 de ani sunt de 3-4 ori maiexpui efectelor secundare. Copiii sunt cei mai sensibili fa de radiaia de frecven nalt atelefonului mobil.

Trebuie s inem cont c n condiii de ecranare (automobilul, cldirile din beton armat)densitatea fluxului radiaiei electromagnetice ce acioneaz asupra omului se mrete de

cteva ori.

Simptomele de baz ale efectului negativ al telefonuluimobil asupra strii de sntate.

Dureri de cap; Probleme de memorie i concentrare; Stri permanente de oboseal; Depresii; Dureri i nepturi la nivelul ochilor, uscarea i lcrimarea; nrutirea progresiv a vederii; Labilitatea tensiunii arteriale i a pulsului (s-a demonstrat c dup o convorbire cu

telefonul mobil, tensiunea arterial poate s creasc cu 5-10 gradaii).

Cele mai periculoase consecine ale radiaiei microundelor telefoanelor mobile sunt tumorilede la nivelul creierului (de obicei pe partea care este expus n convorbirile telefonice).

Dezvoltarea tumorilor de la nivelul creierului cauzate de radiaiile electromagnetice are operioad latent de 3-10 ani. Riscul tumorilor neuroepiteliale crete de 2 ori. La persoanelecare au folosit telefonul mobil mai mult de 6 ani frecvena dezvoltrii tumorilor a crescut cu

50%.Despre potenialul pericol al telefoanelor mobile vorbete i tendina permanent de a reduceSAR. Dup cum am menionat mai sus, pn nu demult acest indicator nu trebuia sdepeasc 2 W/kg.

n urma studiilor cercettorilor suedezi realizate n standardul TCO-01 (aceste standarde suntindicate aproape pe toate monitoarele) mrimea SAR a fost sczut pn la 0,8 W/kg, iar acestlucru nseamn ceva! Nivelul maxim admisibil al acestui indicator este de 100 mcW/cm2.

Cum s ne protejm?

La cumprarea unui telefon mobil suntem ateni la mrimea SAR; Nu trebuie s folosim mobilul dac acest lucru nu este absolut necesar; Acas i la serviciu trebuie s folosim telefoane obinuite cu cablu; S nu vorbim continuu mai mult de 3-4 minute; Folosim mai des serviciile SMS; Copiii nu trebuie s foloseasc telefoanele mobile; Nu trebuie s vorbim la mobil n interiorul mainii. n automobil folosii telefonul

mobil cu anten extern pe care s o amplasai n centrul geometric al acoperiului; Cea mai eficient protecie la ora actuala reprezint generatorul torsionic de protectie

bioinformationala Torser. Acest dispozitiv a fost supus tuturor testrilor posibile aletehnologiilor comunicaionale mobile i prin urmare ofer protecie maxim impotrivaradiatiilor.


7/61

Referitor la problema protejrii omului deinfluen nociva a aparaturii electronice.

Dac prin civilizaie se subnelege progres pentru omenire, atunci acest fapt presupune

utilizarea raional a acelor avantaje pe care ni le ofer civilizaia.

Lumea actual i cu att mai mult cea viitoare este greu de imaginat fr calculatoare,televizoare i alte aparate electronice. Revoluia industrial a dat ansa omenirii s-isporeasc n mod substanial posibilitile fizice i intelectuale cu ajutorul mainilor. Cuajutorul computerelor s-a deschis pentru omenire un cmp larg de aciune, a fost accelerat

progresul economic general.

Conform datelor analitilor de la "Gartner Dataquest" pentru sfritul lunii aprilie 2002 nlume au fost fabricate 1 miliard de calculatoare (!). n anul 2008 n lume vor fi 2 miliarde decalculatoare si peste 6 miliarde de telefoane mobile (!) Crete rapid i consumul de energie.

Omul, involuntar, trebuie s se afle permanent sub aciunea periculoas pentru sntatea sa aradiaiilor cmpurilor negative artificiale, create de sistemele electronice i de sistemele dealimentare cu energie. Iar intensitatea acestui fond electromagnetic negativ din sfera vieiicrete rapid. Radiaia electromagnetic artificial a tuturor aparatelor electronice de pe planetdepete nivelul cmpului geomagnetic total al pmntului de 1 miliard de ori (!).

Problema igienii electromagnetice

Una dintre problemele stringente de igien din ultimul timp o reprezint nlturarea tuturor

urmrilor nocive posibile pentru sntatea omului, provocate ca urmare a implementrii pescar larg a aparaturii electronice amintite mai sus. O parte nsemnat a bolilor "decomputer" aprute este determinat de faptul c aciunile nocive ale unui asemenea mijloc

popular i, la prima vedere, inofensiv precum este calculatorul sunt nc pe departenecunoscute pentru muli.

Trebuie subliniat faptul c monitoarele moderne ale PC, televizoarele i alte aparateelectronice produc cmpuri magnetice i electrice alternative slabe care sunt de multe ori maislabe dect cmpul magnetic static al pmntului i dect cmpurile electrice ale acestuia. nlegtur cu aceasta a fost chiar greu de suspectat c acele cmpuri electrice i magneticealternative, generate de aparatele amintite mai sus, pot fi att de periculoase pentru sntate.

i numai n ultimul timp, datorit creterii numrului de date privind influena negativ aterminalelor video asupra sntii utilizatorilor, interesul cercetrilor n aceast direcie acrescut n mod substanial.

Este stabilit n mod cert c asupra utilizatorului PC acioneaz un ntreg complex de factori deintensitate a radiaiilor, ascunse pentru organele noastre de sim obinuite - acestea suntradiaiile ultraviolete i infraroii, etc., a cror aciune negativ se dezvolt n mod treptat,ascuns i pe msura acumulrii lor n organismul uman.

De aceea, mbolnvirile pot aprea numai dup cteva luni, uneori chiar ani de lucru cu PC,cnd deja este foarte greu de stabilit cauzele adevrate ale acestora.


8/61

Problema protejarii impotriva radiatiei electromagnetice

Pornind de la toate acestea, la ora actual se pune problema, ntr-un mod extrem de acut,privind necesitatea utilizrii mijloacelor de protecie a omului mpotriva radiaiilor negative.Scopul instalrii mijloacelor de protecie trebuie s minimalizeze aciunea radiaiilor amintiteasupra omului, pstrarea sntii acestuia, a duratei lungi de via i a capacitii de activitate

profesional.

Sarcina noastr este de a preveni utilizatorii de computere personale, televizoare, telefoanemobile, diferite aparate electronice i casnice c neglijarea mijloacelor i metodelor simple icunoscute de protecie mpotriva influenei negative a aparatelor amintite mai sus amenin cuurmri nefaste pentru sntate.

Organizatia Mondiala a Sanatatii avertizeaza

Organizaia Mondial a Sntii (OMS) consider utilizarea computerului personal un factor

de stres continuu. O grup de lucru a OMS a determinat, din rndul aspectelor de igienprivitoare la utilizarea terminalelor video i cu display, dereglrile strii de sntate ca urmarea utilizrii aparatelor ce prezint radiaie electromagnetic (REM) i componenta de torsiune aacesteia, dintre care cele mai serioase sunt urmtoarele:

bolile canceroase(probabilitatea de mbolnvire crete proporional cu duratainfluenei REM i a componentei de torsiune a acesteia asupra organismului uman;

inhibarea aparatului de reproducere (impoten, diminuarea libidoului, dereglareaciclului menstrual, ncetinirea maturizrii sexuale, micorarea capacitii de fecundareetc);

evoluia nefavorabil a sarcinii (la lucrul cu calculatorul personal de peste 20 h (!) pesptmn la femeile gravide crete de 2,7 ori posibilitatea de avort, iar natereacopiilor cu malformaii congenitale de 2,3 ori mai mult dect n grupele de control,

probabilitatea unei evoluii anormale a sarcinii crete de 1,3 dac durata de lucru subinfluena emitorilor de radiaii electromagnetice de torsiune este de peste 4 (!) ore pesptmn); ca urmare a acestui fapt OMS recomand att femeilor nsrcinate, ct ifemeilor care viseaz s devin mame s fie transferate n locuri de munc fr contactcu REM;

dereglarea sferei psihoemoionale (sindrom UF, sindrom de stres, agresivitate,irascibilitate etc.);

nrutirea vederii i mbolnvirile organelor vizuale;

dereglarea sistemului imunitar (stri imunodepresive); leucemia (cancerul sngelui) n rndul persoanelor care din motive profesionale se afl

n contact permanent cu REM, ce genereaz cmpuri de torsiune, de 4,3 (!) oridepete valorile controlate n rndul lucrtorilor cu alte specializri ( Universitatea"G. Hopkins", Baltimore, SUA ).

O mare ngrijorare o provoac creterea numrului de copii care sunt supui influeneinegative a radiaiilor electromagnetice. Organismul copiilor este cel mai puin protejat deaciunea radiaiilor electromagnetice.

Dereglarea activitii neuroreflexe superioare ca urmare a prezenei copilului mai mult de 50

(!) de minute pe zi n faa ecranului televizorului sau a computerului, reduce de l,4 (!) oricapacitatea acestuia de a memora informaii noi, ceea ce este n legtur direct cu influenaREM i a componentei de torsiune a acesteia asupra neurostructurilor creierului uman;


9/61

probabilitatea cancerului de creier este de 8,2 ori (!) mai mare dect n grupele de control. Caurmare a acestui fapt, se observ un grad ridicat de excitabilitate, agresivitate, diminuareagradului de nsuire a materialului studiat la coal.

