| Date post: | 08-Jul-2018 |
| Category: |
Documents |
| Author: | irina-nishikawa |
| View: | 317 times |
| Download: | 18 times |
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
1/137
GHID
DE TER PIE
B
Partea I
Strategii de modificare a comportamentului copiilor
u t i ~ t i
Ron
eaf
}Q\ m . ~ £ . a ~ m n .
Jamison Dayharsh
Marlene oehm
Traducere din limba engleza
de
lleana chim
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
2/137
Dr Ronald Leaf
este psiholog se specializeaza de peste treizeci
de
ani
in domeniul
autismul
Inca din
timpul
studenpei la UCLA a incAeput sa lucreze sub indrumarea profesorului Ivar Lovaas, ca
a coordonat studiile sale
de
doctorat.
n perioada
anilor
de
formare profesionala la UCLA
in
cad
Young Autism Project, dr. Leaf a fost implicat activ
in
diverse proiecte de cercetare. A colaborat la car
The
Me
Book 1981)
a profesorului Lovaas este co-autor al seriilor video The
Me
Book
Videotapes,
precu
al carpi A Work in Progress.
Behavior
Management S t r a t e g i e ~ and a Curriculum
for
Intensive
Behavio
Treatment of Autism,
1999 tradusa acum la
Editura
Frontiera). Impreuna
cu
John McEachin, Ronald L
a fondat conduce
din
1994 agenpa de terapie utism Partnership
din
Statele Unite, oferind tratame
consultanta copiilor
a u t i ~ t i din
intreaga lume.
Dr John McEachin este psiholog are o experienta de peste treizeci de ani in interven
comportamentala destinata copiilor
a u t i ~ t i dar
adolescenplor adultilor
cu
diverse dizabilitati
dezvoltare. John McEachin i - a luat licenta
sub
indrumarea profesorului Ivar Lovaas la UCLA, in cad
Young Autism Project, a
obpnut
doctoratul in psihologie clinica
in
anul1997. Cercetarea sa inclu
studiul pe
termen
lung al copiilor
a u t i ~ t i
care au beneficiat de terapie comportamentala intensi
studiu
publicat
in
1993.
Impreuna cu
Ronald Leaf, John McEachin este fondator director al agent
de
terapie
utism
Partnership. Tot
impreuna sunt
co-autori ai cartilor
A Work in
Progress.
Behav
Management
Strategies
and a Curriculum for Intensive Behavioral Treatment o Autism
1999),
It s
Time
School Building Quality ABA
Educational
Programs for Students with Autism Spectrum Disorders 2008)
Sense and
Nonsense
in the Behavioral
Treatment
o
Autism: t
Has
to
Be
Said 2008).
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
3/137
refata
refata
autorilor
Lucram
de
peste
20
de ani
la
cartea de fata inca nu
am
terminat-o.
0
consideram
un
manual
in constructie. Chiar in
timp ce
scriem aceste
cuvinte, un specialist talentat sau
un
parinte dedicat gasesc
inca
o
modalitate ingenioasa de a invata
un
copil autist o abilitate importanta.
Dar daca. am
i a ~ t e p t a t pana
cand eram
siguri
ca
am
cuprins aici
toate
programele utile, cartea
aceasta
nu
ar mai
i aparut niciodata.
Ceea
ce
ne-am propus
a fost
sa oferim
o
busola pentru
calatoria
de
recuperare
a
copiilor
a u t i ~ t i
precum
suficiente
exemple detaliate
astfel
neat toti
cei
care lucreaza cu a c e ~ t i copii sa inteleaga cat mai
bine procesul
de predare.
Nu aveti in
mana o
carte
de
bucate,
deci nu
cautati aici retete. Fiecare copil autist este
diferit
programele trebuie
personalizate de
fiecare
data.
Nu
toate
programele trebuie facute
cu
toti
copiii. Sunt
copii
care
s-ar
putea
sa aiba nevoie de
multe
alte
programe
fata
de cele pe
care
le gasiti in carte.
Trebuie
sa fiti flexibili
sa
va ghidati
dupa
copil. Ne dorim
ca
atunci cand
concepeti
predati
programe noi
sa
0 faceF cu
placere
sa fiti relaxati. Atata vreme
cat
va
ghidati dupa
date,
nu veti g r e ~ i
prea
mult. Aceasta
este frumusetea
analizei comportamentale aplicate.
Tot ceea
ce
~ t i m astazi despre tehnicile
eficiente
de interventie
comportamentala
de
predare l c t u i e ~ t e un volum de
cuno:;;tinte
intr-adevar impresionant, d e ~ i
departe
de
a
i complet. Ne-am
folosit
de
munca
predecesorilor o ~ t r i
a ~ a cum alfii
se v r folosi de munca
noastra.
Am
construit pornind de la intui}ia inova}iile celor mai
talenta}i
profesori
din lume. Unii dintre ei sunt p e c i a l i ~ t i acredita}i de
exemplu educatori speciali logopezi. Multi dintre ei sunt s p e c i a l i ~ t i
neacreditati.
Altii
sunt
parinti
inzestrati cu un dar aparte de
a
intelege
I I I I
cum
sa ajunga la
copiii lor.
Am fost
profund influentati
de opera lui lvar
Lovaas
de
la UCLA\
sub supervizarea
caruia
am petrecut multi ani.
Ivar Lovaas
este autorul
unei carti clasice pe
care
ar trebui s-o
c u n o a s ~ a toti
cei .care lucreaza
in
acest
domeniu:
Teaching Developmentally Dtsabled Chlldren: The Me
Book D e ~ i domeniul
de
care se
ocupa cartea este oarecum limitat,
profunzimea
perspectivei
pe
care
o
a b o r d e a z ~
e s ~ e r ~ l e v a n t a
chiar
dupa douazeci
de
ani. 0 lucrare mai recenta ahr:gand ur: dome.mu
mai larg
este
Behavioral Intervention
For
Young Chlldren Wlth Autlsm
1 University of California Los Angeles.
5
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
4/137
Ghid de terapie B
editata de
Catherine
Maurice. Pentru copiii a j u n ~ i la etape
avansate
de
terapie Teach e anguage
de Sabrina
Freeman
este
indispensabila.
Speram ca
ghidul nostru
s a ~ i c a ~ t i g e
un
loc
alaturi de
aceste
lucrari
importante
Ron Leaf
Seal Beach California
John McEachin ianuarie 1999
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
5/137
lntroducere Parteneriat
7
arteneriat
Agenpa noastra de terapie se n u m e ~ t e Autism Partnership Am ales acest nume deoarece
suntem
c o n v i n ~ i
di o terapie are succes doar daca top cei implicap
n
munca de recuperare
colaboreaza foarte bine mtre ei. Ceea ce nu
mseamna neaparat
ca top trebuie
sa
fie
de
acord
de
fiecare data. Varietatea perspectivelor
poate i
benefica terapiei
~ t i m cu
topi ca la
a c e e a ~ i
destinape se
poate
ajunge
pe
mai
multe
drum
uri.
Aproape mtotdeauna
dezbaterile constructive
Iamuresc eel
mai
bine lucrurile.
Mai mult decat oricine altcineva parinfii sunt probabil primii care pot confirma cat de nociva
pentru
dezvoltarea copilului este lipsa
de
colaborare. Ca
s p e c i a l i ~ t i nu vom
putea infelege
niciodata cat
de
frustrante neplacute sunt conflictele atunci
cand in
centrul neinfelegerilor se
a a chiar copilul tau. Pentru mulfi
parinp
lipsa de colaborare
dintre
s p e c i a l i ~ t i nu este decat
inca
unul din
multele
o ~ m r u r i pe
care le
au
de
ani
de
zile.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
6/137
hid de terapie B
Povestea unui parinte
C o ~ m a r u l
a mceput cu
un
gand care
nu
ne mai dadea pace: ceva
nu
e
1n
regula cu felulin care se dezvolta copilul nostru. Probabil ca asta este teama cea
mai mare a oricarui parinte. Am mcercat sane i n i ~ t i m privind doar semnele
care
aratau ca
totul
era
bine. Baiatul
nostru nu
avea nici o
problema
fizica
parcursese bine cele
mai multe
etape
din
dezvoltarea timpurie.
Ni
se
spunea
mereu:
Nu-i
nimic daca nu
o r b e ~ t e
copiii vorbesc la varste diferite. Poate
totul se
datora
faptului ca
era
copilul eel mai mic.
Nu
era la
fel de sociabil ca
alp.i,
dar
fiecare copil este diferit, are personalitatea
temperamentullui
a parte.
Ne straduiam sa alungam banuielile. Aveam nevoie de asta. Nu puteam altfel.
Familia prietenii erau
intotdeauna
gata
sane
ajute
sa alungam
orice teama.
Dar gandul acela insistent
nu
ne dadea pace.
Ne-am dezvaluit temerile medicului pediatru- o persoana de incredere,
care
de
ani
de
zile
ne
ajuta
sa ne
mgrijim
sa ne tratam
copiii. Ne-a
raspuns
ca
nu
trebuie sa ne facem griji,
mtrucat
copiii se dezvolta diferit. Era exact
ce aveam nevoie sa auzim ne doream din tot sufletul sa credem. Poate
sunt doar
un
parinte panicat exagerez problemele , imi
spuneam.
Poate fac
prea multe
pentru copilul asta - este eel
mai
mic
mtotdeauna
mezinului i se
acorda
mai
multa atentie .
Dar
lunile treceau lucrurile
nu
pareau
sa se
i m b u n a t a ~ e a s c a
Prapastia
dintre baiatul nostru copiii prietenilor continua sa se adanceasca. La
urmatoarea vizita la medic m-am plans iar de lipsa de progrese. Mi s-a spus
mea data
sa nu-mi
fac griji. Are
timp
suficient
s a - ~ i
dea drumul
la
vorbire.
Medicul a zambit
i n i ~ t i t o r
mi-a
spus
ca
dupa
ce incepe
sa
vorbeasca, o
sane
dorim sa
taca
din
gura.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
7/137
lntroducere Parteneriat
A urmat insa consultatia finala, moment in care mi-am unit fortele impreuna
cu sotul meu inca o data. Ne-am sustinut din nou parerea
in
fata medicului
pediatru. Poate a
vrut doar
sa ne faca pe plac, dar pana la
urma
a acceptat sa
ne dea
o trimitere.
