Principii Si Tehnici Aba

7/26/2019 Principii Si Tehnici Aba

1/92

Psih. Anca DumitrescuConsultant analiza aplicata a

comportamentului,acreditat BCBA

Analiza comportamentala aplicata intulburarile de spectru autist


2/92

Definitia analizei aplicate acomportamentului

ABA este o stiinta a comportamentului uman. Este un procesde aplicare sistematica a interventiilor bazate pe principiile invataricu scopul de a imbunatatii comportamentele adaptative si achizitiilenecesare adaptarii la mediu. Analiza comportamentala aplicata esteo tehnica prin care se evaluaza mediul in care traieste o persoana,apoi se fac anumite schimbari cu scopul de a produce imbunatatirisemnificative in comportamentul uman, in sensul adaptarii acestuiala cerintele mediului social.

Include observarea directa, analiza functionala a relatiei dintremediu si comportament.

ABA utilizeaza antecedentele si consecintele unuicomportament pentru a produce modificari dezirabile ale acestuia.

ABA NU ESTE TE!A"IE NU#AI "ENT!U AUTIS#$$$


3/92

Journal of Applied Behavior Analysis este un %urnal depsiholo&ie unde sunt publicate cercetari referitoare laaplicatiile analizei e'perimentale a comportamentuluiasupra problemelor de importanta sociala.


4/92

Applied Behavior Analysis (2nd Edition)

John O. CooperTimothy E. HeronWilliam . He!ard


5/92

Analiza comportamentului (Behavior Anal)sis* s+adezvoltat datorita studiilor stiitifice in domeniul

principiilor invatarii si formarii comportamentuluiuman.

E'ista ramuri pricipale ale Analizeicomportamentului-Behaviorismul

E'perimental anal)sis of behavior (EAB*Applied behavior anal)sis (ABA*


6/92

E'perimental anal)sis of behavior (EAB* a fost fondata de B.. S/inner,si se bazeaza pe filozofia comportamentalismului radical.

0omportamentalismul radical se bazeaza pe urmatoarele premise-

Tot ceea ce face un or&anism este comportament (inclusivcomportamentul de a &andi*.

rice comportament se bazeaza pe niste 1le&i2 ceea ce permite safie studiat si sa se poata crea conditii e'perimentale3

0omportamentul se formeaza conform celor 4 termeni contin&enti(four 5 term 5 contin&enc)*

#otivatin& peration, DiscriminativeStimulus, !esponse, !einforcin& Stimulus

In functie de relatia dintre acestea se formeaza si poate fi controlat

0#"!TA#ENTU6.
http://en.wikipedia.org/wiki/B.F._Skinnerhttp://en.wikipedia.org/wiki/B.F._Skinner


7/92

Applied behavior anal)sis (ABA* 5 este o stiinta carefoloseste teoriile de invatare a comportamentului pentru a+l

modifica.

0omportamentalistii respin& ideea e'plicatiilor ipotetice sise bazeaza pe relatiile observabile dintre comportament simediu. acand analiza functionala a unui comportament,

observand relatia dintre el si mediu, se folosesc apoi

metode pentru a modifica acel comportament.


8/92

ABA poate fi definita ca stiinta care aplica

sistematic pricipiile analizeicomportamentului pentru a modifica si

imbunatati comportamnete semnificative din

punct de vedere social3 in ABA, prine'perimentare

se identifica variabilele responsabile demodificarea comportamnetului.


9/92

Baer, 7olf, and !isle)8s descriu 9dimensiuni stiintifice ale ABA-

application3

a focus on behavior3the use of anal)sis3and its technolo&ical3

conceptuall) s)stematic,effective3and &eneral approach.


10/92

Aplicatii ABA

In ultimii : de ani, sute de studii au relevat eficienta ABA in maimulte domenii-

copiii si adulti cu anumite tulburari mentale3

tulburari de dezvoltare3

tulburari din spectrul autist3

comportament ( social, academic, streotipii, a&resivitate, limba%etc.*3

se poate aplica si cu scopul de a imbunatati relatiile din anumite&rupuri sociale- familie, scoala, institutii, spitale si chiar la birou.


11/92

Analistii comportamentali studiaza comportamentulobservabil.

0omportament este tot ceea ce face o persoana. A ridicamana este comportament, la fel cum a vorbi sau a radeeste comportament.

ABA nu nea&a e'istenta &andurilor dar nu studiaza&andirea unei persoane pentru ca nu poate fi observatasi in consecinta nu se pot colecta date obiective despre

ceea ce &andeste o persoana (in ABA &andurile suntnumite 1private events2*.


12/92

#asurarea comportamentului


13/92

Defnitia masurarii = proces de aplicare a

etichetelor cantitativeevenimentelor observate olosind un set standard

de reguli.

De ce avem nevoie de masurareacomportamentului?

Fara a masura comportamentul, stiinta devineopinie.

Analiza comportamentala aplicata masoara

comportamentul pentru a raspunde la intrebari.


14/92

Dimensiunile comportamentului

Dimensiunile comportamentului = trasaturiledistincte masurabile

Comportamentul are trei proprietatiundamentale

Repetabilitate repetabilit!"# comportamentul poate fnumarat = FR$C%$&'A

Dimensiune temporala temporal e(tent"# duratacomportamentului

Dimensiune spatiala temporal locus"# cand aparecomportamentul respectiv raportat la alte evenimente


15/92

Repetabilitate

&umarare

&umar de raspunsuri emise intr)operioada de observatie

Raportata ca si recventa acomportamentului

&u oera sufciente inormatii pentruanaliza


16/92

*etode de masurare pe baza repetabilitatii

Rata+Frecventa Rata comportamentului pe o unitate de timp era mai multe inormatii

Rata de raspunsuri corecte si incorecte inconsolidarea abilitatilor.

Raportat ca numar pe o unitate standard de timp.


17/92

Reguli

Folosita pentru comportamente simple, cuinceput si sarsit clar

Folosita pentru comportamente emise in mediulnatural.