Absorbirea de ctre creier a REM se produce neuniform i duce la diferite modificristructurale ale celulelor nervoase n zona de absorbie, iar din cauza aciunii componentei de

torsiune se creeaz o imagine clinic foarte variat (bolile Parkinson, Alzheimer etc.).

n Elveia este interzis prin lege lucrul de peste 4 ore pe zi (!) la PC pentru femeile care auvrsta maturitii sexuale.

n Germania lucrul cu calculatorul intr n lista celor mai nocive 10 activiti pentru sntateaomului.

n multe ri din Europa este interzis utilizarea sistemelor de comunicaii radio-mobile nspitale i instituii pentru copii.

Problema securitii n timpul lucrului cu REM este att de serioas, nct aceasta i gsetereflectarea la diferite simpozioane i congrese internaionale i n activitatea OMS. Ch. Laval,

profesor, laureat al premiului Nobel, vicepreedinte al Institutului de Cercetri Umane (Paris,Frana), la conferina UNESCO din 04.10.1998 a spus: " din punctul de vedere al

procesului de evoluie, creterea colosal a intensitii cmpului electromagnetic ce nconjoaromul la ora actual poate fi considerat ca un salt momentan, cu urmrii biologicenecunoscute, deocamdat, pentru omenire "

Datorit cercetrilor efectuate de oamenii de tiin devine posibil reducerea substanial ainfluenei negative a componentei de torsiune asupra organismului uman.

Dei aplicarea msurilor speciale de protecie a omului mpotriva radiaiilor negative aleterminalelor video, cum ar fi diferite mijloace de protecie posibile: perfecionareaconstruciilor monitoarelor (televizoarelor) ecrane plate, ecranarea corpurilor displayurilor

prin procedeul pulverizrii interne a acestora cu sistemul de compensare a cmpului magnetic(marcarea "Low Radiation"), folosirea filtrelor de protecie moderne (din clasa "Total shield")

permit, n mare msur, nlturarea aproape complet (cu 98%) a radiaiei ultraviolete iradiaiei moi, a cmpurilor electrostatice i electromagnetice.

Totui, in nici un caz nu se poate afirma c cele mai moderne computere i aa numitele"biotelevizoare" i "biomonitoare" reprezint nite sisteme sigure din punct de vedere biologic

pentru om.

Mai mult, dup cum au demonstrat cercetrile oamenilor de tiin, sunt nocive nu numaicomputerele fixe, dar i cele mai moderne computere portabile cu ecrane cu cristale lichide.Rezultatele cercetrilor asupra a cinci tipuri de asemenea maini n dou centre de ncercareau demonstrat c normele REM depesc cu mult normativele ecologice.

.

S-a descoperit c la brbaii care utilizeaz calculatoare portabile au loc modificri clare nconinutul i raportul dintre steroizii sexuali - scderea nivelului de testosteron i creterea

nivelului de estradiol, ceea ce duce n final la sterilitate i impoten.

Situaie paradoxal


10/61

S-a creat o situaie paradoxal la ora actual toate monitoarele se produc n conformitate cudiferite normative. Putei s achiziionai orice televizor sau monitor i s-l verificai asupraconcordanei cu STAS-urile i cu standardele mondiale adoptate. Radiaia o s fie conformnormelor. Dar aceast radiaie "normal" are efecte ngrozitoare asupra sntii omului,ntruct 64-76% (!) dintre utilizatori de PC se plng de diferite indispoziii!

Fiecare dintre noi, probabil, a observat c cei mai mari productori de monitoare PC"ultramoderne", n spoturile lor publicitare i n prospecte, att la televiziune, ct i n ediiiletiprite, n documentaia de nsoire a produselor lor i asigur beneficiarii c aparatura loreste cea mai sigur, are toate gradele de protecie, este atestat n privina securitii biologicea omului, adic nu prezint nici un fel de pericole pentru sntate.

Prin urmare, pornind de la acest fapt, noi trebuie s ne simim n timpul lucrului la PC (n faatelevizorului n funciune) confortabil, fr nici un fel de indispoziii fizice etc.

n realitate, totul este invers!

Ca rezultat al cercetrilor medico-biologice i medico-clinice minuioase efectuate de ctreoamenii de tiin este cert stabilit c dup doar 15-30 de minute (!) de lucru cu PC norganismul utilizatorului se modific n mod substanial, spre nrutire, indicatorii sngelui,scade activitatea creierului i a altor organe vitale.

n mod cert, fiecare posesor de monitor PC ultramodern (sau de televizor) a reuit s simtdeja pe propria persoan o serie de indispoziii, cum ar fi: gradul ridicat de oboseal,insomnie, dureri de cap, irascibilitate, diminuarea ateniei, dereglarea vederii, dese ameeli,manifestri ale diferitelor boli respiratorii.

i toate acestea n pofida faptului c fiecare utilizator de PC tinde s respecte toate regulile"tradiionale" de lucru la PC: s lucreze ct mai puin timp la PC (sau s priveasctelevizorul), s se aeze ct mai departe de ecran, s amplaseze ct mai muli cactui i

piramide n jurul display-ului, s utilizeze mobil special i confortabil, s fac exerciii denviorare pentru ochi, s fac scurte pauze n timpul lucrului.

Adic, fiecare persoan care nelege corect importana problemei aciunii negative acomputerului asupra sntii, "i pune drept aternut paiele salvatoare" i, manifestnd unspirit raional i prudent, caut procedee i mijloace pentru protejarea i pstrarea sntiisale.

Cauza indispozitiilor campurile de torsine de stangaExplicaia cauzelor indispoziiilor la utilizatorii de computere personale, echipate cu cele maimoderne ecrane de protecie i care prezint o multitudine de grade de protecie serioas,oamenii de tiin o leag de aciunea cmpurilor de torsiune sau a cmpurilor de rsucire,mai exact, de componenta de torsiune a radiaiei electromagnetice.

S-a demonstrat c orice cmp electromagnetic are o component de torsiune, sau un cmp detorsiune, (cmp de rsucire, de la cuvntul englezesc "torsion", sau cmp "informaional")care poate fi definit ca un cmp ce deplaseaz informaia "de torsiune" referitoare la procesele

care se petrec n obiectele fizice.


11/61

Spre deosebire de cmpurile electromagnetice, care au o simetrie central, cmpurile detorsiune au o simetrie axial, iar polarizarea care se creeaz n acest caz, sub form de conurispaiale, corespunde ntr-un sens cmpului de torsiune din partea dreapt, iar n cealaltdirecie cmpului de torsiune din stnga (stng). Structurile informaionale create de formeletopologice sunt denumite cmpuri de torsiune statice de form (formale).

Videoterminalele reprezint o structur de cmp informaional, format de marginile dedelimitare a corpurilor din materiale cu compoziii diferite, care realizeaz transformareainformaiei cuprinse n fasciculul electronic modulat n informaie vizual. Se formeaz oanumit structur geometric a cmpului informaional, ale crui contururi repet formaacestuia.

Acest cmp se numete cmp de torsiune static de fond. Acesta nu este intens, dar aciunea luide lung durat, prin efectul acumulrii, exercit o influen foarte periculoasa asuprautilizatorului.

Acest cmp de torsiune (informaional), spre deosebire de alte tipuri de radiaii, mpotriva

crora sunt dotate cu mijloace moderne de protecie, chiar i PC din ultimele generaii (alteaparate electronice, mijloacele de transport, aparatele casnice i altele), nu se ecraneaz i,trecnd peste toate obstacolele, acioneaz extrem de negativ asupra sntii omului.

Organismul uman un sistem de torsiune complex

Din punct de vedere medico-biologic omul-utilizator reprezint un sistem de torsiunecomplex cu un cmp de torsiune strict individual, care cuprinde inclusiv datele privind stareade sntate si codurile genetice ADN.

Complexitatea cmpului de torsiune al omului este determinat de un numr uria desubstane chimice surse primare de radiaii de torsiune din organismul acestuia, decaracterul complex al repartiiei n spaiu a acestor substane n corpul omenesc, de dinamicacomplex a transformrilor biochimice n procesul vieii i activitii.

Sub aciunea cmpului de torsiune stng al monitorului, celulele organismului sunt supuseunor anumite modificri structurale i fiziologice, drept rezultat: patologia organului vizual,dereglarea sistemului nervos i cardiovascular, sistemului imunitar i hormonal etc.

La fiecare interaciune a cmpului de torsiune stng al videoterminalului cu creierulutilizatorului, se formeaz o structur proprie de torsiune, care corespunde proprietilor de

receptare ale operatorului. Aceste structuri de torsiune noi sunt receptate de organismul umanca semnale de dirijare a unor funcii fiziologice, ducnd la dereglarea sistemelor de meninerea homeostazei.

n acest caz, la unii dintre utilizatori interaciunea cu cmpurile de torsiune amintite mai sus,pe lng dereglrile din organism, este nsoit de apariia unor imagini sau senzaiilornegative.

Ca rezultat al aciunii cmpurilor informaionale (de torsiune), att asupra creieruluiutilizatorului, i asupra organismului n ntregime, care are o reea ramificat de puncte activen interior, ct i pe suprafa, se formeaz defecte de comunicare n schimbul de informaii,dezintegrarea legturilor structurale reciproce, prezente iniial n modelul genetic al omului.


12/61

Procesele de antibiorezonan aprute n acest cadru deregleaz rezonana absolut armonioasntre niveluri i duc la o serie de mbolnviri serioase i greu tratabile.

ntr-un asemenea spaiu informaional polarizat din stng, la toate organismele vii se produceminimalizarea treptat a energiei atomilor i electronilor, ceea ce conduce la ncetinireatuturor proceselor biochimice; ca urmare a acestui fapt, apar unele dereglri cunoscute n

organismul uman, care depind de intensitatea aciunii cmpului de torsiune i a durateicontactului cu acesta.

