Piete de Capital

PIEPIEȚȚE DE CAPITALE DE CAPITAL

Catedra de Monedă

Facultatea de Finanțe Asigurări Bănci și Burse de Valori

Elementele structurale ale cursuluiElementele structurale ale cursului

• Cursul de Piețe de Capital se adresează studenților înscriși la programul de studiu ID, organizat de Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori și face parte din planul de învățământ aferent anului II, semestrul 2

• Obiectivele acestui curs sunt: cunoaşterea modului de organizare şi funcţionare a pieţei de capital; identificarea relaţiilor dintre instituţiile pieţei de capital; cunoaşterea principiilor de funcţionare a organismelor de plasament

colectiv şi a randamentului investiţiilor administrate; însuşirea caracteristicilor instrumentelor financiare şi a modalităţilor

de evaluare a acestora; însuşirea cadrului reglementar funcţional pe piaţa de capital din

România şi pe cea europeană. • Evaluarea cunoștințelor se va realiza prin examenul susținut în

perioada de sesiune

Cuprinsul CursuluiCuprinsul Cursului

I. Caracterizarea pieței de capital

II. Instrumente financiare

III. Tranzacții bursiere

IV. Instrumente financiare derivate

V. Indici bursieri

BibliografieBibliografie

• Anghelache G., “Piaţa de capital în context european”, Ed. Economică, Bucureşti, 2009

• Anghelache G. şi colectiv, “Pieţe de capital şi tranzacţii bursiere” – aplicaţii şi studii de caz, Ed. Economică, Bucureşti, 2003

• Bodie Z., A. Kane and A. J. Marcus, ”Essentials of Investments”, 6th edition, McGraw Hill International Edition, 2007

I. I. Caracterizarea pieţei de capitalCaracterizarea pieţei de capital

• Obiectivele unității de învățare I:

- familiarizarea cu piața de capital prin prisma componentelor sale principale (piață primară și piață secundară)

- înțelegerea modului în care diverși participanți își derulează activitatea pe piața de capital

- înțelegerea fenomenelor de cerere și ofertă de capital

I. I. Caracterizarea pieţei de capitalCaracterizarea pieţei de capital

• Cuprinsul unității de învățare I:

- Definirea pieței de capital - Participanții la activitatea derulată pe piața de capital- Cererea și oferta de capital- Structura pieței de capital- Teste de autoevaluare- Răspunsuri la testele de autoevaluare

PIAŢA DE CAPITAL =

ansamblu de relații şi mecanismeInvestitori

Emitenţide

titluri

Instrumentespecifice

Operatorispecifici

PIAŢA DE CAPITAL

Abordareanglo-saxonă

Piaţade

capital

Piaţamonetară

Piaţaasigurărilor

Abordareeuropean-continentală

Piaţa monetară

Piaţaipotecară

Piaţafinanciară

PIAŢA DE CAPITALObţinere

de câştiguri

Lichiditate

Rentabilitate -

Risc

Trăsăturile pieţei de capital Rolul pieţei de capital

- Activitate intermediată - Proprietate centralizată descentralizată

- Caracter public - Finanţare directă

- Liberă transferabilitate - Atragere şi plasare resurse financiare

- Preţ pe baza Cererii/Ofertei - Cunoaştere activitate agent economic

- Investiţii pe termen mediu şi lung

INSTITUŢII BANCARE Utilizatori de fonduri

FINANŢARE INDIRECTĂ

FINANŢARE DIRECTĂ

Deţinătoride fonduri

TITLURI FINANCIARESolicitanţi de fonduri

Deţinători de fonduri

PARTICIPANŢII PE PIAŢA DE CAPITALEmitenţi

detitluri

Investitori

Intermediari

- agenţi economici, stat, colectivităţi locale-solicită resurse definitiv sau temporar în diverse scopuri

- societăţi specializate(brokeri, dealeri, traderi)- deschid conturi clienţilor- distribuţie primară şisecundară

- persoane fizice şi juridice- investitori individualişi instituţionali

CEREREA DE CAPITAL

ConjuncturalăStructurală

OFERTA DE CAPITAL

Proces de

economisire

Investiţii înactive bancare,reale, financiare

RISCURI

- Risc decizional > active monetare ? active reale ? active financiare

- Riscul contractual > încălcarea obligaţiilor contractuale

- Riscul pieţei > evoluţia viitoare a preţului instrumentelor financiare

- Riscul lichidităţii > transformarea valorilor mobiliare deţinute în lichidităţi

- Risc legislativ > modificarea legislaţiei

Structura pieţei de capital

- După modul de formare a preţului valorilor mobiliare:

* piaţă de licitaţie

* piaţă de negocieri

- După modul achiziţionării valorilor mobiliare:

* piaţă primară

* piaţă secundară

- După tipul valorilor mobiliare tranzacţionate:

* piaţa acţiunilor

* piaţa obligaţiunilor

* piaţa instrumentelor derivate

* piaţa contractelor futures

* piaţa contractelor options etc.

- După intervalul iniţiere / finalizare tranzacţie:

* piaţă la vedere

* piaţă la termen

PIAŢA SECUNDARĂ DE CAPITAL

Funcţii:

lichiditatea şi mobilitateacapitalurilor investite

recuperarea capitalurilor investiteînainte de scadenţă

evaluarea titlurilor cotate

Cerinţe pentru funcţionare:

lichiditate eficienţă

transparenţă corectitudineadaptabilitate





Teste de autoevaluare

1. Trăsăturile pieței de capital vizează: a) investirea capitalurilor disponibile în titluri emise pe termen mediu și lung; b) transferul liber al instrumentelor pieței de capital între posesori; c) caracterul public al tranzacțiilor cu titluri; d) stabilirea prețurilor titlurilor pe piața bursieră prin negociere și pe piața extrabursieră prin licitație; e) asigurarea legăturii între solicitatorii de titluri și ofertanții acestora cu ajutorul intermediarilor specializați. Care din trăsăturile enumerate mai sus nu este adevarată?

2. Conform accepțiunii europene asupra piețelor de capital: a) structura pieței de capital include piața financiară, piața monetară, piața ipotecară; b) resursele mobilizate pe piața ipotecară sunt capitaluri disponibile pe termen scurt; c) participanții pe piața monetară sunt băncile centrale și comerciale, casele de economii, societățile de asigurări, trezoreria publică; d) obiectul operațiunilor pe piața financiară este emisiunea, plasarea și tranzacționarea titlurilor de capital pe termen lung; e) pe piața monetară se tranzacționează monede, efecte de comerț, certificate de depozit, bonuri de tezaur. Care din afirmațiile de mai sus nu este adevarată?

3. Investitorii instituționali pe piața de capital: a) realizează tranzacții de dimensiuni modeste; b) cumpără și păstrează valorile mobiliare urmărind creșterea ratei dobânzii de piață; c) au un impact redus asupra variației prețului zilnic al valorilor mobiliare; d) sunt reprezentați de persoane fizice care încearcă valorificarea mișcării cursului bursier pentru obținerea de profit; e) exercită o influență semnificativă asupra volumului tranzacțiilor. Alegeți afirmația corectă.

4. Funcționarea eficientă a pieței secundare de capital este legată de abundența de fonduri și titluri pe piață. Această cerință este reprezentată de: a) adaptabilitate; b) corectitudine; c) lichiditate; d) transparență; e) eficiența pieței de capital.


5. Investitorii de capitaluri pe piața primară își pot recupera capitalurile, prin intermediul bursei: a) numai la scadență; b) cu un anumit număr de zile înainte de scadență stabilit pe fiecare piață; c) într-un interval T+3 de la data încheierii contractului; d) oricând până la scadență; e) numai dacă există suficiente ordine de vânzare pentru titlurile respective.

6. Piața primară de capital: a) dă posibilitatea evaluării permanente a titlurilor cotate; b) asigură lichiditatea fondurilor disponibile într-o economie; c) permite transformarea unei societăți închise într-o societate deschisă; d) furnizează posibilitatea recuperării fondurilor investite înainte de scadența titlurilor respective; e) are în vedere realizarea de operațiuni cu titluri care au făcut obiectul unei emisiuni anterioare.

Teste de autoevaluare - răspunsuri

1 – D2 – B3 – E4 – C5 – D6 – C

• Obiectivele unității de învățare II:

- definirea instrumentelor financiare primare (acțiuni și obligațiuni)

- analiza majorărilor de capital prin emisiune de noi acțiuni în schimbul numerarului sau prin încorporarea unei părți din rezerve

- evaluarea fundamentală și tehnică a acțiunilor – elemente în decizia de investire pe piața de capital

- caracterizarea împrumuturilor obligatare – ca modalitate de finanțare directă a activității unui agent economic

- evaluarea împrumuturilor obligatare

II. Instrumente financiareII. Instrumente financiare

• Cuprinsul unității de învățare II:

- Definirea instrumentelor financiare- Acțiuni- Acțiuni – Aplicații rezolvate- Acțiuni – Aplicații propuse- Obligațiuni- Obligațiuni – Aplicații rezolvate- Obligațiuni – Aplicații propuse- Teste de autoevaluare- Răspunsuri la testele de autoevaluare

II. Instrumente financiareII. Instrumente financiare

Valorile mobiliare

= active financiare titluri de proprietate sau de creanţă

- confirmă titularului drepturi patrimoniale şi nepatrimoniale

- sunt lichide şi negociabile

- sunt emise în formă materială şi dematerializată

- sunt cu venit variabil şi cu venit fix

PRIMARE

VALORILE MOBILIARE

SINTETICE

DERIVATE

A C Ţ I U N I L E

Caracteristici Clasificare

= titluri financiare emise de o societate pentru constituirea, majorarea sau

restructurarea capitalului propriu

- valoare nominală- fracţiuni ale capitalului social- indivizibilitate- negociabilitate

- După forma de prezentare: * acţiuni nominative * acţiuni la purtător

-După locul lor pe piaţă:* acţiuni autorizate * acţiuni emise* acţiuni neemise * acţiuni de trezorerie* acţiuni pe piaţă

-După drepturile conferite posesorilor:* acţiuni comune * acţiuni preferenţiale

(cumulative, necumulative, participative, convertibile, răscumpărabile)

II.II. AcAcțțiuniiuni

Majorările de capital

Emisiune de noi acţiuni

Încorporare din

rezerve

Dreptde

subscriere

Dreptde

atribuire

Drept

de

alocare

Efecte

de

diluţie

Valoarea unei acţiuniValoare

nominalăValoare

intrinsecă

Valoarede

emisiune

Valoarede

piaţă

Valoarede

randament

Evaluarea fundamentală

a unei acţiuni

Randamentul acţiunii

Dividendpe acţiune

Profit pe acţiune

Rata dedistribuire a dividendului

Valoare actualizată

P/E

P/BV

Evaluarea grafică a unei acţiuni

Obiective: - proiectarea în viitor a comportamentului trecut şi actual al cursului titlurilor- cercetarea şi urmărirea mişcărilor ciclice ale pieţei- urmărirea tendinţei actuale pentru a stabili când o variaţie de preţ va indica un punct de întoarcere a tendinţei

Premiză: evoluţia preţurilor valorilor mobiliare urmează scheme constante- piaţa este influenţată de orice- preţurile se mişcă în trend- istoria se repetă

Graficele:

- indică o evoluţie a preţurilor într-o anumită perioadă de timp

- oferă informaţii despre volatilitatea pieţei

- sunt instrumente utile celor care realizează analiză fundamentală

- pot fi folosite ca instrumente de management financiar

- reflectă comportamentul pieţei

Configuraţii graficeConfiguraţia

în M

Configuraţiaîn W

ConfiguraţiaCap-Umeri

ConfiguraţiaCap-UmeriInversată

Configuraţiaîn Triunghi

CONFIGURAŢIA CAP – UMERI (head and shoulders)

- perioadă de formare: 2 – 3 luni

- componente: umăr stâng, cap, umăr drept, depăşirea liniei gâtului

- depăşirea liniei gâtului > trend descrescător > semnal de vânzare

- volum maxim tranzacţii: formarea capului graficului

CONFIGURAŢIA ÎN W (double bottom)

