Piete de Capital Manual

CUPRINS

CAPITOLUL I. PIAŢA FINANCIARĂ. DEFINIŢII.COMPONENTE. FUNCŢII..................................................................31.1. Piaţa financiară – Definiţii ...............................................................31.2. Cadrul legislativ al pieţei de valori mobiliare după anul 1989 în România.....................................................................................10

CAPITOLUL II. TITLURI FINANCIARE PE PIATA DE CAPITAL .............................................................................................132.1. Definiţie.......................................................................................... 132.2. Titlurile financiare cu venit variabil. Acţiunile ..............................142.2.1. Finanţarea prin capital propriu...........................................................142.2.2.Clasificarea acţiunilor....................................................................162.3. Forme de exprimare a valorii unei acţiuni......................................212.4. Metode de evaluare a acţiunilor......................................................222.5. Tipuri de obligaţiuni .......................................................................292.5.1. Definiţii.....................................................................................29 2.5.2. Randamentul obligaţiunilor .........................................................32

CAPITOLUL III. EVALUAREA PLASAMENTELOR BURSIERE3.1. Analiza fundamentală......................................................................38

CAPITOLUL IV.GESTIUNEA PORTOFOLIULUI. RASDAQ ...424.1. Definiţii ............................................................................................424.2. Volatilitatea acţiunilor ....................................................................434.3. Gestiunea portofoliului de acţiuni ..................................................534.4. Riscul acţiunilor ..............................................................................544.4.1. Riscul sistematic şi riscul nesistematic .......................................544.4.2. Aplicaţii .......................................................................................56

CAPITOLUL V. BURSA DE VALORI MOBILIARE ...................645.1. Definiţia bursei de valori. Caracteristici ........................................645.2. Scurt istoric privind evoluţia burselor de valori ............................665.3. Structura organizatorică a Bursei de Valori Bucureşti ..................685.4. Funcţiile şi rolul bursei ..................................................................80

CAPITOLUL VI. TRANZACŢII BURSIERE ................................826.1. Reguli generale ...............................................................................826.2. Tranzacţii bursiere ..........................................................................85

1

6.2.1. Tranzacţii la vedere .....................................................................856.2.2. Tranzacţii în marjă .......................................................................856.2.3. Vânzările scurte ...........................................................................866.2.4. Tranzacţiile cu lichidare imediată ...............................................876.3. Despre opţiuni .................................................................................936.4. Tipuri principale de pieţe .............................................................1016.5. Cotarea bursei ...............................................................................111

CAPITOLUL VII. ORDINELE DE BURSĂ .................................114

CAPITOLUL VIII. INDICATORII ŞI INDICII BURSIERI ......1228.1. Indicatorii pieţei de capital ...........................................................1228.2. Indicii bursieri pe piaţa românească. Indicele BET .....................127

BIBLIOGRAFIE ...............................................................................153

2

CAPITOLUL I. PIAŢA FINANCIARĂ. DEFINIŢII. COMPONENTE.

FUNCŢII.

Scopul urmărit: prezentarea definiţilor la piaţa financiară; definirea componentelor pieţei financiare (segmntul primar,

segmentul secundar) clasificarea pieţelor financiare; cadrul legislativ al pieţei de valori mobiliare după anul 1989 în

România;

Competenţe dobândite prin însuşirea conţinutuluiDupă ce vor studia acest capitol studenţii vor putea să:

definească piaţa financiară, componentele pieţei financiare; să stabilească criteriile după care se face clasificarea pieţelor

financiare îşă însuşească componenta principală a ăieţei de capital, adică

crearea de capital social şi creşterea prin emisiuni de capital; îşi definească segmentul secundar (sistemul bancar); cunoască principalela reglementare după care are loc

tranzacţionarea pe bursa de valori- Codul Bursei actualizat.

1.1. Piaţa financiară – Definiţii

În cadrul economiei de piaţă au loc procese reale în care se creează bunuri şi servicii şi procese financiare, a banilor şi activelor financiare. Piaţa funcţionează pe baza unor legi între care un rol important îl au legea cererii şi a ofertei, legea concurenţei şi legea valorii.

Piaţa reală corespunzătoare proceselor reale şi piaţa financiară formează componentele economiei de piaţă.

Piaţa financiară este definită1 „un ansamblu de pieţe organizate unde se confruntă cererea cu oferta de resurse financiare, respectiv

1 Ovidiu Stoica, Mecanisme şi instituţii ale pieţei de capital, Editura Economică, Bucureşti, 2003, p. 16

3

entităţile deficitare, cu cele excedentare, prin intermediul unei multitudini de relaţii, instituţii şi mecanisme specifice”.

Dicţionarul complet al economiei de piaţă2 arată că „piaţa financiară, componentă a economiei de piaţă constituită din mecanisme specifice, a căror funcţionalitate se realizează prin instrumente financiare, instituţii financiare şi printr-un regim juridic adecvat care asigură circulaţia resurselor băneşti în condiţii competiţionale. Piaţa financiară constituie un mediu extrem de dinamic, reînnoit şi dezvoltat rapid în ultimele decenii”.

Gabriela Anghelescu în Piaţa de capital, Editura Economică, 2004, defineşte piaţa de capital astfel: „piaţa de capital reprezintă ansamblul relaţiilor şi mecanismelor prin intermediul cărora capitalurile disponibile şi dispersate din economie sunt dirijate către orice entităţi publice şi private solicitatoare de fonduri”.

Dacă în ceea ce priveşte definiţia pieţei financiare în literatura de specialitate elementele de bază sunt: componentă a economiei de piaţă, funcţionează prin mecanisme şi relaţii specifice, prin instituţii financiare şi cu instrumente specifice, structura pieţei financiare a cunoscut în literatura de specialitate abordări diferite, întâlnindu-se două abordări, cea anglo-americană şi cea continental-europeană.

Concepţia anglo-americană arată că piaţa financiară este structurată pe două componente şi anume piaţa de capital şi piaţa monetară. Piaţa de capital cuprinde emisiunea şi negocierea valorilor mobiliare pe termen lung, iar piaţa monetară instrumentele financiare pe termen scurt.

Tot ca o componentă a pieţei financiare, concepţia anglo-americană include şi piaţa asigurărilor.

Abordarea continental-europeană arată că structura pieţei de capital cuprinde piaţa financiară (piaţa valorilor mobiliare pe termen lung) şi piaţa monetară.

Ceea ce le deosebeşte pe aceste abordări se observă că acestea sunt numai de denumire şi nu de substanţă, adică se înlocuiesc termenii de capital şi financiar între ei.

În România abordările în ceea ce priveşte piaţa financiară nu sunt unitare nici în prezent. Astfel profesorul Ion Stancu3 alături de cei mai mulţi specialişti consideră că aceasta „cuprinde acele instituţii şi proceduri care facilitează toate transferurile de economii în schimbul

2 Georgeta Buşe (coordonator), Dicţionar complet al economiei de piaţă, Informaţia Business Books, 1994, p. 254.3 Ion Stancu, Finanţe, Editura Economică,Bucureşti, 2003, p. 74.

4

tuturor titlurilor (valorilor mobiliare) care atestă dreptul de creanţă asupra acestor economii, transferurile fiind pe termen lung, mediu şi scurt, cu structura pieţei financiare formate din: piaţa monetară şi piaţa valutară (mai mică de 1 an) şi piaţa de capital, de asigurări şi cea imobiliară (mai mare de 1 an)”.

Alexandru Olteanu şi Mădălina Antoaneta Olteanu în cartea Piaţa de capital, pag. 17 arată că „Pieţele financiare sunt specializate în tranzacţionarea de active financiare cu scadenţă pe termene medii şi lungi spre deosebire de piaţa monetară care tranzacţionează active monetare pe termen scurt”.

În ceea ce priveşte practica din ţara noastră aici nu există dubii, aceasta fiind după varianta anglo-americană.

Titlurile care se negociază pe piaţa monetară poartă denumirea de titluri monetare şi cuprind bonurile de tezaur, biletele de trezorerie, certificatele de depozit şi efectele comerciale (cambii, bilete la ordin, cecuri).

Titlurile financiare sunt titlurile care se negociază pe piaţa de capital şi cuprind: acţiunile, obligaţiunile de stat, obligaţiunile private, precum şi contractele de credit pe termen lung şi cele de leasing şi înscrisurile de pe piaţa asigurărilor şi de pe cea imobiliară (poliţe de asigurare, ipoteci etc.).

În România, Legea 297 / 2004, legea pieţei de capital în România, care reglementează înfiinţarea şi funcţionarea pieţelor de instrumente financiare arată că instrumentele financiare, Titlul I, articolul 11, sunt:

a) valori mobiliare;b) titluri de participare ale organismelor de plasament colectiv;c) instrumente ale pieţei monetare, inclusiv titluri de stat cu scadenţă mai mică de un an şi certificate de depozit;d) contracte futures, inclusiv contracte care implică decontarea finală a unor fonduri băneşti;e) contracte forward pe rata dobânzii;f) swap-uri pe rata dobânzii, pe cursul de schimb şi pe acţiuni;g) opţiuni pe orice instrument financiar prevăzut la lit. a) – d), inclusiv contracte care implică decontarea finală a unor fonduri băneşti. Această categorie include şi opţiuni pe cursul de schimb şi pe rata dobânzii;h) instrumente financiare derivate pe mărfuri;

5

i) orice alt instrument admis la tranzacţionarea pe o piaţă reglementată într-un stat membru sau pentru care s-a făcut o cerere de admitere la tranzacţionare pe o astfel de piaţă.Tot în această lege instrumentele financiare derivate cuprind

instrumentele de la lit. d), g), h), combinaţii ale acestora, precum şi alte instrumente calificate astfel prin reglementări C.N.V.M..

Piaţa financiară mai cuprinde în componenţa sa alături de piaţa monetară şi piaţa valutară, piaţa de capital de asigurări şi cea imobiliară, titlurile financiare, segmentele primare şi segmentul secundar.

Segmentul primar asigură emisiunea şi prima vânzare a titlurilor noi, iar segmentul secundar asigură revânzarea titlurilor după emisiunea şi prima lor vânzare.

După ce am stabilit componentele pieţei financiare din definiţia dată pieţei financiare rezultă că aceasta „asigură circulaţia resurselor băneşti în condiţii competiţionale printr-un regim juridic adecvat”. De aici rezultă că pieţele financiare au rolul de a dirija disponibilităţile de capitaluri pe piaţa internă către consumatorii de capitaluri adică agenţii economici.

Ca o consecinţă a modului de funcţionare a pieţelor financiare vom pune în evidenţă şi funcţiile pieţelor financiare.

Funcţia se defineşte drept sarcină, rol, destinaţie (Dicţionarul limbii române moderne, Editura Academiei, 1959) iar rolul, drept menire sau sarcină (Micul dicţionar enciclopedic, Editura enciclopedică română, Bucureşti, 1972, pag. 813). Dicţionarul de filosofie (Editura Politică, 1978) arată că funcţia unui element (activitate) într-un sistem dat, o prezintă drept consecinţa pe care acesta o are, satisfăcând necesităţile sau cerinţele sale structurale, contribuţia sa specifică la realizarea sau împiedicarea realizării finalităţilor sistemului din care face parte.

Deci funcţiile pieţelor financiare reprezintă mijloace de înfăptuire a menirii lor, modalităţi prin care aceasta îşi dezvăluie esenţa lor.4 Pornind de la aceasta am identificat că pieţele financiare au funcţia de5: „emisiune şi plasare de titluri de valori mobiliare” şi cea „de

4 Adaptare după Constantin Tulai, Finanţe şi fiscalitate, Editura Cărţii de ştiinţă, Cluj – Napoca, 2003, p. 24.5 Alex, Olteanu, Mădălina Olteanu, Piaţa de capital, Editura Economică, Bucureşti, p. 17.

6

realizare a echilibrului dintre cererea şi oferta de titluri la un preţ de piaţă cât mai aproape de valoarea reală”.6

1.2. Clasificarea pieţelor financiare

Pieţele financiare se pot clasifica după mai multe criterii, cum ar fi: felul titlurilor tranzacţionate, procedurile de tranzacţionare utilizate, localizarea fizică a pieţei, teritoriul în care funcţionează. Astfel după teritoriul în care funcţionează avem pieţe financiare naţionale şi pieţe financiare internaţionale. După felul titlurilor tranzacţionate avem piaţa monetară şi piaţa valutară pe care se tranzacţionează titluri monetare şi piaţa de capital, de asigurări şi cea imobiliară pe care se tranzacţionează titluri financiare.

După modalitatea în care are loc emisiunea avem piaţa financiară primară pe care emisiunile de titluri au loc pentru prima dată şi piaţa secundară, piaţă pe care sunt tranzacţionate titluri aflate deja în circulaţie.

Un alt criteriu de clasificare îl reprezintă procedurile de tranzacţionare după care avem piaţa financiară de licitaţie şi piaţa financiară de negocieri.

După localizarea fizică avem piaţa organizată cu reguli de tranzacţionare fixate, piaţa la ghişeu, adică piaţa localizată la birourile brokerilor, dealerilor şi emitenţilor de titluri şi piaţa la vedere pe care titlurile sunt tranzacţionate pentru livrare şi plata imediată.

După felul instrumentelor financiare avem piaţa de valori mobiliare, piaţa monetară, piaţa instrumentelor financiare derivate, piaţa contractelor forward, swap-uri etc.

1.3. Segmentele pieţei de capital

Finanţarea pe termen lung şi mediu se referă la constituirea acelor surse de finanţare care rămân la dispoziţia întreprinderii o perioadă mai mare de un an şi care finanţează activele imobilizate, sau, cu alte cuvinte, sursele permanente finanţează nevoile permanente.

Despărţim finanţarea globală pe termen lung şi mediu în două componente: finanţarea cu surse interne şi finanţarea cu surse externe.

6 Ion Stancu (coordonator), Vol. I., Pieţe financiare şi gestiunea portofoliului, Editura Economică, Bucureşti, 2002, p 12.

7

Componenta principală a finanţării externe o constituie crearea de capital social şi creşterea prin emisiunea de acţiuni7.

Deci, în această etapă a finanţării are loc crearea capitalului prin piaţa primară.

Piaţa primară este definită8 „segmentul primar al pieţelor de capital şi serveşte la prima plasare a emisiunii de valori mobiliare pentru atragerea capitalurilor financiare disponibile pe termen mediu şi lung, atât de pe pieţele interne de capital, cât şi de pe piaţa internaţională.”

Ca orice piaţă, piaţa primară este locul de întâlnire a ofertei şi cererii de capitaluri pentru finanţarea activităţilor din economie.

Concret, pe acest segment al pieţei de capital are loc emisiunea şi plasarea titlurilor nou emise (pe termen lung), respectiv acţiuni şi obligaţiuni.

Emisiunea de acţiuni are loc iniţial prin crearea capitalului social şi ulterior prin emisiunea suplimentară pentru majorarea acestuia, pe când emisiunea de obligaţiuni are loc în momentul împrumutului.

Plasarea pe piaţa primară a valorilor mobiliare se realizează prin ofertă publică, care este definită conform Legii nr. 297/2004, privind piaţa de capital, articolul 2 alineatul 18: „comunicarea adresată unor persoane, făcută sub orice formă şi prin orice mijloace, care prezintă informaţii suficiente despre termenii ofertei şi despre valorile mobiliare oferite, astfel încât să permită investitorului să adopte o decizie cu privire la vânzare, cumpărare sau subscrierea respectivelor valori mobiliare.” Această definiţie se aplică, de asemenea şi în situaţia plasamentului de valori mobiliare prin intermediari financiari.

Oferta publică de vânzare are două segmente şi anume: oferta publică primară, când au loc emisiuni de valori mobiliare emise iniţial şi oferta publică secundară, când valorile mobiliare au mai fost emise o dată.

Oferta publică făcută de orice persoană va fi aprobată de C.N.V.M. pe baza unei cereri de aprobare a prospectului, în cazul ofertei publice de vânzare, sau a documentului de ofertă, în cazul ofertei publice de cumpărare, însoţită de un anunţ (articolul 173, alineatul 1 din Legea 297/2004).

Oferta publică de vânzare se realizează prin intermediari sau prin sindicat de intermediere.

7 Teodor Hada, Finanţarea agenţilor economici din România, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2004, p. 11.8 G. Buşe Coord., Op. cit., p. 256.

8

Prospectul de ofertă conţine informaţii despre societate, astfel ca investitorul să-şi poată face o imagine cât mai completă despre aceasta.

După ce prospectul de emisiune a fost aprobat de C.N.V.M. urmează publicarea anunţului de ofertă şi a prospectului de ofertă.

În conformitate cu articolul 183 din Legea 297/2004, publicarea unui prospect nu este obligatorie în următoarele situaţii:

o oferta adresată doar către investitorii calificaţi;o oferta adresată la mai puţin de 100 de investitori, persoane

fizice sau juridice, alţii decât investitorii calificaţi;o valoarea totală a ofertei, preţul de emisiune al valorilor

mobiliare şi valoarea minimă a subscrierilor realizate de un investitor în cadrul ofertei este cel puţin egală cu valorile stabilite prin regulamentele C.N.V.M.;

Pentru valorile mobiliare în legătură cu o fuziune: când sunt atribuite în mod gratuit acţionarilor existenţi; în situaţia în care dividendele sunt plătite prin emiterea de noi acţiuni sau când acţiunile sunt emise pentru subscrierea altor acţiuni de aceeaşi clasă deja emise, dacă această nouă emisiune de acţiuni nu implică o majorare a capitalului social, legiuitorul la acelaşi articol 183 prevede că nu este obligatorie publicarea prospectului.

Urmează apoi derularea ofertei publice de vânzare, unde are loc subscrierea efectivă a investitorilor.

În final are loc etapa închiderii ofertei publice de vânzare, care are loc la data expirării menţionate în prospectul de ofertă, după care emitentul va comunica un termen de 5 zile lucrătoare la C.N.V.M. regulamentele ofertei, care va aviza prospectul care va fi depus apoi la Oficiul Registrului Comerţului pe baza căruia se face modificarea capitalului social.

Segmentul secundar este definit de G. Buşe în Dicţionarul complet al economiei de piaţă la pagina 256 „se constituie din sistemul bancar şi, în principal din sursele de valori unde cercuri largi de investitori instituţionali şi particulari vând şi cumpără valori mobiliare emise şi puse în circulaţie de segmentul primar. Existenţa pieţei secundare garantează deţinătorilor că aceste valori mobiliare sunt negociabile, adică pot fi valorificate înainte de a aduce dobânzi şi dividende. Această piaţă reprezintă segmentul cel mai mobil şi în acelaşi timp, cel mai reprezentativ pentru manifestarea neîngrădită a cererii şi a ofertei de capital financiar.”

Prin piaţa secundară valorile mobiliare îşi stabilesc valoarea, se anulează permanent în funcţie de cursul stabilit. Totodată investitorii pe

9

burse îşi asumă un risc investiţional care este în funcţie de factorii concreţi ai fiecărei pieţe bursiere.

Între piaţa primară şi piaţa secundară există o permanentă interconexiune, ambele fiind în relaţii de dependenţă una faţă de cealaltă, astfel dacă nu ar exista piaţa secundară emitentul nu şi-ar putea asigura lichiditatea dorită la un moment dat, nu şi-ar putea stabili în timp adevărata valoare a acţiunilor sale emise iniţial.

1.2. Cadrul legislativ al pieţei de valori mobiliare după anul 1989 în România

Începutul formării pieţei de capital în România după anul 1989 îl constituie adoptarea Legii nr. 31 / 1990 privind societăţile comerciale unde capitalul social al societăţilor se făcea prin emisiune publică de acţiuni. Apare astfel primul instrument al pieţei de capital şi anume acţiunile şi ulterior şi obligaţiunile ca formă de finanţare a activităţii societăţilor comerciale.

Următoarea etapă în evoluţia pieţei de capital o constituie adoptarea Legii nr. 58 / 1991 prin care s-a format Agenţia Naţională pentru privatizare şi prin care s-au creat primii investitori instituţionali din România, respectiv cele 5 fonduri private care deţineau conform Legii nr. 15 / 1990, 30% din capitalul social al societăţilor comerciale.

F.P.S. a fost creat prin Legea nr. 55 / 1991 şi deţinea 70% din capitalul social al societăţilor comerciale. În baza acestei legi au fost emise şi distribuite gratuit către cetăţenii care aveau dreptul, certificatele de proprietate asupra cotei de 30% din capitalul social al societăţilor comerciale supuse privatizării.

A apărut ca o consecinţă a începuturilor pieţei de capital şi prima instituţie care avea menirea să reglementeze şi să supraregleze tranzacţionarea valorilor mobiliare numită Agenţia Naţională pentru titluri de valoare care a fost înfiinţată conform H.G. nr. 552 / 1992 şi avea atribuţii asigurarea garantării circulaţiei instituţionalizate a titlurilor de valoare reprezentând acţiuni şi obligaţiuni şi a Certificatelor de proprietate emise de F.P.P.

Prima ordonanţă care reglementează oferta publică de valori mobiliare este Ordonanţa nr. 18 / 1993. Tot această ordonanţă defineşte şi termenii cu care se operează pe piaţa de capital şi anume: valori mobiliare, emitent de valori mobiliare, investitor, acţionar semnificativ, poziţie de control, poziţie majoritară, emisiunea de valori mobiliare etc. Tot prin această ordonanţă a fost înfiinţată Agenţia de Valori Mobiliare,

10

un organism în cadrul Ministerului de Finanţe prin transformarea Agenţiei Naţionale pentru titluri de valoare.

O etapă importantă în dezvoltarea pieţei de capital româneşti a fost adoptarea Legii 52 / 1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori prin care se reglementează crearea şi funcţionarea pieţelor de valori mobiliare şi instituţiile acestei pieţe.

Prin actele normative emise (regulamente şi instrucţiuni) C.N.V.M. a instituit cadrul legal al apariţiei şi funcţionării tuturor instituţiilor pieţei de capital şi anume: Bursa de Valori Bucureşti, Piaţa Rasdaq, Asociaţia Naţională a Societăţilor de Valori Mobiliare, Societatea Naţională de Compensare, Decontare şi Depozitare, societăţi de valori mobiliare, fonduri de investiţii, registre independente.

Menţionăm de asemenea faptul că în ianuarie 1995 în baza Legii nr. 21 / 1924 şi a Legii nr. 52 / 1994, 25 de societăţi de valori mobiliare au constituit A.N.S.V.M. ca o asociaţie profesională, neguvernamentală, independentă şi non-profit având ca scop promovarea şi reprezentarea intereselor brokerilor.

Paralel cu A.N.S.V.M. în august 1998 s-a constituit Asociaţia Naţională a Dealerilor şi Participanţilor la Piaţa de Capital.

Societatea Naţională de Compensare, Decontare şi Depozitare a fost creată de către participanţii la piaţa de capital în baza Legii nr. 31 / 1990 şi a Legii nr. 52 / 1994.

Registrele independente au fost constituite ca societăţi comerciale pe acţiuni în baza Legii nr. 31 / 1990, a Legii nr. 52 / 1994 şi aveau ca obiect de activitate: monitorizarea valorilor mobiliare emise pentru a împiedica supra sau subemisiunea, înregistrarea transferului valorilor mobiliare, precum şi orice alte activităţi specifice.

Începând cu 1 noiembrie 1996 F.P.P.-urile au fost transformate în S.I.F.-urile în baza Legii nr. 133 / 1996, iar în anul 1997 în baza O.G. nr. 88 / 1997 a fost creat Ministerul Privatizării.

Prin Legea nr. 55 / 1995 se face transferul efectiv al cotei de 30% din capitalul social al societăţilor comerciale. Ca rezultat al aplicării Legii nr. 52 / 1994 şi a Legii nr. 55 / 1995 societăţile comerciale supuse privatizării au fost calificate drept societăţi deschise.

O componentă a pieţei de capital, piaţa fondurilor mutuale a fost reglementată prin O.G. nr. 24 / 25.08.1993 iar prin O.G. nr. 20 / 30.01.1998 s-au constituit fondurile în capital de risc.

Bursele de mărfuri au fost organizate în baza Legii nr. 31 / 1990 a O.G. nr. 69 / 1997 şi prin Legea 129 / 2000.

11

Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri Sibiu a lansat în anul 1997 contractul de futures.

Bursa de Mărfuri Bucureşti înfiinţată în 1992, tranzacţionează din noiembrie 1998 contracte futures pe cursuri valutare.

Acte normative ca O.U.G. nr. 28 / aprilie 2002 publicată prin M.O. nr. 238 / 9 aprilie 2002 şi Legea nr. 525 / 17 iulie 2002 pentru aprobarea O.U.G. nr. 28 / 2002 publicată în M.O. nr. 576 / 5 august 2002 are alte reglementări noi privind funcţionarea pieţelor de instrumente financiare.

În anul 2004 a fost aprobată Legea 297 din 28 Iunie 2004 privind piaţa de capital, publicată în Monitorul Oficial nr. 571 din 29 Iunie 2004 prin care se abrogă legislaţia adoptată în anul 2002.

Decizia CNVM nr. 3390 din 13 noiembrie 2006 aprobă Codul Bursei de valori Bucureşti S.A. – operator de piaţă.

Codul Bursei este structurat pe:- Cartea I – Piaţa reglementată la vedere;- Cartea a II-a – Piaţa reglementată la termen.

Titlurile Cărţii I – sunt:- Titlul I – Participanţi;- Titlul II – Emitenţă şi instrumentele financiare;- Titlul III – Tranzacţionarea şi supravegherea;- Titlul IV – Administrarea şi diseminarea de către B.V.B. a

informaţiilor publice privind emitenţii, tipurile de instrumente financiare tranzacţionate şi serviciile de acces al participanţilor.

12

CAPITOLUL IITITLURI FINANCIARE PE PIAŢA DE CAPITAL

Scopul urmărit: definirea noţiunii de titluri financiare; prezentarea titlurilor financiare cu venit variabil (acţiunile); stabilirea formelor de exprimare a valorii unei acţiuni; însuşirea

noţiunii de obligaţiuni;


însuşească definiţia noţiuni de titluri financiare; stabilească modalităţile de finanţare prin capital propriu; să înveţe criteriile clasificare a acţiunilor; să pună în evidenţă formele de exprimare a valorii unei

acţiuni; să explice metodele de evaluare a acţiunilor; abordarea timpurilor de obligaţiuni; arate modul de calcul a randamentului obligaţiunilor;

2.1. Definiţie

Titlurile financiare sunt definite ca9 “document legal emis de stat sau de unele unităţi economice, cu o valabilitate mai mare de un an, în scopul finanţării unor activităţi economice sociale”.

Alţi autori definesc titlurile financiare ca fiind 10„titluri de proprietate sau de creanţă, care conferă deţinătorului de titluri un drept mobiliar (participaţii şi creanţă), care pot fi transmise altor entităţi juridice sau persoane fizice pe calea negociabilităţii lor pe pieţele financiare”. Din această definiţie rezultă că titlurile financiare au următoarele caracteristici:

- sunt titluri de proprietate sau de creanţă;- conferă deţinătorului un drept mobiliar;- se pot transmite altor entităţi juridice sau persoane fizice pe

calea negocierii pe pieţele de capital.Aşa după cum am arătat în Capitolul 1 din punct de vedere al

structurii, titlurile financiare cuprind: acţiuni, obligaţiuni private sau de 9 Dicţionar complet al economiei de piaţă, p. 338.10 Alexandru Olteanu, Op. cit, p. 41.

13

stat, contractele de credit pe termen lung şi de leasing, poliţe de asigurare, ipoteci şi altele.

Scopul emisiunii de titluri financiare este acela de a crea resurse financiare pentru a le investi de către cei care au nevoie pe baza negocierii lor pe piaţă, în investiţii productive sau de servicii, sociale etc.

2.2. Titlurile financiare cu venit variabil. Acţiunile

2.2.1. Finanţarea prin capital propriu

În România, crearea societăţilor comerciale, potrivit Legii 31/1990 republicată, se realizează astfel: „Societăţile comerciale se vor constitui în una din următoarele forme: a) societăţi în nume colectiv; b) societăţi în comandită simplă; c) societăţi pe acţiuni; d) societăţi cu răspundere limitată şi e) societăţi în comandită pe acţiuni. Societatea în nume colectiv şi cea în comandită simplă se constituie prin contract de societate, iar societatea pe acţiuni, în comandită pe acţiuni şi cea cu răspundere limitată se constituie prin contract de societate şi statut” (art.5 Legea nr.31/1990 republicată).

Societatea pe acţiuni se constituie prin subscrierea integrala şi simultană a capitalului de către semnatarii actului constitutiv sau prin subscriere publică (art.9 Legea nr.31/1990 republicată).

