Învățarea vorbirii la copiii cu autism

Danny Hurwitz, BCaBA

Autismul

• Ce este autismul?• Care sunt simptoamele lui?• Care este frecvența autismului?• Care sunt metodele disponibile pentru a

ajuta persoanele cu autism?

Dereglări de vorbire și comunicareO persoană cu ASD poate: • Să nu răspundă la propriul nume la 12 luni• Să nu indice obiectul cu degetul pentru a arăta interesul față de el

(să arate un avion care zboară) la 14 luni • Să nu să se joace ”de-a adicălea” (adică hrănește o păpușă) la 18

luni • Să evite contactul vizual și să vrea să fie singur • Să prezinte dificultăți în înțelegerea sentimentelor altor persoane ori

în definirea propriilor stări emoționale • Să aibă tulburări de limbaj și vorbire• Să repete fraze sau cuvinte iar și iar (echolalia)• Să răspundă nerelevant la întrebări• Să devină frustrat din cauza micilor schimbări• Să aibă interese obsesive• Să bată din palme, legene corpul sau să se rotească • Să reacționeze într-un mod neobișnuit la sunete, mirosuri, gusturi,

stimuli vizuali sau senzații tactile.

Instruirea și învățarea

• George• Ian• Suzy• Andrei

Elevii cu disabilități

• Rex Lewis-Clack, interpret pian, are autism

Ping Lian, autism

20032005

Ping Lian

2007

2009Images taken from http://www.pinglian.com/

Cum învață persoanele cu autism?

• Cum însușesc deprinderile de viață?• Cum învață limbajul?• Cum însușesc abilitățile sociale?• Cum învață să participe în viața socială?

Analiza Comportamentală (AC)

• Ce este Analiza Comportamentală? • Date, Analiza Funcțională

• Ce este analiza comportamentală aplicată (ABA)?

• Comportamentul social semnificativ

• Ce relevanță are în autism?• Cercetări empirice, Comportamentul

verbal (VB)

ABA

• 7,990,000 trimiteri în Google pentru “Applied Behavior Analysis”

• Sporirea indicatorilor reușitelor copiilor cu autism

• 6000 persoane certificate în ABA (BCBA) în 40 de țări

• 110 programe curriculare în analiza comportamentală în 14 țări din lume

Succese în diverse domenii• Spitale (e.g., Iwata, et al., 1994),• Școli (e.g., Boyajian, DuPaul, Handler, Eckert, & McGoey, 2001; Northup et al., 1997)• Domicilii (e.g., Derby, et al. 1997; Harding et al., 1999)• Comportamentul auto-mutilant (e.g., Iwata, Dorsey, Slifer, Bauman, & Richman, 1982/1994; Kahng, Iwata, &

Lewin, 2002)• Agresivitate (e.g., DeLeon, Fisher, Herman, & Crosland, 2000; Oliver, Oxener, Hearn, & Hall, 2001.)• Comportament stereotipic (e.g., Ahearn, Clark, DeBar, & Florentino, 2005; Durand & Carr, 1997; Rapp,

Vollmer, St. Peter, Dozier, & Cotnoir, 2004)• Pica (e.g., Hagopian, & Adelinis, 2001; McCord, Grosser, Iwata, & Powers, 2005; Piazza, Roane, Keeney, Boney, &

Abt, 2002). • Comunicare (e.g., Carr & Durand, 1985; Durand, & Carr, 1992; Hagopian, Fisher, Sullivan, Acquisto, & LeBlanc,

1998; Wacker et al., 1990)• Deprinderi cotidiene (e.g., Cuvo, Jacobi, & Sipko, 1981; Horner & Keilitz, 1975)• Abilități academice (e.g., Daly & Martens, 1994; McComas, Wacker, & Cooper, 1996). • Schizofrenie (e.g., Wilder, Masuda, O'Connor, & Baham, 2001)• Retard mental (e.g., Lindauer, Zarcone, Richman, & Schroeder, 2002; Saunders, McEntee, & Saunders, 2005) • Autism (e.g., Hoch, McComas, Thompson, & Paone, 2002; Lerman, Vorndran, Addison, & Kuhn, 2004; Lovaas et

al. 1987)• Tulburări de hiperactivitate și deficit de atenție (e.g., Northup et al. 1997)• Dereglare de mișcări stereotipe cu auto-mutilare (e.g., Kahng, Iwata, & Lewin, 2002; Smith, Iwata, Goh, &

Shore, 1995) • Down Syndrome (e.g., Dalton, Rubino, & Hislop, 1973)• Tulburări pediatrice de alimentare (e.g., Cooper et al., 1995; Kerwin, Ahearn, Eicher, & Burd, 1995; Piazza, et

al., 2003).

Autism: 40 de ani de suport științific

• Reducerea problemelor comportamentale și sporirea competențelor adecvate la persoanele cu disabilități intelectuale, autism și tulburări asociate.