&u este adecvata pentru raspunsurile oerite in

ormat discrete trial.

&u este adecvata pentru comportamente intinsepe o perioada mai mare de timp.


18/92

*etode de masurare pe baza dimensiuniitemporale

Durata

-ntervalul in care comportamentul a ostdemonstrat

Durata totala a sesiunii

Durata fecarei aparitii a comportamentului

Raportat in unitate de timp standard.

&umararea si durata oera imagini dierite aleaceluiasi comportament.


19/92

*etode de masurare pe baza dimensiuniispatiale

atenta raspunsului

Durata dintre aparitia unui stimul si initierearaspunsului.

-R' /-nterval inter)raspuns

-ntervalul dintre doua raspunsuri

Raportat ca medie


20/92

SD+++latenta+++!AS"UNS +++0NSE0INTA

Intervalul inter trial

SD+++latenta+++!AS"UNS +++0NSE0INTA


21/92

Descrierea principiilor analizei aplicate acomportamentului

!elatia dintre comportamente si mediul incon%urator este descrisa deprincipiile conditionarii operante care are componente-

A"TECE#E"T5 situatia in care a aparut comportamentul respectiv(unde era copilul, cu cine, ce facea copilul sau ce i s+a cerut sa faca,daca a fost interupt din vreo activitate etc*3

CO$%O&TA$E"T5 actiunea intreprinsa ca reactie la antecedent3

CO"'EC"TA 5 ce s+a intamplat imediat dupa aparitiacomportamentului problema (e'. copilul a inceput sa tipe pentru cavrea o %ucarie iar mama i+a dat %ucaria respectiva*.


22/92

A"TECE#E"T CO$%O&TA$E"T CO"'EC"TA

'una teleonul &aspund Aud o voce

'una teleonul &aspund "u vor*este nimeni

Copilul vede %lan+e si tipa $ama ii da *om*oana

*om*oana

Copilul vede %lan+e si tipa "u primeste *om*oana

Bom*oana

'unt in masina Conduc cu vite,a %rimesc amenda

si ma +ra*esc

'unt in masina Conduc cu vite,a "u ma opreste politia

si ma +ra*esc


23/92

CONDITIONARE OPERANTA5 o forma de invatare in care un comportament devineprobabil sa se repete intr+o situatie daca acel comportament a fost recompensat anteriorintr+o situatie similara.Daca #. va fi recompensat in repetate randuri atunci cand isi stran&e %ucariile dupa ce sa

%ucat foarte probabil ca va incepe sa+si stran&a sin&ur %ucariile. Sau, daca esterecompensat si laudat de fiecare data cand spune ceva verbal (oricat de simplu ar fi* cutimpul va intele&e ca acesta este cel mai potrivit, eficient si productiv mod de a comunica.

CONDITIONARE CLASICA5 o forma de invatare in care un stimul neutruconditionatcapata puterea de a provoca un raspuns refle'iv sau involuntar ca rezultatal asocierii lui repetate cu un alt stimul neconditionat care in mod natural ar provocareactia respectiva. Sa luam un e'emplu-; a invatat sa inchida ochii atunci cand vede ca cineva este pe cale de a tranti usa inurma lui.


24/92

B. . S/inner 5 conditionarea operanta


25/92


26/92

Recompensa+ -ntaritorul

10rincipiul intaririi se reera la cresterea recventeiunui raspuns cand acel raspuns este urmatimediat de o anumita de o anumita consecinta21azdin, 2334".

-ntarirea pozitiva in termeni simpli poate finteleasa ca un eveniment avorabil ori obiect datimediat dupa un raspuns

$venimentele uneori vazute de unii ca findneplacute, pot actiona ca recompense pozitivepentru altii.


27/92

Recompensa+ intaritorul

$ste consecinta pozitiva oerita copilului dupa unraspuns corect

-ntotdeauna insoteste raspunsul corect, imediat.&u trebuie sa e(iste intarziere in oerirea

recompensei in stadiile initiale ale programului erirea recompensei imediat dupa

comportament va mari intotdeauna sansele caacel comportament sa mai apara

Recompensele olosite in sesiuni nu trebuie sa fevalabile in aara lor.


28/92

Este foarte important ca intaritorul sa vina imediat duparaspuns. intarziere de numai o secunda poate

recompensa un alt comportament care poate aparea intretimp.

"rocesul de recompensare= intarire creste frecventa de

manifestare a unui comportament pe viitor insa schimba sivaloarea stimulului prezentat= antecedentului.

Un stimul care evoca un anumit comportament pentru ca a

fost asociat cu recompensa devine 1discriminative stimulus2(SD*.


29/92

Este posibil ca recompensa sa fie asociata cu o schimbarein valoarea SD+ului datorita unei motivatii.

1Establishin& operation2 (E* (deprivarea* creste eficientarecompensei.

1Abolishin& operation (A* (satiation* scade efiecientarecompensei.

EO ----- '# ----- & ----- '&

S! > stimulus reinforcer


30/92

Recompensa+ intaritorul

ucrurile pe care copilul le gasesterecompensatorii variaza in timp.

Recompensa trebuie sa fe usor dedat si sa amuze copilul repede.

Recompensa verbala trebuie sasune dierit de 5D si de inormalul1&u2.


31/92

Recompensa

*ari cantitati de recompense pot avea unputernic eect dar pot cauza si saturatia.

Recompensa variata este esentiala666

Recompensa trebuie sa fe dierentiata.

$(ista mai multe tipuri de recompense# pozitive sinegative, primare si secundare.


32/92

5istem de recompensa

0rogramul de recompensare+intarire ne spune7cate raspunsuri sau care specifc raspuns va frecompensat8 1azdin, 2334, p249".

Clasifcare:1. Continuu: recompensarea unui raspuns, ori de

cate ori

acesta apare.

:.Intermitent:Recompensarea unui raspuns dupaun

numar f( sau variabil de raspunsuri sau dupa uninterval f(

sau variabil.


33/92

Efectele sistemului de recompensare

Comportamentele target in achizitie" suntrealizate la o mai mare recventa cand este olositun sistem de recompensare continuu.