Capitalul social al societăţii pe acţiuni şi al societăţii în comandită pe acţiuni nu poate fi mai mic de 25.000.000 lei, iar începând cu 2007 minim 25.000 Euro, numărul acţionarilor în societatea pe acţiuni nu poate fi mai mic de 5 (art. 10, aliniatul l şi 2, Legea nr.31/1990 republicată), iar capitalul social al unei societăţi cu răspundere limitată nu poate fi mai mic de 2.000.000 lei şi se divide în părţi egale, care nu pot fi mai mici de 100.000 lei (art.11, aliniatul 1). În societatea cu răspundere limitată numărul asociaţilor nu poate fi mai mare de 50 (art. 12, Legea nr.31/1990).

Forma cea mai răspândită de constituire a capitalului social la societăţile pe acţiuni este emisiunea de acţiuni.

Acţiunea este un titlu de participare care conferă deţinătorului calitatea de coproprietar, dându-i dreptul la distribuirea profitului sub formă de dividende.

Acţiunea este un titlu de coproprietate fără valoare garantată. Activele nu aduc venituri certe, mărimea dividendelor anuale depinzând întotdeauna de rezultatele financiare ale societăţii comerciale şi de decizia de distribuire de dividende.

14

În România, prin Legea nr.31/1990 republicată, în capitolul IV se reglementează modul de formare şi circulaţie a acţiunilor astfel:

o felul acţiunilor va fi determinat prin actul constitutiv, în caz contrar ele vor fi la purtător. Acţiunile nominative pot fi emise în formă materială, pe suport hârtie sau în formă dematerializată, prin înscriere în cont;

o acţiunile unei societăţi pe acţiuni emise prin ofertă publică de valori mobiliare, definite ca atare prin Legea nr.52/1994 şi Legea nr.297/2004, sunt supuse reglementărilor aplicabile pieţei organizate pe care acele acţiuni sunt tranzacţionate;

o acţiunile nu vor putea fi emise pentru o sumă mai mică decât valoarea nominală;

o acţiunile neplătite în întregime sunt întotdeauna nominative;o capitalul social nu va putea fi majorat şi nu se vor putea emite

noi acţiuni până când nu vor fi complet plătite cele din emisiunea precedentă;

o acţiunile nominative pot fi convertite în acţiuni la purtător şi invers, prin hotărârea Adunării generale extraordinare a acţionarilor;

o se pot emite titluri cumulative pentru mai multe acţiuni, când acestea sunt nominative, emise în formă materială;

o valoarea nominală a unei acţiuni nu va putea fi mai mică de 1.000 lei;

o acţiunile vor cuprinde denumirea şi durata societăţii, data actului constitutiv, capitalul social, numărul de acţiuni şi numărul lor de ordine, valoarea nominală a acţiunilor şi vărsămintele efectuate, avantajele fondatorilor;

o acţiunile nominative vor cuprinde: numele, prenumele şi domiciliul acţionarului, persoană fizică, denumirea, sediul şi numărul de înmatriculare ale acţionarului, persoană juridică;

o acţiunile trebuie să fie de o valoare egală, ele acordă posesorilor drepturi egale;

o se pot emite acţiuni preferenţiale în dividend prioritar fără drept de vot, ce conferă titularului: dreptul la un dividend prioritar prelevat asupra beneficiului distribuit al exerciţiului financiar, înaintea oricărei prelevări; drepturile cunoscute acţionarilor în acţiuni ordinare, cu excepţia dreptului de a participa şi de a vota;

15

o acţiunile cu dividend prioritar, fără drept de vot, nu pot depăşi o pătrime din capitalul social şi vor avea aceeaşi valoare nominală cu acţiunile ordinare;

o reprezentanţii, administratorii şi cenzorii societăţii nu pot fi titulari de acţiuni cu dividend prioritar fără drept de vot;

o acţiunile preferenţiale şi acţiunile ordinare vor putea fi convertite dintr-o categorie în cealaltă prin hotărârea Adunării generale a acţionarilor;

o în cazul în care nu a emis şi nu a eliberat acţiuni în formă materială, societatea, din oficiu sau la cererea acţionarilor, le va elibera un certificat de acţionar;

o când acţionarii în urma somaţiilor primite nu vor efectua vărsămintele, Consiliul de administraţie va putea decide fie urmărirea acţionarilor pentru vărsămintele restante, fie anularea acestor acţiuni;

o în locul acţiunilor anulate vor fi emise noi acţiuni purtând acelaşi număr, care vor fi vândute, iar sumele obţinute din vânzare vor fi întrebuinţate pentru acoperirea cheltuielilor de publicare şi de vânzare, a dobânzilor de întârziere şi a vărsămintelor neefectuate, restul va fi înapoiat acţionarilor;

o de regulă, societatea nu poate dobândi propriile acţiuni decât cu acordul hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor în limita a 10% din capitalul social subscris, iar plata acţiunilor astfel dobândite se va face numai din beneficiile distribuite şi din rezervele disponibile ale societăţii, cu excepţia rezervelor legale, înscrise în ultimul bilanţ contabil aprobat.

În afară de acţiunile cu privilegiu de vot şi acţiunile preferenţiale cu dividend prioritar şi privilegiu de conversie, în ţările cu economie de piaţă se mai întâlnesc acţiuni cu privilegiu de dividend cumulativ (dividendele neplătite se cumulează pe toată perioada formând dividend reţinut), şi privilegiul restituirii cu prioritate a capitalului depus.

2.2.2. Clasificarea acţiunilor

Societăţile comerciale prin actul constitutiv caută să stabilească diferite tipuri de acţiuni care vor conferi proprietarilor anumite drepturi.

16

Felul acţiunilor diferă de la o ţară la alta. Astfel în Franţa11, se disting: acţiunile de capital sau de numerar (sau obişnuite), acţiunile de aport şi acţiunile cu dividende prioritare (care nu conferă dreptul de vot, dar garantează în contrapartidă un dividend prioritar minim de îndată ce există un beneficiu), titlurile participative(au fost folosite pentru aport de fonduri proprii ale societăţilor naţionalizate, nu au drept de vot, sunt remunerate în acelaşi timp de o rată fixă şi printr-un procentaj legat de rezultatele sau cifra de afaceri a emitentului şi din punct de vedere fiscal sunt acţiuni la care s-a eliminat dreptul de vot şi care au fost create cu ocazia naţionalizării).

În România tipurile de acţiuni sunt stabilite prin Legea nr. 31/1990 şi O.G. nr. 32/199712 astfel o primă categorie de acţiuni sunt:

a) acţiuni nominative;b) acţiuni la purtător;c) acţiunea de aur.Acţiunile nominative trebuie expres prevăzute în actul

constitutiv al societăţii emitente, dacă nu acţiunile emise sunt considerate, implicit, ca fiind acţiuni la purtător. În O.G. nr. 32/1997 art.64 arată că „dreptul de proprietate asupra acţiunilor nominative se transmite prin declaraţia făcută la registrul acţionarilor al emitentului”.

Acţiunile la purtător sunt liber transferabile şi nu au înscris numele deţinătorului pe faţa titlului. Aceste acţiuni trebuie depuse înainte cu 5 zile de Adunarea Generală a Acţionarilor pentru a conferi dreptul de vot celui care le deţine în Adunarea Generală.

Acţiunea de aur este acţiunea pe care o deţine statul în anumite sectoare strategice, în cadrul unui emitent, această acţiune conferind drepturi suplimentare prevăzute în actul constitutiv al societăţii.

După forma în care sunt emise acţiunile se clasifică în acţiuni materializate şi acţiuni dematerializate (O.G. nr. 32/1997 şi instrucţiunile nr. 2/1996 ale CNVM). Primele sunt emise în formă materială iar acţiunile dematerializate se înregistrează prin înscrieri în cont.

Din punct de vedere al avantajelor acordate acţiunile pot fi:a) acţiuni ale membrilor fondatori;b) alte acţiuni privilegiate.

11 Claude Dufloux, Pieţe financiare, Colecţia Romexpo, Editura Economică, Bucureşti, 2003, p. 17312 Cornelia Pop, Codruţa Făt, Societăţi comerciale deschise, Tribuna Economică, Buletin economic legislativ, nr. 12(60), Bucureşti, 1998, p.11-28.

17

Pentru acţiunile membrilor fondatori Legea 31/1990, art. 30 şi O.G. nr. 32/1997 art. 31, arată următoarele.

„Adunarea constitutivă va hotărî asupra cotei de participare din beneficiul net ce revine fondatorilor unei societăţi constituite prin subscriere publică”. Cota prevăzută la alin. 1 nu poate depăşi 6% din beneficiul net şi nu poate fi acordată pentru o perioadă mai mare de 5 ani de la data constituirii societăţii.

Privilegiile se referă la dreptul de vot şi drepturile de subscriere. Legea 31/1990 arată, în art.63 că „acţiunile acordă posesorilor drepturi egale” iar în art. 67 că „orice acţiune dă dreptul la un vot în adunările societăţii”. O.G. nr. 32/1997 se introduce în art. 63 al Legii 31/1990 „se pot emite totuşi, în condiţiile actului constitutiv, categorii de acţiuni care conferă titularilor lor drepturi diferite”.

Cea mai răspândită clasificare a acţiunilor este:a) acţiuni comune;b) acţiuni preferenţiale sau cu dividend preferenţial.Acţiunile comune dau dreptul la recuperarea capitalului investit,

dreptul de vot, dreptul de preemţiune şi dreptul de dividende. O.G. nr.32/1997 prevede conform art. 63 „societăţile comerciale pot emite acţiuni preferenţiale cu dividendul prioritar, fără drept de vot, iar conform lit. b din acest articol aceste acţiuni pot avea ataşat dreptul de preemţiune”.

Acţiunile preferenţiale pot să aibă următoarele caracteristici:o cumulativitatea (permite ca dividendele neplătite timp de 2-

3 ani să fie încasate cumulat de acţionari);o ajustabilitatea (permite recalcularea dividendului la un

anumit interval de timp);o convertibilitatea (transmiterea acţiunilor preferenţiale în

acţiuni obişnuite);o participativitatea (obţinerea unui dividend suplimentar din

profitul net care rămâne după ce au fost plătite dividendele privilegiate şi cele aferente acţiunilor obişnuite);

o revocabilitatea (acţiunile preferenţiale pot fi revocate după o perioadă de timp).

Un alt criteriu întâlnit în S.U.A. este cel din punct de vedere al autorizării. Astfel după acest criteriu acţiunile sunt:

o acţiuni autorizate;o acţiuni emise şi aflate în circulaţie;o acţiuni de trezorerie;

18

o acţiuni neemise (care nu au fost puse în circulaţie).Acţiunile autorizate arată numărul maxim de acţiuni, din orice

clasă pe care o societate comercială poate să le pună în circulaţie atunci când se înregistrează ca societate comercială pe acţiuni.

Acţiunile emise şi în circulaţie – aşa după cum arată şi denumirea sunt acţiunile autorizate pe care societatea comercială le-a emis, deci le-a pus în circulaţie.

Acţiunile de trezorerie sunt acţiunile pe care societatea emitentă le-a răscumpărat, le-a retras sau le-a redobândit în orice alt mod legal de pe piaţă, fără a recurge la diminuarea capitalului social. Denumirea provine de la faptul că aceste acţiuni sunt disponibile pentru a fi repuse în circulaţie şi sunt „tezaurizate” de emitent. Caracteristica principală a lor este faptul că nu au drept de vot şi pentru ele nu se plătesc dividende.

Acţiunile (autorizate) neemise sunt acţiunile pe care societatea emitentă nu le-a pus în circulaţie deşi ele au fost autorizate de a fi emise. În momentul în care se doreşte majorarea capitalului social sau/şi pentru scopurile precizate la acţiunile de trezorerie ele sunt puse în circulaţie.

În afară de acţiunile precizate mai sus se întâlnesc şi alte tipuri de acţiuni13 cum sunt acţiuni fără valoare nominală, acţiuni populare şi acţiuni SICAV.

Acţiunile fără valoare nominală sunt întâlnite în ţări ca S.U.A. şi Canada şi se caracterizează prin faptul că valoarea nominală a unei acţiuni nu este indicată. Însă sunt ţări ca Elveţia, unde se prescrie o valoare nominală de 100 franci elveţieni/acţiune şi România de 1.000 lei/acţiune.

Acţiunile populare aşa după cum arată şi numele se adresează unei pături largi a populaţiei care este chemată să economisească şi să investească. Exemplu Germania, cedează populaţiei o parte din acţiuni în condiţii preferenţiale.

Acţiunile SICAV sunt acţiuni achiziţionate de către mici investitori de la societăţi de investiţii cu capital variabil.

Aplicaţie14:Societatea comercială X deţine două categorii de acţiuni:- acţiuni categoria 1: 1.000 bucăţi

13 Alexandru Olteanu, Op. cit, p. 45.14 Mihai Toma, Petre Brezeanu, Finanţe şi gestiune financiară, Aplicaţii practice, Editura Economică, Bucureşti, 1996, p. 85 – 87.

19

- cu privilegiu de dividend 0,0005 lei/acţiune şi cu participare integrală: 10 lei

- acţiuni de categoria 2: 500 bucăţi- cu drept de vot: 2,5 lei

Total capital social: 12,5 leiSocietatea decide repartizarea unui profit pentru plata

dividendelor, astfel:- Varianta V1 = ……………………………………... 0,40 lei- Varianta V2 = …………………………………...… 0,60 lei- Varianta V3 = …………………………………...… 0,90 leiCum se va realiza distribuirea dividendelor în cele 3 variante,

pentru cele două categorii de acţiuni?

Varianta V1 – profit 0,40 leiÎntregul profit va fi utilizat pentru plata dividendelor cuvenite

acţiunilor din categoria 1 care cer privilegiul de dividend (1.000 acţiuni Α 0,0005 lei/acţiune) = 0,50 lei, fără a putea onora integral obligaţia, întrucât profitul este de 0,40 lei şi nu 0,50 lei cât este necesar.

Varianta a 2-a V2 – profit 0,60 leiPrima tranşă va acoperi retribuirea acţiunilor din categoria 1 în

sumă de 0,50 lei, iar restul 0,60 – 0,50 = 0,10 pentru retribuirea acţiunilor ordinare pentru ca randamentul acestora să se apropie de cel al acţiunilor din categoria 1.

Varianta V2Capital social

Dividende Randament

acţiuni categoria 1

10 0,50 0,50 ──── · 100 = 5% 10


2,50 0,10 0,10 ──── · 100 = 4% 2,50

Varianta a 3-a V3 – profit 0,90 leio prima tranşă acoperă integral dividendele pentru acţiunile de

categoria 1 în sumă de 0,50 lei.

20

o a doua tranşă acoperă acţiunile din categoria a 2-a pentru ca şi acestea să aibă acelaşi randament de 5% ca acţiunile de categoria 1, în sumă de 2,50 · 5% = 0,125 lei.

o ceea ce rămâne: 0,90 – 0,50 – 0,125 = 0,275 lei se împarte proporţional celor două categorii de acţiuni în vederea păstrării unui randament egal, astfel:

2,5 ──── = 0,20% categoria 2 12,5

10 ──── = 0,80% categoria 1 12,5

şi 0,275 lei se împart:

0,20% · 0,275 = 0,055 categoria 2

0,80% ·0,275 = 0,220 categoria 1

Rezultatul:

Varianta V3Capital social

Dividende Randament


10 0,50 + 0,220 0,72──── ·100 = 7,2% 10


2,5 0,125 + 0,055 0,18──── ·100 = 7,2% 2,50

2.3. Forme de exprimare a valorii unei acţiuni

Există un consens în literatura de specialitate în ceea ce priveşte exprimarea valorii unei acţiuni, aceasta fiind determinată de modul cum s-a făcut emisiunea, de valoarea activului net, de valoarea de piaţă. Astfel sunt stabilite15:

15 N. Feleaga, Contabilitate financiară. Volumul II, Editura Athenaeum, Bucureşti, 1991.

21

a) valoarea nominală de emisiune a unei acţiuni este valoarea stabilită la lansarea emisiunii respective.

b) valoarea contabilă a unei acţiuni exprimă partea din activul net al societăţii ce revine pe o acţiune şi se determină astfel:

actiunidetotalNr

netActivVc

.=

Activul net = Active totale – datorii totale = capitaluri propriic) Valoarea intrinsecă cuprinde activul net ajustat cu plusurile

sau minusurile de active latente ce revin pe o acţiune. Activele latente sunt constituite din provizioanele pentru riscuri şi pentru cheltuieli, care nu au apărut în exerciţiul încheiat şi care nu s-au soldat prin conturile de venituri:

actiunidetotalNr.

ajustat net ActivulintrinsecaVal =

d) Valoarea financiară cuprinde capitalul financiar care ar putea fi fructificat cu un asemenea dividend, la o rată medie a dobânzii de piaţă:

piata de dobanzii a medie Rata

Dividentul fin. Val. =

e) Valoarea de randament este o altă formă de exprimare a valorii financiare rezultată din raportarea profitului net ce revine pe o acţiune la rata medie a dobânzii de piaţă:

piata de dobanzii a medie Rata

actiune o penet Profit randament de Val. =

f) Coeficientul multiplicator al capitalizării acţiunii (PER = price earning ratio):

actiune o penet Profitul

actiunii almediu bursier Cursul PER =

Venitul conferit de proprietatea acţiunii se numeşte dividend şi se calculează asupra valorii nominale a acţiunii şi se stabileşte în adunarea generală a acţionarilor.

2.4. Metode de evaluare a acţiunilor

Situaţiile financiare anuale încheiate de societăţile comerciale oferă prin complexitatea informaţiilor cuprinse, posibilitatea evaluării activităţii întreprinderii la un moment dat şi perspectiva acesteia.

22

Pentru a putea stabili modul cum au fost retribuiţi acţionarii, randamentul investiţiilor făcute de aceştia, compararea randamentului investiţilor făcute pe diferite pieţe trebuie stabiliţi indicatorii de evaluare a acţiunilor.

Majoritatea specialiştilor16 stabilesc un sistem de indicatori prin care acţiunile sun evaluate astfel:

a) Dividendul pe acţiune (DPA)DPA este retribuţia făcută de societate investitorului pentru

suma de bani avansată de către aceştia . Dividendul potrivit definiţiei dată de Codul fiscal reprezintă „o distribuţie în bani sau în natură, efectuată de o persoană juridică unui participant la persoana juridică, drept consecinţă a deţinerii unor titluri de participare la acea persoană juridică, exceptând următoarele:

- o distribuire de titluri de participare suplimentare care nu modifică procentul de deţinere a titlurilor de participare ale oricărui participant la persoana juridică;

- o distribuire în bani sau în natură, efectuată în legătură cu răscumpărarea titlurilor de participare la persoana juridică, alta decât răscumpărarea care face parte dintr-un plan de răscumpărare, ce nu modifică procentul de deţinere a titlurilor de participare al nici unui participant la persoana juridică;

- o distribuţie în bani sau în natură, efectuată în legătură cu lichidarea unei persoane juridice;

Dacă suma plătită de o persoană juridică pentru bunurile sau serviciile furnizate către un participant la persoana juridică depăşeşte preţul pieţei pentru astfel de bunuri sau servicii, atunci diferenţa se tratează drept dividend”.

Se poate vorbi de dividendul global sau brut atunci când dividendul este calculat înainte de impozitul de profit şi de dividendul net atunci când acesta se stabileşte din profitul net după repartizările legale.

Menţionăm de asemenea că dividendele pot fi din repartizări ale profitului din anul curent cât şi din repartizări din anii precedenţi.

b) Randamentul unei acţiuni (0 )Acţionarul în urma investiţiei făcute poate câştiga sau pierde

atât dividendul distribuit cât şi din diferenţa de curs a acţiunii în general de la începutul perioadei şi sfârşitul perioadei.

16 Alexandru Olteanu, Op. cit., p. 72 - 7623

Pentru aceasta investitorul pleacă de la preţul de achiziţie (C0) la care aşteaptă o remunerare (0 1) care să-i permită la sfârşitul perioadei încasarea unui dividend (D1) şi recuperarea capitalului investit la un preţ de revânzare (C1), pe cât posibil mai mare decât cel iniţial după formula de calcul:

01110

1110 sau)1(

CCDC

CDC

−+=⋅+=+

ηη

după împărţirea cu C0 relaţia devine:

0

01

0

11 C

CC

C

D −+=η

care arată că acţionarul poate câştiga atât din dividende cât şi din diferenţa de curs.

c) Rata de distribuire a dividendelor (d)Rata de distribuire a dividendelor arată cât din beneficiul net

este repartizat pentru plata dividendelor şi se calculează după formula:

100×=netbeneficiu

netedividended

d) Beneficiul pe o acţiune (BPA)Beneficiul pe o acţiune arată cât beneficiu curent îi revine pe o

acţiune investitorului şi se determină cu formula:

actiuni Nr.

curent Beneficiul=BPA

e) Cursul acţiunilor în corelare cu rentabilitatea cerută de acţionari şi coeficientul de capitalizare PER.

În absenţa unei creşteri reale a întreprinderii sale fără a ameliora productivitatea, respectiv atunci când întreprinderea distribuie efectiv totalitatea beneficiilor şi dividendele sunt constante, iar acţiunea apare ca o rentă perpetuă.

Deci avem:

PERC

BPAk

k

BPA

k

DPAC

1 unde de ====

unde:

24

C= cursul acţiunilor;k= rata de rentabilitate cerută de acţionari;BPA= beneficiul pe acţiune;DPA= dividendul pe acţiune;PER= coeficientul de capitalizare.Există situaţii când întreprinderea îşi propune o rată constantă

de distribuire a dividendelor g şi în acest caz formula de calcul a lui k devine:

gPER

gC

BPAk +=+= 1

Pentru a afla cursul acţiunilor în literatura de specialitate au fost determinate mai multe modele de calcul ca:

Modelul BATES

Modelul pune în relaţie coeficientul de capitalizare (PER) actual al unei acţiuni cu coeficientul de capitalizare în anul „n”, ţinând cont de rata de creştere a beneficiului pe o acţiune, de rata de rentabilitate cerută de acţionari (k) şi de rata de distribuire a dividendelor (d).

Modelul este:

∑= +

++

=n

in

ni k

V

k

DPAC

10 )1()1(

m = PER actual, 0

0

BPA

Cm =

M = PER după „n” ani i

nm

gBPA

CM

)1(0 +⋅=

g = creşterea beneficiului pe acţiuneM = mA – 10dB

în care n

g

kA

++=

1

1

d = rata de distribuire a dividendelor

)1(1

11,0 A

g

kB −⋅

++⋅=

25

Pentru exemplificare vom considera următoarea problemă: La ce coeficient PER va trebui să se vândă peste 6 ani o acţiune care valorează astăzi de 30 de ori beneficiul său, ştiind că rata de distribuire este de 12%, că se doreşte o rată a rentabilităţii de 16% şi că beneficiul pe acţiune creşte cu 32% pe an ?

Aplicând modelul lui BATES avem:

M = mA – 10dB

461,0)879,0(32,1

16,1

32,01

16,01

1

1 6

66

==

=

++=

++=

n

g

kA

0473,0)461,01(879,01,0)1(1

11,0 =−⋅⋅=−⋅

++= A

g

kB

77,130567,083,13)0473,012,010()461,030( =−=⋅⋅−⋅=M

Rezultă că investitorul trebuie să vândă acţiunile la un curs de 13,77 ori mai mare decât beneficiul pentru a se putea conferi acestui plasament o rentabilitate de 16%.

Modelul HOLT

Acest model este aplicabil pentru societăţile care au un PER ridicat şi sunt în creştere, determinându-se astfel durata creşterii excepţionale.

Modelul Holt dă posibilitatea investitorului financiar să-şi poată compara propriile previziuni cu rezultatul obţinut prin aplicarea modelului Holt.

Modelul Holt este de forma:

++++

==

++

++=

mm

m

n

m

mm

m

DPAg

DPAg

PER

PER

n

C

DPAg

C

DPAg

PER

PER

1

1log

log

1

1

26

în care PERm = coeficientul de actualizare pe piaţă

Exemplu: La sfârşitul anului 2003 acţiunea x are un PER de 23,2 un randament de 1,1% şi o rată de creştere a beneficiului pe acţiune de 17%.

Pe piaţă nivelul PER este de 10,6, randamentul este de 2,3% iar rata de creştere a beneficiului pe acţiune a investitorului de 10%.

Să se determine perioada de creştere a beneficiului pe acţiune.

n

++++=

023,010,01

011,017,01

6,10

2,23

n

=

123,1

181,118,2

( ) n051,118,2 =( )051,1ln*18,2ln n=

051,1ln

18,2ln=n

049742,0

779325,0=n

după rezolvare n = 15,66 ani.

Dacă investitorul se gândeşte că perioada de creştere a beneficiului pe acţiune se prelungeşte cu 15,66 ani, atunci el va cumpăra acţiuni. În caz contrar, le va vinde pentru că a constatat o supraevaluare a cursului.

Termenul de recuperare (TR)

Acest indicator arată în cât timp preţul unei acţiuni poate fi acoperit, teoretic, pe seama fluxurilor viitoare produse de beneficiul pe acţiune, actualizat în funcţie de rata de randament de pe piaţă:

r

gr

rgPER

TR

++

+

+−

=

1

1log

11

log

27

în care r = rata de randament a obligaţiunilor pe termen lung.

Exemplu:

Indicator SUA Japonia PER 12,4 23,5 Rata de creştere a beneficiului pe acţiune 22% 41%Rata de randament a obligaţiunilor pe termen lung

13,1% 10,6%

aniTRSUA 98973,8

131,01

22,01log

1131,01

131,022,04,12log

=

++

+

+−⋅

=

aniTR Japonia 274852,8

106,01

41,01log

1106,01

106,041,05,23log

=

++

+

+−⋅

=

Evaluarea acţiunilor pe baza dividendelor

Valoarea actualizată a fluxurilor de trezorerie viitoare se determină în funcţie de rentabilitatea cerută de acţionari după formula:

( )∑= +

=n

ii

ia

k

FC

1 1

în care Ca = valoarea actuală a unei acţiuniFi = fluxurile financiare viitoare la momentul „i”k = rata de rentabilitate cerută de acţionari.

Modelul GORDON SHAPIRO

Pornind de la modelul de mai sus şi luând în calcul anumite constante s-a determinat Modelul Gordon Shapiro în care s-a considerat că dividendul pe acţiune creşte în fiecare an cu aceeaşi rată „g”, iar rata

28

de rentabilitate cerută de acţionari „k”, este întotdeauna mai mare decât dividendul pe acţiune şi modelul are forma:

)1(gk

DPAC i

i −=

în care: Ci = valoarea unei acţiuni iDPAi = dividendul pe acţiune la momentul „i”k = rata de rentabilitate cerută de acţionarig = rata de creştere a dividendului

Dacă se doreşte determinarea ratei de rentabilitate cerute de acţionari din relaţia (1) se obţine:

gC

DPAk

i

i +=

Modelul creşterii zero

În acest model dividendele rămân neschimbate de la un on la altul, deci:

D0 = D1= D2…..

D0 – dividendul din anul următor;D1 – dividendul din anul următor;În acest model rata de creştere a dividendelor va fi gt=0

Valoarea unei acţiuni va fi: K

DPAV 0=

2.5. Tipuri de obligaţiuni

2.5.1. Definiţii

Necesitatea de a diversifica produsul obligaţiunilor a făcut ca pe piaţa valorilor mobiliare să apară diferite tipuri de obligaţiuni.

Criteriile după care pot fi clasificate obligaţiunile sunt17:o din punct de vedere al formei în care sunt emise;o din punct de vedere al înscrierii numelui deţinătorului pe

titlul respectiv;

17 Cornelia Pop, Op. cit., p. 30-36.29

o din punct de vedere al posibilităţilor de preschimbare a obligaţiunilor cu acţiuni;

o după modul în care se calculează dobânda care urmează să fie plătită creditorilor;

o după modul de rambursare a împrumutului obligatar;o din punct de vedere al garantării obligaţiunilor;o după locul de contractare şi condiţiile de emisiune.

Din punctul de vedere al formei în care sunt emise, obligaţiunile sunt:

a) obligaţiuni nominative, sunt cele care au înscris pe faţă numele deţinătorului lor, iar transferul lor nu se poate realiza prin liberă tradiţie.

b) obligaţiunile la purtător care se pot transfera liber.Din punct de vedere al posibilităţilor de preschimbare a

obligaţiunilor în acţiuni, obligaţiunile se clasifică în obligaţiuni neconvertibile (care nu se pot converti în acţiuni), obligaţiuni convertibile (care se pot converti în acţiuni) şi obligaţiuni cu warant (cu drept de subscriere). Warantul este un titlu derivat care dă dreptul deţinătorului la subscriere în anumite condiţii a unui număr de acţiuni obişnuite ale societăţii emitente.