• Abordarea bazată pe principiile operante ale învățării a fost mai eficientă în reducerea problemelor comportamentale prezentate de persoanele cu disabilități intelectuale la fel ca și la copiii cu dezvoltare tipică, decât tratamentele alternative.

• Abordarea bazată pe ABA în educarea copiilor cu autism și disabilități din spectrul autist au fost pe larg cercetate și susținute empiric (e.g., Howard, Sparkman, Choen, Green, & Stanislaw, 2005; Koegel, Koegel, & Harrower, 1999; Krantz & McClannahan, 1998; Lovaas,1987; McGee, Morrier, & Daly, 1999; Strain & Kohler, 1998).

* Taken from http://www.kennedykrieger.org/kki_misc.jsp?pid=4761

Ia-o mai simplu/Keep It Simple

Analiza ABC

Ce se întâmplă înainte

Antecedent (A)

Ce se examinează Comportament (B)

Ce se întâmplă după

Consecințe (C)

Comportamentul

1. Acțiunile și reacțiile persoanelor ori animalelor ca răspuns la stimuli interni sau externi.

2. Acțiunile demonstrate de un organism ca răspuns la mediul lui.

3. În opinia analiștilor comportamentali, comportamentul este ceva ce persoana sau animalul face și ce poate fi observat și măsurat. (from www.abainternational.org)

Definiția include ambele: ce persoana face și contextul în care face aceasta.

Non-exemplu: frustrarea, furia, bucuria, inteligența, curiozitatea, plictiseala, rememorarea

Comportamentul învățat

• Analiza comportamentală explică majoritatea comportamentelor ca ceva învățat.

• Înțelegerea comportamentului ca ceva învățat fortifică învățătorii, terapiștii, părinții. Behavioriștii consideră că schimbările sunt întotdeauna posibile.

• Aceasta include limbajul!!!

Scopurile noastre• Predicția: să anticipăm când (în ce

condiții) putem aștepta un anumit comportament

• Control/ influență: de a provoca schimbări în modelele comportamentale prin crearea schimbărilor în mediu (nu a persoanei)

• Analiștii comportamentali sunt preocupați de comportamentul de viitor. Noi învățăm din experiențele trecute.

Activitatea de învățare #1

• Voluntar

• Scop specific

• Plan de învățare

Activitatea de învățare #2

• Voluntar

• Scop specific

• Plan de învățare

Scopurile și planurile de învățare

• Scopurile de învățare trebuie să includă:– Contextul în care abilitatea va fi demonstrată– Definirea clară a abilității care va fi învățată

• Planul de învățare trebuie să includă:– Cum abilitatea va fi învățată– Ce se va întâmpla când copilul va demonstra

abilitatea (reinforcement - recompensa)– Ce se va întâmpla dacă abilitatea nu va fi

demonstrată

Pregătirea pentru instruire

• Trebuie să cunoașteți scopurile/obiectivele (pot fi mai multe decât una)

• Pregătiți materialele

• Trebuie să cunoașteți elevul (interesele, deprinderile, promptarea)

• Pregătiți să aveți întotdeauna la îndemâna recompensa

Funcțiile comportamentului

• Obținerea atenției din partea semenilor, membrilor familiei și a altor persoane.

• Obținerea obiectului dorit sau a accesului la activitatea preferată.

• Obținerea fluxului senzorial, sentimentelor, senzațiilor sau a stimulilor fiziologice dorite, precum atingerea obiectelor, legănarea corpului, mirosirea și lingerea obiectelor, mișcarea ritmică a piciorului.

Funcțiile comportamentului

• Evitarea sau evadarea de la atenția nedorită din partea semenilor, membrilor familiei sau a altor persoane

• Evitarea sau evadarea de la sarcinile, obiectele sau activitățile nepreferate

• Evitarea sau evadarea de la fluxul senzorial, sentimente, senzații sau stimulări fiziologice neplăcute sau neașteptate, prin auto-lovire, auto-zgâriere, folosirea altor obiecte pentru a se răni sau a-și provoca senzații neplăcute, disconfort,etc.

Practica de evaluare funcțională

• Cum sunt învățate următoarele comportamente?– Solicitarea ajutorului la rezolvarea problemei

de matematică– Așteptarea în rând la magazinul de fructe și

legume– Ieșirea pentru a alerga

Comportament problematic

• “Comportamentul problematic” este comportamentul care este necorespunzător și nu este acceptat social

• Mulți copii cu autism dezvoltă diverse tipuri de comportament problematic, în special, copiii cu abilități lingvistice limitate

• Antecedentele tipice: nu obține ce vrea, întreruperea activității lui, cuvântul ”Nu”, instrucțiuni/sarcini

Evaluarea funcțională a comportamentului

• Care este comportamentul problematic?• Cum se manifestă?• Când se produce?• Unde are loc?• Există unele rutine domestice sau comunitare

în care acest comportament apare permanent?

