+ All Categories
Home > Documents > Efectele Nocive Ale Drogurilor Asupra Organismului Uman

Efectele Nocive Ale Drogurilor Asupra Organismului Uman

Date post: 11-Nov-2015
Category:
Upload: alinaalina10
View: 153 times
Download: 3 times
Share this document with a friend
Description:
Efectele Nocive Ale Drogurilor Asupra Organismului Uman
63
Drogul e o substanţă sau un amestec de substanţe naturale sau sintetice, având acţiune psihotropă (asemeni unui sedativ sau stimulent) asupra sistemului nervos central, intensificând unele procese (apar halucinaţii auditive sau vizuale) şi eliminându-le pe altele (durerea fizică, moralitatea). De-a lungul timpului, prin intermediul drogurilor, omul a încercat să trateze răul, să fugă de preocupaţii, de tristeţe, să se rupă de cotidian, să aibă o percepţie mistică şi să aibă experienţa sacrului, experienţă creata de el însuşi cu ajutorul drogului. Din cele mai vechi timpuri oamenii au selectat plante, produse minerale care să aibă fie o acţiune plăcută, euforizantă, fie să înlăture durerea, fie să-l sustragă pe individ de la realitate, fie erau utilizate în cadrul unor ceremonii sau ritualuri, fie, în sfârşit, utilizate în scopuri terapeutice. Cert este că toate drogurile au la început un efect pozitiv “benefic” (“necesar” în situaţia dată) pentru individ, plăcut, de stimulare a plăcerii, curiozităţii, voluptăţii, de -1-
Transcript

referat.ro

Drogul e o substan sau un amestec de substane naturale sau sintetice, avnd aciune psihotrop (asemeni unui sedativ sau stimulent) asupra sistemului nervos central, intensificnd unele procese (apar halucinaii auditive sau vizuale) i eliminndu-le pe altele (durerea fizic, moralitatea).

De-a lungul timpului, prin intermediul drogurilor, omul a ncercat s trateze rul, s fug de preocupaii, de tristee, s se rup de cotidian, s aib o percepie mistic i s aib experiena sacrului, experien creata de el nsui cu ajutorul drogului. Din cele mai vechi timpuri oamenii au selectat plante, produse minerale care s aib fie o aciune plcut, euforizant, fie s nlture durerea, fie s-l sustrag pe individ de la realitate, fie erau utilizate n cadrul unor ceremonii sau ritualuri, fie, n sfrit, utilizate n scopuri terapeutice. Cert este c toate drogurile au la nceput un efect pozitiv benefic (necesar n situaia dat) pentru individ, plcut, de stimulare a plcerii, curiozitii, voluptii, de ndeprtare a durerii, insomniei, fricii, foamei, oboselii, epuizrii.

Prevalenta abuzului diferitor droguri variaz ntre regiuni si chiar ntre tari n ntreaga lume. Marijuana si haiul: Estimrile indica faptul cel mai abuzat drog n toate partile lumii este canabisul, pe care l consuma estimativ 141 milioane oameni (sau 2.4 procente din populaia globului). n mod particular, un numr mare de tineri experimenteaz cu canabis: n unele tari att de mult ca 37 procente din copiii de coala si adulii tineri au folosit drogul o data n ultimul ani si 10-25% o data n ultima luna. n general, abuzul de canabis sporete n multe tari, stabilizndu-se n tarile, unde a atins nivel nalt.

n comparaie cu alte droguri, abuzul de heroina si alte opiate este mai puin prevalent. Estimrile Naiunilor Unite indica faptul ca aproximativ 8 milioane de oameni abuzeaz opiatele, n mare parte n Europa, Asia de Sud-est si de Sud-vest. Nivele crescnde de abuz sunt nregistrate n Europa de Est si Asia Centrala. Cocaina nu pare a fi printre drogurile de prima alegere printre tineri. Cu toate acestea, tendina arata o oarecare cretere n abuzul acesteia n Europa (n special n Londra si Amsterdam).Exemple de droguri

Cocaina Este un alcaloid obinut din frunzele de Erytroxylon coca, un arbust originar din Peru. Folosit ca i drog, cocaina este prizat pe nas, datorita proprietii ei de a trece uor de bariera mucoaselor i datorit bogatei vascularizaii la acest nivel; datorit acestei vascularizaii se produc leziuni ale septului nazal care pot ajunge pn la necroz i perforaie. n prezent, din cocain s-a produs un derivat, kack, cruia i se atribuie un efect i mai puternic. Prizarea de cocain determin o stare de euforie, de bine, cu dispariia senzaiei de foame i oboseal (cultura de coca a fost stimulat de conquistadorii spanioli pentru c permitea indigenilor s munceasc pn la epuizare fr hran); se adaug o senzaie de vioiciune, de vigoare, ndrzneal, cu senzaia de uurin n gndire. n acest timp individul prezint o stare de hiperactivitate i hiperexcitabilitate genital. n faza de toxicomanie apare delirul, halucinaiile, tulburrile motorii. n final se ajunge la decdere fizic i moral, dupa 5-10 ani de folosire a drogului.

LSD

LSD este numele generic pentru acidul lisergic dietilamida-25. Descoperit in 1938 de ctre Albert Hofmann, LSD este una dintre cele mai puternice substane halucinogene cunoscute. Este o pulbere alba, fara miros luata de obicei oral, cu efecte variabile care isi fac apariia in decurs de o ora si dureaz in general intre 8 si 12 ore, slbind treptat. A fost folosita experimental in tratamentul aloolicilor si al pacienilor psihiatrici (unde a dat unele rezultate pozitive). Altereaz percepia, dispoziia si procesele psihologice si poate mpiedica coordonarea si abilitile motorii. Intre 1950 si 1960, experimentele cu LSD au fost conduse de specialiti psihiatri si medici, care au ajuns la concluzia ca in unele cazuri pot aprea reacii psihologice neplcute (dramatice in unele cazuri), incluznd panica, confuzie puternica si anxietate.

In prezent, singura tara in care LSD se mai foloseste in mod oficial in medicina este Elvetia.

In catalogul farmaceutic de la mijlocul anilor '60, LSD era trecut sub denumirea de Delysid, si se prezenta sub forma unor tablete continand 0,025 mg de substanta activa sau sub forma de fiole continand o solutie injectabila, care isi facea efectul mult mai repede. In acelasi catalog, la proprietatile farmatceutice, scrie:

"Administrarea de doze foarte mici de Delysid (1/2 - 2 ug/kg greutate) duce la alterarea perceptiei, halucinatii, depersonalizare, amintiri neplacute si alte variate simptome neuro-vegetative. Efectele se instaleaza dupa 30-90 de minute si dureaza in general intre 5 si 12 ore. Cu toate acestea, perturbari intermitente ale perceptiei pot persista timp de cateva zile.".

Canabisul sau hasisul Halucinogenul cel mai rspndit i cel mai vechi cel mai ieftin de altfel este cnepa indian (Canabis indica). Exist azi zeci de milioane de consumatori pe toate continentele. Dac opiul aparine Orientului ndeprtat, n special China, canabisul este pentru Orientul Mijlociu si apropiat ceea ce alcoolul este pentru Europa. Lumea musulman a venit de mult timp n contact cu aceast plant, pe care a integrat-o n civilizaia sa. Produsul care se fumeaz se numete marijuana, dac este mncat se numete hai (numele de hasasin vine de la lupttorii din Liban, sec. XIII, care sub influiena drogului svreau acte de o mare cruzime). Acest drog d o stare de beie, cu euforie, drogatul rde sau zmbete, cu supraactivitate motric, n care judecata nu este afectat, dar controlul faptelor sale este mult mai redus. Haiul folosit timp ndelungat duce la degradare fizic i psihic.

AmfetaminaStimulantele sitemului nervos central sunt reprezentate n special de amfetamine, cu efect intens, senzaie de minte proaspt, bun dispoziie, concentrare mrit, nlturarea senzaiei de oboseal, nevoia de somn e ndeprtat, mbuntete activitatea sportivilor (este o substan dopant). La acestea se adaug nc unul, foarte marcant: efectul anorexigen (pierderea poftei de mncare). La noi n ar s-au scos din uz.

Morfina

Denumit n jargon M, morf, Emsel, domnul Melancolie este utilizat n medicin cel mai adesea n fazele terminale ale cancerului, pentru capacitatea ei de a suprima durerea. Dozele mici dau relaxare, letargie, anxietate sau euforie, suprimarea reflexului de tuse, rcirea tegumentelor, hipotonie muscular, contractia pupilelor si vedere ncetosat. O doz mare duce la scderea tensiunii, scderea ratei respiratorii cu evolutie spre soc, com, deces. Utilizarea repetat duce la dependent fizic si psihic; dezintoxi- carea duce la iritabilitate, transpiratii, ticuri nervoase, crampe musculare si abdominale, vom, diaree, febr, hipertensiune arteriala. Exist riscul colapsului cardiovascular n cursul sevrajului.

Drogul reprezint o problem social, genernd srcie, hoie, prostituie, antaj, corupie, crim, terorism.Decizia de a consuma sau nu droguri i aparine fiecruia, ns nainte de a lua prima doz, individul trebuie s fie contient de riscurile la care se supune pe termen lung.IIPentru Romania, drogurile nu mai reprezinta de mult un pericol aflat departe, in capitalismul sangeros. Cei zece ani scursi de la Revolutie au fost suficienti pentru ca stupefiantele sa-si castige un loc propriu in viata noastra. De la tara de tranzit, Romania a devenit o tara consumatoare. O tara in care exista deja retele de desfacere foarte bine puse la punct, in care clientii - cumparatori si implicit consumatori de droguri - au atins un numar serios, numar ce confera contrabandistilor siguranta in afaceri si profit. De partea cealalta a baricadei se afla, cu mijloace conventionale, Politia. Brigada si Serviciul de Combatere a Crimei Organizate au ca principal obiectiv activitatea traficantilor cu substante stupefiante sau toxice. Nu ne-am propus, de aceasta data, sa comentam rezultatele acestora. Am remarcat in schimb activitatea pe care relativ nou-infiintatul Institut pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii din cadrul IGP o desfasoara inclusiv in domeniul prevenirii traficului si consumului de droguri. Materialul pe care vi-l prezentam, realizat de acest institut cu sprijinul Centrului de Documentare si Informare pentru Tineret, se evidentiaza prin analiza amanuntita a tuturor tipurilor de stupefiante si indeosebi prin prisma efectelor produse prin consumul lor. Nu in ultimul rand, va prezentam si prevederile legilor romanesti cu privire la droguri, informatiile de acest gen fiind de folos, in egala masura, atat consumatorilor, cat si traficantilor.

Ce sunt drogurile?Drogul este o substanta - solida, lichida sau gazoasa - care, introdusa in organism, modifica imaginea asupra propriei persoane si asupra realitatii inconjuratoare. Folosirea abuziva poate crea dependenta fizica si psihica sau tulburari grave ale activitatii mentale si ale comportamentului.Toxicomania este intoxicatia cronica voluntara care duce la pierderea libertatii de a se abtine de la folosirea drogului.Toxicomanul este persoana care consuma, in mod regulat, droguri pentru a obtine o stare de o anumita intensitate.Supradoza inseamna introducerea in organism a unei cantitati de substanta mai mare decat poate suporta acesta si care poate produce moartea. Supradoza intervine:- atunci cand consumatorul utilizeaza o doza prea puternica in raport cu cea obisnuita;- se foloseste un produs insuficient diluat sau amestecat cu alte substante;- atunci cand se continua consumul dozei uzuale in paralel cu medicatia din cura de dezintoxicare.- sevrajul desemneaza simptomele fizice si psihice care apar atunci cand un individ este privat de drogul de care devenise dependent sau la scaderea accentuata a dozelor.