Acum nu t i a m cum sa
rna simt.
Lini§titii
Cineva fusese
in
s f a r ~ i t
de acord cu noi lucrurile incepeau sa se
m i ~ t e
Furioasii tiusem de
atata vreme ca ceva
nu
e in regula, dar nimeni
nu
voise sa rna asculte. fndoitii
Poate ca medicul pediatru exagereaza de fapt, nu exista nici o problema.
Vinovatii De ce
nu
mi-am ascultat intuitia mai devreme?
Eram acum cuprinsa de panica, voiam sa-mi ajut bruatul cat mai repede
posibil. Vizitele la
s p e c i a l i ~ t i
s-au dovedit insa adevarate incercari:
a ~ t e p t a m
prea
mult pentru o programare care de multe ori se amana, incepeam sa-mi
dau
seama ca
nu ne
permitem sa pierdem atata vreme. Primul specialist cu care
ne-am intalnit ne-a spus foarte repede distant ca baiatul nostru avea autism.
Am fost devastata, nu intelegeam ce inseamna asta cu exactitate ce implica
pe viitor, dar ~ t i a m ca
nu
era de bine. De fapt, suspectasem acest diagnostic,
dar
momentul
in
care l-am
auzit
oficial a fost zguduitor .
tiu ca exista parinp care nu sunt nici macar a
tat
de n o r o c o ~ i ca mine incat
sa primeasca
un
diagnostic
a ~ a
devreme. Lise spune di
nu
se petrece nimic
i e ~ i t
din comun, copilul este prea mic, medicul
nu
vede nici o
problema
sau eel
pupn copilul
nu
prezinta nici
un
aspect anormal
pe
care
sa
nu-l
d e p a ~ e a s c a pe
masura ce c r e ~ t e Fara un diagnostic definitiv, astfel de parinp merg din medic
in
medic primesc explicapi felurite,
uneori
contradictorii,
despre
ceea ce i
se intampla copilului lor.
Sunt
parinp care primesc un diagnostic incorect,
apuca astfel de la inceput
pe un drum r e ~ i t
In urma
unor
astfel de experiente cu
s p e c i a l i ~ t i i ~ nu ne
putem gandi decat
la
timpul
pretios
pe
care
1 a
pierdut
copilul nostru.
E ~ t i
deja framantat de griji,
9
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
8/137
1
hid de terapie B
dar iata ca
vin rude §i
prieteni bine intenp.onap. care, vrand
sa
te ajute,
pun
la indoia la diagnosticul. E§ti ispitit sa te alaturi lor §i sa
nu
mai dai crezare la
nimic,
dar
in
inima
ta §tii ca eel
mai
bine este
sa
nu-i asculp..
Scepticismullor
binevoitor nu-p. u§ureaza durerea.
De
fapt, nici
nu
ai
timpul §i
energia
sa
stai
la discup.i cu ei §i sa incerci sa-i convingi.
Co§marul a continuat. Ne durea faptul
ca
nu
mai
eram invitap. la l:ntalnirile
dintre prieteni
din
pricina
comportamentului
imprevizibil al baiatului. Cercul
nostru de cunoscup. se restrangea pe masura ce petreceam tot mai mult timp in
cautare de informap.i §i tratament. Era
greu sane mai
bucuram de vreo ie§ire
l n
lume, iar
ziua de
na§tere a altui copil
nu
facea decat
sa
ne aminteasca de boala
copilului nostru. Prietenii
nu
§tiau ce sa ne spuna iar incurajarile lor
sunau
fals. Ma
simteam
izolata, neputincioasa §i pierduta.
In cele din
urma
am simtit o nevoie tot mai acuta de a face ceva. Mi-am
adunat fortele
§i am inceput sa
examinez toate
oppunile
pe care le
aveam
Dar de unde sa l:ncepi atunci cand caup. resurse ut ile despre autism? Pup.neh
informap.i pe care le-arn gasit erau descurajante. Am
dat
peste o gramadZ;
de contradicp.i, dar
§i
peste ceea ce
aveam sa
mteleg
mai
tarziu ca este pura
dezinformare. Am citit, de pilda, ca
autismul
este o tulburare care dureaza
toata viata
§i
ca baiatul nostru
va fi intotdeauna
grav afectat.
Dar am
mai citit
§i despre
toate
presupusele
vindecari . Pe cine trebuia
sacred?
Imi
doream
Ca recuperarea Sa fie posibila,
dar
rna temeam Sa nu rna amagesc. $i
COI?IDaru]
continua.
Exista opinii
extrem
de puternice l i
de
diverse. Terapii cu vitamine, diete,
tratamente antialergice, ludoterapie, integrare senzoriala, TEACCH sau
Lovaas? Exista chiar intervenp.i
atat de
strigatoare
la
cer,
meat
te
apuca
rasul
$i mai exista toate acele terapii cunoscute: logopedie, terapie ocupationala,
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
9/137
lntroducere Parteneriat
ludoterapie, kinetoterapie terapie comportamentaHt Ti se spune cu foarte
mare
convingere ca numai
una
din ele va avea rezultate, in
timp
ce restul s-ar
putea
sa-i faca
rau
copilului. Pe urma ceri o a
doua
opinie, care
b i n e i n ~ e l e s
ca
este exact contrara celei dinta.i.
Ip
vine
sa
urli
Ajunsesem sa cred ca nici una dintre ele nu era cu adevarat eficienta
ca vom
i nevoip sa
acceptam diagnosticul pronosticul
sumbru.
Am ales
educapa speciala,
n s p e r a n ~ a
ca fiul nostru
va
putea
macar sa i n v e ~ e sa
fie
fericit.
Un
an mai tarziu am citit despre terapia comportamenta la fara sa t i u
de ce, rn-a pus pe ganduri. Cand i-am intrebat pe s p e c i a l i ~ t i au spus nu nu
este miracolul pe care
a ~ t e p t a p
deja facep tot ce putep pentru copilul vostru.
Dar
dupa
ce
am
vorbit
cu capva p a r i n ~ i
care erau implicap
intr-un
program
comportamental intensiv, am inceput sacred ca ceva important se
ascunde
acolo.
Copiii lor facusera progrese uluitoare.
Am
cercetat
pe cont
propriu subiectul
am
descoperit
c a r ~ i
articole
~ t i i n p i i c e
care ofereau dovezi convingatoare
ca t p acei
s p e c i a l i ~ t i
care se lm.potriveau terapiei comportamentale se n ~ e l a u .
o ~ m a r u l
lua
s f a r ~ i t
dar
inaintea noastra se
intindea acum
un
drum
lung
greu.
De indata ce
un
parinte se decide asupra unei terapii, lucrurile devin
de
obicei mult mai complicate. Lipsa parteneriatului este apasatoare. Cine este
responsabilpentru
anumite
servicii? Care d intreterapii artrebui safieprioritara?
De cate ore de intervenpe are nevoie copilul meu? Inca o data,
parinpi
se afla
intre ciocan nicovala.
Nu
numai
ca framantarea sufleteasca
pe
care o traiesc
de ani buni continua,
dar poate
sabota
cu
totul terapia copilului.
Exista mai
multe agenpi
care ofera terapie de calitate pentru persoanele cu
autism. Cu toate acestea, exista
v a r i a ~ i i
chiar in randul celor care au o vasta
e x p e r i e n ~ a in ABA {analiza comportamenta la aplicata).
D i f e r e n ~ e l e
in terapie
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
10/137
2
Ghid de terapie B
se datoreaza, probabil,
mai
multor factori, cum ar i varsta copiilor i n c l u ~ i
in
program, locul unde se
e s f a ~ o a r a
terapia, nivelul functional al clientilor,
precum
interpretarea variata a materialului bibliografic. S p e c i a l i ~ t i i apartffiand unor
discipline diferite s-ar
putea
sa faca recomandari contradictorii, mai ales daca
nu sunt
la curent cu cele mai noi cercetari despre ABA. Acest lucru ii poate
nedumeri
pe parinp, care trebuie sa ia o decizie
in
privinta terapiei pe care o
va
urma copilullor. Cei care au ales sa implementeze
un program
ABA
vor
descoperi,
din
fericire, ca aspectele asupra carora cad
de
acord
s p e c i a l i ~ t i i
ABA sunt
mai
multe decat aspectele
asupra
carora nu se mteleg. Alegerea unei
anumite
clinici ABA se
poate rezuma
la alegerea agenpei
de
a carei filozofie
te simp eel
mai
apropiat. Din pricina experientelor neplacute
pe
care parintii
le sufera de cele mai multe ori, nu este surprinzator faptul ca de obicei sunt
sceptici, banuitori f u r i o ~ i pe
s p e c i a l i ~ t i
Este o reactie fireasca la o situatie
intolerabila. i
pe
urma specialif,;tii se
mira nu
inteleg
de
ce parintii
sunt
atat
de suparati neincrezatori
De aceea, trebuie
sa
lucram impreuna.
Trebuie
sa
intelegem ca
nu
puter:
i
intotdeauna
de
acord. Trebuie sa
ne bazam pe
date care sporesc eficient<
terapiei. Trebuie sa punem copilul in prim-plan. Trebuie sa
pretuim
armoni<
unica pe care o
n ~ t e
combinarea tuturor perspectivelor din cadrul
une
echipe.
Trebuie sa lucram ca parteneri.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
11/137
Capitolul 1 lnterventia comportamentaUi intensiva
13
lnterven ia comportamentala
intensiva
Autismul este o tulburare grava a proceselor normale de dezvoltare care apar in primii doi
ani de viata. Afecteaza limbajul
1
jocul
1
cognipa
1
dezvoltarea sociala abilitatile de adaptarel
provocand intarzieri
din
ce in ce
mai mari
fata de copiii
de c e e a ~ i
varsta. Cauza este necunoscutal
dar dovezile acuza cauze fiziologice
de
tipul anormalitapi neurologice a
unor
zone din creier.
Copiii
u t i ~ t i nu
invata cum
invata
ceilalti copii.
