Partea a IV-A Princpii Si Metode in Terapia ABA

8/16/2019 Partea a IV-A Princpii Si Metode in Terapia ABA

http://slidepdf.com/reader/full/partea-a-iv-a-princpii-si-metode-in-terapia-aba 1/57

• AUTISM Motto:

“autismul este prezent in aceasta lume, dar este o exceptie Am facut un pas spre aceasta lume dar nu am reusit sa ma

schimb Joc rolul propriilor mele perceptii si cateodata unele imi iesatat de bineDar despre partea pe care o ocup in lume nu pot spunenimic

Lucrurile pe care le fac nu sunt decat ecoul frustrarilor pecare le urasc Oricum, timpul si spatiul nu le-as inlocui Stiu ca ma aflu intr-un loc special pentru o oarecare carierade o zi” Wendy Lawson



PrincipiiPrincipii sisi metodemetode inin terapiaterapiaABAABA

--PromtulPromtul

--ModelareaModelarea

--InlantuireaInlantuirea--GeneralizareaGeneralizarea



PROMTULPROMTUL -- SUGESTIASUGESTIA

Promtul este ajutorul pe care iloferim unui copil pentru a-linvata cum sa realizeze o

sarcina.



CAND FOLOSIMCAND FOLOSIM PROMTURILEPROMTURILE??

•Cand o sarcina este complet complet nouanoua pentru un copil,raspunsul poate fi promtat de mai multe ori, acestlucru fiind cunoscut drept INCERCARI DE GRUP

CUM FOLOSIMCUM FOLOSIM PROMTURILEPROMTURILE??

• In general un promt trebuie sa fie oferit intr-uninterval de timp cat mai apropiat de SD

(instructiunea) sau in acelasi timp cu acesta;



• Clasificare

Promtul fizic

Demonstratia – modelarea

Intarirea (folosirea intaririi ca promt)

Pozitionarea

Corelarea cu cunostintele anterioare

Pozitionarea

Instructajul verbal

Inflexiunile vocale

Inflexiunile vocale



Promtul fizic

• Reprezinta un ghidaj fizic prin care noi iiaratam copilului cum se realizeaza o anumita

actiune (lucru);

• Acesta poate fi realizat atunci cand asezam

mana noastra peste mana copilului, ajutandu-lsa indeplineasca o anumita sarcina, cum ar fi

“batutul intr-o toba” .



Demonstratia – modelarea

• Acest promt implica imitareaimitarea – prin urmare,copilul are nevoie sa cunoasca dejamecanismele imitarii, pentru ca noi sa putemfolosi acest tip de prompt;

•• DemonstratiaDemonstratia presupune ca tutorele sademonstreze sarcina, modelarea implicand oalta persoana care sa modeleze sarcina pentru

copil.



Intarirea (folosirea intaririi ca promt)

• Cresterea perioadei cand oferim promtul,

obtinerea unui raspuns corect si oferireaimediata a unui a alt SD – inseamna ca copilula avut o experienta recenta a unui raspunscorect care a fost intarit, ceea ce il determinasa ofere din nou un raspuns corect.

• Pozitionarea

• Itemul - tinta este asezat mai aproape decopil.



Corelarea cu cunostintele anterioare

• Folosirea unor cunostinte pe care copilul dejale are pentru a-l ajuta sa ofere un raspunscorect;

• De exemplu: “atinge rosu” – copilul atingerosu si este intarit, apoi, imediat dupaaceasta, este intrebat: “ce este aceasta?”

(tinta) – “rosu” (intarire).

• Instructajul verbal:

• Presupune oferirea unor instructiuniverbale – de ex. : “

aseaza-l pe cel verde pe raft!”



Inflexiunile vocale

• Sublinierea celui mai important cuvantdin cadrul unui SD poate indica copilului

care parte este necesar sa o asculte;

• De ex. – “indica ceasca MARE!”

Alte tipuri de promturi

•Exista alte tipuri de promturi cum arfi: “indicarea cu degetul” , “gesticularea” , “indicarea cu privirea” .



REGULI PENTRUREGULI PENTRU PROMTAREPROMTARE

• Folositi cel mai adecvat promt pentru copilsi strategiei de predare

Exemplu: daca un copil poate sa imite, atuncieste mai bine sa folositi un promt de imitatiedecat un promt fizic, deoarece copilul va

realiza sarcina mai mult singur.