Caracteristicile drogurilora) Dependentab) Tolerantaa) Dependenta este nevoia toxicomanului de a-si administra droguri. Ea poate fi fizica sau psihica.- Dependenta fizica nu se intalneste la toate tipurile de droguri. Cand apare, ea se manifesta sub forma unor stari patologice care constau in necesitatea organica de a folosi droguri pentru a evita tulburarile ce apar la incetarea utilizarii. Ea apare mai ales la derivatii opiului (heroina, morfina).- Dependenta psihica este cea mai importanta. Ea consta in modificari de comportament si o stare mentala particulara insotita de necesitatea psihica imperioasa de a-si administra substanta periodic sau continuu pentru a obtine o stare de bine sau pentru a inlatura disconfortul psihic. Este intalnita la toate tipurile de droguri.b) Toleranta apare atunci cand organismul se obisnuieste cu prezenta unei anumite substante si se adapteaza la aceasta. Ca atare, pentru obtinerea unei anumite stari, toxicomanul trebuie sa mareasca dozele. Astfel, un toxicoman ajunge sa suporte doze care pentru persoanele normale ar fi fatale.

Clasificarea toxicomanieia) Dupa gravitatea efectelor:1. majora - morfina, cocaina, amfetamina, alcool;2. minora - tabagismul, cofeismul;b) Dupa numarul drogurilor administrate:1. monotoxicomanie - administrarea unui singur drog;2. politoxicomanie - folosirea mai multor droguri. Este cel mai des intalnita.

Unele motive ale consumului de droguri- Se iveste posibilitatea si tinerii pur si simplu incearca.- Consumul de droguri poate fi vazut ca un lucru excitant si pentru care ai nevoie de curaj, si in loc sa fie opriti de prezentarea lui ca pe un pericol, se poate ca tinerii sa incerce tocmai pentru riscurile care le implica.- Unii tineri folosesc droguri pentru a scapa de problemele zilnice (divortul parintilor, abuzul sau neglijarea in familie, la scoala sau alte situatii).- Consumul de droguri poate fi provocat de singuratate, de sentimentul de inutilitate, de lipsa respectului de sine sau a increderii in sine.- Din spirit de fronda.

Drogurile - intre realitate si fictiuneMajoritatea oamenilor nu sunt bine informati despre efectele diferitelor droguri. Faptul de a dispune de informatii adecvate va poate ajuta sa intelegeti corect acest fenomen si sa va formati propria opinie atunci cand discutati despre droguri cu alte persoane. Nu exista droguri puternice sau usoare, bune sau rele, ci totul depinde de ceea ce fac oamenii cu ele si de circumstantele in care sunt folosite. De exemplu, morfina este prescrisa bolnavilor de cancer care au dureri mari, fara a-i face dependenti, pe cand o doza de LSD poate provoca dereglari psihice unei persoane care are o boala mentala latenta. De aceea, nu pot fi aratate decat efectele comune ale diferitelor droguri. De asemenea, nu exista standarde pentru controlul calitatii" drogurilor ilegale, acestea putand fi amestecate cu alte substante, in scopul cresterii profitului.Se spune ca folosirea recreationala" a drogurilor nu ar fi daunatoare, dar realitatea este ca toate drogurile ilegale sunt periculoase si produc modificari fizice si psihologice persoanei care recurge la ele. Folosirea prelungita a drogului mareste considerabil aceste efecte daunatoare si poate conduce la dependenta.Se spune, de asemenea, ca marijuana nu ar fi mai rea decat alcoolul sau tutunul. In realitate insa, marijuana este foarte periculoasa intrucat ea este solubila in grasime, ceea ce inseamna ca elementele sale chimice psihoactive se fixeaza in partile grase ale corpului (de obicei creier si organe genitale). O tigareta de marijuana contine mai multi agenti producatori de cancer decat cea mai puternica tigareta de tutun.Se spune ca doar indivizii slabi ajung dependenti de droguri, insa studiile au dovedit ca toxicomanii provin din aproape toate categoriile sociale si domeniile de activitate.Se spune ca abuzul de droguri este o crima fara victime" deoarece il vatama doar pe cel care le consuma, dar in realitate toxicomanul nu este singura persoana care sufera. Consecintele consumului de droguri se rasfrang si asupra familiei, a prietenilor si a intregii societati.

Clasificarea drogurilorA. Substante care deprima activitatea sistemului nervos1. bauturile alcoolice;2. benzodiazepine (diazepam, nitrazepam, rudotel);3. barbituricele si alte substante utilizate ca somnifere (fenobarbital);4. solventii si gazele inhalate (toluen, acetona, butan);5. substante care reduc durerea - opiacee (opium, morfina, codeina, papaverina, heroina) si opioide (mialgin, fontral, metadona).B. Substante care stimuleaza sistemul nervos1. Cocaina2. Cofeina3. Tutunul4. Amfetaminele, care au si efect halucinogen (ecstasy, pudra ingerilor);5. Hormonii steroizi anabolizanti.C. Substante perturbatorii ale functiilor sistemului nervos1. LSD2. Ciuperci halucinogene3. Canabis4. Mescalina

Diferite tipuri de droguri si efectele lor1. Alcoolul - este o substanta lichida obtinuta prin fermentarea fructelor, legumelor sau granelor, este tipul de drog cel mai folosit la ora actuala. Efecte psihice: reduce inhibitia; determina o stare de relaxare si buna dispozitie; logoree; lipsa de concentrare; slabirea judecatii; pierderea autocontrolului.Efecte fizice: clatinari, pierderi de echilibru; tulburari respiratorii si cardiace; afecteaza reflexele si coordonarea motorie; tulburari de vedere; sporeste riscul bolilor de ficat (in special ciroza); in cantitati mari: pierderea cunostintei, coma si chiar moarte.2. Tutunul - se obtine prin uscarea, tocarea si prelucrarea frunzelor, se transforma in tigari, trabucuri, pipe, iar uneori, se mesteca; are cea mai larga utilizare, dupa alcool.Efecte psihice: senzatie de calmare, de concentrare, relaxare.Efecte fizice: ameteli, greturi si chiar varsaturi, bronsite, cancer, ulcer, afectiuni respiratorii, circulatorii, cardiace, arterioscleroza.3. Cafeina - este unul dintre drogurile cu cea mai larga raspandire; se gaseste in cafea, ceai, cacao, bauturi racoritoare (cola), ciocolata si chiar in unele medicamente.Efecte - psihice: stimuleaza activitatea intelectuala, creste puterea de concentrare, in cantitati mari provoaca iritabilitate, anxietate.Efecte - fizice: tremuraturi ale mainilor, scaderea apetitului, insomnii, tulburari gastrice, cresterea tensiunii arteriale, afectiuni ale inimii, afectiuni renale.4. Sedativele - fac parte din categoria deprimantelor sistemului nervos central; majoritatea sunt folosite in scopuri terapeutice, pe baza de prescriptie medicala; se gasesc sub forma de capsule sau tablete (care se iau pe cale orala) sau se pot administra sub forma de injectii; produc dependenta, iar toleranta se instaleaza destul de repede.Efecte psihice: calmare, senzatie de linistire, incetinirea gandirii, lipsa emotiilor si pierderea interesului fata de intamplarile si oamenii din jur, la doze mari apar tulburari psihice.Efecte fizice: stari de somnolenta, dificultati in mers, lipsa de coordonare a miscarilor, vorbire greoaie, foarte periculoase in combinatie cu alcoolul, in doze mari pot provoca coma si chiar moartea.5. Opiul - se extrage direct dintr-o anumita specie de mac; opiul brut se fumeaza in pipe, din el putandu-se extrage o serie de derivati, unii cu intrebuintare medicala (codeina, papaverina, morfina), iar altii nu (heroina).6. Morfina - este un derivat al opiului, care se prezinta sub forma de pudra alba, solubila in apa, cu gust amar; se poate administra in scop terapeutic (oral, intramuscular, intravenos).7. Heroina - este o pulbere de culoare variabila, de la galbui la maroniu, cu gust amar si miros slab de otet; puterea analgezica este de 3-5 ori mai mare decat a morfinei; se poate injecta, inhala sau fuma; injectiile amplifica efectele si sunt cele mai periculoase; este tot un derivat al opiului.

Efectele opiului si ale derivatilor sai- Actioneaza asupra sistemului nervos central, reducand pragul sensibilitatii dureroase; induc un echilibru psihic aparent, anxietatea disparand o data cu durerile; de asemenea, provoaca o stare de euforie, de detasare de realitate si de inhibare a senzatiilor de foame si de sete.a. Psihice: scaderea inteligentei si vointei; slabirea memo-riei; intreaga existenta este a-servita nevoii de a-si administra drogul; declinul intregii personalitati; anularea responsabilitatilor familiale si profesionale; scade-rea apetitului; scaderea libidou-lui.b. Fizice: slab; palid; pupile mici, fixe; tremur usor al mainilor si pleoapelor; unghii casante, caderea parului; constipatie; varsaturi; respiratii rare, puls scazut.8. Cannabis - cannabisul sau canepa indiana este cel mai raspandit drog dupa alcool, cafea si tutun; se obtine prin uscarea si tocarea frunzelor sau prin extragerea rasinei; se fumeaza sau se amesteca in mancare.Efecte - in doze mici, efec-tele sunt asemanatoare celor produse de alcool, pe cand dozele mari au efecte halucinogene; nu induce dependenta fizica; dupa administrare, toxicomanul trece prin trei faze:a. Excitatie: logoree, largirea spatiului, slabirea memoriei, dilatarea pupilelor, incalzirea pie-lii, accelerarea pulsului, creste-rea apetitului (in special pentru dulciuri), comportament impre-vizibil (uneori devine psihotiv, agresiv, delirant), lipsa de coordonare motorie si a simtului pericolului.b. Extaz: repaus, beatitudine.c. Somn. Consumul cronic favorizeaza aparitia bronsitelor, a infectiilor pulmonare, a cancerului laringian si pulmonar.9. Cocaina - se prezinta sub doua forme: pudra sau crack.a. Pudra are culoarea alb-cristalina si cu gust amar; se inhaleaza sau se injecteaza.b. Crack, se obtine in urma unei prelucrari chimice rezultand pietricele albe care se fumeaza sau se inhaleaza in urma incalzirii in recipiente speciale.Efecte - pentru o perioada scurta (15-20 minute) induce o stare de euforie, insotita de sentimente de mare putere fizica si de o crestere a capacitatii intelectuale; dupa aceasta perioada, apar si stari de depresie, astenie, anxietate; toleranta este rapida, doza trebuie repetata des; exista riscul distrugerii mucoasei nazale si chiar al perforarii septului nazal, pre-cum si al aparitiei accidentelor vasculare cerebrale si afectiunilor mentale.- Psihice - euforie, logoree, exaltare, indrazneala, cresterea dorintelor sexuale, inhiba senzatiile de foame, sete, somn, durere, nervozitate, epuizare.- Fizice - vasoconstrictie si anestezie locala, nas palid si rece, ochi injectati, lacrimosi, pupile dilatate, scaderea greutatii.10. Amfetaminele - sunt droguri sintetice, folosite initial in tratamentul obezitatii, pentru ca inhiba senzatia de foame; se prezinta sub forma de tablete, capsule sau pudra; se inhaleaza, se inghit, se injecteaza sau se fumeaza.Efecte psihice: stimuleaza functiile psihice, senzatie de forta, veselie, incredere in sine, anxietate, agitatie, iritabilitate; panica, sentiment de persecutie, delir, insomnie.Efecte fizice: tremuraturi, cresterea tensiunii, palpitatii, accelerarea respiratiei, dilatarea pupilelor.11. Ecstasy - se prezinta sub forma de capsule sau tablete diferit colorate si uneori sub forma de pulbere sau lichid; pastilele au imprimate pe ele diferite figuri - delfini, tauri, caini, elefan-ti, trifoi etc. - fiecare avand o anumita intensitate si producand o altfel de senzatie; se consuma pe cale orala.Efecte psihice - efect calmant, inalta perceptie a sunetelor si culorilor, stare de beatitudine, oboseala, depresie, anxie-tate, panica, confuzie, paranoia.Efecte fizice - greata, diaree, dureri musculare, tulburari de vedere, maxilarul de contracta, gura foarte uscata, sete puternica - unii consumatori au murit datorita consumului excesiv de lichide, intrucat Ecstasy retine apa in organism, ducand la umflarea" celulelor; creierul este afectat in mod special, accelerarea batailor inimii, cresterea puternica a temperaturii corpului, blocaj renal.12. LSD - este o substanta halucinogena care distorsionea-za perceptiile consumatorului; se prezinta sub forma de pul-bere alba, prelucrata in tablete sau capsule, sau se imprima pe hartie, cu desene si culori diferite, se consuma pe cale orala, produce dependenta psihica, iar toleranta se instaleaza rapid.Efecte psihice: efectul principal este asa-numita calatorie" (trip - engl.) sau transa si depinde de dispozitia persoanei, de anturajul si locul unde se afla; astfel, in unele cazuri, consu-matorul are senzatii foarte placute, perceptii extraordinare ale formelor si culorilor, ajungand la beatitudine si extaz, pe cand in altele apar tulburari neplacute care provoaca viziuni infricosatoare; urmarea este o stare de teama, anxietate si depresie.Efecte fizice: hipertermie, tahicardie, tremuraturi, greturi.13. Ciupercile magice - sunt ciuperci cu efect halucinogen; se consuma crude, proaspete sau uscate, in mancare, bauturi sau sub forma de infuzie; provoaca dependenta psihica, iar toleranta se instaleaza rapid.Efecte psihice: stare de euforie, halucinatii, imagini defor-mate, intens colorate, teama, anxietate, psihoza.Efecte fizice: tulburari de vedere, greata, varsaturi, dureri de stomac, hipertensiune arteriala, cel mai grav este atunci cand, din greseala, se culeg si se con-suma ciuperci otravitoare care provoaca intoxicatii mortale.14. Solventii - sunt substante organice, de obicei hidrocarburi, care produc efecte similare alcoolului sau anestezicelor; cel mai raspandit mod de utilizare este inhalarea din pungi de plastic, flacoane sau alte recipiente; ex.: vopsele, lacuri, acetona, petrol, gaz de bricheta, cleiuri etc.Efecte psihice - confuzie, pierderea autocontrolului, dorinta de a face lucruri trasnite", uneori pot aparea halucinatii vizuale sau auditive.Efecte fizice - senzatie de caldura, inrosirea fetei, tuse, stranuturi, sangerari ale mucoasei nazale, greturi, varsaturi, ameteli, somnolenta puternica, lipsa de coordonare a miscarilor, scaderi in greutate, decese prin stop cardiac sau sufocare.