Par
incapabili sa inteleaga cea
mai
simpla
comunicare verbala nonverbala
1
informatiile senzoriale i lasa confuzi sunt caracterizati de
diferite grade de izolare fata de lumea d in jurullor. Dezvolta
un
in eres excesiv
pentru anumite
activitati < i obiecte
1
care interfereaza cu dezvoltarea J·ocului. Sunt foarte putin interesati de alti
copii de obiceil nu invata observandu-i imitandu-i pe ceilalti.
e ~ i
procesul de
invatare
este profund afectat
1
s p e c i a l i ~ t i i in analiza comportamentala au
dezvoltat
metode
eficiente
de predare
pentru copiii
a u t i ~ t i bazandu se
pe principiile teoriei
invatarii. Trei decenii de cercetare
condusa
de dr. Ivar Lovaas
< i
asociatii sai de la UCLA au
f
demonstrat in mod convingator ca
intervenpa
timpurie intensiva poate ajuta semnificativ la
l eCUperarea copiilor u t i ~ t i
Doua
studii publicate in anii 1987 1993
au aratat
ca 9
din
19 copii
care au beneficiat de terapie comportamentala au
r e u ~ i t
sa termine cu succes
~ c o l i
normale
U s-au
mai
deosebit cu nimic de colegii lor in ceea ce
p r i v e ~ t e
IQ-ul
1
abilitaple
adaptative
fmtcJ:ionalitatea emotionala. Chiar copiii
din grup
care
nu au
avut
achizitii majore
au
e u ~ i t
s
faca progrese de limbaj
1
abilitap sociale, autoservire abilitap de joaca, in afara de doi
.-nnii_
toti ceilalti
au
dezvoltat vorbirea functionala.
-
r-.
Copiii din acest studiu
nu aveau mai
mult
de
3 ani
cand
s-a
inceput
terapia. Fiecare a
beneficiat
fn
me ie de 40 de ore pe saptamana de terapie individuala oferita de studenpi de la
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
12/137
------
~ ~
4
GNd de terapie B
UCLA, care au fost supervizap
de
absolvenp d e psiliologi. In medie, terapia a durat doi an
sau mai mult.
D TE
ISTORI E
Analiza comportamentala aplicata
pe
copiii auti§ti a cunoscut o c r e ~ t e r e 1n popularita
din 1993. Acest fapt s-a datorat, 1n
mare
parte, publicarii carpi
Lasii mii
sii ti aud glasul a l
Catherine Maurice, n care autoarea relateaza povestea terapiei n care au fost implicap cei d
copii a u t i ~ t i ai sai. Ca
mulp
alp speciali§ti parinp,
doamna
Maurice a avut la mceput
doar
m ~ e l e g e r e
p a r ~ i a l a
a intervenpei comportamentale. 0 socotea o
procedura
extrem
de
negativ
inflexibila. Mai mult, considera ca intervenpa comportamentala avea o eficienta limitata
1i
facea
pe
copii sa se poarte ca ni§te robop.
Cu
toate acestea, e x p e r i e n ~ a proprie s-a doved
foarte diferita. Catherine Maurice a descoperit ca, de fapt, intervenp.a comportamentala poa
fi folosita n mod pozitiv
cu
un mare grad de flexibilitate. Dar eel
mai
important, a vazut
intervenp.a s-a dovedit extrem de eficienta.
Povestea doamnei Maurice a
dat
sperante
p a r i n ~ i l o r
care ajunsesera sa creada,
de
mul
ori din cauza speciali§tilor, ca a u t i ~ t i i vor
fi mtotdeauna
grav afectap. de tulburarea de ca
sufera. Cu nadejde mdrumare, parinp. din toata lumea
au
inceput sa implementeze program
comportamentale. De asemenea, parinpi
au
mceput sa ceara ca ~ c o l i l e agenpile de stat
foloseasca ABA
cu
copiii lor.
e ~ i popularitatea impresionanta a terapiei ABA este de data recenta, ABA nu este
procedura noua. Criticii interventiei comportamentale sustin adesea ca este vorba de o procedu
,experimentala ,
cu
dovezi empirice limitate privind eficacitatea sa. Lovaas 1987) McEachi
Smith Lovaas 1993) sunt citap. ca fiind singurele doua i n v e s t i g a ~ i i care arata eficacitah
intervenpei comportamentale a terapiei ABA
asupra
copiilor
a u t i ~ t i
De fapt, ABA se bazeaL
pe mai mult de 50 de ani
de
investigape t i i n p f i c a
asupra
unor persoane afectate de un spect
1 in engleza, Applied Beluwior Analysis ABA).
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
13/137
Capitolul 1 lnterventia comportamentala intensiva 15
larg de tulburari comportamentale de dezvoltare. Inca de la inceputul anilor 60, cercetari
extinse au
dovedit
eficacitatea intervenpei comportamentale asupra copiilor, adolescenplor
adulplor a u t i ~ t i .
Cercetarile
au aratat
ca
B
este eficienta
in
reducerea comportamentelor
disruptive care se observa in mod tipic la persoanele autiste, cum ar
fi
autoagresivitatea, crizele
de
furie, lipsa de complianta autostimularea. De asemenea, s-a
aratat
ca
B
este eficienta in
predarea
abilitaplor care de obicei
sunt
deficiente la
u t i ~ t i de pilda
abilitaple sociale, de joaca,
de comunicare complexa ~ i d e autoservire. Lovaas colegii sai (1973) au publicat un studiu
extins,
care a
demonstrat
ca
B
este eficienta in tratarea unor comportamente multiple la
copii foarte
d i v e r ~ i .
e ~ i
cele mai
multe
referiri se fac la lucrarea lui Lovaas, exista alte studii care demonstreaza
ca B
poate avea beneficii considerabile. Harris
Handleman
(1994)
au
recenzat cateva astfel
de studii, care aratau ca mai mult de
50
dintre copiii a u t i ~ t i care au participat la programe
ABA complete de gradinita s-au integrat ulterior
cu
succes in clase normale, mul}i dintre
~ t
copii
n au mai
avut nevoie decat
de
foarte pu}ina terapie
in
continuare.
URRI ULUM
Obiectivul interventiei este
sa
invatati copilul acele abilitati care
vor aJ·uta
sa se dezvolte,
s
atinga eel
mai
inalt grad de
independenta sa
dobandeasca o calitate cat
mai buna
a vietii.
Exista mai multe tipuri de curriculum, care s-au dezvoltat de-a lungul a zeci de ani de cercetare
ii care
promoveaza
abilita}i diverse.
Continutul unui
curriculum
trebuie sa includa toate abilWltile de care are nevoie o persoana
pentru
a funcpona
cu
succes pentru a se
bucura deplin
de viata. De asemenea, trebuie sa
ioduda predarea unor abilita}i pe care nimeni nu le preda in mod formal majoritatii copiilor
tipici
de exemplu jocul imitapa. E nevoie
de un
accent deosebit
pus
pe invatarea vorbirii,
dezvoltarea abilitatilor abstracte academice pe
promovarea
abilitap.lor de joaca relaponare
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
14/137
6
Ghid de terapie B
sociaUi.
u
toate acestea, pe masura ce copilul inainteaza in varsta, accentul trebuie sa se mute
pe
cuno§>tintele practice § i
pe
abilitaple adaptative. Curriculumul trebuie sa fie gandi t progresiv,
astfel incat conceptele § i abilitaple
mai
U§loare
sa fie predate primele, iar abilitatile complexe sa
nu
fie introduse pana cand copilul nu a invatat abilitaple de baza. u toate acestea, nu e bine sa
va
facep o idee rigida despre ordinea in care copiii
ar
trebui sa invete. De exemplu, unii copii
invata sa citeasca inainte sa invete sa vorbeasca,
de§ i
nu este situatie foarte des intalnita.
Este important sa va folositi de succesele copiilor, sa utilizati cat
mai
mult abilitatile existente
§ i
sa incurajap dezvoltarea unor abilitap noi. Dezvoltarea comunicarii verbale
nu
inseamna
neaparat progrese in domeniul jocului, abilitaplor sociale § i al funcponarii adaptative. Este
esenpal sa
gandip
programe care sa
predea
in mod separat aceste arii de dezvoltare Unii copii
nu vor invata niciodata sa vorbeasca
§ i
vor avea nevoie de mijloace alternative de comunicare.
Abordarea generala trebuie sa fie empirica § i pragmatica: daca merge, continuati; daca nu
merge,scrumbap.
DE CATE ORE DE TERAPIE ARE
NEVOIE
COPILUL
MEU
and decidep cate ore de terapie sa fixap pe saptamana, trebuie sa va ganditi cum decurge o
zi
obi§ nuita din
viata copilului
vostru
sa incercap
sa
oferip. un ecrulibru rezonabil intre terapi,
intensiva, perioadele de activitap
mai
putffi intensive, dar t o t u ~ structurate, intervalele i
care copilul are timp liber sta
impreuna
cu familia. in afara
de numarul de
ore
de
terapie
unu-la-unu, trebuie
sa
tffiep seama de calitatea predarii,
precum
de gradul de structurare
pe care oferip
in
afara orelor formale
de
terapie. Cercetarea arata ca celor mai mulp copii l
se potrivesc 30 de ore
sau mai mult
de instrucp.e directa pe saptamana. Lungimea sesiunilor de
terapie trebuie adaptata astfel meat sa ofere un beneficiu maxim. De obicei, doua-trei ore sunt
suficiente pentru ca totul sa decurga
n mod
excelent.
Introducerea intalnirilor de joaca
cu alp
copii
va fi
necesara pentru generalizarea abilitaplor
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
15/137
Capitolul 1 lnterventia comportamentala intensiva
17
~ g t e
pentru a-i oferi copilului ocazii de a invata observandu-i
pe
alti copii. Dupa ce
copilul incepe sa mearga la gradinita sau la ~ c o a l a e bine sa fie
red
use orele de terapie acasa.
CARE ESTE ROLUL FAMILIEI
Implicarea familiei in terapie este
esenrala.
Nimeni
nu va c u n o ~ t e mai
bine copilul la
arma urmei voi sunteti cei carora
va pasa
eel
mai
mult sunteti eel
mai
afectati
de
problemele
copilului. Datorita faptului ca petrecer mult timp impreuna cu copilul puteti profita
de
aceste
momente pentru a generaliza obiectivele terapiei
in
situatii b i ~ n u i t e din viata de zi cu zi.
De multe ori parintii sunt cei care fac terapie directa
cu
copilul. Cu toate acestea dupa
· c mn
piirintii
t i u
prea bine viata alaturi
de un
copil autist presupune
un mare
stres emotional
:iar
coordonarea echipei de
terapeur
este
un
job dificil. De aceea este recomandabil ca ori de
c.it:e
ori
se poate
sa
fie angajati terapeuti care
sa
se ocupe de partea intensiva a programului.