• Realizati o ierarhie a promturilor

Aceasta inseamna ca trebuie sa decideti cepromt sa folositi la inceput, cand copilul nu

stie sa realizeze sarcina de loc, apoi promtul va

fi sters gradual.



ExempluExemplu: cand invatati un copil “batutul din

palme” :

• la inceput promtul poate fi in intregime fizic;

• Apoi pe masura ce copilul capata autonomie,promtarea se va realiza pentru o singura

mana;

• Mai tarziu promtul va consta doar in atingereamainilor copilului, inainte ca el sa fie sters intotalitate.



• Stergeti promt-urile cat de repede posibil

Acest lucru va evita dependenta copilului de

promturi si ii va da posibilitatea acestuia saindeplineasca sarcina independent;

Exemplul de mai sus despre ierarhizareapromtului demonstreaza cum un promtpoate fi sters (batutul din palme).



• STRATEGII DE ELIMINARE A PROMTURILOR

Strategiile de eliminare treptata a promt-urilor

includ modificarea stimulilor de-a lungul maimultor dimensiuni

Spatiale - cand pozitionarea stimulilor-

ajutatori se deplaseaza pana cand ies in afaraariei de lucru

Temporale - cand stimulul-ajutator esteintarziat din ce in ce mai mult, pana candelevul poate anticipa singur raspunsul corect



Morfologice - cand forma stimulilor estemodificata, micsorata sau devine abeavizibila;

Topografice - cand miscarile sau gesturileprofesorului se diminueaza intr-atat panacand dispar definitiv

Auditive - atunci cand un stimul verbal,vocal sau auditiv-nonverbal estemodificat sub raportul intensitatii,

volumului, etc



• Totdeauna promtati dupa doua raspunsuriincorecte

Daca sarcina este asimilata, copilul ar trebuisa primeasca un “NU” dupa un raspunsincorect, iar dupa doi “NU” consecutivicopilul este promtat cu un raspuns corect;

Exemplu: un copil cunoaste instructiunea “RIDICA-TE IN PICIOARE” . SD este dat iar

copilul face cu mana - “NU” , SD se repeta,copilul isi atinge nasul - “NU” , SD se

repeta si promtam in acelasi timp - “BINE” ;



Vezi tabelul - exemple de sesiuni de eliminaretreptata a promturilor

Vezi tabelul – exemplu de strategii de slabire apromturilor



SHAPING (MODELAREA)SHAPING (MODELAREA)

Modelarea este o metoda folosita pentru a preda

noi comportamente pe care copilul nu poate sa leinvete dacat daca ii sunt aratate.

“In modelare comportamentul tinta se se invata

prin intarirea pasilor mici, mai mult decatintarirea raspunsului final” (Kazdin, 1994)



Exemplu: program de imitatie verbala

Tinta: Ahhhhh

SD: Spune Ahhhh

Modelarea:

SD: Spune Ahhhh

R: Uh (intarire puternica deoarece a raspunsverbal)

R: Uhahhhuhh (iar intarire puternica – Rmai aproape de raspunsul tinta – ahh in



SD: spune Ahhhhh

R: Uh (Intarire slaba – terapeutul stie ca copilulpoate sa dea un raspuns aproape de cel tinta)

SD: spune Ahhhhh

R: Uhahhuh (intarire puternica – raspunsul este

cel mai apropiat de cel tinta)

Se continua intarirea pana cand copilul ajungesa raspunda corect.



StrategiaStrategia modelariimodelarii ::

Raspunsurile care sunt similare cu scopul finalsunt intarite si prin urmare vor creste;

Aproximarile succesive ale raspunsului finalfiind intarite aceasta presupune ca raspunsul

final poate fi eventual atins;

Acele raspunsuri care nu sunt similare curaspunsul final nu sunt intarite si prin urmaresunt indepartate.



INLANTUIREAINLANTUIREA

Inlantuirea este deasemenea o metodafolosita pentru a preda noi comportamente

care nu apar niciodata si prin urmare nu pot fiintarite.

Comportamentele care sunt predate intr-unlant nu pot fi promtate ca intreg deoareceraspunsul cerut este foarte lung si complex .

Inlantuirea inseamna ca sarcina estedivizata in parti individuale care pot fipredate copilului prin promptare, cate

una deoadata.