Comportamentul intarit de un sistem derecopensare continuu va f eliminat mult mairepede in cazul in care se decide ca acel sistemde recompensare sa fe eliminat.

Comportamentul mentinut de un sistemrecompensare intermitent este mult mai rezistentla e(tinctie.


34/92

Recompensa este un eveniment pozitivprezentat imediat dupa un comportament

$ste defnita de aptul ca va mari recventacomportamentului

Daca recventa comportamentului nu va creste inurma prezentarii a ceea ce se considera a frecompensa atunci evenimentul sau obiectul NUeste recompensa

Recompensa nu se conunda cu premiul, premiuleste un eveniment sau obiect care se poateintampla sau oeri in schimbul a ceva acut, darnu inseamna ca recventa unui comportament vacreste


35/92

Intarirea pozitiva si ne&ativa

Oricerecompensa mareste frecventa unuicomportament


36/92

Intarirea pozitiva

1?.se refera la cresterea frecventei unui raspuns urmatde un eveniment favorabil (recompensa pozitiva*2(@azdin, 4*

Intarirea pozitiva in termeni simpli poate fi inteleasa caun eveniment favorabil ori obiect dat imediat dupa unraspuns

Evenimentele uneori vazute de unii ca fiind neplacute,pot actiona ca recompense pozitive pentru altii, de e'.tipand 1preste+te2 ori constran&erea fizica pot uneorirecompensa comportamente.


37/92

Intarirea ne&ativa

1?se refera la cresterea frecventei unui raspuns prin inlaturareaunui eveniment aversiv imediat dupa raspuns2 (@azdin, 4*

Intarirea ne&ativa se refera la acele situatii in care o persoana sesimte inconfortabil si in urma unui raspuns, evenimentul esteinlaturat

De aceea, in aceleasi situatii, copilul va raspunde la fel Inlaturareaevenimentului aversiv trebuie sa mareasca frecventa unuicomportment, altfel nu este o recompensa ne&ativa

Intarirea ne&ativa nu trebuie confundata cu pedeapsa

E'emple de intaritori ne&ativi-- unui copil i se da 1timp liber2 numai dupa ce a reusit sa stea :

minute pe scaun.3- 0opilul este lasat sa iasa din camera numai dupa ce a raspuns la :

intrebari de pe cartonase, iar cartonasele au disparut de pe masa.


38/92

Intarire pozitiva vs. Intarire ne&ativa


39/92

!ecompensa primara si secundara &ecompensa primara - numita si recompense naturale + apa,

mancare!ecompensa primara nu poate functiona intotdeauna + daca un copil amancat inainte de sesiune, atunci mancarea nu va actiona ca o!ecompensa.!ecompensa primara se foloseste foarte mult in primele stadii alepro&ramului, dar este insotita intotdeauna se recompensa secundara.

&ecompensa secundaraE'.- recompensa verbala, &adilat, %ucarii, aler&at etc.

&ecompensa dierentiata

Actiunea cea mai apropiata de raspuns trebuie puternic recompensata!aspunsurile care nu sunt asa de aproape de raspunsul+tinta nu vor fiasa mult recompensate.0riteriile de evaluare a unui raspuns trebuie stabilite de toti membriiechipei si stabilite recompense diferentiate.


40/92

Evidenta recompenselor

Data/Terap

Recompense Luni Marti Miercuri Joi Vineri


41/92

"rincipiile recompensarii

"entru ca recompensarea comportamentelor sa fie eficientatrebuie sa respecte urmatoarele principii-

I#EDIAT

0NTINCENT

ADE0AT

EITA!EA SATIETATII= DE"!IA!EA

Atunci cand copilul nu colaboreaza sau terapia este in impas primullucru care trebuie analizat este daca s+au respectat principiilerecompensarii.


42/92

E;TIN0TIA

E'tinctia este procedura prin care se retra&e intaritorulcare mentinea un anumit comportament iar in urmaretra&erii intaritorului comportamtnul vizat scade infrecventa.

"entru a putea spune ca este e'tinctie trebuie indeplinite re&uli-. !etra&erea intaritorului unui anumit comportament3

. Se observa ca scade rata comportametului vizat.


43/92

E'tinctia nu inseamna numai i&nor 5inseamna indepartarea recompensei cementine comportamentul.

I&norarea unui comportament functioneazanumai si numai daca atentia este variabilacare mentinecomportamentul.


44/92

1E'tinction burst2


45/92

actori ce influenteaza e'tinctia

2. 5istemul de recompensare anterior e(tinctiei

:. Aparitia recompenselor in timpul e(tinctiei


46/92


47/92

"edeapsa

"edepsirea comportamentului se refera la !I0Ecomportament al unei persoane apropiate, copil sausituatie din mediu care scadeprobabilitatea ca acelcomportament sa apara in viitor.

1?.se refera la scaderea frecventei unui raspuns urmatde retra&erea unui eveniment favorabil sau deadau&area unui eveniment nefavorabil2 (@azdin, 4*.


48/92

"edeapsa este procesul prin care se prezinta un stimul in urma unuicomportament, iar ca urmare a acelui stimul frecventa comportamentuldescreste.

"edeapsa nu este reprezentata prin actiunea persoanei care oferaconsecinta nici de natura consecintei. Avem de+a face cu o pedeapsanumai daca un comportament scade in intensitate.

orbim si aici despre pedeapsa pozitiva si pedeapsa ne&ativa.

"edeapsa Fpozitiva2 apare atunci cand frecventa comportamentuluiscade prin prezentarea unui stimul 5 overcorection,

"edeapsa 1ne&ativa2 apare atunci cand frecventa comportamentuluiscade prin indepartarea unui stimul 5 time out, costul raspunsului.


49/92

Overcorection5i se cere copilului sa indeplineasca o serie de actiunicare lui ii par dificile, drept consecinta imediata a comportamentuluiproblema.