Cum recunoastem o persoana care consuma droguri?In functie de substanta utilizata, pot aparea urmatoarele semne caracteristice:- schimbari de dispozitie psihica- somnolenta, apatie, lipsa apetitului- lipsa concentrarii, scaderea inteligentei- pierderi de memorie- halucinatii, delir- lipsa interesului pentru scoala, prieteni, familie- aparitia unor prieteni noi- irascibilitate, agresivitate- miros specific- inhibarea sau dimpotriva stimularea dorintelor sexuale- lipsa de coordonare motorie- accese de tuse, stranut- urme de intepaturi pe corp- prezenta unor substante sau obiecte: capsule, tablete, prafuri, fiole, seringi etc. (back)

III

Oamenii primesc droguri pentru a-si schimba gndirea, comportamentul si simturile. Aceste feluri de substante se numesc psihoactive si includ alcoolul si tutunul, la fel si drogurile naturale si produse. n trecut, majoritatea drogurilor folosite erau produse din plante naturale, asa ca tufa de coca pentru cocaina, opiu de mac pentru heroina si cannabis pentru hasis si marijuana. Mai recent, drogurile ca extazi sau LSD au nceput a fi produse pe cale sintetica de variate ntreprinderi chimice.

Oamenii care folosesc droguri provin din toate paturile sociale, desi statistica demonstreaza ca probabil unele paturi sociale utilizeaza drogurile mai mult dect alte paturi. De exemplu, probabilitatea utilizarii drogurilor este mai mare la barbati dect la femei, la barbatii celibatari dect la cei casatoriti, la locuitorii oraselor dect la cei rurali, la tineri dect la batrni. Prizonierii si copiii strazii, de asemeni, demonstreaza o nalta frecventa a abuzului de droguri. Datele recente sporesc nelinistea cu privire la ntrebuintarea sporita a drogurilor n rndul tinerilor din toata lumea. Datele disponibile demonstreaza ca raspndirea printre tineret tinde sa fie de trei ori, de patru ori mai nalta dect raspndirea ntre populatia generala.

Care sunt efectele?Toate drogurile pot fi clasificate n trei categorii:Depresantele (spre exemplu heroina, barbiturate) sunt sedative care actioneaza asupra sistemului nervos. Relaxarea artificiala si usurarea de la neliniste si stres mintal tinde sa produca dependenta psihologica si renuntarea de la utilizarea lor este problematica. Dependenta poate duce la supradozare acuta, care la rndul sau poate cauza moartea din cauza depresiei respiratorii.Stimulantele (spre exemplu cocaina, crackul, amfetamine) sunt agenti care activeaza, sporesc sau maresc activitatea neurala. n primul rnd ei cauzeaza frisoane, dureri de cap, hipertensiune si batai de inima sporite. Efectele de lunga durata sunt greata, insomnia, pierderea greutatii, convulsii si depresia.Halucinogenele (spre exemplu marijuana, extazi, LSD) sunt un grup chimic divers care produce schimbari mintale profunde, cum ar fi euforia, nelinistea, distorsiunea senzoriala, halucinatii vivide, deluzii, paranoie si depresie.

Nu exista drog ilicit, care ar putea fi considerat sigur. ntr-un fel sau altul utilizarea substantelor psihoactive modifica functionarea normala a organismului uman si n termen lung, poate cauza daune serioase.Ct de prevalent este abuzul?Prevalenta abuzului diferitor droguri variaza ntre regiuni si chiar ntre tari n ntreaga lume.Marijuana si hasisul: Estimarile indica ca canabis este cel mai abuzat drog n toate partile lumii, pe care l consuma estimativ 141 milioane oameni (sau 2.4 procente din populatia globului). n mod particular, un numar mare de oameni tineri experimenteaza cu canabis: n unele tari att de mult ca 37 procente din copiii de scoala si adultii tineri au folosit drogul o data n ultimul ani si 10-25% o data n ultima luna. n general, abuzul de cannabis sporeste n multe tari, stabilizndu-se n tarile, unde a atins nivel nalt.

Drogurile sintetice: Raspndindu-se relativ ncet n anii optzeci, abuzul stimulantilor de tip amfetaminic a sporit rapid n Europa, Australia, America de Nord si Asia de Sud-Est n anii nouazeci. n timp ce abuzul s-a stabilizat n unele dintre aceste zone, exista o crestere continua a cererii globale, n particular n Asia de est si de Sud-est. n mod sporind, drogurile sintetice si-au sporit semnificatia, n special ntre tineri, drept drog de amuzament ales, deseori n combinatie cu cannabis. MDMA (extazi) este popular n tarile industriale n special n Europa.

Alte droguri din plante: n general, cocaina mpreuna cu diverse alte substante derivate din coca, cum ar fi bazuco domina cererea pentru tratament. UNDCP estimeaza ca circa 13 milioane de oameni abuzeaza cocaina n ntreaga lume: cel mai nalt nivel fiind n Statele Unite.n comparatie cu alte droguri, abuzul de heroina si alte opiate este mai putin prevalent. Estimarile Natiunilor Unite indica ca circa 8 milioane de oameni abuzeaza opiatele, n mare parte n Europa, Asia de sud-est si de sud-vest. Nivele crescnde de abuz sunt nregistrate n europa de est si Asia centrala. Cocaina nu pare a fi printre drogurile de prima alegere printre tineri. Cu toate acestea, tendinta arata o oarecare crestere n abuzul acesteea n Europa (n special n Londra si Amsterdam).

Ct de mare este oferta?Mare! n 1999, producerea globala de opiu a atins nivelul de 5,794 tone metrice, cultivate pe 219,000 hectare de mac. Mai mult de 75 procente de opiu vine din Afganistan. Producerea globala de frunze de coca a crescut la 317, 926 tone de pa 183,000 hectare de coca. Aproape 60 procente de frunze de coca vin din Columbia. Cum stim acest fapt? Integrnd eforturile n supravegherea aeriana, aprecierea la sol si perceperile din satelit au permis tarilor sa obtine o harta larga a zonelor ilicite de crestere si sa indice ariile cu cultivare descrescnda sau crescnda, astfel nct se poate face o apreciere sigura a productiei culturilor.

Care sunt beneficiile?Producerea ilicita de droguri si cererea pentru ele a indus prosperarea afacerilor ilegale a unui non-business care poate compromite economiile si infirma statele. Traficarea drogurilor se afla n minile sindicatelor transnationale organizate criminale, care au luat avantaj de procesul de globalizare, pe timp ce masurile de lupta contra acestora au fost tergiversate.Care a fost raspunsul Natiunilor Unite?

Natiunile Unite a abordat fenomenul abuzului de droguri ncepnd cu data crearii acestei organizatii. Comisia pentru Drogurile Narcotice a fost creata n 1946 si la moment cuprinde 53 state-membre, care sunt implicate pe baza de rotatie. Oficiul Natiunilor Unite care se ocupa cu controlul asupra drogurilor a fost unificat n 1990 ca Programul International al Natiunilor Unite (UNDCP) pentru Controlul Drogurilor.n 1999 acest Program a fost legat cu Centrul pentru Prevenirea Crimei Internationale (CICP) cu scopul formarii Oficiului pentru Controlul Drogurilor siPrevenirea Crimelor.

Prin intermediul Natiunilor Unite, lumea a nceput sa-si dezvolte un raspuns coordonat asupra problemei abuzului de droguri. Conventia Unica asupra Drogurilor Narcotice (1961) a unit diverse tratate existente, ce limiteaza vnzarea si utilizarea diferitor substante n scopuri medicale. Aceasta a fost suplimentata n 1972 cu Protocolul care accentueaza necesitatea serviciilor de tratament si reabilitare. Conventia asupra Substantelor Psihotropice (1971) a stabilit un sistem de control international pentru o serie de droguri farmaceutice si alte substante folosite n producerea drogurilor ilicite.Pe parcursul mai multor ani problema drogurilor a fost perceputa de catre comunitatea internationala ca fiind generata de oferta. Se credea ca drogurile abuzate si aveau originea n tarile n curs de dezvoltare si erau consumate n tarile industriale. Putina atentie a fost acordata reducerii cererii.

Cu toate acestea, situatia s-a schimbat dramatic, caci nivele nalte de consum au fost descoperite n tarile n curs de dezvoltare; cannabis si drogurile sintetice fiind produse att la nord, ct si la sud.Ca rezultat, Natiunile Unite a adoptat o abordare balansata pentru a reduce simultan att oferta, ct si cererea. n 1998, Adunarea Generala a adoptat o Declaratie Politica ce contine o serie de obiective, cu termeni limita desemnati, care includ:Pna n 2003: de a elabora sau a spori strategiile de reducere a cererii si de a crea sau consolida legislatiile nationale si programele anti-droguri, si de a adopta legislatia nationala de spalare a banilor; siPna n 2008: de a atinge o scadere semnificativa a cererii si de a elimina sau reduce semnificativ cultivarea, producerea si comercializarea ilicita a drogurilor (inclusiv drogurile sintetice).

n fiecare zi, pe tot cuprinsul globului pamntesc, milioane de oameni folosesc droguri. n mod surprinzator, de cele mai multe ori, folosim droguri atunci cnd consumam ceai sau cafea. Ca si multe alte droguri, cafeina din ceai, cafea sau alte bauturi racoritoare cum ar fi Coca- Cola, sau alcoolul din vin si bere sunt substante care modifica functionarea normala a organismului. Folosite cumpatat, aceste droguri sunt relativ inofensive si n multe zone ale lumii sunt perfect legale.Totusi, alte tipuri de droguri sunt ilegale si periculoase. Substante ca heroina fac parte din aceasta categorie, iar detinerea sau folosirea lor sunt interzise prin lege. Aceste droguri pot ucide.