Acest
lucru le permite parintilor
s a - ~ i
traga sufletul iar restul
timpului
pe care petrec cu
mpilul poate i mai placut mai productiv. Parintii pot folosi timpul petrecut de copil in
af:ara
programului
intensiv pentru a-i dezvolta abilitatile
de
joaca sociale
de
autoservire.
~ in
pare la
cumparaturi
la
p o ~ t sau
vizitele sunt ocazii
de
a generaliza de a lucra
Ia imbunatatirea comportamentului. La fel ora de baie masa imbracatul hranirea pisicii
·
s rt
doar cateva exemple de activitati zilnice care se
pot
transforma in prilejuri de invatare. In
fel intreaga zi a copilului devine
parte
din procesul terapeutic iar parintii
devin parte
inlegranta a echipei.
FORMATUL TERAPIEI
Leqiile
nu vor
arata la fel
de
la inceputul terapiei
pana
la
f a r ~ i t .
Initial
timpul
petrecut in
. -rdarea Jonnalii
prin exer ifii distincte l va
c r e ~ t e
constant pe
masura
ce copilul va deveni mai
2
n
engleza
Discrete Trial Teaching
(DTT).
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
16/137
8
hid de terapie
B
familiar cu intervenpa terapeutidt In etapele avansate, timpul petrecut
in
exercipi distinc
va incepe sa scada, crescand
in
schimb
timpul
dedicat altor
tipuri de
instructie (de exempl
predarea
in grup §i
predarea incidentala). Curriculumul va capata §i el accente diferite
p
masura ce terapia avanseaza. Cu toate acestea, structura generala a terapiei va ramane aceea§
Intervenpa
va
fi
o combinape
de programe
menite sa dezvolte abilitaple sociale,
de
comunicar
de autoservire §ide joaca. Programul fiecarui copil va trebui adaptat la nevoile sale specific
lata, totu§i,
un
exemplu
de
structurare a programului
pentru
o sesiune de trei ore:
2 de minute Joe structurat (in casa)
8 de minute Limbaj ( lecpile
vor
altema cu pauze scurte: 0-20 minute limbaj; 5-10
minute joaca; 0-20 minute limbaj; 5-10 minute joaca, etc.)
30
de
minute Autoservire
30
de
minute Joe structurat (afara)
2
de
minute Completarea dosarului
Oricare dintre aceste
parp
poate
lua
amploare sau poate fi redusa in funcpe
de
varst
copilului,
de
stadiul in care se afla terapia
§i
de cerintele §Colare.
FORM TUL
LECTIILOR
Analiza comportamentala
aplicata trebuie sa fie modalitatea de
predare dominanta 1
cadrul programului. De§i se pot folosi tehnici variate in terapie, metoda primara de instruct
trebuie sa
fie
pred re
prin exercifii distincte DTT).
Aceasta
reprezinta
o metodologi
specifica, folosita pentru a cre§te
la
maxim §ansele de invatare. Este un proces de predan
care
poate fi
utilizat
pentru
a dezvolta majoritatea abilitatilor: cognitive, de comunicare
de
joe, sociale
de
autoservire. In plus
este
o
strategie care poate
fi
folosita
pentru toat
varstele §i populatiile.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
17/137
Capitolul 1 - lnterventia comportamentala intensiva
PREDAREA PRIN EXERCITII DISTINCTE
NU
ESTE 0 STRATEGIE FOLOSITA
'
DOAR PENTRU PREDAREA LIMBAJULUI
~ I
NICI
NU
SE
F O L O S E ~ T E
DOAR iN
CAZUL COPIILOR
U T I ~ T I
MICI.
ESTE PUR ~ I SIMPLU 0 FOARTE BUNA METODA
E
PREDAREI
DTT inseamna:
1) impar}irea
unei
sarcini in
pclr}i mai
mici;
2
predarea
unei
astfel de sub-parp.
pana
cand copilul o
s t a p a n e ~ t e
foarte bine;
3 exercitll repetate intr-un interval concentrat de timp;
4
prompt
reducerea promptului,
dupa
caz;
5 folosirea procedurilor de recompensare.
19
Unitatea
de predare
de baza,
numita
exercifiu
3
are
un
inceput un f a r ~ i t bine
delimitate,
de aici denumirea de ,distinct . Predarea presupune
numeroase
exercipi de acest fel, care
au rolul de a fixa
c u n o ~ t i n t e l e
invatate. Fiecare
parte
a
unei
sarcini trebuie sa fie bine invatata
inainte ca elevului sa i se prezinte informapi noi. In predarea prin exercitn distincte, terapeutul
prezinta
o informap.e foarte mica solicita
imediat
raspunsul elevului. Elevul trebuie
sa
fie activ
implicat in timpul invatarii, ceea ce
d e o s e b e ~ t e
exercipile distincte de tip DTT de exercipile
continue
sau de
metodele
mai
tradip.onale de predare, caracterizate prin oferirea
unor
cantitap.
marl de informap.i, fara a se a ~ t e p t a insa nici
un
raspuns bine definit din partea elevului.
Alte tehnici folosite in cursu terapiei includ managementul comportamentului,
managementul
situatiilor
de
criza, interactiunile structurate
c: i metode
mai traditionale de
S
consiliere.
3
In
n g l e z ~ trial
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
18/137
2
hid
de
terapie B
MEDIUL
DE
PRED RE
La mceput,
predarea
se face mtr-un mediu care
sa
faciliteze
r e u ~ i t a
Uneori, simpla
indepartare
a elementelor care distrag atenpa
poate
favoriza succesul copilului.
a ~ predarea
trebuie sa se extinda rapid in medii
o b i ~ n u i t e
Nu numai ca acest lucru este mai firesc, dar
astfel copilul se
o b i ~ n u i e ~ t e sa
inve}e in orice fel de mediu. De aceea, terapia trebuie
sa
se
d e s f a ~ o a r e
in TOATA casa,
dar
afara, in locuri precum parcul,
restaurantul
McDonalds sau
pia}a. Daca distragerea atenpei este o problema, devine mai important sa-l inva}a}i pe copil
sa se concentreze in pofida factorilor
perturbatori din mediul
inconjurator. Copiii trebuie
sa
fie
capabili sa inve}e intr-o varietate
de
medii in care apar in mod natural elemente care distrag
atenp.a, astfel incat sa fie pregatip
pentru
a inva}a pe viitor in
medii
tipice
cum
este eel de la
~ c o a l a
ST DIILE
TER PIEI
Pe
masura
ce copilul inva}a, terapia
parcurge
stadii diferite.
e ~ i nu
sunt absolut distincte
exista trei faze principale care pot fi descrise:
In
stadiul
e
fnceput terapeutul
trebuie
sa
ajunga sa-l cunoasca bine pe copil. Este esenpal
stabilip o relape calda recompensatoare, bazata pe joaca. Pentru a realiza acest lucru, prim<
luna de terapie
pune
accentul
pe
identificarea stabilirea recompenselor, ceea ce inseanu
multa
joaca recompense oferite fara o regula anume.
Prin
crearea
unei
atmosfere pozitiv
copilul va fi mult mai deschis f } de procesul de predare
prin
urmare va progresa mai repe
~ i v a
avea
mai
pu}ine izbucniri comportamente disruptive. Este esen}ial
sa
aflap ce ii plal
~ i c e
nu ii place copilului sa identificap punctele lui slabe punctele lui tari.
,Sa
invep cum
se inva}a este
de
asemenea o
componenta
de baza a stadiului de incepator. Copilul trebuie
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
19/137
Capitolul 1 lnterventia comportamentali intensiva
2
s inve}e di atunci ca.nd coopereaza i n d e p l i n e ~ t e o cerin}a va ob}ine recompense imediate
frecvente. Tot in aceasta faza
de
inceput, copilulinva}a cum
sa
stea jos sa asculte, cum
sa
se concentreze asupra sarcinii care is a dat, cum
sa
raspunda la comenzi,
cum sa
proceseze
feedbackul
cum
sa in}eleaga legatura dintre cauza efect. De aceea, acest
stadiu
este dedicat
invatarii de concepte abilitati.
tadiul intermediar de
terapie
presupune
inva}area
unor
abilita}i specifice
de
comunicare,
joe, autoservire interac}iune sociala. Conceptele complexe
sunt
impar}ite in mai mul}i p a ~ i ,
. care sunt preda}i in
mod
sistematic. Conceptele abstracte sunt traduse in exemple concrete. Pe
masura
ce
copilulinainteaza
in program, curriculumul se va ada
pta
personaliza, pentru a se
potrivi nevoilor copilului.
e ~ i
obiectivul ini}ial este
sa
accelera}i
rapid
dezvoltarea abilita}ilor,
obiectivul petermen
lung
este sa r e ~ t e } i capacitatea copilului
de
a inva}a a func}iona in
medii
naturale. De aceea, terapia trebuie sa se d e s f a ~ o a r e cat mai natural posibil pentru a promova
acest obiectiv major,
dar
fara sa compromita viteza de inva}are a copilului. Programa}i in acest
stadiu
intalniri de joaca
cu l}i
copii
i e ~ i r i in
diverse medii sociale comunitare. Tot acum
copiilor lise prezinta, de obicei, mediul
c o l a r .
tadiul v ns t
inseamna o terapie cat mai
naturala
generalizabila la mediul de zi cu zi.
Accentul principal cade pe perfec}ionarea unor abilita}i
mai
subtile de comunicare,
de
joaca,
sociale, afective cognitive. Tot in acest
stadiu
se incheie integrarea in medii naturale de
inva}are (de pilda,
~ c o a l a .
EV LU RE
Eficien}a terapiei trebuie evaluata permanent. Terapeu}ii trebuie sa adune zilnic date.
Informa}iile trebuie
sa
se refere in
mod
concret
atat
la programe, cat
la
comportamente.
edin}ele regulate cu intreaga echipa
sunt
momentele care permit analiza eficien}ei interven}iei
rafinarea programelor. Recomandam cu tarie inregistrarea
video
a lec}iilor eel pu}in o data
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
20/137
hid de terapie
B
pe saptamana.