De e'emplu 1daca copilul aduna hartii de pe %os si le ba&a in &ura ilpunem sa faca curat in locul de unde aduna hartiile si sa+si spele mult&ura si mainile2.

Sau daca pune in &ura diferite obiecte, iar acest lucru se intamplafrecvent, de fiecare data cand pune obiectul in &ura ii spunem de maimulte ori (sa zicem de G ori* 2pune+l la loc 5 ia+l2, 1pune+l la loc, ia+l2etc.


50/92

Timeout5consta in blocarea fizica si intreruperea pentru catevaminute imediat dupa comportamentul problema a unei situatiirecompensatorii pe care subiectul o traieste. Aceasta tehnica trebuia

folosita daca incercarile noastre de a schimba comportamentulcopilului

au esuat.

De e'emplu putem sa+l punem pe copil pe un scaun cu fata la peretedupa ce a lovit pe cineva. Trebuie folosit un timer pentru a fi clar cattimp este pedepsit.

Nimeni nu vorbeste si nu se uita la copil pana nu e'pira timpul de

pedeapsa.


51/92

Trebuie sa fim atenti cand folosim timeout+ul.

Uneori copilul se poarta urat tocmai pentru ca vrea sa iasa dintr+o

situatie neplacuta pentru el sau nu vrea sa indeplineasca o sarcina3 inaceste situatii timeout+ul devine o recompensa si poate intariicomportamentul nedorit.

De e'emplu copilul poate sa loveasca atunci cand il punem sa+sistran&a %ucariile, daca aplicam timeout in aceasta situatie copilul obtinece vroia, nu si+a mai strans %ucariile. "erioada de timeout nu trebuie safie lun&a 5 pentru copiii mici nu trebuie sa depaseasca G minute.


52/92

6ECI A6E 0#"!TA#ENTU6UI

Stimul dorit Stimul nedorit

Intarire pozitiva "edeapsa pozitiva Adau&area stimuleaza inhiba unui stimulcomportamentul comportamentul

"edeapsa ne&ativa Intarire ne&ativa Indepartarea

inhiba stimuleaza unui stimulcomportamentul comportamentul

0 t il li i t t l li t d


53/92

0ercetarile analizei comportamentale aplicate dela sfarsitul anilor H: pana in prezent

Incepand cu sfarsitul anilor 60 interventiile comportamentalepentru persoanele cu autism cresc exponential.

pareJournal of Applied Behavior Analysis.

Definitia clara a domeniului si a metodelor terapiei sta!ilite de"aer# $olf si Risle% in articolul &'ateva dimensiuni curente inanali(a comportamentala aplicata) a condus la aparitia maimultor metode in tratarea persoanelor cu autism.

inceput sa se puna accent pe invatatea unor comportamentemai complexe.


54/92

*rimele re(ultate in tratarea copiilor cu autism au fostpu!licate de Lovaas# +oe,el# -immons si Lon, 123.

In acel studiu au pre(entat re(ultatele pro,ramului in pro,rescu copii cu autism.

cest articol a anuntat primele re(ultate promitatoare le,ate detratarea deficitelor principale ale copiilor cu autism.

In studiul lui Lovaas si a cole,ilor lui au participat 40 de copii.

cesti copii erau in terapie de 1 ani.

Mai mult# datele de ,enerali(are erau oferite pentru anali(a.


55/92

Lovaas a creat un sistem de inre,istrare a datelor.

-copul acestui studiu a fost de(voltarea lim!a5ului.

o!servat ca cei mai multi dintre copii demonstrau comportamente autoa,resive.

o!servat ca a!ordarea psi7odinamica in care ii oferi copilului afectiune si atentieneconditionata conducea la cresterea frecventei acestor tipuri de comportamente.

8l a afirmat ca aceste comportamente sau dovedit a fi rationale si in ultimainstanta comportamente sociale controlate de aceleasi le,i ca si comportamenteleadecvate.

Lovaas a explicat deci(ia lui de a folosi aversivul ca impuls la o!servarea unuicopil care isi lovea sistematic capul de suprafete tari.

lovito la fund si pro!lema de comportament a disparut9 mai mult a o!servat cadevenise mult mai afectuasa cu el si cu ceilalti adulti.

ceasta experienta a condus la multe alte cercelari in care el a folosit aversivul caprocedura de reducere a comportamentelor pro!lema.


56/92

Lovaas a fost primul care a demonstrat ca atentia sociala poatefi conditionata ca si intaritor prin asocierea sa cu alimente saualte tipuri de intaritori Lovaas# :reita,# +inder# Ru!enstein#-c7aeffer ; -immons# 663.

o!servat ca valoarea atentiei sociale crestea daca persoana

care oferea atentie folosea si pedeapsa Lovaas et al.# 6


57/92

Diseminarea interventiei analitice comportamentale

Munca lui Lovaas si a cole,ilor lui din 60 pana in 0 a condus la acceptareaanali(ei comportamentale aplicate ca prima optiune in tratarea copiilor cuautism.

Munca din 12 discutata anterior a modelat studiile ulterioare din >1 si

2.

Lovaas# in 2# a mentionat lectiile invatate din studiul din 12=.'opiii mici !eneficia(a cel mai mult de terapie.4.Terapia in mediul copilului este cea mai eficienta.

2.?enerali(area raspunsului nu a aparut si a fost nevoie de trainin, intensiv.@.*arintii sunt cei mai !uni terapeuti.


58/92

'opiii cu autism au intrat intrun studiu pe 4 ani.

Terapia sa !a(at pe principiile " si pe metodeledemonstrate anterior a fi eficiente.

Terapia sa axat pe reducerea pro!lemelor de comportament side(voltarea a!ilitatilor de comunicare# interactiune sociala#a!ilitati de 5oaca si a!ilitati co,nitive.

*rocedurile implementate sunt descrise in cartea lui Lovaas#Me "ooA# pu!licata in >.

*arintii au 5ucat un rol important in tratamentul copiilor lor. Terapia aversiva sa folosit cu unii copii.


59/92

'opii au fost impartiti in trei ,rupuri9 toti copii erau su! @ ani.

existat un ,rup experimental si doua ,rupuri de control.