Procedura identificarii pasilor intr-un

lant poarta numele de analiza sarcinii:

Exemplu de analiza a sarcinii:

Comportamentul: Spalarea mainilor

1. Ridicarea manecilor

2. Deschiderea robinetului

3. Asezarea mainilor sub apa

4. Luarea sapunului in maini

5. Frecatul mainilor impreuna6. Limpezitul mainilor

7. Inchiderea robinetului

8. Uscatul mainilor



PROCEDURA:PROCEDURA:

1.1. Initial oInitial o parteparte aa sarciniisarcinii analizateanalizate vava fifi tintatinta sisiprinprin urmareurmare aceastaaceasta vava fifi promtatapromtata sisi

ulteriorulterior acestacest promtpromt sese vava stergesterge..

De exemplu tutorele poate sa faca promtpentru copil in ridicatul manecilor prin

folosirea unui promt fizic complet la inceput.Apoi acesta este sters si cand copilulachizitioneaza aceasta sarcina tutorele vaincepe stergerea promtului pentru

deschiderea robinetului.



2.2. FiecareFiecare parteparte aa lantuluilantului esteeste intaritaintarita initialinitial apoiapoiintarireaintarirea vava fifi oferitaoferita lala sfarsitulsfarsitul intreguluiintregului lantlant.

Acesta se realizeaza deoarece fiecare parte alantului are nevoie sa fie predata si prin urmaresa fie intarita



3.3. DeDe obicei obicei cand cand predam predam unun comportament comportament ca unca unlant lant oo parte parte aa acelui acelui lant lant vava fi fi tintatinta;;

4.4. Restul Restul lantului lantului vava fi fi promtat promtat si si reintarit reintarit dar dar doar doar

oo parte parte aa lantului lantului vava beneficiabeneficia dede stergereastergerea promtului promtului ;;

5.5. EventualEventual cand cand copilul copilul esteeste capabil capabil sasa realizezerealizezetoatetoate partile partile lantului lantului independentindependent intarireaintarirea esteeste

gradualgradual stearsastearsa pana pana cand cand esteeste oferitaoferita doar doar lala

sfarsitul sfarsitul lantului lantului ..



TipuriTipuri dede lanturilanturi

InlantuireaInlantuirea inainteinainte::

• Predarea incepe prin lucrul asupra primuluipas al lantului initial, apoi asupra celui de aldoilea si asa mai departe.

Exemplu:

•in analiza sarcinii de spalare a mainilorprezentata mai sus, ridicareamanecilor ar trebui sa fie lucrata primadata, in timp ce restul pasilor vor fipromtati in intregime; cand ridicareamanecilor este invatata, nu mainecesita promt, iar tinta sa fiedeschiderea robinetului (urmatorul



InalntuireaInalntuirea inapoiinapoi::

• Predarea incepe prin lucrul asupra pasului final alantului initial si apoi asupra penultimului pas siasa mai departe.

• Exemplu : construirea unor linii de cale ferata siimpingerea unui tren pe ele.

•• AnalizaAnaliza sarciniisarcinii::

1.Asezati prima si a doua piesa a caii ferate impreuna2.Asezati a treia piesa in continuarea lor3.Asezati a patra piesa langa celelalte;4.Asezati trenul pe calea ferata

5.Impingeti trenul pe ea



Pentru a realiza lantul inapoi, calea ferata va fi realizata

in intregime la inceput si copilul va lucra doar asupraimpingerii trenului pe ea. Cand acest lucru a fost invatatcopilul va lucra asupra asezarii trenului pe calea feratasi apoi impingerea lui.

Lantul inapoi este cea mai comuna forma de lantutilizata deoarece permite ca sarcina sa fie completata

de copil independent de fiecare data cand este realizatasi prin urmare nu este necesar ca copilul sa fie promptatpentru intregul proces de fiecare data.

Unele sarcini nu sunt potrivite pentru a fi predateutilizand lantul inapoi, o astfel de sarcina fiind spalareamainilor.



••AvantajeleAvantajele lantuluilantului::

Predarea este consecventa pentru toti terapeutii;

Copilul are succes in realizarea sarcinii deoareceaceasta este predata in pasi mici;

Comportamentele complexe pot fi predate sistematic.



••DezavantajeleDezavantajele lantuluilantului::

Poate dura o lunga perioada de timp sa predai

un comportament folosind lantul, totusi partileindividuale pot fi masterate repede.