Alcoolul este probabil cel mai comun drog. Este folosit n aproape toate colturile lumii. Acesta se formeaza atunci cnd drojdia (particule de mucegai) fermenteaza zaharul n mod natural, n fructe ca strugurii si n seminte, cum ar fi cele de orz. Vinul, berea, cidrul si tariile, cum ar fi ginul, romul, contin toate alcool.Acest drog actioneaza asupra creierului n doua moduri. Este un anestezic ce amortizeaza senzatii si sentimente si este, de asemenea, un depresiv, ce ncetineste actiuni si reactii.Puterea alcoolului, ca viciu, este evidenta atunci cnd o persoana dependenta de acesta nceteaza sa-l mai consume. Aceasta persoana poate suferi de anumite simptome ale renuntarii la alcool, de pilda delirium tremens. Acestea cuprind transpiratie, tremurat, greata si halucinatii.

Nicotina din tutun este un drog consumat pe scara larga n societate. Fumatul frunzelor uscate ale plantei de tutun este foarte nociv din punct de vedere fizic. Fumatul poate provoca unele forme de cancer, cum ar fi cel la plamni si gt, poate, de asemenea, cauza unele boli ale inimii si ale vaselor sangvine, probleme ale plamnilor, ca bronsita, precum si tulburari la copiii nenascuti ai unei femei fumatoare.Aceste boli sunt provocate n special de alte ingrediente din fumul de tabac, cum ar fi vaporii de tar si monoxidul de carbon.Nicotina nsasi poate contribui la stimularea unei persoane, facnd-o sa se simta mai alerta si mai plina de viata. Fumatorii se obisnuiesc rapid cu fumatul si trebuie sa fumeze mai mult pentru a obtine acelasi efect. Acestia pot, de asemenea, deveni dependenti din punct de vedere psihologic, deci, chiar daca sunt constienti de riscurile la care se expun, le este foarte greu sa renunte la acest obicei.

Asemenea nicotinei, cafeina este un alcaloid provenit n acest caz din frunzele plantei de ceai, sau din semintele arborelui de cafea. Cafeina este prezenta si n cacao si unele bauturi racoritoare.n consumul zilnic, cantitatile de cafeina sunt de obicei reduse. nsa, n cantitati mari acestea pot provoca probleme grave de sanatate, cum ar fi somnul nelinistit si tulburarile digestive.Marijuana, denumita si canabis sau hasis, este extrasa din cnepa. Cel care o consuma se simte relaxat, tihnit, mai constient de ceea ce-l ncojoara si mai capabil de a fi ncrezator si creativ. Cel ce priveste din afara, vede exact opusul acestor stari.

n general, si n comparatie cu alte droguri mai puternice, marijuana nu pare sa creeze dependenta. Cercetarile au demonstrat ca aceasta poate duce la probleme mai putin grave n comparatie cu tutunul sau alcoolul. n multe tari, unele grupari au ncercat sa schimbe legile si sa nlature unele pedepse pentru consumul acesteia.Barbituricele sunt droguri create n laborator si, uneori sunt prescrise de medici pentru alungarea insomniei si nelinistii, n calitate de somnifere sau calmante. Sunt, de asemenea, recomandate persoanelor care nu pot supravietui, datorita faptului ca sunt prea nelinistite, agitate si speriate tot timpul.

Barbituricele sunt prescrise mai rar n zilele noastre, iar folosirea lor este supravegheata cu atentie. Acestea datorita problemelor din trecut, inclusiv abuzul, dependenta fizica si psihologica.n doze mari, barbituricele produc efecte similare cu ale alcoolului. Simptomele ncetarii folosirii acestora sunt grave, uneori chiar fatale.Amfetaminele sunt, de asemenea fabricate n laborator si sunt denumite excitante. Cei care le folosesc se simt energici si alerti. Aceste medicamente accelereaza reactiile chimice ale organismului, producnd energie. Au fost folosite cndva ca tablete pentru slabit. Problema este ca, de multe ori, consumatorul este tentat sa mai ia o doza, pentru a se simti din nou energic, iar acest fapt poate duce foarte usor la obisnuinta si dependenta psihologica.

Halucinogenele reprezinta un grup variat de droguri. Unele sunt naturale, cum sunt cele din ciupercile magice si mescalina din cactusul peyote, celelalte sunt create n laborator, ca LSD-ul (acid lisergic dietilamid).Aceste droguri au efecte dramatice asupra constiintei, a simturilor si a perceptiei consumatorului. Acesta poate avea halucinatii puternice si o astfel de calatorie poate fi extrem de nspaimntatoare. Cea mai mare parte a halucinogenilor nu creeaza o dependenta fizica serioasa, iar pe termen lung nu par sa cauzeze o dependenta psihologica puternica. Acestia provoaca nsa o toleranta n oraganism, iar oamenii au murit chiar sub influenta lor. De exemplu, consumatorul si poate nchipui ca poate sa zboare, si sa sara pe fereastra.

Opiul, morfina si heroina se obtin din specia de mac denumita opiu. Acestea provoaca stari temporare de amorteala, liniste si chiar exaltare si fericire. n medicina, aceste droguri se folosesc ca remedii contra durerii. Ele sunt nsa deosebit de puternice si periculoase, putnd provoca rapid toleranta n organism si dependenta serioasa. O supradoza poate ucide. Renuntarea la consumul acestora se realizeaza sub supraveghere medicala, iar reactiile organismului sunt foarte neplacute: friguri, greturi, tremuraturi, crampe si transpiratie.Cocaina este un praf alb, extras din frunzele plantei coca. Aceasta poate sa-l faca pe cel care o consuma, alert si plin de energie, chiar euforic. Desi unii pretind ca pot folosi cocaina ca pe un drog social sau de recreere, ca si alcoolul, altii devin dependenti din punct de vedere psihologic de aceasta. Printre alte efecte se numara halucinatiile, teama si paranoia.

Majoritatea drogurilor folosite din motive sociale, n mod legal sau nu, afecteaza creierul. Ele altereaza aspectele mintale, cum ar fi gndirea, concentrarea, agilitatea, emotiile si constiinta. Acestea sunt droguri psiho-active. Drogurile si motivele consumului acestora variaza de la o zona la alta si n functie de timp.Un motiv al consumului de droguri n mediul social este folosirea lor ca lubrifiant social, de la o conversatie la o ceasca de cafea, la o noapte petrecuta ntr-un bar. Drogurile i ajuta pe consumatori sa devina mai relaxati, deschsi, prietenosi si sociabili. Un alt motiv al consumului de droguri este faptul ca acestea par sa confere o usurare temporara, un fel de evadare pentru o perioada de timp.

Oamenii ncearca sa se detaseze de o ntreaga serie de probleme: stres, bani, griji, familii destramate. Unele persoane extind aceasta idee si ncearca sa se detaseze de toata lumea reala. Ele nu se pot lupta cu lumea reala si consuma droguri pentru a-si crea o lume fantezista alternativa.Un alt motiv pentru care oamenii consuma droguri este reprezentat de presiunea exercitata n cadrul unui grup, spre exemplu o persoana ia droguri pentru ca si prietenii sau colegii din anturaj fac acest lucru.Dependenta de droguri poate fi psihologica sau fizica, sau ambele.

Dependenta psihologica se petrece n mintea omului; consumatorul simte ca nu poate gndi normal si sa supravietuiasca fara ajutorul drogului. n cazul dependentei fizice, nervii, muschii, inima si alte organe ale corpului au nevoie de drog pentru a-si continua functionarea.Daca este privat de droguri, dependentul poate suferi probleme fizice si mintale. Aceste probleme variaza de la tremuraturi si friguri, la transpiratii, crampe si dureri, inconstienta si chiar convulsii fatale.Organismul se obisnuieste treptat cu unele droguri. Cu timpul este nevoie de o cantitate mai mare de drog pentru a da aceleasi rezultate ca nainte. Aceasta nevoie de cantitati din ce n ce mai mari de drog, n vederea obtinerii aceluiasi efect, poarta denumirea de toleranta.

Modul de administrare al drogurilo este, de asemenea, foarte periculos. Inspirarea cocainei poate deteriora nasul si caile respiratorii. Injectarea unui drog cu ajutorul unei seringi nesterilizate poate provoca infectii ca hepatita sau SIDA.Exista cteva metode de ntrerupere a consumului sau a dependentei de droguri. Acestea cuprind: administrarea unor medicamente speciale, sub supraveghere medicala; tratamente de psihoterapie sau forme similare de tratament; aderarea la grupuri formate din fosti consumatori; reabilitarea ntr-un centru de dezintoxicare; detasarea de situatia sau grupul social unde a nceput consumul de droguri.

Multe din metodele de ami sus costa bani, iar unele societati nu asigura resurse adecvate n vederea abtinerii de la consumul de droguri si reabilitarii. De asemenea, reusita depinde de puterea viontei si motivatia consumatorului.Consumul unor droguri poate duce chiar la crime. Se recurge deseori la jafuri, spargeri si alte infractiuni, n vederea obtinerii banilor necesari pentru cumpararii drogurilor. Acest lucru se ntmpla mai ales n cazul drogurilor puternice, care creeaza dependenta si sunt adesea cele mai scumpe.Detinerea si consumul de droguri se pedepseste aspru, cu nchisoare de la 5 la 20 de ani.

Despre LSD - Descriere si efecteLSD este numele generic pentru acidul lisergic dietilamida-25. Descoperit in 1938 de catre Albert Hofmann, LSD este una dintre cele mai puternice substante halucinogene cunoscute. Este o pulbere alba, fara miros luata de obicei oral, cu efecte variabile care isi fac aparitia in decurs de o ora si dureaza in general intre 8 si 12 ore, slabind treptat. A fost folosita experimental in tratamentul aloolicilor si al pacientilor psihiatrici (unde a dat unele rezultate pozitive). Altereaza perceptia, dispozitia si procesele psihologice si poate impiedica coordonarea si abilitatile motorii. Intre 1950 si 1960, experimentele cu LSD a fost conduse de specialisti psihiatri si medici, care au ajuns la concluzia ca in unele cazuri pot aparea reactii psihologice neplacute (dramatice in unele cazuri), incluzand panica, confuzie puternica si anxietate.

In prezent, singura tara in care LSD se mai foloseste in mod oficial in medicina este Elvetia. In catalogul farmaceutic de la mijlocul anilor '60, LSD era trecut sub denumirea de Delysid, si se prezenta sub forma unor tablete continand 0,025 mg de substanta activa sau sub forma de fiole continand o solutie injectabila, care isi facea efectul mult mai repede. In acelasi catalog, la proprietatile farmatceutice, scrie: "Administrarea de doze foarte mici de Delysid (1/2 - 2 ug/kg greutate) duce la alterarea perceptiei, halucinatii, depersonalizare, amintiri neplacute si alte variate simptome neuro-vegetative. Efectele se instaleaza dupa 30-90 de minute si dureaza in general intre 5 si 12 ore. Cu toate acestea, perturbari intermitente ale perceptiei pot persista timp de cateva zile.". Substanta era recomandata in special pentru psihoterapia analitica, precum si pentru studii experimentale asupra naturei psihozelor. Cu toate acestea, sunt mentionate si niste precautii: "Anumite conditii mentale patologice pot fi intensificate de catre Delysid. Este necesara precautie in administrarea la subiecti cu tendinte de sinucidere sau in cazuri in care evolutia psihozei este iminenta.