• Cine din persoane (membrii familiei, prieteni, vecini, etc.) apare ca fiind implicată în declanșarea acestui comportament problematic?

Evaluarea funcțională a comportamentului

• Ce cei din jur fac sau spun, în momentul IMEDIAT PRECEDENT comportamentului problematic?

• Ce cei din jur fac sau spun, în momentul IMEDIAT URMĂTOR comportamentului problematic?

• Care sunt reacțiile persoanelor imediat după apariția comportamentului problematic (oferă copilului multă atenție, îi oferă obiectul sau acțiunea dorită, opresc comportamentul, rugându-l să facă ceva, ignoră copilul sau sustrag obiectele de la copil)?

Principiul de bază #1: Recompensă/Întăritor

Definiție: ceva ce urmează după un anumit comportament și sporește probabilitatea apariției acestuia în viitor în situații similare

• Descrierea probabilității de viitor

• Includerea contextului

• Pozitiv (adăugăm ceva) • Negativ (sustragem ceva)

Recompensă/Întăritor• În procesul de învățare (mai ales la învățarea

limbajului) noi nu avem nevoie de recompense/întăritori

• În învățarea copiilor cu autism noi trebuie sa ținem cont de aceasta în primul rând! și permanent!

• Creați lista recompenselor/întăritorilor. • Mențineți controlul pe parcursul procesului de

învățare• Pe parcursul zilei mențineți controlul asupra

accesului la recompense/întăritori (evitați saturarea)

Recompensa/întăritorul negativ• Majoritatea comportamentelor din mediile

educaţional şi muncă sunt controlate de întăritorul negativ sau de o consecință întârziată

• Cea mai mare parte a comportamentelor sociale sunt “ce oră este?”

• Fără comportament verbal, aceste situații neprevăzute nu sunt eficiente

Recompensa/întăritorul automatic

• Recompensa/întăritorul automatic se referă la situațiile în care comportamentul este susținut prin mecanisme operante independente de mediul social.

• Învățarea non-socială

Stimming• Vizual: flutură mâinile; clipirea din ochi sau

mișcări ale mâinilor în fața ochilor; fixarea îndelungată a privirii asupra sursei de lumină

• Auditiv: producerea sunetelor vocale; pocnirea degetelor

• Tactil: Zgârierea; frecarea pielii cu mâinile cuiva sau cu un obiect

• Vestibular: Mișcarea ritmică a corpului; balansarea laterală sau înainte-înapoi

• Gustativ: Lingerea unor părți ale corpului; lingerea obiectelor

• Olfactiv: Mirosirea mâinilor sau obiectelor, altor persoane

Principiul de bază #2: Pedeapsa

• Definiție: ceva ce urmează după un comportament anume ce diminuează probabilitatea apariției lui în viitor în circumstanțe similare

• Descrierea perspectivelor de viitor

• Include contextul

• Pozitiv (adaugă ceva) • Negativ (sustrage ceva)

Recompensa/întăritor și Pedeapsa

Sporirea probabilității

Diminuarea probabilității

Prezentarea stimulilor

Pozitiv Recompensă/întăritor

PozitivPedeapsa

Retragerea stimulilor

Negativ Recompensă/întăritor

Negativ Pedeapsa

Principiul de bază #3: Încetarea/ stingerea/anihilarea

• Definiție: procesul în care comportamentul anterior recompensat/întărit, la apariția lui ulterioară nu mai este recompensat/întărit, astfel frecvența lui în viitor diminuează.

• Descrierea perspectivelor de viitor• Include contextul• Încetarea/stingerea/anihilarea

pornirilor/impulsurilor - exploza comportamentale

Anihilarea/stingerea pornirilor/impulsurilor

Pedeapsa și Anihilarea/Stingerea

Principiul de bază #4: controlul stimulilor

Definiție: Atunci când un anumit comportament este mult mai probabil să apară în prezenţa unui stimul anumit, ca rezultat al instruirii/antrenării diferențiate a stimulilor

Controlul stimulilor

Motivația (MO)

Definiție: O stare de privare sau de saţietate, care face anumite consecinţe valoroase şi anumite comportamente mult mai probabile.

• Este cel mai important concept de care trebuie să ținem cont când instruim.

• Încercați să vă puneți în locul copiilor instruiți.• Încercați să vă vedeți în rol de elev.