?rupul experimental a primit @0 de ore de tratament# iar

,rupul de control mai putin de 0 ore si nu sa folosit stimuliaversivi.

'el deal doilea ,rup de control a primit tot 0 ore de

tratament dar serviciul era oferit de o a,entie diferita.

Re(ultatele lau surprins c7iar si pe Lovaas.


60/92

proape 5umatate din ,rupul experimental au aratat pro,rese

remarca!ile indicand o functionare intelectuala si educationalanormala# in timp ce numai 4B din ,rupul de control au avutaceleasi pro,rese.

In 2# Mc8ac7in# -mit7 si Lovaas au o!servat ca efecteleterapiei au fost mentinute la > din copiii considerati in >1recuperati.

Mai mult# sc7im!arile o!servate in ,rupurile de control nu

erau semnificative erau re(ultatul maturi(arii3.


61/92

!eplicile studiului lui 6ovaas

. Birnbrauer J 6each, .. Smith, Ei/eseth, @levstrand, 6ovaas, 9.. Smith, Croen J 7)nn, :::.4. Ei/seth, Smith, Kahr J Eldevi/, ::.

G. LoMard, Spar/man, 0ohen, Creen, StanislaM, ::G.H. SalloMs J Craupner, ::G.9. 0ohen, Amerine+Dic/ens J smith, ::H.. Eldevi/, Ei/seth, Kahr J Smith, ::H.

. Ei/eseth, smith, Kahr J Eldevi/, ::9.:. !emin&ton, Lastin&s, @ovshoff, De&liEspinosa, Kahr,Alsford, 6emaic J 7ard, ::9.

.


62/92

Cu toate pro,ramele de interventiecomportamentala timpurie au produs acelasi efect.

Re,uli= Terapia sa se faca in mediul copilului acasa#

,radinita# etc.3.

*arintii sa fie implicati activ. Terapia sa fie intensiv asi sa acopere toate ariile

deficitare. nalistii comportamentali sa fie foarte !ine

pre,atiti. -upervi(area sa fie intensiva si ec7ipa foarte !ineinstruita.

Analiza comportamentala aplicata in


63/92

Analiza comportamentala aplicata intulburarile de spectru autist

!ezultatele cercetarilor in urma aplicarii ABA arata ca daca terapiaeste inceputa destul de devreme + inainte de varsta de 4 ani, estedestul de intensiva + 2-/ pana la 4: de ore de terapie pesaptamana si este continuata pana la doi ani, pana la 01dintrecopii pot fi recuperati.

0opiii care incep terapia ABA dupa varsta patru ani isi pot dezvoltaabilitatile sociale, anumite abilitati academice si mai important,abilitati de viata. Isi pot imbunatatii abilitatile de autoa%utorarenecesare, cum ar fi sa stie sa faca cumparaturi, sa ia autobuzul si

sa tina curat si ordine in casa. "e scurt, ei pot sa devina, in multecazuri, relativ independenti.

0um vede un comportamentalist autismul


64/92

0um vede un comportamentalist autismul

0omportamente in ECE' (autostimulare, automutilare, a&resiune,hiper/inetism, comportamente obsesive, comportamente stereotipe*.

Comportamente #E3CTA&E (limba%, abilitati sociale, abilitati de %oaca,abstractizari si autoservire*, scopul terapiei fiind acela de a descreste

comportamentele e'cesive, de a creste comportamentele deficitare si de amodela altele noi.

Analiza comportamentala aplicata pune accent pe controlul intaritorilor.Scopul tratamentului este de a preda un numar mare de comportamenteadaptive (con&nitive, lin&vistice, sociale, etc.* prin intarirea apro'imarilorcomportamentelor tinta si a discriminarilor tot mai comple'e intre situatii.

Terapia se adreseaza tuturor ariilor de dezvoltare- co&nitiv, motric, social,autosevire si comunicare si limba%. De asemenea terapia vizeaza siprincipalele probleme le&ate de comportamentele neadecvate.


65/92

0omportamente deficitare 0omportamente neadecvate

0um a%uta ABA copilul cu autism


66/92

0um a%uta ABA copilul cu autism

creste frecventa aparitiei comportamentelor dezirabile prinrecompensare3

invata copilul abilitati noi (prin invatare sistematica sirecompensare preda abiliati de autoservire, comunicare,relationare sociala*3

mentine anumite comportamente necesare adaptarii la mediulsocial3

&eneralizeaza sau transfera comportamentele dintr+o situatie inalta sau de la un anumit mod de raspuns la altul, mai comple'( scopul este de a &eneraliza si transfera tot ceea ce invata incamera de lucru + la &radinita, scoala, mediu social*3

reduce comportamentele interferante, care pot in&reuna

invatarea si relationarea3 modifica mediul de invatare pentru ca aceasta sa se realizeze

cat mai eficient, insa pe termen lun& se urmareste ca persoanasa se poata descurca in orice situatie.


67/92

0omportamente neadecvate Abilitati


68/92

iecare copil poate face pro&rese in terapie, pentru ca ABA este unsistem de invatare, un pro&ram de invatare prin care isi propune sa

modifice comportamentul copilului in mod sistematic si intensiv.

Sistemul are obiective clar formulate, impartite in sarcini mici, astfelincat evolutia copilului sa poata fi masurata permanent. Intarireacomportamentului se face prin recompensare, intre& sistemulfunctionand pe baza acestor intaritori, fie materiali, fie sociali.

biectivele sunt impartite in pasi mici, pe care fiecare copil sa+ipoata atin&e, si daca cerinta este prea mare, se da un pas inapoi pana

cand copilul poate reusi apoi trecem la pasul urmator


69/92

'4CCE'4 " TE&A%E #E%"#E #E 5 3ACTO& $AJO&

arsta copilului la intrarea in pro&ram3 Nivelul co&nitiv, stabilitatea atentiei, capacitatea de intele&ere a abstractului si

autostimularile3 Cradul de implicare al familiei3 "rofesionalismul echipei si coordonatorului.