EFICIENT PROGR MULUI
S-a dovedit ca intervenp.a terapeutica i m b u n a t a ~ e § t e limbajul jocul relap.ile sociale
§i
autoservirea la copiii auti§ti. Fire§te insa ca terapia are rezultate foarte diferite care
depind
de
mai mulp. factori printre care varsta la care copilul a inceput terapia calitatea terapiei
capacitatea cognitiva a copilului
§i
c o n s e c v e n ~ a din mediul familial. Terapia este menita sa
dezvolte la maxim potenp.alul copilului.
De§i recuperarea este rezultatul pe care ni-l dorim
cu
top.i cercetarile arata
c
mai pup.n
de jumatate dintre copiii care incep terapia inaintea varstei de trei
ni
pot avea un asemenea
rezultat in condip.i optime de desfa§urare a terapiei. u toate acestea
aproape t o ~
copiii
studiati au facut progrese substantiale dezvoltandu-§i abilitatile de comunicare sociale
§i
de
joe. Este dificil sa determini dinainte care copil va
raspunde
favorabil la tratament.
P r e z e n ~ a
abilitap.lor de comunicare
§i gradul
general de capacitate cognitiva care preced terapia joaca
un
rol important in rezultatul final.
u
toate acestea viteza
cu
care copilul n v a ~ a
dupa
inceperea
terapiei este
un
indiciu mult mai sigur. Dupa §ase luni de program terapeutic va vep. face o
idee despre cat de rapid
va
progresa copilul.
C R CTERISTICI COMUNE LE PROGR MELOR DE C LIT TE
1 o n s e c v e n ~ a
in timpul
§i in afara orelor de terapie
2
Minim doua ore
pe saptamana
de supervizare
3
Parinp.i part icipa impreuna
cu
echipa
la
toate consultarile de grup
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
21/137
Capitolul 1 lnterven1ia comportamentala intensiva
4 Terapeupi
noi
sunt instruip
inainte
de
a incepe
sa
lucreze
cu
copilul
5 Parinpi apreciaza echlpa de terapeup
6
ediu de lucru
placut
7
Problemele
sunt
discutate
cu
supervizorul
8 Nu
se fac
com
para
pi
intre copii
9 Nu
se fac
comparapi
intre terapeup
10 Stilurile diferite ale terapeutilor sunt
vazute
pozitiv
11 Flexibilitate
n
stabilirea
orarului
zilnic
12 Parinpi participa la o
parte din
sesiunile de terapie
13
Top
membrii echlpei comunica deschls intre ei
14 Intrebari solutii active creative
3
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
22/137
Capitolul 2 0 metoda potrivita
§i
pentru copiii mari }i adolescenti
0
metod
potrivit
§i
pentru
copiii
m ri
t
dolescenti
5
D e ~ i
este
adevarat
c eel
mai bun moment
pentru inceperea terapiei este la o varsta cat
mai mica majoritatea copiilor mari pot beneficia ei de terapie intensiva. Dar lucrul cu a c e ~ t i
copii trebuie
sa
pomeasca de la achizipile deja existente prin adaptarea rafinarea
modelului
terapeutic. Adaptarile
sunt
necesare in cazul copiilor mari nu
doar
in ceea ce
p r i v e ~ t e
terapia
ci
comunicarea dintre
terapeut
parinte.
P a r i n ~ i i
copiilor
u t i ~ t i mari au avut
de
multe
ori
x p e r i e n ~ e
total diferite
de
cele ale
a r i n ~ i l o r
de copii mici. i au fost nevoifi sa faca f a ~ a pentru o perioada mult mai lunga provocarii
teribile
de
a
c r e ~ t e un
copil afectat sever. Ani la
rand
au incercat
sa
se descurce
prin a ~ i ~ u l de
o p ~ i u n i terapeutice mode de tratament polemici intre s p e c i a l i ~ t i .
u
fost probabil extrem
de
f r u s t r a ~ i
de faptul ca nu au beneficiat de servicii adecvate. A c e ~ t i
p a r i n ~ i
traiesc de multe
ori sentimente intense
de
neajutorare deznadejde furie
v a z a n d u ~ i
copilul
cum
c r e ~ t e
fara
sa faca progrese majore. 0 i n t e r v e n ~ i e de succes
in
cadrul familiilor cu copii mari trebuie sa
pomeasca de la preocuparile frustrarile furia
p a r i n ~ i l o r .
De asemenea trebuie
sa
combine
intervenpa intensiva cu
educarea
consilierea parentala pentru a da o
s o l u ~ i e
acestor u f e r i n ~ e
vee hi.
In
primul
rand este esenpal
sa s c u l t ~ i
sa
m c e r c a ~ i sa m ~ e l e g e p
problemele parinplor
dar
c i
sale
aratati
cum
sa lucreze
mai
bine
cu
sistemul. Aceasta
mseamna
sale
oferiti informatii
sa-i a j u t a ~ i sa identifice resursele
de
care au nevoie
sau s a ~ i
construiasca
r e ~ e l e de
suport.
Este foarte important sa le
a n a l i z a ~ i
e x p e r i e n ~ e l e . P a r i n ~ i i copiilor mari au fost de multe ori
bombardati cu
informatii incorecte. De aceea este esential
sa
le oferiti informatii precise c i
'5
s
c l a r i f i c a ~ i anumite pareri
de
exemplu sa e x p l i c a ~ i diagnosticul etiologia tratamentul
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
23/137
6
hid de terapie B
pronosticul. Rareori parin tii
nu
au fost t r a ~ i de o
~ a n u m i t a
metoda miraculoasa
de
vindecare.
Astfel de discutii inseamna insa sa va confruntati cu durerile furia parintilor care au
un
copi
autist.
Dar probabil ca eel mai important aspect al relapei cu parintii este legat de
a ~ t e p t a r i l e
lo
fata de dezvoltarea ulterioara a copilului. Parinpi trebuie ajutap a ~ i formeze
~ t e p t a r i
realiste
Unii supraestimeaza potenpalul copilului se complac intr-o negare accentuata a realitapi.
Alpi sunt exagerat de
e s i m i ~ t i
au devenit r e d i n d o ~ i ideii larg
raspandite
ca nu prea ai cum
sa
schimbi soarta
unui
copil autist.
e ~ i
pronosticul presupune o
mare doza de
incertitudine
trebuie
mentinut
un
echilibru intre
optimism
realism. Acest
lucru
este valabil pentru parinti
copiilor mid dar este
cu
mult
mai
important pentru parintii copiilor marl, pe care apropierea
adolescentei,
cu
incertitudinile problemele ei, ii sperie.
Ajutorul dat parintilor pentru a face fata comportamentelor defidentelor copilului este
un
element
important
in
tratamentul
copiilor mari.
A c e ~ t i a
prezinta de obicei o frecventa o
intensitate mai mare a comportamentelor disruptive, care sunt mai greu de infruntat. Dupa
parerea
noastra, este
important
ca parinpi sa fie invatap
sa
aplice tehnidle de
management
a
comportamentului in afara orelor de terapie intensiva directa cu copilul.
In
vreme ce cea ma
mare parte
a terapiei copiilor
mid
se petrece in sesiuni structura te de
lucru
individual, terapia
copiilor mari presupune
mai multa
implicare
din partea parinplor
mai putina interacpune
formala pe parcursul zilei. Subliniem inca o data faptul ca parinpi trebuie sa se concentreze
nu pe exerdpi distincte de tip DTT, d pe , terapia
din
afara terapiei . Gestionarea
i e ~ i r i l o
comportamentale ale copilului
in
comunitate, fadlitarea limbajului cand se afla in
a ~ i n a sau
ajutorulla
joaca oferit
n
pare
sunt
lucruri absolut la fel
de importante
ca sesiunile formale
de
terapie.
Lucrul
cu
copiii
mari
presupune 0
buna intuipe
practica. Inseamna sa-i ajutati pe parinti s
acomodeze
terapia
la vi f lor §i nu vi f lor la terapie.
Inseamna sa
evaluap
nevoile familiei
sa
o ajutap a ~ i stabileasca prioritaple. Este esenpal sa nu le sporip problemele, d sa le aratap ca
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
24/137
Capitolul 2 0 metoda potrivita § pentru copiii mari §i adolescenti 7
intelegi situatia lor personala ca oferiti terapie in contextul nevoilor familiei lor.
entru
acest
lucru, este nevoie de multe ori sa identificati alternative practice, sa rezolvati probleme sa-i
ajutati pe parinti sa
devina
invatatorii
propriului
copil in calitatea lor primordiala de parinti.
Mai inseamna sa
punep
in aplicare
un tratament
care
sa
nu faca compromisuri cu eficienta,
dar care in a c e l a ~ i timp sa nu ingreuneze situapa
oricum
dificila in care se afla familia. rin
urmare, identificarea utilizarea tuturor resurselor, inclusiv recrutarea formarea
de
terapeuti
nespecializap, este o
dimensiune
esenpala a terapiei copiilor
mari
adolescentilor.
TER PI COPIILOR MARl
Probleme asociate cu copiii marl
Probleme de
comportament statura
fizica
Timp mai mare necesar
deprinderii
comportamentelor
~
E posibil
sa
fie nevoie
de
o stabilire a prioritatilor
in
ceea ce
p r i v e ~ t e
comportamentele
care trebuie modificate
~ Discrepanta intre abilitati de pilda, i t e ~ t e dar nu se imbraca singur)
~ Probleme cu recompensarea de exemplu, trebuie gasite recompense adecvate varstei)
Nevoia de flexibilitate §i creativitate
Accent mai mare pe c o a l a ca mediu
de
e s f ~ u r r e a programelor
Utilizarea resurselor existente
Diagnosticul facut public AR PUTEA atrage servicii educaponale mai bune
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
25/137
8
Ghid de terapie B
~ Regandirea metodei de pred re de exemplu, exercip.ile
s
fie
m i
u ~ n distincte)
Aspecte privitoare
a
curriculum
Accent m i m re pe abilitap.le recreap.onale sociale
Comunicare funcp.onala nonverbala), d c e cazul
Abilitati de autoservire alte abilitati necesare traiului zilnic
Accesul in comunitate
Adaptarea a nevoi crescuta de functionare independent
Atenp.onari indirecte pentru controlarea
comport mentului
Terapie cat
m i n tur l
posibil
Evitarea
d e p e n d e n ~ e i
de
ajutorul
individu l
Reducerea
pred rii prin x e r i ~
distincte
DTI)
Predarea
de
abilitati functionale
Accent deosebit pe joe socializare
Terapii specializate
Consiliere
Desensibilizare sistematica
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
26/137
Capitolul 2 0 metoda potrivita pentru copiii mari adolescenti
9
Formarea abilitatilor sociale
Abordare multidisciplinara terapie ocupa}ionalajlogopedie, etc.)