Pauză

Învățarea

• La învățarea copiilor cu autism principala provocare este cum să-i facem să acorde atenţie la alţi oameni şi la întărirea ”normală”

• Majoritatea formatorilor se confruntă cu stabilirea unui control instrucțional

• Schimbările comportamentale (învățate) se pot produce foarte lent

Controlul instrucțional

Copilul ne dispus să facă ceva/”încăpăținat”:

• Copilul nu răspunde la nume• Copilul nu reacționează la ”Nu”• Copilul nu spune ce dorește• Copilul care nu urmează instrucțiunile• Copilului nu-i pasă de atenția adulților• Copilul are accese mari de furie atunci când ceva nu-i

place

Asocierea (între persoană și întăritor)/Pairing

• Pentru copiii cu autism adulții deseori semnifică înrăutățirea situației.

Adulții:• Retrag obiectele• Întrerup activitățile preferate• Pun o multitudine de solicitări dificile • Nu sunt la curent cu nivelul actual al copilului (de

ex. la ce copilul este apt să răspundă)

Copiii nu ne plac!

• Reacțiile copiilor oferă dovezi că apariția unui adult semnifică înrăutățirea situației.

Atunci când adulții se apropie/ vorbesc copiii:• Pleacă sau se întorc• Spun adulților să-i lase• Agresiunea fizică asupra adulților și/sau asupra sa• Țipă, plâng, scâncesc• Aceste tipuri de comportamente, de obicei, au ca

rezultat final dorit pentru copii: adultul să-l lase în pace!

Reputația proastă

• Copiii cu autism deseori sunt descriși ca ”încăpăținați”, ”imprevizibili”, ”dependenți de rutină”, ”inflexibili”.

• Aceste modele împiedica copii să însușiească noi experienţe

• Responsabilitatea noastră este de a nu permite dezvoltarea acestor modele

Limbajul este Comportament (Verbal)

• Depinde de ”comunitatea verbală”

• Întotdeauna implică mai mult decât o persoană

• “Semnificația” este creată de comunitate

• Vocal și non-vocal

• Dificil pentru multe persoane cu autism

• Consecinţele comportamentului sunt modul în care înveți

Comportamentul verbal (CV) semnifică

• Abilitatea de a schimba comportamentul personal în baza comportamentului verbal al cuiva te face mai eficient în lume.

• Veți învăța aptitudini mai repede

• Veți avea acces la noi experiențe

Ce se întâmplă când nu poți învăța CV de la alte persoane?

• Andrei și tata• Copiii cu autism în general au probleme cu

învățarea de la/prin ascultarea cuiva• Nu pot să învețe cu ajutorul: cărților, filmelor,

cântecelor, persoanelor care vor să-i ajute • Copiii știu doar cum să vorbească dar nu să și

asculte • Copiii se axează doar pe sarcinile sau acțiunile

pe care le vor

Desenează aceasta!

Cum se desenează!

Hai să ne jucăm!

• 1 obiectiv – de învățat un joc nou

• 2 metodele de învățare

• 3 grupurile

• Care sunt diferențele?

Teme pentru acasă

• Aici sunt 3 tipuri diferite de comportamente verbale: solicitarea unui element, etichetarea a ceva ce vezi și verbalizarea a ceva ce auzi

• Scrie un antecedent și o consecință care ar putea să te învețe aceste 3 tipuri

Trecerea în revistă a temelor pentru acasă

• Solicitarea

• Etichetarea

• Imitarea a ce cineva spune

Ce vor copiii?

5 căi prin care noi toți învățăm: Auz: cântece simple, sunete interesante

Gust: dulce, sărat, alimente simple

Atingeri: apăsare, texturi interesante, căldură, mișcare, răsucire

Vedere: lumini Miros: mirosuri asociate cu spersoane și

mâncare preferate

Copiii se distrează

Doar pentru că este distractiv.

• Andy și Joey

• Richie

• Copiii șmecheri

Sfaturi pentru interacțiuniCe să faceți ca prezența și comunicarea cu dvs. să fie plăcută și copilul să

se comporte adecvat?

1) Aduceți o multitudine de lucruri, obiecte care știți că plac copilului

2) Nu-i adresați aceleași întrebări iar și iar3) Nu-i permiteți să se confrunte: oferiți-i

ajutor când el necesită4) Nu-i adresați întrebări dificile

și mai multe sfaturi pentru interacțiune…

5) Nu reacționați când el se comportă urât, gălăgios, etc.

6) Scăldați-l în dragostea dvs. când se comportă frumos (și recompensați-l/întăriți-l suplimentar când face ceva independent)

7) Nu-l lăsați să se plictisească8) Lucrați cu el până când el se va simți bine și

încrezut în sine 9) Oferiți-i timp pentru distracție

Asocierea/Pairing cu recompensa/întărirea: un set de îmbunătățire a condițiilor

• Scopul asocierii cu recompensa este de a prezenta copilului un set de îmbunătățire a condițiilor.

Cum de asociat:Pasul 1: Oferiți copilului cât mai multe lucruri preferatePasul 2: Evitați situațiile de sustragere a obiectelor,

întreruperea acțiunilor sau adresarea sarcinilor dificilePasul 3: Asociați vocea dvs. cu activitățile și sarcinile

preferate ale copilului

Prezența dvs. trebuie să fie ca un acces la lucrurile plăcute, distractive pe care nu le-ar putea obține fără dvs.!