Nu putem spune de la inceput care vor fi pro&resele si cat va recupera copilul 5vom putea avea dupa H luni insa o ima&ine de ansamblu asupra modului in careevolueaza copilul. Trebuie sa ne bazam pe fapteconcrete, pe achizitii pentru a daun pro&nostic.

Supervizarea sa fie intensiva si echipa foarte bine instruita3

0onsecintele comportamentelor neadecvate trebuie oferite contin&ent3

Trebuie sa e'iste echilibru intre nivelul cerintelor din terapie si nivelulcerintelor familiei.

Discrete Trial


70/92

Discrete Trial

Una dintre cele mai frecvente proceduri implementate in tratareacopiilor cu autism.

#etoda a fost dezvoltata de Sid Bi%ou si aplicata pentru prima datade 7olf cu Dic/).

Aproape fiecare pro&ram intensiv de invatare include discrete trial.

Abilitatile invatate folosind discrete trial sunt- limba%, interactiunesociala, hobb), abilitati co&nitive, reducerea comportamentelor

inadecvate, imitatie, etc. (Smith, ::*.

Smith (::* su&ereaza ca este sin&ura metoda eficienta deinvatare a noilor abilitati si de noi discriminari.


71/92

Discrete trial are 4 componente-

. Stimulul 5 antecedent devine un stimul discriminativ. "rompt. !aspuns4. 0onsecinta

SD ++++++++++++++++++++++ ! +++++++++++++++++++++++ 0Stimul !aspunsul 0onsecinta

Discriminativ copilului comportamentului

Uneori intre '# si&aspuns seinterpune%romptul (a6utorul oeritcopilului), apoi Consecinta.


72/92

De ce se foloseste Discrete TrialO

clarifica ceea ce are de invatat copilul? atat pentru adult cat sipentru copil.

a%uta terapeutul sa fie consecvent

usureaza evaluarea pro&resului si colectarea datelor. 0ompartmentele pot fi manipulate si schimbate sistematic 0opilului ii este clar ce se va intampla si ce I se cere intr+un sittin& 0onsistenta in randul tutorilor este mentinuta 0olectarea datelor este simpla

Evaluarea pro&reselor poate fi facuta obiectiv


73/92

0aracteristicile unui SD

trebuie sa fie clar, simplu, neintrerupt, si potrivit niveluilui copilului3

este cerinta, fara adau&iri in plus ( numele copilului, Puita+te lamine$2, Pfii atent$2*3

se da o sin&ura data apoi se asteapta raspunsul copilului3

poate include prezentarea unui obiect, a unei instructiuni, a uneimiscari, sau a unei intrebari3

initial se da la fel de catre toti cei implicati in pro&ram.


74/92

0aracterisitcile unui !aspuns

raspunsul copilului la cerinta poate fi corect, cand copilul daraspunsul asteptat in + G sec. (in colectarea datelor se noteaza cuQ*3

raspunsul copilului la cerinta poate fi +resit7 cand copilul da un

raspuns din acelasi pro&ram sau din altele dar &resit, sau cand sean&a%eaza in alt fel de comportamente decat cel asteptat in urmaSD+ului (se noteaza cu +* 3

non-raspuns, cand nu da nici un fel de raspuns sau cand copilul daun raspuns corect dar dupa cele ma' G sec., se considera a fi

raspuns &resit in colectarea datelor (se noteaza cu :*. promptat5 copilul este a%utat sa dea raspunsul corect (se noteaza

cu "*.


75/92

0onsecinta !aspunsului

%o,itiva> recompensa ( B!A Q recompensa materiala*. Se ofera numaiin cazul unui raspuns corect.

Se ofera imediat dupa raspunsul corect3Se individualizeaza, in functie de preferintele copilului si se schimba permanentpentru a+si mentine valoarea de recompensa.!ecompensele se dau in cantitati mai mari pentru raspunsurile independentesau raspunsuri foarte bune, si in cantitati moderate in cazul raspunsurilor

promptate. 0u toate ca folosirea unor cantitati mai mari de recompense producefecte mai puternice, evitati saturatia prin folosirea unor cantitati mai mici si prinvarierea recompenselor.

"e+ativa> NU$, Ai &resit$, ii mai atent$ Etc. 0onsecinta ne&ativa trebuiesa fie pur informationala (atra&e atentia copilului asupra faptului ca nu a dat

raspunsul asteptat* si se da dupa un raspuns &resit, sau un non+raspuns."entru ca un anumit item sa fie considerat recompensa si pentru a aveaintradevar valoare de recompensa nu trebuie sa+i fie copilului la indemana innici o alta impre%urare, decat in urma unui raspuns corect.!ecompensele trebuie sa poata fi oferite cu usurinta si rapid.Alternati recompensele sociale (lauda, imbratisarea* cu cele primare (ciocolata,

alunele, /inderul*.

S" 5 STI#U6 "!#"T ("*


76/92

S" 5 STI#U6 "!#"T ("*

Este a%utorul oferit copilului, minim dar suficient pentru a indeplini unSD

SD ( prompt*++++++++++++++++++R!++++++++++++++++++++RS!

Trebuie sa apara imediat dupa SD. Terapeutul decide daca ofera " sau nu inainte sa dea SD+ul.

Ti i d t


77/92

Tipuri de prompt

FizicIi oferim infrumare fizica pentru a ii arata cum sa faca ceva.

ImitareInainte de a folosi acest prompt copilul trebuie sa stie sa imite. Accelerare#arind ritmul promptului, avand un raspuns corect oferim un alt SD, astainseamna ca avand o recenta e'perienta de raspunsuri corecte si a fostrecompensat pentru ele, copilul are sanse mai mari sa ofere un alt raspuns

corect Pozitionarebiectul tinta este pus mai aproape de copil Legaturi cu cunostintele anterior invatate

olosind ceva ce copilul de%a stie pentru a il a%uta sa achizitioneze un raspunscorect, de e'. SD- Atin&e rosu + copilul atin&e rosu si este recompensat,

immediate dupa asta este intrebat 10e esteO2 (tar&et* + 1rosu2(recompensa*.