Deoarece dobânda reprezintă modul de retribuire al cumpărătorului, aceasta poate fi fixă, intrinsecă, sau cu un cupon zero. De aceea şi obligaţiunile după modul în care se calculează dobânda sunt:

o obligaţiuni cu dobândă fixă (procentul de dobândă nominală fiind stabilit la începutul emisiunii şi nu se mai schimbă pe parcursul duratei de viaţă a obligaţiunii)

o obligaţiuni cu dobândă indexată (variabilă)o obligaţiuni participative (sunt obligaţiuni care în plus

faţă de dobânda fixă sunt retribuite şi cu o dobândă suplimentară)

o obligaţiuni cu cupon zero. Aceste obligaţiuni, pentru a compensa această „lipsă” sunt puse în circulaţie la un preţ subparitate, de regulă la 1/3 din valoarea nominală, iar la scadenţă se rambursează valoarea nominală.

Pentru detaliere prezentăm în continuare calcularea dobânzii împrumutului obligatar.

Având în vedere importanţa calculării dobânzii în cele trei ipostaze vom exemplifica modul de calcul al acesteia:

30

a) cuponul fix este dobânda care se calculează prin aplicarea acesteia la valoarea nominală a obligaţiunii, existând ţări ca SUA, Canada, unde se utilizează cupoanele semestriale astfel:

esemestrialdR =2

ualedobanziaanR

b) cuponul variabil este un cupon predeterminat în momentul (t) şi nu post determinat (la momentul t+1) şi se determină prin indexarea faţă de o rată de referinţă (Rf), predeterminată pe o perioadă scurtă de timp (1 sau 3 luni), care cel mai adesea este rata dobânzii interbancare de pe piaţa monetară. (Ex: 15,0% + 0,75% = 15,75%)

c) cuponul zero sau cuponul nul. La acest tip de obligaţiuni se respectă relaţia VE < VN = VR. Pentru exemplificare considerăm VN = 1,0 = VR, d =0,15; n=2 ani, VE se determină:

x · (1+0,15)2 = 1

x = ( ) 215,01

1

+ =3225,1

1=0,756

Pentru emitent achitarea contravalorii obligaţiunilor şi a dobânzii reprezintă un efort financiar care trebuie prevăzut pentru a putea fi achitat. De aceea, după modul de rambursare a împrumutului obligatar, s-au creat obligaţiuni „clasice” (valoarea nominală se rambursează la scadenţă, iar dobânda se plăteşte periodic), obligaţiuni rambursate prin anuităţi constante (unitatea emitentă plăteşte în fiecare an o rată constantă care include dobânda şi împrumutul, acestea după o anumită formulă de calcul) şi obligaţiuni rambursabile în serii egale unde capitalul împrumutat se rambursează în aceeaşi sumă în fiecare an şi dobânda se calculează la capitalul nerambursat. Obligaţiunile rambursabile integral la scadenţă sunt acel tip de obligaţiuni unde suma împrumutată, cât şi dobânda se plătesc numai la scadenţă. Se întâlnesc şi obligaţiuni rambursabile prin tragere la sorţi înainte de scadenţă.

Obligaţiunea curentă perpetuă presupune plata numai a cuponului pe o perioadă nedeterminată.

Pentru a se asigura de faptul că obligaţiunile vor fi rambursate, investitorii cer emitenţilor ca obligaţiunile să fie garantate. De aceea vom întâlni: obligaţiuni negarantate (deţinătorii lor nu au nici o garanţie

31

că sumele pe care le-au investit vor fi rambursate la scadenţă) şi obligaţiuni garantate (care rambursarea lor este garantată).

Durata de viaţă a obligaţiunilor reprezintă un alt criteriu după care pot fi clasificate obligaţiunile. Astfel, se pot întâlni obligaţiuni pe termen mediu sau lung, obligaţiuni pe termen scurt şi obligaţiuni cu durată de viaţă variabilă.

Un criteriu important de clasificare a obligaţiunilor este locul de contractare. După acest criteriu avem obligaţiuni interne, obligaţiuni străine şi euroobligaţiuni18.

În România, Legea 31/1970 republicată precizează la art. 17119

„obligaţiunile se rambursează de societatea emitentă la scadenţă, înainte de scadenţă, obligaţiunile din aceeaşi emisiune şi cu aceeaşi valoare pot fi rambursate, prin tragere la sorţi, la o sumă superioară valorii lor nominale, stabilită de societate şi anunţată public cu cel puţin 15 zile înainte de data tragerii la sorţi”.

Plasarea unui împrumut obligatar pe piaţa de capital presupune anumite condiţii şi anume:

o existenţa unei pieţe secundare de capital pe care primii deţinători să poată revinde obligaţiunile;

o emisiunea de obligaţiuni să se facă într-o sumă standard;o băncile sau sindicatul de bănci care preiau respectiva

emisiune să fie autorizate pentru plasarea lor pe piaţa primară;

o să existe un serviciu în ţara emitentă, care să aibă atribute pentru rambursarea eşalonată, în timp, a capitalului investit.

Emisiunea împrumutului poate fi publică sau privată.

2.5.2. Randamentul obligaţiunilor

Preţul obligaţiunii, adică preţul calculat în funcţie de fluxul viitor de numerar este determinat de mai mulţi factori, şi anume:

o dobânda pe care o plăteşte emitentul, anuală sau semestrială;o prima de risc, adică riscul asumat de investitor. De obicei,

rata dobânzii de referinţă este dobânda care se plăteşte pentru obligaţiunile de stat cu aceeaşi maturitate (aceasta pe

18 Alexandru Olteanu, Op. cit, pag. 95-96.19 M.O. nr. 33/29 Ianuarie 1998.

32

pieţele financiare cu tradiţie), la noi dobânda de referinţă este considerată dobânda medie plătită la depozitele bancare ale persoanelor fizice;

o durata împrumutului;o actualizarea (adică orice plată efectuată pentru obligaţiuni va

fi făcută în viitor).Pe aceste considerente se poate stabili preţul obligaţiunilor

după formula:

( ) ( ) tR

t d

P

dP

++

+= ∑

= 11

D

n

1 t

t

unde: P = preţul obligaţiuniin = numărul de aniD = rata nominală a dobânziiPR = preţul de răscumpărare

Pe baza acestei formule putem determina:- preţul, cunoscând celelalte elemente- rata dobânzii dacă ştim preţul de emisiune.

De exemplu:- valoarea nominală a obligaţiunilor VN…………….…0,08 lei- numărul de ani n ……………………………………… 4 ani- rata nominală a dobânzii este D……………………..…… %- preţul de emisiune a obligaţiunilor PE………………..0,09 lei- preţul de răscumpărare PR…………………………….0,11 leiavem:

( ) ( ) ( ) ( ) 432 1

4011,0

1

40

1

40

1

4009,0

dddd +++

++

++

+=

care după rezolvare, va determina d =0,09283Rezolvare:

( ) xd

=+1

10< x <1

relaţia de mai sus devine:0,09 = 40 · x · (1 + x + x2 ) + 0,114 · x4 1 + x +x2 este o progresie geometrică cu 3 termeni, unde primul

termen este 1 şi raţia este x, prin urmare:

33

x-1

x-11

32 =++ xx

0x0,114-x-1

x-140-09,0 4

3

=⋅⋅⋅ x

0< x <1În continuare determinăm zerourile ( ) Rf →0,1: , cu legea:

( ) 0x0,114-x-1

x-140-09,0 4

3

=⋅⋅⋅= xxf

care sunt rădăcini ale ecuaţiei:

0x0,114-x-1

x-140-09,0 4

3

=⋅⋅⋅ x

Se determină x, folosind „separarea rădăcinilor” şi metoda înjumătăţirii intervalului ştiind că x aparţine (0,1).

Notăm capetele intervalului cu a şi b, iar 2

bac

+= , a şi b aparţin

intervalului (0,1) şi au proprietatea că : f(a)· f(b) < 0 şi a < b.Se disting două cazuri:

1. f(a) > o şi f(b) <odacă f(c) > o , atunci rădăcina se află în intervalul (c,b)dacă f(c) <o, rădăcina se află în intervalul (a,c)

2. f(a) <o şi f(b) > o şidacă f(c) > o , atunci rădăcina se află în intervalul (a,c)dacă f(c) <o, rădăcina se află în intervalul (c,b)

Se continuă procedeul până când intervalul în care căutăm rădăcina devine mai mic decât eroarea absolută cu care dorim să determinăm rădăcina ecuaţiei.

Soluţia este:

x

x-1=d

a =0,00001 f(a)= 899,9996 > 0b = 0,99999 f(b) = -359,952<0c= 0,5 f(c) =793,75 > 0

lui a = c şi continuăm algoritmul.a= 0,5 f(a) =793,75 > 0b = 0,99999 f(b) = -359,952<0c =0,75 f(c)= 469,92196 > 0

⇒ rădăcina se află între c şi b.

34

În afară de randamentul actuarial se mai poate calcula: randamentul nominal, randamentul curent şi randamentul la răscumpărare.

Randamentul nominal sau rata cuponului se determină prin înmulţirea valorii nominale a obligaţiunii cu rata nominală a dobânzii.(în cazul nostru 0,08 · 5% = 0,004 unităţi pe an).

Randamentul curent ţine seama atât de rata nominală a dobânzii împrumutului, cât şi de preţul de emisiune, atunci când acesta este diferit de valoarea nominală a obligaţiunilor. În cazul nostru:

044,010009,0

%508,0 =⋅⋅

Randamentul de răscumpărare se calculează în cazul în care se răscumpără de emitent înainte de maturitate (scadenţă) după formula:

09,010,0

009,0

2

09,011,04

0,09-11,040

2

PE-

==+

+=

+

+=

PEPRn

PRCa

d

Acesta este mai mare ca randamentul nominal, deoarece investitorul câştigă din dobânda nominală şi din preţul de răscumpărare (0,11 – 0,09 = 0,02)

Randamentul obligaţiunii cu cupon zero20 este determinat de raportul VR (valoarea de rambursat) şi P0

preţul în bursă al obligaţiunii, n-t, în care t = anul cumpărării acestei obligaţiuni, iar dacă perioada de deţinere cuprinde şi fracţiuni de timp dintr-un an, atunci perioada de deţinere este numărul de ani întregi plus fracţiunea g până la următorul cupon: n - t + g

Formula de calcul este:

1-P

VR t-n

0

n=cuponzeroanη

sau:

1-P

VR t-n

0

ng

f

cuponzeroan C

++

=η

20 I. Stancu, Op. cit., p. 410.35

unde fRVNC dobf ⋅⋅=

365

uponlaultimulcnrdeziledef =

Relaţia dintre randamentul pentru active financiare cu venit fix şi scadenţele acestora este cunoscută sub denumirea de structură la termen a ratelor dobânzii sau pur şi simplu structura la termen21.

Structura de termen este importantă deoarece stă la baza deciziilor pe care le iau atât investitorii, cât şi plătitorii de capital, aceştia din urmă comparând dobânzile pe termen scurt cu cele pe termen lung şi adoptă o politică de împrumut corespunzătoare.

Din documentare22 în România dobânda la obligaţiuni se calculează astfel:

Ex.1.: Obligaţiunile emise de Municipiul Alba Iulia au rata dobânzii variabilă, recalculată semestrial, conform următoarei formule:

[(BUBID6M + BUBOR6M)/2] + 1,5%

unde […] semnifică partea întreagă, iar ratele BUBID6M şi BUBOR6M

sunt ratele dobânzilor interbancare, considerate la şase luni şi se calculează ca mediile aritmetice ale valorilor înregistrate pe parcursul ultimilor 5 zile lucrătoare anterioare datei de referinţă.

Rata dobânzii aferente primei perioade de plată este de 9,50% pe an.

Dobânda se calculează începând cu prima zi de la expirarea perioadei de subscriere a obligaţiunilor şi se plăteşte semestrial.

Rata dobânzii pentru următoarea perioadă de plată se calculează la data de referinţă a dobânzii aferente perioadei curente.

Rata dobânzii pentru următoarea perioadă de plată se face publică într-un ziar de circulaţie naţională şi se afişează la sediile intermediarului şi grupului de distribuţie unde s-a efectuat vânzarea pe piaţa primară a obligaţiunilor. Nivelul ratei dobânzii va fi comunicat CNVM şi prin sistemul Bursei de Valori Bucureşti.

Dobânda de plată D = (d x N x VN)/360 zile, unde „d” este formulă de calcul a ratei dobânzii definită mai sus, N = numărul de zile corespunzătoare perioadei pentru care se plăteşte dobânda, VN = valoarea nominală a obligaţiunilor.

21 Nicolae Hoanţă, Op. cit., p. 231-232.22 VMB Partners S.A., Prospect de ofertă publică primară de obligaţiuni municipale emise de Municipiul Alba Iulia, Alba Iulia, 2005, p. 5.

36

Ex.2.: Valorile emise de SC IMPACT SA prin ofertă publică primară, au următoarele caracteristici:

Tipul obligaţiunilor: Nominative, dematerializate, liber transferabile, indexate la cursul leu/US$ cu dobândă variabilă. Seriile obligaţiunilor sunt: IMP02 1-IMP02 49.800 Data fixării primului cupon: a treia zi lucrătoare de la data depunerii la CNVM de către AFR a raportului privind rezultatele ofertei publice de obligaţiuni. Maturitatea: 2 ani de la data fixării primului cupon. Valoarea nominală: 1.000.000 lei, preţul de emisiune: 1.000.000 lei, preţul de vânzare: 1.000.000 lei, rata dobânzii (cuponului) variabilă este:

LIBOR6luni + 400bp (4%)

37

CAPITOLUL IIIEVALUAREA PLASAMENTELOR BURSIERE

Scopul urmărit: Evaluarea plasamentelor bursiere; definirea analizei fundamentale;


să aplice analiza fundamentală ca principal instrument al plasamenelor bursiere;

Plasarea disponibilităţilor pe burse de valori nu trebuie făcută întâmplător, nu trebuie considerată un joc, ci trebuie făcută pe baza unor analize aprofundate asupra activităţii companiei.

Majoritatea specialiştilor consideră că există două tipuri de analize: analiza fundamentală şi analiza tehnică, deşi sunt autori care consideră şi al treilea tip de analiză, analiza bursieră. Noi considerăm că acest tip de analiză se încadrează în analiza fundamentală.

Analiza fundamentală constă în stabilirea „stării de sănătate” a companiei pe baza situaţiilor finale pe care le încheie acestea la sfârşitul anului.

Analiza tehnică constă în stabilirea cursului viitor al acţiunilor, adică, când este momentul de investire, pe baza evoluţiei trecute a cursului acţiunilor, a graficelor de evoluţie.

Din punctul nostru de vedere credem că pentru plasamentele financiare este nevoie ca ambele tipuri de analiză să fie folosite în luarea deciziilor de investire.

3.1. Analiza fundamentală

Începând cu anul 2006, prin Ordinul nr. 1752 din 17 noiembrie 2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, persoanele juridice care la data bilanţului depăşesc limitele a două dintre următoarele 3 criterii, denumite în continuare criterii de mărime:

- total active: 3.650.000 euro;- cifră de afaceri netă: 7.300.000 euro;- număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50

38

Acest gen de persoane juridice întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind:

o bilanţ;o cont de profit şi pierderi;o situaţia modificărilor capitalului propriu;o note explicative la situaţiile financiare

anuale.De asemenea, Ordinul de mai sus prevede la art. 6 că:

„prevederile art 1 alin (2) nu se aplică de către societăţile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise pe o piaţă reglementată, astfel cum este definită de legislaţia în vigoare privind piaţa de capital”, cu alte cuvinte, societăţile comerciale de acest tip nu întocmesc situaţii financiare anuale simplificate.

Specialiştii pot obţine o primă grupă de informaţii din bilanţul la sfârşitul perioadei, din contul de profit şi pierderi, raportul de gestiune, situaţia fluxurilor de trezorerie.

Menţionăm că Nota explicativă 9 prezintă un grup de indicatori care pot da informaţii despre companie astfel:

1. Indicatori de lichiditate:a) indicatorul lichidităţii curente (indicatorul capitalului

circulant) = Active curente / Datorii curente.o valoarea recomandată acceptabilă – în jurul

valorii de 2;o oferă garanţia acoperirii datoriilor curente din

activele curente.b) Indicatorul lichidităţii imediate (indicatorul test acid) =

(Active curente – Stocuri) / Datorii curente.

2. Indicatori de risca) Indicatorul gradului de îndatorare:

= (Capital împrumutat / Capital propriu) x 100= (Capital împrumutat / Capital angajat) x 100unde:

- capital împrumutat = credite peste un an;- capital angajat = capital împrumutat + capital propriu.

b) Indicatorul privind acoperirea dobânzilor – determină de câte ori entitatea poate achita cheltuielile cu dobânda. Cu cât valoarea indicatorului este mai mică, cu atât poziţia entităţii este considerată mai riscantă.

39

Profit înaintea plăţii dobânzii şi impozitului pe profit / Cheltuieli cu dobânda = Număr de ori.

3. Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) – furnizează informaţii cu privire la:- viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor de trezorerie ale

entităţii;- capacitatea entităţii de a controla capitalul circulant şi

activităţile comerciale de bază ale entităţii;- viteza de rotaţie a stocurilor (rulajul stocurilor) –

aproximează de câte ori stocul a fost rulat de-a lungul exerciţiului financiar.Costul vânzărilor / Stoc mediu = număr de oriSauNumăr zile de stocare – indică numărul de zile în care bunurile sunt stocate în unitate(Stoc mediu / Costul vânzărilor) x 365

- viteza de rotaţie a debitelor – clienţi: calculează eficacitatea entităţii în colectarea creanţelor sale; exprimă numărul de zile până la data la care debitorii îşi achită datoriile către entitate.

(Sold mediu clienţi / Cifra de afaceri ) x 365O valoare în creştere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clienţilor şi, în consecinţă, creanţe mai greu de încasat (clienţi rău platnici).

- viteza de rotaţie a creditelor – furnizor: aproximează numărul de zile de creditare pe care entitatea îl obţine de la furnizorii săi. În mod ideal, ar trebui să includă doar creditorii comerciali.

[Sold mediu furnizori / Achiziţii de bunuri (fără servicii)] x 365

unde pentru aproximarea achiziţiilor se poate utiliza costul vânzărilor sau cifra de afaceri.

- viteza de rotaţie a activelor imobilizate: evaluează eficacitatea managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumită cantitate de active imobilizate.

Cifra de faceri / Active imobilizate- viteza de rotaţie a activelor totale:

40

Cifra de afaceri / Total active

4. Indicatori de profitabilitate – exprimă eficienţa entităţii în realizarea de profit din resursele disponibile:

a) rentabilitatea capitalului angajat – reprezintă profitul pe care îl obţine entitatea din banii investiţi în afacere:

Profit înaintea plăţii dobânzii şi impozitului pe profit / Capital angajat

b) marja brută din vânzări:(Profit brut din vânzări / Cifra de afaceri) x 100

O scădere a procentului poate scoate în evidenţă faptul că entitatea nu este capabilă să îşi controleze costurile de producţie sau să obţină preţul de vânzare optim.

Sistemul de rate oferă informaţii despre companie prin ratele care se calculează la nivelul acesteia23.

Modul concret de calcul al acestor rate le-am prezentat în lucrarea noastră Teoria şi practica bilanţului apărută la Editura Risoprint în anul 2003.

Începând cu anul 2010, în România se aplică Ordinul nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor Contabile conforme cu directivele europene care anulează prevederile OMF 1752/2005.

23 Adriana Popa, Alina Dăneţ, Adrian Dăneţ, Management financiar, Editura Economică, Bucureşti, 2001, p. 61-74.

41

CAPITOLUL IVGESTIUNEA PORTOFOLIULUI

Scopul urmărit: definirea noţiunii d gestiune a portofoliului; prezentarea volatilităţii acţiunilor; gestiunea portofoliului de acţiuni; redarea noţiunii de risc al acţiunilor şi componentele acestuia;


definească noţiunea de gestiune a portofoliului; explice volatilitatea acţiunilor şi modul de calcul a

parametrilor, ecuaţiei de corelaţie; analizeze noţiunea de risc a acţiunilor precum şi

componentele acestuia, risc sistematic şi risc nesistematic; îşi însuşească obligaţiile privind calculul parametrilor ecuaţiei

de corelaţie;

4.1. Definiţii

Portofoliul reprezintă totalitatea valorilor mobiliare de care dispune un investitor la un moment dat concretizate în acţiuni, obligaţiuni sau alte titluri achiziţionate de la emitenţi sau de pe piaţa secundară în vederea obţinerii de profit.

Aceste elemente reprezintă pentru investitor o cheltuială de disponibilităţi şi are ca scop obţinerea unei rentabilităţi cât mai ridicate.

Fluxurile negative din aceste investiţii sunt plăţile făcute pentru achiziţionarea acestor valori mobiliare de pe piaţa secundară, iar fluxurile pozitive sunt formate din dividendele, cupoanele, dobânzile, diferenţele de curs în cazul creşterii cursului lor la bursă.

Mărimea fluxurilor pozitive este determinată de o serie de factori complecşi care pot fi: situaţia financiară a emitentului, situaţia economică din ţara respectivă, factori politici, factori de conjunctură etc.

Gestiunea portofoliului are ca obiectiv stabilirea unei structuri de portofoliu eficientă, adică pentru acelaşi gard de risc să ofere o rată a randamentului mai ridicată sau invers, pentru acelaşi randament să

42

prezinte un grad mai redus de risc. De asemenea trebuie menţinute în portofoliu numai acele titluri la care se previzionează randamente superioare în viitor.

Deţinătorii de portofolii pot fi: investitorii individuali, persoane fizice sau juridice caracterizate, de regulă, prin resurse financiare reduse şi înzestrate cu o putere de reacţie la piaţă redusă; societăţi de valori mobiliare, care pot investi în nume propriu pentru speculaţii bursiere pe termen scurt şi care se caracterizează prin lichidităţi medii, dar pot avea reacţii prompte în raport cu evoluţia pieţei de capital; investitorii instituţionali, care au ca obiect al activităţii tocmai investirea în valori mobiliare şi care dispun de resurse financiare mari şi au o viteză de reacţie mare la cerinţele pieţei (societăţi de investiţii financiare, societăţi de asigurare, bănci, etc).

Practic pentru societăţile comerciale sau investitorii individuali este mai rentabil să investească prin investitori instituţionali datorită experienţei acestora şi puterii financiare mari de care dispun.

Modalităţile de gestionare a portofoliului pot fi: gestionarea individuală, gestionarea colectivă (plasarea la o societate comună de gestionare), mandatul de gestiune şi participarea la un club de gestiune.

4.2. Volatilitatea acţiunilor

În România, investiţiile în acţiuni la Bursa de Valori şi RASDAQ reprezintă o plasare de economii atât pentru populaţie cât şi pentru societăţile comerciale cu riscurile impuse de cererea şi oferta pieţei.

Pentru a putea stabili modul cum evoluează acţiunile pe piaţa secundară de capital vom determina parametrii specifici acţiunilor în context cu parametrii pieţei secundare de capital şi riscul rezultat dintr-o astfel de investiţie.

Corelaţia dintre variabilitatea rentabilităţilor individuale ale unei acţiuni şi variabilitatea rentabilităţii generale a pieţei este o dreaptă dată de următoarea expresie:

)1(RR pi ε+⋅β+α=în care:

Ri = rata rentabilităţii estimate pentru acţiunea „i”α = parametru al funcţiei, egal cu mărimea Ri atunci când Rp=0;β = coeficientul de regresie, de volatilitate sau coeficientul beta;

43

Rp= rata rentabilităţii pe piaţă, măsurată prin indicele general de bursă

ε = parametru specific acţiunii „i” prin care se măsoară riscul individual.

Coeficienţii beta se determină pe baza observaţiilor asupra rentabilităţilor săptămânale privind titlul „i” şi portofoliul de piaţă pe baza următorilor indicatori:

0

0ti c

)cc(Dr

−+=

în care:ri = rentabilitatea acţiunii „i”;D = dividendul pe acţiune;ct = cursul acţiunii la momentul t;c0 = cursul acţiunii la momentul iniţial.

n

s pt mână ă ă/rR i

i∑=

unde:Ri = rentabilitatea medie pentru acţiunea de tipul i;n = nr. de săptămâni observate sau zile observate.

n

s pt mână ă ă/rR p

p∑=

unde:Rp = rentabilitatea pe piaţă;

n’ = componentele pieţei.

Pentru relevanţa coeficientului beta, observaţiile asupra lui ri şi rp se fac pe o perioadă anterioară de două ori mai mare decât orizontul de estimare a rentabilităţii viitoare.

Aflarea coeficientului beta se face prin metoda celor mai mici pătrate. Minimul pătratelor diferenţelor se obţine în punctele în care derivata Ri în raport cu Rp este egală cu 0.

Din calculul derivatei şi prin egalarea ei cu 0 se determină beta.

44

( )2p2p

pipi

n

1i

2pp

ppi

n

1ii

rn1

r

rrn1

rr

)Rr(

)Rr)(Rr(

∑∑

∑∑∑

∑

∑⋅−

⋅⋅−⋅=

−

−−=β

=

= (2)

Pentru exemplificare luăm date de observaţie reale pentru 5 zile şi 12 unităţi (sursa menţionată în tabel).

Cu cât coeficientul β este mai ridicat, cu atât riscul sistematic de piaţă al acţiunii va fi mai mare.

În raport cu β acţiunile se clasifică în:- acţiuni volatile cu β>1, care semnifică faptul că o variaţie de

± 1% a indicelui pieţei bursiere determină o variaţie mai mare de ± 1% a rentabilităţii acţiunii „i”;

- acţiuni puţin volatile cu β<1, care exprimă o variabilitate degresivă a rentabilităţii acţiunii „I” determinată de variaţia rentabilităţii pe piaţă;

- acţiuni cu β=1, pentru care o variaţie a rentabilităţii generale antrenează aceeaşi variaţie a rentabilităţii acţiunii „i”.

Cunoaşterea coeficientului β este importantă, fiind practic cel mai important parametru pentru gestiunea portofoliului.

De fapt, coeficientul beta al volatilităţii acţiunii „i” este egal cu covariaţia σip a ratelor rentabilităţii acţiunii „i”, cu cele ale pieţei bursiere, raportată la dispersia indicelui general al pieţei titlurilor

2p

ipi σ

σ=β

datele fiind calculate în tabelul nr.1.Pentru a putea calcula Ri rata rentabilităţii estimate pentru

acţiunea „i” din relaţia (1) vor trebui determinate valorile lui

( )∑ ∑∑ ∑ ∑∑

−⋅

⋅⋅−⋅=α

2

p2p

pip2pi

rrn

rrrrr (3)

şi

( ) ( )∑ ∑∑ ∑

∑ ∑∑−⋅−

⋅−⋅=ε

2

p2p

2

i2i

pipi

rn1

rrn1

r

rrn1

rr (4)

45

datele sunt calculate în tabelul nr.1.Pentru aceasta considerăm 12 întreprinderi pentru 4 sfârşituri de

săptămână de observare, datele sunt în tabelul nr.1.

AplicaţiiVom exemplifica calculele pentru acţiunile de tipul 1. Mai întâi

R11 adică rentabilitatea pentru săptămâna 1 pentru întreprinderea 1.10.

%92,110039954

)3995437673(3050R11 =⋅−+=

Calculăm în continuare pentru toate săptămânile şi toate întreprinderile.

20. Pentru a putea calcula β1 vom calcula

%54,164

62,338,1883,1192,1r1 =+++=

pentru a doua săptămână este 10,18% şi aşa mai departe.

30. Calculăm rentabilitatea pieţei pe fiecare săptămână (1,2,3,4)

%97,512

42,127,352,731,996,136,1173,744,2002,168,587,392,112

rr 1i

1p =++++−++++++== ∑

Calculăm în continuare pentru a doua săptămână, pentru a treia săptămână şi a patra săptămână, respectiv 10,92%; 12,5; 14,71%.

40. Rentabilitatea de piaţă pe cele patru săptămâni este:

%03,114

71,145,1292,1097,54

rR

4

1jpj

p =+++==∑

=

Pentru a putea calcula α1, β1, ε1 cu formulele (2, 3, 4) întocmim tabelul ajutător:

46

Tabel nr. 4.2.1.Săptămâna Rij Rpj Rij⋅ Rpj Rij

2 Rpj2

1 1,92 5,97 11,46 3,69 35,642 11,83 10,92 129,18 139,95 119,253 18,80 12,50 235,00 353,40 156,254 33,62 14,71 494,55 1130,30 216,38

Total 66,17 44,10 870,19 1627,34 527,52

14044,332,4167,140

2,48652,52752,72919,870

)1,44(41

52,527

1,4417,6641

19,870

21 ⟩==

−−=

⋅−

⋅⋅−=β

deci acţiunile de la întreprinderea 1 sunt foarte volatile şi semnifică faptul că o variaţie de ± 1% a indicelui general al pieţei bursiere determină o modificare a rentabilităţii acţiunii la întreprinderea 1 cu 3,4049% deci piaţa influenţează acţiunile de la prima întreprindere.