- perioadă de formare: 4 – 5 săptămâni

- amplitudinea modificărilor de curs ~ 10 - 20%

- depăşirea dreptei de rezistenţă > trend crescător > semnal de cumpărare

CONFIGURAŢIA ÎN M (double top)

- semnale: scăderea cursului cu 10 – 20% după primul vârf (1) şi formarea a două vârfuri similare (sau cu diferenţe de 3 – 4%)

- depăşirea dreptei suport > trend descrescător > semnal de vânzare

CONFIGURAŢIA ÎN TRIUNGHI SIMETRIC (symmetrical triangle)

- perioada de analiză: minim 6 luni

- semnale: mişcări succesive de creştere / scădere de curs cu amplitudine din ce în ce mai scăzută şi convergenţă către un singur punct

- ieşirea cursului din vârful triunghiului indică trendul viitor de creştere / scădere de curs > semnal de cumpărare / de vânzare

TRIUNGHI ASCENDENT / DESCENDENT

- perioadă de formare: 3 – 4 săptămâni

- graficele indică creşteri / scăderi în volumul tranzacţionat, iar cursul nu poate depăşi dreapta de rezistenţă (triunghi ascendent) sau dreapta suport (triunghi descendent)

- depăşirea dreptei de rezistenţă / suport > trend crescător / descrescător > semnal de cumpărare / de vânzare

INDICATORI DE ANALIZĂ TEHNICĂ

INDICATORI DE TREND

MA, MACD, DMI

INDICATORI DE MOMENT

Momentum, RSI, SI

INDICATORI DE VOLATILITATE

BB, RVI

MA (moving average – simplă, ponderată, exponenţială) indicator retroactiv utilizat pentru confirmarea direcţiei de trend şi detectarea semnalelor de vânzare / cumpărare

MACD (moving average convergence / divergence) semnalizează schimbările de trend şi indică direcţia trendului

DMI (directional movement index) permite identificarea trendului de piaţă în special în situaţia unei volatilităţi accentuate

Momentum măsoară intensitatea cu care se produce o schimbare

INDICATORI DE ANALIZĂ TEHNICĂ - continuare

BB (bollinger bands) curbe volatile utilizate pentru a identifica vârfurile de maxim sau de minim în evoluţia preţului unui instrument financiar

RVI (relative volatility index) se utilizează pentru a determina direcţia volatilităţii

SI (stochastic index) are în vedere preţul unui instrument financiar în raport cu valorile de maxim sau de minim dintr-o perioadă anterioară

RSI (relative strenght index) compară variaţia medie a preţurilor de piaţă din perioadele de creştere cu variaţia medie a preţurilor de piaţă din perioadele de scădere

ANALIZĂ TEHNICĂ versus ANALIZĂ FUNDAMENTALĂ

- Analiza fundamentală > raportul forţelor cerere/ofertă care influenţează preţurile de piaţă

- Analiza tehnică > trendul pieţei

- Analiza fundamentală > cauza mişcării pieţei

- Analiza tehnică > efectul mişcării pieţei

Analiza fundamentală şi Analiza tehnică > au ca scop final determinarea direcţiei în care preţurile este probabil să evolueze

- Tehnicienii > analiza tehnică include analiza fundamentală

- Analiza fundamentală > prelucrează o mare cantitate de informaţii diferite

- Analiza tehnică > adaptabilitate crescută tuturor titlurilor financiare

Dividendul şi politica de dividendParametrii politicii dedividend

Formeledividendului

= partea din profitul net repartizată acţionarilor ca urmare a dreptului de coproprietate= modul de repartizare a profitului între remunerarea acţionarilor şi autofinanţare

- rata de distribuire a dividendului- rata de creştere a dividendului pe acţiune

- în numerar- în acţiuni

- anual- prioritar- provizoriu- repartizat sub formă de noi acţiuni

Politici de dividend:- politica ratelor

- politica reziduală- politica stabilizată






1. Care din afirmațiile următoare referitoare la analiza tehnică a unei acțiuni nu este adevărată: a) oferă posibilitatea proiectării în viitor a comportamentului trecut și actual al cursului titlurilor; b) necesită trasarea unei drepte suport obținută prin unirea punctelor indicând cel mai ridicat nivel al cursului; c) furnizează semnal de vânzare în cazul în care configurația este în M; d) se bazează pe premisa potrivit căreia evoluția prețurilor valorilor mobiliare urmează scheme constante; e) sub forma configurației în triunghi ascendent, evidențiază o puternică creștere a cursurilor, dând semnal de cumpărare.

2. Politica ratelor în distribuirea de dividende presupune: a) stabilirea de către conducerea societății a unui procent de repartizare a dividendelor ce va fi aplicat asupra profitului net obținut de societatea respectivă; b) satisfacerea cu prioritate, din profitul net obținut, a necesităților de autofinanțare; c) apelarea la rezerve constituite anterior (în cazul în care profitul obținut nu este suficient) pentru păstrarea trendului crescător al dividendului; d) realizarea unei creșteri foarte reduse a dividendului acordat de la un an la altul; e) existența unui surplus din profitul net al societății, după acoperirea resurselor necesare creșterii fondurilor proprii ale societății.

3. Alegeți afirmația corectă dintre cele enumerate mai jos: a) acțiunile preferențiale dau dreptul la dividend calculat asupra profitului distribuibil după plata dividendului aferent acțiunilor comune; b) acțiunile preferențiale nu pot avea un nivel fix și prestabilit al dividendului datorită fluctuației mărimii profitului obținut de către societate; c) nivelul dividendului reprezintă suma ce se determină și trebuie plătită la începutul unui exercițiu financiar; d) dacă rata dividendului este exprimată procentual, determinarea dividendului aferent se face prin aplicarea procentului la valoarea de piață a acțiunii; e) acțiunile de trezorerie nu sunt purtătoare de dividende.


4. Despre drepturile preferențiale (de subscriere și de atribuire) se afirmă: a) pot fi considerate valori mobiliare; b) dau dreptul posesorului să achiziționeze titluri primare; c) pot fi repartizate atât acționarilor deținători de acțiuni comune, cât și celor deținători de acțiuni preferențiale; d) nu pot fi tranzacționate pe piața secundară de capital; e) au durată de viață limitată. Care afirmație nu este corectă?

5. Dividendul net pe acțiune se calculează în funcție de: a) randamentul plasamentului; b) profitul net repartizat acționarilor; c) profitul brut obținut; d) rentabilitatea cerută de acționari; e) coeficientul multiplicator al capitalului.

6. În cazul majorării capitalului unei societăți prin încorporarea unei părți din rezerve: a) acțiunile se vând pe piață, contravaloarea acestora fiind încasată de societatea emitentă; b) are loc o modificare substanțială a capitalului propriu al societății respective care va înregistra o creștere; c) imediat după majorare, acțiunile societății respective înregistrează o creștere a cursului; d) se produce o redivizare a capitalului propriu (între capitalul social și rezerve); e) prețul de emisiune al noilor acțiuni este în general mai mare decât valoarea nominală a acestora.


1 – B2 – A3 – E4 – D5 – B6 – D

II. AcII. Acțțiuniiuni -- aplicaaplicațții rezolvateii rezolvate Exemplul 1. Pentru firmele A, B şi C se cunosc următoarele date: ultimul dividend acordat (D0), rata de creştere a dividendului (g), cursul bursier (P). De asemenea, pe baza datelor istorice s-au estimat parametrii α şi β ai ecuaţiei de regresie:

. Toate aceste date sunt grupate în tabelul de mai jos:

Dacă se anticipează un randament al pieţei de 20%, determinati care din cele trei actiuni sunt subevauate, respectiv supraevaluate.

Rezolvare:Folosind modelul CAPM se determină randamentul cerut, astfel:

A B CD0 (u.m.) 7 9 14

g (%) 8 5 2P (u.m.) 30 60 110α 0,01 0,03 0,02β 1.4 1 0.7

Conform modelului DDM cu o rată de creştere constantă preţul „corect” este:

Concluzie: Comparând aceste preţuri teoretice cu cele de pe piaţă constatăm că actiunea A este subevaluată, iar actiunile B şi C sunt supraevaluate.

Exemplul 2. Considerăm o firmă F care distribuie un dividend constant în timp de 10 u.m. Pentru această firmă parametrii α şi β din modelul pieţei au fost estimaţi la valorile 0.01 ,respectiv 0.8. Daca rentabilitatea pietei este 25%, cat va fi pretul teoretic al actiunii F?Rezolvare:Dacă se anticipează o rentabilitate a pieţei de 25% înseamnă că randamentul anticipat pentru F conform CAPM este:

Folosind formula de determinare a pretului teoretic rezulta că, dacă g = 0, atunci Et = Dt = D0 t, se determină preţul de echilibru pentru acţiunea firmei F astfel:

Având în vedere rezultatele obţinute, putem descompune pretul unei acţiuni în două componente:

• VPI – valoarea prezentă a investiţiilor viitoare (pe acţiune);• - valoarea acţiunii dacă firma nu mai face investiţii pe viitor.

Exemplul 3. Se anticipează ca la sfârşitul anului profitul firmei W să fie de 200.000 u.m. Firma W are un capital social format din 100.000 acţiuni, iar preţul bursier al unei acţiuni este de 50 u.m. Ce puteti spune despre anticiparile viitoare ale investitorilor, daca randamentul cerut de investitori este 10%?Rezolvare:Prin urmare, profitul pe acţiune estimat a se realiza la sfârşitul anului (E1) este:

E1 = 200.000 / 100.000 = 2 u.m. Dacă randamentul cerut de investitori (k) este de 10% atunci valoarea prezentă a investiţiilor viitoare anticipată de investitori este de:

Concluzii:• Dacă investiţiile ce urmează a fi realizate de o firmă sunt percepute de investitori ca

fiind fezabile (care să aducă un surplus de valoare firmei), atunci valoarea de piaţă a acţiunilor (a firmei) va creşte.

• Dacă investitorii anticipează că investiţia ce urmează să fie făcută de o firmă nu este una fezabilă, întrucât acestia anticipează o valoare actuală a investiţiei negativă, atunci preţul acţiunii pe piaţă va scădea înainte ca investiţia să fie făcută.

II.II. AcAcțțiuni – Aplicaiuni – Aplicațții propuseii propuse

1. Pentru două companii, Foster’s Group Ltd. şi Boston Beer Inc., se cunosc următoarele informaţii: rata dobânzii fără risc 6%, prima de risc a pieţei 5%, iar β=1,3.a) Dacă ambele societăţi decid distribuirea profitului în totalitate sub forma

de dividende perpetue, să se determine valoarea intrinsecă a celor două companii şi să se precizeze dacă această valoare se va modifica în timp. Profitul net pe acţiune (EPS) este 5 USD.

b) Foster’s Group Ltd. (FBRWY) distribuie dividende în proporţie de 40%, iar rentabilitatea financiară a firmei este 15%, capitalul propriu 100 mil. $, numărul de acţiuni este 3 mil. În acest caz, să se determine ce se va întâmpla cu valoare firmei şi preţul acţiunii FBRWY, dacă se utilizează modelul DDM cu rata de creştere constantă. Dacă dividendul este mai mic, credeţi că şi preţul acţiunii va fi mai mic?

c) Dacă pentru Boston Beer Inc. (SAM) se cunosc: rentabilitatea financiară 12,5%, rentabilitatea cerută de acţionari 12,5%, rata de reinvestire a profitului 60%, cum va evolua preţul acţiunii SAM, aplicând modelul DDM cu rata de creştere constantă?

2. Un analist financiar al Nomura Holdings Inc. analizează acţiunile a două companii de publicitate, respectiv WPP PLC şi New Motion Inc:

Se ştie că rata dobânzii fără risc este 4,5%, rentabilitatea pieţei este 14,5% şi ultimul dividend acordat (D0) de firma New Motion Inc a fost de 2,23 u.m./acţiune. Analistul financiar estimează o rată anuală de creştere a acestor dividende de 7% pentru următorii 10 ani, după care această rată este estimată la 3%.

a) Estimaţi cursul acţiunii New Motion Inc. folosind modelul DDM cu rata de creştere constantă.

b) Pe care din cele două acţiunile analizate aţi achiziţiona-o? c) Care sunt principalele dezavantaje ale modelului DDM cu rată de creştere

constantă?