Labilitatea psiho-afectiva si tendinta de a comite acte impulsive poate dura ocazional cateva zile. Delysid trebuie administrat numai sub supraveghere medicala stricta. Supravegherea nu trebuie incetata pana cand efectele medicamentului nu au disparut complet." Efectele periferice ale LSD includ contractia vaselor sanguine si scaderea presiunii sangelui, dilatarea pupilelor precum si hipertermia. Aceste efecte au natura simpatica si pot fi indepartate prin blocarea ganglionilor. Efectele parasimpatice includ salivarea, lacrimarea, voma, hipotensiune si brahicardie. Dozele mici stimuleaza respiratia dar cele mari o inhiba. Unele efecte secundare precum transpiratia, nervozitatea si insomnia sunt de obicei confundate cu cele ale amfetaminei, un alt halucinogen. Din punct de vedere fizic, LSD nu cauzeaza deloc dependenta, iar din punct de vedere psihologic, dependenta creata este aproape nula. Cea mai comuna varianta a drogului este N-acetil-LSD (ALD-52) (in "Enciclopedia Psihiatrica" se mentioneaza ca aceasta varianta isi face efectul mai lent). Se intampla destul de des ca efectele LSD sa fie foarte neplacute si sa afecteze pentru o perioada de timp sanatatea psihica a persoanei drogate. Printre simptome se numara depresia, agitatia, confuzia, dar mai ales teama de innebunire.

Cea mai des intalnita reactie adversa este un episod temporar (care dureaza mai putin de 24 de ore) de panica. Simptomele includ iluzii si halucinatii (vizuale si auditive) inspaimantatoare, anxietate exagerata pana la panica, agresivitate si comportament agresiv, depresie, idei, gesturi sau incercari de sinucidere, confuzie si teama pana la paranoism. Reactiile prelungite (zile sau chiar luni) care necesita spitalizare sunt deseori denumite "psihoze LSD" includ un grup eterogen de simptome. Cu toate ca nu exista niste reguli bine stabilite, au fost observate niste lucruri comune la acesti pacienti. Exista o tendinta ca persoanele cu profil psihologic scazut, cu antecedente psihiatrice sau care folosesc sau au folosit si alte droguri sa sufere aceste consecinte.

Totusi, exista si cazuri de reactii severe si prelungite la indivizi fara antecedente, precum si cazuri foarte slab adaptate care nu sufera deloc efecte secundare in urma folosirii repetate de droguri psihadelice. Pe tema LSD circula cateva povesti false, cum ar fi:- Formarea de cristale in interiorul organismului, care se descompun dupa un timp si cauzeaza reactii adverse. LSD este un solid cristalin usor solubil in apa, deci nu poate forma depozite in organism. In plus, este metabolizat si eliminat in decurs de cateva ore. Reactiile adverse sunt de natura psihologica si nu depind de prezenta substantei in organism.- LSD dauneaza cromozomilor. S-a dovedit prin teste ca acest lucru nu este adevarat.

Pericolul real al folosirii LSD este de natura pur psihologica, drogul neavand efecte fizice. Dozele letale (toxice) de LSD sunt de cateva zeci de mii de ori mai mari decat doza normala, facandu-l (din punct de vedere toxic) unul dintre cele mai "sigure" droguri cunoscute. Unul dintre cele mai interesante aspecte ale LSD sunt asa numitele "reveniri", termen utilizat pentru a desemna reaparitia unor emotii sau perceptii din timpul aflarii sub influenta drogului. O revenire poate dura secunde sau ore intregi, poate reproduce oricare din multitudinea de aspecte ale unei halucinatii si poate fi placuta, interesanta, suparatoare sau inspaimantatoare. Cele mai multe dintre ele sunt momente de distorsionare ale vazului sau ale notiunii timpului, simptome fizice (resimtite de organism) sau emotii puternice. De obicei sunt foarte putin deranjante, in special datorita faptului ca persoana care le resimte constientizeaza cauza acestor fenomene. Din cand in cand ele dureaza mai mult, iar intr-un numar redus de cazuri se transforma in imagini sau ganduri inspaimantatoare. In majoritatea situatiilor insa numarul aparitiilor precum si intensitatea lor descresc rapid si apar rareori mai mult de cateva luni dupa consumul drogului. Printre conditiile care cauzeaza aparitia acestor fenomene se numara stresul, oboseala, betia si consumul de alte droguri.

Compusii lisergici apar in ergot, un parazit fungic al cerealelor, triptamine aparand si in ciupercile psilocibe, in anumiti arbori sud-americani (Rivea Corymbosa si Ipomoea Violacea) si in glandele veninoase ale unor animale. LSD (acid lisergic-dietilamida) nu se gaseste ca atare in aceste plante. In seva de Rivea Corymbosa, concentratia de ergina (un acid lisergic) este de pana la 54%, iar cea de izoergina de pana la 35%. Se pare ca efectele acestor plante au fost cunoscute inca din vechime diferitelor culturi umane. In studiul "Drumul catre Eleusius" (Hoffman, Wasson si Ruck) este prezentata existenta unei religii secrete timp de 2000 de ani in Grecia (pana in anul 400 e.n. cand a fost respinsa de catre crestinism). Oricine vorbea limba greaca si nu comisese nici o crima putea deveni membru. Dupa o perioada de pregatire de 6 luni, aspirantii mergeau la templul din Eleusius unde aveau loc niste ritualuri secrete (aceste ritualuri au ramas secrete pana la descoperirile din anii 1970). Explicatia pe care o aduc autorii este ca secretul ritualului consta in viziunile induse de consumarea unui decoct din spice de grau -- sursa de derivati lisergici. De asemenea, populatiile aztece foloseau in mod curent bauturi preparate din seva de Ipomoea Violacea si exista multe consemnari referitoare la efectele halucilogene ale acestora. Modul de actiune al LSD nu este inca cunoscut cu certitudine. Ipoteza curenta spune ca LSD inhiba activarea celulelor serotonergice intr-un mod selectiv. Analogii non-helucinanti ai LSD nu manifesta aceasta selectivitate. Aceste rezultate sugereaza faptul ca exista doua conformatii sterice diferite ale receptorilor serotonergici, dintre care una are o afinitate mai mare pentru LSD.

In momentul ingerarii in organismul uman, LSD se comporta ca un inhibitor al autoreceptorilor 5-HT (Serotonina). Drogul mareste numarul de molecule 5-HT active dezactivandu-le autoreceptorii (un mecanism de protectie al creierului care reduce nivelul activitatii neurotransmitatorilor).Formula chimica a LSD este N,N-dietil-6-metilergolina-8B-carboxamida. Numai unul dintre izomeri (cel "d-") este psihoactiv, de aceea in sinteza se separa doar forma "l-".Efectele mentale ale LSD pot fi neutralizate rapid (imediat dupa ingerare) prin administrarea de 50 mg de clorpromazina.S-a descoperit ca cele doua grupari etil de pe catena LSD pot fi inlocuite cu alte lanturi de carbon pentru a obtine compusi cu diferite efecte, tarii si durate. Cand grupul 6N-metil este inlocuit cu etil sau alil, compusul devine de 2, respectiv 3 ori mai puternic. Acesti derivati nu au devenit totusi foarte raspanditi din cauza costurilor suplimentare la sinteza.IV.

Efectele consumului de alcoolDupa ce alcoolul a fost baut, acesta ajunge in stomac si in intestine de unde prin absorbtie este preluat de singe si transmis prin aparatul circulator in tot organismul. Din aceasta cauza sunt afectate cu precadere tesuturile puternic irigate de sange.

Din punct de vedere al efectului general al alcoolului asupra organismului acesta este in primul rand untoxic celular. El actioneaza ca o otrava pentru celule datorita efectului sau higroscopic, adica alcoolul in concentratii mari sustrage apa. Acest lucru duce la nivel celular la separarea albuminelor aflate in stare coloidala in protoplasma si in final la coagularea acesteia distrugand astfel celula. Din acest punct de vedere nu este de mirare ca celulele corpului omenesc vor fi grav deteriorate in urma unui consum abuziv si indelungat de alcool.

Pe de alta parte alcoolul este un factor de stres pentru tot organismul producand o crestere a tensiunii arteriale si sunt eliberate in organisn in masura mult mai mare substante ca lipide, zaharuri si cortizon in circulatia sanguina.

Abuzul de alcool duce de asemenea la malnutritie, lipsind organismul de proteine, minerale si vitamine. Excesul de etanol are ca efect reducerea progresiva a capacitatii intestinului subtire de a resorbi substante ca proteine si vitaminele A, B1 si C, acidul floric si mai tarziu sodiu si apa. Incapacitatea progresiva a intestinului subtire de a absorbi substante vitale este responsabila si de tulbularile nervoase de origina somatica. S-au observat la accoolici concentratii sanguine scazute de calciu, fosfati si vitamina D, care se asociaza cu pierderea insemnata de masa osoasa. Ca urmare creste pericolul aparitiei fracturilor.

Organismul foloseste o mare cantitate de energie pentru inlaturarea alcoolului din organism, energie care ar fi fost necesara organelor pentru buna lor functionare. Pentru metabolizarea alcoolului la nivelul ficatului poate fi consumat pana la 80% din oxigenul disponibil acestui organ. Deci alcoolul devine un "paralizant metabolic".

Celulele cardiace si cele cerebrale care au de asemenea un consum ridicat de oxigen sufera cel mai mult datorita alcoolului.

Efectele alcoolului asupra organismului

Dupa cum se poate observa alcoolul afecteaza toate organele organismului

Desirinichiisiplamaniisunt bine irigati de sange, pericolul de a fi lipsiti de oxigen nu este atat de mare, fiind astfel mai putin vulnarabili la alcool.

Organul care este intotdeauna afectat de abuzul de alcool esteficatul. Afectiunile acopera o paleta larga de boli incepand de lasteatoza hepatica,hepatita cronica, pana laciroza hepatica. Atrofierea ficatului poate fi adusa la stagnare prin abstinenta, dar nu este reversibila. Cam 15% dintre alcoolici sufera de aceasta tulburare grava. Complicatiile ei sunt:hemoroizi,varice esofagiene(care prin ruptura duc adesea la moarte) siascita(colectarea de lichide in cavitatea abdominala).Deoarece ficatul nu doare, leziunile nu sunt observate decat tarziu si uneori doar intamplator la analize de rutina. La inceput se observa doar o stare de balonare si eructatii (ragaieli) frecvente. De asemenea, apare o presiune sub arcada coastelor drepte sau meteorism, iar mai tarziu se inregistreaza pierderea poftei de mancare, epuizare rapida, uneori tulburari de potenta si de apetit sexual, precum si stare de greata si voma. Prin lezarea progresiva a celulelor hepatice este prejudiciata sinteza proteinelor, ceea ce duce printre altele la probleme de singerare si la scaderea imunitatii. Traumatismele mici pot declansa sangerari interne si externe intense, alcoolicul devinind tot mai expus infectiilor.

Consumul ridicat de alcool pe termen lung are ca efect punerea in functiune la nivelul ficatului a unui mecanism suplimentar de catabolizare a alcoolului si anume sistemul microzonal de oxidare a etanoluluiSOME, care va prelua pana la doua treimi din catabolizarea cantitatii crescute de alcool. Astfel alcoolicii pot metaboliza si suporta cantitati mai mari de alcool. Dar SOME este declansat, chiar si dupa perioade lungi de intrerupere a consumului, de cantitati mici de alcool, declansindu-se o dorinta puternica de a ingera mai multa bautura. Aceasta impiedica revenirea la consumul controlat.

Afectiunilepancreaticesunt destul de dureroase. De aceea persoana in cauza se prezinta rapid la medic si isi impune pauze in consumul de bauturi alcoolice. De asemenea, se poate ajunge la diabet. In general, intregul aparat digestiv - de la cavitatea bucala, esofag stomac si pana la intestin -poate fi lezat grav. Se poate astfel ajunge la boli letale. De exemplu, consumul permanent de alcool poate induce un risc de zece ori mai mare de imbolnavire de cancer esofagian. Si alte forme de cancer apar mai des la persoanele care abuzeaza de alcool. Este vorba de cancerul bucal, laringean, intestinal, iar la femei cel mamar.