Calculăm în continuare indicatorul α1 cu formula (3).

=−⋅−⋅=

−⋅⋅−⋅=α

81,944.152,527438,375.3852,52717,66

1,4452,527419,8701,4452,52717,66

21

9922,2027,165

38,469.381,944.108,110.294,374.38906.34 −=−=

−−=

valoarea lui nu prezintă importanţă deosebită pentru specialişti.Pentru a putea determina care este riscul specific, calculăm

coeficientul de corelaţie după formula (4).

=−⋅−

−=

⋅−⋅⋅−

⋅⋅−=

20,48652,52762,109434,1627

52,72919,870

)1,44(4

152,527)17,66(

4

134,1627

1,4417,664

119,870

22

1ε

95,04,14866,140

43,608,2366,140

32,4172,532

67,140 ==⋅

=⋅

=

47

altfel spus 95% din riscul ce însoţeşte acţiunea "1" sunt determinate de dependenţa directă faţă de piaţă şi 5% din risc sunt determinate de riscul propriu.

Calculul parametrilor pentru acţiunea 1 se pot calcula şi astfel:Tabel nr. 4.2.2.

Rij (%) Calculul parametrilor distribuţiei de rentabilitate 11,92

11,8318,8033,62

p tratică ă medie abaterea54,1119,133

19,133476,532

473,29111,518,2274,213

4)54,1662,33()54,168,18()54,1683,11()54,1692,1(

sperată medie atearentabilit%54,164

62,338,1883,1192,1r

1

222221

i

==σ

==+++=

=−+−+−+−=σ

=+++=

Deci rentabilitatea acţiunii 1 poate înregistra în perioada viitoare valori de 16,54% ± 11,54.

48

Tabel nr. 4.2.3.Rpj (%) Calculul parametrilor distribuţiei indicelui general al pieţei

5,9710,9212,5014,71

p tratică ă medie abaterea214,333,10

33,10431,41

454,1316,2012,06,25

4)03,1171,14()03,115,12()03,1192,10()03,1197,5(

sperată medie atearentabilit%03,114

71,145,1292,1097,5

1

22222p

p

==σ

==+++=

=−+−+−+−=σ

=+++=µ

Deci rentabilitatea pieţei bursiere poate înregistra valori de 11,03 ± 3,214%.

Tabel nr. 4.2.4.r rij − 1 r rpj p− ( ) ( )r r r rj pj p1 1− ⋅ − Calculul coeficientului

-4,62-4,712,26

17,08

-5,06-0,111,473,68

23,380,523,32

62,85 404,333,10167,35

arian aţcov52,22407,90

1

p1

==β

==σ

Total: 90,07

Pentru calculul ratei rentabilităţii estimate pentru acţiunea de tipul 1 folosind formula (1) obţinem:

%5071,179481,003,114045,39926,20 =+⋅+−

care reprezintă rata estimată pentru acţiunea 1 (17,5071%).Riscul total se calculează după formula:

22p

2i

2i εσ+σ⋅β=σ

pentru acţiunea 1:22 33,104044,319,133 εσ+⋅=

233,10589,1119,133 εσ+⋅=476,13714,11919,1332 =−=σε

deci riscul specific este de 13,476.

49

Procentual ponderea riscului sistematic şi specific este :13,476 / 133,19 x 100 = 10,118%119 ,714 / 133,19 x 100 = 89,882% sau riscul sistematic σi =

89880,0 = 0,95 = coeficientul de corelaţie determinat mai sus, iar

riscul specific 0,05.Pe baza indicatorilor calculaţi mai sus putem stabili nivelul

viitor al rentabilităţii pe feluri de acţiuni, riscul plasamentului şi care acţiuni sunt mai rentabile pentru investiţii.

„În schimbul renunţării la lichiditate, investitorul solicită o anumită recompensă sub formă de dividend sau dobândă, care să-i acopere şi riscul asumat prin plasamentele respective24.”

24 Camelia Burja, Eficienţa economică a investiţiilor, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2005, p. 128.

50

Tabel nr. 4.2.5.

c0 c1 c2 c3 c4 ri1 ri2 ri3 ri4 D ε β α Ri

39954 37673 41629 44414 50337 3050 0,9481

4030 4050 4240 4437 4490 136 0,9721

4156 4189 4399 4589 4695 203 0,9811

590 575 608 674 696 21 0,9378

1923 1966 1991 1949 1971 350 -0,0489

1267 1210 1268 1282 1303 155 0,9980

1268 1222 1412 1346 1410 190 0,8626

3165 3018 3272 3238 3216 85 0,8071

25884 27078 27237 27151 25639 1215 -0,6155

5463 5494 5689 5700 5800 380 0,9902

489 476 462 455 450 29 -0,9965

12427 12406 12902 12940 13184 197 0,9918

rp 5,97 10,92 12,5 14,71

51

* Sursa:ziarul Bursa nr.20,25,30,35,40/ian.-feb.1998

52

Tabel nr. 4.2.6.ri1 ri2 ri3 ri4 µi σi

2 σi ri1-µi ri2-µi ri3-µi ri4-µi σip β1,92 11,83 18,8 33,62 16,54 11,541 -14,62 -4,71 2,26 17,083,87 8,59 13,47 14,79 10,18 4,314 -6,31 -1,59 3,29 4,615,68 10,73 15,3 17,85 12,39 4,638 -6,71 -1,66 2,91 5,461,02 6,61 17,8 21,53 11,74 8,273 -10,72 -5,13 6,06 9,79

20,44 21,74 19,55 20,7 20,61 0,781 -0,17 1,13 -1,06 0,097,73 12,31 13,42 15,07 12,13 2,276 -4,4 0,18 1,29 2,94

11,36 26,34 21,14 26,18 21,26 6,084 -9,9 5,08 -0,12 4,92-1,96 6,07 4,99 4,3 3,35 3,130 -5,31 2,72 1,64 0,959,31 9,92 9,59 3,75 8,14 2,546 1,17 1,78 1,45 -4,397,52 11,09 11,29 13,12 10,75 2,027 -3,23 0,34 0,54 2,373,27 0,41 -1,02 -2,04 0,16 1,997 3,11 0,25 -1,18 -2,21,42 5,41 5,71 7,68 5,05 2,272 -3,63 0,36 0,66 2,63

rp1 rp2 rp3 rp4 µp σp2 σp rp1-µp rp2-µp rp3-µp rp4-µp

5,97 10,92 12,5 14,71 11,03 3,214 -5,06 -0,11 1,47 3,68

53

4.3. Gestiunea portofoliului de acţiuni

În funcţie de rentabilitatea pe care o au acţiunile şi riscul acestui plasament investitorul îşi stabileşte categoria de titluri pe care vrea să le deţină în portofoliu.

Rentabilitatea unui portofoliu de acţiuni este dată de media aşteptată a ratelor de randament de la titlurile care compun portofoliul.

Cursul unei acţiuni se măsoară în funcţie de numărul de ani de profit. Emitenţii care sunt profitabili, care se dezvoltă inspiră încredere investitorilor de capital. Cursul acţiunilor poate fi influenţat şi de factorii psihologici. Deci cursul acţiunilor poate varia mult în funcţie de condiţiile de piaţă.

Evaluarea acţiunilor în vederea luării deciziei de cumpărare sau de vânzare la bursă se face pornind de la analiza situaţiei financiare a emitentului şi modul cum evoluează cursul acţiunilor pe piaţă.

În momentul achiziţionării titlurilor, valoarea lor reală se stabileşte în funcţie de suma investită şi fluxurile financiare pozitive viitoare aşteptate pe un orizont de timp echivalent cu perioada de deţinere previzionată (D) de costul actuarial al finanţării sale (d) precum şi de valoarea reziduală a acţiunilor în momentul vânzării lor (V).

Deci:

)d+(1

V +

)d+(1D = V nt

tn

1=t0 ∑

Această valoare este stabilită la data achiziţionării însă pe parcurs ea se poate modifica în funcţie de condiţiile pieţei, de aceea această valoare va trebui reevaluată la anumite intervale de timp.

Cotarea acţiunilor la bursă este operaţiunea prin care se stabileşte valoarea de piaţă a acţiunilor care poate fi diferită de valoarea nominală sau preţul de emisiune a acestora, operaţiune care se realizează în urma unei analize economice şi financiare a societăţii emitente.

Deţinătorii de valori mobiliare sunt înregistraţi la bursă în Registrul bursei de valori sau într-un alt Registru independent autorizat de C.N.V.M., format din registrul de acţiuni, registrul acţionarilor şi registrul obligaţiunilor.

Prin acest sistem de înregistrare se pot obţine date despre fiecare deţinător de valori mobiliare.

102

Tranzacţionarea la bursă a acţiunilor se face în funcţie de modul cum evoluează cursul acestora.

În practica bursieră s-au conturat patru tipuri de ordine de bursă care exprimă tot atâtea tipuri de comportament în piaţă al operatorului faţă de evoluţia cursurilor:

- ordinul cu limită de preţ presupune indicarea de către client a unei cifre ce reprezintă preţul maxim de achiziţionare sau preţul minim de vânzare;

- ordinul la piaţă presupune executarea lui imediată de către broker la cel mai bun preţ din piaţă înregistrat în momentul recepţionării lui.

Aceste ordine au prioritate în execuţie faţă de ordinele cu limită de preţ:

- ordinul - stop de cumpărare sau de vânzare urmăreşte limitarea pierderilor în operaţiuni pentru cazurile când previziunea operatorului privind evoluţia cursului nu se confirmă;

- ordinul - stop limită este o variantă a ordinului stop prin care se precizează o limită, peste care ordinul - stop se transformă în ordin limită de preţ. Astfel de ordin se aplică tot în situaţii pierdante ale tranzacţiilor (când operatorul consideră că peste o anumită limită pierderea este prea mare şi nu şi-o asumă, preferând să aştepte o conjunctură mai favorabilă de curs, cu riscul pierderii integrale a depozitului format la broker).

4.4. Riscul acţiunilor

4.4.1. Riscul sistematic şi riscul nesistematic

Randamentul activelor pe piaţă depinde la un moment dat de ţara în care se investeşte, de nivelul indicatorilor macroeconomici (produs intern brut, nivelul inflaţiei, nivelul dobânzilor, nivelul cursului valutar, rata şomajului etc).

Dicţionarul de Economie, coordonator Niţă Dobrotă, Editura Economică, 1999, Bucureşti, paginile 408 –409 arată că risc economic „eveniment sau proces nesigur şi probabil care poate cauza o pagubă, o pierdere într-o activitate, operaţiune sau acţiune economică. Spre deosebire de incertitudine, riscul economic se caracterizează prin posibilitatea descrierii unei legi (reguli) pentru rezultatele scontate ca şi prin cunoaşterea acestei legi de către cei interesaţi.”

103

Riscul „acoperă în realitate numai cazurile susceptibile a putea fi cuantificate, în timp ce termenul de incertitudine este asociat situaţiilor necuantificabile25”.

Împărţirea riscului în risc diversificabil şi nediversificabil are importanţă pentru investitor deoarece riscul diversificabil se poate elimina prin creşterea numărului de active din portofoliu pe când cel nediversificabil rămâne neschimbat oricâte active se includ în portofoliu.

Fiecare investitor îşi asumă un anumit risc, existând o corelaţie între randamentele activelor şi condiţiile oferite de sistemul economic „rezultă că riscul nediversificabil depinde de sistemul economic în care este determinat randamentul activelor. De aceea riscul nediversificabil mai este denumit şi risc sistematic26”.

Riscul sistematic arată că randamentul portofoliului nu depinde de măsurile care se iau la nivelul companiei, ci de factorii macroeconomici în care îşi desfăşoară această activitate.

„Toţi factorii ce ţin de deciziile şi de condiţiile specifice unei firme determină riscul nesistematic, ce este frate geamăn cu riscul diversificabil”. Cu alte cuvinte randamentul pe care îl va avea investitorul depinde de nivelul indicatorilor pe care-i realizează compania, de managementul depus pentru realizarea performanţelor companiei.

Dacă am dori cuantificarea riscului total acesta se determină cu ajutorul formulei27:

δ2i = β2

i x δ2n + δ2

E

Unde: δ2

i – riscul total;β2

i x δ2n – riscul systematic;

δ2E – riscul specific.

Grafic, riscul total se poate determina prin intermediul teoremei lui Pitagora astfel:25 Alexandra Horobeţ, Managementul riscului în investiţiile internaţionale, Editura All Beck, Bucureşti, 2005, p. 3.26 Basarab Gogoneaţă, Economia riscului şi incertitudinii, Editura Economică, 2004, Bucureşti, p. 167.27 Ion Stancu, Finanţe, Editura Economică, 1996, Bucureşti, p. 105 – 106.

104

Grafic nr.4.4.1.1. Determinarea grafică a riscului

Procentual, riscul sistematic = β2i x δ2

n / δ2i x 100.

Riscul specific = δ2n / δ2

E x 100.

Şi riscul total procentual (%) = riscul specific (%) + riscul sistematic (%).

4.4.2. Aplicaţii28

Ştiind că evoluţia pieţei de capital a înregistrat următoarele date:Tabel nr. 4.4.2.1.

Frecvenţa(Pi) Ri RM

0,2 14% 8%0,5 16% 10%0,3 20% 20%

Să se determine:a) Media şi dispersia rentabilităţii Ri şi RM;b) Covariaţia δiM;c) Coeficientul βi, parametrul αi şi interpretarea

rezultatelor;

28 Ion Stancu, Pieţe financiare şi gestiunea portofoliului, Editura Economică, Bucureşti, 2002, p. 113 – 114.

105

Riscul de piaţă

Riscul specific

Riscul total

d) Coeficienţii PiM şi R2.

a) E (Ri) = Σ Pi x Ri = 0,2 x 14% + 0,5*16% + 0,3*20% = 0,028 + 0,08 + 0,0612 = 0,1692 = 16,92%.

E(RM) = 0,2*0,08 + 0,5*0,10 + 0,3*0,2 = 0,016 + 0,05 + 0,06 = 0,126 = 12,6%.

δ2M = Σ Pi [ RM - E(RM)]2

= 0.2 (8% - 12.6%)2 + 0.5 (10% - 12.6%)2 + 0.3 (20% - 12.6%)2

= 0.2 (-4.6%)2 + 0.5 (-2.6%)2 + 0.3 (7.4%)2 = 0.00211 x 0.2 + 0.5 x 0.000676 + 0.3 x 0.005477 = 0.000422 + 0.000338 + 0.00164 = 0.0024

106

δi2 = Σ Pi [ Ri - E(Ri)]2

= 0.2 (14% - 16.92%)2 + 0.5 (16% - 16.92%)2 + 0.3 (20% - 16.92%)2

= 0.00078

δM = (0.0024)1/2 = 0.04899δM = (0.0078)1/2 = 0.0279

b) δiM = E {[ Ri - E(Ri)] [ RM - E(RM)]} = Σ Pi [ Ri - E(Ri)] [ RM - E(RM)] = 0,2 (14% - 16,92%) (8% - 12,6%) + 0,5 (16% - 16,92%) (10% - 12,6%) + 0,3 (20% - 16,92%) (20% - 12,6%) = 0,2 (-2,92%) (-4,6%) + 0,5 (-0,92%) (-2,6%) + 0,3 (3,08%)

(7,4%)= 0,2 x0,0292x 0,046 + 0,5 x 0,0092 x 0,026 + 0,3 x 0,0308 x

0,074= 0,0002686 + 0,0001196 + 0,006837= 0,00107.

c) βi = δiM / δ2M = 0,00107 / 0,0024 = 0,44.

Deoarece β < 1 titlurile sunt puţin volatile (exprimă variabilitatea mică a rentabilităţii titlurilor, determinată de variaţia rentabilităţii de piaţă, deci pentru ∆ RM = +/- 1 % ∆ Ri < +/- 1 %)

αi = E ( Ri ) - βi x E ( RM ) = 0.1692 – 0.44 x 0.126 = 0.1692 – 0.0554 = 0.1138Parametrul α semnifică valoarea rentabilităţii testului „i” atunci când rentabilitatea generală de piaţă este nulă, concret la noi, pentru RM = 0, rentabilitatea testului „i” este pozitivă Ri = 0,1138%.

d) PiM = βi x δM / δi = 0,44 x 0,04899 / 0,0279 = 0,7849.

Arată dependenţa direct proporţională între rentabilitatea „i” şi care este foarte ridicată, astfel 78,49% din riscul ce însoţeşte această acţiune este determinat de riscul pieţei.

107

R2 = βi2 x δM

2 / δi2 = 0,442 x 0,0024 / 0,0078 = 0,1936 x 3,0769 = 0,5956

Şi arată proporţia în care rentabilitatea titlului „i” este explicată prin modelul liniar de piaţă, proporţia la noi este de peste 50%.

108

Aplicaţie

Fie trei companii: Petrom, Antibiotice, Banca Transilvania cu următoarele date:

Tabel nr. 4.4.2.2.

Simbol acţiune

Rentabilitate medie

Abaterea medie

pătratică (δi)

Coeficientul de corelaţie cu

rentabilitatea pieţei (PiM)

SNP 45% 25% 0,6ATB 50% 15% 0,8TLV 30% 18% 0,7

Rentabilitatea medie a pieţei bursiere EM = 35% iar abaterea pătratică δM = 10%.Să se determine:

a) care acţiune este mai puţin riscantă;b) care este valoarea componentei sistematice a riscului

fiecărei acţiuni;c) cât din riscul fiecărei acţiuni este dat de variabilitatea

rentabilităţii pieţei;d) cât din riscul fiecărei acţiuni poate fi eliminat prin

includerea sa în portofolii suficient de diversificate;e) pe baza rezultatelor la punctele a,b,c,d, optaţi pentru una din

cele trei acţiuni;

a) Acţiunea cu abaterea medie pătratică (δi) cea mai mică este cea mai puţin riscantă, în cazul nostru ATB (15%).b) Riscul sistematic = βi

2 x δM2

Pentru TLV:δ2 (SNP) = 0,252 = 0,0625Riscul sistematic = β2

SNP x δM2 = 2,25 x 0,01 = 0,0225

Procentual avem = (β2 SNP x δM

2) / δ2 SNP = 0,0225/0,0625 = 0,36 sau

36%.

109

Riscul specific δ2 εSNP = δ2

SNP - β2 SNP x δ2

M = 0,0625 – 2,25 x 0,01 = 0,0625 – 0,0225 = 0,04.β2

SNP = 1,5 x 1,5 = 2,225δ2

M = 0,1 x 0,1 = 0,01.

Riscul specific procentual (%) = δ2ε SNP / δ2 SNP = 0,04 / 0,0625 =

0,64.

110

Pentru ATB:

Riscul sistematic = β2 ATB x δ2

M

β2 ATB = 0,152 = 0,0225βATB = δATB M x δATB / δM = 0,8 x 0,15 / 0,10 = 1,2 > 1 solvabile.

Riscul sistematic = 1,2 x 1,2 x 0,1 x 0,1 = 1,44 x 0,01 = 0,0144Procentual avem = β2

εATB x δ2 M / δATB = 0,0144 / 0,0225 = 0,64 =

64%.

Riscul specific δεATB = δ2 ATB - β2

ATB x δ2 M = 0,0225 – 1,22 x 0,1 x

0,1 = 0,0225 – 1,44 x 0,01 = 0,0225 – 0,0144 = 0,0081

Riscul specific procentual (%) = δ2εATB / δ2 ATB = 0,0081 / 0,0225 =

0,36 = 36%.

Pentru TLV:Riscul sistematic = β2

TLV x δ2 M

δ2 TLV = 0,182 = 0,0324

βTLV = δTLV M x δTLV / δM = 0,7 x 0,18 / 0,10 = 1,26 > 1

Riscul sistematic = 1,26 x 1,26 x 0,1 x 0,1 = 1,5876 x 0,01 = 0.01586.

Procentual avem = β2 TLV x δ2

M / δ2TLV = 0,01586 / 0,0324 = 0,49

sau 49%

Riscul specific δ2 εTLV = δ2

TLV - β2 TLV x δ2

M = 0,0324 – 0,01586 = 0,01654

Riscul specific procentual (%) = δ2 εTLV / δ2 TLV = 0,01654 / 0,0324 =

0,51 sau 51%.Deci riscul acţiunii determinat de factorii specifici companiei poate fi eliminat prin includerea acţiunilor respective în portofolii suficient de diversificate.

e) acţiunile SNP care au riscul sistematic cel mai mic.

111

112

Coeficientul de determinare

Dacă avem σi = 6, σM = 5, σiM = 11; să se determine cât va fi coeficientul de determinare (R2) al rentabilităţii titlului „i” de către rentabilitatea pieţei de capital?

R2 = ρ2 = β2 x σ 2 M / σ 2

i se poate determina mai întâi, cunoscând σM şi σiM pe β = σ iM / σ 2

M = 11/5 şi se înlocuieşte apoi în formula coeficientului de determinare, şi se obţine:

R2 = σ 2 iM / σ 2 M x σ 2

M / σ2 i = σ 2 iM / σ 2

M x σ2 i = 112 / 5 2 x 62

= 121 / 25 x 36 = 121 / 900 = 0,13 sau 13%.

Rentabilitatea sistematică şi rentabilitatea specifică

Ştiind că două companii au următoarele date: rentabilitatea lunară, frecvenţa, rentabilitatea generală şi frecvenţa acesteia:

Tabel nr. 4.4.2.3.Compania TLV Compania ATB Piaţa

R TLV F TLV R ATB F ATB R M F M-0,5% 2 2,0% 2 -1,0% 25,0% 5 4,0% 5 1,6% 58,0% 3 5,0% 3 2,0% 39,0% 2 6,0% 2 5,0% 2

1. Să se determine care dintre cele două societăţi au o rentabilitate mai ridicată.2. Să se determine influenţa rentabilităţii pieţei asupra rentabilităţii celor două companii.

Rentabilitatea se determină cu formula:

∑∑××= ii

ii fR

fE

1

RTLV = 0,005 x 2 + 0,05 x 5 + 0,08 x 3 + 0,09 x 2 = 0,68 = 0,057 = 12 12

= 5,7% lunar.

113

RATB = 0,02x2+0,04x5+0,05x3+0,06x2= 0,04 + 0,2 + 0,15 + 0,12 = 12 12

0,51 = 0,0425 = 4,25% lunar. 12

Din datele de mai sus rezultă că acţiunile TLV sunt mai rentabile decât acţiunile ATB, deoarece 5,7% > 4,25%.

Pentru a determina influenţa rentabilităţii de piaţă, se pleacă de la:

Ri = αi + βi x Ri + εi (1)

Partea din rentabilitatea acţiunii ce este dată de rentabilitatea pieţei este dată de expresia βi x Ri din relaţia de mai sus, iar factorii specifici influenţează prin αi + εi.

Pentru răspunsul la cea de-a doua întrebare se pleacă de la modelul de piaţă sub forma:

Ri = αi + βi x RM + εi (1)

Partea din rentabilitatea acţiunii ce este dată de rentabilitatea pieţei este datp de expresia + βi x RM din relaţia de mai sus, iar factorii specifici influenţează prin relaţia αi + εi .

Pentru calcule vom întocmi tabelul ajutător de mai jos:Tabel nr. 4.4.2.4.

RTLV FTLV RTLV x FTLV RM fM RM x fM

Pix(RTLV-ETLV) x (RM-

EM)

Pix(RM-EM)

-0,5% 2 -1,0% -1,0% 2 -2,0% 2,9800% 1,3600%5,0% 5 25,0% 1,6% 5 8,0% 0,0676% 0,0222%8,0% 3 24,0% 2,0% 3 6,0% 0,0980% 0,0072%9,0% 2 18,0% 5,0% 2 10,0% 1,7780% 1,7100%

Deci RTLV = 5,2% lunar.RM = -1,0% x 2 + 1,6% x 5 + 2,0% x 3+ 5,0% x 2 = 122,0%+8,0%+6,0%+10,0% = 22,0% = 1,83%

12 12

114

Pix(RTLV-ETLV) x (RM-EM) = 2/12 x (-0,5% - 5,7%) x (-1,0% - 1,83%) = 0,17 x (-6,2%) x (-2,83%) = 2,98%

5 / 12 x (5,0% - 5,7%) x (1,6% - 1,83%) = 0,42 x (-0,7%) x (-0,23) = 0,0676%

3 / 12 x (8,0% - 5,7%) x (2,0% - 1,83%) = 0,25 x (2,3%) x (0,17%) = 0,098%

2 / 12 x (9,0% - 5,7%) x (5,0% - 1,83%) = 0,17 x (3,3%) x (3,17%) = 1,778%

Deci σTLV = 2,98% + 0,0676% + 0,098% + 1,778% = 4,9236

Pi x (RM-EM)2 = 2 / 12 x (-1,0% + 1,83%)2 + 5 / 12 x (1,6% - 1,83%)2 + 3 / 12 x (2,0% - 1,83%)2 + 2 / 12 x (5,0% - 1,83%)2 = 0,17 x (-2,28%)2 + 0,42 x (-0,23%)2 + 0,25 x (0,17)2 + 0,17 x (0,17)2 = 0,17 x 8,0 + 0,42 x 0,053 + 0,25 x 0,0299 + 0,17 x 10,05 = 1,36 + 0,0222 + 0,0072 + 1,21 = 3,099.

ΒTLV = σTLV / σM2 = 4,9236 / 3,099 = 1,59 > 1.

Ceea ce înseamnă că la o variaţie de un procent a rentabilităţii generale a pieţei, rentabilitatea acţiunii TLV se va modifica cu 1,59%. Sau dacă analizăm structural, din 5,7% rentabilitatea acţiunilor TLV evoluţia pieţei este egală cu ΒTLV x EM = 1,59 x 1,83% = 2,9%, iar restul până la 5,7%, adică 5,7% - 2,91% = 2,79% este datorat factorilor specifici acţiunii TLV.

Pentru acţiunile ATB tabelul de calcul se prezintă astfel:Tabel nr. 4.4.2.5.

RATB FATB RATB x FATB RM fM RM x fM

Pix(RATB-EATB) x (RM-

EM)

Pix(RM-EM)

2,0% 2 4,0% -1,0% 2 -2,0% 1,0820%4,0% 5 20,0% 1,6% 5 8,0% 0,0260%5,0% 3 15,0% 2,0% 3 6,0% 0,0318%6,0% 2 12,0% 5,0% 2 10,0% 0,0943%

115

Deci EATB = 4,25% lunar şi EM = 1,83%.Calculăm în continuare:

Pix(RATB-EATB) x (RM-EM) = 2/12 x (2% - 4,25%) x (-1,0% - 1,83%) = 0,17 x (-2,25%) x (-2,83%) = 1,082%

5 / 12 x (4,0% - 4,25%) x (1,6% - 1,83%) = 0,42 x (-0,25%) x (-0,23) = 0,024%

3 / 12 x (5,0% - 4,25%) x (2,0% - 1,83%) = 0,25 x (0,75%) x (0,17%) = 0,0318%

2 / 12 x (6,0% - 4,25%) x (5,0% - 1,83%) = 0,17 x (1,75%) x (3,17%) = 0,943%

Deci σTLV = 1,082% + 0,026% + 0,0318% + 0,943% = 2,081%

În continuare:Pi x (RM-EM)2 = 2 / 12 x (-1,0% + 1,83%)2 + 5 / 12 x (1,6% - 1,83%)2 + 3 / 12 x (2,0% - 1,83%)2 + 2 / 12 x (5,0% - 1,83%)2 = 0,17 x (-2,28%)2 + 0,42 x (-0,23%)2 + 0,25 x (0,17)2 + 0,17 x (0,17)2 = 0,17 x 8,0 + 0,42 x 0,053 + 0,25 x 0,0299 + 0,17 x 10,05 = 1,36 + 0,0222 + 0,0072 + 1,21 = 3,099. ΒATB = σATB / σM

2 = 2,081% / 3,099 = 0,672 < 1.

Rezultatul are semnificaţia următoare: la o variaţie cu un procent a rentabilităţii generale a pieţei, rentabilitatea acţiunii ATB se va modifica cu 0,672%. Sau dacă analizăm structural, din 4,25% rentabilitatea acţiunilor ATB, evoluţia pieţei este de βATB x EM = 0,672 x 1,83% = 1,230%, iar restul până la 4,25%, adică 4,25% - 1,23% = 3,02% este datorat factorilor specifici acţiunii ATB.