Abordarea aspectelor legate
de
sexualitate
Rolul parintilor
Sa supravegheze/coordoneze echipa
Sa generalizeze: la supermarket, la baie, prin predare incidentala Goc socializare)
Sa nu se simta vinovap pentru ocaziile pierdute
A§teptari realiste
Exploatarea la maxim a potenpalului copilului
FORM DE iNV T M NT
utism
artnership crede ca forma
de invatamant
aleasa pentru copil trebuie
sa
se
e s f ~ o r e
intr un mediu
care sa fie cat
mai
pu}in restrictiv care sa-i
permita
copilului
un
numar
cat
mai
mare de achizipi
petermen
lung. Exista o
multitudine
de servicii
educaponale
disponibile,
deci este esential sa evaluati
cu
atentie care dintre ele
raspund
eel
mai
bine nevoilor copilului.
Fiecare
mediu
prezinta avantaje dezavantaje
de
care trebuie
sa pnep
cont atunci
cand
lua}i o
decizie. Nu este nevoie
sa
incepeti in
mod
obligatoriu
cu un
mediu restrictiv. La fel, echipa de
terapeup nu ar trebui sa excluda din start
un
mediu ~ c o l r neincluziv. Sunt perioade cand
un
mediu mai restrictiv se
p o t r i v e ~ t e
eel mai bine copilului permite
sa
atinga in cele din
urma
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
27/137
3
Ghid de terapie B
un nivel ridicat de n d e p e n d e n ~ a
Echipa trebuie sa identifice mediul care i ofera copilului cea mai buna ocazie de a deprind
rapid abilitati noi
1n
cat mai multe arii de mvatare.
Odata
aleasa forma
de
mvatamant, trebu
facuta o evaluare permanenta pentru a identifica
rapid
ocazia copilului de a trece la un
no
nivel care sa-i fie benefic. Ceea ce
nu
1nseamna ca un copil trebuie sa avanseze cu cate
un
sing
nivel o data. De exemplu, daca face progrese remarcabile condipile permit,
un
copil poa
trece direct dintr-o clasa speciala mtr-o clasa cu incluziune totala. De asemenea, este importa
sa
nu ~ t e p t p
1n mod obligatoriu pana cand copilul s-a adaptat perfect la un mediu pentru
decide trecerea la un nivel avansat. Uneori provocarile suplimentare,
mediul
mai stimulat
sau
accesul crescut la recompense mai relevante i
permit
copilului sa aiba un succes imediat
noul mediu, chiar daca adaptarea la mediul din care a plecat
nu
era complet satisfacatoare.
CE M l RESTRICTIV
C MIN
PENTRU
COPIII
CU
H NDIC P
C S CLASA
SPECIALA
FORME DE iNYAT AMANT
CLASA
SPECIALA
CUCOPIT
TIPICI
CLASA
TIPic CU
ACfiVITA J1
SPECIALE
SEPARATE
CE
M l PUTIN RESTRICTIV
INCLUZIUNE
iNCLASA
TIPic CU
ASISTENTA
INCLUZIUNE
TOT
L
(FARA
ASISTEN J A)
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
28/137
Capitolul 3 Recompense
3
Recompense
La inceput, eficienta
programului va
depinde foarte mult de puterea recompenselor care i se
ofera copilului.
In
timp, terapia propune
sa
dezvete copilul
de
recompensele artificiale
sa
puna
accent pe recompense naturale. De cele
mai
multe ori insa, la
inceputul
terapiei copilului
nu i se
pare
deloc
motivant sa
stea
l i n i ~ t i t sa
asculte sau sa colaboreze. La fel, probabil nici
sa
vorbeasca, sa se joace
sau sa
socializeze
nu
i se
pare
in
mod
firesc recompensator, altfel nici
nu
ar avea o tulburare diagnosticabila. Oferindu-i la inceput recompense artificiale, externe, vom
r e u ~ i sa-i dezvoltam
mai
bine
comportamentul
adecvat.
OBIECTII IMPOTRIV
RECOMPENSELOR
Unii obiecteaza 1mpotriva folosirii recompenselor
din
diverse motive. Recompensele
lise
par n e f i r e ~ t i .
Acest
lucru
se poate
datora
faptului ca au avut ocazia
sa
vada
un
sistem
prost
de recompensare fara nici
un
plan de reducere a lor. Insa toti oamenii sunt motivap de
recompense. Fie ca este
vorba
de salariu, de vacante,
de
hobby-uri sau
de
compania altora, ne
simtim impliniti datori ta recompenselor
din
viata noastra.
De multe ori,
opozipa
1mpotriva recompenselor se datoreaza asocierii lor
cu
ideea de a n t a j .
u
toate acesteal recompensarea folosita corect
nu
este
totuna cu
~ a n t a j u l .
In
viata
de
zi
cu
zi,
~ t j u l
inseamna
sa determini pe cineva
sa
faca ceva incorect
a ~ a cum ~ a n t a j e z i
o persoana
publica .
In
terapia comportamentala,
a n t a j u l ar
1nsemna
sa ~ t e p t i pana cand
vezi ca
persoana
refuza sa
faca ceva, apoi
sa
negociezi o recompensa. Sa luam un exemplu: copilul face scandal,
iar u i spui
ca daca se
o p r e ~ t e
va
primi
o recompensa. Nu aceasta este modalitatea corecta
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
29/137
32
Ghid de terapie B
de a folosi o recompensa. Nu e bine sa-i amintiti cuiva de contingente in timp ce manifesta
comportament turbulent. Discupa despre recompense este in sine o recompensa f?i nici mac
aceasta forma Uf?oara de recompensare
nu ar
trebui sa apara
in
timpul
unui comportame
turbulent. n plus, anuntarea contingentei1i da copilului ocazia sa negocieze sau sa se gandeas
daca merita sa se comporte frumos.
0 alta situatie care poate semana cu f?antajul este promisiunea automata a unei recompen
in acelaf?i timp in care se exprima o cerinta. Aceasta poate face pe copil
sa devina
depend
de promisiunea recompensei f?i sa refuze sa indeplineasca comportamentul cerut ori de cate
NU se promite nici o recompensa. i
mai
rea e
situapa in
care tachinezi copilul cu recompen
dorita, dar nu i-o dai pana
nu
manifesta
comportamentul
dorit. Toate acestea
sunt
foarte depa
de
un
contract
comportamental
bine negociat sau
de
alte forme de recompensare pozitiva. Po
eel
mai
intalnit
exemplu
de recompensa contingenta in viata de zi cu zi este salariul. Inca nu
auzit
pe
cineva care sa se
planga
ca salariul
pe
care primef?te lunar este o forma
de
f?antaj
Se obiecteaza 1mpotriva recompenselor f?i din
cauza
temerii ca ar putea provoca dependen
Insa
dependenta
a
pare
doar daca recompensele
nu
sunt bine
reduse f?i
daca motivatorii natur
nu
sunt
prinf?i
in
planul terapeutic. Programul ideal pomef?te de lao recompensare frecventa
apoi trece rapid la frecvente natura le de recompensare.
0 alta scuza pentru refuzul de a acorda recompense unui copil este convingerea ca nimic
nu
p
motivant pentru el De multe ori, acest lucru se intampla atunci cand copilul primef?te recompens
fara sa munceasca pentru ele sau indiferent de cum se comporta. Gustarile favorite, televizorul, ief?
afara s-ar putea sa fie mtotdeauna disponibile ca activitap curente, deci
ln mod
sigur
nu
au cum
funcponeze ca recompense. Daca ln sa este adevarat ca
nu
exista recompense eficiente pentru
un
co
atunci trebuie sa va propunep sale creap. Identificarea f?i dezvoltarea recompenselor esteun proces
durata. Chiar daca aveti o multime
de
recompense existente, merita intotdeauna sa gasiti mai mul
Daca nu
avefi
recompense
bune
nu vii str duifi sa le gasifi nu
are
rost sa vii
mai apucafi
de terapie.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
30/137
Capitolul 3 Recompense
33
IDENTIFIC RE
.
DEZVOLT RE RECOMPENSELOR
Simpla observare a copilului
poate
ajuta la gasirea recompenselor potrivite. De
multe
ori
avem impresia g r e ~ i t a ca recompensa trebuie sa fie ceva complicat. Dar lucru.ri extrem de mici
nemsemnate
pot deveni
recompense daca sunt ingenios ,ambalate sau ~ c
sunt,
vandute
cu entuziasm. Compor tamentele foarte frecvente ale unui copil
de exemplu
faptul ca asculta
muzica sau case uita la televizor sunt eel mai probabil recompense. Orice ii place sa facade
bunavoie va funcp.ona probabil ca recompensa. Evenimente zilnice
cum
ar
fi timpul
petrecut
cu un
parinte o plimbare sau
un
masaj pe spate
pot fi
motivatori eficienp..
Primul
pas spre
dezvoltarea recompenselor este
pur simplu
sa expuneti copilul la
potentiale recompense. Uneori copilul
nu ~ t i e cum
sa manevreze o jucarie astfel
n u - ~ i da
seama cat
de
interesanta poate fi De multe ori cei mici nici macar u - ~ i
dau
seama ca le place
o
anumita
jucarie activitate sau mancare. Inclusiv adulpi se
pot
e c u n o ~ t e
1n
acest fenomen.
Gandulla o
anumita
mancare va poate oripila
t o t u ~ i
daca
va
luap.
inima 1n dinp
gustati
s-ar putea sa descoperip. 0 delicatesa.
Accesul liber la potenp.ale recompense le poate de asemenea transforma 1n recompense
reale.
Odata
ce copilul are liber acces la ele s-ar putea sa
devina
interesat
sa vrea
mai mult.
Companiile de televiziune prin cablu procedeaza la fel: le ofera periodic clienp.lor ocazia de
a vedea gratuit diverse canale de filme. Au observat
caprin
expunere acces gratuit o parte
dintre clienti sunt
destul
de motivap. pentru a se hotari sa cumpere serviciul respectiv.