78/92

Inrumare ver!ala

1Trebuie sa asezi cubul rosu peste cel verde2

In"lectiunea vocii"unctand cuvantul important din SD ii putem indica partea din SD la

caretrebuie sa fie atent, de e'. Arata cana #A!E. Alte #rom#turi

Aratat, &est, privire "rompturile involuntare (trebuie evitate*

0and se folosesteO


79/92

0and se folosesteO

0and sarcina este noua copilului, raspunsul este &hidat de maimulte ori, aceasta este cunoscut ca 1mass prompt2

In &eneral prompt+ul trebuie oferit cat mai aproape de SD ori inacelasi timp

0and un raspuns a fost &hidat de mai multe ori si copilul incepesa isi dea seama de ce trebuie sa faca, prompt+ul este retrastreptat

0and prompt+ul este retras, raspunsul poate fi &hidat doar la%umatate deoarece copilul este capabil sa faca independent ceva

Daca o actiune se considera masterata, deci suntem si&uri ca elstie ce are de facut, atunci prompt+ul este oferit dupa douaraspunsiri incorecte. Acesta este cunoscut ca si 1nu+nu+prompt2

0opilul nu trebuie sa ofere mai mult de raspunsi incorecte fara aprimi prompt

Dupa 1nu+nu+prompt2 urmeaza un test in care copilul nu este&hidat, pentru a testa daca poate sa faca sarcina sin&ur.

S tii


80/92

Su&estii

Intotdeauna folositi cel mai putin intrusiv prompt. ierarhie a prompt+ului trebuie stabilita.Eliminati promptul cat mai repede.Intotdeauna prompt dupa doua raspunsuri

incorecteIntotdeauna dupa 1NUNUprompt2+ TEST.!ecompensati raspunsurile cu prompt

diferentiat.

Testati mai tarziu ceea ce a fost inconsistent intr+un sittin&.


81/92

Motivatia

Vor!irea spontana ex.# vocal# semn# ima,ine3 este comportamentul vocal

controlat de stimuli si conditiile naturale motivationale conditii care nu auantecedente ver!ale. n scopul de a preda spontaneitatea# antecedentelerelevante tre!uie sE fie predate antecedentele ver!ale nu sunt intotdeaunarelevante9 uneori sunt contraproductive3.

Stabilirea Cererii

F cerere mand3 este Gun operant ver!al Hn care rEspunsul este HntEritE de oconsecinE caracteristicE i este# prin urmare# su! controlul funcional alcondiiilor relevante deprivare sau stimulare aversivaG -Ainner#


82/92

!ECU6I DE INATA!E

#T 5 Trial masiv3

DT 5 Trial de discriminare3

!! 5 !otatie aleatoare3

INT!ETINE!E

INATA!E IN0IDENTA6A

"entru un item masterat in #T, " se da dupa ma'im un raspuns &resit. "entru un item masterat si in !!, " se da dupa ma'im raspunsuri

&resite. Intotdeauna trebuie folosit " cel mai adecvat si mai putin intrusiv si care

poate fi diminuat treptat. Imediat ce s+a introdus un tip de ", trebuie sa avem raspuns la intrebarea

P0um diminuez acest " astfel incat copilul sa devina independent in oferirearaspunsuluiO2

#odelare= Shapin&


83/92

#odelare= Shapin& procedur Vn care este Vntrit prin apro'imri succesive un comportament

Wint. Este folosit pentru a VnvWa comportamente care nu sunt Vn repertoriul

copilului sau care sunt &reu de promptat . StabiliWi comportamentul Wint . IdentificaWi un comportament din repertoriul copilului care este apro'imativ cu

comportamentul Wint . !ecompensaWi copilul pentru aceast apro'imare , promptXnd dac este nevoie . dat ce copilul se an&a%eaz consitent Vn aceast apro'imare, mriWi criteriul de

rspuns la un comportament care este mai apropiat de comportamentul Wint.!ecompensaWi numai aceast apro'imare apropiat

0ontinuaWi s recompensaWi fiecare apro'imare Yi s ridicaWi criteriul dvs . pXncXnd veWi obWine comportamentul Wint .

Avanta%e -

"ermite recompensarea imediat . 0onduce copilul spre rspuns corect . !educe frustrarea copilului . Dezavanta%e - "oate necesita timp .

Inlantuire= 0hainin&


84/92

Inlantuire= 0hainin&

0rearea unui comportament comple' prin combinarea

comportamentelor simple masterate Vntr+o secvenW decomportamente numit lanW .

"aYi - StabiliWi comportamentul Wint . EfectuaWi o analiz a sarcinii.ZmprWiWi comportamentul Wint Vn paYi

distincWi mici . DeterminaWi care dintre aceYti paYi sunt de%a dobXndiWide copil Yi care au nevoie s fie VnvWaWi .

StabiliWi SD+ul Yi controlul S! pentru fiecare pas Vn parte . 6e&aWi paYii rXnd pe rXnd unul de altul Vntr+o secvenW Vnainte sau

Vnapoi . DiminuaWi SD+urile individuale Yi S! 5ul pXn la e'istenWa unui

sin&ur SD la Vnceputul lanWului iar recompensa apare numai la finalulVnlnWuirii .


85/92

Tipuri - ZnlnWuirea Vnainte 5 VncepeWi cu primul pas din lanWul

comportamentelor Yi adu&aWi fiecare pas Vntr+o secvenW ceVnainteaz pXn la ultimul pas (VncepeWi prin a+l VnvWa pe copil s+Yipun pantalonii peste picioare Yi s sfXrYeasc prin a+l VnvWa s Vitra& pXn Vn talie*.

ZnlnWuirea Vnapoi 5 VncepeWi cu ultimul pas din lanWul comportamentelorYi adu&aWi fiecare pas Vntr+o secvenW Vnapoi , pXn se a%un&e la

primul pas (VncepeWi prin a+l VnvWa pe copil s+Yi tra& panataloniipXn la talie Yi VncheiaWi prin a+l VnvWa s Yi+i pun peste picioare*.