Cu alte cuvinte, prin aciunea cmpului de torsiune stng de la monitorul video sistemelefiziologice i structurile celulelor organismului uman sunt supuse unor modificri funcionalei de structur.

Ultimele cercetari

Oamenii de tiin au acumulat deja o mas critic de cercetri i experimente efectuate care

confirm faptele influenei negative i extrem de periculoase a cmpurilor de torsiune asupraorganismului uman.

De exemplu, cercetrile privind aciunea cmpului de torsiune al unui generator asuprasngelui au fost efectuate n octombrie 1996 la Centrul de Tehnologii Energoinformaionaledin cadrul Institutului de Stat pentru Mecanic Fin i Optic din Sankt-Petersburg.

Analiza datelor obinute a demonstrat c dintre indicatorii analizei clinice a sngelui cel maisensibil fa de radiaiile unui generator de torsiune este indicatorul vitezei de sedimentare aeritrocitelor (VSE). Valorile VSE s-au modificat, n comparaie cu cele de fond, de patru-cinciori, n funcie de parametrii de iradiere.

Pentru cercetrile ulterioare a fost utilizat numai indicatorul VSE ca cel mai informativ, adicindicatorul VSE poate fi folosit pentru nregistrarea i aprecierea proprietii radiaiei detorsiune a generatorului. Mrirea VSE pn la 35-40 mm/h a confirmat aciunea nefavorabilaa cmpurilor de torsiune stanga asupra organismului uman.

Necesitatea principal metodologie de protectie

Din cele expuse mai sus devine clar c utilizatorul PC, care aloc mult timp pentru urmrireaemisiunilor TV sau care vorbete mult la telefonul mobil, gospodina care utilizeaz adesea

cuptorul cu microunde pentru pregtirea mncrii, n mod involuntar se afl sub aciuneanegativ a cmpului de torsiune "de stnga", fr s-i dea seama de pericolul i ameninareaacestuia pentru sntatea sa!

La ora actual este necesar o metodologie complet nou de protecie a utilizatorilor decalculatoare personale, televizoare, telefoane mobile i alte aparate electronice de aciuneanegativ asupra lor a produselor amintite.

nsui faptul c aciunea de torsiune, creat artificial de toate, fr excepie, aparatele,dispozitivele etc. se rsfrnge negativ asupra omului, impune introducerea unor reglementrinoi care s asigure proprietile garantate ale mediului. Spre o asemenea abordare ne

orienteaz cerinele Organizaiei Internaionale pentru Standardizare (ISO).


13/61

Progresul tiinei moderne este cu mult naintea prevederilor standardelor elaborate anterior."Legarea" procedeelor de meninere a sntii noastre, n timpul lucrului cu "bunurile tehniceale civilizaiei", de cerinele standardelor i regulilor nvechite este puin probabil c va firaional.

Cercetrile noi ne dau posibilitatea real s nu ne mai distrugem sntatea n timpul lucrului

cu diferite aparate electronice. Ni se ofer nc o dat ansa de pstrare a sntii i durateivieii. i nc o dat omenirea se afl n faa alegerii - de a folosi aceast ans n modraional, pentru binele su i pentru binele posteritii.

Fiecare trebuie s hotrasc pentru el nsui.

Despre natura fizic a cmpului biologic

Modelul torsional al celulei

Formularea noastr privind proprietatea de baz a cmpului biologic nu prezint, din punctulde vedere al coninutului, analogii cu nici unele dintre campurile cunoscute in fizica (desi,

bineinteles ca nici nu le contrazice). A. G. Gurwisch.

1. Principiile biologiei analitice si a teoriei campurilorcelulare

Varianta initiala a ipotezei privind natura fizica a campului biologic a fost publicata,ca si anexa la monografiile (11, 12), in revista (13), precum si prezentata la conferinta

Fizica sistemelor biologice (14). Articolul propus reprezinta o continuare a dezvoltariireprezentarii naturii campului biologic.

Biologia moderna, intr-o maniera absolut paradoxala, ignora principiul fundamentalal constructiei naturii, integritatea ei existentiala. Aceasta a condus la aparitia unei crize

profunde atit la nivelul biologiei ca si stiinta, cit si in acele domenii, care prin activitatea lor,tind sa se sprijine pe principiile biologiei, in particular, medicina. Preocuparea exageratade metodologiile analitice, mai ales in cercetarile de la nivelul celular si subcelular, a condusin prezent la ignorarea aproape totala a abordarilor integrale. Desi de aproape o suta cincizecide ani exista o intelegere a faptului ca celula este morfologica, functionala si reprezintaunitatea vie genetica, pina in prezent, stiinta biologica este caracterizata printr-o lipsa

a imaginii celulei per ansamblu. Cu toate acestea, ideile holistice de perceptie a universuluidin biologie au fost aprofundate in multe dintre lucrarile savantilor secolului XX. Din rindulacestora face parte, fara indoiala, A. G. Gurwitsch (18741954), a carui intreaga opera este

patrunsa de intelegerea profunda a integritatii manifestarilor vietii. In acest context, o atentiedeosebita trebuie sa acordam teoriei sale despre cimpul biologic (1). Ne vom opri asupramomentelor principiale ale conceptului cimpurilor celulare, ele fiind si ultimele reprezentariale lui A. G. Gurwitsch despre campul biologic.

Gurwitsch lega originea campului de centrul celulei, de nucleu, iar mai tirziude cromatina (2).

Campul celular, in acceptiunea lui Gurwitsch, are un caracter vectorial, nu de forta.Acesta se manifesta prin faptul ca moleculele (complexele moleculare), capatao orientare noua, se deformeaza sau se misca in camp nu datorita energiei campului,ci epuizind energia potentiala pe care au acumulat-o in urma metabolismului.


14/61

Molecula, cu un exces de energie, se afla intr-o stare de excitatie si este supusa actiuniicampului, o parte importanta a energiei acumulate transformindu-se in energiecinetica. Atunci cind energia excedentara este epuizata, molecula revine la stareade neexcitare, iar actiunea campului asupra sa inceteaza.

Campul celular, fiind o creatie a proceselor de dezechilibru, este de natura dinamica. Campul celular este anizotrop cu un specific de vid. In ultimii ani, interesul fata

de opera lui A. G. Gurwitsch creste in permanenta. Din pacate, acest interes estein mare parte superficial si deseori conduce la distorsionarea ideilor sale, autoriiincluzind pareri proprii. Nu am putea, de exemplu, sa explicam altfel aparitiain literatura stiintifica si stiintifico-populara care circula, a unei pareri, care chipurileii apartine lui A. G. Gurwitsch, precum ca campurile celulare sunt campuri emanatede celulele fotonilor. In legatura cu aceasta, trebuie sa spunem clar ca A. G. Gurwitschnu reducea nicidecum prezenta campului biologic la iradiatia mitogenetica (3),dedicindu-si 30 de ani cercetarii acestuia. Mai mult ca atit, in opera sa finala,A. G. Gurwitsch a analizat o asemenea posibilitate, insa a negat-o (2, pag. 164).Cunoscind bine fizica, Gurwitsch intelegea perfect ca nici una dintre interactiunilefizice cunoscute la acel moment nu corespundea proprietatilor campului biologic

descoperit de catre el si nu dorea sa speculeze pe aceasta tema.

Exista si un aspect terminologic legat de folosirea exacta a conceptelor. Cu 1520 de aniin urma, L. V. Belousov, a propus sa nu se utilizeze termenul de biocamp pentrureprezentarea dezvoltata de Gurwitsch. Pentru aceasta exista minim 2 cauze. In primul rind,insusi Alexandr Gavrilovich folosea in lucrarile sale conceptul de camp biologic.In al doilea rind, termenul de camp biologic a fost fundamentat de A. G. Gurwisch prindefinitii stiintifice exacte si constructii logice, spre deosebire de conceptul vagal biocampului care este folosit pentru campuri foarte diferite, existente in sistemele viisi este folosit adeseori la nivel pur declarativ.

Din momentul dezvoltarii de catre Gurwitsch a reprezentarii campului celular biologicau trecut mai bine de o suta cincizeci de ani. In ultimul secol si jumatate, au fost formulateteoretic si demonstrate experimental principiile celei de-a cincia interactiuni, ceaa campurile de inertie. S-a stabilit ca aceste campuri de inertie, esenta campului de rotatie suntcampuri torsionale (4, 5). Proprietatile cimpurile torsionale (in particular, caracterul lorneenergetic, vectorial si axial de manifestare) coincid de o maniera uluitoare cu proprietatilecampurilor celulare, descoperite de A. G. Gurwitsch. In lucrarea de fata se incearcasa se formuleze un model torsional simplu al celulei pe baza reprezentarilor referitoare la rolulinteractiunilor torsionale in crearea campului biologic.

2. Proprietatile elementelor structurii celulare si campuriletorsionale

1. Cromatina.

Cromatina, la baza careia se afla ADN-ul cromozomial care interactioneaza cu nenumarateproteine, precum si cu ARN-ul, poseda o ritmicitate periodica clar pronuntata. Periodicitateafireasca a procesului natural demonstreaza faptul ca acesta este un fenomen integru. Intr-adevar, ritmul de transformare al cromatinei in urmatorul sistem organizational conditioneazaciclul celular de la o diviziune la alta pentru celulele divizabile si cicluri mai specializate

pentru celulele diferentiabile, care nu se divizeaza.