Afectareanervilor membrelor(polineuropatie) se exteriorizeaza prin furnicaturi, intepaturi sau arsuri la nivelul membrelor inferioare sau superioare. Sensibilitatea pielii in aceste zone poate fi deosebit de mare sau, dimpotriva, poate lipsi total. In final, apare nesiguranta in mers sau chiar incapacitatea de a merge.

Sub incidenta suferintei intra simuschiul cardiac(cardiomiopatie). De patru ori mai multi alcoolici mor din cauza tulburarilor cardiace decat de ciroza. Trebuie tinut cont de faptul ca majoritarea alcoolicilor sunt si mari fumatori, astfel incat cauzele mortalitatii sunt complexe. La toate acestea se adauga proprietatea alcoolului de a crea hipertensivitatea. Aceasta devine periculoasa de la 240g pe saptamana in sus, adica peste un litru de bere pe zi.

La barbati se reduce cantitatea de hormon sexual (testosteron) produsa, astfel incat lipsa apetitului sexual si impotenta ii tulbura viata sexuala. Pierde astfel un intreg domeniu de placeri din viata si se simte si mai legat de drogul sau.

La femei apare alt pericol grav, alcoolul provoaca leziuni grave fatului producandembriopatia alcoolica. Chiar si "inofensivul" paharel inainte de masa este mult mai periculos decat se estima. Fatul este cel mai periclitat in primele luni de sarcina. Aproximativ una din trei femei care abuzeaza episodic de alcool in aceasta perioada, naste un copil cu malformatii. Malformatiile constau in debilitatea mintala, nanism, modificari ale cutiei craniene. In schimb femeile dependente de alcool care traiesc abstinent nu trebuie sa se teama pentru zestrea lor genetica. Ele pot aduce pe lume copii sanatosi la fel ca orice alta femeie, daca nu consuma alcool.

Cel mai important organ afectat la fiecare abuz de alcool estecreierul. Celulele nervoase nu se regenereaza. La fiecare consum puternic de alcool se distrug cateva mii. Deoarece omul dispune de cateva miliarde de neuroni, distrugerea acestora se face resimtita abia dupa catva timp si este observata mai ales de cei din jurul alcoolicului. Psihosindromul organic, cum este denumita aceasta tulburare, decurge in cele mai multe cazuri nespectaculos, performantele creierului se reduc treptat, ceea ce se concretizeaza in scaderea capacitatii de memorizare, de intelegere, precum si de pierderea spiritului critic si discernamantului. Modificarea caracterului se concretizeaza prin alterarea sentimentelor, prin indispozitii frecvente si o schimbare brusca a placerilor. Miscarile trupului devin neajutorate si rigide. Expresia fetei este nemiscata, ca o masca.Tulburarile cerebrale apar la unii pacienti intr-o masura mai acentuata, sub forma de convulsii si de Delirum tremens. Aceste tulburari apar mai ales in timpul dezintoxicarii.

Este de la sine inteles ca nicisistemul nervosnu este ocolit si din pacate asupra acestuia alcoolul isi exercita cel mai nociv efect. Datorita complexitatii fenomenelor desfasurate la nivelul acestuia va propun sa le analizam in pagina urmatoare.

Pentru a intelege mai bine complexitate fenomenelor ce se produc la nivelsistemului nervos central, sa aruncam o privire asupra alcatuirii acestuia in ansamblul sau.

Toate partile sistemului nervos interationeaza, insa din motive didactice vom proceda la impartire lui in doua ramuri principale care la randul lor sunt formate din doua subramuri:

Sistemul nervos centralcuprinde totalitatea neuronilor cerebrali (creierul) si spinali (maduva spinarii).Sistemul nervos perifericcuprinde nervi care asigura legatura dintre segmentele cerebrale si maduva spinarii, pe de o parte si segmentele organismului, pe de alta parte.

Sistemul nervos somaticpreia informatiile despre stimulii exteriori de la nivelul receptorilor situati in tegument sau musculatura si le transmite sistemului nervos central, datorita lor suntem capabili sa simtim durerea, presiunea si variatiile de temperatura. Nervii motori ai sistemului nervos somatic conduc impulsurile de la nivelul sistemului nervos central catre musculatura, unde determina miscarea voluntara si contribuie la adaptarea posturala si mentinerea echilibrului.Sistemul nervos vegetativconduce impulsurile nervoase de la sau catre organele interne, controland procese ca respiratia, frecventa cardiaca si digestia.

Creierul uman este alcatuit din trei straturi concentrice:

Stratul interneste alcatuit din: bulbul rahidian, care controleaza respiratia si reflexele postulare; cerebelul, care coordoneaza activitatea motorie; talamusul, statia-releu a informatiei senzoriale sosite de la modalitatile senzoriale; hipotalamusul, cu rol important in controlul emotiilor si mentinerea homeostaziei; sistemul reticular, care traverseaza cateva dintre structurile mentionate anterior, controleaza starea de veghe si excitabilitatea organismului.Sistemul limbicdetine controlul unora dintre activitatile instinctuale (alimentatia, agresivitatea, fuga de pericol, alegerea partenerului sexual), impreuna cu hipotalamusul; acesta structura nervoasa detine de asemenea un rol important in cadrul atentiei si memoriei.Stratul externeste alcatuit din doua emisfere cerebrale, a caror suprafata (care prezinta numeroase circumvolutii) poarta numele de cortex cerebral ce detine un rol deosebit de important in procesele de diferentiere senzoriala, de luare a deciziilor, de invatare si gandire (procesele mentale superioare). La nivelul anumitor zone ale cortexului sunt localizate segmentele centrale ale analizatorilor, iar in alte zone se realizeaza controlul miscarilor specifice. Restul cortexului este reprezentat de ariile de asociatie.

Unitatea de baza a sistemului nervos este o celula specializata numitaneuron.

Corpul neuronal prezinta o serie de prelungiri scurte denumitedendritesi o prelungire unica, lunga, denumitaaxon. Stimularea dendritelor sau a corpului neuronal duce la formarea unui impuls nervos care este transmis de-a lungul axonului. Neuronii senzitivi transmit catre segmentele cerebrale ale sistemului nervos semnalele receptionate de organele de simt; neuronii motori transmit catre musculatura si glandele endocrine, semnalele produse la nivelul segmentelor centrale ale sistemului nervos.

Unnerveste alcatuit din fibre axonice a sute sau chiar mii de neuroni si poate contine atat fibre senzitive, cat si motorii.

La nivel neuronal, informatia este condusa unidimensional de la dendrite spre capatul axonului sub forma unui impuls de natura biochimica, denumitpotential de actiunesauimpuls nervos. Potentialul de actiune este datorat unui mecanism de autoprogramare, denumit depolarizare, prin care se produc modificari ale permeabilitatii membranei celulare pentru diferite tipuri de ioni (atomi sau molecule incarcate electric) care intra si ies din celula.

Generarea potentialelor de actiune se realizeaza la nivelul membranei celulare de catrecanalele ionicesipompele ionice. Canalele ionice sunt proteine moleculare celulare care formeaza pori de-a lungul membranei celulare. Aceste structuri proteice regleaza fluxul electronic al diferitilor ioni: sodiu (Na+), potasiu (K+), calciu (Ca++) sau clor (Cl-), prin deschiderea si inchiderea porilor. Fiecare canal ionic este selectiv, permitand de obicei unui singur tip de ioni sa-l traverseze. Celelalte structuri proteice, pompele ionice, ajuta la mentinerea unei anumite repartitii a diferitelor tipuri de ioni la nivelul membranei celulare, prin transferarea acestora de o parte si de alta a membranei celulare.

Transmitere impulsului nervos se realizeaza, in majoritatea cazurilor prin intermediulneurotransmitatorilor. Impulsul nervos o data ajuns la nivelul terminatiilor sinaptice ale axonului, determina stimulareaveziculelor sinaptice, structuri de forma sferica sau neregulata, care contin neurotransmitatorii pe care ii elibereaza in momentul in care sunt stimulate.

Moleculele neurotransmitatorilor eliberati difuzeaza in fanta sinaptica si se combina cu moleculele neuroreceptoare din membrana sinaptica. Odata eliberat si difuzat de-a lungulfantei sinaptice, neurotransmitatorul actioneaza aproape instantaneu. Rapiditatea actiunii neurotransmitatorului este determinata de unul din urmatoarele doua mecanisme:a)reabsorbtiaaproape instantanee a neurotransmitatorului la nivel sinaptic, adica asimilarea acestuia de catre terminatiile sinaptice din care a fost eliberat, asimilare care are ca rezultat intreruperea actiunii neurotransmitatorului si evitarea secretiei unor cantitati de substanta;b)degradareachimica a neurotransmitatorilor printr-un proces in care enzimele existente la nivelul membranei neuronului receptor reactioneaza cu neurotransmitatorul si determina distrugerea acestuia.Relatia existenta intre moleculele neurotransmitatorului si moleculele neuroreceptorilor este asemanatoare celei de tip lacat si cheie. Combinarea celor doua molecule determina o modificare a permeabilitatii membranei neutonului receptor, si anume, anumiti neurotransmitatori au efect excitator marind permeabilitatea prin depolarizare, iar altii au efect inhibitor, adica micsoreaza permeabilitatea.

Viteza de transmitere a potentialului de actiune de la dendrite la axon, variaza intre 3 si 320 km/h, in functie de diametrul axonului - axonii cu diametru mai mare conduc mai repede potentialul de actiune. Viteza de transmitere este de asemenea influentata de prezenta sau absenta tecii de mielina, formata din lipide si proteine, ce prezinta din loc in loc niste strangulatii sau noduri. Datorita capacitatii sale de izolare, teca de mielina permite deplasarea "in salturi" a impulsului nervos de la o strangulatie la urmatoarea, determinand astfel o crestere considerabila a vitezei de transmitere. Degenerarea invelisului de mielina duce la aparitia sclerozei multiple, o afectiune ce consta in disfunctii severe ale nervilor senzoriali si motori.

Pana in prezent se cunosc peste 50 deneurotransmitatorisi cu siguranta numarul acestora va creste in viitor. Sunt neurotransmitatori care au doua tipuri diferite de molecule receptoare, exercitand un efect excitator in anumite zone ale sistemului nervos si inhibitor in altele.

Dintre cei mai importanti amintim:

Acetilcolina(ACh) este un neurotransmitator aflat in multe sinapse din organism avand in genere un efect excitator, insa poate deveni si inhibitor in functie de tipul moleculelor receptoare existente la nivelul membranei neuronului receptor. ACh se gaseste in special in hipocamp structura cerebrala care detine un rol cheie in formarea noilor continuturi mnezice. S-a demonstrat ca celulele care produc ACh tind sa se degenereze la pacientii cu boala Alzheimer si in consecinta productia cerebrala de ACh se reduce, iar cu cat e mai redusa secretia de ACh, cu atat este mai severa pierderea memoriei. Anumite medicamente sau droguri care reduc secretia de ACh au ca efect paralizia musculara.

Norepinefrina(NE) este un neurotransmitator produs, in principal, de neuronii trunchiului cerebral.Doua binecunoscute droguri cocaina si amfetainele prelungesc actiunea NE si incetinesc procesele de reabsorbtie, neuronii receptori sunt activati pe o perioada mai lunga de timp, astfel explicandu-se efectele lor psihostimulante. Prin contrast litiul determina procesul invers de accelerare a absorbtiei NE, ducand astfel la aparitia unei dispozitii depresive.

Acidul gama-aminobutidic(GABA) este unul din inhibitorii majori din sistemul nervos.Spre exemplu, substanta numita picrotoxina blocheaza receptorii GABA si in absenta influentelor inhibitorii ale GABA se produc convulsii, datorita absentei controlului miscarilor musculare.Cercetari recente au stabilit ca alcoolul actioneaza asupra receptorilor inhiband sistemul glutanat care are un efect excitator asupra neuronilor si activeaza sistemul GABA. In mod plastic aceasta s-ar putea compara in cazul unui autovehicul cu luarea piciorului de pe accelerator si calcarea franei.