Începeți să vă cunoașteți copilul

• Cunoașteți abilitățile curente în următoarele arii:– Comunicare– Socială– Auto-deservirea

• Ce fel de interacțiuni preferă/urăște copilul?• Câte sarcini poate îndeplini până se enervează/irită? • Ce fel de promptări funcționează în cazul lui?• Divizați sarcinile complicate în mici părți simplificate pentru a

găsi/a pune în valoare abilitățile copilului (dar nu disabilitățile)• Pe perioada asocierii evitați situațiile problematice

Distrați-vă!

Scopuri: Distrați-vă!

• Puteți să-l faceți să râdă în hohote?• Puteți să-l faceți să zâmbească?• Puteți să-l faceți să se apropie de dvs.?• Puteți să-l faceți să stea aproape de dvs.

în aceeași cameră?• Puteți să-l faceți să vă imite pe parcursul

jocului?

Așteptările

În timpul asocierii/pairing-ului:1)Jocul nu are reguli

2)Nu există răspunsuri greșite

3)Contactul vizual nu este așteptat

4)Vorbirea propriu-zisă nu este importantă

5)Rețineți că la copii menținerea atenției este de scurtă durată. Încearcă să menții aceasta!

Suporturi pentru asociere/pairing

• Cunoașteți-vă copilul Auzul: muzică, instrumente muzicale, jucării

care cântăVăzul: obiecte care să învârtesc, zboară,

rostogolesc, sar, multicolore, computere, filme

Senzațiile tactile: boabe, orez, jocuri în apă, îmbrățișări, dansuri, jocuri fizice

Gustul: dulce, sărat, snackuri sărate, băuturiMirosul: eu nu am folosit multe, dar tu ai putea

Asocierea/Pairing-ul: ce e de făcut

• Recompensă/întărire non-întâmplătoare, necondiționată

• Gândiți-vă la un clovn și comportați-vă ca el

• Aveți recompensele la îndemână

• Oferiți-i lucruri care îi plac fără a cere ceva în loc

• Jucați-vă alături de el și uitați-vă dacă a observat ce faceți dvs.

Asocierea/Pairing-ul: ce nu se poate de făcut

• Nu sustrageți jucăriile ce bucură copilul (dar propuneți-i altele și lăsați-l să aleagă ce vrea)

• Nu-i cereți să urmeze regulile dvs. de joc

• Nu adresați multe întrebări (de ex.: ”Vrei….?”)

Dovezile succeselor: Asocierea cu recompensa/întăritorul

Când adultul este asociat cu recompensa comportamentul copilului față de el va fi demonstrat.

Copilul…– Va privi adultul– Se va apropia de el– Îi va cere anumite lucruri– Îl va aștepta pe adult să se pregătească– Va râde, zâmbi și va fi sociabil

• Copiii care se comportă în așa mod sunt mai pregătiți pentru a însușii abilități sociale, comunicative și academice.

Învățarea copiilor

• Care este cel mai important pentru copil în procesul de învățare?

1) Să învețe să ceară ce vrea în mod adecvat

2) Să accepte ”Nu”

3) Să învețe să facă față factorilor deranjanți

4) Să fie un bun ascultător

Adultul care învață

• Ce trebuie sa știe adulții care instruiesc (educatorii, părinții, terapiștii)?

1) Majoritatea deprinderilor de comunicare pot fi însușite

2) Nu apelați la logica cu copiii pe care îi învățați 3) Copii sunt capabili a fi calmi și comunicabili 4) Copii întotdeauna învață din reacțiile dvs.5) Puteţi sistematic reduce comportamentele

neadecvate la niveluri foarte scăzute, dacă veți fi consecvenți.

Comportamentul verbal

• Ce se întâmplă în acest video?• Care este istoria care este în spatele celor

văzute?• De ce copiii fac ceea ce fac?• Ați putea să ghiciți ce experiență a

precedat?• Puteți ghici ce îi plac acestui copil?• Puteți ghici ce nu-i place acestui copil?

Elementele verbale

Elementele verbale:1) Mand/solicitarea (avantajele vorbitorului)

2) Tact/etichetarea (avantajele ascultătorului)

3) Intraverbal (avantajele ascultătorului)

4) Echoic

Majoritatea comportamentelor verbale sunt multilateral controlate.