De
multe
ori recompensele pierd valoarea recompensatoare din
cauza
efectului de
sajietate. Daca
e ~ t i expus
prea mult la ceva ce ip place pana la urma se poate mtampla
sa nu
te mai bucuri la fel de mult. De exemplu daca mananci prea mult dintr-o anumita mancare
n
cele
din urma
te
p l i c t i s e ~ t i
de ea indiferent cat
de
tare
ip
place. Pentru a
preveni
satietatea
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
31/137
4
Ghid de terapie B
pentru a menpne valoarea recompensatoare, este necesar ca
din
cand in
cand
recompe
sa
nu mai
fie accesibila. Acest
lucru
e dificil de facut
cand
copilului inca ii place recompe
Dar dadi nu retragep.
din
cand in
cand
o recompensa extrem de motivanta, impiedicap.
recompense
mai
slabe
sa devina
eficiente, iar copilul se va
satura
in cele din
urma de
acea un
recompensa puternica. Ceea ce
a v e ~ i
de facut este
sao
inlocuip.
cu
alte recompense
mai
sl
astfel
meat
copilul
sa nu
primeasca prea des
un singur
item.
De asemenea, este recomandabil
sa
limitap.
accesulla
recompensele
putemice
astfel m
sa fie accesibile doar
in anumite momente sau
pentru
anumite
comportamente. Daca
un
c
nu r e u ~ e ~ t e sa fie atent in timpul terapiei formale, p u t e ~ i folosi o anumita recompensa
care ~ i - o o r e ~ t e mult doar in acea
perioada
de lucru.
Nu
numai ca astfelii pastrap. valo
recompensatoare,
dar e u ~ i p . sa
motivap.
suplimentar
copilul
sa
fie a tent. De
multe
ori l rug
pe parinp. sa incuie anumite recompense sale faca accesibile doar in timpul terapiei.
0 modalitate eficienta de a crea recompense este
sa a s o c i a ~ i
recompense potenp.ale
recompensele deja existente. Prin asociere, recompensele potenp.ale vor dobandi o valo
recompensatoare similara. Acesta este,
de
exemplu, motivul pentru care asociem intotdea
recompensa sociala (de pilda, laudele
sau m b r a p . ~ a r i l e cu
recompense materiale ca manca
jucariile a c t i v i t a ~ i l e . Un alt
exemplu
ar i
sa
c o p l e ~ i p .
un
mic spectator venit fara entuzia
la
un
meci
de
fotbal cu pufuleti, alune § i
vata
de zahar, oferite insa nu.toate odata, ci pe ra
de-a lungul reprizelor meciului.
EV LU RE RECOMPENSELOR
Recompensele au valori diferite. Unele iti plac, dar pentru altele aida orice Este esen
sa
avep. o
gama
foarte larga de recompense, astfel
meat sa
folositi recompensarea diferenp.
Cu alte cuvinte, vep. oferi recompense foarte puternice
pentru
comportamente exceppon
recompense
medii
pentru comportamente
medii
recompense mai slabe pentru comportame
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
32/137
Capitolul 3 Recompense
5
mai pu}in importante.
in
acest fel, nu
numai
di recompensa}i comportamentele mai bune, dar
motiva}i copilul sa se straduiasca mai mult.
SELECT RE MODELULUI DE RECOMPENS RE
De obicei, terapia debuteaza cu un
ritm
frecvent
de
recompensare. LA INCEPUT,
copilul se poate sa aiba nevoie sa fie recompensat la fiecare cateva
minute pentru
ABSENJA
comportamentului turbulent. Dar, mai important, PREZENJA comportamentului adecvat ar
trebui
sa
fie urmata de o recompensare mai puternica.
Nu
uita}i ca scopul terapiei este ca recompensarea sa ajunga la o frecven}a naturala.
e ~ i
la inceput s-ar
putea
sa folosi}i recompensarea continua, este vital sa trece}i
rapid
la frecven}e
intermitente de recompensare de exemplu la 15 minute, apoi la 30, 60, etc). Obiectivul principal
este
sa urma}i frecven}a de recompensare pe care copilul e eel mai probabil sa o intalneasdi in
mediul
natural
de exempu, la clasa). Scopul
petermen
lung este de a ajunge lao frecven}a
naturala de recompensare de exemplu, o data
pe
zi sau chiar
pe
saptamana).
Modelul ini}ial
de
recompensare trebuie sa se bazeze
pe
rata cea
mai
frecventa
de
apari}ie a
OJm.portamentului disruptiv
pe
care ll ave}i
in
vedere. De exemplu, daca ave}i
un
copil care se
.manifesta neplacut din sfert in sfert de ora, atunci ar trebui sa primeasca feedback recompensa
. inainte de a se implini sfertul
de
ora de
pilda la
10 minute).
in
acest fel,
va
asigura}i ca
r i m e ~ t e
RCOmpensa se bucura
de
ea. E ~ e c u l se datoreaza de multe ori
unui
model de recompensare
hazat
pe
intervale
prea
lungi. Concret, acest lucru inseamna ca
un
comportament disruptiv
se
manifesta inainte ca intervalul dintre recompense sa se s f a r ~ e a s c a
prin urmare
copilul are
acces la recompensa. Recompensarea nu poate avea efect daca nu este experimentata
llai mult, o frecventa slaba
de
recompensare scade foarte
mult
motivatia.
Cfuld se reduce frecven}a de recompensare, trebuie folosite recompense mai puternice. Daca
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
33/137
6
Ghid de terapie ABA
nu oferip. recompense mai puternice este posibil sa a
para
regresia deoar.ece nu exista nimic car
sa stimuleze copilul sa se straduiasca mai mult. Este vital sa
nu
oferip. de la mceput recompens
extrem de puternice altfel vep. i pri.ngi mtr-o capcana:
nu
vep. putea oferi recompense ma
puternice
pe masura
ce scade frecventa
de
recompensare.
A vep. mai jos un exemplu
de
model de recompensare. Recompensele cresc In
putere
d
la stanga la dreapta. Intervalele de timp sunt relative. Cel mai scurt interval poate i de 30 d
secunde sau de 15 minute.
Pe
masura ce valoarea recompensei
c r e ~ t e
spre partea dreapta
scalei
timpul
necesar a ~ t i g a r i i recompensei devine el progresiv
mai
lung.
LAS MIN
Stafide
LA 5 MIN LA3 MIN
1 2 cana sue 5 min joaca
LA6 MIN
Muzica
DE DOUA
ORI PE Zl
Video
REGULI DE RECOMPENSARE
ZILNIC
I e ~ i t afara
Probabil ca unul dintre cele mai cercetate subiecte din psihologie a fost recompensarea
De
mai
bine
de
o
suta de
ani
psihologii
au
examinat principiile practica folosiri
recompenselor. Recompensarea s-a dovedit nu doar eficienta ci esenp.ala pentru modificare
comportamentului. In urma cercetarilor s-a
putut
stabili un sistem de reguli care
sa
asigur
folosirea cea mai eficienta a recompenselor.
Recompensarea face parte
din
viata noastra
de
zi
cu
zi. Profesorii parintii angajatorii
antrenorii apeleaza cu top.i la recompense. Ele nu sunt folosite t o t u ~ i mtr un mod sistematic
Cei
mai mulp.le
ofera fara
sa
cunoasca
prea
bine regulile
dupa
care recompensele
devin
ma
eficiente. Din pacate aceste reguli
nu
pot i ocolite daca dorim maxim de eficienta.
Regulile de recompensare au fost descrise In multe carti manuale. Iata-le
pe
cele ma
importante dupa
parerea
noastra:
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
34/137
Capitolul 3 - Recompense
37
1. Recompensele trebuie sa aiba valoare recompensatoare
De multe ori ne mchipuim ca altora le-ar placea ce ne place
noua
de exemplu, g h e ~ a t a
cu
ciocolata, muzica folk, golful, etc.), d e ~ i
poate
unii s-ar putea sa nu le ,guste deloc. Evident ,
daca
i p s e ~ t e
valoarea recompensatoare, nici comportamentul
sau
abilitatea dorita nu vor r e ~ t e
ca
f r e c v e n ~ a sau ln eel mai bun caz vor i
deprinse
foarte meet. Prin
urmare,
este necesar sa
stabilim daca ceea ce
noi consideram
ca este
recompensa
chiar are o astfel de valoare.
Situapa
trebuie evaluata permanent. Copilul se bucura cando r i m e ~ t e ? Daca e lasat sa aleaga, copilul
prefera aceasta recompensa? Testul
ultim
pentru a afla valoarea
unei
recompense este cat de
mult sa t r a d u i e ~ t e copilul sa munceasca
pentru
a
0
c a ~ t i g a .
Este extrem de important sa
m o n i t o r i z a ~ i
continuu valoarea recompenselor. Din pacate,
aceasta valoare se schimba rapid.
De
aceea trebuie sa fim
destul
de flexibili
pentru
a schimba
recompensele ln f u n c ~ i e de r e f e r i n ~ e l e
curente
ale copilului.
2. Recompensarea trebuie sa fie contingenta
Recompensele trebuie
sa
fie accesibile doar atunci cand copilul manifesta comportamentul
dorit
A
e ~ i
grija sa
nu
le
lasap
la
mdemana
copilului daca acest
comportament
nu
a pare, altfel
puterea recompensei scade. A ~ a d a r
mcercap
sa a l e g e ~ i doar recompense care
pot
i oferite
mntingent.
Nu alegep o
recompensa
daca nu o p u t e ~ i retrage ulterior sau daca retragerea ei
creeaza probleme marl.
Exista o singura exceppe
de
la aceasta regula. P u t e ~ i
din
cand
ln
cand sa oferip acces
DeContingent lao recompensa pe care copilul o alege rareori, tocmai pentru a-i
c r e ~ t e
interesul
pentru ea.
3. Recompensele trebuie sa fie foarte variate
Oferind recompense foarte variate, e ~ i
reduce
posibilitatea
p a r i ~ i e i
sap
eta
pi. Recompensele
1RJI ram.a.ne astfel proaspete puternice. In plus, avep la mdemana instrumente
prin
care sa
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
35/137
8 Ghid de terapie B
oferip feedback diferenpat. Chiar
dadi
o recompensa este mai atractiva pentru copil dec
altele, folosip-o
prin
rotape cu recompense mai pupn puternice. De asemenea, avep grija sa n
recompensap
niciodata mai mult decat trebuie.