116

CAPITOLUL VBURSA DE VALORI MOBILIARE. RASDAQ

Scopul urmărit: Definirea bursei de valori şi caracteristicile acesteia ; Istoria evoluţiei bursei de valori; Definirea cadrului legislativ privind bursele de valori în

România; Prezentarea structurii organizatorice a B.V.B; Definirea funcţiilor şi rolului Bursei de Valori;


Abordeze semnificaţia noţiunii de bursă de valori şi caracteristicile acesteia;

Să cunoască istoricul bursei de valori; Să-şi însuşească principalele acte normative privind Să stabilească structura organizatorică a Să explice funcţiile şi rolul bursei de valori;

5.1. Definiţia bursei de valori. Caracteristici

Dicţionarul de Economie Politică29 la pagina 79 arată că „bursa, reprezintă o piaţă publică organizată şi specializată unde se efectuează operaţii de cumpărare şi vânzare în cantităţi relativ mari de bunuri mai mult sau mai puţin omogene. Existenţa bursei ca instituţie proprie economiei de piaţă datează de mult timp, se apreciază că a apărut în secolul al XV-lea în oraşele comerciale din vestul Europei (Franţa, Germania, Finlanda, Italia). Termenul ca atare este legat de oraşul Bruges (Belgia) unde familia Van der Bourse făcea numeroase operaţii cu bani în propria locuinţă pe frontispiciul căreia se afla un ecuson sculptat cu trei pungi de bani. Bursa reprezintă în acelaşi timp, locul unde se desfăşoară operaţiile comerciale specifice, dar şi operaţiile comerciale însele luate ca atare. Din punct de vedere organizatoric,

29 Dicţionarul de Economie Politică, Coord. Niţă Dobrotă, Editura Economică, Bucureşti, 1999, p. 79 – 81.

117

bursa modernă reprezintă o unitate economică formată prin asocierea unor persoane fizice şi/sau juridice, private şi publice care îşi desfăşoară activitatea independent sau pe lângă anumite instituţii. Bursa nu face vânzări – cumpărări şi nici nu fixează cursul, este o instituţie care se autoadministrează.”

Alături de bursa muncii, bursa de mărfuri, bursa valutară, bursa de valori este „bursa care asigură întâlnirea dintre cei care au nevoie să fie finanţaţi şi cei care au capacitatea de a finanţa cu disponibilităţi băneşti.”

Alte definiţii ale bursei de valori sunt date în literatura de specialitate astfel:

o Bursa de valori este o piaţă unde are loc tranzacţionarea vânzare – cumpărare după o procedură specială a valorilor mobiliare30;

o Bursa de valori este locul în care valorile mobiliare sunt tranzacţionate după o procedură specifică31;

o Piaţa bursieră este o piaţă organizată în mod centralizat la nivel naţional sau regional şi care concentrează cea mai mare parte din cererea şi oferta pentru titluri importante care contează la acest nivel32;

o Bursa este instituţie non-profit în cadrul căreia au loc tranzacţii organizate cu titluri financiare, drepturi şi titluri de mărfuri executate după reguli stabilite, obligatorii pentru toţi participanţii33;

o În România, în conformitate cu legea nr. 525/2002 „pieţele reglementate sub formă de burse de valori se înfiinţează şi funcţionează ca instituţii publice cu personalitate juridică prin decizie de înfiinţare şi autorizare de funcţionare emisă de CNVM”.

Noi considerăm că bursa de valori este locul de tranzacţionare a valorilor mobiliare după anumite reguli stabilite dinainte.

30 Olteanu, Op. cit., p. 125.31 Gabriela Anghelache, Pieţe de capital, p. 117.32 I. Stancu, Finanţe, p. 78.33 Victor Stoica, Edmond Ionescu, Piaţa de capital şi bursa de valori, Ediţia a doua, Editura Economică, Bucureşti, 2002, p. 81.

118

Din definiţiile date mai sus bursei de valori, rezultă şi caracteristicile34 acesteia şi anume:

o este o piaţă liberă, unde are loc tranzacţionarea valorilor mobiliare prin confruntarea cererii şi ofertei;

o este o piaţă organizată, aceasta deoarece prin confruntarea cererii şi ofertei de valori mobiliare are loc după anumite reglementări stabilite dinainte;

o este o piaţă reprezentativă, deoarece prin aceasta se tranzacţionează o parte însemnată a valorilor mobiliare din economie, dând semnale despre starea de sănătate a economiei unei ţări.

5.2. Scurt istoric privind evoluţia burselor de valori

Din punct de vedere al tranzacţionării, primele „mărfuri” negociate au fost contractele financiare transmisibile apărute la începutul evului mediu. Locul de apariţie a acestora este nordul Italiei, iar primul document care atestă tranzacţiile cvasibursiere datează din anul 1111, din nordul Italiei, la Lucques. Aici în Piaţa San Martino au avut loc tranzacţii cvasibursiere cu înscrisurile comerciale.

În anul 1409 apare prima bursă în Bruges, în Belgia, unde se tranzacţionau diferite valori. Apoi bursele le regăsim în 1531 în oraşe ca Anvers, Lyon, Hamburg.

Prima bursă de acţiuni din lume a fost bursa din Amsterdam, fondată în 1611.

Bursa de obligaţiuni de la Frankfurt, apare la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi menţionăm că în anul 1779, Maria Tereza a Austriei face primul împrumut de 1000 de obligaţiuni a câte 1000 de forinţi, fiecare cu o maturitate de 8 ani şi o dobândă de 4,5% pe an.

Secolul al XIX-lea, secolul în care a debutat industrializarea, face ca bursele de valori să aibă un rol important în ţările Europei şi Americii de Nord.

Tot în acest secol în ţări din Asia şi America Latină, bursele de valori au avut un loc mai puţin important ca în Europa şi America de Nord, remarcându-se în această perioadă Bursa din Tokyo, cea mai veche bursă extraeuropeană.

34 Olteanu, op. cit., p. 125 – 126.

119

Bursa din Londra s-a înfiinţat în 1773.În Statele Unite ale Americii, New York, Stock Exchange a

contribuit la industrializarea acestei ţări după războiul de secesiune.Mai aproape de zilele noastre în 1972 s-a deschis Piaţa

Internaţională Monetară din Chicago pentru contractele financiare la termen.

La începutul anilor 1980 piaţa americană de acţiuni prin cele trei burse – New York (N.Y.S.E.) şi Nasdaq deţinea jumătate din capitalizarea mondială de acţiuni de capital, pondere care a scăzut la o treime în anii ’90 din cauza concurenţei burselor din Asia.

Tot în acest context amintim bursele mari ale lumii cum sunt: Tokyo Stock Exchange, London Stock Exchange, Germany Stock Exchange, Paris Stock Exchange35.

Punctăm mai jos etapele evoluţiei bursei în România:o În 1838 – începutul burselor de comerţ în România;o În 1840 – se promulgă Codul de Comerţ al Ţării Româneşti;o 1881 – a fost promulgată Legea asupra Burselor,

mijlocitorilor de schimb şi mijlocitorilor de mărfuri;o 1882 – 1 decembrie se deschide Bursa de Valori;o 1904 – a fost promulgată Legea asupra Burselor de Comerţ;o 1941 – s-a întrerupt activitatea Bursei de efecte, acţiuni şi

schimb din Bucureşti;o 1995 – prin decizia nr. 20/21.04.1995 a CNVM se

înfiinţează Bursa de Valori din România.Prin Regulamentul nr. 1/1998 de organizare şi funcţionare a

Bursei de Valori Bucureşti, se prevede:„- Bursa de valori Bucureşti, denumită în continuare Bursa este

investită cu personalitate juridică, încheie bilanţ contabil şi are cont bancar;

- Activitatea Bursei se desfăşoară în conformitate cu prevederile Legii nr. 52/1994 în scopul organizării unei pieţe organizate pentru negocierea valorilor mobiliare admise la cotă şi al asigurării publicului, prin activitatea intermediarilor autorizaţi, a unor sisteme, mecanisme şi proceduri adecvate pentru efectuarea continuă, ordonată şi echitabilă a tranzacţiilor cu valori mobiliare;

35 Marin Frâncu, Piaţa de capital, Editura Economică, Bucureşti, 1998, p. 15-28.

120

- Bursa se autofinanţează din comisioanele percepute conform reglementărilor bursiere, constituite la dispoziţia sa, şi utilizează fondurile băneşti în condiţiile legii.”

Decizia de înfiinţare a Bursei de Valori Bucureşti a fost dată ca urmare a solicitării a 24 de societăţi de valori mobiliare, membre ale Asociaţiei Bursei de a negocia acţiuni emise de 6 societăţi comerciale.

C.N.V.M. va decide înfiinţarea unei Burse de Valori conform Legii nr. 52/1994, numai după ce minim 10 societăţi36 de servicii de investiţii financiare au solicitat şi au primit autorizaţie de a negocia în Bursă.

Prima şedinţă de tranzacţionare a avut loc în 20 noiembrie 1995, fiind tranzacţionate acţiunile a 9 societăţi comerciale prin intermediul a 28 societăţi de valori mobiliare, şedinţele fiind una pe săptămână.

În prezent prin decizia C.N.V.M. nr. 512/23.02.2005 s-a aprobat Regulamentul B.V.B. nr.1 de organizare şi funcţionare a B.V.B.

În capitolul II se prevede „B.V.B. este organizată şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 571/29.06.2004, denumită prescurtat Legea 297/2004.”

Tot din capitolul II rezultă activităţile desfăşurate de B.V.B.:o B.V.B. are legitimare procesuală pentru orice drepturi,

obligaţii şi pretenţii legate de activitatea sa;o B.V.B. este piaţa nereglementată, care asigură investitorilor

sisteme, mecanisme şi proceduri adecvate pentru efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare şi alte instrumente financiare;

o Desfăşoară şi următoarele activităţi în afară de cea de tranzacţionare:

- Compensare;- Decontare;- Depozitare;- Registru;- Operaţiuni conexe acestora;

o Îndeplineşte şi activităţi de felul: organizarea de executări a contractelor de vânzare – cumpărare; realizarea, administrarea şi comercializarea de seminarii şi cursuri în

36 O.G. Nr. 28/2002

121

scopul pregătirii participanţilor în domeniul pieţelor reglementate.

Bursa adoptă norme juridice prin regulamente şi proceduri de punere în aplicare a acestora.

Sediul B.V.B. este municipiul Bucureşti, Bd. Carol I, nr. 34 – 36, etajul 14 – 13, Sector 2.

B.V.B. are autonomie financiară şi funcţionează pe bază de gestiune economică proprie. Sursele de finanţare sunt: comisioanele şi tarifele stabilite prin hotărârile Comitetului Bursei, aprobate de C.N.V.M. precum şi de veniturile din participaţie, poate primi donaţii, sponsorizări şi subvenţii. B.V.B. întocmeşte buget de venituri şi cheltuieli.

5.3. Structura organizatorică a Bursei de Valori Bucureşti

În conformitate cu Legea 525/2002 „pieţele reglementate sub formă de burse de valori se înfiinţează şi funcţionează ca instituţii publice cu personalitate juridică, prin decizie de înfiinţare şi autorizaţie de funcţionare emise de C.N.V.M.”

După cum am arătat, C.N.V.M. va decide înfiinţarea unei burse de valori mobiliare după ce minim 10 societăţi de servicii de investiţii financiare au solicitat şi au primit autorizaţia de a negocia în bursă. Deciziile C.N.V.M. de constituire şi funcţionare a burselor de valori se publică în Monitorul Oficial al României.

Din partea C.N.V.M. supravegherea şi controlul Bursei de Valori atât în ceea ce priveşte administrarea şi funcţionarea, cât şi regimul operaţiunilor şi disciplina societăţilor de servicii de investiţii financiare şi a agenţilor acestora exercitată de către inspectorul general al Bursei de Valori, care urmăreşte respectarea strictă şi integrală a dispoziţiilor Legii 525/2002.

C.N.V.M. poate numi prin decizie inspectorul general, în termen de 30 de zile de la autorizarea de funcţionare a acesteia.

Inspectorul general este numit de C.N.V.M. pe o perioadă de 5 ani, putând fi reinvestit prin mandate succesive.

Acesta are următoarele atribuţii:

122

o participă fără drept de vot la adunările generale ale bursei de valori, precum şi la şedinţele Comitetului Bursei, putând formula observări şi putând cere ca acestea să fie incluse în procesul verbal al şedinţei;

o supraveghează operaţiunile de bursă, având acces liber în toate incintele şi la toate documentele, informaţiile şi evidenţele bursei;

o transmite C.N.V.M. constatările sale privind încălcarea dispoziţiilor legale, a reglementărilor date în aplicarea acestora şi a regulamentelor Bursei de Valori, propunând măsuri de luat şi sancţiuni de aplicat de către C.N.V.M.;

o propune C.N.V.M. anularea şi/sau supravegherea actelor Comitetului Bursei de Valori, a preşedintelui acestuia, a directorului general în situaţia în care le apreciază ca fiind contrare prevederilor prezentei legi;

o întocmeşte şi transmite C.N.V.M. registrul semestrial asupra activităţii bursei de valori.

Asociaţia Bursei de Valori ţine adunări generale de cel puţin două ori pe an, care sunt convocate de preşedintele Comitetului Bursei prin decizie a Comitetului Bursei de Valori sau la cererea a cel puţin a unei treimi din totalul membrilor asociaţiei.

Adunarea Generală a Asociaţiei Bursei este regulamentar constituită în prezenţa a jumătate plus unu din numărul total al membrilor asociaţiei.

Adunarea Generală a Asociaţiei Bursei are următoarele atribuţii:o alege membrii Comitetului Bursei;o aprobă bugetul bursei prezentat de Comitetul Bursei;o aprobă execuţia bugetului însoţit de raportul de activitate;o numeşte cenzori şi auditori financiari ai Bursei de Valori;o numeşte persoanele care vor fi înscrise pe lista de arbitru ai

cererii arbitrare a Bursei de Valori;o adoptă hotărâri cu privire la funcţionarea Bursei de Valori.Conducerea Bursei de Valori este încredinţată Comitetului

bursei ales de Asociaţia bursei pentru un mandat de cinci ani, reinvestibil. Membrii comitetului bursei de valori sunt aleşi cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor prezenţi sau neprezenţi şi trebuie validaţi de C.N.V.M.

123

După validarea lor, membrii Comitetului Bursei de Valori aleg dintre ei preşedintele şi doi vicepreşedinţi.

Comitetul Bursei de Valori se reuneşte în şedinţă cel puţin o dată pe lună şi deliberează valabil în prezenţa a cel puţin jumătate din numărul membrilor săi.

Comitetul Bursei de Valori are următoarele atribuţii:o adoptă şi verifică Regulamentul de Organizare şi

Funcţionare a Bursei de Valori;o adoptă şi verifică regulamentul privind operaţiunile de bursă

şi instrumente care urmează să fie tranzacţionate;o prezintă proiectul bugetului bursei de valori pe care îl

supune spre aprobare Asociaţiei Bursei de Valori;o prezintă şi supune spre aprobare Asociaţiei Bursei structura

bugetului însoţite de raportul cenzorilor;o stabileşte categoriile, nivelurile şi plafoanele comisioanelor

şi ale tarifelor ce urmează a fi practicate de bursă;o stabileşte garanţiile ce trebuie constituite de societăţile de

servicii de investiţii financiare pentru a asigura lichidarea integrală şi la scadenţă conform tipului de operaţiuni cu valori mobiliare negociate la bursă, precum şi regimul de utilizare a respectivelor garanţii;

o supraveghează respectarea dispoziţiilor legii, a reglementărilor C.N.V.M., a regulamentului bursei de valori de către societăţile de servicii de investiţii financiare şi de agenţii lor şi de către întregul personal al bursei de valori, dispunând măsurile corespunzătoare;

o soluţionează plângerile formulate împotriva deciziilor directorului general al bursei de valori;

o înfiinţează comisii speciale, aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora şi desemnează membrii acesteia.

Administrarea Bursei de Valori este încredinţată directorului general numit pentru un mandat de cinci ani de către Comitetul Bursei de Valori.

Tot în aceeaşi lege, în capitolul doi se instituie modul de înfiinţare, supraveghere, organizare şi administrare a altor pieţe reglementate.

124

Pieţele reglementate, altele decât bursele de valori se înfiinţează exclusiv ca societăţi pe acţiuni. Capitalul social minim al unei pieţe reglementate va fi solicitat de C.N.V.M.

Pieţele reglementate:o nu vor distribui dividende, profitul fiind utilizat

pentru perfecţionarea sistemului de operare;o nu vor acorda garanţii şi împrumuturi.

125

ORGANIGRAMA B.V.B.

Organigrama B.V.B.

126

Grafic structura organizatorică a B.V.B. în relaţie cu CNMV şi Comisarul general, Asociaţia Bursei şi Comitetul Bursei este:

5.4. Funcţiile şi rolul bursei

În studiile de specialitate economice se regăsesc diferite păreri legate de semnificaţia funcţiilor şi rolurilor, în diverse contexte şi accepţiuni. În sens larg, funcţia este definită ca sarcină, rol, destinaţie (conform definiţiilor din dicţionare). Dicţionarul de filosofie37 (Editura Politică, 1978) referindu-se la funcţia unui element (activitate) într-un sistem dat, o prezintă drept consecinţă pe care acesta o are, satisfăcând necesităţile sau cerinţele sale structurale, contribuţia sa specifică la realizarea sau împiedicarea realizării finalităţilor sistemului din care face parte.

Deseori funcţiile se confundă cu rolurile unui element sau se inversează raportul dintre ele. Funcţiile bursei de valori reprezintă mijloace de înfăptuire a menirii lor, modalităţile prin care acestea îşi dezvăluie esenţa lor, iar rolurile sunt rezultatele pe care le obţin un participant la bursa de valori ca urmare a exercitării funcţiilor bursei de valori38.

37 Tulai C., Finanţe publice şi fiscalitatea, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2003, p. 24.38 Tulai C., op. cit., p. 24.

C.N.V.M.

Comisarul General

Asociaţia Bursei

Comitetul Bursei

Camera arbitrară

Comisii speciale

Preşedinte şi Director general

127

Cei mai mulţi specialişti consideră că bursa de valori are următoarele funcţii:

o funcţia de concentrare a cererii şi ofertei de hârtii de valoare;

o funcţia de realizare a tranzacţiilor cu hârtii de valoare;

o funcţia de înregistrare sistematică a cursurilor de schimb ale acestora;

o funcţia de reflectare a conjuncturii economice şi valutare la un moment dat şi într-o anumită perspectivă.

Rolul bursei este de efectuare a tranzacţiilor cu hârtii de valoare, emise de entităţi juridice şi plasate de agenţii de schimb, a căror comercializare se realizează în baza caracterului lor negociabil.

Prin bursa de valori se realizează mobilizarea resurselor din economie, în condiţiile economiei de piaţă.

CAPITOLUL VITRANZACŢII BURSIERE

Scopul urmărit: Introducerea în regulile generale ale tranzacţiilor bursiere; Definirea tranzacţiilor bursiere Prezentarea opţiunilor ca instument de protejare a investitorilor; Clasificarea principalelor pieţe de tranzacţionare; Cotarea bursiera;


Explice modul în care se efectuează tranzacţiile bursiere şi modul de formare a cursului bursier;

Să abordeze noţiunea de opţiuni şi modul cum vor fi protejaţi investitorii pe piaţa futures;

Să pună în evidenţă caracteristicile diferitelor tipuri de pieţe şi reglementarea acestora;

Să-şi însuşească modul în care are loc cotarea bursieră;

128

6.1. Reguli generale

Prin decizia C.N.V.M. nr.2486/ s-a aprobat Procedura nr. 4.1. de aplicare a regulamentului nr.4. privind tranzacţiile bursiere.

În articolul 1 se arată „Participanţii au obligaţia să asigure agenţilor de bursă proprii condiţiile tehnice necesare cerute de BVB, în vederea tranzacţionării în condiţii optime.”

Staţiile de lucru se pot conecta la sistemul de tranzacţionare al BVB numai dacă au acordul prealabil al BVB, iar accesul la sistemul de tranzacţionare al agenţilor de bursă se face numai pe baza unui “cod de utilizator propriu şi a unei parole confidenţiale”.

Din punct de vedere a funcţionării calculatoarelor, BVB precizează caracteristicile minime de funcţionare pentru ca aplicaţia-client să poată fi accesată. De asemenea BVB asigură asistenţă agenţilor de bursă în cazul unor defecţiuni tehnice.

Dacă au loc defecţiuni în sistemul de comunicaţie la distanţă, participanţii la sistemul de tranzacţionare al BVB au obligaţia să-şi stabilească şi sisteme alternative de comunicaţii de date, cu societăţi specializate agreate de BVB, în condiţiile şi cerinţele aprobate de aceasta.

La art. 6 se stabileşte răspunderea BVB referitoare la activitatea de tranzacţionare.

Corectarea erorilor dacă apar în cazul tranzacţiilor bursiere pe bază de ordin introdus eronat, se poate face pe baza unei cereri adresate departamentului de specialitate al BVB pentru corectarea erorii.

Invalidarea/neconfirmarea tranzacţiilor înregistrate în sistemul Bursei se poate face prin decizia CNVM sau a Directorului General al BVB.

Dacă apar hotărâri judecătoreşti definitive sau irevocabile, repunerea în drepturi se face numai prin decizia C.N.V.M.

Redăm mai jos „Cererea de corectare a erorii”

129

Aprobare Director:_______________________Executant: _____________________________Data : _________________________________Observaţii: _____________________________

Participant: ____________________________________________Agent de bursa:____________________________________________Data:________________ Ora: _____________________

CERERE DE CORECTARE A ERORII

În conformitate cu art. 10 din Regulamentul nr. 4 privind tranzacţiile bursiere, vă solicităm invalidarea/neconfirmarea tranzacţiei cu următoarele caracteristici:

DATA :_______________TICHET :_______________ORDIN :_______________SIMBOL :_______________CONT CLIENT (CUMPĂRĂTOR/VÂNZĂTOR):________________PREŢ :_______________VOLUM :_______________

şi reintroducerea acesteia prin ________________.

Detalii:__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Semnătura Preşedinte/Director General participant

130

6.2. Tranzacţii bursiere

Modalităţile prin care are loc negocierea titlurilor financiare primare, variază în funcţie de modalităţile de plată. Astfel avem:

o tranzacţii la vedere;o tranzacţii în marjă;o vânzări scurte (short sales); ⇒ Piaţa de tip americano tranzacţii cu lichidare imediată;o tranzacţii la termen ferm;

• cu lichidare lunară;• tranzacţii cu primă ⇒ Piaţa de tip

o tranzacţii la termen condiţionat; european• operaţiuni cu stelaje.

Vom prezenta în continuare caracteristicile fiecărui tip de tranzacţie.

6.2.1. Tranzacţii la vedere

Denumite şi tranzacţii cash sau „pe bani gata”, acestea presupun ca partenerii tranzacţiei să pună imediat sau în perioada de lichidare normală, unul, titlurile vândute, iar celălalt contravaloarea tranzacţiei în bani.

Facem precizarea că acest tip de tranzacţii se derulează în prezent la Bursa de Valori Bucureşti.

6.2.2. Tranzacţii în marjă

Acest fel de tranzacţii nu presupun achitarea imediată a contravalorii tranzacţiei, ci cumpărăturile se fac pe datorie, prin intermediul „contului în marjă”, deţinut de client la societatea de intermediere.

Pentru siguranţa tranzacţiei, titlurile cumpărate sunt folosite drept gaj pentru împrumut. Practic, cel care cumpără titlurile, nu trebuie să achite întreaga contravaloare firmei de intermediere. El depune la firma de brokeraj în termenul prescris pentru lichidare normală, numai o anumită sumă din valoarea tranzacţiei, denumită marjă, diferenţa fiind

131

acoperită prin împrumut de la firma de brokeraj, condiţia fiind ca valoarea contractului să fie tot timpul mai mare decât valoarea împrumutului la societatea de intermediere.

6.2.3. Vânzările scurte

Acest fel de tranzacţii se caracterizează prin faptul că sunt realizate tot printr-un cont de marjă, acesta fiind de 50 % din valoarea tranzacţiei în SUA, pentru marja iniţială şi 30 % pentru marja permanentă.

Etapele sunt:o Clientul dă ordin de vânzare „scurtă” , iar brokerul execută

ordinul, deci încheie contractul. În acest moment, clientul vinde titluri pe care nu le deţine şi pe care urmează să le obţină prin împrumut dintr-o sursă terţă;

o Brokerul împrumută titlurile în contul clientului de la alt broker şi informează că acest împrumut a fost executat în contul clientului său;

o Brokerul livrează titlurile la Casa de compensaţie în conformitate cu scadenţa operaţiunilor cu lichidare normală. În calitate de vânzător, primeşte de la Casa de compensaţie contravaloarea titlurilor respective la cursul din contract. El depune fondurile cash drept garanţie pentru împrumutul contractat sub formă de titluri. Astfel, contractul a fost executat în bursă, iar clientul a rămas dator cu titlurile respective, având contul de titluri blocat, la dispoziţia împrumutătorului;

o Când consideră oportun, clientul dă un ordin de cumpărare a titlurilor respective, restituindu-se împrumutătorului titlurile primite. Se realizează o acoperire a poziţiei scurte, închizându-se contul de titluri.

6.2.4. Tranzacţiile cu lichidare imediată

Aşa cum arată şi numele în aceste tranzacţii, clientul dă ordin de cumpărare, achită contravaloarea cash, iar cel care vinde, depune

132

valorile mobiliare, în acest fel de tranzacţii nu se lucrează cu descoperiri nici la vânzare, nici la cumpărare.

Piaţa de tip european este caracterizată prin două tipuri de tranzacţii şi anume, tranzacţii la termen ferm şi tranzacţii la termen condiţionat.

Tranzacţiile le termen ferm au în vedere că partenerii îşi stabilesc termenele la care îşi vor realiza obligaţiile peste o anumită perioadă de timp de la data tranzacţiei (1;3;6 luni sau mai mult).

În operaţiunile cu primă, cumpărătorul poate la lichidarea contractului, fie să ceară executarea contractului, adică să facă livrarea titlurilor şi ridicarea primei, fie să realizeze contractul plătind prima.

Un contract condiţionat este stelajul, în care cumpărătorului i se stabileşte ca drept, alegerea operaţiunii, ţinând cont de două preţuri stabilite pentru contract.

Stelajul cuprinde trei componente:o Numărul titlurilor negociate;o Barele stelajului (cele două limite ale cursului);o Data de executare a stelajului.

Cumpărătorul stelajului, în acest tip de tranzacţie se poate declara fie cumpărător la preţul cel mai mare, fie vânzător la preţul cel mai mic, pe când vânzătorul stelajului trebuie să livreze titlurile la preţul cel mai mare, când cumpărătorul stelajului se declară cumpărător de titluri, respectiv să preia la preţul cel mai mic, când cumpărătorul se declară vânzător de titluri.

În cele ce urmează vom prezenta prin exemple aceste tipuri de tranzacţii pentru înţelegerea mecanismului şi toate etapele de tranzacţionare:

Ex. 1. Un investitor cumpără 1000 acţiuni tip SIF la un curs de 1,05 lei / acţiune, la sfârşitul lunii vinde acţiunile la 1,14 lei / acţiune. Să se stabilească rezultatul ştiind că a negociat cu brokerul o taxă de negociere (comision) de 2 %. Plăţile se fac în termenele de plată?

Rezolvare:Valoarea tranzacţiei de cumpărare:VTC = N x C0

VTC = 1000 x 1,05 = 1050 lei

133

Unde:VTC – valoarea tranzacţiei de cumpărareN – numărul de acţiuniC0 – curs de cumpărareComisionul pentru tranzacţia de cumpărare:C = VTC x cC = 1050 x 2 % = 21 lei

Unde:C – comisionul de cumpărareVTC – valoarea tranzacţiei de cumpărarec – comisionul (procente)

Valoarea tranzacţiei de vânzare:VTV = N x CvVTv = 1000 x 1,14 = 1140 lei

Unde:VTv – valoarea tranzacţiei de vânzareCv – cursul de vânzarec' – comisionul (procente)

Comisionul de vânzare:C’ = VTv x c’ = 1140 x 0,02 = 22,80 lei

Rezultatul final:Rezultatul = VTv – VTC – C – C’ = 1140 – 1050 – 21 – 22,80 = 46,2 lei

Ex. 2. Un investitor are disponibil 500 lei şi doreşte să cumpere acţiuni SIF în număr de 1000 bucăţi la un curs de 1,20 lei / acţiune, la începutul lunii. Deoarece nu dispune de întreaga sumă, SSIF, îl împrumută şi practică o dobândă de 15 %. Să se stabilească rezultatul, la sfârşitul lunii, când vânzarea se face la un curs de 1,40 lei / acţiune.