Alte substante care determina modificari ale dispozitiei suntclorpromazinasiLSD, care favorizeaza cresterea sau diminuarea concentratiei anumitor neurotransmitatori. Clorpromazina, un medicament folosit in tratamentul schizofreniei, blocheaza receptorii dopaminei si permite trecerea selectiva a mesajelor. Excesul de dopamina la nivel sinaptic se intalneste in schizofrenie, iar diminuarea concentratiei acesteia, in boala Parckinson. LSD este asemanator cu structura chimica a serotoninei, substanta care influenteaza emotivitatea. Dovezile arata ca LSD se acumuleaza in anumite celule cerebrale unde mimeaza actiunea serotoninei.

Glutamatul, un neurotransmitator cu efect excitator, se gaseste la nivelul neuronilor din sistemul nervos central, in proportie mai mare decat orice alt neurotransmitator. Exista cel putin trei tipuri de receptori de glutanat, dintre care unul joaca un rol deosebit de important in invatare si memorare receptorul NMDA. Neuronii de la nivelul hipocampului (o structura cerebrala situata in apropierea centrului creierului) contine o cantitate mare de receptori NMDA si exista dovezi ca aceasta zona are un rol deosebit de important in achizitionarea de noi continuturi mnezice.

Actiunea alcoolului asupra sistemului nervos central se desfasoara progresiv in stransa legatura cu cantitatea de alcool din singe.

Mai intai sunt afectateemisferele cerebralecare prin scoarta cerebrala cenusie constituie centrul constiintei, a ratiunii, precum si locul central de receptionare a diferitelor senzatii. La o concentratie de 0,30,5 alcool in sange acesta produce usoare ameteli, relaxare si eliberarea inhibitiilor, starea de euforie usoara. Oamenii spun lucruri pe care in mod obisnuit nu le-ar spune, tind sa devina mai sociabili si mai expansivi, se reduce autocritica pe masura ce creste asa-zisa buna dispozitie. Increderea de sine poate sa sporeasca, in timp ce reactiile motorii incep sa incetineasca. Se diminueaza randamentul intelectual si de alt gen, propriul randament fiind in acelasi timp supraestimat, iar de dificultatile si pericolele din anturaj nu se tine cont, lucru ce mareste inclinatia pentru luarea unor decizii pline de riscuri.

In faza a doua a bautului la un nivel al concenratiei alcoolului in sange de 12 este paralizatcreierul mic, functiile senzoriale si motorii fiind serios afectate. Unele persoane au tendinta de a fi suparacioase si agresive, altele sunt tacute si morocanoase. Limbajul devine greoi, iar oamenii au dificultati in coordonarea miscarilor afectandu-se astfel capacitatea de mentinere a echilibrului. Musculatura se incordeaza diferit de tare, coordonarea miscarilor este afectata, ceea ce se poate observa de departe la indivizii care se clatina, care nu mai gasesc gaura cheii de la usa, merg impleticindu-se.

La un grad de imbibatie alcoolica si mai mare de 23 este anesteziata mai intaimaduva spinarii, de la care sunt declansate reflexele pentru miscarile inconstiente perecum si controlul asupra organelor interne cum ar fi vezica si rectul. Alcoolul genereaza o incetinire crescanda a declansarii reflexelor pana cand ele nu mai pot fi declansate, controlul sfincterelor intestinal si vezical se anuleaza.

La un grad de imbibatie alcoolica mai mare de 34 este paralizattrunchiul cerebralcu risc vital, respiratia se incetineste si poate fi urmata de stop cardiac si chiar de deces. Pariuri prostesti, unde golirea unei sticle pline de tarie este considerata o fapta de barbatie, duce la concentratii mari de alcool in sange incat se poate instala o intoxicatie alcoolica cu risc vital.

Acestor repercusiuni ale consumului cu urmari grave, alcoolicul le acorda la inceput prea putina atentie. De fapt el cauta numai sa-si descarce sufletul si sa se relaxeze, el isi doreste o schimbare a starii lui de spirit, adica atingerea unei bune dispozitii si nepasari. Din pacate acest lucru il plateste insa scump cu paralizarea functiilor sale cerebrale, transpunindu-se fara sa vrea in situatia unui debil mintal. Cu timpul problemele il vor depasi, nu le va mai putea rezolva. Cu mintea incetosata de aburii alcoolului, el nu a scapat de problemele sale, ci de fapt, de capacitatile de care ar fi avut mai mare nevoie pentru gasirea unor solutii potrivite.

Din cele prezentate mai sus se poate vedea cat de necugetat actioneaza alcoolicul, care isi plateste starea lui de liniste cu decuplarea organului sau cel mai sensibil si cel mai important creierul. Dar aceasta politica a strutului de a-si baga capul in nisip, pentru a nu fi nevoit sa simta situatii si stari dificile, duce doar la autodistrugere.V. Consecintele asupra nou-nascutilor

Abuzul de droguri reprezint o problem de sntate public i nu una legal i este, n conformitate cu afirmaiile American Committee of Obstetrics and Gynaecology (ACOG, 1984) unul din riscurile majore ale obstetricii contemporane att pentru mam ct i pentru ft. Din nefericire, abuzul de droguri are o inciden necunoscut. Lipsa recunoaterii abuzului de droguri, lipsa unui cadru legal clar i lipsa susinerii sociale reprezint principalele cauze ale necunoaterii exacte a amplitudinii acestui fenomen.Studiile OMS estimeaz c 11% din copiii lumii (8,3 milioane) locuiesc cu un printe alcoolic sau care are nevoie de tratament pentru abuz de droguri, 3,8 milioane copii au un printe alcoolic, 2,1 milioane copii au un printe consumator de droguri ilicite, 2,4 milioane copii au un printe cu addicie la alcool i droguri i 40% din cele 1,2 milioane copii abuzai au un printe consumator de alcool i/sau droguri. n plus, 40-80% din copiii ocrotii social provin din familii cu abuz de alcool i/sau droguri. Aproximativ 375.000-625.000 copii sunt expui anual n SUA consumului matern de droguri (Samsha, 2005). Un studiu efectuat n 2005 n SUA arat c gravidele intervievate au recunoscut n proporie de 18% consum de tutun, 11,2% consum de alcool i 4,6% consum de droguri ilicite n timpul sarcinii (Samsha, 2005). n ciuda eforturilor publice de combatere a consumului de droguri, inclusiv la gravide, un alt studiu, din 2005, prezint o situaie relativ similar: din gravidele intervievate 16,4% au recunoscut consum de tutun, 11,6% consum de alcool i 5,2% consum de droguri ilicite n timpul sarcinii (Breyer et al, 2011).Studiile arat c abuzul de droguri are implicaii importante pentru ft att prin efecte directe ct i prin efecte indirecte ale drogurilor. Evident c efectele farmacologice propriu-zise nu influeneaz doar mama, ci i produsul de concepie. Importante sunt, pentru severitatea efectelor i autenticitatea drogului, doza administrat, aditivii, momentul din timpul sarcinii n care drogul este consumat, durata consumului de droguri i consumul de droguri adiionale. Consumul matern de droguri are i efecte indirecte asupra ftului i nou-nscutului, mama consumatoare de droguri avnd, de cele mai multe ori, o stare de nutriie alterat, acces redus la ngrijiri medicale, trind ntr-un mediu social dificil, n care violena i afectarea psihic nu sunt rariti, iar prevalena infeciilor este mai mare.Drogurile cel mai adesea consumate n timpul sarcinii (n lume, n Romnia, situaia este foarte puin cunoscut) sunt: marijuana, antialgicele, cocaina, tranchilizantele, stimulentele, halucinogenele, drogurile inhalatorii i sedativele.Cu toate acestea, alcoolul i nicotina (fumatul) produc mai multe leziuni fetale dect toate celelalte droguri combinate (inclusiv cele teratogene, care au capacitatea de a induce apariia de malformaii la ft). Eforturile de combatere a consumului matern de droguri, alcool i nicotin sunt justificate mai ales de faptul c beneficiile apar din momentul reducerii sau opririi utilizrii drogurilor, alcoolului i tutunului. Cu ct se intervine mai devreme, cu att este mai bine pentru mam i copil.

Alcoolul

Conform FASD Center (2004) 10/1000 nou-nscui vii sunt afectai de consumul de alcool (FASD Center, 2004) (mai frecvent ca autismul). Consumul de alcool n sarcin este mai frecvent la gravidele cu vrst de 35 - 44 ani, cu studii medii i angajate. Consumul de alcool n sarcin poate duce la deces fetal, avort spontan, malformaii, cretere fetal insuficient, sindrom de abstinen neonatal la alcool. Literatura de specialitate medical distinge mai multe tipuri de afectare fetal n cazul consumului matern de droguri, spectrul leziunilor fiind determinat de frecvena i cantitatea consumat i de momentul din sarcin n care se consum alcool. n formele cele mai uoare de afectare, copiii rezultai din aceste sarcini prezint deficite cognitive i de cretere, n timp ce n formele cele mai severe (sindromul alcoolismului fetal) se asociaz un aspect facial caracteristic, malformaii cardiace, dificulti de gndire, vorbire, micare, sociale i retard mental. Din nefericire, studiile arat c sindromul de alcoolism fetal este de dou ori mai frecvent ca sindromul Down, reprezint a 3-a cauz de retard mental la copil, iar afectarea este permanent, pe via. Efectele alcoolului asupra ftului sunt dependente de doz (la 4 pahare de alcool/zi riscul este de 20% i crete la 40% la consumul a 6 pahare alcool/zi). Nici consumul ocazional de alcool nu este sigur, 4-5 pahare/zi consumate ocazional, mai ales n perioadele de vulnerabilitate fetal prezint un risc crescut de apariie a sindromului de alcoolism fetal. Nu exist un tip sau doz de alcool care s fie sigur n sarcin (Jones i Chambers, 1999, ACOG, 1994). Pe termen ndelungat, copilul afectat de consumul matern de alcool n timpul sarcinii prezint adesea: tulburri de somn, dificulti de nvare, vorbire, deficit de atenie, coordonare, coeficient redus de inteligen, adaptare funcional redus probleme de comunicare, adaptare social la munc-, sensibilitate crescut la lumin, zgomote, haine, gusturi, etc., nevoie de educaie special, rat crescut de criminalitate, ilegaliti, risc crescut de alcoolism (de 4-10 ori mai mare ca n populaia general), nevoie de ngrijiri medicale pe via.

Fumatul

consumul de nicotin este un tip de abuz identificat la pn la 25% din gravide. Creierul fetal e afectat de nicotin i monoxidul de carbon, concentraia nicotinei fiind cu 15% mai mare la ft dect la gravida fumtoare. n plus, nicotina trece i n laptele matern. Fumatul n timpul sarcinii expune gravida urmtoarelor riscuri: sarcini ectopice, fertilitate sczut, rupturi placentare, placenta praevia, preeclampsie, natere prematur, avort/deces fetal. Pentru ft, fumatul gravidei predispune la hipoxie fetal, prematuritate, cretere deficitar a ftului (greutate mic la natere), malformaii faciale, digestive, osoase, sindrom de abstinen (la marii fumtori). Pe termen ndelungat, fumatul n timpul sarcinii i dup natere predispune copilul la risc crescut de moarte subit (de 4,4 ori mai mare dect la copiii mamelor nefumtoare), astm bronic, pneumonie, otite, broniolite, colici, talie mic, obezitate, diabet zaharat de tip II, IQ mai mic, iritabilitate, deficite de atenie, tulburri de comportament. n plus, fumatul pasiv crete riscul pentru boli cardiace i cancer pulmonar. Studiile arat c oprirea fumatului la gravide ar preveni 10% din decesele perinatale, ar diminua cu 20% incidena greutii mici la natere i ar scdea cu 17% naterile premature (USDHHS, 1990; Cochrane, 2000).