15/61

Pentru noi sunt extrem de importante principiile organizarii moleculare a cromatinei. Estebinecunoscut faptul ca ADN-ul formeaza structuri spiralate. Proteinele din cromatina aproapeca conduc organizarea complexului molecular, asigurindu-i dinamicitatea. Intrucit structuraspiralata reprezinta elementul cheie in constructia cromatinei la toate nivelele saleorganizationale, elementele de miscare rotativa sunt prezente neaparat in fiecare dintransformarile dinamice ale cromatinei. Aceste transformari au loc permanent pe parcursul

intregului ciclu celular, inclusiv in cadrul replicarii ADN-ului cromozomial, al transcrieriigenelor si bineinteles in timpul transformarii cardinale a cromozomului in procesul mitozei.Una dintre consecintele importante ale teoriei vacuumului fizic (4) consta in afirmatia ca oricecorp polarizeaza vacuumul si, prin urmare, creeaza o anumita structura a campului in spatiu,avind o componenta torsionica. Cu alte cuvinte, orice corp, pe langa celelalte campuri, creazain jurul sau un camp torsionic. Bineinteles ca moleculele si structurile submolecularenu prezinta o exceptie in acest sens.Daca molecula sau structura submoleculara poseda proprietatea de a executa miscarilerotative caracteristice, este foarte posibil ca ea sa fie sursa campurilor moleculare torsionaledinamice. Pentru noi este important ca fiecare cromozom este unic din punctul de vedereal structurii. In afara de aceasta, intr-un anumit loc din spatiu, in interiorul celulei sale, fiecare

cromozom individual este practic unical. Aceasta reprezinta premiza faptului ca campurilecreate de fiecare cromozom in efectuarea dinamicii sale rotative, exprima in intregime

proprietatile sale si nu se neutralizeaza.

2. Canalele ionice din membrana nucleului si din membrana plasmaticaexterna

Dupa cum se stie, ionii poseda un anumit spin axial. Canalele ionice asigura deplasareadirectionata a ionilor, adica a particulelor axiale, prin membrana. Fiecare tip de canal ioniceste specific, adica prin el se deplaseaza predominant ioni de un anumit tip si intr-o directie

anume. In afara de aceasta, este binecunoscut rolul important al structurilor spiralate de naturaproteica si neproteica in crearea canalelor transmembraniene (6). In acest fel, nu este exclusca structura organizationala a canalelor ionice ale membranei sa asigure selectia ionilorin functie de orientarea lor axiala si de asemenea sa contribuie la dobindirea de catre ionia unui moment rotativ suplimentar.

Trebuie sa subliniem o data in plus ca principiile organizarii spiralate sunt folosite pe scaralarga in structura macromoleculelor biologice. Acestea ocupa un rol aparte in constructiaacizilor nucleici si unul destul de important, in structura proteinelor.

3. Moleculele proteice fermentii

Dupa cum se stie, fermentii si substraturile acestora, participind la procesele biochimice,poseda proprietatea de a capata o polarizare spinala si de a trece in stare de excitare. Aceastaproprietate a lor este foarte utilizata in studiile prin REP (rezonanta electronicaparamagnetica) in biologie si in medicina. Este important momentul ca anume moleculeleproteice, dupa parerea lui A. G. Gurwitsch, constituie obiectul de actiune al cimpului biologic.Anume acestea, aflindu-se in aria de actiune a campului biologic, creaza constelatiimoleculare dezechilibrate, cele mai importante structuri dinamice de la nivelul celulei.Anume moleculele proteinei reprezinta sursa emanatiei mitogenetice, celei de-a douachemiluminiscentei, fenomen descris mai jos.


16/61

4. Emanatia mitogenetica

Emanatia mitogenetica (3) reprezinta o iradiatie ultravioleta foarte slaba in diapazonulde la 190 la 330 nm si a fost descoperita de catre A. G. Gurwitsch in 1923. Importantadeosebita a iradiatiei mitogenetice pentru sistemele vii a fost aratata in nenumarate lucrari alelui Gurwitsch si ale coautorilor in anii ?20-?40 ai secolului trecut. Fiind de natura fotonica,

iradiatia mitogenetica poseda o componenta torsionala [4]. Ea reprezinta o parte integrala,adaugatoare (conform lui N. Borr) a campului celular, care nu epuizeaza totusi in nici un felmanifestarea acestuia. Este important sa subliniem ca radiatia mitogenetica joaca un rolimportant atit in interactiunile intramoleculare, cit si in cele intermoleculare.

Sursele campurilor de torsiune din mediul inconjurator si interactiunea acestora cu campurilede torsiune ale celulei

Celulele inconjuratoare si corpurile naturii neinsufletite

La formarea campului biologic actual al unei celule participa celulele care o inconjoara.Actiunile torsionale externe sunt foarte numeroase si diverse. Printre corpurile naturiineinsufletite trebuie sa subliniem rolul apei si al substantelor dizolvate in ea, care formeazaun sistem dinamic foarte mobil, capabil sa transmita informatie vitala pentru celulele vii. Apa,datorita proprietatilor sale unicale, metaforic vorbind, simte in permanenta respiratiaUniversului. Ritmul si actiunea sa asupra campurilor influenteaza procesele biosferice intr-omare masura prin intermediul apei.

Un rol semnificativ il au structurile cristaline care fac parte din biogeocenoze (de exemplu,formele montane) si a corpurilor organismelor care se afla in stransa interactiune cu cele vii.De exemplu, cochiliile molustelor, structurile neorganice cristaline din tesutul osos etc, isi

aduc aportul sub forma campurilor torsionale statice.

3. Particularitatile constructiei si functionarii ADN-uluidin punctul de vedere al presupuselor caracteristicitorsionale

Avem toate temeiurile sa presupunem ca un rol crucial in aparitia, dezvoltarea si existentavietii il au moleculele unicale si specifice de ADN, care intra in componenta cromozomului(cromatinei), precum si a plasmidelor si virusilor. ADN-ul din organismele vii, aproape tottimpul impreuna cu proteinele, exista de obicei sub forma unor spirale organizate in moddivers. Sa remarcam anumite proprietati importante caracteristice spiralelor.De obicei un corp spinal creaza in jurul axei de rotatie o polarizare care corespundecampurilor torsionale divers directionate. Campul de torsiune creat in partea unui polformeaza polarizarea dreapta, iar celalalt, respectiv, pe cea stanga. (Figura 1)

Figura 1. Ilustratie din lucrarea [5], care arata directionarea campuluitorsional al corpului cu structura de spin.

Este evident caracterul axial al campului, polarizarea are loc in conurile spatiale, dispuse de-alungul axei de rotatie a corpului.

Alta situatie apare in cazul rasucirii spiralei. La rasucire, spirala are la ambele capete aceeasidirectie de rotatie. Este evident ca campul torsional, generat de spirala dinamica in ambele


17/61

directii, va fi acelasi (!), iar directia de polarizarea spatiului, stanga-dreapta, va depindede directia de rasucire a spiralei (fig. 2).

Figura 2. Campurile torsionale care apar la rasucirea spiralei(A) si la rasucirea ei in sens invers (B).

A la rasucirea spiralei drepte, rotatia elementelor E1 si E2 in raport cu zona centralaa spiralei (E0), polarizeaza egal spatiul in ambele conuri externe, creand un camp torsional.

B la rasucirea inversa a spiralei, rotatia elementelor E1 si E2 in raport cu zona centralaa spiralei (E0) are loc in sens invers, fata de prima rasucire si spatiul in ambele conuri externese polarizeaza de data aceasta creand campul torsional stang.

ADN-ul in totalitate, desi nu tot odata, se rasuceste in procesul de replicare (divizare).Se considera ca procesul de spiralizare completa a cromozomilor are loc in stadiul initialal mitozei, profaza. Dupa cum vom vedea mai departe, se pare ca, spiralizarea completa(compactizarea) cromozomilor se incheie catre inceputul metafazei. Cu toate acestea,la sfarsitul profazei, cromozomii celulei care se divizeaza pot fi urmariti la microscop, campultorsional avand la spiralizarea cromozomilor o directie care intra in contradictie cu campultorsional al membranei nucleului. In rezultat, la sfarsitul profazei, nucleul celulei dispare, iarcromozomii se regasesc in citoplasma. La sfarsitul metafazei, cromozomii incepsa se imprastie spre polii celulei divizabile, si se pare ca imediat incep proceselede despiralizare a cromozomilor. Desi exista temeiuri sa presupunem ca (vezi partea a 5-a)tocmai despiralizarea cromozomilor, care incepe in metafaza, este cauza deplasarii lor catre

poli. In stadiul telofazei, cromozomii, grupandu-se in zonele polare ale celulei care se divide,se despiralizeaza activ, restabilind orientarea anterioara a campului torsional. Aceastaconduce la formarea membranei noului nucleu a fiecarei celule-fiice in jurul zonei compacte

a cromozomilor care se despiralizeaza in telofaza.Este foarte posibil ca anumite miscari rotative, legate de rasucirea structurilor spiralicede ADN sa se produca la transcrierea genelor, desi, dupa cum se pare, acestea nu joaca un roldeterminant in formarea campului celulei.

Trebuie subliniat faptul ca procesul de replicare, ca si alte procese de la nivelul celulei,de fapt, are un caracter strict ordonat si repetitiv. Asa cum se arata in lucrarea [7] pe extracteleoualor de Xenopus (broasca) la eucariote, imediat dupa incheierea diviziunii si formareanucleului, are loc formarea unor complexe proteice complicate, asa numitele centre

prereplicationale (fig. 3). Mai tarziu acestea se transforma in centre de replicare, care

determina locurile de prindere a ADN-ului cromozomial de nucleul celulei si practicrealizeaza replicarea din perioada -S a interfazei. Este logica presupunerea ca centrelereplicationale se dispun de o maniera naturala in celula, iar constelatia lor poarta un caracterde forma specifica. Asa se poate determina forma specifica configuratiilor campurilortorsionale generate, cu alte cuvinte, specificitatea campului biologic a unei anumite celule,tesut, sau vid.