Rezolvare:Valoarea tranzacţiei de cumpărare:VTc = N x C0 = 1000 x 1,20 = 1200 Datorie la SSIF:

134

D = VTc – MD = 1200 – 500 = 700 leid = 700 x 0,15 x 1/12 = 8,75 lei

Unde:D – datorie la SSIFM – marjad – dobândă

Valoarea tranzacţiei de vânzare:VTv = 1000 x 1,40 = 1400 leiTD = VTC + d = 1200 + 8,75 = 1208,75 leiTC = M + VTV = 500 + 1400 = 1900leiSFC = TC – TD = 1900– 1208,75 = 691,25 lei Rf = SFC – M = 691,25 – 500 = 191,25 lei

Unde:TD – total debitTC – total creditSFC – sold final creditorRf – rezultatul brut final

Ex. 3. Un investitor are disponibil 500 lei şi doreşte să cumpere acţiuni SIF în număr de 1000 bucăţi la un curs de 1,20 lei / acţiune la începutul lunii. Deoarece nu dispune de întreaga sumă, SSIF, îl împrumută şi practică un comision de 2 %. Să se stabilească rezultatul, la sfârşitul lunii, când vânzarea se face la un curs de 1,40 lei / acţiune. Să se stabilească rezultatul final, dacă Rf este cel de mai sus.

Rezolvare:C = 1200 x 0,02 = 24 leiC’ = 1400 x 0,02 = 28leiRF = 191,25 – 24 – 28 = 139,25 lei

Ex.4. Pe baza datelor de mai sus să se determine rata profitului.

Rata profitului se determină pe baza formulei:Rp = (Rezultatul final / M) x 100

Unde: Rp – rata profituluiÎn cazul nostru, avem:

135

Rp = (139,2.5 / 500) x 100 = 27,85 %

Ex. 5. Un investitor cumpără 1000 de acţiuni la un curs de 1,15 lei / acţiunea. Deoarece până la sfârşitul lunii, cursul scade, el realizează un raport la cursul de compensare de 1,10 lei / acţiune. În luna următoare, cursul creşte înregistrând valoarea de 1,18 lei / acţiune. Ştiind că depozitul de garanţie cerut pe piaţă este de 30 % şi taxa de report de 10 % pe an, să se stabilească rezultatul net al investitorului.

Rezolvare:Valoarea tranzacţiei la cumpărare:VTC = N x CC = 1000 x 1,15 = 1150 leiMarja:M = VTC x M (%)M = 1150 x 30 % = 345 leiValoarea tranzacţiei de report:VTR = N x Ccomp

VTR = 1000 x 1,10 = 1100 leiUnde:

VTR – valoarea tranzacţiei de reportCcomp – cursul de compensareTR = VTR x rrep x TTR = 1100 x 0,10 x 1/12 = 18,326

Unde:TR – taxa de reportVTR – valoarea tranzacţiei de report T – perioada de acordare a credituluirrep – taxa de report în procenteValoarea tranzacţiei de vânzare:VTV = N x CV = 1000 x 1,18 = 1180 leiVom determina valorile lui TD şi TC:TD = VTC + TR = 1150 + 18,326 = 1168,326TC = M + VTV = 345 + 1180 = 1525SFC = TC - TD = 1525 – 1168,326 = 356,674Rezultatul final = SFC – M = 356,674 – 345= 11,674 lei

136

Ex. 6. Se cumpără un contract cu primă pentru 1000 bucăţi acţiuni SIF, cu un preţ de exerciţiu de 1,10 lei / acţiune şi primă de 0,01 lei / acţiune. Cursul la vedere este de 1,05 lei / acţiune. La scadenţă cursul este de:

a) 1,20 lei / acţiuneb) 1,05 lei / acţiune

Rezolvare:PP = PE – PPP = 1,10 – 0,01 = 1,09 lei

Unde:PP – piciorul primeiPE – preţul de exerciţiuP – primaCursul < Piciorul primei: contractul se abandonează; pierderea

este egală cu prima plătită;Cursul > Piciorul primei: contractul se execută; se cumpără

titlurile la preţul de exerciţiu şi se vând la curs.În exemplul nostru:1,20>PP>1,09: contractul se exercită, obţinându-se următorul

rezultat:Rezultatul = N x (C - PE) = 1000 x (1,20 – 1,10) = 100 În varianta b) avem următoarea situaţie:1,05<1,09: contractul nu se exercită; prima se abandonează.Rezultatul = - N x P = - 1000 x 0,01 = - 10 lei

Ex. 7. Se cumpără un stelaj cu limitele 0,10/0,12 pentru 300 titluri SIF. La scadenţă cursul este de:

a) 0,095;b) 0,121;c) 0,110.

Rezolvare:CS = (BI + BS) / 2CS = (0,10 + ,012) / 2 = 0,11CS – centrul stelajuluiBI – forma inferioară

137

BS – forma superioarăSe fac în continuare următoarele calcule:Centrul stelajului < Curs : se vând titlurile la forma inferioară şi

se cumpără la curs.Centrul stelajului > Curs : se vând titlurile la curs şi se cumpără

la forma superioară.Centrul stelajului < Curs : se vând ½ din titluri la forma

inferioară şi se cumpără ½ din titluri la forma superioară.Rezultatul = N x (BI - C) = 300 x (0,10 – 0,095) = 1,50Pentru cursul de 0,121 vom avea:0,121 > CS = 0,11 : operatorul se declară cumpărător de titluri la

forma superioarăRezultatul = N x (C - BS) = 300 x (0,121 – 0,12) = 300 x 0,001

= 0,30 leiPentru cursul de 0,11 vom avea:0,11 = CSRezultatul = ½ x N x (BI - BS) = 150 x (0,10 – 0,12) = -3 lei,

deci pierderea este maximă.

Expliaţie:Cursul este 0,121:a) cumpără la cursul cel mai ridicat 0,12câştigă: (0,121 -0,12) x 300 = 0,30

a’) dacă vinde la 0,10 va pierde (0,121-0,10) x 300 = 6,3b) cursul de 0,095 a) vinde la (0,10-0,095) x 300 şi câştigă …cumpără la (0,12-0,095) x 300 şi pierde..

c) vinde la cursul cel mai scăzut 1,2 x 150 (0,10 – 0,11) pierde şi cumpără la (0,12-0,11) x 150 …………………

Ca regulă generală fie să cumpere la cursul cel mai ridicat fie să vândă la cursul cel mai scăzut.

6.3. Despre opţiuni

138

Pentru a se reduce riscul în investiţii financiare au fost create active financiare, denumite opţiuni.

Opţiunile dau dreptul cumpărătorului, dar nu şi obligaţia de a opta „să cumpere sau să vândă, la un termen (scadenţă) prestabilită şi la un preţ (de exerciţiu) fixat dinainte, o anumită cantitate de active – suport (materiale, financiare, valutare)”.

Opţiunile dau dreptul vânzătorului, îl obligă de a vinde sau de a cumpăra active – suport comandate de cumpărător, conform contractului indiferent de cursul înregistrat pe piaţă la data scadenţei.

Din aceste definiţii rezultă cel puţin următoarele:o contractele de opţiuni au rolul de a reduce riscul

investitorului;o cumpărătorul opţiunii are dreptul de a opta la data scadenţei,

deci nu este obligat, asupra executării contractului de opţiuni, în funcţie de cursul înregistrat;

o vânzătorul are obligaţia de a vinde dacă se exercită contractul de opţiuni, indiferent de cursul înregistrat;

o dreptul de opţiune se face la preţul de exerciţiu (PE), preţ care este prestabilit în momentul încheierii contractului opţional pentru cumpărare / vânzare de activ suport;

o pentru evitarea riscului, cumpărătorul de opţiune plăteşte o primă C (primă pentru opţiunea de cumpărare - CALL) sau P (primă pentru opţiunea de vânzare - PUT);

o câştigul se va calcula în funcţie de cursul existent pe piaţă la data vânzării, cumpărării şi de prima plătită.

Cumpărarea unei opţiuni de cumpărare (CALL)39

În această tranzacţie cumpărătorul va câştiga (П) numai dacă în viitor cursul activului suport (S1) va depăşi preţul de echilibru (E) plus prima plătită (C0), iar dacă nu va pierde:

П = S1 – (E + C0)

39 I. Stancu, Finanţe, Editura Economică, Bucureşti, 2002, p. 141.

139

Pentru vânzător, care va vinde activul suport la preţul de exerciţiu stabilit în contract, el câştigă cert din prima încasată şi va pierde sau va câştiga din diferenţa de curs, adică îşi asumă un risc.

Grafic avem:

140

S1

Pierdere

Profituri

Abandon Exercitare

Câştig

Evoluţia cursului activului suport S

1

Punctul mort (E + C0)

Cumpărarea unei opţiuni de vânzare (PUT)40

În această situaţie cumpărătorul plăteşte o primă (P0) ca să dobândească dreptul de a vinde activul suport la un preţ de exerciţiu E. Câştigul său (П) va rezulta din scăderea de curs (S1). Deci:

П = (E - P0) - S1 Soarta vânzătorului unei opţiuni PUT este dat de faptul că el

încasează o primă certă, şi speră ca în viitor cursul să nu scadă:Graficul este:


S1 Pierdere

Profituri

Abandon Exercitare

Câştig

Punctul mort (E – P0)


1

141

Vânzarea unei opţiuni CALL41

Este o operaţiune de „cumpărare a unei opţiuni de vânzare (PUT) dar privită din optica vânzătorului care va câştiga limitat o sumă egală cu prima încasată (П=C) adică exact ce ar pierde cumpărătorul de CALL.” Dacă cursul creşte pierderea va fi cu atât mai mare cu cât creşterea cursului va fi mai mare.

Grafic se prezintă astfel:

Vânzătorul speră că, în viitor, cursul nu se va modifica, sau cel puţin va scădea. Câştigul lui este egal cu prima încasată, adică exact ce ar pierde cumpărătorul de opţiune CALL. Dacă cursul va creşte, el va înregistra pierderi proporţionale cu creşterea cursului.

Avem de determinat punctul mort după formula: PMC = PE + ć.Şi aici se compară cursul cu preţul de exerciţiu şi putem avea:1. cursul < preţul de exerciţiu, contractul se

abandonează de către cumpărător, rezultatul


S1

Pierdere

Profituri

Abandon Exercitare

Câştig


1

S1


142

vânzătorului este câştigul egal cu prima;2. cursul < preţul de exerciţiu, controlul se exercită de

cumpărător, vânzătorul contractului vinde la preţ de exerciţiu, le cumpără la curs şi încasează prima.

Vânzarea unei opţiuni PUT42

Prin acest tip de vânzare, vânzătorul anticipează o stabilizare a cursului sau o creştere a acestuia. El vinde o opţiune PUT, prin care se angajează, în schimbul unei prime (P0) încasate, să cumpere active suport la un preţ de exerciţiu (E). Este o operaţiune de tip B, dar privită din optica vânzătorului. Dacă anticipările sunt realizate, el câştigă din prima încasată (П = P0) iar dacă, cursul scade va înregistra pierderi.

Graficul se prezintă în felul următor:

Vânzătorul, dacă anticipează o stabilizare a cursului sau o creştere a acestuia, el va vinde o opţiune PUT contra unei prime să cumpere active – suport la un preţ de exerciţiu prestabilit.

PMp = PE – PP


S1Profituri

Abandon Exercitare

Câştig


1

S1


143

Sintetic rezultatele acestor operaţiuni se prezintă astfel:Tabel nr. 6.3.1.43

Operaţiuni OperaţiuneaEvoluţia cursului

Câştiguri pentru cel ce iniţiază operaţiunea

Pierderi pentru cel care acceptă operaţiunea

Cumpărare CALL Creştere

NelimitateS1 – (E + C0)

Limitate = C0

PUT ScădereNelimitate(E - P0) - S1

Limitate = P0

Vânzare CALL Creştere Limitate = C0

Nelimitate(E + C0) - S1

PUT Scădere Limitate = P0NelimitateS1 - (E - P0)

Exemple:

Ex.1. Cumpărarea unei opţiuni de cumpărare CALL:Cursul acţiunii este de 1 lei / acţiune. Un investitor cumpără o

opţiune de tip CALL cu un preţ de exerciţiu de 1,05 lei / acţiune şi prima este de 0.05 lei / acţiune. La scadenţă cursul este de: 1; 1,07; 1,2. Contractul se încheie pentru 100 de titluri.

Rezolvare:Primul indicator pe care îl calculăm este punctul mort pentru

opţiunea CALL (vezi schema de mai sus):PMC = PE + C = 1,05 + 0,05 = 1,1Se compară de mai sus, apoi preţul de exerciţiu cu cursul la

scadenţă putând fi întâlnite situaţiile:o C < Preţul de exerciţiu, contractul se abandonează, deoarece

cumpărătorul are interesul să cumpere la preţul cel mai mic, pierderea pentru el este echivalentul primei plătite;

o C < Preţul de exerciţiu, cumpărătorul exercită contractul de cumpărare, cumpără titlurile la preţul de exerciţiu, acestea se vând la curs şi se plăteşte prima.

Rezultatul se stabileşte cu formula:


144

Rezultat = C – PE – cPentru exemplul dat avem:

1. 1 < 1,05 (C) (PE)

Rezultatul = - c x N = - 0,05 x 100 = - 5Contractul se abandonează

2. 1,07 > 1,05 Contractul se exercită deoarece se cumpără la preţul cel mai mic

(C) (PE)

Rezultatul = (C – PE - c) x N = (1,07 – 1,05 – 0,05) x 100 = - 3 lei3. 1,10 > 1,05 Contractul se exercită

Rezultatul = (C – PE – c ) x N = (1,20 – 1,05 – 0,05) x 100 = 10 lei

Ex. 2. Cumpărarea unei opţiuni de vânzare PUTCumpărătorul unei opţiuni de vânzare PUT plăteşte o primă

„p” pentru care dobândeşte dreptul de a vinde activul – suport la un preţ de exerciţiu prestabilit (E) şi va câştiga din scăderea de curs (C1) la care ar putea răscumpăra activele sale dacă această scădere depăşeşte prima plătită.

Rezolvare:Rezultatul = PE – C – cSchema este cea reprezentată mai sus pentru cumpărarea unei

opţiuni de vânzare PUT.Vom determina mai întâi punctul mort pentru opţiunea PUT:PMP = PE – c

Ex. 3. Se cumpără 2 opţiuni PUT pe acţiunea X care cotează la 0,10 lei / acţiune. Preţul de exerciţiu este de0,09 lei / acţiune, iar prima de 0,005 lei / acţiune. La scadenţă cursul este de: 0,08; 0,095; 0,10 lei.

Rezolvare:Se compară preţul de exerciţiu cu cursul la data scadenţei şi putem avea:a) C > PE, contractul se abandonează; pierderea este egală cu

prima stabilită.

145

b) C < PE, contractul se exercită; se vând acţiunile la preţ de exerciţiu, se cumpără acţiunile la curs, se plăteşte prima.

În cazul nostru avem:0,08 < 0,09(C) < (PE)Rezultat = PE – C – c = 0,09 – 0,08 – 0,005 = 0,005, contractul

se exercită.0,095 > 0,09Rezultat = 0,09 – 0,095 = - 0,005, contractul se abandonează. 0,10 > 0,09Rezultat = 0,09 – 0,10 – 0,005 = -0,015, contractul se

abandonează.

6.4. Tipuri principale de pieţe de tranzacţionare a acţiunilor

În capitolul VI (Tipuri principale de pieţe) a Procedurii nr. 4.6. se stabilesc principalele tipuri de pieţe:

- piaţa regular;- piaţa odd lot;- piaţa buy-in;- piaţa sell-out.

Piaţa regular

Este piaţa principală de tranzacţionare. Variaţii admise la tranzacţionarea instrumentelor financiare (acţiuni, obligaţiuni, drepturi, titluri de stat etc.) sunt decise de Comitetul bursei de regulă ±15% sau alte limite în funcţie de situaţiile speciale (pot fi până la ±40%).

Se caracterizează prin blocuri de tranzacţionare (1-10-100 blocuri, 500 în Comitetul Bursei)) în funcţie de instrumentul tranzacţional. Astfel la acţiuni blocurile sunt: o acţiune (Simbol PEI – Petrol Export Import) 10 acţiuni (Ex-BRD); 100 acţiuni TLV şi 500 acţiuni SIF.

Intervalul de tranzacţionare: orele 1000-1630 cu predeschidere de 30 minute (930 - 1000) şi închidere 1000-1630 (orele) cu predeschidere 1635.

146

În această piaţă se pot introduce toate tipurile de ordine (ordin piaţă- market), ordin limită, ordin Hidden, ordin stop losse; ordin TEKE AWAI etc.).

Se poate tranzacţiona orice cantitate şi orice valoare cu respectarea blocurilor de tranzacţionare şi a limitelor de preţ.

Piaţa Odd Lot

Este piaţa acţiunilor reziduale sau a acţiunilor care nu îndeplinesc condiţia de bloc de tranzacţionare (Ex.: blocul este de 100 şi clientul vinde 90. 90 se tranzacţionează pe Piaţa Odd lot pentru că nu formează un bloc.

Caracteristic este modul de vânzare sau cumpărare, neexistând ordine de cumpărare active în piaţă, în această piaţă se afişează doar vânzările, cumpărătorul are obligaţia de a cumpăra întreg pachetul de acţiuni sau alte instrumente financiare aflate la vânzare.

Nu există o limitare a variaţiilor, putându-se încheia tranzacţii la orice preţ.

Tranzacţiile sunt de obicei mici, neînregistrând valori semnificative.

Piaţa Buy – In, Piaţa Sell-Out

Piaţa Buy-In şi Piaţa Sell-Out – pieţe auxiliare ale pieţei Regular, de tip „order-driven” iniţiate de BVB în cadrul procedurilor de corecţie a erorii sau la solicitarea Depozitarului Central, în conformitate cu prevederile contractului încheiat între BVB şi Depozitarul Central.

Piaţa instrumentelor financiare necotate

Această piaţă este destinată tranzacţionării la BVB a instrumentelor financiare care nu sunt înscrise la cota BVB sau a instrumentelor financiare care au fost retrase de la BVB şi se tranzacţionează conform Regulamentului nr. 2/1999 al C.N.V.M.

Piaţa Deal

147

Pentru a crea anumite facilităţi pentru tranzacţionarea cu pachete mari de instrumente financiare care au fost negociate în prealabil de către agenţii de bursă.

Valoarea minimă admisă a unui ordin în Piaţa Deal este de700.000 RON.

Tranzacţiile executate în Piaţa Deal nu sunt luate în considerare în statisticile cu privire la preţ, calculate de BVB (preţul de deschidere, preţul de închidere, preţul ultimei tranzacţii, preţul maxim sau minim).

Tabel nr. 6.7.5.1Succesiunea Observaţii

Starea Deschisă Contrapartea dispune de opţiunea de a refuza oferta de deal primită, iar iniţiatorul are posibilitatea de a anula oferta de deal transmisă.

Starea Închisă Este interzisă utilizarea conturilor grup în Piaţa Deal. Nu se pot negocia deal-uri.

Parametrii şi caracteristicile pieţelor utilizate pentru tranzacţionarea acţiunilor sunt redate în Anexa 7 a Codului bursier:

148

149

Structural are trei sectoare:

Sectorul pieţei de capital

Componentele sectorului

Sectorul Titluri de Capital

Categoria 1 acţiuniCategoria 2 drepturi

Categoria 2 acţiuniCategoria 2 drepturiCategoria 3 acţiuniCategoria 3 drepturiCategoria internaţională acţiuniCategoria internaţională drepturiCategoria 1 acţiuniCategoria 2 drepturiCategoria 1 acţiuniCategoria 2 drepturi

Sectorul Titluri de Credit

Categoria 1 obligaţiuni corporativeCategoria 2 obligaţiuni corporativeCategoria 3 obligaţiuni corporativeCategoria obligaţiuni municipaleCategoria titluri de statCategoria internaţională de obligaţiuniCategoria alte titluri de credit

Sectorul OPC (Organismelor de

Plasament Colectiv)

Categoria acţiuniCategoria unităţi de fond

Instrumentele financiare ale unui emitent vor fi admise la tranzacţionare prin intermediul unei Societăţi iniţiatoare.

Admiterea la tranzacţionare se face cu respectarea unor cerinţe atât pentru titluri de capital cât şi pentru emitenţi astfel:Art. 5 (1) Acţiunile care fac obiectul admiterii la tranzacţionare in Categoria I acţiuni trebuie:

a) sa fie înregistrate la C.N.V.M.;

150

b) sa fie liber transferabile, plătite integral, emise in forma dematerializata si evidenţiate prin înscriere in cont;

c) sa fie din aceeaşi clasa, iar dispersia acţiunilor distribuite public sa fie de cel puţin 25%.

(2) Acţiunile admise in Categoria l acţiuni trebuie sa fie distribuite public la cel puţin 2.000 de acţionari.

Emitentul trebuie să respecte următoarele cerinţe specifice:a) sa aibă valoarea capitalurilor proprii din ultimul exerciţiu financiar

de cel puţin echivalentul in lei a 8 milioane EURO calculat la cursul de referinţa al B.N.R. din data înregistrării la B.V.B. a cererii de admitere la tranzacţionare;

b) sa fi obţinut profit net in ultimii 2 ani de activitate;c) sa prezinte un plan de afaceri pentru, cel puţin, următorii 2 ani

calendaristici.

Cerinţe pentru admiterea la categoria 1 drepturi:a) să fie înregistrate la C.N.V.M.;b) să fie liber transferabile, emise in forma dematerializata

si evidenţiate prin înscriere in cont.

Emitentul drepturilor trebuie:a) sa depună la B.V.B. prin intermediul societăţii iniţiatoare

toate documentele cerute;b) sa plătească tarifele datorate B.V.B. in conformitate cu

regulile acesteia si sa nu aibă datorii fata de B.V.B.;

Emitentul acţiunilor admise la tranzacţionare in Categoria 2 acţiuni trebuie:

a) sa respecte cumulaţi \ obligaţiile - cerinţele generale de admitere prevăzute in art. 6 alin. l;

b ) sa aibă valoarea capitalurilor proprii din ultimul exerciţiu financiar de cel puţin echivalentul în lei a 2 milioane EURO, calculat la cursul de referinţa al B.N.R. din data înregistrării la B.V.B. a cererii de admitere la tranzacţionare.

151

Cerinţe pentru admiterea in Categoria 2 drepturi1) Drepturile emise de un Emitent pol fi admise in Categoria 2

drepturi, daca cel puţin ) clasa de acţiuni ale Emitentului sunt admise la tranzacţionare la B.V.H. in Categoria 2 acţiuni.

2) Drepturile care fac obiectul admiterii la tranzacţionare in Categoria 2 drepturi trebuie sa respecte cerinţele prevăzute in art. 7 alin. 2.Emitentul drepturilor admise la tranzacţionare in Categoria 2

drepturi trebuie sa respecte cerinţele prevăzute in art. 7 alin. 3.

Cerinţe pentru admiterea în Categoria 3 acţiuni

Acţiunile care fac obiectul admiterii la tranzacţionare in Categoria 3 acţiuni trebuie:

a) sa fie înregistrate la C.N.V.M.;b) sa fie liber transferabile, plătite integral, emise in forma

dematerializata si evidenţiate prin înscriere in cont;c) sa fie din aceeaşi clasa, iar dispersia acţiunilor distribuite public sa

fie de cel puţin 25%.

Emitentul acţiunilor care fac obiectul admiterii la tranzacţionare in Categoria 3 acţiuni trebuie:

a) sa îndeplinească cumulativ cerinţele prevăzute in art. 6. alin. l;

b) sa fie o societate comerciala dinamica, inovatoare si cu potenţial de creştere;

c) sa aibă, in principiu, in obiectul de activitate dezvoltarea de tehnologii noi si implementarea acestora in domenii cum ar fi medicina, biotehnologia. agrotehnologia, telecomunicaţiile, informatica, etc.

d) sa aibă valoarea capitalurilor proprii din ultimul exerciţiu financiar de cel puţin echivalentul in lei a 1.000.000 EURO calculat la cursul de referinţa al B.N.R. din data înregistrării la B.V.B. a cererii de admitere la tranzacţionare.

152

Cerinţe categoria 3 drepturi:

(1) Drepturile emise de un Emitent pot fi admise in Categoria 3 drepturi, daca cel puţin o l clasa de acţiuni ale Emitentului sunt admise la tranzacţionare la B.V.B. in Categoria 3 acţiuni.

(2) Drepturile care fac obiectul admiterii la tranzacţionare in Categoria 3 drepturi trebuie sa \respecte cerinţele prevăzute in art. 7, alin. 2.

3) Emitentul drepturilor admise la tranzacţionare in Categoria 3 drepturi trebuie sa respecte cerinţele prevăzute in ari. 7. alin. 3.

Emitenţii care solicita admiterea la tranzacţionare in Categoria 3 acţiuni trebui depună la B.V.B., prin intermediul unei Societăţi iniţiatoare documentele prevăzute la art. 8.

Cerinţe pentru admiterea la Categoria Internaţională acţiuni

(1) Acţiunile emise de persoane juridice din statele membre ale Uniunii Europene, care fac obiectul admiterii la tranzacţionare in aceasta categorie, trebuie:

a) sa îndeplinească cumulativ cerinţele prevăzute la art. 5, alin. l;

b) sa facă obiectul unei solicitări de admitere la tranzacţionare, care sa îndeplinească prevederile art. 49 si art. 152, alin. l si 3 din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006.

(2) Acţiunile emise de persoane juridice din statele nemembre ale Uniunii Europene, care fac obiectul admiterii la tranzacţionare in aceasta secţiune, trebuie:

a) sa îndeplinească cumulativ cerinţele prevăzute la art. 5, alin. l;b) sa fie admise la tranzacţionare pe o piaţa organizata din

statul in care Emitentul are sediul social si cu care B.V.B. are încheiat un acord.

153

(3) Emitenţii acţiunilor admise Ia tranzacţionare in Categoria Internaţionala acţiuni, din statele membre si nemembre ale Uniunii Europene, trebuie:

a) sa îndeplinească cumulativ cerinţele prevăzute in art. 6 alin. l, conform legislaţiei aplicabile;

b) sa aibă valoarea capitalurilor proprii din ultimul exerciţiu financiar de cel puţin echivalentul in lei a l milion EURO calculat la cursul de referinţa al B.N.R. din data înregistrării la B.V.B. a cererii de admitere la tranzacţionare.

Cerinţe pentru admiterea in Categoria Internaţionala drepturi

(1) Drepturile emise de un Emitent, persoana juridica din statele membre si nemembre ale Uniunii Europene cu acţiuni distribuite public, pot fi admise in Categoria Internaţionala drepturi, daca cel puţin o clasa de acţiuni ale Emitentului sunt admise la tranzacţionare la B.V.15. in Categoria Internaţionala acţiuni.(2) Drepturile care fac obiectul admiterii la tranzacţionare in Categoria Internaţionala drepturi trebuie sa respecte cerinţele prevăzute in art. 7 alin. 2.3) Emitentul drepturilor admise la tranzacţionare in Categoria Internaţionala drepturi trebuie sa respecte cerinţele prevăzute in art. 7 alin. 3.

Cotaţii bursiere

Cotaţiile bursiere sunt operaţiuni prin care se formează cursul de schimb pe baza cererii şi a ofertei titlurilor aflate în piaţă.

Cotaţiile întâlnite în tranzacţionare sunt: cotaţia discontinuă şi cotaţia continuă în timpi diferiţi şi în timp real. Pentru exemplificarea cotaţiei discontinue vom lua următorul exemplu:

Fie titlul A al cărui curs cotat la şedinţa precedentă a fost de 1100 lei iar a doua zi la deschiderea bursei se primesc următoarele ordine:

Tabel nr. 6.8.1.Ordine de cumpărare Ordine de vânzare

80 de acţiuni la cursul „cel mai bun”. 100 de acţiuni la cursul cel mai bun.

154

50 de acţiuni la cursul maxim de 0,10 lei/buc.














Centralizarea ordinelor de cumpărare şi a ordinelor de vânzare se face în tabelul de mai jos cu respectarea condiţiei că, cumularea ordinelor de cumpărare se face pornind de la cursul „cel mai bun” la cumpărare către cursul limită cel mai mic”, iar la ordinele de vânzare aşezarea este inversă, aceasta pentru a face opoziţie cu ordinele de cumpărare.

Avem astfel:Tabel nr. 6.8.2.

Ordine de cumpărare

Nivel de curs

Ordine de vânzare

Numărul acţiunilor „A” cerute la cumpărare

Numărul acţiunilor „A” cerute la vânzare

cumulat parţial cumulat parţialMinim între

cerere şi ofertă

80 80Cursul cel mai

bun la cumpărare

770 - 80

130 50 0,10 770 120 130190 60 0,098 650 115 190270 80 0,097 535 110 270360 90 0,096 425 100 360460 100 0,095 325 85 325570 110 0,094 240 80 240690 120 0,093 160 60 160690 - Cursul cel mai 100 100 100

155

bun la cumpărare

Cursul de echilibru se stabileşte la intersecţia cererii cu oferta, respectiv 0,096 lei, căreia îi corespunde, potrivit datelor din exemplul de mai sus, cel mai mare număr de titluri posibil de negociat.

