Home >Documents >Paradisurile Fiscale

Paradisurile Fiscale

Date post:04-Jul-2015
Category:
View:731 times
Download:10 times
Share this document with a friend
Transcript:

Paradisurile fiscaleDEFINITIECea mai simpla definitie pe care o putem da unui paradis fiscal este un loc unde anumite taxe sunt percepute la un nivel foarte redus sau chiar nu se percep deloc. Acest fapt incurajeaza indivizii bogati si / sau firme sa migreze spre aceste jurisdictii. Incercarea de a define un anumit paradis fiscal ramane sub semnul incertitudinii intrucat diferitele jurisdictii tind sa fie paradisuri pentru diferite tipuri de impozite sau pentru diferite tipuri de activitati ,companii sau persoane. De asemenea harta mondiala a paradisurilor fiscale cunoaste evolutii de la o perioada la alta , unele paradisuri dispar lasand loc aparitiei altora. Adams (2003) considera paradisul fiscal un fel de sanctuar economic, un oras modern sau un refugiu pentru cei asupriti de legile fiscale ale propriei tari. The Modern Dictionary for the Legal Professions considera paradisul fiscal ca un adapost (tax shelter) intr-o tara straina care este preferata altor tari datorita fortei de munca educate, sistemului de comert modern, tehnologiei avansate, cailor moderne de transport si climatul economic si politic favorabil. The Economist subliniaza ca un paradis fiscal se identifica ca fiind o zona cu o compozitie a structurii fiscale stabilita deliberat pentru a exploata avantajele cererii mondiale de oportunitati de evaziune fiscala. OECD(2001) identifica trei factori cheie in definirea unui paradis fiscal. Considera o jurisdictie ca si paradis fiscal daca indeplineste urmatoarele criterii: 1. lipsa impozitelor sau doar impozite nominale, aceste jurisdictii oferindu-se ca un loc pentru evadarea nerezidentiilor din calea fiscalitatii apasatoare a tarii de rezidenta 2. lipsa unui schimb efectiv de informatii. Paradisurile fiscale au in mod tipic legi si practici administrative care le permit indivizilor si societatilor sa beneficieze de stricta confidentialitate 3. lipsa transparentei in prevederile legislative si administrative. Nicolae Hoanta (1997) afirma ca paradisurile fiscale sunt centre financiare care ofera conditii de impozitare mai favorabile. Carmen Corduneanu (1998) defineste paradisul fiscal ca orice tara care este considerata ca atare si care se vrea astfel sau orice teritoriu in care persoanele fizice sau societatile au impresia de a fi impuse mai putin decat altundeva.

EVOLUTIA ISTORICA A PARADISURILOR FISCALEPentru a intelege evolutia istorica a PF trebuie sa ne intoarcem in timp si sa privim retrospectiv istoria acestora. Ideea de paradis fiscal nu este deloc noua. Oamenii au cautat, de sute de ani, sa eludeze plata impozitelor si a taxelor si sa-si plaseze in conditii de siguranta unele venituri obtinute pe cai mai mult sau mai putin legale. Raportul Gordon mentioneaza ca primele practici specifice unui paradis fiscal mentionate din punct de vedere istoric au fost folosite in Grecia antica, cand in vechiul oras Atena, pentru evitarea unui impozit de 2% practicat de cetate asupra importurilor si exporturilor de marfuri,[1]

comerciantii foloseau insulele din apropierea Atenei pentru depozitarea marfurilor, care erau apoi introduse ilegal in oras (Gordon, 1981). Mai tarziu asemena politici au fost folosite cu succes in Anglia sau Flandra si multe alte state medievale . intre secolele XVI-XVII Flandra a fost primul paradis fiscal. In anul 1989 Banca Noua Scotie, a doua ca vechime din Canada deschide primul sau birou la Jamaica, pentru a permite clientilor sai sa profite de avantajele fiscale de care beneficiau aici operatiile bancare si de credit international. PF, ca si spalarea banilor, au o istorie indelungata, printre investitorii acestei institutii numarandu-se si piratii ce actionau in zona Oceanului Atlantic, in sec. al XVIIlea, si care aveau identificate localitati, locuri si chiar camatari, unde depozitau comorile sau averile rezultate din jefuirea navelor comerciale. Incepand cu anii 1920, companiile americane, britanice si scandinave au utilizat Panama si Liberia pentru a-si inmatricula vasele. In conditiile schimbarii rezidentei si domiciliului, firmele reuseau sa evite impozitul pe profitul activitatii lor, precum si retinerea la sursa a dividendelor platite catre eventualii actionari nerezidenti. Din acel moment, offshore-ul a devenit din ce in ce mai important. Dupa al doliea Razboi Mondial importanta PF a crescut. Din punct de vedere istoric, tipul practicilor de PF adoptate difera in functie de caracteristicile sistemului fiscal al unui stat la un moment dat. Daca pana la inceputul secolului XX, majoritatea paradisurilor fiscale erau orientate spre oferirea unor scutiri de taxe vamale, odata cu introducerea impozitului pe venitul individual si apoi si apoi a impozitului pe profit, s-au reorientat spre oferirea de scutiri legate de acestea. Desi in anii 80-90 statele dezvlotate au realizat o liberalizare financiara,totusi paradisurile fiscale au rezistat acestei lovituri concurentiale, aruncand in lupta o serie de argumente suplimentare: regim fiscal mult mai atragator, confidentialitate stricta a operatiunilor, infrastructura si personal bine pregatit.