ABLLS

Manding (Solicitarea)• Comportamentul verbal doar când spui ce vrei • Cea mai simplă abilitate pentru învățare (cea mai mare

parte a timpului)• De ex. arată, spune, desemnează, întrebări ”wh”

Antecedent Comportament Consecință

Ascultare, dorința a ceva (MO)

Denumirea obiectului

Obținerea obiectului

Nu poate obține ceva sare, mâncare

“Transmite-mi sarea”

Obținerea sării

Când și de ce să cerem/solicităm

• Ascultarea (avem o comunitate verbală)• Stări necondiționate de deprivare (de ex. foame, frig)• Stare condiționată de deprivare (de ex. are nevoie de

furculiță, vrea să știe ora)• Într-o conversație normală cererile/solicitările sunt

ascunse. De ex. ”Vrei cafea?”

Tacting (Etichetarea)• Comentați tot ce vedeți/simțiți/auziți/mirosiți/gândiți• Recompense generalizate • De ex. mașină, floare frumoasă, chei pierdute, animal în

pădu

Antecedent Comportament Consecințe

Ascultare, stimuli discriminativi

Denumirea obiectelor văzute

Recompense generalizate

Curcubeul apare pe cer

“Privește curcubeul” “Mulțumesc. Este foarte frumos.”

Când și de ce etichetăm/tactăm?

• La ascultare • Se întâmplă ceva neordinar

• Face audierea noastră mai eficientă (permite să înțeleagă condițiile neprevăzute ce afectează comportamentul lui)

Intraverbal (Conversația)• Răspuns vostru la ceva spus de o altă persoană• Recompense generalizate• De ex. Cântare, cina de sărbătoare, informații

personale

Antecedent Comportament Consecințe

Audiere, ascultare a ceva

Spune ceva Recompense generalizate

Ați fost pe plajă în vara aceasta?

Nu, încă nu. Este foarte rău.

Imitarea

• Vocal sau motor

• Ecolalia • De multe ori trebuie să fie învățat

Echoic/Imitația vocală

• Audierea și pronunțarea celor auzite • Recompense generalizate• De ex. învățarea alfabetului, lecții de canto, o

nouă limbă

Antecedent Comportament Consecințe

Audiere, ascultare a ceva

Repetă ce a auzit Recompense generalizate

Transmite-mi zahărul

Zahărul? Da, te rog, transmite-mi

zahărul.

Scopurile solicitărilor/Mand

Timpuriu:• Cere ceva ce se află în câmpul de vedere, atunci când

este oferit un prompt imitativ• Realizează contactul vizual în momentul solicitării• Solicită ceva ce nu este prezent/în câmpul de vedere• Solicită ceva ce lipseșteUlterior:• Propoziții complete • Solicită informații

Erori tipice la solicitare/manding

• Învățarea cuvintelor ”generale” (vreau, mai mult, ajutor)• Învățarea în lipsa motivației• Promptarea cu întrebări• Așteptarea apariției motivației, în loc de a o crea• Cererea mai multor cuvinte înainte ca limbajul să fie clar

Scopurile tactării

Timpuriu

• Numirea obiectelor și imaginilor tipice/obișnuite la solicitare

Ulterior

• Etichetarea spontană

• Descrierea emoțiilor (proprii și a altor persoane)

Scopurile intraverbalului

Timpuriu• Cântec substituitor• Spunerea substituitorilor/înlocțiitorilor• Sunetele animalelor/onomatopee

Ulterior• Adresarea întrebărilor “wh” • Povestirea unei istorioare (din trecut sau viitor)

Abilitățile de ascultare receptivă

Timpuriu• Identificarea obiectelor și imaginilor tipice/obișnuite• Identificarea părților corpului, a formelor, culorilor• Executarea instrucțiunilor simple (vină încoace, ridică-te,

etc.) Ulterior• Executarea dublelor instrucțiuni• Găsirea obiectelor în raport cu categoriile (animale,

mâncare, etc.)

Tehnicile de învățare

1) Manipulările antecedente a) Promptarea b) Împărțirea abilităților în părți mai mici pentru o gestionare mai

ușoară 2) Formarea 3) Modelarea – prin demonstrarea exemplului 4) Gesticularea, indicarea, ghidarea fizică5) Învățarea fără erori (deseori utilă în evitarea frustrărilor)6) Recompensarea imediată a comportamentului țintă/așteptat7) Consecințe diferite pentru alte comportamentele

Modelarea și atenuarea promptării

• Demonstrează deja copilul comportamentul țintă/așteptat?

• Care este cea mai rapidă modalitate de a obține scopul? • O activitate pe zi• Modelarea este potrivită atunci când copilul este deja pe

drumul cel bun

Concentrarea

• Copiii cu autism deseori se concentrează doar pe ce vor ei (dar nu pe persoane care deține acest obiect)

• Învăţaţi copiii să manevreze înainte şi înapoi între obiectul dorit şi instrucţiunile/direcțiunile date de către adulţi.

Lucruri mici de reținut! (și consolidat)

• Răbdare

• Contact vizual

• Tolerarea factorilor deranjanți

• Luarea dar nu capturarea obiectului

Abilitățile non-verbale

• Activități cotidiene

Băitul, spălarea pe dinți, aranjarea patului, aranjarea hainelor, pregătirea bucatelor, curățarea încălțămintei, legarea șireturilor

• Motricitatea fină

Scrierea, decuparea, dactilografierea, utilizarea furculiței/cuțitului/lingurii

Înlănțuirea

• O serie de evenimente care decurg în aceeași ordine.

• Completarea unui pas servește drept semnal pentru realizarea următorului

• Video: patul militar• Mână peste mână –promptarea liniștită • Recompensele/întăritori

Nepotrivit vs.comportament înlocuit

• Pregătirea planului de lucru….• Răcnetul • Lovirea capului • Rotirea pe cerc

• Mesaj: este necesar de a cunoaște contextul

ATENȚIE

• Majoritatea comportamentelor nepotrivite duc la captarea atenției dvs.

• Scuiparea, lovirea, fuga, strigătul, distrugerea, lupta, etc.

• Cum putem răspunde acestor comportamente fără a atrage atenție?

Comportamentul nepotrivitFuncțiile comportamentului: • Acces la atenție: de ex. copilul aruncă jucăria pentru că vrea atenția mamei

(dacă acest comportament maladaptativ atrage atenția mamii – chiar dacă ea spune ”Nu” —este mare probabilitatea ca el să se angajeze în acelaşi comportament în viitor, pentru a atrage atentia mamii)

• Accesul la evadare: de ex. mama spune copilului ”Ia și fă curat” și copilul fuge din bucătărie deoarece nu vrea să execute sarcina.

• Accesul la recompensele automatizate: de ex. copilul flutură pentru a scăpa de o stare de tensiune.

• Acces la materiale palpabile, reale (de ex. activități, jucării, mâncare, etc.): de ex. copilul lovește mama deoarece vrea obiectul pe care îl deține ea.

• Fluxul senzorial

Comportament rău și ce e de făcut

• Extras din Sunberg Presentation: Ce cauzează comportamentul negativ și ce e de făcut

• Există multe cauze ale comportamentului negativ • Prima sarcină constă în identificarea cauzei

comportamentului specific• Utilizați înlănțuirea de trei evenimente pentru a

identifica cauza comportamentului• Definiți comportamentul (pași mici -1 sau 2

comportamente)• Identificați antecedentul (evenimentele precedente

comportamentului)• Identificați consecințele (ce se întâmplă după

comportamentul respectiv)

Ce cauzează comportamentul rău?

• Multe comportamente negative sunt determinate de recompense/întăritori involuntare/neintenționate

• Comportamentele negative duc la atenție, reacții, reprimări, etc.,etc.

• Comportamentele negative duc la accesul la recompense/întăritori

• Comportamentul negativ permite de a evita efectuarea activității nedorite

Ce cauzează comportamentul rău?

• Comportamentul negativ poate fi distractiv (auto-stimularea, distrugerea, cățărarea)

• Comportamentele pozitive nu au efectele similare enumerate mai sus

• Nu posedă deprinderi alternative pentru a obține același întăritor. (Limbajul expresiv)

Ce e de făcut

• 1 pas: identificați cauza folosind analiza ABC: de ex. căutarea atenției

• Intervenția:• Al 2-lea pas: prevenirea: identificarea

condițiilor anturajului și a timpului probabil al apariției comportamentului problematic și refaceți orarul activităților (de ex. sunetul telefonului, achitarea bonului), care îl va implica pe copil

Ce e de făcut

• Al 3-lea pas: învățați-l comportament pozitiv: întăritor: permanent/consecvent oferiți întăritor pentru un comportament corespunzător (20-30 ori pe oră)

• Al 4-lea pas: reduce comportamentul negativ: încetarea: ignorarea comportamentelor negative minore. În această luptă fiți înțelepți!

Înlocuirea comportamentului

• Anihilarea/încetarea cere timp

• Exemple:

Căutarea atenției

• Alte posibile cauze ale comportamentelor negative minore

• Limbaj expresiv sărac• Promovați învățarea mand/prin solicitare • Solicitarea/Manding recompensei prin

cuvinte, semne sau PECS• Deseori este foarte ușor de a învăța

copilul să solicite (Sundberg & Partington, 1998)

Căutarea atenției

• Alte posibile cauze ale comportamentelor negative minore

• Curriculumul este prea greu, în afara zonei de dezvoltare actuală a copilului sau nesemnificativă pentru copil.