Figura 3. Vizualizarea centrelor prereplicationale in extractele de ouaXenopus, fotografii din lucrarea [7].

Centrele prereplicationale sunt complexe proteice complicate, care apar la incheierea mitozeiprin intermediul autoasamblarii, se transforma in centre functionale replicationale dupaformarea membranei nucleice. In lucrarea [7] centrele prereplicationale au fost vizualizatecu ajutorul anticorpilor monocanalici cu un semn floriscent.


18/61

Spirala dubla nu se rasuceste imediat si in totalitate, ci se produce o despletire si replicarea unor anumite portiuni de ADN, denumite repliconi. Concomitent, replicatia se poate

produce in mai multi repliconi. Sinteza firelor complementare ADN in interiorul fusuluide diviziune are loc in paralel cu despiralizarea spiralei duble.

Este cunoscuta viteza de miscare a fusului de diviziune la bacterii. La E. Coli ea constituie

800 de perechi de baze pe secunda [6, pag. 408]. Asadar, bazele nucleotidice alecromozomului in rasucire a bacilului intestinal se rotesc in jurul axei spiralei dublecu o frecventa de minim 80 hz, iar replicatia completa a cromozomului E. Colise desavarseste in 40 de minute. Pentru majoritatea celulelor acest proces este mai indelungat,dar exista celule, inclusiv cele eucariote, a caror diviziune se produce mult mai rapid.

Un moment principial al rationamentelor date este ca fiecare cromozom din celula,si respectiv fiecare molecula ADN care o formeaza este unica si singulara. (Cu exceptia,

bineinteles a poliploizilor, la care numarul cromozomilor este multiplu. Acest lucru, panala un anumit nivel, nu influenteaza caracterul campului biologic al celulei poliploide, intrucatcromozomii multipli sunt izomorfi din punct de vedere structural, iar din punct de vedere

al dispunerii in spatiu se afla in imediata apropiere si sunt amplasati asemanator). Dupadiviziunea din perioada -S a interfazei, cromatidele surori continua sa constituie un tot intreg

pana la incheierea metafazei, cand cromozomii incep sa se imprastie spre polii celuleiin diviziune. Dar dupa ce cromatidele de separa si se indeparteaza spatial catre cei doi poliopusi, celula nu mai poate continua sa fie un tot intreg si in telofaza se incheie formarea celordoua noi celule aparute.

Astfel:

ADN-ul, elementele sale structurale, poseda un camp torsional (static). Elementele structurale ale ADN-ului se caracterizeaza printr-o miscare rotativa

ordonata de o anumita frecventa, conditionata de principiul de organizare in spiralaal acidului nucleic si care se realizeaza in procesul de rasucire-indreptare a cromatinei.

Din aceste considerente, se poate presupune ca moleculele de ADN, constituind bazacromatinei, in procesul functionarii lor, dau nastere unor campuri torsionale specifice, care

joaca un rol crucial in existenta lumii vii.

4. Modelul torsional al celulei

Bazandu-ne pe proprietatile mentionate mai sus ale celulei vii putem sa formulam modelul

ei torsional fenomenologic.

Modelul interactiunilor celulare torsionale trebuie sa includa sursele campurilor din interiorulcelulei caracteristice naturii biologice si elementele sensibile la actiunea acestor campuri,in cazul nostru, in primul rand, moleculele proteice, fermentii.

Un rol determinant in formarea campului torsional al celulei il are campul dinamicautocoordonat, creat de ansamblul de cromozomi (fig. 4 si 5). (Dupa cum se stie [4,5],campurile torsionale cu aceeasi orientare se atrag, iar cele de orientare opusa se resping).Campurile torsionale complexe, legate prin membrana nucleului si prin membrana plasmaticaexterna, create de canalele ionice functionabile, joaca un rol subordonat. Canalele ionice alemembranei plasmatice externe pot capata un rol independent in celulele fara nucleu,de exemplu, in eritrocitele mature. Astfel, sursele campurilor torsionale de la nivelul celulei,cromozomii si canalele ionice ale membranei, formeaza un sistem concentric de campuri


19/61

incluse, in a carui raza de actiune, in interiorul si in apropierea celulei, se afla moleculeleproteice, fermentii (posibil si alte molecule), care se afla in stare de excitare.Macromoleculele proteice trec in stare de excitare capatand o polarizare spinala in urmatransformarilor biochimice realizate de catre ele. Nimerind in raza de actiune a campuluicelular torsional, moleculele se deplaseaza, se deformeaza, isi schimba orientarea, epuizandu-si astfel excesul de energie acumulat in urma reactiilor chimice. Prin interactiunea cu campul,

moleculele creeaza structuri intracelulare dinamice, caracteristice celulei vii. Epuizandu-siexcesul de energie si trecand in starea de neexcitare, moleculele ies din raza de actiunea campului celular torsional (biologic).

Intrucat in diferitele perioade ale ciclului celular dinamica cromatinei difera, trebuiesa analizam cel putin patru perioade diferite: despiralizarea cromozomilor in telofaza mitozei,faza de relativa liniste a cromatinei in perioada G1 a interfazei, spiralizarea cromozomilorin profaza mitozei si reconstructiile cromozomiale de pe parcursul mitozei (vezi partea 5).

1. Dupa terminarea perioadei scurte de metafaza, cromozomii isi incep miscarea catre poliicelulei. Este necesar sa subliniem aici ca acest lucru are loc independent de faptul daca exista

la nivelul celulei fusul acromatic sau nu. Avem temei sa presupunem ca inceputul miscariicromozomilor catre poli este legat de inceperea rasucirii despiralizarii cromozomilor.

Ne vom opri mai detaliat asupra acestui aspect la punctul urmator, acum vom remarca insaca rasucirea cromozomilor insoteste stadiile de anafaza si telofaza pana la incheierea celei dinurma. Cel mai intens si mai complet se produce despiralizarea in stadiul telofazei (des. 4 A).Cromozomii rasucindu-se, formeaza in apropierea polilor, a zonelor unde acestia s-au dispuscompact la sfarsitul telofazei, campul torsional drept, care intra in contradictie cu campulintern stang al membranei plasmatice, creat de canalele ionice functionale. Campultorsional stang si drept se echilibreaza la o anumita distanta si in acele locuri se formeazamembranele nucleelor celulelor surori. Astfel, in rezultatul interactiunii si echilibrariicampurilor torsionale se realizeaza cunoscuta lege, conform careia, exista o anumita

proportionalitate intre dimensiunea nucleului si volumul total al unui anumit tip de celula.(des. 4 B)

2. In profaza mitozei are loc o spiralizare activa, o compactizare a cromozomilor (des. 4 C).Intr-o zona limitata a spatiului se formeaza campul torsional stang, care intra in contradictiecu campul torsional drept din partea interioara, care se afla in imediata apropierea membranei nucleului. In rezultat, membrana nucleului se distruge si se descompunein citoplasma. Cromozomii compacti, vizibili cu ajutorul microscopului optic, se aflala sfarsitul profazei in citoplasma.

Fig. 4. Modelul campurilor torsionale ale celulei la sfarsitul telofazei(A si B) si profazei (C).

SI orientarea stanga a campului torsional; Sr orientarea dreapta a campuluitorsional. Moleculele fermentilor (proteinele) formeaza in campul intracelular torsionalstang structuri moleculare disipative (constelatii moleculare dezechilibrate)cu o capacitate caracteristica de autoorganizare. Aflandu-se in stare de excitare, structurilemoleculare dezechilibrate interactioneaza cu campul torsional al celulei.

A rasucirea cromozomilor se desavarseste in telofaza; intre campul torsional dreptal cromozomilor si campul torsional stang al partii interioare a membranei plasmatice,

la o anumita distanta se creeaza un echilibru, iar in acest loc se formeaza membranelenucleelor cu orientarea corespunzatoare a canalelor ionice.


20/61

B etapa finala a telofazei dupa separarea celulelor surori

C spiralizarea cromozomilor la sfarsitul profazei se incheie, cromozomii sunt vizibili prinmicroscopul optic; campul torsional stang al cromozomilor in rasucire intra in contradictiecu campul torsional al membranei nucleului, cauzata de actiunea canalelor ionice, iarmembrana nucleului se distruge; cromozomii se afla in citoplasma in stare statica.

3. Un interes incontestabil il prezinta analiza subiectului legat de caracterul campului celularin timpul relativei stabilitati a cromozomilor dupa ce acestia s-au despiralizat completla sfarsitul telofazei si nu au intrat inca in faza sintetica, adica in perioada G1 a interfazei.Aceasta perioada poate fi relativ scurta pentru celulele divizabile activ, dar este foarte lunga

pentru celulele acelor tesuturi unde diviziunea se petrece rar sau chiar a fost stopata complet.

Dupa cum s-a mentionat deja, in aceasta perioada cromatina se afla intr-o stare de relativcalm, iar transformarea cromozomilor nu are o tendinta atat de clara ca in cele doua cazurianalizate anterior. (Dupa cate se pare, un anumit aport in ceea ce priveste campul celulei peransamblu il are transcrierea periodica a acelorasi gene, dar cum s-a mai mentionat anterior,

aceasta, cel mai probabil, nu influenteaza de o maniera hotaratoare campul celular).La general vorbind, procesele ce au loc in cromatina in acest stadiu trebuie sa fie simetrice:spiralizarea trebuie sa fie contrabalansata de despiralizare, iar miscarea intr-o anumita directiede aceeasi miscare in directia opusa. Dar caracterul campului celulei, membrana externaa campului, cea dreapta, trebuie sa se pastreze. Cum am putea sa ne imaginam acest lucru?