Not - Zn timpul VnlnWuirii puteWi prompta copilul de+a lun&ul Vntre&ii secvenWe

a paYilor Yi s diminuaWi prompt+urile Vntr+o manier de avansare saude Vnapoiere ."uteWi de asemenea s adu&aWi fiecare pas pe msurce se mastereaz cel anterior , oferind un prompt dac este necesarpentru includerea pasului adu&at Vn rspunsul copilului .

Tas/ anal)sis


86/92

Tas/ anal)sis

Spalatul pe maini Da drumul la apa "une sapun pe maini reaca mainile

"une mainile sub apa preste apa Ia prosopul Se ster&e pe maini

iecare element din inlantuire funtioneaza ca recompensa pentru celanterior si ca SD pentru urmatorul.

CENE!A6I


87/92

CENE!A6I


88/92

Ceneralizarea Stimulului 5 #sura Vn care un comportament VnvWat intr+osituaWie este dup aceea efectuat Vntr+o alt situaWie.

cu alte persoane 5 abilitatea copilului de a rspunde unor persoane diferitede cele implicate Vn VnvWarea ori&inal .

Vn alte medii 5 abilitatea copilului de a rspunde Vn locuri diferite de 1scaunYi mas 1( e.&., pe canapea , pe podea ,la Ycoal*.

alte SD+uri 5 abilitatea copilului de a rspunde la SD 5uri diferite ( 1 aYeaz+te aici 1 , 1stai %os 1 , 1 ia loc 1 * .

alWi stimuli 5 abilitatea copilului de a rspunde la e'emple diferite de stimulifaW de cei folosiWi la lecWii .

S

S ! S S4


89/92

Ceneralizarea !spunsului 5 #sura Vn care, prin VnvWarea [unuicomportament, observaWi schimbri Vn alte comportamente deYi aceste

comportamente nu au fost VnvWate e'plicit ( e.&., VnvWaWi copilul s VYi strXn&%ucriile la SD+ul 1strXn&e %ucriile 1 iar copilul Vncepe Vn acelaYi timp s arunce&unoiul la coYul de &unoi Yi s+Yi pun crWile pe raft*. ! !

S ! !4#enWinere 5 #sura Vn care comportamente care sunt menWinute Vntimp (uncomportament este VnvWat la momentul iar copilul menWine comportamentulla momentele , ,Yi 4 *.

! ! ! ! -------------------------------------------

T T T T4


90/92

Tehnici &enerale de promovare a &eneralizarii-

. ariaWi condiWiile de stimulare Vn timp. AveWi mai mulWi profesori=terapeuWi Yi mai multe stiluri . ariaWi stimulii . ZnvWaWi mai multe e'emple de stimuli (mai multe

foto&rafii a diferite pisici *. ariaWi cuvintele instrucWiunilor Yi ale Vntrebrilor (1stai %os 1 , 1 ia loc

1 , 1 Yezi aici 1 *. ariaWi mediul Vn care are loc VnvWarea . dat ce s+a a%uns la

controlarea SD+ului Vn camera ori&inal de VnvWare , daWi drumul laradio , lucraWi Vn camere diferite sau Vn curte, sau cereWi membrilorfamiliei s 5Yi desfYoare activitWile normale Vn timpul sesiunilor .


91/92

. 6a Vnceput , condiWiile pot fi destul de 1artificiale2 (SD+urile sunt limitate lacele mai importante cuvinte , se folosesc recompense tip hran , etc. *

TotuYi , Vn timp , treceWi la condiWii cXt se poate de naturale - TransformaWi antecedentele (SD+uri* Vn antecedente naturale aYa cumvor aprea Vn afara situaWiei de VnvWare (1 "oWi s arWi triun&hiul2 versus 1atin&e triun&hi2* .

TreceWi la recompense+ laude naturale, 1 mulWumesc 1 , abWibilduri,

steluWe , bani ,etc . TransformaWi trial+urile Vn mai puWin distincte Yi mai asemntoare cuinteracWiunile tipice (folosiWi un limba% mai natural Yi diminuaWirecompensarea evident * .

olosiWi stimuli pe care copilul Vi va VntXlni zilnic (Vn locul stimulilor plasaWi

pe carduri , folosiWi ima&ini din crWi , obiecte din camer , etc . *. Adu&aWi sesiunilor obiYnuite , sesiuni de VnvWare 1incidentale 1 la alte

ore ale zilei (orele mesei , Vn timpul %ocului liber , etc. *. ArtaWi stimuli YiprezentaWi Sd+uri aYa cum apar Vn mod natural .

#odificaWi recompensele


92/92

. #odificaWi recompensele . olosiWi recompense secundare . SubWiaWi pro&ramul de recompense pentru recompensele primare Yi

recompensele ce consum timp. 6a Vnceput recompensaWi fiecare rspunscorect , apoi reduceWi rata sau folosiWi un pro&ram aleatoriu (la fiecare al +lea sau al 4+lea rspuns*.

4.ImplementaWi reWinerea informaWiei Vn procedurile dvs de VnvWare . E'tindeWi durata timpului dintre practicarea sarcinilor (treceWi de la

practicarea sarcinii Vn fiecare zi la ori pe sptmXn, la pe sptmXn ,la ori pe lun , etc .* Aceste pro&ramri sunt incorporate Vntr+un orar demenWinere.

olosiWi orare intermitente de recompensare astfel VncXt comportamenteles fie mai rezistente e'tincWiei.

aceWi uz Vn VnvWarea copilului de procedura Trial+uri E'tinse.

G . ZnvWaWi copilul comportamente funcWionale astfel VncXt acesteas fie indicate Yi Vntrite Vn viaWa de zi cu zi, cum ar fi %oaca

Date post:	02-Mar-2018
Category:	Documents
Upload:	anca-mihaela-pasalau
View:	258 times
Download:	6 times

Principii Si Tehnici Aba

Documents