• Utilizați un instrument de evaluare pentru a identifica nivelul de dezvoltare a limbajului și a deprinderilor sociale

Cum se utilizează recompensele/întăritorii pentru a înlocui comportamentul nepotrivit

• Asigurați-vă că într-adevăr aveți un întăritor• Oferiți-i întăritorul imediat după

comportamentul bun• Creați multe oportunități pentru

comportamentul bun/corect (Nu le așteptați doar)

• Utilizați diverși întăritori• Oferiți careva întăritori pur și simplu (pairing)

Ignorarea comportamentului rău

• Fiți pregătiți pentru o explozie a comportamentului în urma extincției/tendinței adulților de a opri comportamentul

• Contactul vizual deseori este atenție (recompensă/întăritor)

• Nu demonstrați reacții faciale• Nu certați, mustrați sau vorbiți (atenție)• Nu arătați furia (atenție)• Comportați-vă de parcă sunteți copleșit de o altă

activitate, plecați• După stoparea comportamentului rău pe scurt

timp oferiți-i copilului atenție

Comportament mai serios • Comportament: acces de furie, loviri,

aruncări, zgâriere, căderi pe podea, etc.• 1 pas: identificați cauza ce a provocat

comportamentul copilului• A cauze posibile: cererea adultului (de ex.

du-te în pat, mănâncă la masă), sustragerea recompensei, de ex. au închis Tv-ul, au intrat în casă, copilul este lipsit de activitatea dorită)

• DESEORI, COPILUL ÎNVAȚĂ CĂ COMPORTAMENTUL NEGATIV ÎI VA DETERMINA PE PĂRINȚI, EDUCATORI SĂ RENUNȚE LA CERINȚELE SALE

Comportament foarte rău

• 2-a pas: prevenirea, învățarea limbajului expresiv, schimbări în curriculă

• 3-a pas: intervenția: învățarea comportamentului pozitiv

• 4-a pas: intervenția: atenuarea comportamentului negativ

Comportamentul foarte rău• Pasul 2: prevenirea

• Identificați ariile de cea mai înaltă probabilitate de apariție a problemelor

• Iniţial evitați cereri care concurează cu motivația puternică

• Dați explicații verbale dacă e posibil• Folosiți consecutivitatea dacă-atunci pentru copiii

verbali• La vizitarea doctorului, magazinului, avionului,

când mergeți în ospeție, etc. luați cu dvs. recompensele preferate

Comportamentul foarte rău

• Cereți același comportament în situații cu risc mai mic de apariție a problemelor și recompensați

• Divizați sarcinile în mici etape și recompensați-le

• Formulați așteptări clare și fiți consecvenți • Recompensați comportamentele apropiate• Stabiliți limite temporale pentru recompense • Dacă copilul nu prezintă accese de furie

extindeți timpul recompensei

Comportamentul foarte rău• Pasul 3: Învățarea comportamentului pozitiv

• Găsiți cea mai puternică recompensă pentru copil respectiv

• Păstrați controlul asupra recompensei și oferiți-l doar după un comportament pozitiv

• Totuși, periodic oferiți această recompensă ”gratis” (pairing)

• Creați o ierarhie a cerințelor începând cu cele mai simple sarcini (”bate din palme” poate fi o sarcină simplă )

• Oferiți o multitudine de oportunități pentru ca copilul să aibă succese și pentru a-l conforma

Comportamentul foarte rău • Gradual complicați solicitările, permanent recompensând• Pe parcursul zilei lucrați cu seturi de sarcini mici • Lucrați în toate împrejurările • Transferați controlul pe alți adulți (generalizare)• Graduat introduceți cerințe din arii mai complicate (de

ex. renunțați la recompense)• Ocazional oferiți recompensa în perioada renunțării• Întotdeauna finisați interacțiunea pe o notă pozitivă

Comportamentul foarte rău

• Pasul 4: Atenuarea comportamentului negativ

• Extincție: Nu anulați cerința/solicitarea• Urmați solicitarea până la final • Fiți pregătiți pentru o explozie a comportamentului • Formulați clar expectațiile dvs.• Fiți atenți: anularea solicitării poate face problema și mai

gravă

Comportamentul foarte rău

• Asigurați-vă că un comportament negativ NU ESTE recompensat/întărit nici într-un caz

• Nu promiteți recompense pentru stoparea comportamentului rău

• Nu demonstrați recompensa/întăritorul când demonstrează un comportament negativ

• Nu încercați și “talk a child down” (recompensa/întăritorul)

• Fiți calmi, fermi și non-emotivi. Nu permiteți să fiți capturați de argumentele și rezistența înaltă a copilului.

Gânduri finale

• Nu lucrați de unul singur

• Părinți, doctori, terapiști, comunități on-line, jurnale, analiști comportamentali

• Faceți înregistrări video și priviți-le (de multe ori)

Gânduri finale

• Nu încercați să rezolvați orice

• Bazați-vă pe înțelegerea ”naturală” despre modul în care oamenii acționează

Gânduri finale

• Nu folosiți disabilitatea ca scuză

• Păstrați expectații înalte

• Nu permiteți altor persoane să vă facă să vă simțiți prost vizavi de ce faceți

Gânduri finale

• Lucrați asupra previzibilității

Gânduri finale

• Distrați-vă!