Marijuana

este consumat de circa 3,6% din gravidele din SUA (Samsha, 2005). Efectele consumului matern de marijuana sunt reduse (comparativ cu ale altor droguri) i, de obicei, tranzitorii: rspunsuri slabe la stimuli vizuali, tremurturi, reactivitate crescut, plns strident, tulburri de supt, somn, uneori greutate mic la natere. Pe termen ndelungat sunt ns posibile deficit de susinere a ateniei, de memorie, dificulti de rezolvare a problemelor.

Cocaina

nu induce apariia de malformaii congenitale, dar poteneaz apariia acestora. Pn la 11% din gravide sunt expuse consumului de cocain n SUA i 2,7% n Europa i Asia (OMS, 2005). Probleme apar ns mai ales datorit consumului asociat de alcool, tutun, marijuana. n timpul sarcinii, consumul de cocain poate duce la: avort spontan/deces intrauterin, dezlipire de placent, prematuritate, travaliu precipitat, complicaii la natere. La ft i nou-nscut, consumul matern de cocain crete riscul pentru anomalii congenitale, disfuncii neurologice, anomalii ale activitii electrice cerebrale, accidente vasculare cerebrale, convulsii, microcefalie, greutate mic la natere, tremor, iritabilitate, plns neconsolabil, dificulti de alimentaie i somn, dificulti de afectivitate n cuplul mam-copil (Lester et al 2002, 2003, La Gasse et al, 2003, Tronick et al, 2006, Loncar et al, 2004). Pe termen lung (mai rar citate), la copil, sunt posibile: ADHD, hiperactivitate, distractibilitate, dificulti de coordonare motorie, tulburri de comportament, depresie, rspunsuri anormale la stress, IQ redus, ntrzierea limbajului, agresivitate, delincven crescut, nevoie crescut de educaie special, sindrom de moarte subit a sugarului.

Ecstasy (MDMA)

- varietate mare de amfetamine prezint n sarcin aceleai riscuri ca i consumul de cocain: greutate mic la natere, tulburri de somn, plns anormal, agitaie psihomotorie, tulburri neurocomportamentale, risc crescut pentru anomalii cardiace.

Metamfetamina

consumat n timpul sarcinii are efecte variabile, n funcie de momentul expunerii (prenatal/postnatal), doz, etc. La ft pot ap[rea: greutate mic la natere i prematuritate. Dup natere au fost citate, la nou-nscut i ulterior: letargie, inapeten n prima lun de via, insomnie, tremor, iritabilitate, dificulti de vorbire, crize afective, probleme senzoriale, emotivitate crescut, anxietate, depresie, ADHD i agresivitate.

Opioidele

sunt consumate de circa 0,3-0,8% din gravide n Europa, maxim 2% n Rusia. Opioidele au capacitatea de a induce malformaii congenitale i sunt toxice pentru celulele umane. Din aceast clas de droguri fac parte heroina, metadona, codeina, morfina, thebaina, hidrocodonul, oxicodona, fentanilul, buprenorfina. Consumul de opioide n timpul sarcinii crete riscul de avort/deces fetal, rupere prematur a membranelor, infecii, prezentaii anormale la natere, natere prematur, toxemie i dezlipire placentar. La ft au fost citate ca urmare a consumului de opioide n sarcin: cretere fetal deficitar, malformaii cardiace, ale sistemului nervos central i digestive, suferin fetal, hipoxie perinatal, prematuritate, aspiraie meconial i infecii. Dup natere, copilul poate prezenta sindrom de abstinen, cretere deficitar postnatal i microcefalie, iar pe termen lung au fost notate: tulburri neurologice, tulburri de comportament, hiperactivitate, agresivitate, mortalitate crescut, sindrom de moarte subit (risc de 74 de ori mai mare), anomalii de vedere, comportament agresiv. n cazul mamelor cu addicie la consumul de opioide se recomand tratarea addiciei n sarcin cu metadon sau buprenorfin, dar sindromul de abstinen apare i n aceste situaii la 60-100% din nou-nscuii acestor mame.

Halucinogenele

(LSD, mescalin, fenciclidin, psilocybin) folosite de obicei n ritualuri religioase sunt extrem de periculoase avnd concentraii i efecte extrem de variabile. Consumul matern de LSD n timpul sarcinii poate determina la ft malformaii ale membrelor, anomalii ale sistemului nervos central i oculare (cataract, etc.).

Drogurile inhalatorii

precum monoxidul de azot, eterul, cloroformul, solvenii, izobutilnitritul, spray-ul de vopsea, lipiciul, lichidele de curat, diluanii, toluenul, benzenul, butanul, etc. sunt un grup de substane volatile ai cror vapori chimici pot fi inhalai i produc efecte psiho-active (altereaz percepia) i hipoxie cerebral. Efectele nc neclare la ft i nou-nscut, dar sunt posibile datorit hipoxiei materne i, implicit placentare.

Cafeina

este un stimulent al sistemului nervos central. Consumul a peste 300 mg cafein pe zi poate duce la avort n trimestrul I de sarcin. Consumul moderat/excesiv de cafein (cafea) poate produce probleme de fertilitate, greutate mic la natere, prematuritate, scderea absorbiei i creterea eliminrilor de vitamina B1, zinc, fier, calciu.

Medicamentele antiepileptice

precum carbamazepin, acid valproic, lamotrigine, risperidon, olanzepine, etc. dac sunt administrate n timpul sarcinii au potenial mare de a produce malformaii ale sistemului nervos central, despicturi faciale, malformaii cardiovasculare, de urechi, nas, unghii, greutate mic la natere, icter neonatal accentuat, hepatit neonatal, deficit de vitamina K i sindrom de abstinen neonatal. Pe termen lung efectele sunt nc neclare, dar este posibil scderea IQ-ului.

Medicamentele din grupa barbituricelor i benzodiazepinelor

(de exemplu diazepam, lonazepam), consumate sau administrate gravidelor pot produce malformaii fetale (despicturi faciale, hipospadias, microcefalie, nas scurt) iar la nou-nscut induc frecvent sedare, hipotonie muscular, dificulti de alimentaie, tulburri de termoreglare, apnee, scor Apgar mic, sindrom de abstinen neonatal (pn la 3 luni postnatal). Pe termen lung au fost citate afectarea capacitii de nvare, a memoriei, tulburri de comportament.

Medicamentele antipsihotice

(de exemplu litiu, carbamazepin, acid valproic, lamotrigine, gabapentin, etc.) pot induce, dup administrare la gravid, malformaii cardiace, despicturi faciale, greutate mic la natere, icter neonatal accentuat i toxicitate hepatic. Pe termen lung sunt posibile anomalii ale neurodezvoltrii.

Medicamentele antidepresive

(precum inhibitorii selectivi de serotonin), considerate iniial sigure n timpul sarcinii, au fost i ele dovedite ca avnd capacitatea de a produce anomalii congenitale ale sistemului nervos central, ale cutiei craniene i defecte congenitale de tub digestiv i cardiace. n plus, dup natere, la nou-nscuii mamelor tratate cu antidepresive au fost semnalate: sindrom de abstinen neonatal, hipertensiune pulmonar persistent i sindrom de adaptare neonatal deficitar: tremor, hipertonie, dificulti de alimentaie, iritabilitate, plns strident, dificulti de respiraie, convulsii.Greutatea mic la natere, frecvent citat ca urmare a consumului matern de droguri n timpul sarcinii (alcool, nicotin, cafein, opioide, medicamente, etc.) reprezint adesea o tar pentru copil, att la natere ct i ulterior. Nou-nscutul cu greutate mic la natere prezint imediat dup natere risc crescut pentru hipoglicemie, hipocalcemie, policitemie, hipoxie cronic, anomalii de termoreglare i dificulti de respiraie i alimentaie. Pe termen lung, greutatea mic la natere predispune la cretere deficitar n greutate sau obezitate, hipertensiune arterial, diabet zaharat, accidente vasculare.Prematuritatea reprezint nc una din consecinele importante ale consumului matern de droguri n timpul sarcinii (alcool, nicotin, opioide, cocain, etc.). Prematuritatea reprezint o cauz major de mortalitate i boal n perioada de nou-nscut i n copilrie datorit riscurilor majore pentru suferin respiratorie la natere i postnatal, suferine cerebrale, hemoragii cerebrale, ischemie cerebral, dificulti de alimentaie, hipoglicemie, hipocalcemie, anomalii electrolitice, enterocolit ulceronecrotic, retinopatia prematuritii, tulburri de termoreglare, asfixie/hipoxie la natere i postnatal. Pe termen ndelungat prematuritatea reprezint un risc major pentru sechele neurologice, senzoriale i de dezvoltare pe termen ndelungatSindromul de abstinen neonatal la droguri apare la circa 3-50% din nou-nscuii expui consumului matern de droguri n timpul sarcinii (chiar 100% la opioide). Aspectul clinic este variabil i depinde de tipul drogului, momentul i durata administrrii, cantitatea de drog administrat, momentul ultimei doze, metabolismul matern i fetal, precum i de ali factori ca de exemplu abuzul concomitent de mai multe droguri, factori de mediu, atitudine parental. Sindromul de abstinen neonatal la droguri este un sindrom clinic care apare la copiii mamelor dependente de droguri n timpul sarcinii i se manifest prin simptome variate precum iritabilitate, tremor, plns ascuit, inconsolabil, hipertonie, reactivitate crescut la stimulare, sensibilitate crescut la lumin, zgomote, tulburri de somn, convulsii, polipnee, obstrucie nazal, strnut, marmorarea tegumentelor, supt slab, instabilitate termic, diaree, vrsturi, cretere ponderal deficitar. Sindromul de abstinen neonatal la droguri este autolimitat dar cu durat variabil (uneori luni de zile), iar tratamentul este dificil i complex, adresndu-se mai ales simptomelor. Prognosticul pe termen ndelungat este n general favorabil, dar au fost raportate: dificulti de comunicare mam-copil (vin/negare matern), ntrzierea limbajului, dificulti sociale, emoionale, comportamentale, risc crescut de abuz i neglijare.n 1980 au aprut primele semnale asupra influenelor nocive ale drogurilor asupra ftului i nou-nscutului. Aceasta a fcut ca, la mijlocul anilor 1990, circa 500.000 copii s fie preluai din familii i repartizai unor prini adoptivi. Timpul a artat clar c aceasta nu este o soluie viabil. Efectele drogurilor persist, n majoritatea cazurilor, ca nite stigmate, pe toat durata vieii copilului i se mai adaug i trauma separrii familiale. Anii ce au urmat ne-au ajutat s acumulm experien, cunotine medicale, sociale i legale. Cu toate acestea consumul de droguri la gravid rmne o problem social i medical, o problem de sntate public, a crei extindere nici m[car nu este cunoscut n totalitate n ara noastr.Sunt evident necesare studii epidemiologice pentru a afla ct de important este aceast problem la noi. Pentru o estimare corect e ns nevoie de educaie, de crearea unor sisteme sociale de protecie bazate pe confidenialitate, disponibilitate. E nevoie, de asemenea, pentru a ncuraja femeile aflate n aceste situaii s recunoasc addicia sau consumul de droguri n sarcin, s evitm judecarea acestora. Aceste femei au nevoie de nelegere i ajutor pentru a putea depi problemele cu care se confrunt. De asemenea, cadrul legal dedicat acestei probleme trebuie s limiteze aspectele punitive. Nu n ultimul rnd sunt necesare, pentru toate cele enumerate mai sus, resurse financiare, eforturi reunite ale ntregii societi i dorina de a explora acest univers ntunecat al mamelor consumatoare de droguri, univers ce tinde s cuprind i copiii acestora, uneori pentru ntreaga lor via.

VI

Efectele consumului de droguri asupra aparatului cardiovascular

Consumul de droguri produce modificri importante att la nivelul sistemului nervos central dar i la nivelul multor organe i sisteme.

Afectarea cardiovascular reprezint una din cauzele principale de morbiditate i chiar de mortalitate n rndul consumatorilor de droguri.

Foto: ourhealthisourlife


Recommended