Ori de cate ori copilul are
pupne
recompense, alegep-le
pe
cele
mai
puternice pentru
recompensa comportamentul eel mai important.
4. Recompensele sociale trebuie asociate
cu
recompensele primare
Chiar daca recompensele sociale de pilda, zambetele sau laudele) nu-i plac copilul, ele v
capata la randullor valoare recompensatoare daca le asociaji cu recompense
primare
mancar
sucuri, jucarii preferate, etc.). Dezvoltarea recompenselor sociale
va
permite sa
combinap,
cele din urma recompensele sociale §i primare s reducep la maxim frecventa
de
oferi
a recompenselor tangibile. Mai mult, recompensele sociale
sunt
principalele recompense d
viata de zi cu zi.
5.
Dezvoltati
}i
identificati permanent recompense
Cautati in fiecare zi prin casa
§i
adunati obiecte noi,
pe
care
sa
le incercati; plimbati-
printre rafturile cu jucarii ale supermarketurilor; incercaji
§i
recompense care
au
funcpon
pentru alp copii. Chiar
daca
vise pare
ca
o jucarie sau o activitate nu-i place copilului, nu v
dati batuti.
Ganditi-va la felul cum se autostimuleaza copilul ca
sa
va
dati seama
ce fel
de
activita
prefera. Copiilor care se autostimuleaza
vizualle
pot placea labirinturile cu bilufe colorate s
clepsidrele
cu
lichid. Copiilor care se autos timuleaza
auditiv
s-ar putea
sa
le placa CD-uri
muzicale, dirtile
cu
melodii sau instrumentele de cantat. Copii lor care se mi§ca mult le plac
obicei saltelele de sarit, masajul §i gadilatul.
Jucariile care ilustreaza relapa cauza-efect sunt de multe ori indragite de copii. Jucarii
cu
utilizari multiple
pot fi
folosite timp indelungat, pe
masura
ce copilul progreseaza. Caut
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
36/137
Capitolul 3 - Recompense
9
obiecte care ofera stimulare senzoriala (de pilda, jucarii care fac zgomot, se
m i ~ c
sau produc
lumini), oportunitap de explorare (de pilda, obiecte de tip
pin
art4
o gama larga de posibile
utilizari, de la
simplu la
complex.
6
Folositi recompense adecvate varstei
Acest
lucru
s p o r e ~ t e
~ a n s e l e
copilului autist de a
i
acceptat de copiii de
a c e e a ~ i
varsta. In
plus,
nu
iese
prea
mult in evidenta nici faptul ca este recompensat. Cei
din jur
se vor
raporta
ei mai firesc la copil, el n s u ~ i simpndu-se la fel cu cei de-o varsta, dobandind o imagine mai
buna despre sine incepand
sa
aiba interese noi, mai sofisticate. In f a r ~ i t acest lucru ajuta
Ia
generalizare, intrucat copilul are mai
multe
n s e
sa
intalneasca aceste recompense
in mediul
natural.
7 lmprevizibilul noutatea cresc mult valoarea recompensei
Dupa cum ~ t i m
surprizele
aduc mai intotdeauna
bucurii au darul
sa
motiveze.
Puneti
recompensele intr-un saculet sau o cutie a misterelor astfel ii puteti oferi copilului intaritori
noi
doar
schimband modul
de
prezentare. Entuziasmul va
i
asociat
cu
persoanele, locurile
materialele didactice din timpul sesiunilor
de
terapie.
8 La
inceput recompensele trebuie sa fie imediate
Recompensa are
maxim de
eficienta atunci cfuld este oferita
in mai pupn de jumatate
de secunda dupa
un
comportament. Se formeaza astfel cea mai puternica asociere dintre
romportament recompensa, iar copilul intelege foarte limpede care este comportamentul
do:rit
Caracterul
imediat
al recompensei este
important mai
ales la inceput, cand copilul
invata
s
invete .
Un
alt avantaj al recompenselor imediate este ca reduc rapid posibilitatea ca alte
mmportamente sa fie recompensate
din r e ~ e a l a .
De exemplu, daca v-ati propus
sa
incurajap
4 Obiectele de tip pin
art
sunt formate dintr-o
multitudine
de ace metalice care gliseaza inainte mapoi
pe
suprafata care le suspne. Apasand pe aceste ace, se obJ:ine relieful figurii care preseaza .
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
37/137
4
Ghid de terapie ABA
contactul vizual,
dar
1ntarziati
cu
recompensa, s-ar
putea sa
recompensap., de fapt,
momen
cand
copilul intoarce privirea
in
alta parte. La fel, daca recompensap. copilul
la
cate
minute dupa comportament, e foarte posibil ca el sa fi uitat ce a fikut deci sa nu mai ~ t i e
comportament sa repete
pe
viitor. u toate acestea, pe masura ce terapia avanseaza, trebuie
intarziap. in mod deliberat recompensa, astfel incat copilul sa se
b i ~ n u i a s c a cu
r e c v e n ~ e l e m
slabe de recompensare, existente
in mediul
natural.
9 Modelul de recompensare trebuie sa fie aplicat cu consecventa
o n s e c v e n ~ a
cu care este
primita
recompensa
c r e ~ t e
posibilitatea ca
un comportamen
se repete
cu
r e c v e n ~ a
dorita.
u
cat recompensa este
mai
previzibila,
cu atat mai
probabil
fi comportamentul-p.nta. Daca
nu
este recompensat
comportamentul
pozitiv
cand
se manife
sau,
mai
rau, daca apar comportamente negative copilul este
oricum
recompensat, progre
va scadea dramatic. Pe masura ce reducep. r e c v e n ~ a de recompensare, ramane la fel de import
ca t o ~ i cei care fac parte din echipa sa aplice cu
c o n s e c v e n ~ a a c e e a ~ i
f r e c v e n ~ a pentru a
o b ~
cele
mai bune
rezultate.
10 Recompensele trebuie red use in timp
u
cat
se menp.ne
mai
mult
timp
o f r e c v e n ~ a intensiva de recompensare,
cu atat
mai dif
va
fi
sao diminuap.,
iar
comportamentul-p.nta este foarte posibil
sa dispara dupa
ce reduc
recompensele. Dupa ce ap inceput sa diminuap. r e c v e n ~ a de recompensare, pot exista perioa
cand devine necesar sa
r e ~ t e ~ i
pentru scurta vreme r e c v e n ~ a in cazul in care copilul regresea
De asemenea, pe
masura
ce scade
r e c v e n ~ a
recompensarii avep.
a ~ t e p t a r i
crescute de la co
este
important sa
oferip. recompense
mai
putemice, altfel e posibil
sa apara
regrese.
11 Evaluati cu atentie momentul in care oferiti recompensa
Asigurap.-va ca oferirea recompensei nu
intrerupe un
raspuns foarte bun. Invers, asigur
va ca recompensa
nu
intarzie atat de mult incat
a ~ i reduca din
f i c i e n ~ a .
Pentru
a evita acea
posbilitate, putep. recurge la o tranzip.e verbala de exemplu, apreciap. verbal comportamen
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
38/137
Capitolul 3 - Recompense
4
in loc
sa
recompensap.), dar la un comportament nonverbal (de pilda, zambip., dati din cap
sau ridicati degetul mare). Straduiti-va sa obtineti
mai
multe
raspunsuri
inainte
de
a oferi o
recompensa tangibila. 0 alta modalitate de a umple timpul dintre aparip.a comportamentului
oferirea
e c o m p _ ~ n s e i
este sa folositi
un
sistem de reprezentare simbolica a recompenselor pe
care le c a ~ t i g a copilul.
12. La inceputul terapiei rostiti numele comportamentului pe care il recompensati
In felul acesta, copilul intelege care e
comportamentul
recompensat faptul ca doriti sa
l
repete. De asemenea, se
i n t a r e ~ t e
legatura dintre recompensa comportament. Rostirea
cu
voce tare a numelui comportamentului va ajuta ca terapeut,
pentru
cava menp.ne concentrat
pe
obiectivul lectiei. Mai tarziu
nu va mai £
a ~ a
de important
sa denumip. in mod specific
fiecare comportament, intrucat copilul va
£
capabil
sa
inteleaga contingenta.
13. in timp faceti trecerea spre recompense mai putin neobi§nuite
§i
mai practice
Recompensele practice naturale
promoveaza
generalizarea.
In
caz contrar, e foarte
posibil ca prezenta copilului
in
medii naturale, unde nu sunt accesibile recompense, sa dudila
disparitia comportamentelor adecvate reaparip.a comportamentelor disruptive.
14. Nu folositi recompensele ca §antajl
Nu o b i ~ n u i p copilul sa
auda
dinainte despre recompensa pe care o va c a ~ t i g a Cand apar
comportamente disruptive, nu-i amintiti copilului despre recompensa pe care o va
primi daca
se
o p r e ~ t e mai
ales
nu l
amenintaP. ca o va pierde.
Nu
, plusap." daca se
i n r a u t a t e ~ t e un
comportament
disruptiv, adica nu introducep. o recompensa sup imen ara, care nu era prezenta
inainte
de
inrautati rea situatiei.
$antajul este ext rem
de
atragator
Petermen
scurt, pare foarte eficient. De
multe
ori copiii
inceteaza imediat comportamentul disruptiv daca
sunt
~ a n t a j a p Este o strategie pe termen
scurt care
poate
~ u r rapid situap.a,
dar
care va provoca probleme de durata. mandoi putep.
8/19/2019 Ghid ABA Partea I Aba
39/137
42
Ghid
de
terapie
B
deveni
dependenti de
aceasta forma de §anta}. Vep
fi nevoip
sa-i
,amintip
deseori copil
de recompensa §i
de
ceea ce trebuie sa faca
pentru
a o ca§tiga. In acest fel, lasati loc negocier
tocmelii, iar copiii se
pot
obi§nui ca mai intai sa se gandeasca
daca
recompensa merita efo
pe care
i l
cerep
de la ei
Este
mai
bine
sa
anuntaJi recompensa
DUPACE
se manifesta
comportamentul
ADECV
Dincolo de faptul ca impiedicap dezavantajele �
