PIEŢE DE CAPITAL
CURS 7. EVALUAREA ACŢIUNILOR.ANALIZA TEHNICĂ
Asist. univ. drd. Alina GRIGORE
Catedra de MONEDĂ
Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori
CUPRINS Ipotezele care stau la baza analizei tehnice; Analiza tehnică versus analiza fundamentală:
Reguli de tranzacţionare; Self-fulfiling prophecies;
Teoria lui Dow: Tipuri de trenduri, dreaptă suport şi dreaptă rezistenţă; Tipuri de grafice: lumânări, O şi X;
Indicatori tehnici: Indicatori de sentiment; Indicatori ce ţin de structura pieţei.
Bibliografie: Bodie, Z., A. Kane, and A. J. Marcus (2007): Essentials of
Investments, 6th edition, McGraw Hill International Edition Reilly, F., and K. Brown (2006): Investments Analysis and
Portfolio Management, 8th edition, South-Western, Div of Thomson Learning; International Ed.
ANALIZA TEHNICĂ. Se bazează pe examinarea datelor din trecut referitoare la
evoluţia preţului şi volumului activelor financiare pentru a determina comportamentul pieţei în viitor.
În opinia lui Robert A. Levy: Conceptual Foundations of Technical Analysis, Financial Analysists Journal 22, no. 4, (July-August 1966):83
Ipotezele care stau la baza analizei tehnice sunt:
1. Valoarea de piaţă a oricărui bun este determinată prin confruntarea cererii şi a ofertei;
2. Atât cererea cât şi oferta de acţiuni sunt guvernate de factori raţionali (variabile economice) şi iraţionali (opinii, zvonuri, “fler”).
3. Preţurile activelor şi piaţa în ansamblul său au anumite evoluţii, de aceea spunem că reflectă anumite trenduri.
4. Trendurile pieţelor se modifică în funcţie de cererea şi oferta de acţiuni, iar aceste modificări pot fi detectate mai devreme sau mai târziu. Unii autori menţionează că trecutul se repetă.
ANALIZA TEHNICĂ
Concept cheie pentru analiza tehnică: Viteza cu care preţul se ajustează la noile informaţii ce
se reflectă în modificările cererii şi ofertei de titluri. Analiştii ce promovează analiza tehnică presupun că o mişcarea
preţurilor acţiunilor în trenduri persistă pe perioade de timp îndelungate.
Noile informaţii ce apar pe piaţă sunt înglobate în preţ, gradual, pe o anumită perioadă de timp şi nu doar la un anumit moment de timp (cum presupune EMH).
Analiza tehnică presupune ajustarea preţurilor graduală. Trendul persistă până când se atinge noul punct de
echilibru. Analiştii ce promovează analiza tehnică au drept obiectiv
“identificarea” punctului în care are loc schimbarea.
ANALIZA TEHNICĂ
Observaţii! Analiştii nu urmăresc identificarea noului punct de echilibru, ci
începutul schimbării trendului. Un trend crescător indică un semnal de cumpărare. Un trend descrescător indică un semnal de vânzare. O ajustare rapidă a preţurilor la noile informaţii cum susţine EMH,
face imposibilă determinare noului trend al preţurilor.
Pret
timp
Pret de echilibru vechi
Noi informaţii apar pe piaţă
Analiştii identifică noul trend
Pret de echilibru nou
ANALIZA TEHNICĂ VS. ANALIZA FUNDAMENTALĂ
Analiştii ce promovează analiza tehnică susţin despre analiza fundamentală:
I.Rentabilităţi mari Analiza fundamentală este eficientă în evaluarea titlurilor, şi prin
intermediul ei pot fi obţinute rentabilităţi mari (abnormal returns);
Rentabilităţile mari pot fi obţinute doar dacă se obţin noi informaţii înaintea altor investitori, care se folosesc corect şi rapid în evaluare.
II. Situaţii financiare Informaţiile care se regăsesc în bilanţul firmelor, şi alte situaţii
financiare îngreunează uneori evaluarea, Tehnicile contabile diferite pot conduce la rezultate diferite în
evaluare. O serie de factori psihologici ce nu pot fi cuantificaţi nu apar în
situaţiile financiare.
ANALIZA TEHNICĂ VS. ANALIZA FUNDAMENTALĂAnaliştii ce promovează analiza tehnică susţin: Principalul avantaj al analizei tehnice este că nu ţine cont de informaţiile din
situaţiile financiare, ca şi principală sursă referitoare la performanţa unei firme sau industrii.
Majoritatea datelor utilizate în analiza tehnică se bazează pe preţul acţiunilor, volumul tranzacţionat, alte informaţii care ţin de piaţă.
Dezavantaje reguli de tranzacţionare: O anumită regulă profitabilă poate să devină ineficientă la anumite modificări
ale pieţei; Self-fulfilling prophecies;
Exemplificare:
Preţul curent al acţiunii este 10 RON şi se aşteaptă creşterea lui la 13 lei.
Atunci când cursul devine 10,7 un număr ridicat de analişti “tehnici” achiziţionează acţiunea plasând ordine limită la 10,7 lei astfel încât cursul devine 13.
Astfel, creşterea preţului poate fi artificială, iar cursul va reveni la echilibru. O anumită regulă de tranzancţionare încurajează şi alţi investitori să o adopte
(nu mai este profitabilă regula de tranzacţionare). Examinarea regulilor de tranzacţionare este caracterizată de un raţionament
foarte subiectiv.
ANALIZA TEHNICĂ. Evoluţia ciclică a unei acţiuni presupune: Perioade de scăderi (trend descrescător) până se atinge un punct
de minim (trough) urmate de un trend crescător;
Semnal de cumpărare; Analistul va deţine acţiunea atata timp cât ea se află pe un interval
de trend crescător. Ideal ar fi să o vândă când se atinge punctul de maxim (peak).
Dacă perioadele de creşteri (trend crescător) sunt urmate de perioade de stagnări (trend constant) atunci cei mai mulţi adepţi ai analizei tehnice vor aştepta:
a) Fie o consolidare a creşterii acţiunii, dacă cursul acesteia intersectează canalul în care se încadrează banda în partea superioară;
b) Fie un trend descendent dacă cursul acesteia va intersecta canalul trendului constant în partea inferioară, ceea ce reprezintă un semnal de vânzare.
EVOLUŢIA CICLICĂ A UNEI ACŢIUNI
REGULI DE TRANZACŢIONARE
Există foarte multe reguli de tranzacţionare, de aceea pentru a lua o decizie de cumpărare sau de vânzare este necesară combinarea mai multor reguli pentru a ajunge la un anumit consens.
În general, există:
1. Reguli bazate pe evoluţia preţului şi a volumului (Teoria lui Dow).
2. Reguli prin care adepţii analizei tehnice tranzacţionează “împotriva pieţei” după ce se determină starea pieţei (bullish şi bearish);
3. Reguli bazate pe o serie de indicatori ce arată un anumit comportament (“follow the smart money”).
Exemplu: În cazul tranzacţiilor în marjă se urmăreşte cum se modifică datoria faţă de broker a clientului în contul deschis. O creştere în datoria faţă de broker implică tranzacţii de cumpărari şi este considerată un semnal bullish. O scadere a datoriei faţă de broker implică vânzări şi deci este considerata un semnal bearish.
3. Reguli bazate pe o serie de indicatori tehnici;
TEORIA LUI DOW
Reguli bazate pe evoluţia preţului şi a volumului (Teoria lui Dow).
Analiza tehnică a fost fundamentată teoretic de către Charles Dow (1902). Scopul teoriei lui Dow este de a identifica trendurile pe termen lung în preţurile activelor financiare.
Conform teoriei lui Dow, există trei tipuri de trend: primar, secundar (intermediar) şi terţiar.
Trendul primar este cel mai important şi poate avea o durată de până la câţiva ani, trendul secundar poate avea o durată de maxim 1 an şi cel terţiar poate avea o durată de la câteva zile la câteva luni.
Trendul secundar şi terţiar apar doar ca reacţii în cadrul trendului primar.
O piaţă poate fi în scădere dacă investitorii vor să realizeze profituri, respectiv să vândă acţiunile, după care ea îşi continuă creşterea.
Schimbarea unui trend este stânsă legătură cu volumul acţiunilor.
Revenirea la un trend crescător este însoţită de un volum ridicat tranzacţionat.
ANALIZA TEHNICĂ. TEORIA LUI DOW PIAŢĂ BULLISH
Pret
timp
Trend primar
Punct de minim
Revenire
Marcare profit
EVOLUŢIA CURSULUI INDICELUI DJIA (DOW JONES INDUSTRIAL AVERAGE ÎN 1988)
1/4
/1988
1/1
2/1
988
1/2
0/1
988
1/2
8/1
988
2/5
/1988
2/1
3/1
988
2/2
1/1
988
2/2
9/1
988
3/8
/1988
3/1
6/1
988
3/2
4/1
988
4/1
/1988
4/9
/1988
4/1
7/1
988
4/2
5/1
988
5/3
/1988
5/1
1/1
988
5/1
9/1
988
5/2
7/1
988
6/4
/1988
6/1
2/1
988
6/2
0/1
988
6/2
8/1
988
7/6
/1988
7/1
4/1
988
7/2
2/1
988
7/3
0/1
988
8/7
/1988
8/1
5/1
988
8/2
3/1
988
8/3
1/1
988
9/8
/1988
9/1
6/1
988
9/2
4/1
988
10/2
/1988
10/1
0/1
988
10/1
8/1
988
10/2
6/1
988
11/3
/1988
11/1
1/1
988
11/1
9/1
988
11/2
7/1
988
12/5
/1988
12/1
3/1
988
12/2
1/1
988
12/2
9/1
988
1700
1800
1900
2000
2100
2200
2300
A
B
C
D
E
F
TEORIA LUI DOW În graficul anterior, trendul primar crescător este evidenţiat de
faptul că: fiecare punct de maxim (peak) al cursului indicelui DJIA este
mai mare decât cel precedent, respectiv F > D > B. fiecare punct de minim (trough) este mai mare decât cel
anterior, respectiv E > C > A. Deşi trendul primar este crescător, trendul intermediar poate fi
caracterizat de perioade scurte de scădere a preţurilor: între punctele B şi C sau D şi E.
Elementele trendului sunt suportul şi rezistenţa. Suportul reprezintă acea valoare presupusă sub nivelul căreia
este improbabil să scadă cursul. Rezistenţa reprezintă acea valoare presupusă peste care este
improbabil să crească cursul. Preţul în punctul D reprezintă rezistenţa întrucât trendul intermediar recent nu a putut trece peste acesta (B < D).
O succesiune de puncte suport/rezistenţă alcătuiesc dreapta suport/rezistenţă.
TEORIA LUI DOWo Tehnicienii presupun că nivelul suport şi rezistenţă sunt rezultatul
unor factori psihologici. o Exemplu: să presupunem că o acţiune ABC a fost tranzacţionată
mai multe luni la un preţ “în jur” de 22 lei, apoi a scăzut la 15 lei. Dacă va începe să crească preţul acţiunii ABC, 22 lei va fi un nivel rezistenţă întrucât foarte mulţi investitori care au cumpărat iniţial acţiunea la 22 lei vor dori să o vândă imediat ce rezultatul investiţiei lor este zero.
o Preţurile din trecut influenţează perspectivele acţiunii în prezent.
Importanta volumului Adepţii analizei tehnice caută acele creşteri de preţ însoţite de un
volum tranzacţionat ridicat. Deci → Piaţă bullish Piaţă bullish este acea piaţă în care creşterile de preţ sunt însoţite
de volume ridicate, iar scăderile de preţ sunt mici cu volume mici. Similar, o scădere de preţ însoţită de un volum tranzanzacţionat
ridicat deci → Piaţă bearish
ALTE TIPURI DE GRAFICE
Grafice cu X şi O (points and figure chart):
50 48 X 46 X O44 X X O42 X O X O40 O X O38 O X O36 O X O
Data Pretul Data Pretul2 ianuarie 40 1 februarie 40*3 ianuarie 40.5 2 februarie 414 ianuarie 41 5 februarie 40.55 ianuarie 42* 6 februarie 42*7 ianuarie 41.5 7 februarie 45*8 ianuarie 42.5 8 februarie 44.59 ianuarie 43 9 februarie 46*
10 ianuarie 43.8512
februarie 47
11 ianuarie 44*13
februarie 48*
12 ianuarie 4514
februarie 47.5
15 ianuarie 4415
februarie 46†
16 ianuarie 41.5†16
februarie 47
17 ianuarie 4119
februarie 48
18 ianuarie 40*20
februarie 47.5
19 ianuarie 3921
februarie 46*
22 ianuarie 39.522
februarie 45
23 ianuarie 39.7523
februarie 44*
24 ianuarie 38*26
februarie 42*
25 ianuarie 35*27
februarie 41
26 ianuarie 36†28
februarie 40*29 ianuarie 37 1martie 38*30 ianuarie 39* 2 martie 36*
Aceasta reprezentare arată mişcările în sus şi în jos ale cursului unui activ financiar fără a ţine seama de orizontul de timp.Presupunem că preţul unei acţiuni are evoluţia din tabelul alăturat. Dacă preţul va creşte cu cel puţin 2 u.m. vom marca cu un X.Similar, dacă preţul va scădea cu cel puţin 2 u.m. Vom marca acest eveniment cu O.
GRAFICE CU X ŞI O (POINTS AND FIGURE CHART):
Semnalul de vanzare apare atunci când trece preţul prezent trece de preţul minim anterior.Semnalul de cumpărare apare atunci când preţul maxim anterior este depăşit de cel prezent.
GRAFICE CU LUMÂNARI (CANDLESTICK CHART)
10
11
12
13
14
15
Preţul înch. 11.5
Preţul desch. 13.5
Preţul high 14
Preţul low. 11
Preţul înch. 12.75
Preţul desch. 11.9
Preţul low 11.5
Preţul high, 13
REGULI BAZATE PE INDICATORI TEHNICI1.INDICATORI DE “SENTIMENT” Cuantifică aşteptările unui grup de investitori, cum ar fi
investitorii in fondurile mutuale sau corporaţii (corporate insiders).
Indicatori de sentiment:
TRIN statistic (Traders’ INdex), propus de Richard Arms, este utilizat pentru a cuantifica cât de puternică /susţinută este creşterea sau scăderea pieţei.
TRIN statistic se determină:
Dacă valoarea indicatorului este mai mare decât 1 se consideră o piaţă în scădere (bear market).
Dacă valoarea indicatorului este mai mică decât 1 atunci piaţa este în creştere (bullish).
scadereinVolumulcrestereinVolumul
scadereinactiuniNrcrestereinactiuniNrTRIN
/
./.
1.INDICATORI DE “SENTIMENT”.TRIN STATISTIC
1.INDICATORI DE “SENTIMENT”.
Indicele de încredere Indicator construit de Barron, reprezintă raportul dintre
randamentul mediu al primelor 10 după rating bonduri corporative şi randamentul mediu a 10 bonduri corporative cu rating mai slab.
Indicele este construit sub ipoteza că acţiunile traderilor de bonduri se vor transmite şi pe piaţa acţiunilor.
Indicele de încredere este mai mic de 1 întrucât bonduri cu rating foarte bun au un randament la maturitate mai mic.
Dacă aşteptările investitorilor sunt pozitive, atunci aceştia pot pretinde prime de risc mici şi Indicele de încredere poate lua valori apropiate de 1, ceea ce reprezintă un semnal de cumpărare.
Raportul opţiuni put/opţiuni call
O creştere a acestui raport reprezintă un semnal de pesimism al investitorilor privind evoluţia pieţei şi deci apariţia unui declin a pieţei.
2. INDICATORI CE ŢIN DE STRUCTURA PIEŢEI
Indicatorul Moving Average (media mobilă) pe 200 zile sau 53 săptămâni
Dacă considerăm cursurile bursiere zilnice C1, C2,..., Ct, ar trebui să avem t observaţii ale cursului bursier. Cursul bursier este cursul de închidere al bursei pentru acţiunea analizată.
Se calculează media acestor cursuri:
Se defineşte un proces al evoluţiei acestei medii a cursurilor bursiere în sensul că se renunţă la prima observaţie şi se trece la a doua:
1 2 ..... tC C Cm
t
2 3 11
3 4 1 22
1
.....
.....
.................................................
.....
t t
t t
k t kk
C C C Cm
tC C C C
mt
C Cm
t
2. INDICATORI CE ŢIN DE STRUCTURA PIEŢEIMOVING AVERAGE
O piaţă este considerată “overbought” şi obiectul unei corecţii negative dacă mai mult de 80% din acţiuni sunt tranzacţionate peste media lor mobilă pe 200 de zile.
O piaţă este considerată “oversold”, dacă mai puţin de 20% din acţiuni sunt vândute peste media mobila pe 200 de zile. In acest caz investitorii aşteaptă o corecţie pozitivă a cursului acţiunii.
MOVING AVERAGE PENTRU ACŢIUNEA MICROSOFT
ANALIZA FOLOSIND MA PE 50/200 DE ZILE
ANALIZA FOLOSIND MA PE 50/200 DE ZILE
Dacă preţul are un trend descendent atunci linia trasată folosind MA-50 are acelaşi trend şi se situează deasupra preţurilor curente.
O schimbare în evoluţia preţurilor ce determină intersecţia acestuia de jos a liniei MA-50, însoţită de o un volum de tranzacţionare ridicat, va indica o modificare pozitivă.
Dacă preţul are un trend ascendent atunci linia MA-50 şi ea are un trend pozitiv şi se situează sub nivelul preţurilor curente.
O schimbare în evoluţia preţurilor ce determină intersecţia acestuia de sus a liniei MA-50, însoţită de o un volum de tranzacţionare ridicat, va indica o modificare negativă.
Comparaţii între MA 50 şi MA200 Un trend ascendent dacă linia MA-50 este deasupra liniei
MA-200. Dacă există un gap pozitiv mare este semnal ca acţiunea a fost “overbought”, şi ea ar trebui vândută.
Un trend descendent dacă linia MA-50 este sub linia MA-200. Un gap pozitiv mare indică un semnal de cumpărare.
2. INDICATORI CE ŢIN DE STRUCTURA PIEŢEI
Ziua 1 Ziua 2 Ziua 3 Ziua 4 Ziua 5
Actiuni tranzactionate 3608 3641 3659 3651 3612
Actiuni pe crestere 2310 2350 1558 2261 2325
Actiuni pe scadere 909 912 1649 933 894
Actiuni constante 389 379 452 457 393Cresteri nete (Actiuni pe crestere -scadere) 1401 1438 -91 1328 1431
Cresteri nete cumulate 1401 2839 2748 4076 5507
Modificari in DJIA 40 44 – 15.25 61 71
Indicatorul Breadth market presupune că evoluţia indicilor pieţei este reflectată în întregime de evoluţia acţiunilor individuale.
Diferenţa între titlurile aflate în creştere şi cele în scădere poate fi un indicator ce indică cauza unei modificări a trendului pieţei. Evoluţia multor acţiuni este influenţată de firmele mari întrucât indicii se calculează ca medii ponderate, respectiv un indice bursier poate să crească deşi nu toate acţiunile sunt pe creştere. Întrucât indicatorul creşteri nete cumulate este pozitiv rezulta piaţă pe creştere.
ÎNTREBĂRI
Identificaţi semnalul de cumpărare/vânzare folosind graficul de mai jos cu medie mobilă a acţiunii SNP:
INTREBARIRRC