In primul rand sa ne imaginam pulsatiile ca fiind niste unde miscatoare, ceea ce este destulde obisnuit pentru procesele naturale periodice. Schimbarea zilei cu noaptea poate fir vazutaca o unda ce se misca deasupra planetei, schimbarea sezoniera a temperaturilor e ca o undace pulseaza de la un pol la altul, sangele se misca in impulsuri unduitoare in rezultatulcontractiilor inimii.

In al doilea rand folosind datele privind structura interna a nucleului celulei, extrapolandu-le in perioada G1 a interfazei. Cum s-a mentionat mai sus (fig. 3), la incheierea mitozeila nivelul nucleului in formare se creeaza centre predivizionale [7], care dupa refacereamembranei nucleului se transforma in adevarate centre replicationale. Putem trageurmatoarele concluzii ce decurg din aceasta: 1) centrele replicationale, cel mai probabil, suntamplasate la periferia nucleului, intrucat sunt legate de membrana acestuia; 2) aceste centrecontribuie la realizarea miscarilor rotationale ale spiralei AND, intrucat participala impletirea-despletirea ei, in procesul dediviziune.

Mai exista un moment foarte important, stabilit experimental. In lucrarea [8] se arata ca (fig.5) cromatidele surori, care sunt inca legate puternic in metafaza, se afla intr-o simetriede oglinda una fata de cealalta. Iar acest lucru demonstreaza faptul ca una are spiraladreapta, iar cealalta, pe cea stanga. Cu alte cuvinte, la nivelul superspiralei, cromatina

poate avea atat un ambalaj drept cat si unul stang.

Des. 5. Modelul cromozomului in metafaza [8]

In lucrarea [8] se arata ca in metafaza cromatidele surori, care se afla in contact direct unacu cealalta, au o simetrie ca in oglinda. Acest lucru demonstreaza ca la nivelul superspiraleiexterne una dintre ele este spiralizata ca spirala dreapta, iar cealalta, ca cea stanga.

Sa admitem ca pulsatiile din nucleu au loc dinspre centru spre periferie si invers. La periferianucleului, in apropierea membranei, sunt dispuse, dupa cum am remarcat deja, centrele


21/61

de diviziune, capabile sa realizeze dinamica rotativa a cromatinei. Inca nu s-a demonstratexperimental ce anume se afla in centrul nucleului, dar e logic sa presupunem ca acolo suntgrupate zonele centromerilor cromozomilor, intrucat este cunoscut faptul ca in anafazamitozei cromozomii se indreapta catre poli sub forma unor agrafe cu zonele centromereinainte de-a lungul fusului de diviziune (daca acesta exista), care se unesc la poli. De aceeagruparea in zona centrala a nucleului a cromozomilor centromeri nu pare atat de imposibila.

Pe baza celor mai susmentionate putem sa ne imaginam urmatoarea dinamica a cromatineiin interiorul nucleului in perioada G1 a interfazei. (fig. 6)

Fig. 6. Dinamica cromatinei in interiorul nucleului in perioadaG1 a interfazei

A schema dispunerii cromozomilor in interiorul nucleului celulei in perioadaG1 a interfazei; M membrana nucleului; RC centrele replicationale, legate prinmembrana; C zonele centromere ale cromozomilor; R superspirala dreapta carese misca de la periferia nucleului (centrele replicationale) spre centrul nucleului(centromerilor cromozomilor); L superspirala stanga, care se misca dinspre centrulnucleului (de la centromerii cromozomilor) spre periferia nucleului (centrele replicationale).B schema polarizarii spatiului interior al nucleului cu undele superspiralei de cromatina,care se misca de-a lungul cromozomilor. B modelul torsional al celulei in perioadaG1 a interfazei. In interiorul celulei in perioada G1 a interfazei se instaleaza un regimde pulsatie, un schimb relativ scurt in comparatie cu raza nucleului de unde de cromatinasuperspiralizata intre centrele replicationale si zonele centromerilor cromozomilor. Undelesuperspiralate drepte se misca dinspre periferie spre centru, iar cele stangi, de la centruspre periferie (des. 6, A). Zona miscatoare a spiralei, unda spiralizarii, se spiralizeaza

pe frontul din fata si se despiralizeaza (rasuceste) pe cel din spate. Trebuie sa tinem cont

ca unda spiralata dreapta polarizeaza spatiul in felul urmator: campul torsional stang in fata,in sensul miscarii, iar cel drept, in spate, unda spiralei stangi insa, dimpotriva, are campultorsional drept in fata in sensul miscarii, iar cel stang, in spate. Astfel, obtinemin concluzie o imagine constanta a polarizarii suprafetei nucleului celulei in perioadaG1 a interfazei, campul torsional stang in centru, cel drept e indreptat spre periferie, spremembrana nucleului, asa cum se vede din fig. 6, B. Astfel campul torsional al nucleuluiin perioada G1 a interfazei se coordoneaza cu campurile canalelor ionice ale membraneinucleului si asigura o existenta stabila a campului torsional biologic al celulei, asa cumse vede din fig. 6, C.

In perioada S a interfazei prin intermediul centrelor replicationale ale nucleului are loc

dublarea cromozomilor. Acest proces, dupa cate se pare, se compune dintr-o multimede actiuni locale de despiralizare si o spiralizare ulterioara a partilor de ADN deja divizate(conform datelor furnizate de autorii lucrarii [7], in nucleul celulei se formeaza de la 100 panala 300 de centre replicationale). Este normal sa banuim ca in cadrul diviziunii existenta

pulsatii asemanatoare cu cele din perioada G1 a interfazei, impulsurile zonelor superspiralatein miscare sunt legate de functia de impletire-despletire a spiralelor de ADN. Abia acum

pulsatiile se manifesta cu o frecventa semnificativ mai mare. De aceea intensitatea campuluicelular, la pregatirea celulei pentru diviziune creste, iar per ansamblu, caracterul campuluiinterfazei se pastreaza, des. 6.

In perioada G2 a interfazei, cromozomii sunt deja divizati, insa raman in continuare strans

fixati unul de celalalt si despiralizati. Per ansamblu, se poate presupune ca aceasta perioada,din punctul de vedere al dinamicii cromatinei nu se deosebeste considerabil de perioadaG1, vezi des. 6.


22/61

In incheierea acestei parti, trebuie mentionate urmatoarele: ar fi logic sa presupunem ca odatacu pastrarea caracterului general de orientare a componentelor campului torsional (campulcelular extern este drept) el are o structura strict individuala pentru fiecare tip de celule.Campul celular este dinamic si se schimba in timp in dependenta de amplasarea celuleisi a functiilor sale in componenta unui organism multicelular. Aceste schimbari trebuiesa se manifeste mult mai clar in procesul de diviziune al celulei, in procesul de embriogeneza

etc.

Astfel:

ADN-ul genomial functionand in interiorul celulei in componenta cromozomilor,realizeaza la fiecare etapa a ciclului celular miscari rotative ordonate regulatein procesul desavarsirii propriului ciclu;

Se presupune ca astfel cromatina devine sursa de campuri torsionale; Campurile torsionale, generate de cromatina, sunt specifice si au o dinamicitate

sporita; ele influenteaza moleculele proteice intracelulare, care se afla in starede excitare si, interactionand cu campurile torsionale externe, asigura vitalitatea

celulei; se poate spune ca campul biologic la nivelul sau de baza reprezinta campuritorsionale moleculare, generate de cromatina (cromozomi);

Iradiatia mitogenetica reprezinta o componenta inseparabila a interactiunilorde la nivelul celulei.

5. Unele aspecte privind campul biologic al mitozei

A. G. Gurwitsch a studiat mitoza in profunzime. Tocmai lucrarile despre mitoza au servitdrept punct de pornire in cercetarile care au condus la descoperirea campului biologicsi a iradiatiei mitogenetice. Unele cercetari privind dinamica diviziunii celulelor sunt actuale

si astazi. De exemplu, demonstratia faptului ca fusul mitotic este o structura dinamicadezechilibrata [9] si nu a o structura supramoleculara stabila, asa cum se considera in prezent.

Vom analiza in acest punct rezultatele uneia dintre cele doua lucrari publicate [10], in carese analizeaza interactiunea cromozomilor, a figurilor mitotice, in timpul mitozei si vomincerca sa explicam fenomenele observate prin prisma ideilor dezvoltate aici.

Lucrarea a fost realizata de catre E. C. Puchalskaya, colaboratoarea lui A. G. Gurwitschsi poarta denumirea Modificarile morfologice ale figurilor mitotice in rezultatul interactiuniilor.

Fig. 7 Imagini din lucrare

Imaginile A si B din lucrare poarta denumirea de Rezultatul actiunii spiremului asupraanafazei.

B Telofaza simetrica. Axele spirelor vecine nu se intersecteaza.

Imaginile obtinute de pe meristema radiculei de ceapa. In figurile A ti B, pentru comoditate,au fost trasate axele figurilor mitotice.

Se vede foarte bine ca daca axa figurilor cromozomiale in stadiul prometafazei (spirem)intersecteaza axa unei alte figuri mitotice care se afla in anafaza, cromozomii figurii din


23/61

anafaza sunt supusi unei actiuni puternice de respingere initiata de cromozomii dinprometafaza.

Este important sa amintim aici doua aspecte. 1. In conceptia campului biologic al luiGurwitsch, actiunea campului (inclusiv a celui cromozomial) se presupunea a fi de respingere.2. In acea perioada nu se stia nimic despre structura cromatinei (cromozomului)

si nu se inaintase nici o supozitie referitoare la natura fizica a campului biologic.