N.B.:N.B.: diferentadiferenta dintredintre conturareaconturarea sisi

inlantuireinlantuire esteeste ca inca in conturareconturare raspunsurileraspunsurile

care aucare au fostfost anterioranterior intariteintarite nunu maimai suntsunt

cerutecerute maimai tarziutarziu, in, in timptimp cece inin inlantuireinlantuire,,toatetoate raspunsurileraspunsurile intariteintarite suntsunt mentinutementinute caca

parteparte aa comportamentuluicomportamentului final.final.



GENERALIZAREAGENERALIZAREA

Odata ce abilitatile au fost predate copilului intr-osituatie structurata de terapie, urmand unui Sdspecific, este necesar ca aceste abilitati sa fiegeneralizate.

Acesata inseamna ca copilul ar trebui sa fie capabilsa demonstreze un comportamnet invatat in alte

conditii decat acelea in care acest comportamnet i-a fost predat.

Aceste conditii pot fi acelea in care limbajul ( SD-

ul) este diferit, mediul schimbat, materialeleutilizate diferite.



Aceasta este o parte esentiala a ivatarii deoarececopilul trebuie sa fie capabil sa folosesca intr-unmod functional abilitatile pe care le-a invatat.

Cateva din domeniile in care copiii au nevoie sageneralizeze abilitatile invatate sunt:

1. Stimulii: Copilul ar trebui sa fie capabil sademonsterze intelegerea unui concept inprezenta oricarui stimul relevant care ii este

prezentat .

2. Mediul: La inceput acest lucru poate insemnafaptul ca trebuie sa demonstreze abilitatea in

locuri diferite din aceeasi incapere in care afost predata abilitatea, apoi treptat abilitateaeste transferata in inacaperi diferite dinaceeasi casa si in final intr-un alt mediu cum

ar fi scoala.



3. Oamenii: abilitatile ar trebui sa fiegeneralizate astfel incat copilul sa-sidemonstreze abilitatile cu orice persoana careinteractioneaza cu el.

4. SD-ul: Copilul trebuie sa fie invatat sa

inteleaga diferitele moduri in care poate fioferita o anumita instructiune.

5. Distanta: copilul trebuie sa devina capabil de

a recepta informatia primita de la celelaltepersoane, indiferent de pozitia acestora si delocul in care se situeaza ei in incapere.

6. Intarirea: copilul trebuie sa devina apt de ademonstra abilitatile insusite fara a mai aveanevoie ca aceste comportamente sa fieintarite la un nivel inalt.



Fiecare arie de generalizare trebuie sa fiecombinata pentru a ne asigura ca copilul ainvatat sa realizeze abilitatea in diferite medii cudiferite SD-uri si stimuli, toate in acelasi timp.

Generalizarea este o parte esentiala a sesiunilorcand predam copiilor. Un program de

generalizare trebuie sa se realizeze la fiecare 6incercari, astfel incat aproximativ 6 programe degeneralizare se realizeaza la fiecare 3 – 4 ore desesiune.



• PREDAREA INCIDENTALA

OBIECTIVE• Ce inseamna predarea incidentala?

Natura si tehnicile predarii incidentale

Formele de invatare ale predarii

incidentaleOrganizarea predarii incidentale



CE INSEAMNA PREDAREA INCIDENTALA?

• Determinarea elevului sa exerseze in mod accidental o nouaabilitate;

• Sa creeze un context in care reluarea activitatii intreruptesa devina un intaritor pentru manifestarea noii abilitati

Exemplu: daca copilul vrea sa primeasca din nou jucaria (stimul intaritor) sau sa se uite incontinuaretelevizor(eveniment intaritor), atunci el trebuieindeplineasca sarcina ceruta de profesor: exersareaabilitatii: sa spuna numele jucariei, etc.



• STRUCTURA PREDARII INCIDENTALE

• Activitate primara – reprezinta intaritor si trebuie aleasa

cu un inalt grad de motivare

• Activitatea incidentala(secundara) – rezultatul obtinutdin activitatea primara prin intarirea comportamentului

cerut.



• NATURA SI TEHNICILE PREDARII

INCIDENTALE

• De ce folosim tehnica predarii

incidentale?Scop:

- de a face pentru elev ca fiecaremoment din zi sa fie unul educativ



Cum se realizeaza?

- administrarea sedintelor disinctesa interfereze cu scurte pauze

destinate jocului(jocul sa fie catmai educativ)

- predarea intr-un mediu cat mai

natural(faciliteaza generalizarea sicaracterul spontan al abilitatilorinvatate)



• NATURA SI TEHNICILE PREDARIIINCIDENTALE

• Cum se realizeaza?

- Identificarea intaritorilorStrategia:

- prin observarea actiunilor initiate de

copil (transformarea lor inprompturi)

- Exemplu:daca copilul se uita la televizor,

profesorul se aseaza in fata lui pana candelevul spune “da-te te rog”



• NATURA SI TEHNICILE PREDARII INCIDENTALE

- Alegerea tipului de predare adecvatafiecarui copil ;

- -Predarea non- directiva

Exemplu: un elev care este slab motivat si neatentpoate in cadrul aplicatiilor foarte structurate sa Ise potriveasca mai bine un program non-directiv, desfasurat intr-un mediu unde el poatealege majoritatea activitatilor in care se implica

- Predarea directivaExemplu: un copil care participa la sedintele

distincte poate sa faca alegerile spontane si sa

raspunda instructajului oferit de profesor.

• FORMELE DE INVATARE ALE PREDARII INCIDENTALE



• FORMELE DE INVATARE ALE PREDARII INCIDENTALE

• Invatarea in mediul natural

• Mediul natural : locul unde poate avealoc aplicatia in concordanta cu scopulpredarii

• Exemplu: daca elevului inainte de a se spala pedinti I se pune intrebare”ce esteaceasta?”aratand spre periuta de dinti siobservam ca acesta se opreste si incearca sa

raspunda corect inseamna ca “spalatul pe dinti” este o activitate care-I face placere.

• Concluzie: faptul ca se poate angaja intr-osarcina sa raspunda la intrebare inseamna ca

“spalatul pe dinti”poate fi un intaritor in predare.

• Exemple



• Exemple

• Exemple

Comentarea exemplelor• Elevii au fost implicati in sarcini initiale –

una motivanta pentru , dar care putea fimanipulata astfel incat sa ofere intarirepentru a doua sarcina cea secundara –

incidentala

• Unele din activitati intervin in mod absolut

natural altele erau ocazionate de terapeut•



• Continuarea primei activitati

reprezinta interesul elevuluimotiv pentru care se implica inactivitatea incidentala

• Concluzie: o sarcina simpla poatefi manevrata incat sa conduca la

performante din ce in ce maicomplexe fara a perturbaactivitatea primara

D ti it t i t



• Daca activitatea primara este

intrerupta pentru o perioadaindelungata de timp, distanta dintreactivitatea incidentala(secundara) si

intaritor(primara) cresteprobabilitatea ca performantaurmarita in cadrul activitatiisecundare scade.

• Daca sarcinile incidentale si noilecomportamente sunt adaugate intr-omaniera lejera, atunci ele sunt usorde manipulat.

• ORGANIZAREA PREDARII INCIDENTALE



ORGANIZAREA PREDARII INCIDENTALE

Predarea incidentala este tehnica care nu se

aplica de la inceputul trainingului de predare• Se organizeaza in paralel cu alte activitati foarte

bine structurate si organizate

• Conditiile de administrare sunt variabile

• Se analizeaza: - abilitatile – tinta, abilitatileelevului si obiectivele finale

• - comportamente primare si

comportamente incidentale pentru fiecareactivitate sau aplicatie

• Organizarea predarii incidentale si a sarcinilorincdentale il ajuta pe profesor sa-si concentreze

atentia asupra obiectivelor.



• ORGANIZAREA PREDARII INCIDENTALERETINETI:- intervine la un anumit moment siconstituie o intrerupere a unei activitati(joc, plimbare, luarea mesei);

- in fiecare aplicatie se urmaresteun set de abilitati care il ajuta atat pe copil catsi pe profesor sa atinga obiectivele curriculei.

• Principiul Premack

• Asocierea unui comportament cu o probabilitatemare cu un comportament cu o probabilitate maimica

• “” iti faci exercitiile la mate ca apoi sa mergi

afara….” • Disciplinarea pozitiva

• STRATEGII DE CORECTARE A ERORILOR

• 1 Actiunea incorecta este intrerupta cu calm dar



• 1. Actiunea incorecta este intrerupta cu calm darcat mai rapid posibil

• 2. Elevul trebuie sa reia “pozitia de inceput” iarmaterialele trebuie indepartate

• 3. Nu oferiti intaritori si asteptati 3 secunde faracontact vizual.

• 4. Reasezati stimulii in pozitia initiala• 5. Repetati sesiunea. Repetati instructajul si

oferiti ajutor complet(prompt-urile) pentru aobtine performanta din prima sesiune.

• 6. Repetati sesiunea permitand sa faca o alegerefara a oferi prompt-ul.• 7. corectati din nou, daca este necesat. Daca a

treia sesiune la rand tot mai contine erori,reorientati-va atentia la conditiile de aplicare aprompt-urilor.

• PREGATIREA DE GRUP SI INCLUZIUNEA



• Pregatirea de grup incepe in perioadaprescolara continua in perioadainvatamantului primar

• Se desfasoara in mai multe:

activitati ciclice

Arta si meser

PovestiIntalniri de dimineata

Demonstratii stiintifice

Jocuri

Lectii de educatie fizica

• CUM REALIZAM?



• CUM REALIZAM?

• Prin exersarea atentiei sicentrarea ei

• Prin insusirea unui numar de abilitatide baza intr-un mediu individualizatsi structurat

• Prin participarea elevilor in grupurimici de 1-3 la activitati de gruppracticand interactiunea cu ceilalti

• Prin dobandirea abilitatilor deascultare la profesor



• Obiective generale pentru participarea la pregatirea de grup

Cresterea intelegerii elevului in limbajul complexnatural implicat in realizarea frazelor si asecventei de preagatire.– Cresterea abilitatilor elevului de a urma pregatirea

directa in grup.

– Cresterea abilitatilor elevului dea raspunde la intrebaridirecte in grup.

– Cresterea abilitatilor elevului de a urma reguli de baza ingrup(ridicarea mainii,nu intrerupem,privesti la vorbitor).

– Cresterea abilitatilor elevului de a urma instructiuni in pregatirea la distanta.

– Cresterea abilitatilor elevului de a interactiona cumembrii grupului in legatura cu anumitesubiecte(cererea si oferirea de informatii,adresareastudentilor pe nume).

– Achizitionarea de informatii in legatura cu subiectul pregatirii in grup

• INTEGRAREA IN GRADINITA



• Abilitatile cerute in predarea programelorin gradinita trebuiesc insusite de copil

separatRitmul

Miscarea dupa cantec

ModelareaDesenatul si folosirea instrumentelor

pentru pictura

Intarirea altor abilitati daca este nevoie lainceput cu ajutor

• MISCAREA DE LA O SESIUNE



• MISCAREA DE LA O SESIUNEDISCRETA LA UNA DE GRUP

• SESIUNEA DISCRETA

In sesiunea discreta elevul este obisnuit sa

raspunda frecvent la materialele prezentate.Sugestiile sunt permanent adaptate nevoilorelevului iar intaritorii sunt pe gustul lui.

• GRUPUL

Elevii trebuie sa observe profesorul sau vorbitorul lao distanta de 3 m si sa foloseasca materiale carese gasesc la distanta egala.

Sa raspunda limbajului complexSa fie motivati prin premiere intermitenta sau altesurse secundare de intarire.

• FORMATE DE PREDARE IN



GRUPURI AVANSATE

• DEMONSTRATII/EXPLORARI Cand elevii observa intai actiunile

profesorului(de obicei acompaniate demateriale).

Asculta informatiile prezentate despremateriale sau activitate.

Se angajeaza in activitati tinta bayate peaceasta prezentare

Exemple: arte si meserii

ACTIVITATI MIXTE



ACTIVITATI MIXTE

Activitatile contin formate din toate tipurilede activitati centrate pe o tema la nivel de radinita activitatile pot 15

minute: sa incerce sa asculte, sa

urmareasca instructiunile de grup, saraspunda la intrebarile cine, cand, cum,unde, cand.

Sa asculte la alti membrii ai grupului si saobtina informatii

Sa imite profesarul si colegiiSa participe la raspunsuri in cor

Sa ridice manaSa-si astepte randul



• FORMATE DE PREDARE INGRUPURI AVANSATE

• DEMONSTRATII/EXPLORARI Cand elevii observa intai actiunile

profesorului(de obicei acompaniate demateriale).

Asculta informatiile prezentate despremateriale sau activitate.

Se angajeaza in activitati tinta bayate pe

aceasta prezentareExemple: arte si meserii

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	alexandra-bechira
View:	225 times
Download:	2 times

Partea a IV-A Princpii Si Metode in Terapia ABA

Documents