Elemente tehnice

WPP PLC

New Motion

Incβ 1,35 1,15

Preţ de piaţă 45 30Valoarea intrinsecă

63 ?

3. Pentru firmele A, B şi C se cunosc: ultimul dividend acordat (D0), rata de creştere a dividendului (g), cursul bursier (P). De asemenea, pe baza datelor istorice s-au estimat parametrii α şi β ai ecuaţiei de regresie: .

Știind că randamentul estimat al pieţei este de 20%, să se determine:a) Care dintre acţiunile analizate sunt subevaluate, respectiv supraevaluate?b) Rezultatul obţinut în urma unei operaţiuni de short selling pe 100 de acţiuni B.c) Dacă deţineţi suma de 200.000 lei şi intenţionaţi să realizaţi o tranzacţie

speculativă pe care din cele trei acţiuni o alegeţi? Justificaţi.

A B CD0

(u.m.)

50 100 75

g (%) 5 3 6P (u.m.) 405 373 432α 0,03 0,07 0,05β 0,7 1,3 1

4. France Telecom îşi majorează capitalul social prin emisiunea de noi acţiuni, raportul de subscripţie fiind de 4 acţiuni noi la 5 acţiuni vechi. Valoarea nominală a unei acţiuni FTE este 25,3 €, iar prima de emisiune 1,4 €. Știind că valoarea de piaţă a dreptului de preferinţă este 2,5 € şi este cu 22,5% mai mare decât cea teoretică, aflaţi care este ultimul curs cotat la EURONEXT al acţiunilor France Telecom?5. Capital social al Brown Forman Corp. în valoare de 150.000 u.m. este format din 1000 de acţiuni. Adunarea generală a acţionarilor a companiei decide dublarea capitalului social emiţând noile acţiuni la paritate. Înainte de majorare, rezervele companiei erau 400.000 u.m. Presupunând că rentabilitatea financiară este 20% şi s-a menţinut constantă şi după majorare, iar un acţionar vechi deţine 5 acţiuni, arătaţi cum se manifestă efectul de diluţie. 6. Firma ABC are un capital social format din 100.000 de acţiuni şi acordă un dividend constant în timp de 10 RON/acţiune. Această firmă hotărăşte majorarea capitalului cu 25%, noile acţiuni având valoarea nominală de 100 RON. Dacă înainte de majorare randamentul cerut de acţionari era de 8%, iar după majorare acesta devine 8,3%, la ce valoare trebuie să fie stabilită prima de emisiune ?

O B L I G A Ţ I U N I L EParticipanţii laun împrumut

obligatar

Elementele împrumutului

obligatar

= titluri financiare emise de o societate pentru mobilizarea unui capital de împrumut

- emitenţi (bănci, instituţii financiare, corporaţii, organisme guvernamentale, agenţi economici)-investitori (persoane fizice şi juridice)- intermediari (bănci, brokeri, creatori de piaţă,consultanţi financiari)

- valoare nominală - dobândă acumulată- preţ de emisiune - rata nominală a dobânzii- preţ de rambursare - rata dobânzii la termen- scadenţa - rata de actualizare brută- termen de rambursare - curs de piaţă- cupon de dobândă

II.ObligaII.Obligaţţiuniiuni

O B L I G A Ţ I U N I L EModalităţi

deamortizare

Indicatori

Tipuri

- la scadenţă- în rate egale- în anuităţi constante- cupon unic- cupon zero

- randament nominal- randament curent- randament la maturitate- durata de imunizare- sensibilitatea- valoarea de achiziţie

- indexate- participative- convertibile- ipotecare

- cu fond de răscumpărare- asigurate

- cu cupon reinvestibil- cu bonuri de subscriere

- cu cupon zero

Paralela Acţiuni - Obligaţiuni

Venituriobţinute

Duratade

viaţă

Modde

definire

Poziţiainvestitorului

Riscurigenerate

II.ObligaII.Obligațțiuni – aplicaiuni – aplicațții rezolvateii rezolvate

Exemplul 1. Presupunem că o obligaţiune are valoarea nominală VN =1000 RON, rata cuponului (c) este 10%, scadenţa (n) este 5 ani, iar rata dobânzii (y) este 8%. Care ar fi preţul obligaţiunii? Rezolvare:Am enunţat mai sus că acesta este o valoare prezentă a cash-flow-urilor viitoare. Cash flow-urile sunt formate din cupoanele din anul 1 până în anul 4 şi cupon plus valoarea nominală în anul 5 (vezi figura de mai jos).

În exemplul nostru, preţul obligaţiunii clasice va fi:

C3=100 RON C4=100 RON C5+VN=1100RONC1=100 RON C2=100 RON

0 2 3 4 51

Exemplul 2. Un investitor achizitionează 10 obligatiuni TIPS (Treasury Inflation Protected Securities) cu urmatoarele caracteristici: valoarea nominala 1000 EUR, rata cuponului 5% (cupoane se plătesc anual), scadenţa 4 ani, obligaţiunea se rambursează la scadenţă, iar valoarea nominală se ajusteaza ţinând cont de rata inflaţiei de la un an la altul. Ştiind ca rata dobânzii este 7%, iar rata inflaţiei aşteptate este cea din tabelul de mai jos, să se determine preţul unei obligaţiuni TIPS.

Rezolvare:Mai intai vom estima cash-flow-urile generate de obligaţiunea TIPS:

Nr. ani 1 2 3 4Rata inflatiei asteptate 5% 3% 7% 4,8%

Nr. ani

Rata inflaţiei

aşteptate

Valoarea nominală ajustată

Cupon ajustat

1 5%

2 3%

3 7%

4 4,8%

• Preţul obligaţiunii indexate va fi:

Exemplul 3. Presupunem că un investitor vinde o obligaţiune la data de 15 februarie N, care are următoarele caracteristici: valoarea nominală 10.000 USD, rata cuponului este 5,5%, iar cupoanele sunt semianuale, scadenţa este la momentul N+3. Ştiind că ultimul încasat a fost la 31 ianuarie N, obligaţiunea se rambursează la scadenţă, iar rata dobânzii de pe piaţă este 8%, să se determine dirty price (DP), clean price (CP) şi accrued interest (AI).

Rezolvare:Observăm faptul că perioada de timp între ultimul cupon încasat (31 ianuarie N) şi data vânzării (15 februarie N) obligaţiunii este de 15 zile, de aceea, vânzătorului titlului i se cuvine acea parte din cupon aferente acestei perioade de 15 zile. Pentru a determina preţul obligaţiunii la momentul zero, adică 15 februarie N, vom folosi cash-flow-urile viitoare, respectiv cuponul de la 31 iulie N până la 31 ianuarie N+3, şi valoarea nominală de la 31 ianuarie N+3.

31 ian N 31 iul N 31 ian N+1 31 ian N+2

31 ian N+331 iul N+1 31 iul N+3

C1 C2 C3 C4 C5 C6 +VN15 feb N

Observatii!

1. Observăm faptul că folosim valoarea întregului cupon de la 31 iulie N (C1) pentru a determina preţul obligaţiunii, deşi cumpărătorului nu i se cuvine întregul cupon, de aceea, spunem că preţul determinat este un preţ brut.

2.În preţul brut este inclusă, deci, dobânda acumulată, pe care cumpărătorul o datorează vânzătorului obligaţiunii. Prin urmare, deşi la 31 iulie N cumpărătorul încasează întreaga valoarea a cuponului C1, întrucât el a plătit dobânda acumulată la achiziţionarea obligaţiunii, rămâne practic doar cu diferenţa între C1 şi AI.

Exemplul 4. Dacă preţul de pe piaţă al unei obligaţiuni este în prezent 1134,2 GBP şi are următoarele caracteristici: valoarea nominală este 1000 GBP, rata cuponului este 10%, scadenţa 10 ani, iar modalitatea de rambursare este la maturitate. Cât este randamentul la maturitate?

Rezolvare:

Rezolvând ecuaţia de gradul 10 de mai sus, s-a obţinut o soluţie reală pozitivă egală cu 8%, o soluţie reală negativă şi 8 soluţii ce aparţin mulţimii numerelor complexe. Folosind formula prin care se aproximeaza randamentul, acesta va fi:

• unde: n reprezintă numărul de ani rămăşi până la scadenţă.• Randamentul aproximat pentru exemplul de mai sus este 8,11%.

Exemplul 5. Fie următoarele obligaţiuni care se rambursează la scadenţă:

Să se determine durata şi sensibilitatea obligaţiunilor, ştiind că valoarea nominală este 100 u.m. Rezolvare:Aplicand formulele, rezulta:

Se observă în cazul obligaţiunii A că atunci când rata dobânzii creşte cu 1 pp, preţul obligaţiunii scade cu 6,20%, acelaşi raţionament se aplică şi pentru celelate instrumente.

Obligaţiune Rata cuponului Randament MaturitateA (negru) 14% 16% 30 aniB (roşu) 4% 16% 30 aniC (verde) 14% 10% 30 aniD (albastru) 14% 16% 5 ani

Obligaţiune Durata (ani) Sensibilitatea (%)

A (negru) 7,20 -6,20B (roşu) 7,93 -6,84C (verde) 10,04 -9,12D (albastru) 3,87 -3,34

Relaţia modificare procentuală a preţului şi randament

Concluzii! Comparând obligaţiunile care au acelaşi randament şi aceeaşi maturitate, dar cupon diferit, adică A (SA = - 6,20) şi B (SB = - 6,84), observăm faptul că titlurile cu care au un cupon mai mic sunt mai sensibile la modificarea ratei dobânzii (au şi durata mai mare, iar DA=7,20 ani, DB=7,93 ani).

Comparând obligaţiunile care au acelaşi cupon şi aceeaşi maturitate, dar randament diferit, adică A şi C (SC = - 9,12), observăm faptul că titlurile cu care au un randament mai mic sunt mai sensibile la modificarea ratei dobânzii (au şi durata mai mare, DC=10,04 ani).

Comparând obligaţiunile care au acelaşi cupon şi randament, dar maturitate diferită, respectiv A şi D (SD = - 3,34), observăm că titlurile care au maturitatea mai mare sunt mai sensibile la modificarea ratei dobânzii (au şi durata mai mare DD = 3,87 ani).






1. Obligațiunile: a) pot fi emise de stat, agenți economici, organisme publice; b) fructifică investiția inițială sub forma unui venit fix; c) necesită angajamentul societății emitente de rambursare a capitalului investit inițial și a unei dobânzi aferente; d) constituie instrumente negociabile ale pieței de capital, emise pe termen lung; e) reprezintă un instrument de mobilizare a capitalului propriu. Care din afirmațiile de mai sus nu este adevărată?

2. În cazul amortizării împrumuturilor obligatare sub forma cuponului zero: a) emitentul nu precizează o scadență precisă, împrumutul urmând a fi răscumpărat atunci când cursul de piață al obligațiunilor este favorabil emitentului; b) în fiecare an se rambursează aceeași fracțiune din valoarea împrumutului; c) prețul de emisiune este mult mai scăzut față de valoarea nominală (valoare la care se va efectua răscumpărarea obligațiunilor); d) în fiecare an suma rambursată sub formă de anuitate este aceeași; e) există un singur flux financiar prin rambursarea la scadență a întregii valori a împrumutului și a dobânzilor calculate și capitalizate.

3. Obligațiunile participative: a) permit reactualizarea valorii lor în funcție de un indice ales de comun acord între debitor și creditor; b) oferă posibilitatea, ca într-un anumit interval de timp, investitorul să își exercite opțiunea de convertire a obligațiunii în lichidități sau acțiuni emise de aceeași societate; c) presupun existența unui fond pe care emitentul îl alimentează periodic în vederea răscumpărării la scadență a obligațiunilor respective; d) realizează plata cuponului datorat în obligațiuni identice, ca valoare nominală și rată a dobânzii, cu cele inițiale; e) leagă cumpărătorul obligațiunilor de bunurile rezultate din investițiile la care acesta a contribuit cu finanțarea.