In lucrari era cercetata interactiunea figurilor mitotice ale celulelor in diviziune din veziculelecreierului tritonului si axolotylului, precum si in mitoza radiculilor de ceapa si a sporilorde zada. S-a stabilit ca la trecerea mitozelor in celulele vecine si cu conditia ca axa figuriimitotice a unei celule sa intersecteze axa figurii cromozomiale din cealalta celula, aceastaconduce la deformarea celei din urma (vezi fig. 7). S-a mai aratat de asemenea ca impactulcercetat era cauzat anume de interactiunea cromozomilor si nicidecum nu era legatde schimbarea tensiunii turgescente din celulele vecine.

In fig. 7, A si B se arata influenta figurilor mitotice care se afla in stadiul de spirem

(denumirea etapei care se refera la prometafaza) asupra figurilor cromozomiale, care se aflain stadiul de anafaza. Actiunea are un caracter clar de respingere. A. G. Gurwitsch scria:ordinea asezarii cromozomilor in diastera (anafaza, nota autorului) este incalcata, de parcale-ar fi suflat un vant puternic [9, pag. 258]. Actiunea de respingere a campului cromozomialse observa si la impactul figurii mitotice aflate in stadiul de prometafaza asupra telofazeiinvecinate (vezi fig. 8).

Fig. 8 Rezultatul actiunii spiremului asupra telofazei vecine [10].

La o analiza atenta se vede ca cromozomii din stadiul telofazei se resping cu conditia ca axafigurii mitotice a cromozomilor celulei vecine din stadiul de prometafaza sa fie orientatin directia lor. (Aceste rezultate au fost de asemenea obtinute pe meristemele radiculilorde ceapa).

Totusi, se observa o interactiune de alt gen, care la o analiza atenta a imaginilor poatefi caracterizata drept stabilirea unei orientari reciproce a axelor figurilor mitotice,de o anumita co-axialitate (vezi fig. 9). Este adevarat ca in acest caz vorbim deja despreactiunea figurilor mitotice din metafaza sau anafaza asupra figurii cromozomiale a telofazeisau despre interactiunea a doua figuri anafazice (Fig. 9, D). In plus, se observa intoarcerea

placii cromozomiale care a nimerit la intersectia cu axa figurii mitotice a celulei vecine.

Acum sa analizam modul in care ne putem imagina evenimentele ce se produc in diferiteleetape ale mitozei, din perspectiva dinamicii rotationale a cromozomilor.

Spiralizarea cromatinei care incepe in stadiul profazei, dupa cum am vazut la punctulprecedent, conduce la distrugerea membranei nucleului celulei. Spiralizarea continua activin stadiul prometafazei (spiremei) si observam in fig. 7 si 8 rezultatul actiunii campului carese compune din campurile anumitor cromozomi orientati mai mult sau mai putin paralel.

Fig. 9. Interactiunea placilor cromozomiale asupra stadiilor terminale alemitozei: metafaza, anafaza si telofaza.

A imagine din lucrarea [10] Vezicula creierului axolotului: Deplasarea uneia dintreplacile fiice din telofaza sub actiunea metafazei amplasate corespunzator; am trasat axele


24/61

pentru a arata ca inflexiunea axei este cauzata anume de rotirea uneia dintre placilecromozomiale fiice, comparati cu fig. B, unde aceeasi imagine este reconstruita.

B reconstructia imaginii din fig. A; se arata ca daca axul mitozei vecine nu ar fi intersectataxul figurii din telofaza, cea din urma ar fi ramas simetrica.

C imagine din lucrarea [10] Vezicula creierului axolotului: Sus se afla telofazaasimetrica, care a fost supusa influentei metafazei. Jos se afla anafaza simetrica, carenu se intersecteaza cu axa metafazei; se vede cat de brusc s-a intors una dintre placiletelofazei; se poate presupune ca de pe aceasta parte a placii din metafaza respingerea axei

placii telofazei din aria de actiune a campului cromozomial al metafazei este provocatade faptul ca din aceasta parte a placii metafazei se dezrasucesc cromozomii din superspiralaexterna stanga.

D imagine din lucrarea [10]: Doua celule mame vecine ale polenului zadei. Deplasareauneia dintre placile fiice din telofaza, asupra careia este indreptata axa anafazei timpurii; esteevidenta rotirea placii telofazice si coordonarea directiei axei acesteia cu axa figurii anafazice.

E imagine din lucrarea [10]: Actiunea reciproc deformanta a doua mitoze din aceeasicelula materna a polenului de zada; se vede ca placile anafazice ale mitozelor vecinese rotesc in asa fel incat isi reunesc axele.

De ce are loc o actiune de respingere din partea acestui camp a placilor cromozomiale dinstadiul anafazei si al telofazei, care se intersecteaza cu axa lui? Pentru ca in anafazasi in telofaza cromozomii se despiralizeaza deja si au, corespunzator, o dinamica rotationalaopusa. Astfel, un moment-cheie al mitozei este metafaza, o perioada foarte scurta de trecerede la prometafaza la anafaza, spre miscarea cromozomilor spre polii celulei in diviziune. Dincele expuse mai sus putem emite ipoteza ca rasucirea cromozomilor incepe anumein metafaza, spre sfarsitul acesteia. Este important sa amintim aici (vezi fig.5) ca cromatidele surori ale cromozomului divizat au o simetrie de oglinda, adicaau o spiralizare diferita ale superspiralelor terminale: una dreapta, cealalta stanga.Bineinteles ca odata cu rasucirea concomitenta, fiecare dintre cromatidele surori areo dinamica opusa fata de cealalta, iar aceasta conduce la respingerea lor reciproca, incepemiscarea cromozomilor de la ecuatorul celulei spre poli. Acest fenomen ne permitesa explicam deosebirea cromozomilor la acele tipuri de celule care nu au fus de diviziune.

Dimpotriva, dinamica rotationala a cromozomilor in anafaza si in telofaza are acelasi caracter,cromozomii se despiralizeaza. De aceea interactiunea figurilor mitotice ale celulelor vecine

in anafaza si in telofaza nu mai conduce la respingere, ci la stabilirea unei orientari reciprocede atragere a axei figurilor cromozomiale (vezi fig. 9 D si E).

Trebuie sa ne oprim mai ales asupra imaginilor din figurile 9 A si C. Aici, in ambele cazuri,influenta asupra placii cromozomiale din telofaza este data de figura cromozomiala dinmetafaza. Se pare ca in ambele cazuri acesta este punctul final al metafazei inceputuldespletirii superspiralelor externe ale cromozomilor. In stadiul telofazei cromozomii dejaau trecut prin faza de despletire a superspiralei externe si reprezinta spiralele dreptedespletite. (Este logic sa presupunem o deosebire in directia de spiralizare numai la nivelulsuperspiralelor externe terminale intrucat, in caz contrar, cromozomii care se despiralizeazain telofaza nu ar putea restabili nucleul celular, in conformitate cu schema din figura 4 A).

Nu stim cum se despart cromatidele-surori spre poli la diferitele tipuri existente, toatecu superspirala dreapta intr-o directie, cu cea stanga- in alta sau pastrand a anumitaproportie. Insa, daca la axolotyl toate cromatidele drepte se indreapta in aceeasi directie, iar


25/61

cele stangi in cealalta, atunci acest lucru ne permite sa explicam ambiguitatea influenteifigurii din metafaza asupra placilor telofazice din celula vecina. Intr-adevar, in fig. 9 A placatelofazica se intoarce in asa fel incat sa-si asocieze propria axa cu axa figurii din metafaza,in timp ce in fig. 9 C, axa placii telofazice pur si simplu se expulzeaza in afara arieide influenta a conului figurii metafazice din celula vecina.

Colaboratorii lui A. G. Gurwitsch au publicat doar 2 lucrari despre manifestarea actiuniicampurilor cromozomiale. Aceste cercetari extrem de interesante necesita o analizaaprofundata viitoare. Desi ne dam seama ca parerile noastre nu pot fi incontestabile, speramtotusi , ca ipotezele expuse de noi vor fi de ajutor viitoarelor lucrari care se vor realiza in acestdomeniu.

Nu am examinat in lucrarea de fata restructurarile complexe si coordonate ale cromozomilor,evolutia figurilor cromatidice pe parcursul prometafazei, inceputul metafazei. Fara indoiala,avem toate temeiurile sa credem ca aceste miscari se afla in legatura cu dinamica rotativaa cromozomilor. Totusi pentru a avea un tablou complet si necontradictoriu despre evolutiacampului biologic pe parcursul mitozei sunt necesare cercetari detaliate si migaloase legate,

inclusiv, de acumularea unor cunostinte necesare despre spiralele de ADN si componentacromatinei. Am vrea sa incheiem acest punct cu cuvintele lui A. G. Gurwitsch: Totalitateacromozomilor creeaza un sistem care tinde spre un echilibru imediat. Un asemenea echilibruinsa nu se realizeaza niciodata intrucat campurile cromozomiale proprii se schimbain permanenta. Prin urmare, nu poate fi vorba despre o stare de echilibru perfect, ci despreevolutia sistemului, ale carui elemente se influenteaza reciproc iar caracterul interactiuniise schimba in dependenta de starea de moment. [9, pag. 258]

6. Dezbateri asupra modelului propus

In modelul analizat este principial faptul ca la baza campului biologic se afla, pe de o parte,campul fizic fundamental, cel torsional, iar pe de alta parte, realizarea acestui camp in practicapoarta un caracter specific biologic, adica campul biologic este determinat de campuriletorsionale, generate de cromatina.