Tot din prelucrarea datelor din tabel rezultă că, la cursul de echilibru de 0,096 lei/acţiune, sunt executate toate ordinele „cel mai bun” pentru 80+50+60+80+90 iar ordine de vânzare pentru 100+60+80+85+35.

Pot exista şi situaţii când între cerere şi ofertă există dezechilibre, în aceste situaţii determinarea cursului se poate face prin metode ca:

o reglementarea ecartului de curs;o tehnica reducerii;o compensaţia.

BVB a adaptat cotaţia continuă în timpi reali iar sistemul extrabursier din România a adaptat cotaţia continuă în timp real. Sistemul de tranzacţionare la BVB este denumit Arena.

Astfel, formarea preţului acţiunilor are loc în perioada de predeschidere unde se introduc ordinul de vânzare şi cumpărare în funcţie de paşii de cotare şi de variaţia permisă de regulamentul BVB +/- 15% pe zi, în cazuri speciale Comitetul Bursei putând să suspende pe o perioadă această limitare în vederea stabilirii cursului pe o anumită acţiune.

6.5. Cotarea bursei

Tabel nr. 6.9.1.COTARE

Reguli privind cotarea la Bursă

Informaţii necesare pentru

admiterea titlurilor la tranzacţii în

Bursă

Cotarea şi tranzacţiile cu titluri străine

MECANI

Tipul de tranzacţii

Procedura tranzacţională

156

A

SMUL

TRANZACŢIILOR

- titlurile financiare tranzacţionate la Bursă;- condiţii pentru cotare;- taxe pentru cotare.

- prospectul pentru cotarea acţiunilor respectiv a obligaţiunilor;- informaţii permanente asigurate de firmele cotate;

- condiţii de acces;- cauze de suspendare sau scoatere de la cotă;

- definirea operaţiuni-lor (cash, futures);

- ordinea de desfăşurare a activităţilor în sala de negocieri;- ordinele de bursă: conţinut, valabilitate- unitatea de tranzacţie;- programul de lucru al bursei;- înregistrarea tranzacţiilor;- taxe pentru tranzacţii.

Ordinele sunt introduse în piaţă după timpul de lansare. Prioritate au ordinele lansate de clienţi, urmează cele ale SSIF şi ale STTAF (angajaţii SSIF) precum şi cele bine definite adică ordinele limită care conţin cantitatea şi preţul bine precizat.

Exemplul 1:Tabel nr. 6.9.2.

Cantitate bucăţi

Ordin de cumpărare

(OC)PAS

Ordin de vânzare (OV)

Cantitate bucăţi

7000 1000 50 1050 100005000 950 50 1100 2500015000 900 50 1150 150007000 850 50 1200 160005000 800 50 - -

Numărul de ordine care formează cantitatea de vânzare este de 5; structura ordinelor de vânzare pentru cele 10000 bucăţi la preţul de vânzare de 1,05 este de:

Primul client: 1000 la 0,105

157

(SSIF): 5000 la 0,105

Staff angajat: 1500 la 0,105

Ordin ascuns: 2000 la 0,105

Ordin ascuns: 500 la 0,105

Total: 10000

La cumpărare există 2 ordine pentru cantitatea de 7000.

Client cumpărare:Clinet 6500 bucăţi 0,10 leiClient 500 bucăţi 0,10 lei.În predeschidere se introduc ordinele pe cantităţi formate din

OC şi OV, nu se fac tranzacţii în predeschidere.Urmează etapa de deschidere a pieţei unde are loc prima

confruntare a cererii şi a ofertei: în exemplul prezentat nu se poate stabili un preţ de fixing deoarece nu se întâlneşte acelaşi preţ de vânzare cu acelaşi preţ de cumpărare (0,10 ≠ 0,105).

Exemplul 2:În continuare pentru a se tranzacţiona ordinele trebuie să apară

ordine noi care vizează un preţ din palierele respective. De exemplu apare ordin de V la piaţă în cantitatea de 15000 bucăţi. Executarea lui are loc până se vinde întreaga cantitate la preţul de 0,10 – 7000 bucăţi, 0,095 lei pentru cantitatea de 5000 bucăţi şi la 0,09 lei cantitatea de 2000 bucăţi, în total 15000 bucăţi.

Exempul 3:Dacă apare un ordin de cumpărare de limită stop 0,11 lei de

40000 bucăţi, atunci avem 10000 bucăţi la 0,105 lei, la 0,11 lei avem 25000 bucăţi, rămânând o cantitate de 5000 bucăţi neexecutată deoarece ordinul are stop la preţul de 0,11 lei.

Cele trei exemple prezentate arată că prioritar în piaţă sunt cele de la exemplul 2 (cu ordinele de vânzare la piaţă, deci fără nici o restricţionare, urmează ordinele limită stop şi apoi alte ordine).

158

CAPITOLUL VIIORDINELE DE BURSĂ

Scopul urmărit: definire noţiunii de ordin de bursă şi caracteristicile acestuia; felurile ordinelor la bursă;


să ştie care sunt componentele unui ordin de bursă; să ştie clasificarea ordinelor la bursă;

Tipurile de ordine consacrate în practica bursieră sunt după John M. Dalton de două feluri44:

1. ordinul de piaţă, care aşa cum arată şi numele este un ordin de vânzare/cumpărare la preţul cel mai bun din piaţă;

2. ordinul limită, care indică în cazul operaţiunii de cumpărare limita maximă de cumpărare.Ceea ce deosebeşte aceste tipuri de ordine este faptul că

vânzătorul sau cumpărătorul acceptă preţul de piaţă la ordinul la piaţă sau îşi ia nişte măsuri de precauţie în tranzacţionarea la ordinele limită, prin fixarea unor limite maxime şi minime pe care şi le propune dinainte pentru evitarea unor riscuri.

Cap.IV al Codului Bursier reglementează ordinele la bursă. Astfel la art,47 al.1 se prevede conţinutul minim al ordinului de bursă şi care trebuie să conţină:

- denumirea participantului;- locul unde este executată tranzacţia )piaţa reglementată ATS);- momentul preluării ordinului (data, ora, minutul, secunda);- sensul ordinului (VÂNZARE / CUMPĂRARE);- simbolul şi denumirea instrumentului financiar;- identitatea şi contul clientului din Registrul BVB (vânzător

/cumpărător);- tipul contului clientului;

44 Alexandru Olteanu, Mădălina Antoaneta Olteanu, Pieţe de capital, Editura Dareco, 2003, Bucureşti, p. 164.

159

- dacă contul este discreţionar;- numărul ordinului din registrul de evidenţă al participantului;- tipul ordinului de bursă;- cantitatea (volumul) de instrumente financiare;- preţul, în funcţie de tipul instrumentului şi tipul ordinului de bursă;- termenul de valabilitate a ordinului în conformitate cu art.50 şi 51 ;- dacă ordinul a fost plasat la iniţiativa clientului sau la

recomandarea agentului;- deţinerile clientului privind respectivul instrument financiar;- alte precizări privind informarea corectă a clientului (luarea la

cunoştinţă de oferte publice în derulare, modificări de capital anterioare, fuziuni, divizări etc.);

- numele în clar şi semnătura agentului pentru servicii de investiţii financiare/agentului delegat care a preluat ordinul;

- semnătura clientului dacă ordinul nu a fost preluat telefonic, iar în situaţia în care ordinul a fost preluat telefonic, înregistrarea de către Participant a instrucţiunii clientului;

- ştampila Participantului sau a sediului secundar a acestuia;- preţul ordinelor de bursă trebuie să respecte paşii de preţ

predefiniţi, corespunzători intervalelor de preţ stabilite de BVB. Într-un ordin de bursă preţul poate fi exprimat ca:

a) preţ în valoare absolută – pentru acţiuni, drepturi de preferinţă, titluri de participare;b) preţ exprimat ca procent din principal – pentru obligaţiuni;c) preţ exprimat ca procent din valoarea nominală – pentru titluri de stat emise cu dobânda;d) randament – exprimat ca procent din valoarea nominală, pentru titluri de stat emise cu discount.

Termenul de valabilitate a ordinelor de bursă este:a) Day – ordin valabil în şedinţa de tranzacţionare curentă;b) Open – ordin valabil până la execuţie sau retragere, în limita

a 62 de zile calendaristice de la data ultimei actualizări a ordinului;c) Good Tile Date – ordin valabil până la data specificată

(format “yyyy-mm-zz” “an-luna-zi”), în limita a 62 de zile de la data ultimei actualizări a ordinului;

160

d) FOK (Fill or Kill sau “Executare sau Anulare”) – ordin introdus în vederea execuţiei imediate.

La expirarea termenului de valabilitate asociat unui ordin, acesta este eliminat automat din sistem.

În stările Pre-deschidere şi Pre-închisă, nu se pot introduce ordine cu termenul de valabilitate FOK.

În condiţiile în care nu sunt îndeplinite condiţiile de execuţie, ordinul cu termenul de valabilitate FOK nu poate fi introdus în sistem.

Dacă sunt întrunite condiţiile de execuţie parţială a unui ordin cu termenul de valabilitate FOK, ordinul cu volumul rămas neexecutat este eliminat automat din sistem.

Ordinele de bursă se pot modifica. Astfel, ordinul modificat primeşte o nouă înregistrare de timp, corespunzătoare unei priorităţi de afişare şi execuţie, în următoarele situaţii:

a) este schimbat preţul;b) este mărit volumul, în cazul unui ordin obişnuit (comun);c) este mărit volumul iniţial sau volumul total, în cazul unui

ordin hidden.Retragerea ordinelor de bursă este operaţiunea prin care se

eleimină din sistem un ordin de bursă. Pentru schimbarea următoarelor caracteristici ordinul trebuie retras:

- sens (cumpărare-vânzare);- piaţă;- simbol;- cont.La articolul 59(1) Secţiunea 2 Cap.IV. se arată condiţiile de

suspendare a unui ordin de bursă iar la art.61 condiţiile de reluare a unui ordin de bursă.

În Secţiunea 6 Cap.IV sunt stabilite tipurile de ordine de bursă astfel:

- Ordinul Limită este ordinul prin care se cumpără/vinde o cantitate de instrumente financiare la un preţ specificat sau mai avantajos pentru client, adică mai mic la cumpărare respectiv mai mare la vânzare. Ordinul limită în starea de Pre-deschidere a pieţei, ordinele limită sunt afişate în sistem la preţul de introducere al acestora.

- Ordinul la piaţă (MKT) este ordinul prin care se cumpără/vinde la cel mai bun preţ al pieţei, prin mecanismul protecţiei de preţ. Aceste ordine sunt:

161

- Ordinul fără preţ este ordinul care nu are specificat un preţ în momentul introducerii în sistemul de tranzacţionare, dar care devine ordin limită prin alocarea de către sistem a celui mai bun preţ al pieţei. Ordinul fără preţ nu are protecţie de preţ.

- Ordinul Hidden este ordinul care afişează în piaţă numai o parte a cantităţii totale. Menţionăm că în sistemul HORIZON au mai fost folosite ordinul TAKE, ordinul HIT şi ordinul MATCH.

Modalitatea de lansare a unui ordin de către un investitor urmează următoarele etape:

1. iniţierea tranzacţiei – au loc discuţii preliminare între investitor şi agent SSIF;

2. emiterea ordinelor de bursă se realizează de către agent SSIF prin completarea formularelor de cumpărare/vânzare şi introducerea acestora în piaţă;

3. negocierea contractului de bursă se realizează în piaţă în funcţie de cererea sau oferta existentă la un moment dat;

4. lichidarea tranzacţiei sau efectuarea plăţii acţiunilor cumpărate/vândute, înscrierea acestora în Registru ori virarea contravalorii acţiunilor deţinute în contul investitorului.

Exemplificăm un ordin de bursă:

162

Figura nr. 7.1.

163

Figura nr. 7.2.

Confirmarea tranzacţiei se face prin formularul:

Figura nr. 7.3.

164

Pentru achiziţia de acţiuni o persoană trebuie să se adreseze unei societăţi de investiţii şi servicii financiare denumită SSIF unde îşi va deschide un cont. SSIF deschide la rândul său un cont în BVB, cont care se va deschide pe sistemul de tranzacţionare ARENA şi este de felul 2110126. Persoana care doreşte achiziţia de acţiuni trebuie să alimenteze acest cont cu suma necesară achiziţiei de acţiuni. După depunerea în contul SSIF a sumei respective, persoana va da un ordin unui agent de bursă sau broker, ordin în care va fi specificat cantitatea, simbolul sau valoarea mobiliară care doreşte să fie achiziţionată, preţul, sau dacă doreşte poate lua direct din preţul existent în piaţă. În funcţie de această dorinţă brokerul stabileşte tipul ordinului limită, piaţă, hidden etc., valabilitatea lui dacă acest ordin va fi de tip day (adică valabil o singură zi) sau deschis (valabil până la executare sau anulare), sau un alt caz pe un anumit interval de timp în care acesta este menţinut pe piaţă.

165

Figura nr. 7.4.

166

167

CAPITOLUL VIIIINDICATORII ŞI INDICII BURSIERI

Scopul urmărit: definirea noţiuni de analiză bursieră şi formulele de calcul a

acestora; prezentarea principalilor indici bursieri pe piaţa românească;


pună în evidenţă prin indicatori bursieri modul de evoluţie în tim a pieţei bursiere;

să arate componentele şi modl de cacul a inicatorilor bursieri; să poată apreci în timp evoluţia pieţelo bursiere; săpoată corla indicii bursieri ai BVB cu cei ai pieţelor

internaţionae;

8.1. Indicatorii pieţei de capital

Indicatorii generali ai pieţei de capital

Aceşti indicatori au rolul de a oferi informaţii cu privire la: numărul societăţilor listate, volumul tranzacţiilor, valoarea tranzacţiilor, capitalizarea pieţei, numărul titlurilor listate, acţiunile disponibile la tranzacţionare pe piaţă “free float-ul” şi coeficientul de rotaţie a acţiunilor.

Numărul societăţilor listate este un indicator de volum şi arată numărul companiilor care apelează la bursă pentru finanţare prin intermediul pieţei de capital.

Volumul tranzacţiilor arată cantitatea de acţiuni tranzacţionate într-o perioadă de timp.

Valoarea tranzacţiilor arată volumul tranzacţiilor din piaţă la data tranzacţionării. Capitalizarea pieţei arată valoarea acordată de investitori unei companii listate pe o piaţă reglementată şi se determină ca produs între

168

numărul de titluri listate şi preţul oferit în piaţă pentru respectiva acţiune.

Numărul titlurilor listate arată gradul gradul de diversificare a instrumentelor financiare oferite de piaţa reglementată. Valoarea activului net pe acţiune la data ……. arată valoarea activului net (capitaluri proprii) împărţit la numărul de acţiuni.

Coeficientul de rotaţie a acţiunilor arată numărul de acţiuni care îşi schimbă proprietarul în cursul unui orizont de timp şi se calculează prin raportul numărul de acţiuni tranzacţionate la numărul total al acţiunilor listate la aceeaşi categorie.

Valoarea emisiunilor pe piaţa primară este un indicator care arată capacitatea pieţei de a se implica în finanţarea societăţii listate.

PER (Price Earning Ratio), (preţ închidere / profit net acţiune) arată termenul de recuperare a acţiunii din profit.

8.2. Indicii bursieri8.2.1. Definiţie şi mod de calcul a indicilor bursieri

Indicele bursier este preţul mediu al tuturor titlurilor sau numai al celor mai reprezentative titluri ce cotează în bursa. Indicele bursier poate fi preţul unui portofoliu format din titlurile de mai sus în proporţie egală (echiponderate) sau în proporţii diferite (în funcţie de mărimea preţurilor sau de ponderea capitalizării bursiere a fiecărui titlu în total piaţa bursiera). Problema determinării indicelui bursier este deci echivalentă cu problema determinării unui preţ mediu reprezentativ pentru bursă45.

Indicii bursieri, rezumă printr-o singură valoare, comportamentul de ansamblu al unei pieţe sau al unui compartiment particular dintr-o piaţă46.

Din punctul nostru de vedere indicii bursieri exprimă evoluţia cursurilor (preturilor) valorilor mobiliare pe o anumita piaţa.

Printre metodele de calcul a indicilor bursieri cele mai cunoscute sunt: media aritmetică simplă, media aritmetică ponderată, indici pe baza mediei geometrice , indici ponderaţi cu capitalizările bursiere.

45 Ion Stancu, Finanţe, Editura Economică 2002,p. 265.46 Ilie Parpucea, Modele statistice în gestiunea portofoliului de valori mobiliare, Editura Presa Clujeană, 2001.

169

Indicii bursieri ca medie aritmetică simplă se calculează prin formula:

d

PIr il∑=

unde Pil = cursurile (preţurile) titlurilor selecţionate la un divizor “d” d= numărul iniţial de titluri cu care a început calculul indicelui

Rentabilitatea generală a pieţei se determină:

0

0

Ir

IrIrRM i −

=

RM = rentabilitate medieIri = indicele bursier la sfârşitul perioadeiIr0 = indicele bursier la începutul perioadei

După această metodă se calculează indicii: Dow Jones Industrial şi Nikkei. Evoluţia pieţei bursiere cu aceşti indici se face prin includerea în calcul a celor mai reprezentative titluri (30 în cazul DJI şi 25 în Nikkei 225).

Dezavantajul acestui mod de calcul este dat de dezavantajul mediei aritmetice simple.

Pentru înlăturarea acestui dezavantaj se calculează indicele bursier ca medie aritmetică ponderată. Aceasta se calculează cu formula:

000.1000.10 ==∑∑

∗

∗

pioqio

pioqioI

După o anumită perioadă pioqio

pilqioBazaI i ∑

∑∗

∗

=

Din modul de calcul al acestui indice rezultă că se menţin neschimbate qio (cantităţile din fiecare titluri) şi se modifică preţurile unitare (cursurile) pio respectiv pil.

Exemple de acest mod de calcul sunt indicii Standard & Poor 500 cu o compoziţie de 500 de titluri americane reprezentative din industrie (400 de titluri) şi din transporturile(20 titluri) din servicii publice (40 de titluri) şi din servicii financiare (40 de titluri).

170

De asemenea şi bursa din Londra calculează astfel de indici F.T. – 30; F.T. – A; F.T.- SE 100;F.T. – World, bursa de la Paris calculează CAC – 40.

Indicii bursieri pe baza mediei geometrice se calculează cu ajutorul formulei:

WN

N

li io

ill PNOPP

PNPP

P

PI ∗∗

∗∗

=

∗ == ∏2010

12111000.1000.1

Adică, ca raporturi dintre preţurile titlurilor la momentul 1 şi 0 înmulţite cu 1000(mărime convenţională semnificativă ).

Acest tip de indice se foloseşte în SUA şi se numeşte Value Line pentru 1700 de titluri fiind mai puţin raputat ca D.J.

Indicele ca rată medie de divident se calculează prin formula:

000.1000.1 ∗+=∑∑

∗

∗

pioqio

qioDivilI i

unde Div = dividendul plătibilAceşti indici nu iau în calcul capitalizările bursiere. Pentru

eliminarea acestui neajuns s-au construit indicii ponderaţi cu capitalizările bursiere.

Pentru aceasta considerăm următorul exemplu:Tabel nr. 8.2.1.

Acţiunea Preţ Nr. Acţiuni Capitalizare Pondere cu indiciA

BC

100

200300

4.000

3.0002.000

400.000

600.000600.000

16

4

000.600.1

000.400 =

6/166/16

TOTAL 1.600.000

Capitalizarea bursieră totală de 1.600.000 poate fi utilizată drept indice. Pentru a exprima indicele în raport cu o dată de referinţă, trebuie împărţită valoarea obţinută prin capitalizarea bursieră totală la acea dată de referinţă. Dacă presupunem că cele trei acţiuni au fost cotate la momentul t = 0 fiecare cu 100 unităţi atunci capitalizarea bursieră totală va fi de 9.000 acţiuni x 100 = 900.000. Deci la momentul t1 indicele

171

bursier va fi de (1.600.000 : 900.000).100 = 1777,8. Se poate observa că un asemenea indice este influenţat mai substanţial de variaţiile acelor cursuri care posedă o capitalizare bursieră mai mare.

8.2.2. Indici bursieri pe anumite pieţe

1. Indici bursieri pe piaţa americanăa) Indicele Dow-Jones (Dow-Jones 30 – SHARE Industrial Average) – cuprinde 30 acţiuni reprezentative din ramura industriei americane. Acest indice e cel mai frecvent folosit de presă pentru a caracteriza standardul economiei americane la un moment dat. Pentru analiştii financiari însă, importanţa indicelui nu e aceeaşi deoarece o analiză pe baza lui e restrânsă la ramura industriei.b) Cel mai folosit indice ce caracterizează ansamblul pieţei americane este indicele Corporaţiei Standard and Poor, numit Standard and Poor 500. În alcătuirea lui intră 500 de societăţi reprezentative pentru toate ramurile, sectoarele şi domeniile de activitate. Acest indice este recalculat în fiecare minut al zilei de tranzacţionare, motiv pentru care este considerat indice în timp real. Acţiunile din structura indicelui sunt selectate cu scopul de a reprezenta gruparea pe ramuri industriale la Bursa de Valori din New York. Valoarea totală de piaţă a acţiunilor ce compun indicele reprezintă 80% din valoarea acţiunilor tranzacţionate la New York Stock Exchange. Acest indice reprezintă suportul contractelor futures tranzacţionate la CME şi al opţiunilor tranzacţionate la NYSE.c) Indicele Frank Russel e calculat pe baza cursului celor mai importante 3000 de acţiuni cotate în Statele Unite ( din punct de vedere al capitalizării bursiere) şi reprezintă aproximativ 98% din piaţa valorilor mobiliare din SUA. Acest indice are 2 forme: Russel1000 şi Russel2000. Aceşti indici sunt cotaţi la fiecare 15 secunde.

2. Indici bursieri pe piaţa britanicăa) Indicele Financial Times 30 (FT –30), cunoscut sub denumirea de FT Ordinary Share Index, este cel mai vechi indice din Marea Britanie. El se bazează pe cursul a 30 de acţiuni tranzacţionate intens (blue chips), fiind recalculat de câte ori se produc modificări ale cursurilor acţiunilor care intră în componenta indicelui.

172

b) Indicele Financial Times Stock Exchange 100(FT-SE 100) a fost introdus pentru a satisface nevoia unui indice al acţiunilor calculat în timp real(in fiecare moment al zilei). Intenţia iniţială la data de referinţă a acestui indice (31.12.1983) a fost de a evidenţia importanta primelor 100 de companii cotate la bursa londoneza. În prezent , se consideră ca el caracterizează ansamblul pieţei britanice. Acest indice constituie suportul pentru contractele futures, dar mai ales pentru opţiunile tranzacţionate la Bursa de Valori Mobiliare Derivate din Londra.

3. Indici bursieri pe piaţa japonezăa) Indicele Nikkei (Nikkei Stock Aveerage), numit şi Nikkei Dow, este compus din 225 acţiuni din prima secţiune a bursei din Tokyo, fiind calculat ca o medie aritmetică ponderată. Indicele se modifică în mod egal pentru aceeaşi variaţie a cursurilor acţiunilor, indiferent de capitalizarea bursieră.b) Indicele TOPIX este indicele primei secţiuni a bursei din Tokyo şi cuprinde în componenţa sa toate acţiunile companiilor cotate la prima secţiune a bursei. În structura sa sunt incluse aproximativ 1200 de acţiuni. Este indicele cu cea mai largă bază de calcul, fiind structurat astfel încât să dea cea mai bună imagine a pieţei japoneze. Indicele TOPIX este calculat la fiecare 60 de secunde.

4. Indici bursieri pe pieţele internaţionaleIndicii internaţionali oferă o bază de analiză a pieţei bursiere mondiale. Există 3 indici şi anume: “MSCI World Index” (Morgan Stanley Capital International), “FT Actuariers World Index” şi “Solomon-Russel Global Equity Index”

8.2.3. Indicii bursieri pe piaţa românească

8.2.3.1. Familia indicilor VAB(VANGUARD BUCUREŞTI)

Familia indicilor VAB a fost lansata în aprilie 1996 cu ocazia Forumului “Crans-Montana” de la Bucureşti.

- VAB este indicele general al pieţei de capital şi cuprinde toate acţiunile tranzacţionate pe aceasta piaţă;

- VAB.RA este indicele tuturor acţiunilor tranzacţionate pe RASDAQ;

173

- VAB.BX urmăreşte capitalizarea tuturor acţiunilor cotate la Bursa de valori Bucureşti.

Indicii VAB (Vanguard Bucureşti) se calculează în funcţie de evoluţia zilnică a capitalizării totale a fiecărei pieţe urmărite.

La solicitarea investitorilor instituţionali, indicii au fost ajustaţi la cursul LEU/USD apărând trei noi indici: $VAB, $VAB.RA, $VAB.BX.

De asemenea tot ca o necesitate, au apărut şi indicii pe sectoare industriale, instrumente esenţiale în evaluarea performanţelor oricărui portofoliu de investiţii, precum şi constituenţii acestora, calculaţi tot pe baza capitalizării tuturor societăţilor tranzacţionate atât pe Rasdaq, cât şi la BVB, din fiecare sector.

8.2.3.2. Indicele BMSI

Este indicele propriu al Bursei Monetar Financiare şi de Mărfuri Sibiu şi a fost primul indice bursier românesc care s-a constituit ca suport pentru utilizarea contractelor futures pe indici. Astfel, în urma unei activităţi laborioase la care a participat un grup de specialişti subcoordonarea d-lui Thomas Curtean, în data de 11 iulie 1997, la BMFMS a fost implementat primul contract futures din România şi anume contractul futures pe indicele BMS1.

Indicele este tipul celor neponderaţi, ce include numai preţul de piaţă al acţiunilor cotate la categoria I a Bursei de Valori Bucureşti şi valoarea nominala a acestora.

Formula de calcul pentru determinarea indicelui este următoarea:

( )000.1

N

NominalaXn loarePiataXn/Va ×∑ Valoarea

Unde :Valoare Piaţa Xn – reprezintă preţul de tranzacţionare curent al acţiunii Xn cotată la categ. I BVBValoare Nominală Xn – reprezintă valoarea nominală a acţiunii Xn cotată la categ. I a BVBn-numărul curent al acţiunii X ce intră în calculul indicelui BMS1

174

N – numărul total de acţiuni cotate la categoria I a BVB ce intră în calculul indicelui BMS1

În activitatea curentă a Bursei de Valori Bucureşti se pot ivi situaţii particulare, situaţii care pot influenţa valoarea indicelui BMS1.a) Una din situaţii este aceea a opririi de la tranzacţionare a unei acţiuni care intră în componenţa indicelui. În acest caz nu putem avea preţul de piaţă al acestei acţiuni şi nu putem spune că în calculul indicelui avem preţul actualizat. Soluţia adoptată pentru acest caz particular este calcularea indicelui cu ultimul preţ mediu tranzacţionat al acelei acţiuni. Pentru a nu scoate din indice o acţiune şi să fie perturbată valoarea acestuia, este adoptată decizia de mai sus. Dacă la începutul tranzacţionării contractului futures indicele BMS1 avea o anumită structură şi componenţă, aceasta se va menţine până la scadenţa contractului, chiar dacă unele acţiuni din componenţa indicelui nu se tranzacţionează.b) Alta situaţie este aceea a intrării unei noi societăţi ale cărei acţiuni sunt tranzacţionate la categoria I a BVB. În această situaţie, acţiunea nou cotata nu intră în calculul indicelui atâta timp cât contractele futures începute mai devreme nu au ajuns la scadenţă. La începutul tranzacţionării unui nou contract futures pe indicele BMS1 cu altă scadenţă, indicele va include în componenţă toate acţiunile cotate la acea dată la categoria I a BVB, deci acţiunea intră în indice numai atunci. În perspectivă, vom adăuga la un preţ un factor de corecţie sau de influenţă care se adoptă numai dacă este cazul, valoarea lui fiind făcută publică cu cel puţin cinci zile înaintea începerii tranzacţionării unui nou contract futures.

Contractul futures pe indicele BMS1 a fost tranzacţionat la BMFMS până 31 august 1998, iar din data de 1 septembrie 1998 a început tranzacţionarea contractelor futures pe indicele BET(ROL).

175

NUME INDICE: BET® (BUCHAREST EXCHANGE TRADING)ISIN: ROXBSEI00005DATA LANSARE: 19 Septembrie 1997NUMAR DE SOCIETATI: 10VALOARE DE START: 1000 puncteREVIZUIRE: trimestriala (martie, iunie, septembrie, decembrie)

SCOP: BET, primul indice dezvoltat de BVB, reprezinta indicele de referinta al pietei de capital. BET este un indice de pret ponderat cu capitalizarea free floatului celor mai lichide 10 companii listate pe piata reglementata BVB. Metodologia sa permite acestuia sa constituie drept activ suport pentru instrumente financiare derivate si produse structurate.