4. În cadrul paralelei realizată între acțiuni și obligațiuni, obligațiunile: a) reprezintă fracțiuni ale unui împrumut; b) au durata de viață limitată până la scadența titlului; c) oferă calitatea de coproprietar; d) presupun asumarea de către investitor a unor riscuri mai mici; e) sunt titluri cu venit fix. Una din caracteristicile de mai sus nu este specifică obligațiunilor. Care?

5. Care din afirmațiile următoare referitoare la rata de actualizare brută (la obligațiuni) nu este adevărată: a) egalizează prețul plătit de subscriitori în momentul emisiunii obligațiunilor cu suma actualizată a fluxurilor financiare viitoare degajate de obligațiunea respectivă; b) este egală cu rata dobânzii la termen în cazul în care aceasta din urmă este constantă pe toată durata de viață a obligațiunii; c) este publicată în prospectul de emisiune a obligațiunii respective; d) intră în calculul sensibilității obligațiunii; e) este rata fixată în momentul actual pentru un contract a cărei executare se va realiza în viitor.

6. În cazul obligațiunilor, despre dobânda acumulată se afirmă: a) este un element tehnic ce intervine în cazul derulării tranzacției cu obligațiuni la o dată ce coincide cu data plății dobânzii; b) îndreptățește vânzătorul obligațiunii la încasarea dobânzii aferente intervalului de timp cuprins între ultima plată a dobânzii și data înregistrării tranzacției; c) în țara noastră, înregistrarea tranzacției cu obligațiuni și plata dobânzii acumulate au loc la o săptămână de la data derulării tranzacției; d) dobânda acumulată se include în valoarea nominală a obligațiunii; e) după data înregistrării tranzacției, cuponul de dobândă va fi încasat de vânzător (emitentul obligațiunii). Alegeți afirmația corectă.


1 – E2 – E3 – E4 – C5 – E6 – B

II. Obligaţiuni – aplicaţii propuse1. Fie o obligaţiune cu valoarea nominală 1000 RON, rata cuponului 10%, scadenţa 10 ani, iar modalitatea de rambursare este la scadenţă. Să se determine preţul obligaţiunii dacă randamentul devine 8%, folosind: a). formula de calcul a preţului şi b). pornind de la modificarea procentuală a preţului folosind durata.

2. Valoarea nominală a unei obligaţiuni este 1000 u.m. Știind că obligaţiunea se rambursează în anuităţi constante în valoare de 100 u.m. şi că rata cuponului este de 6,66%, determinaţi:

a) Scadenţa obligaţiunii, dacă preţul de piaţă al unei obligaţiuni este egal cu valoarea sa nominală.

b) Rata aferentă anului 2 şi preţul obligaţiunii, în ipoteza că scadenţa este 35 ani.

3. a) Determinaţi randamentul la maturitate al unei obligaţiuni cu scadenţa 2 ani, valoare nominală de 1000 u.m. (rambursarea se face la scadenţă), rata cuponului 10 % (dobanda se plăteşte anual) şi preţ de piaţă 966,1989 u.m. b). Determinaţi randamentul folosind formula simplificată.

4. Despre o obligatiune se cunosc următoarele: scadenţa este de n ani, valoarea nominală este VN, rambursarea se face in rate anuale constante R, rata cuponului creşte in fiecare an cu p puncte procenuale (prima rata a cuponului fiind de c1 %).

a) Deduceti o formulă pentru cuponul la momentul t (Dt).

b) Calculaţi D15 dacă VN=1000 u.m., n=20 ani, p=0.25 puncte procentuale, c1=10%.

c) Cât este preţul acestei obligaţiuni?

5. O obligaţiune se caracterizează prin următoarele: valoare nominală de 1000 u.m., o rată a cuponului de 10% şi scadenţă peste 3 ani, randamentul la maturitate este 8%. Se cere:a) Să se calculeze durata obligaţiunii;b) Randamentul la maturitate devine 6%, să se determine noul preţ al obligaţiunii

utilizând două metode de calcul (utilizând durata şi prin metoda clasică). c) Să se determine preţul obligaţiunii utilizând convexitatea.

6. Se cunoaşte următoarea structură la termen a randamentelor:

Determinaţi randamentele la obligaţiunile cu maturitate de 1 an care se aşteaptă să se înregistreze peste 1 an, 2 ani, 3 ani, ştiind că în economie se respectă teoria aşteptărilor.a) Ce este mai avantajos pentru un investitor: să cumpere o obligaţiune cu scadenţa peste 4 ani (en. maturity strategy) sau să cumpere o obligaţiune cu maturitatea un an, investiţie pe care să o reînnoiască până se împlinesc 3 ani (en. roll over strategy)?b) Aceeaşi cerinţă ca la a) cu precizarea că în economie se respectă teoria primei de lichiditate, iar aceasta este de 0,75 puncte procentuale.

Maturitate (ani)

Rate de dobândă spot

1 10%2 11%3 12%4 12,9%

7. Un investitor cumpără o obligaţiune zero cupon emisă pe 9 luni, având valoarea nominală 500 lei şi rata discountului 9,3%.

a) Să se determine randamentul la maturitate;b) După două luni, investitorul doreşte să vândă obligaţiunea deţinută. Știind

că randamentul la maturitate are următoarea evoluţie din tabelul de mai jos în momentul vânzătii, care este preţul de vânzare? Dar durata şi sensibilitatea sa?

8. Știind că pentru o obligaţiune cu scadenţa peste 10 ani, rata cuponului este de 10%, iar randamentul la maturitate calculat după formula simplificată este 15%, cât este randamentul curent?

Maturitate 3M 6M 9M 12M

y 9,23% 9,78% 9,95% 10,15%

• Obiectivele unității de învățare III:

- însușirea elementelor teoretice și practice de derulare a diferitelor tipuri de tranzacții pe piața de capital

III. Tranzacţii bursiereIII. Tranzacţii bursiere

• Cuprinsul unității de învățare III:

- Definirea tranzacțiilor bursiere- Tranzacții la vedere- Tranzacții pe poziția descoperit (în marjă, vânzări

scurte)- Teste de autoevaluare- Răspunsuri la testele de autoevaluare- Aplicații rezolvate- Aplicații propuse

III. Tranzacţii bursiereIII. Tranzacţii bursiere

TRANZACŢII BURSIERE

în sens restrâns = operaţiuni derulate în cadrul burselor de valori prin intermediul agenţilor specializaţi, pentru determinarea unui punct de echilibru între cerere şi ofertă

în sens larg = toate tranzacţiile de vânzare/cumpărare de titluri financiare încheiate pe o piaţă secundară organizată

Clasificare

la vedere pe piaţa cu reglementare lunară la termen ferm condiţionate

De tip european De tip american

cu lichidare imediată cu lichidare normală cu lichidare pe bază dearanjament special cu lichidare la emisiune

tranzacţii cash tranzacţii în marjă

După scopul urmărit: de investire/modificare astructurii portofoliului speculative de arbitraj de acoperire cu caracter tehnic

TRANZACŢII LA VEDERE

Caracteristici:

• au la bază contul deţinut de client la broker• obligativitatea deţinerii titlurilor tranzacţionate/sumelor de plată

• derularea tranzacţiilor la cursul zilei• scop

= tranzacţiile prin care persoana care adreseazăordinul de vânzare/cumpărare îşi asumă obligaţiasă pună la dispoziţia partenerului titlurile vândute sau suma reprezentând preţul tranzacţiei

MECANISMUL TRANZACŢIILOR LA VEDERE

Adresarea şi înregistrarea ordinelor

Formarea cursului

Executarea ordinelor

Informarea clientului despre executarea ordinului

Efectuarea reglementărilor în conturile clienţilor

Transferul dreptului de proprietate

TRANZACŢII ÎN MARJĂ

variantă a tranzacţiilor la vedere

capacitate financiară suplimentară pentru client

cont în marjă- nerestricționat

- restricționat

long pe titluri

short pe fonduri

exces de marjă

apel în marjă

VÂNZĂRI SCURTE

CLIENT

BROKER B2

BROKER B1

BURSA

CASA DE COMPENSAŢIE

short pe titluri

long pe fonduri






1. O tranzacție bursieră poate fi generată de interesele: a) cumpărătorilor; b) deținătorilor de fonduri; c) posesorilor de titluri; d) vânzătorilor; e) oricare din variantele de mai sus.

2. În debitul contului în marjă se înregistrează: a) valoarea de piață a titlurilor vândute în marjă; b) dividendele încasate pentru acțiunile achiziționate; c) dobânzile aduse de deținerea de obligațiuni; d) dobânda la creditul acordat de broker; e) profitul înregistrat de client.

3. În cazul tranzacției bursiere în marjă: a) cumpărarea se realizează cash; b) se efectuează plata pentru fiecare cumpărare și se primește contravaloarea pentru fiecare vânzare; c) intrările și ieșirile din cont nu influențează marja; d) clientul nu devine debitor față de broker; e) se creează clientului capacitate suplimentară de finanțare.

4. În cazul tranzacțiilor în marjă: a) se acordă un credit clientului care inițiază tranzacția, de către brokerul cu care acesta lucrează; b) se creează investitorului capacitate financiară suplimentară; c) în creditul contului deschis de client la broker se înregistrează și dobânzile sau dividendele încasate de client pentru titlurile deținute; d) este necesară plata unei dobânzi care depinde de rata medie a dobânzii practicată pe piața capitalului de împrumut; e) titlurile achiziționate de client devin proprietatea acestuia și sunt păstrate de el încă din momentul executării ordinului de către broker. Care din afirmațiile de mai sus nu este adevărată?

5. În creditul unui cont în marjă nu se înregistrează: a) marja inițială; b) dobânda la creditul acordat de broker; c) dividendele aduse de acțiunile achiziționate; d) veniturile din vânzarea titlurilor; e) dobânzile încasate pentru deținerea de obligațiuni.


1 – E2 – D3 – E4 – E5 – B

Exemplul 1. Un investitor cumpără 100 de acțiuni X la un curs de 2,450 u.m./acțiune. Până în ziua de lichidare a lunii respective, cursul acțiunii crește, iar la o dată situată între data cumpărării acțiunilor și cea de lichidare, cursul devine 2,600 u.m./acțiune. Investitorul decide să vândă acțiunile. Care va fi rezultatul pentru investitor în condițiile unei taxe de negociere de 0,5% ?

Rezolvare:Valoarea tranzacției de cumpărare = 100 * 2,450 = 245Taxa de negociere la cumpărare = 245 * 0,5% = 1,225Valoarea tranzacției de vânzare = 100 * 2,600 = 260Taxa de negociere la vânzare = 260 * 0,5% = 1,3Rezultatul final = - (245 +1,225) + (260 – 1,3) = 12,475

II.II.Tranzacții bursiereTranzacții bursiere – aplica – aplicațții ii rezolvaterezolvate

Exemplul 2: Un investitor deține suma de 100.000 și dorește achiziționarea a 500 de acțiuni X la un curs de 1,200 u.m./acțiune. Broker-ul practică o dobândă de 10% pe an. Pe parcursul lunii cursul devine: I) 1,300 u.m./acțiune; II) 1,100 u.m./acțiune. Se cere rezultatul tranzacției pentru investitor:

Rezolvare:I) Valoarea tranzacției de cumpărare = 500 * 1,2 = 600Datoria la broker = 600 – 100 = 500Dobânda la credit = 500 * 10% * 1/12 = 4,167Valoarea tranzacției de vânzare = 500 * 1,3 = 650Rezultat final = 650-600-4,167= 45,833

II) Valoarea tranzacției de cumpărare = 500 * 1,2 = 600Datoria la broker = 600 – 100 = 500Dobânda la credit = 500 * 10% * 1/12 = 4,167Valoarea tranzacției de vânzare = 500 * 1,100 = 550Rezultat final = 550 - 600 –4,167 = -54,167

1. Un investitor dorește să cumpere 200 de acțiuni, la un curs de 65 u.m./acțiune, la termen de o lună, în condițiile unei marje de 30% și a unei dobânzi practicată de broker de 14%/an. Acțiunile vor fi vândute cu 72,5 u.m./acțiune. Cât este rata profitului obținut de investitor?

2. Un investitor cumpără 100 de titluri A la un curs de 32 u.m./titlu pe care le revinde la un curs de 34 u.m./titlu. Profitul rezultat, având în vedere că se percepe o taxă de negociere de 0,3% din valoarea tranzacției, reprezintă depozit de garanție de 15% necesar efectuării unei tranzacții în marjă pentru achiziționarea a 200 de titluri B. Broker-ul percepe o dobândă de 9% pe an. Dacă închiderea poziției se va realiza peste 2 luni când valoarea titlului B crește cu 10,2%, determinați rezultatul înregistrat de acest investitor.

II.II.Tranzacții bursiereTranzacții bursiere – aplica – aplicațții ii propusepropuse

3. Investitorul X deține o sumă de 200 u.m. și dorește investirea acesteia în acțiuni. Posibilitățile de investire, în condițiile în care costul capitalului este de 9,5% sunt: societatea A care înregistrează o creștere de 8,5%/an și alocă investitorilor 30% din profitul obținut; societatea B care înregistrează o creștere de 6,5%/an și alocă investitorilor 25% din profitul obținut; societatea C care înregistrează o creștere de 8%/an și alocă investitorilor 30% din profitul obținut; societatea D care înregistrează o creștere de 8%/an și alocă investitorilor 25% din profitul obținut; societatea E care înregistrează o creștere de 7%/an și alocă investitorilor 25% din profitul obținut. În aceste condiții ce societate va alege investitorul?

• Obiectivele unității de învățare IV:

- definirea și înțelegerea elementelor caracteristice contractelor la termen standardizate și nestandardizate

- parcurgerea problematicii complexe a contractelor condiționate- însușirea elementelor teoretice și practice vizând tranzacțiile

forward, futures și options derulate pe piața de capital

IV. Instrumente financiare derivateIV. Instrumente financiare derivate

Cuprinsul unității de învățare IV:

- Contracte forward- Contracte futures- Contracte condiționate- Teste de autoevaluare- Răspunsuri la testele de autoevaluare- Aplicații rezolvate- Aplicații propuse

IV. Instrumente financiare derivateIV. Instrumente financiare derivate

TRANZACŢII LA TERMEN

Scop: formarea/modificarea portofoliului la o dată viitoare

Valori mobiliare active cotate la termen

Curs prestabilit Momentul To – Momentul Tn

To Tn

vânzător

cumpărător

BROKER

BURSA CASA DE COMPENSAȚIE

vânzător

cumpărător

OV

OC

titluri

numerar

TRANZACŢII LA TERMEN

Contracte forward

• Contracte nestandardizate• Acord ferm între cumpărător şi vânzător• Cumpărătorul de contract forward: cumpără activul suport• Vânzătorul de contract forward: vinde activul suport• Scop: eliminarea incertitudinii legată de evoluţia cursului• Rezultatul:

Long: Curs la scadenţă – Preţ din contractShort: Preţ din contract – Curs la scadenţă

CONTRACTE FUTURES

= angajament standardizat între doi parteneri (vânzător şi cumpărător) pentru vânzarea/cumpărarea unui activ la un preţ prestabilit şi cu executarea contractului la o dată viitoare

STANDARDIZARE

- activul de bază gen de contracte futures

- cantitate

- scadență specie de contract futures

- modalitate de executare

FINALIZARE CONTRACT- livrarea / primirea activului suport

- plata / încasarea unei sume de bani

TRANZACȚIONARE deschidere de poziție

LICHIDARE POZIȚIE- pe parcurs

- la scadență

previziuni operator

PARTICIPANȚI

- hedgeri

- speculatori

- arbitrajiști

Mecanism de derulare contract futures

Vânzător - va încasa de la cumpărător prețul prestabilit

Cumpărător- va plăti vînzătorului prețul prestabilit

ContractFUTURES

BURSA

Elemente standardizate contract futures

Pasul de fluctuație a prețului

Limita zilnică de oscilație

Unitatea de tranzacționare

Cotarea

Scadența

Lichidarea poziției

Sistem de garanții (marje)

- volatilitate piață

- valoare contract futures

- evoluție zilnică preț activ suport

- limite de fluctuație a prețului

- marjă inițială

- marjă de menținere

- poziție deschisă blocare marjă

- lichidare poziție returnare marjă

Circuitul depunerii marjelor

Investitor cumpărător

Investitor vânzător

Intermediar 1 Intermediar 2

Organism de compensare

Marja Marja

Marja Marja

Creditare cont Creditare cont

Creditare cont Creditare cont

Marcarea la piață

Preț de cotare Profit / Pierdere

Apel în marjă

- alimentare cont

- închidere poziții

- lichidare forțată

TRANZACŢII LA TERMEN CONDIŢIONATE

Contracte cu opţiuni

TRANZACŢII CU OPŢIUNI

dreptul dar nu şi obligaţia de a cumpăra (CALL) / vinde (PUT) active suport la un preţ prestabilit (preţ de exercitare), în schimbul unei prime plătită la iniţierea tranzacţiei

Executare:

- lichidare

- exercitare

- expirare

Opţiuni

de tip european

de tip american

Avantaje:

• flexibilitate

• multifuncţionalitate

• câştiguri nelimitate cu riscuri limitate

• lipsa obligativității

• standardizare

• speculație

Elemente:

mărime

durată

preţ de exercitare

preţ opţiune

TRANZACŢII CU OPŢIUNI

casa de compensație

garanții

limită de poziție

limită de exercitare

EVALUAREA OPŢIUNILOR

VALOAREA INTRINSECĂ

VALOAREA TIMP

= diferenţa între PE al opţiunii şi CURSUL activului suport

VI CALL PUT In the money (“în bani”) C > PE C < PE At the money (“la bani”) C = PE C = PE Out of money (“fără bani”) C < PE C > PE

= Prima - VI

Data scadenţei opţiunii

Volatilitatea activului suport

Prețul de exercitare

Plata dividendelor

Rata dobânzii fără risc

OPŢIUNI DE CUMPĂRARE (CALL)

To (iniţierea contractului)

Cumpărător opţiune Vânzător opţiunePrima

Tn (scadenţa contractului)

Cumpărător opţiune

= cumpărător titluri suport

Vânzător opţiune

= vânzător titluri suport

Titluri suport

Preţ de exercitare

CUMPĂRARE CALL

PE

PM

- - - - - -

+ + +

PM = PE + prima

PM = punct mort

PE = preţ de exercitare

CURS < PE → contractul se abandonează → pierderea = prima plătită

CURS > PE → contractul se exercită → se cumpără titlurile la PE, se plăteşte prima şi se compară cu cursul de piaţă la care titlurile ar putea fi vândute

CURS

+

-

VÂNZARE CALL

PE PM

+ + + ++ +

- - - -

PM = PE + prima

PM = punct mort


CURS < PE → contractul se abandonează → câştig = prima încasată

CURS > PE → contractul se exercită → se vând titlurile la PE, se încasează prima şi se compară cu cursul de piaţă la care titlurile ar putea fi cumpărate

CURS

+

-

OPŢIUNI DE VÂNZARE (PUT)

To (iniţierea contractului)

Cumpărător opţiune Vânzător opţiunePrima

Tn (scadenţa contractului)

Cumpărător opţiune

= vânzător titluri suport

Vânzător opţiune

= cumpărător titluri suport

Titluri suport

Preţ de exercitare

CUMPĂRARE PUT

PM PE

- - - -- -

+ + +

PM = PE - prima

PM = punct mort


CURS < PE → contractul se exercită → se vând titlurile la PE, se plăteşte prima şi se compară cu cursul de piaţă la care titlurile ar putea fi cumpărate

CURS > PE → contractul se abandonează → pierderea = prima plătită

CURS

+

-

VÂNZARE PUT

PM

PE- - - -

+ ++ + +

PM = PE - prima

PM = punct mort


CURS < PE → contractul se exercită → se cumpără titlurile la PE, se încasează prima prima şi se compară cu cursul de piaţă la care titlurile ar putea fi vândute

CURS > PE → contractul se abandonează → câştigul = prima încasată

CURS

+

-

CUMPĂRARE STRADDLE

PR put = prag de rentabilitate PUT

= PE - Σprime

PR call = prag de rentabilitate CALL

= PE + Σprime


CURS < PE → operatorul cumpărător de PUT → vinde titluri la PE, plăteşte primele şi compară cu cursul de piaţă la care ar putea cumpăra titlurile

CURS > PE → operatorul este cumpărător de CALL → cumpără titluri la PE, plăteşte primele şi compară cu cursul de piaţă la care ar putea vinde titlurile

CURS = PE→ abandon strategie → pierdere maximă (Σprime)

CURS

+

-

PRput PRcallPE+ +

- -

VÂNZARE STRADDLE

CURS

+

-

BI BSCS

- -

+ +


= PE - Σprime


= PE + Σprime


CURS < PE → operatorul este vânzător de PUT → cumpără titluri la PE, încasează primele şi compară cu cursul de piaţă la care ar putea vinde titlurile

CURS > PE → operatorul este vânzător de CALL → vinde titluri la PE, încasează primele şi compară cu cursul de piaţă la care ar putea cumpăra titlurile

CURS = PE→ abandon strategie → câştig maxim (Σprime)

CUMPĂRARE STRANGLE


= PE put - Σprime


= PE call + Σprime

CURS < PE put → operatorul cumpărător de PUT → vinde titluri la PE put, plăteşte primele şi compară cu cursul de piaţă la care ar putea cumpăra titlurile

CURS > PE call → operatorul este cumpărător de CALL → cumpără titluri la PE call, plăteşte primele şi compară cu cursul de piaţă la care ar putea vinde titlurile

PE put < CURS < PE call → abandon strategie → pierdere maximă (Σprime)

CURS

+

-

PRput PRcall

PE put+ +

- -

PE call

--

VÂNZARE STRANGLE

CURS

+

-

PR put PR call

PE put- -

+ +


= PE put - Σprime


= PE call + Σprime

PE call

+ +

CURS < PE put → operatorul vînzător de PUT → cumpără titluri la PE put, încasează primele şi compară cu cursul de piaţă la care ar putea vinde titlurile

CURS > PE call → operatorul este vânzător de CALL → vinde titluri la PE call, încasează primele şi compară cu cursul de piaţă la care ar putea cumpăra titlurile

PE put < CURS < PE call → abandon strategie → profit maxim (Σprime)






1. Prima reprezintă: a) câștigul minim pentru vânzătorul opțiunii; b) pierderea maximă pentru cumpărătorul contractului; c) o obligație pentru cumpărătorul contractului; d) un drept pentru vânzătorul opțiunii; e) profitul maxim pentru vânzătorul contractului. Care din afirmațiile de mai sus nu este adevărată?

2. Alegeți din variantele de mai jos pe cea corect enunțată: a) creșterea cursului titlului suport peste punctul mort determină o pierdere limitată pentru cumpărătorul de call; b) vânzătorul de put are pierdere minimă la o creștere a cursului peste prețul de exercitare; c) riscul nelimitat al vânzătorului de call se înregistrează la o fluctuaăie a cursului între prețul de exercitare și punctul mort; d) cumpărătorul de put înregistrează un câștig nelimitat pe măsura scăderii cursului titlului suport sub punctul mort; e) un curs al titlului suport între prețul de exercitare și punctul mort determină pentru vânzătorul de call un câștig mai mic decât prima încasată.

3. Despre opțiunea PUT se fac afirmațiile: 1. este un contract standardizat; 2. este un contract nenegociabil; 3. obligă cumpărătorul opțiunii să vândă activul suport; 4. dă dreptul vânzătorului contractului să cumpere activul suport; 5. cumpărătorul contractului trebuie să plătească o primă; 6. obligă vânzătorul contractului la plata unei prime; 7. dă dreptul cumpărătorului opțiunii să vândă activul suport. Sunt adevarate: a) 1.3.6.7.; b) 2.4.5; c) 1.2.3.5; d) 4.5.7; e) 1.5.7.

4. Caracteristicile tranzacțiilor condiționate se referă la: a) tranzacțiile pot fi executate numai la scadență; b) prețul tranzacției este predeterminat; c) prețul contractului este cu atât mai mare cu cât scadența este mai apropiată; d) riscul asumat de operatorul aflat pe poziție short la încheierea contractului este limitat la mărimea primei; e) tranzacțiile se încheie pentru o unitate de tranzacționare a cărei mărime poate fi negociată între părți. Alegeți afirmația corectă.