O proprietate importanta a modelului examinat este reprezentarea unitara a celulei. Campulcelular (torsional) este, in esenta, reprezentarea unui principiu unitar si regularizatde organizare a celulei vii.

Unele aspecte ale ipotezei si consecintele acesteia

Ipoteza care fundamenteaza rolul hotarator al campurilor torsionale in aparitia campuluibiologic celular, presupune existenta unor miscari rotationale considerabile in dinamicacromatinei. Aceasta presupunere, desi necesita o demonstrare experimentala, pare destulde plauzibila. Mai multe indoieli ar putea starni ipoteza despre existenta unor pulsatii

periodice la nivelul nucleului in perioada interfazei. Am tinut cont in aceste ipoteze,de rezultatele experimentale cunoscute si ne-am bazat, in consideratiile noastre pe principiilenaturale de organizare a proceselor vitale: a) prezenta obligatorie a unei organizari structuro-dinamice, pulsatiile cromatinei din nucleu se presupun a exista intre centrele replicationaleamplasate la periferii si zonele centromerice amplasate la mijloc; b) ciclicitatea obligatoriea proceselor naturale.

Autorul stie ca nucleul celulei se considera umplut compact cu fire de cromatina, cevaasemanator cu reprezentarea din fig. 10. Totusi nu consideram acest lucru dreptun impediment pentru pulsatiile gen unde superspiralate miscatoare, cu atat mai mult cu cat


26/61

ordinea exacta a in interiorul nucleului original nu este cunoscuta. Evident ca imaginea dinfig. 6. A data nu trebuie inteleasa la propriu. Se are in vedere ca amplasarea reciprocaa centromerilor versus centre replicationale determina principiul ordinii din interiorulnucleului. Numeroasele cute ale cromozomilor sunt orientate radial, intre centrul nucleuluisi membrana lui.

Ipoteza despre prezenta canalelor ionice in membrana poate parea de asemenea indoielnicaastazi, dar din punctul nostru de vedere, despre existenta transportarii de catre ionia protonilor, in primul rand, prin membrana nucleului, ne sta marturie diferenta dintre pH-ulcarioplasmei si a citoplasmei celulei.

Fig. 10. Cromozomul partial despletit (U.K. Laemmli)

Din cromozomi au fost indepartati doar histonii. Printre firele de cromatina se vad binescaffold (paduri, postamente). Pe montaj se vede un cromozom nedespletit. Scara (jos) 2mm.Din modelul propus al campului biologic al celulei putem deduce o serie de consecinte:

celulele care au un camp individual extern asemanator ca structura pot crea cu usurintaun anumit tesut de organism viu; cele care au campuri individuale diferite,interactionand, formeaza linia de demarcatie intre doua tesuturi (organe);

prin perturbarea caracterului pulsatiei in nucleul din interfaza si schimbarea directieiundelor superspiralei in directie opusa, cele stangi spre centrul nucleului, celedrepte dinspre centru (vezi des. 6, A), intregul sistem de campuri concentrice alecelulei isi poate schimba directia: campul extern celular va deveni campul stang;aceasta va conduce la incompatibilitatea celulei recreate cu celelalte celule (tesuturi),nu este exclus ca asemenea procese se petrec la formarea cancerului, iar celulele

cancerigene au astfel o orientare stanga a campului torsional extern al celulei; celulele organismului matur, care a incheiat ciclul de crestere, poseda, de regula,un camp biologic mai slab, celulele de tesut specializat ori nu se divid deloc, oridiviziunea are loc rar; dar acest camp este mai specializat, specificitatea celuleloracestuia, a tesuturilor si corespunzator a campurilor diferitor organe este conditionatade faptul ca in ele se activeaza permanent un anumit complet de gene, care isi puneamprenta asupra dinamicii generale a cromatinei;

iradiatia mitotica joaca un rol important in interactiunilor intercelulare si formareaunui mediu informational unitar al organismului [3]; sunt suficiente cateva cuanteultraviolete pentru ca celula sa treaca in starea de diviziune; se pare ca iradiatiamitogenetica, care are o componenta torsionala, destabilizeaza campul biologic

al celulei, aducandu-l intr-o stare de dezechilibru, a carei finalizare este diviziuneacelulara.

Suprapunerea modelului ipotetic cu fenomenele observate

Este cunoscut faptul ca un camp morfogen mai puternic se creeaza in jurul fetusului,a tesuturilor care cresc activ (de ex., la plante rinichii in formare, conul de cresterela radiculi etc.) [1]. Intr-adevar, in tesuturile care cresc intens, diviziunile celulare au loccu o frecventa ridicata. Inainte de diviziunea celulara in perioada S a interfazei are locdublarea cromozomilor in procesul de diviziune si, in conformitate cu modelul nostru, are loco intensificare a campului celular (vezi punctul 4). Se stie ca: starile spinale polarizate

sunt metastabile cum apar fantomele torsionale [4, pag. 1415]. Aceasta demonstreazaca campul biologic intensificat al embrionului, a tesutului cu dezvoltare rapida, creeaza


27/61

in mediul inconjurator o carcasa informationala care conditioneaza dezvoltarea sa. Astfelcampul biologic controleaza morfogeneza.

Campul biologic al organismului matur asigura integritatea acestuia, interconexiuneaproceselor, sustine informational regenerarea tesuturilor si a organelor. Anume datoritacampului biologic organismul stie cum si in ce cantitate trebuie sa fie tesutul restabilit, cum

trebuie sa fie organul regenerat.

Celula, a carei baza organizationala este sistemul multistratificat de campuri torsionaleconcentrice si armonioase, trebuie sa posede o stabilitate considerabila in raport cu influentelecampurilor externe, ceea ce se poate observa si in realitate.

Cel mai simplu modelul torsional al celulei pe care l-am prezentat ne permite sa explicambinecunoscuta actiune de respingere a campurilor torsionale stangi asupra sistemelor vii,in special modificarea penetrabilitatii membranelor celulare [5, pag. 56], scaderea absorbtieide oxigen de catre mitocondriile izolate etc. sub influenta campurilor torsionale stangi alemediului inconjurator. Aceasta se poate intampla in primul rand ca urmare a influentei

de dezorientare a campurilor torsionale externe stangi asupra campurilor torsionaledrepte ale canalelor ionice ale membranei. Ceea ce, in final, conduce la perturbarea

proceselor vitale ale celulei.

Bibliografie:

1. . . . . .: , 1944.2. . . . .:, 1991.3. . ., . . .- .: . . .

, 1948.4. . . . .: -, 1993.5. . ., . . . .: , 1996.6. . . . .: , 1987.7. Adachi Y, Laemmli U. K. Study of the cell cycle-dependent assembly of the DNA pre-replication centres in Xenopus egg extracts. EMBO J., 1994 Sep. 1; 13 (17) : 415364 .8. Saitoh Y, Laemmli U. K. Metaphase chromosome structure: bands arise from a differentialfolding path of the highly AT-rich scaffold. Cell, 1994 Feb 25; 76 (4) : 60922.9. . . ( ). ., , 1977.

10. . . . . ., 1947, . 162173.11. . . . , .: . . , , .- , , 1997, . 6479.12. . . . .(), .: . . TV . , ,1998, . 139144.13. . . .

, 1999, . 4, 2, . 5155.14. Havrysh O. H. About physical nature of the biological field. Conference on physicsof biological systems. Kyiv, 610 September, 1998. Book of abstracts, p. 113.


28/61

Noua abordare a materiei vii n medicin ibiologie care arat relaiile acesteia cumediul geofizic i electromagnetic

Thadee Nawrocki, Doctor n medicin, FranaDidier Tarte, Doctor n medicin, FranaCompania NEOTEK

n laboratorul de farmacodinamie al facultii de farmacie Paris Sud, autorul a elaborat,n domeniul biologiei moleculare, o metod de studiu al activitii ribonucleice a serurilor.

Aceasta a permis s se precizeze rolul fierului, care accelereaz sintezele proteice acionndasupra ARN-ului de transfer i activnd duplicarea ADN-ului i convertirea acestuia n ARN.

Aceast lucrare a permis s se neleag importana feritinei n organismele vii, rolulacesteia n biocomunicaii i interferena sa cu geofizica.

I. Evolutia cercetrii n biologie, din perspectiva uneiabordri globale

1. Renunarea la abordarea analitic n legatur cu chimia

Pn n secolul al XX-lea, viziunea cartezian privind corpul uman n raport cu materiansemna o studierea analitic.

Actualmente, luarea n considerare a interreaciilor nelocale ale expresiei genelor conducla demonstrarea existenei i la preconizarea folosirii de metode specifice pentru reglriepigenice, care acioneaza asupra acestei expresii pentru a o stimula sau inhiba.

Trebuie deci s inem cont de fapte care organizeaz funcionarea viului. Este necesars se pun accentul pe interrelaie i pe interdependena tuturor fenomenelor fizice, biologicesau de mediu i sociale. Printre acestea vom studia fenomenele care sunt n corelaiecu geofizica i electromagnetismul.

2. Explorarea reactivitii sistemelor biologice la cmpurielectromagnetice

Luarea n considerare a dimensiunii spirituale a persoanei ca un dat fundamental duce la o altdefiniie a sntii i a bolii.

De natur holistic i dinamic, ea subliniaz importana interdependenei i rezonanei dintrebolnavi i medici, terapeui sau amani, n vederea realizrii vindecrii.

Obiectul fundamental al acestei ntelegeri este restabilir

Date post:	10-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	florin-craiu
View:	304 times
Download:	1 times

Principalele surse de radiaţii nocive pentru sanatatea umana

Documents