Manual indice Compozitie indice 26.01.2010

Simbol Denumire societate Nr. actiuni Pret ref.

Factor Free Float (FF)

Factor de Reprezentare

(FR)

Factor de Corectie a Pretului

(FC)

Pondere (%)

BRD BRD - GROUPE SOCIETE GENERALE S.A.

696.901.518 14,2000 0,50 0,18 1,000000 20,26

SNP OMV PETROM S.A. 56.644.108.335 0,2670 0,25 0,23 1,000000 19,78TLV BANCA

TRANSILVANIA S.A.1.059.696.183 2,0300 1,00 0,37 1,000000 18,11

102

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=TLV

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=SNP

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=BRD

http://www.bvb.ro/info/indices/Manual%20BET_24022009_RO.pdf

RRC ROMPETROL RAFINARE S.A.

21.099.276.002 0,0616 0,50 1,00 1,000000 14,78

TGN S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A.

11.773.844 176,8000 0,25 1,00 1,000000 11,84

TEL C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA

73.303.142 15,5000 0,25 1,00 1,000000 6,46

BIO BIOFARM S.A. 1.094.861.499 0,2090 1,00 1,00 1,000000 5,21BRK S.S.I.F. BROKER S.A. 289.471.681 0,2290 1,00 1,00 1,000000 1,51

DAFR DAFORA SA 973.577.335 0,1080 0,50 1,00 1,000000 1,20AZO AZOMURES S.A. 526.032.633 0,2870 0,25 1,00 1,000000 0,86

Capitalizare indice: 4.395.948.982,93 RONDivizor indice: 895.650,0533

103

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=AZO

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=DAFR

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=BRK

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=BIO

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=TEL

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=TGN

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=RRC

NUME INDICE:BET-C® (BUCHAREST EXCHANGE TRADIING - INDICE COMPOZIT)

ISIN: ROXBSEI00013DATA LANSARE: 16 aprilie 1998NUMAR DE SOCIETATI: variabilVALOARE DE START: 1000 puncteREVIZUIRE: trimestriala (martie, iunie, septembrie, decembrie)

SCOP: BET-C este indicele compozit al pietei BVB. El reflecta evolutia preturilor tuturor companiilor listate pe piata reglemetata BVB, Categoria I si II, cu exceptia SIF-urilor. BET-C este un indice de pret ponderat cu capitalizarea de piata a companiilor din componenta sa.





(FR)

Factor de

Corectie a

Pretului (FC)

Pondere (%)


696.901.518 14,2000 - 0,43 1,000000 20,11

SNP OMV PETROM S.A. 56.644.108.335 0,2670 - 0,28 1,000000 20,01TLV BANCA TRANSILVANIA 1.059.696.183 2,0300 - 1,00 1,000000 10,17

104




http://www.bvb.ro/info/indices/Manual%20BET-C_24022009_RO.pdf

S.A.


11.773.844 176,8000 - 1,00 1,000000 9,84

ALR ALRO S.A. 713.779.135 2,7600 - 1,00 1,000000 9,31


21.099.276.002 0,0616 - 1,00 1,000000 6,14


73.303.142 15,5000 - 1,00 1,000000 5,37

ATB ANTIBIOTICE S.A. 454.897.291 0,6200 - 1,00 1,000000 1,33SCD ZENTIVA S.A. 416.961.150 0,6600 - 1,00 1,000000 1,30

BCC BANCA COMERCIALA CARPATICA S.A.

2.280.764.195 0,1030 - 1,00 1,000000 1,11

BIO BIOFARM S.A. 1.094.861.499 0,2090 - 1,00 1,000000 1,08ART T.M.K. - ARTROM S.A. 116.251.294 1,9000 - 1,00 1,000000 1,04

COMI CONDMAG S.A. 229.725.317 0,7800 - 1,00 1,000000 0,85TRP TERAPLAST SA 297.875.880 0,6000 - 1,00 1,000000 0,84

IMP IMPACT DEVELOPER & CONTRACTOR S.A.

200.000.000 0,7550 - 1,00 1,000000 0,71

AZO AZOMURES S.A. 526.032.633 0,2870 - 1,00 1,000000 0,71OIL OIL TERMINAL S.A. 582.430.253 0,2510 - 1,00 1,000000 0,69

COS MECHEL TARGOVISTE S.A.

68.850.123 2,1100 - 1,00 1,000000 0,69

MPN TITAN S.A. 408.483.013 0,3400 - 1,00 1,000000 0,66PTR ROMPETROL WELL 278.190.900 0,4000 - 1,00 1,000000 0,53

105

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=PTR

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=MPN

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=COS

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=OIL


http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=IMP

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=TRP

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=COMI

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=ART


http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=BCC

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=SCD

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=ATB



http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=ALR


SERVICES S.A.

TUFE TURISM FELIX S.A. BAILE FELIX

496.149.456 0,2130 - 1,00 1,000000 0,50

DAFR DAFORA SA 973.577.335 0,1080 - 1,00 1,000000 0,50ROCE ROMCARBON SA BUZAU 264.122.096 0,3140 - 1,00 1,000000 0,39CMCM COMCM SA CONSTANTA 236.316.678 0,3250 - 1,00 1,000000 0,36

EFO TURISM, HOTELURI, RESTAURANTE MAREA NEAGRA S.A.

193.058.064 0,3950 - 1,00 1,000000 0,36

ALU ALUMIL ROM INDUSTRY S.A.

31.250.000 2,3900 - 1,00 1,000000 0,35

ARS AEROSTAR S.A. 117.136.530 0,6150 - 1,00 1,000000 0,34CMP COMPA S. A. 218.821.038 0,3250 - 1,00 1,000000 0,34

OLT OLTCHIM S.A. RM. VALCEA

343.023.858 0,2050 - 1,00 1,000000 0,33

BRK S.S.I.F. BROKER S.A. 289.471.681 0,2290 - 1,00 1,000000 0,31

SNO SANTIERUL NAVAL ORSOVA S.A.

11.422.919 5,8000 - 1,00 1,000000 0,31

CMF COMELF S.A. 23.412.940 2,7000 - 1,00 1,000000 0,30

SPCU BOROMIR PROD SA BUZAU (SPICUL)

123.589.496 0,4960 - 1,00 1,000000 0,29

EPT ELECTROPUTERE S.A. 337.602.913 0,1770 - 1,00 1,000000 0,28SOCP SOCEP S.A. 343.425.744 0,1550 - 1,00 1,000000 0,25VNC VRANCART SA 695.425.836 0,0724 - 1,00 1,000000 0,24

106

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=VNC

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=SOCP

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=EPT

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=SPCU

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=CMF

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=SNO


http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=OLT

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=CMP

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=ARS

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=ALU

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=EFO

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=CMCM

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=ROCE


http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=TUFE

PPL PRODPLAST S.A. 37.847.280 1,2000 - 1,00 1,000000 0,21APC VAE APCAROM S.A. 73.796.185 0,5650 - 1,00 1,000000 0,20TBM TURBOMECANICA S.A. 369.442.475 0,1020 - 1,00 1,000000 0,18ALT ALTUR S.A. 824.388.338 0,0353 - 1,00 1,000000 0,14

COTR SC TRANSILVANIA CONSTRUCTII SA

709.520 36,0000 - 1,00 1,000000 0,12

MJM MJ MAILLIS ROMANIA S.A.

10.431.728 2,4000 - 1,00 1,000000 0,12

AMO AMONIL S.A. 1.112.658.091 0,0194 - 1,00 1,000000 0,10MECF MECANICA CEAHLAU 159.908.460 0,1080 - 1,00 1,078684 0,09

STZ SINTEZA S.A. 66.112.590 0,2700 - 1,00 1,000000 0,08

RMAH FARMACEUTICA REMEDIA SA DEVA

106.089.800 0,1600 - 1,00 1,000000 0,08

UZT UZTEL S.A. 4.417.102 3,8000 - 1,00 1,000000 0,08CBC CARBOCHIM S.A. 3.882.399 4,2000 - 1,00 1,000000 0,08

FLA FLAMINGO INTERNATIONAL SA

779.050.011 0,0185 - 1,00 1,000000 0,07

BCM CASA DE BUCOVINA-CLUB DE MUNTE

167.339.600 0,0800 - 1,00 1,000000 0,06

CGC CONTOR GROUP S.A. Arad

155.063.333 0,0860 - 1,00 1,000000 0,06

BRM BERMAS S.A. 21.553.049 0,6100 - 1,00 1,000000 0,06UAM UAMT S.A. 25.085.447 0,4400 - 1,00 1,000000 0,05ELJ ELECTROAPARATAJ S.A. 64.615.351 0,1550 - 1,00 1,000000 0,05

107

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=ELJ

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=UAM

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=BRM

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=CGC

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=BCM

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=FLA

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=CBC

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=UZT

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=RMAH

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=STZ

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=MECF

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=AMO

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=MJM

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=COTR

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=ALT

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=TBM

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=APC

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=PPL

PEI PETROLEXPORTIMPORT S.A.

408.697 21,6000 - 1,00 1,000000 0,04

ARM ARMATURA S.A. 40.000.000 0,1610 - 1,00 1,000000 0,03VESY VES SA 93.312.000 0,0640 - 1,00 1,000000 0,03

ECT GRUPUL INDUSTRIAL ELECTROCONTACT S.A.

145.000.000 0,0381 - 1,00 1,000000 0,03

SRT SIRETUL PASCANI S.A. 158.760.836 0,0347 - 1,00 1,000000 0,03ZIM ZIMTUB S.A. 4.827.824 1,1300 - 1,00 1,000000 0,03MEF MEFIN S.A. 5.292.720 0,8800 - 1,00 1,000000 0,02

ENP COMPANIA ENERGOPETROL S.A.

2.024.655 1,7000 - 1,00 1,000000 0,02

Capitalizare indice: 21.161.243.389,43 RONDivizor indice: 7.354.369,9244

Termeni de Utilizare | CONTACT | SITE MAP | Webmaster | Feedback | Bursa de Valori Bucuresti

108

mailto:[email protected]

http://www.bvb.ro/SiteMap.aspx

http://www.bvb.ro/About/Contact.aspx

http://www.bvb.ro/DisclaimerRo.aspx

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=ENP

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=MEF

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=ZIM

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=SRT

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=ECT

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=VESY

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=ARM

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=PEI

NUME INDICE:BET-FI® (BUCHAREST EXCHANGE TRADING – INVESTMENT FUNDS)

ISIN: ROXBSEI00021DATA LANSARE: 31 Octombrie 2000NUMAR DE SOCIETATI: variabilVALOARE DE START: 1000 puncteREVIZUIRE: trimestriala (martie, iunie, septembrie, decembrie)

SCOP: BET-FI este primul indice sectorial al BVB si reflecta tendinta de ansamblu a preturilor fondurilor de investitii financiare (SIF-urilor) tranzactionate pe piata reglementata BVB. Ponderarea companiilor in indice se face cu capitalizarea free floatului acestora. Metodologia BET-FI permite folosirea acestuia ca activ suport pentru derivate si produse structurate.


Simbol Denumire societate Nr. actiuniPret ref.



(FR)


(FC)

Pondere (%)

SIF5 SIF OLTENIA S.A. 580.165.714 1,4500 1,00 1,00 1,000000 23,37

SIF3 SIF TRANSILVANIA S.A.

1.092.143.332 0,7450 1,00 1,00 1,000000 22,61

SIF1 SIF BANAT CRISANA S.A.

548.849.268 1,2500 1,00 1,00 1,000000 19,06

109

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=SIF1



http://www.bvb.ro/info/indices/Manual%20BET-FI_24022009_RO.pdf

SIF2 SIF MOLDOVA S.A. 519.089.588 1,2500 1,00 1,00 1,000000 18,03SIF4 SIF MUNTENIA S.A. 807.036.515 0,7550 1,00 1,00 1,000000 16,93


110



NUME INDICE: ROTX® (Romanian Traded Index)ISIN: AT0000600465DATA LANSARE: 15 Martie 2005NUMAR DE SOCIETATI: variabil

VALOARE DE START:

valorile indicelui au fost calculate retroactiv incepand cu 1 ianuarie 2002, data pentru care s-a stabilit valoarea de 1000 puncte atat pentru indicele calculat in moneda nationala (RON), cat si pentru cel exprimat in euro (EUR) sau dolari SUA (USD).

REVIZUIRE: trimestriala (martie, iunie, septembrie, decembrie)

SCOP: Este un indice de pret ponderat cu capitalizarea free floatului si reflecta in timp real miscarea actiunilor ‘blue chip’ tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Calculat in RON, EUR si USD, si diseminat in timp real de Bursa de Valori din Viena (Wiener Borse AG), ROTX este proiectat ca un indice tranzactionabil si poate fi folosit ca activ suport pentru produse derivate si structurate.

Pentru mai multe informatii vizitati http://en.wienerborse.at/indices/

Manual indice

Compozitie indice 26.01.2010

Simbol Denumire societate Nr. actiuni Pret ref.Factor

Free Float (FF)


(FR)

Pondere (%)

TLV BANCA TRANSILVANIA S.A.

1.059.696.183 2,0300 1,00 0,96 23,08

111


http://www.bvb.ro/info/indices/ROTX_RULES_E_BVB_Dec2007.pdf

http://en.wienerborse.at/indices


696.901.518 14,2000 0,50 0,36 19,91

SNP OMV PETROM S.A. 56.644.108.335 0,2670 0,10 1,00 16,90EBS Erste Group Bank AG 317.925.086 118,0000 0,75 0,05 15,72


21.099.276.002 0,0616 0,50 1,00 7,26


11.773.844 176,8000 0,25 1,00 5,82


73.303.142 15,5000 0,25 1,00 3,17

BIO BIOFARM S.A. 1.094.861.499 0,2090 1,00 1,00 2,56ATB ANTIBIOTICE S.A. 454.897.291 0,6200 0,50 1,00 1,58

COMI CONDMAG S.A. 230.395.355 0,7800 0,75 1,00 1,51


200.000.000 0,7550 0,75 1,00 1,27

AZO AZOMURES S.A. 526.032.633 0,2870 0,25 1,00 0,42CMP COMPA S. A. 218.821.038 0,3250 0,50 1,00 0,40TBM TURBOMECANICA S.A. 369.442.475 0,1020 0,75 1,00 0,32


779.050.011 0,0185 0,50 1,00 0,08


NUME INDICE: BET-XT® (BUCHAREST EXCHANGE TRADING EXTENDED INDEX)

112


http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=TBM










http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=EBS



ISIN: ROXBSEI00039DATA LANSARE: 1 iulie 2008NUMAR DE SOCIETATI: 25VALOARE DE START: 1000 puncte la 2 ianuarie 2007REVIZUIRE: trimestriala (martie, iunie, septembrie, decembrie)

SCOP: BET-XT este un indice blue-chip si reflecta evolutia preturilor celor mai lichide 25 de companii tranzactionate în segmentul de piata reglementata, inclusiv SIF-urile, ponderea maxima a unui simbol in indice fiind de 15%. Metodologia sa permite acestuia sa constituie drept activ suport pentru instrumente financiare derivate si produse structurate.

Manual indice Compozitie indice BET-XT

Istoricul valorilor pentru BET-XT Compozitie indice 26.01.2010




(FR)


(FC)

Pondere (%)


696.901.518 14,2000 0,50 0,36 1,000000 15,01

SNP OMV PETROM S.A. 56.644.108.335 0,2670 0,25 0,47 1,000000 14,97TLV BANCA

TRANSILVANIA S.A.1.059.696.183 2,0300 1,00 0,75 1,000000 13,59

113




http://www.bvb.ro/info/indices/BET-XT%20and%20BET-NG%20historical%20values.xls

http://www.bvb.ro/press/2008/20060627%20Comunicat%20Factori%20BET-XT_26.06.2008.pdf

http://www.bvb.ro/info/indices/Manual%20BET-XT_24022009_RO.pdf

SIF5 SIF OLTENIA S.A. 580.165.714 1,4500 1,00 1,00 1,000000 7,09

SIF3 SIF TRANSILVANIA S.A.

1.092.143.332 0,7450 1,00 1,00 1,000000 6,85

SIF1 SIF BANAT CRISANA S.A.

548.849.268 1,2500 1,00 1,00 1,000000 5,78


21.099.276.002 0,0616 0,50 1,00 1,000000 5,48

SIF2 SIF MOLDOVA S.A. 519.089.588 1,2500 1,00 1,00 1,000000 5,47SIF4 SIF MUNTENIA S.A. 807.036.515 0,7550 1,00 1,00 1,000000 5,13


11.773.844 176,8000 0,25 1,00 1,000000 4,38

ALR ALRO S.A. 713.779.135 2,7600 0,25 1,00 1,000000 4,15


73.303.142 15,5000 0,25 1,00 1,000000 2,39

BIO BIOFARM S.A. 1.094.861.499 0,2090 1,00 1,00 1,000000 1,93ATB ANTIBIOTICE S.A. 454.897.291 0,6200 0,50 1,00 1,000000 1,19

COMI CONDMAG S.A. 229.725.317 0,7800 0,75 1,00 1,000000 1,13

BCC BANCA COMERCIALA CARPATICA S.A.

2.280.764.195 0,1030 0,50 1,00 1,000000 0,99


200.000.000 0,7550 0,75 1,00 1,000000 0,95

TRP TERAPLAST SA 297.875.880 0,6000 0,50 1,00 1,000000 0,75SCD ZENTIVA S.A. 416.961.150 0,6600 0,25 1,00 1,000000 0,58

114

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=SCD

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=TRP


http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=BCC





http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=ALR








BRK S.S.I.F. BROKER S.A. 289.471.681 0,2290 1,00 1,00 1,000000 0,56

PTR ROMPETROL WELL SERVICES S.A.

278.190.900 0,4000 0,50 1,00 1,000000 0,47

DAFR DAFORA SA 973.577.335 0,1080 0,50 1,00 1,000000 0,44AZO AZOMURES S.A. 526.032.633 0,2870 0,25 1,00 1,000000 0,32CMP COMPA S. A. 218.821.038 0,3250 0,50 1,00 1,000000 0,30


779.050.011 0,0185 0,75 1,00 1,000000 0,09


Termeni de Utilizare | CONTACT | SITE MAP | Webmaster | Feedback | Bursa de Valori Bucuresti

NUME INDICE:BET-NG® (BUCHAREST EXCHANGE TRADING ENERGY & RELATED UTILITIES INDEX)

ISIN: ROXBSEI00047DATA LANSARE: 1 iulie 2008NUMAR DE SOCIETATI: variabilVALOARE DE START: 1000 puncte la 2 ianuarie 2007REVIZUIRE: trimestriala (martie, iunie, septembrie, decembrie)

115

mailto:[email protected]

http://www.bvb.ro/SiteMap.aspx

http://www.bvb.ro/About/Contact.aspx

http://www.bvb.ro/DisclaimerRo.aspx







SCOP: BET-NG este un indice sectorial ce urmareste miscarea preturilor actiunilor companiilor tranzactionate pe piata reglementata BVB, al caror domeniu de activitate principal este asociat cu sectorul economic energie si utilitatile aferente acestuia. Ponderea maxima a unui simbol in indice este de 30%. Metodologia sa permite acestuia sa constituie drept activ suport pentru instrumente financiare derivate si produse structurate.

Manual indice Compozitie indice BET-NG

Istoricul valorilor pentru BET-NG Compozitie indice 26.01.2010




(FR)


(FC)

Pondere (%)

SNP OMV PETROM S.A. 56.644.108.335 0,2670 0,25 0,19 1,000000 28,81


21.099.276.002 0,0616 0,50 1,00 1,000000 26,07

TGN S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. 11.773.844 176,8000 0,25 1,00 1,000000 20,87


73.303.142 15,5000 0,25 1,00 1,000000 11,39

COMI CONDMAG S.A. 229.725.317 0,7800 0,75 1,00 1,000000 5,39OIL OIL TERMINAL S.A. 582.430.253 0,2510 0,50 1,00 1,000000 2,93

PTR ROMPETROL WELL SERVICES S.A.

278.190.900 0,4000 0,50 1,00 1,000000 2,23

DAFR DAFORA SA 973.577.335 0,1080 0,50 1,00 1,000000 2,11ENP COMPANIA 2.024.655 1,7000 0,75 1,00 1,000000 0,10

116






http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=OIL






http://www.bvb.ro/info/indices/BET-XT%20and%20BET-NG%20historical%20values.xls

http://www.bvb.ro/press/2008/20060627%20Comunicat%20Factori%20BET-NG_26.06.2008.pdf

http://www.bvb.ro/info/indices/Manual%20BET-NG_24022009_RO.pdf

ENERGOPETROL S.A.

PEI PETROLEXPORTIMPORT S.A.

408.697 21,6000 0,25 1,00 1,000000 0,09


117

http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=PEI

118

INDICII PIETEI RASDAQ NUME INDICE: RASDAQ-C (RASDAQ Compozit) DATA LANSARE: 31 Iulie 1998 NUMAR DE SOCIETATI: variabil VALOARE INITIALA: 1000 puncte ACTUALIZARE: oricand este necesar, revizuit pe baza zilnica SCOP: Indicele RASDAQ Compozit include in calculatie toate societatile tranzactionate in Piata RASDAQ si urmareste sintetizarea tendintei globale a preturilor actiunilor.

METODA DE CALCUL:

Din punct de vedere al metodologiei de calcul, indicele RASDAQ COMPOZIT se incadreaza in familia de indici bursieri ponderati prin capitalizarea de piata. Elementele ce definesc calculatia sunt:

• pio - pretul de inchidere al actiunilor societatii i in ziua de referinta (t=0);

• pit - pretul ultimei tranzactii realizate cu actiunile societatii i ;

• wfio - factorul de ponderare corespunzator emitentului i in sedinta de tranzactionare de referinta;

• wfit - factorul de ponderare corespunzator emitentului i la data curenta;

• Do - divizorul in momentul de referinta;

• Dt - divizorul la data curenta;

• Io - valoarea initiala a indicelui;

• It - valoarea curenta a indicelui;

• N - numarul de societati comerciale cuprinse in portofoliul indexului.

Participarea unui simbol in indice este limitata la 25% din totalul capitalizarii simbolurilor incluse in RASDAQ-C, ca urmare factorul de ponderare pentru un simbol poate fi:

• numarul de actiuni corespunzatoare simbolului respectiv, daca ponderea capitalizarii acestuia in capitalizarea totala a simbolurilor incluse in indice este sub 25% ;

• un numar ajustat, daca ponderea capitalizarii simbolului depaseste limita procentuala de 25%, astfel incât pit * wfit sa

119

reprezinte 25% din capitalizarea totala a simbolurilor incluse in indice.

Valoarea divizorului in momentul de referinta (t=0) se calculeaza ca:

Indicii burselor străineTabel nr. 8.7.5.

Ţara Indicele SimbolulUltima cotaţie

Variaţia Data

EUROPAMarea

Britanie

FTSE FTSE 5789,8 0,53% 06.02

Belgia BEL 20 BFX 3786,13 0,52% 06.02

120

Bulgaria SOFIX SO 867,35 -0,26% 06.02Cehia PX 50 PX 50 1522,4 0,20% 06.02Croaţia ZSE CR 2101,64 -0,15% 03.02Estonia OMX OMX 644,91 -0,22% 06.02Franţa CAC FCHI 4938,99 0,03% 06.02Germania DAX GDAXI 5685,68 0,50% 06.02Grecia General Share ASE 4091,29 1,05% 06.02Italia MIB 30 MIB 30 36903 1,28% 06.02Letonia OMX OMX 614,13 -0,48% 06.02Polonia WIG WIG 37776,52 1,49% 06.02Rusia RTS RTS 1327,06 1,45% 06.02Slovacia SAX SA 424,68 0,24% 03.02Slovenia SBI Equity SB 4598,56 0,00% 03.02Turcia ISE National 100 ISE 100 44521,46 0,66% 06.02Ucraina KAC 20 KAC 20 9672 1,34% 25.01Ungaria BUX BUX 22270,54 0,24% 06.02ASIA / PACIFICHong Kong Hang Seng HIS 15548,06 0,77% 06.02Japonia Nikkei N225 16747,76 0,53% 06.02AMERICAStatele Unite ale Americii

S&P500 SPC 1264,03 -0,54% 03.02

Statele Unite ale Americii

Nasdaq CCMP 2262,58 -0,83% 03.02

Statele Unite ale Americii

Dow Jones INDU 10793,62 -0,54% 03.02

121

BIBLIOGRAFIE

1. Angelache Gabriela (coordonator), Pieţe de capital şi burse de valori, Teste grilă şi aplicaţii, Editura Economică, Bucureşti, 2003.

2. Anghelache Gabriela, Piaţa de capital. Caracteristici. Evoluţii. Tranzacţii, Editura Economică Bucureşti, 2004

3. Burja Camelia, Eficienţa investiţiilor, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2005.

4. Buşe Georgeta (coordonator), Dicţionarul complet al economiei de piaţă, Informaţia Business Books, Bucureşti, 1994.

5. Dimitriu Caracota Maria, Dumitrache Caracota, Evaluarea investiţiilor de capital, Editura Fundaţiei PRO, Bucureşti, 2004.

6. Făt Maria Codruţa, Derivate financiare – tranzacţii cu contracte futures, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj – Napoca, 2004.

7. Gogoneaţă Basarab, Economia riscului şi incertitudinii, Editura Economică, Bucureşti, 2004.

8. Frâncu Marin, Piaţa de capital, Tribuna Economică nr. 125, Bucureşti,1998.

9. Hada Teodor, Finanţele agenţilor economici din România, Editura Intelcredo, Deva, 1999.

10. Hada Teodor, Finanţarea agenţilor economici din România, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2004.

11. Hada Teodor, Plasamente bursiere în România, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2006

12. Hârlea Adriana Sorela, Perfecţionarea organizării contabilităţii societăţilor de servicii de investiţii finnaciare, teză de doctorat, Bucureşti, 2005.

13. Hoanţă Nicolae, Finanţele firmei, Editura Economică, Bucureşti, 2004.

14. Horobeţ Alexandra, Managementul riscului în investiţiile internaţionale, Editura All Beck, Bucureşti, 2005.

15. Olteanu Alexandru, Olteanu Mădălina, Pieţe de capital, Editura Dareco, Bucureşti, 2003.

16. Pop Cornelia, Făt Codruţa, Societăţi comerciale deschise, Tribuna Economică, Buletin Economic legislativ nr. 12, 60, 1998.

17. Socol Adela, Contabilitatea şi gestiunea societăţilor bancare, Editura Economică, Bucureşti, 2005.

18. Stancu Ion (coordonator), Pieţe financiare şi gestiunea portofoliului, vol. I, Editura Economică, Bucureşti, 2002.

19. Stancu Ion, Finanţe, vol. I, Editura Economică, Bucureşti, 2003.20. Stancu Ion, Finanţe, Ediţia a treia, Editura Economică, Bucureşti,

2002.

122

21. Stroe Radu, Arsene Cătălin, Focşăneanu Grigore, Active financiare derivate, Editura Economică, Bucureşti, 2001.

22. Stoica Victor, Ionescu Eduard, Pieţe de capital şi burse de valori, Ediţia a doua, Editura Economică, Bucureşti, 2002.

23. Suciu Cornel, Presecan Augustin, Pieţe financiare şi burse de valori. Teorie şi practică bursieră, Editura Altip, Alba Iulia, 2001.

24. Societatea de Investiţii Financiare Banat – Crişana, Universitatea de Vest din Timişoara, Pieţe de capital, Editura Mirton, Timişoara, 2002.

25. Toma Mihai, Brezeanu Petre, Finanţe şi gestiune financiară, Aplicaţii practice, Editura Economică, Bucureşti, 1996.

26. Tulai Constantin, Finanţe şi fiscalitate, Editura Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca, 2003.

27. Voicu Eugen, Paşol Răzvan, Ghid de investiţii personale, Editura Economică, Bucureşti, 2004.

28. Zipf Robert, Piaţa obligaţiunilor, Ediţia a doua, Editura Arena, Bucureşti, 2000.

29. Colecţia Ziarului Bursa 2001 – 2006.30. Colecţia Ziarului Financiar 2001 – 2006.31. www.bvb.ro 32. Codul Bursier – 2006

ABREVIERI

C.N.V.M. – Comisia Naţională de Valori MobiliareF.P.S. – Fondul Proprietăţii de StatF.P.P. – Fondul Proprietăţii PrivateM.O. – Monitorul OficialO.U. – Ordonanţă de UrgenţăO.U.G. – Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului

123

http://www.bvb.ro/

Date post:	03-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	alexandramihaela
View:	77 times
Download:	8 times

Piete de Capital Manual

Documents