5. În cazul unui contract forward: a) cumpărătorul câștigă dacă cursul din contract este mai mic decât cursul spot la scadență;b) vânzătorul pierde dacă cursul spot la scadență este peste nivelul cursului din contract; c) cumpărătorul pierde dacă cursul spot la scadență este mai mic decât cursul prestabilit prin contract; d) vânzătorul câștigă dacă cursul prestabilit prin contract este mai mare decât cursul spot la scadență; e) cumpărătorul pierde și vânzătorul câștigă dacă cursul spot la scadență este mai mare decât cursul prestabilit prin contract. Alegeți răspunsul incorect.

6. Care dintre caracteristicile de mai jos nu este specifică pentru contractele futures: a) dimensiunea contractului este standardizată; b) realizarea tranzacțiilor se face pe bază de afișaj electronic; c) garanțiile contractuale sunt reprezentate de depozitul în marjă; d) reglementarea are loc prin Casa de Compensație; e) lichiditatea este asigurată prin limitele de creditare stabilite de către bancă.


1 – A2 – E3 – E4 – B5 – E6 – E

IV. Instrumente financiare derivateIV. Instrumente financiare derivate –– aplicaaplicațții ii rezolvaterezolvate -- CContracte futuresontracte futures

Marcarea la piaţă

Exemplul 1. Un investitor tranzactionează un contract avand ca activ suport acţiunea ABC. Marja iniţială este 900 RON/contract, iar marja de menţinere 675 RON/contract.Presupunem că la 3 martie 2008, un investitor achiziţionează 2 contracte futures cu suport acţiunea ABC, în momentul iniţial preţul futures cu scadenţa decembrie 2008 este 3 RON. Dimensiunea unui contract este de 1000 de acţiuni ABC.Să se arate cum se realizează marcarea la piaţă a contractelor futures.

Rezolvare:

Data Pret de regularizare

Castig /pierdere

zilnică RON

Castig /pierdere cumulată

RON

Situaţie cont în marjă

Apel în marjă (utilizare excedent)

Situaţie finală în

cont

3.03 3,00 0 0 1800 - 1800

4.03 2,94 - 120 - 120 1680 - 1680

5.03 3,10 320 200 2000 - 200 1800

6.03 2,95 - 300 -100 1500 - 1500

7.03 2,91 - 80 -180 1420 - 1420

10.03 2,88 - 60 - 240 1360 - 1360

11.03 2,85 - 60 - 300 1300 +50 1350

12.03 2,91 120 - 180 1470 - 1470

La 4.03, rezultatul investitorului pentru cele două contracte futures va fi:Rezultat = (preţ de regularizare la 4 mart – preţ de regularizare la 3 mart)*mărimea contractului * nr. contracteRezultat = (2,94 RON/acţiune – 3 RON/acţiune) * 1000 actiuni/contract* 2 contracte= -120 RON

La 12.03, rezultatul investitorului pentru cele două contracte futures va fi:Rezultat = (preţ futures la scadenţă – preţ futures la t0) * mărimea contractului * nr. contracteRezultat = (2,91 RON/acţiune – 3 RON/acţiune) * 1000 actiuni/contract 2 contracte= -180 RONsauRezultat = (Sold final – Sold iniţial) + (Retrageri - Depuneri)=

= (1470 RON – 1800 RON) + (200 RON – 50 RON) = - 180 RON

Hedging cu contracte futures

Exemplul 2. Un investitor a realizat o operaţiune de short selling pe 1000 de acţiuni SIF1 la cursul S0 = 1,5 RON/acţiune. Pentru a se proteja împotriva riscului de creştere a cursului acestora tranzacţionează un contract futures având activ suport SIF1, scadenţa peste 6 luni, dimensiunea unui contract este de 1000 acţiuni.

• Preţul futures iniţial F0= 1,6 RON/acţiune. • Cu 1 lună înainte de scadenţă investitorul îşi lichidează contractele, determinaţi

rezultatul acestuia ştiind că: a) S5M=1,55 RON/acţiune, F5M=1,65 RON/acţiune; b) S5M=1,4 RON/acţiune, F5M=1,5 RON/acţiune.Rezolvare:Risc de creştere a cursului SIF1 long futures

a) Rezultat în spot = (S0 – ST) * 1000 acţiuni = (1,50 RON/acţiune – 1,55 RON/ acţiune) * 1000 acţiuni = - 50 RONRezultat în futures = (FT –F0) * 1000 acţiuni = (1,65 RON/acţiune – 1,60 RON/acţiune) * 1000 acţiuni = 50 RON

Rezultat total = 0 RON

Hedging perfectHedging perfect

b) Rezultat în spot = (S0 – ST) * 1000 acţiuni = (1,5 RON/acţiune – 1,4 RON/ acţiune) * 1000 acţiuni = 100 RONRezultat în futures = (FT –F0) * 1000 acţiuni = (1,5 RON/acţiune – 1,6 RON/acţiune) * 1000 acţiuni = -100 RON

Rezultat total = 0 RONGrafic:

Hedging perfectHedging perfect

Profit

Pierdere

ST

Short pe acţiunea SIF1

S0=1,5 RON

IV. Instrumente financiare derivateIV. Instrumente financiare derivate – – aplicaaplicațții ii

rezolvate - Strategii cu oprezolvate - Strategii cu opțțiuni. iuni. Bull spreadBull spread Una din cele mai cunoscute tipuri de spreads este bull spread. Această strategie

poate fi creată cumpărând o opţiune call (long call) pe activul financiar la un preţ de exerciţiu PE1 şi vânzând o opţiune call (short call) pe acelaşi suport la un preţ de exerciţiu PE2, mai mare. Cele două opţiuni au aceeaşi scadenţă.

Profitul întregii strategii este suma profiturilor date de compunerea celor poziţii. Întrucât preţul call-ului (call price) întotdeauna descreşte pe măsură ce pretul de exerciţiu creşte, valoarea opţiunii vândute este mai mică decat cea a opţiunii cumpărate.

Un bull spread creat din opţiuni call reclamă o investiţie iniţială (plateste prima c1 mai mare si incaseaza prima c2 mai mica).

Exemplul 1. Un trader anticipeaza cresterea cursului unei actiuni, dar in acelasi timp el vrea sa-si limiteze pierderea. Astfel recurge la o strategie prin care :– Cumpara o optiune call cu pretul de exercitare PE1 = 25 $, prima c1= 2.95 $

– Vinde o optiune call cu pretul de exercitare PE2 = 30 $, prima c2= 0.5 $

– Dimensiunea unui contract este 100 USD, iar scadenta este mai pentru ambele contracte.

Pozitie trader 0< ST< PE1 PE1< ST< PE2 ST> PE2

Long Call la PE1 - c1 ST - PE1 - c1 ST - PE1 - c1

Short Call la PE2 c2 c2 PE2 - ST +c2

Rezultatul strategiei - c1 + c2 ST - PE1 - c1 + c2 PE2 - PE1 - c1 + c2

Profit

Long call

PE1 PE2 ST

Short callPierdere

Figura 1. Bull spread folosind call options

Profit

Long call

PE1 PE2 ST

Short callPierdere

Figura 1. Bull spread folosind call options

Rezolvare: Strategia depinde de modul cum va evolua cursul actiunii. In tabelul de mai jos se pun in evidenta 3 cazuri:

Pozitie trader 0< ST< PE1 PE1< ST< PE2 ST> PE2

Long Call la PE1 - c1 ST - PE1 - c1 ST - PE1 - c1

Short Call la PE2 c2 c2 PE2 - ST +c2

Rezultatul strategiei - c1 + c2 = - 2,45*100 = - 245 $

ST - PE1 - c1 + c2 =

(ST - 25 – 2,45)*100

PE2 - PE1 - c1 + c2 =

(30 - 25 - 2,45 )*100 = 255 $

Concluzii: Un bull spread creat din opţiuni call reclamă o investiţie iniţială de 2,45 $ pe contract (plateste prima c1= 2.95 $ si incaseaza prima c2= 0.5$)

Determinarea punctului mort: ST - 25 – 2,45 = 0, de unde rezulta PM= T=27,45$

Prin urmare, traderul va fi sigur ca in momentul in care cursul de pe piata este mai mic decat PE1 = 25 $, pierderea sa va fi limitata la 245$,

Traderul incepe sa castige, din momentul in care ST este mai mare de 27,45$ , dupa care pe masura ce cursul actiunii va creste pana la PE2 si profitul sau va creste, urmand sa se plafoneze la 255$ in situatia in care cursul va fi mai mare decat PE2.

IV. Instrumente financiare derivateIV. Instrumente financiare derivate –– aplicaaplicațții ii

rezolvate - Strategii cu oprezolvate - Strategii cu opțțiuni. iuni. BBearear spread spread Un trader care intră intr-un bull spread speră că piaţa este în creştere, deci că

preţul suportului va creşte. La antipod, traderul care adoptă o poziţie bear spread mizează pe o piaţă în

scădere. La fel ca şi strategia bull, spread-ul bearish este iniţiat printr-o cumpărare de call la un preţ de exercitiu PE2 şi o vânzare de call cu un preţ de exerciţiu PE1, mai mic.

Exemplul 2. Un trader anticipeaza scaderea cursului unei actiuni, dar in acelasi timp el vrea sa-si limiteze pierderea. Astfel recurge la o strategie prin care :– Cumpara o optiune call cu pretul de exercitare PE2 = 32 $, prima c2= 1,00 $

– Vinde o optiune call cu pretul de exercitare PE1 = 30 $, prima c1= 1,85 $

– Dimensiunea unui contract este 100 USD, iar scadenta este mai pentru ambele contracte.

Rezolvare:

Pozitie trader 0< ST< PE1 PE1< ST< PE2 ST > PE2

Short Call la PE1 c1 PE1 - ST + c1 PE1 - ST + c1

Long Call la PE2 - c2 - c2 ST - PE2 - c2

Rezultatul strategiei c1 - c2 PE1 - ST + c1- c2 PE1 – PE2 + c1 - c2

Strategia depinde de modul cum va evolua cursul actiunii. In tabelul de mai jos se pun in evidenta 3 cazuri:

Profit

Long call

Short call

PE1 PE2 ST

30,85

Pierdere

Figura 2. Bear spread folosind call options

Profit

Long call

Short call

PE1 PE2 ST

30,85

Pierdere

Figura 2. Bear spread folosind call options

Pozitie trader 0< ST< PE1 PE1< ST< PE2 ST > PE2

Short Call la PE1 c1 PE1 - ST + c1 PE1 - ST + c1

Long Call la PE2 - c2 - c2 ST - PE2 - c2

Rezultatul strategiei c1 - c2 = (1,85 -1 )*100=85 $ PE1 - ST + c1- c2 =

= (30 –St +0.85) *100 $

PE1 – PE2 + c1 - c2 =

= (30 – 32 +0.85) * 100 = -115$

Concluzii: Prin urmare, traderul va fi sigur ca in momentul in care cursul actiunii de pe piata este mai mic decat PE1 = 30 $, castigul sau va fi limitat la 85 $.

Punctul mort este:

30 –ST +0.85 = 0, de unde rezulta: PM= ST=30,85$

Se observa faptul ca pe masura ce cursul creste si se situeaza peste PE1, dar pana la 30,85$, el castiga.

Daca la scadenta cursul actiunii este mai mare decat 30.85 $, cat este pragul de rentabilitate, traderul incepe sa piarda, dar aceasta pierdere este limitata la 115$.

IV. Instrumente financiare derivate – aplicaIV. Instrumente financiare derivate – aplicațții ii propusepropuse

1. O opţiune CALL pe acţiunea X cu scadenţa peste o lună şi preţul de exerciţiu 50 u.m. valorează în prezent 10,4142 u.m. Știind că acţiunea X se tranzacţionează în prezent la 55 u.m. şi că rata dobânzii este de 10%, să se determine rezultatul la scadenţă al unei opţiuni PUT (poziţie long) cu aceeaşi scadenţă, acelaşi activ suport şi preţ de exerciţiu, dacă după o lună cursul acţiunii X devine: a. 51 u.m., b. 47 u.m., c. 44 u.m.

2. Din graficul de mai jos, se observă faptul că în perioada 2 mai – 2 august 2008, preţul acţiunii Apple (AAPL) s-a situat într-un interval mic de variaţie.

Un trader al companiei Worldwide Brokerage Services mizează pe scăderea cursului acţiunii Apple şi în acest scop tranzacţionează pe 2 august 2008 o opţiune având următoarele caracteristici: preţul de exerciţiu 145 $, prima 6 $, scadenţa este peste 3 luni, rata dobânzii este 0. Se cere:a)Ce tip de opţiune alege traderul, ţinând seama că el anticipează scăderea cursului acţiunii AAPL?b)Cât ar trebui să fie nivelul minim al cursului astfel încât traderul să obţină profit?c)Când este in-the-money opţiunea aleasă de trader? Dar out-of-the-money?d)Cât este rezultatul traderului, ştiind că la scadenţă cursul acţiunii Apple este: (1) 142 $, (2) 124 $, (3) 167 $, iar un contract se încheie pe 100 de titluri?

3. Să presupunem că dispuneţi de o sumă de 7000 EUR timp de un an, vă aşteptaţi că, pe piaţa de capital, cursul acţiunii M va creşte (cursul M este 70 EUR în prezent) şi aveţi 3 alternative de investire:A.cumpăraţi 100 de acţiuni M;B.cumpăraţi 7 contracte CALL pe acţiunea M (1 contract se încheie pe 100 de titluri) cu preţul de exerciţiu 70 EUR, prima 10 EUR;C.cumpăraţi o opţiune CALL pe acţiunea M în valoare de 1000 EUR (PE = 70 EUR, c = 10 EUR), iar restul de 6000 EUR îi investiţi într-un fond de investiţii pentru care încasaţi o dobândă de 2% pe an.La sfârşitul perioadei de investire, cursul acţiunii M poate lua una din valorile de mai jos:

Stabiliţi:a)Care din cele 3 variante este cea mai riscantă?b)Reprezentaţi grafic cele trei variante de investire.c)Ce variantă de investiţie alegeţi?

Curs actiune M (EUR) 65 70 75 80 85

4. Un investitor anticipează creşterea cursului acţiunii AES, dar în acelaşi timp vrea să-şi limiteze pierderea. În acest scop, el adoptă o strategie formată astfel: o poziţie long pe o opţiune call cu preţul de exerciţiu 50 € şi prima 4 € şi o poziţie short pe o opţiune call cu acelaşi activ suport, preţ de exerciţiu 70 € şi prima 2 €. Să se determine:

a) Rezultatul investitorului dacă la scadenţa contractelor cursul activului suport este 77 €;

b) Rezultatul investitorului dacă la scadenţa contractelor cursul activului suport este 67 €;

c) Cât ar trebui să fie cursul pentru ca rezultatul să fie nul.

5. Un investitor anticipează o volatilitate ridicată a preţului acţiunii Swisscom AG în următoarele luni. În acest scop, el alege să adopte o strategie de tip straddle (o poziţie long pe o opţiune CALL şi o poziţie long pe o opţiune PUT cu acelaşi preţ de exercitiu şi scadenţa peste 2 luni). Știind că prima put este egală cu prima call de 5 u.m., rata dobânzii este 7,5% şi că acţiunea suport are în prezent un curs de 100 u.m. Determinaţi rata minimă de creştere a cursului pentru a putea câştiga din această strategie.

6. Un investitor achiziţionează acţiuni ce intră în componenţa unui fond de investiţii, valoarea de piaţă a unităţilor de fond este de 750 EUR. Pentru a se acoperi la evoluţiile nefavorabile ale cursului acţiunilor, investitorul tranzacţionează o opţiune put europeană (at-the-money) în schimbul a 30 euro, având ca activ suport acţiunile ce intră în structura fondului, scadenţa peste 6 luni şi preţul de exerciţiu 750 euro. Dacă investitorul se adresează firmei de brokeraj, Value Line, i se indică alegerea unei opţiuni put având preţul de exerciţiu 725 euro, care costă 18 euro. a) De ce prima opţiunii unei opţiuni put cu acelaşi activ suport şi aceeaşi

scadenţă este mai mică pentru opţiunea cu preţul de exerciţiu mai mic?b) Analizaţi cele două modalităţi de hedging şi alegeţi care este metoda cea

mai profitabilă pentru investitor.c) Arătaţi când strategia indicată de Value Line este mai profitabilă. Dar

mai neprofitabilă?

7. Se consideră o strategie de tip butterfly formată din:P1: o poziţie long call cu preţul de exercitare PE1 şi prima c1;

P2: două poziţii short call cu preţul de exercitare PE2 şi prima c2;

P3: o poziţie long call cu preţul de exercitare PE3 şi prima c3;

Unde PE1 < PE2 < PE3 şi c1 > c2 > c3 cu c1 = 4 u.m., c2 = 3 u.m., c3 = 2 u.m. În cazul în care la preţul de exercitiu PE2 rezultatul din P1 este egal cu rezultatul din P2 şi la PE3 rezultatul din P2 este egal cu rezultatul din P3, să se determine:a) PE3-PE1;

b) Câştigul maxim;c) Pierderea maximă.

V. Indici bursieriV. Indici bursieri

• Obiectivele unității de învățare V:

- definirea diferitelor tipuri de indici bursieri – ca produse sintetice ale pieței de capital și a modalității de construcție a acestora

- însușirea elementelor caracteristice ale indicilor bursieri- utilizarea practică a indicilor bursieri în tranzacții pe piața de capital

V. Indici bursieriV. Indici bursieri

• Cuprinsul unității de învățare V:

- Tipologia indicilor bursieri- Principii pentru construirea indicilor bursieri- Indici bursieri reprezentativi- Teste de autoevaluare- Răspunsuri la testele de autoevaluare- Aplicații rezolvate- Aplicații propuse

INDICII BURSIERI

Activ sintetic ce reflectă evoluţia generală a cursului pe o piaţă bursieră sau într-o anumită zonă

BAROMETRU AL PIEŢEI

SCOPUL CALCULĂRII I.B.

Exprimarea tendinţei pe o anumită piaţă bursieră

Instrument de acoperire a riscurilor

Măsurarea schimbărilor pe termen scurt la

nivelul pieţei bursiere

Suport în contractele futures şi options

Măsurarea performanţelor

portofoliilor

Adoptarea deciziilor de structurare a portofoliilor

CLASIFICAREA I.B.

Instrumentul financiar de bază

Grad de acoperireZona de referinţă

Intervalul de calcul

Instituţia emitentăMod de calcul

- IB pe acţiuni

- IB pe obligaţiuni

- IB pe fonduri mutuale

- IB pe alte instrumente financiare- IB naţionali

- IB zonali

- IB internaţionali

- IB sectoriali

- IB generali

- IB din generaţia I

- IB din generaţia a II-a

- IB oficiali

- IB ai publicaţiilor financiare

- IB combinați

- IB calculaţi de intermediarii financiari

- IB calculaţi în timp real

- IB calculaţi la anumite intervale de timp

PRINCIPII DE CONSTRUCȚIE

- reflectarea permanentă a realității prin metodele de calcul

- grad relativ accesibil de complexitate al calculării valorii indicilor

- disponibilitatea datelor utilizate la calcul

- surse autorizate a datelor utilizate la calcul

- asigurarea continuității și comparabilității calculelor

- stabilitatea surselor de date și a metodelor de calcul

- satisfacerea nevoii de informații existentă pe piața bursieră respectivă

CERINŢE PENTRU ALCĂTUIREA I.B. DIN GENERAŢIA a II-a

Selectarea eşantionului de firme incluse în structura I.B.

Ponderarea valorilor mobiliare incluse în structura I.B.

Alegerea datei de referinţă

- Reflectarea evoluţiei generale a pieţei

- Reprezentativitate la nivelul pieţei

- Grad ridicat de capitalizare bursieră

- Grad mare de dispersie

- Includerea de firme din toate domeniile de activitate

- Pondere egală pentru toate valorile mobiliare

- Pondere în funcţie de capitalizarea bursieră

- Pondere în funcţie de evoluţia preţului valorilor mobiliare

- Grad ridicat de lichiditate

Indici importanţi la nivel mondial:- Dow Jones- Standard&Poor’s 500- Frank Russel- F-T- F-T 100- Nikkei- Topix- F-T Actuaries- Solomon Russel- Dow Jones Stoxx- Dow Jones Euro Stoxx

Indicii BVB

INDICI BURSIERI DIN ROMÂNIA

BET BET - C

BET - FI ROTX

BET - XT

BET - NG

- Data de referinţă = 19 sept. 1997

- Data de start = 22 sept. 1997

- Structura: cele mai tranzacţionate 10 titluri de la Categoria I şi II a Bursei

- Valoarea iniţială = 1.000 puncte

- Metodă de calcul = medie ponderată în funcţie de capitalizarea bursieră

- Revizuire = trimestrială

BET

Reguli de selecţionare a titlurilor componente

- Titluri cotate la Categoria I si II a BVB

- Capitalizare bursieră ridicată (> 60% din capitalizarea bursieră totală)

- Diversificarea portofoliului indicelui

- Lichiditate ridicată (> 70% din valoarea totală tranzacţionată la BVB)

BETT = valoare indice la momentul curent

BETT-1 = valoare indice la momentul anterior

piT = preţul acţiunilor societăţii i la momentul curent

piT-1 = preţul de închidere al acţiunilor societăţii i la momentul anterior

qiT = număr acţiuni la momentul curent

Ffi = factor de free-float corespunzător societăţii i din indice

Ri = factor de reprezentare a ponderii componentelor indicelui corespunzător acţiunilor societăţii i (maxim 20%)

ciT = factor de corecţie a preţului corespunzător acţiunii societăţii i la momentul curent (în zilele de revizuire operaţională)

ciT-1 = factor de corecţie a preţului corespunzător acţiunii societăţii i la momentul anterior (în zilele de revizuire operaţională)

N = număr de societăţi incluse în coşul indicelui

Actualizarea indicelui

- Modificări de capital (majorări, diminuări)

- Operaţiuni de divizare (diminuarea valorii nominale)

- Operaţiuni de consolidare (mărirea valorii nominale)

- Modificarea componenţei indicelui etc.

N

i

N

i

11-iTiiiT1-iT

1iTiiiTiT

1-TT

cRFfqp

cRFfqpBETBET

- Data de referinţă = 16 aprilie 1998

- Data de start = 18 aprilie 1998

- Structura: toate titlurile cotate la Categoria I şi II a BVB




- Număr de titluri incluse: variabil

BET - C


- Societatea emitentă a titlului să fie listată la Categoria I sau a II-a a BVB





- Modificarea componenţei indicelui (listare / delistare societate) etc.

- Data de referinţă = 1 noiembrie 2000

- Data de start = 2 noiembrie 2000

- Structura: titlurile emise de fondurile de investiţii





BET - FI


- Fondul de investiţii emitent al titlului să fie listat la BVB






BET- FIT = valoare indice la momentul curent

BET- FIT-1 = valoare indice la momentul anterior





Ri = factor de reprezentare la maxim 30% a ponderii componentelor indicelui corespunzător acţiunilor societăţii i




N

i

N

i

11-iTiiiT1-iT

1iTiiiTiT

1-TT

cRFfqp

cRFfqpFI-BETFI-BET

- Data de referință = 15 martie 2005

- Data de start = 16 martie 2005

- Data de calcul = 1 ianuarie 2002

-Valoarea iniţială = 1.000 puncte




ROTX


- Cele mai reprezentative societăţi listate la BVB (blue-chips) având în vedere:

• capitalizarea bursieră

• lichiditatea

• disponibilitatea prețului

• reprezentativitatea în cadrul sectorului

• interesul participanţilor la piaţă în deţinerea titlurilor






- Colaborare între Bursa de Valori Bucureşti şi Bursa de la Viena

N

i

N

i

1ii1-iT1-iT

1ii1-iTiT

1-TT

RFqp

RFqpROTXROTX

ROTXT = valoare indice la momentul curent

ROTXT-1 = valoare indice la momentul anterior



qiT-1 = număr acţiuni la momentul anterior

Fi = factor de free-float corespunzător societăţii i din indice

Ri = factor de reprezentare la maxim 20% a ponderii componentelor indicelui corespunzător acţiunilor societăţii i


- Data de start = 1 iulie 2008


- Structura: cele mai tranzacţionate 25 titluri de la Categoria I şi II a Bursei




BET - XT


- Titluri cotate la Categoria I si II a BVB

- Lichiditate ridicată

BET-XTT = valoare indice la momentul curent

BET-XTT-1 = valoare indice la momentul anterior





Ri = factor de reprezentare a ponderii componentelor indicelui corespunzător acţiunilor societăţii i (max. 15%)









N

i

N

i

11-iTiiiT1-iT

1iTiiiTiT

1-TT

cRFfqp

cRFfqpXT-BETXT-BET

- Data de start = 1 iulie 2008


- Structura: societati cu domeniu de activitate energia si utilitatile aferente

-Valoarea iniţială = 1.000 puncte



BET - NG


- companiile listate la BVB cu activitate in domeniul energiei si utilitatilor aferente

BET-NGT = valoare indice la momentul curent

BET-NGT-1 = valoare indice la momentul anterior




Ri = factor de reprezentare a ponderii componentelor indicelui corespunzător acţiunilor societăţii i (max. 30%)









N

i

N

i

11-iTiiT1-iT

1iTiiTiT

1-TT

cR*qp

cRqpNG-BETNG-BET






1. Selecția valorilor mobiliare care intră în structura indicelui BET presupune îndeplinirea următoarelor cerințe: a) lichiditate scăzută; b) acțiunile să fie tranzacționate pe piața bursieră sau extrabursieră; c) capitalizare bursieră scăzută; d) alegerea acțiunilor astfel încât ele să asigure diversificarea portofoliului indicelui ; e) rata de distribuire a dividendelor de către societățile ale căror acțiuni formează indicele să depășească 30% din valoarea totală a dividendelor distribuite de către toate societățile cotate. Alegeți varianta corectă.

2. Contractele pe indici bursieri: a) se încheie pe piața la termen; b) pot fi de tip futures sau options; c) dau posibilitatea stabilirii rezultatului pentru operator prin compararea prețului prestabilit în contractul pe indice cu cursul pieței la un moment dat sau la scadență; d) pot fi lichidate în numerar sau prin livrare de titluri; e) au la bază un activ sintetic. Care din afirmațiile de mai sus nu este adevărată?

3. Despre indicele BET se fac afirmațiile: a) include acțiunile celor mai lichide 10 societăți cotate la BVB; b) scopul conceperii sale a fost derularea unor tranzacții derivate pe indici (futures, options); c) include în formula de calcul un coeficient de corecție care să compenseze orice efect artificial asupra prețului de tranzacționare al valorilor mobiliare ca urmare a unor evenimente importante în activitatea societății emitente; d) se poate exprima în monedă națională sau în valută (prin convertirea pe baza cursului publicat de Banca Centrala aferent zilei precedente) ; e) structura sa poate fi actualizată regulat în cazul în care anumite acțiuni nu mai îndeplinesc cerințele de menținere în structura indicelui. Care din afirmațiile de mai sus nu este adevărată?


4. Indicii bursieri din generația a II-a: a) cuprind acțiuni ai căror emitenți aparțin aceluiași domeniu de activitate; b) au o capacitate limitată de informare; c) nivelul lor de reprezentativitate este restrâns; d) includ acțiuni emise de firme din domeniul bancar, al asigurărilor, transporturilor, telecomunicațiilor; e) au o construcție simplă, în funcție de capitalizarea bursieră. Alegeți varianta corectă.

5. În cazul scăderii cursului de piață al activului suport sub punctul mort, vânzătorul unei opțiuni put pe indici bursieri înregistrează: a) câștiguri limitate; b) câștiguri nelimitate; c) pierderi limitate; d) pierderi nelimitate; e) rezultat nul. Alegeți afirmația corectă.

6. În schimbul primei plătite, cumpărătorul unei opțiuni call pe indici bursieri poate obține (în situația creșterii cursului de piață al activului suport peste punctul mort): a) câștiguri nelimitate; b) pierderi nelimitate; c) pierderi limitate; d) imunizarea poziției sale lungi; e) câștiguri limitate. Alegeți afirmația corectă.


1 – D2 – D3 – D4 – B5 – C6 – A

V. Indici bursieri – aplicaV. Indici bursieri – aplicațții rezolvate - ii rezolvate - Determinarea raportului de hedgingDeterminarea raportului de hedging

Exemplul 1. Dacă un investitor deţine un portofoliu de acţiuni (ce sunt incluse în indicele Standard &Poors’ 500) în valoare de 3600.000 USD. Preţul indicelui S&P500 = 1400 puncte, Multiplicatorul este 500 USD, iar beta este 1,5, să se determine numărul de contracte futures pe care investitorul ar trebui sa le vândă.

• Se poate proteja vânzând 7 contracte futures.

contracteMS

Vh 71,75.1

5001400

000.3600

0

0

V. Indici bursieri – aplicaV. Indici bursieri – aplicațții rezolvate - ii rezolvate - Calculul indicilor bursieriCalculul indicilor bursieri

1. Un indice bursier are în componenţă acţiunile A, B şi C ce au următoarea evoluţie a cursurilor:

Să se arate care este impactul modificărilor de preţ al acţiunilor asupra indicelui folosind ca metodă de calcul media aritmetică simplă.Rezolvare:Indicele se calculează folosind acelaşi divizor, respectiv D = 3 (divizorul este dat de numărul acţiunilor).

Acţiune Preţ la moment t

(u.m.)

Preţ la moment t+1

(u.m.)Cazul A Cazul B

A 100 110 100B 50 50 50C 30 30 33

Concluzie. Din tabelul de mai sus se observă, modificarea indicelui este mai mare în cazul A, aceasta se justifică prin faptul că o creştere cu 10% la o acţiune un preţ mai mare (P0A = 100 u.m.) va avea un impact mai mare asupra indicelui decât o creştere de 10% la o acţiune ce valorează mai puţin (P0B = 30).

Acţiune Moment t Moment t+1Cazul A Cazul B

A 100 110 100B 50 50 50C 30 30 33

180 190 183D 3 3 3I 60 63,3 61

- + 5,5% + 1,7%

2. Un investitor anticipează o volatilitate redusă a cursului indicelui Dow Jones şi tranzacţionează un „straddle”, la preţ de exercitare de 7.600 puncte, prima call fiind 120 puncte, iar prima put de 100 puncte. La scadenţă opţiunea put este abandonată de către cumpărătorul opţiunilor, iar vânzătorul obţine un rezultat de 35.000 USD. Să se determine valoarea indicelui Dow Jones (MUSD = 500 USD) la scadenţă.

Rezolvare: • Volatitate redusă vânzare de straddle• Pentru a putea construi strategia sintetizăm datele în tabelul de mai jos:

Short straddle ST < PE ST > PE

Short put ST – PE + p + p

Short call + c PE - ST + c

Rezultatul strategiei ST – PE + p + c PE - ST + c + p

I. Dacă ST < PE:

ST – PE + p + c = 0 şi de aici rezultă primul prag de rentabilitate

PR1 = ST = PE – c – p = 7380 puncte

II. Dacă ST > PE:

PE - ST + c + p = 0 , de unde rezultă cel de-al doilea prag de rentabilitate

PR2 = ST = PE + c + p = 7820 puncte

Grafic strategia se reprezintă astfel:

La scadenţă opţiunea put este abandonată de cumpărator, prin urmare vânzatorul încasează prima, dar cumpărătorul de call exercită cu pierdere întrucât cursul indicelui se află între PR1 şi PR2.

(7600 – ST +220) * 500 USD = 35000 USD, de unde rezultă că ST = 7750 puncte.

Short straddle

7600 78207380 ST

Profit/pierderea

+ c+ p

3. Un trader previzionează pe piaţa americană o creştere a indicelui Dow Jones şi iniţiază o tranzacţie cu un contract de opţiune call de tip european pe indicele Dow Jones (MUSD = 500 USD), preţul de exercitare 10780 puncte, iar prima 250 puncte. De asemenea, investitorul previzionează o scădere a indicelui Nikkei (MJPY = 10000 JPY) şi tranzacţionează un contract put de tip american, cu preţul de exerciţiu 11980 puncte, iar prima 200 puncte.

Pe parcursul duratei de viată a opţiunilor, indicii inregistrează următoarea evoluţie: • cursul indicelui Dow Jones: t1 = 10800; t2 = 11030; t3 = 11100; t4 =11250 ; tn =11230 .

• cursul indicelui Nikkei: t1 = 11900; t2 =11800; t3 = 11750; t4 = 11500; tn = 12500, tn – scadenta optiunii.Ţinând cont că traderul a obţinut câştigul maxim posibil, la scadenţa (tn), să se determine rezultatul final în tranzacţiile cu opţiuni pe indici bursieri (1 USD = 119,25 JPY).

• În situaţia în care câştigul traderului este maxim, aceasta înseamnă ca el exercită ambele opţiuni în calitate de cumpărător.

• Observatii!• MUSD = 500 USD este multiplicatorul indicelui Dow Jones. Orice indice se exprima in puncte, iar

punctele se transforma in bani prin intermediul multiplicatorului. Spre exemplu, pentru USD multiplicatorul este 500 USD, pentru JPY este 10.000 JPY etc.

• In aplicatiile pe care le veti avea vi se da multiplicatorul nu trebuie sa-l stiti!• La aplicatiile cu indici bursieri, la optiuni NU mai inmultiti cu 100 de titluri, intrucat orice indice

poate avea in compozitia lui un numar diferit de actiuni. Folositi doar multiplicatorul!

Creşterea cursului indicelui Dow Jones

Scăderea cursului indicelui Nikkei

Poziţie long CALL Poziţie long PUT

Trader care mizează pe:

ST(tn) = 11230 puncte ST(t4) = 11500 puncte

Rezolvare:Rezultatul traderului în opţiunea CALL europeană pe indicele Dow Jones va fi:

R final long call = (ST – PE - c) * MUSD = (11230 – 10780 - 250) * 500 USD = 100.000 USD

Rezultatul traderului în opţiunea PUT americană pe indicele Nikkei va fi:

R final long put = (PE – ST - p) * MJPY = (11980 – 11500 - 200) * 500 USD = 2.800.000 JPY

R final long put USD =

Prin urmare, rezultatul total al traderului este 123.480 USD.

USD480.23JPY/USD 119.25

JPY 2.800.000

V. Indici bursieri – aplicaV. Indici bursieri – aplicațții propuseii propuse

1. Un investitor anticipează o scădere a valorii indicelui Dow Jones şi tranzacţionează 10 de contracte futures pe indicele Dow Jones, cursul indicelui este 10.300 puncte. La scadenţă acesta lichidează contractele futures la 98,6% din valoarea la care a iniţiat pozitia. Din câştigul obţinut investitorul cumpără 100 obligaţiuni S, emise in urmă cu 3 ani. Preţul de achiziţie al unei obligaţiuni reprezintă 90,125% din valoarea nominală, cuponul este 800, maturitatea este de 8 ani, iar obligaţiunile sunt răscumpărabile la scadenţă la paritate. Să se determine randamentul la maturitate al obligaţiunii S.

2. Un investitor ce anticipează o creştere a valorii indicelui S&P 500 tranzacţionează 20 de contracte futures pe acest indice la un curs la termen de 1247,5 puncte (multiplicatorul acestei pieţe este de 500 $). Pentru a se acoperi împotriva unei evoluţii nefavorabile a indicelui S&P 500, investitorul cumpără 20 de opţiuni pe indicele S&P 500 ce au o prima de 12,5 puncte. Dacă la un curs al indicelui la scadenţă de 1235, rezultatul investitorului ar fi 0, atunci preţul de exerciţiu cat va fi?

Date post:	24-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	andreeazaharia
View:	746 times
Download:	1 times

Piete de Capital

Documents