CARACTERISTICILE PARADISURILOR FISCALEStatutul de PF presupune combinarea mai multor conditii favorabile in scopul crearii acelui climat avantajos din punct de vedere economic, fiscal, politic si al infrastructurii necesare pentru dezvoltarea serviciilor de evitare a sarcinii fiscale folosind diverse instrumente precum companiile si mecanismele offshore. In urma succintei analize asupra definitiilor consacrate a paradisului fiscal regasim o diversitate de opinii. Pe baza acestor definitii vom sintetiza principalele caracteristici ale paradisurilor fiscale. 1. Impozite scazute sau chiar inexistente asupra veniturilor atat pentru persoane fizice cat si juridice. Jurisdictii precum Bahams, Bermuda, Cayman Islands nu percep impozite pe venit sau pe avere. Aceasta situatie fiscala fie face parte dintr-o politica de atragere a bancilor, trusturilor sau a companiilor multinationale, fie se datoreaza faptului ca anumite tari niciodata nu au parcticat astfel de impozite. Alte PF impun rate de impozitare foarte reduse pentru veniturile realizate din anumite tipuri de activitati sau ofera un regim special de impozitare societatilor holding( Luxemburg) sau companiilor de transport maritime ( Panama, Cipru). 2. Protectia prin lege a operatiunilor financiare sau comerciale realizate de persoanele fizice sau juridice si refuzul de a coopera cu administratiile financiare straine. PF este din aceasta cauza si un paradis financiar propice spalarii banilor proveniti din orice trafic.[2]

3. Stabilitatea politica si economica, datorata in mare parte faptului ca cele mai cunoscute paradisuri fiscale sunt teritorii dependente ale unor puternice, prospere si foarte stabile state. 4. Dispun de acorduri fiscale in vederea evitarii dublei impuneri a veniturilor cu tarile industrializate. Prin aceasta se urmareste asigurarea reducerii impozitului aplicat in mod normal investitiilor straine fata de cele din tarile semnatare. 5. Aceste entitati pentru a asigura un regim fiscal privilegiat isi adapteaza permanent legislatia in concordanta cu evolutia acesteia in plan international. 6. Dezvoltarea unui sistem bancar lipsit de reglementari restrictive si constrangeri, care asigura rapiditatea operatiunilor inauntru si-n afara granitelor. Sectorul bancar in paradisurile fiscale tinde sa fie mult mai important decat in economiile tarilor care nu au acest statut si cu un efect important in economie 7. Absenta unui control asupra schimburilor, cu exceptia operatiunilor legate de devizele straine. 8. Asigurarea unor elemente de infrastructura absolut necesare in domeniul cailor de comunicatie:telefon, telex, servicii aeriene, serviciu hotelier, etc.

TIPOLOGIA PARADISURILOR FISCALEIn ceea ce priveste tipologia PF exista mai multe puncte de vedere si e destul de greu de a face o delimitare precisa si datorita faptului ca o tara poate deveni intr-o buna zi paradis fiscal si poate inceta de a mai fi. Carmen Corduneanu (1998) face o delimitare intre: A. Paradisuri fiscale principale B. Paradisuri fiscale secundare A. Paradisurile fiscale principale se pot structura in 6 cetgorii in functie de principalele dispozitii legale, insa nu se poate vorbi decat de o delimitare relativa: 1. Tari care nu aplica nici un fel de impunere asupra veniturilor si cresterii de capital zero havens, pentru persoanele fizice : Bahamas, Bahrein, Bermude, Insula Cayman, Nauru, Saint-Vicent si Principatul Monaco. 2. Tari in care impozitul pe venit sau beneficiu este stabilit pe o baza teritoriala: CostaRica, Hong- Kong, Liberia, Marea Britanie pentru societatile rezidente. In aceste tari contribuabilii beneficiaza de o exonerare a beneficiilor obtinute prin operatiuni realizate in afara teritoriului, impozitandu-se numai profitul obtinut pe plan local. Aceste paradisuri sunt cunoscute sub denumirea de no-tax-on-foreign-income tax havens. 3. Tari in care cotele de impunere sunt foarte scazute low-tax-havens. Cotele sunt scazute deoarece sunt astefl stabilite de state ca urmare a aplicarii unor reduceri de cote, datorate acordurilor fiscale privind evitarea dublei impuneri cu multe tari in care fiscalitatea este ridicata. Se practica in Cipru, Insulele Virgine, Elvetia, Irlanda. 4. Tari care ofera avantaje specifice societatilor de tip holding, societatiloroffshore: Luxemburg, Singapore, Tarile de Jos. Reduceri partiale de impozite pe profit mai ofera si Antigua, Barbados, Grenada, Belize. 5. Tari care ofera exonerari fiscale industriilor creeate in vederea dezvoltarii exporturilor: de exemplu Irlanda pentru societatile creeate inainte de 1 ianuarie 1981[3]

6. Tari care ofera avantaje specifice unor societati, de exemplu totala exonerare de taxe pentru companii de shipping sau companii cu specific maritim (special tax heavens), tari precum Liechtenstein, Austria, Olanda, Antigua, Jamaica, Barbados. B. Notiunea de paradis fiscal secundar ar putea parea inexacta, dar in aceasta grupa se includ atat tari mici cat si tari industrializate, in care nivelul de impunere a anumitor forme de venit este ridicat, dar in care exista dispozitii legale cu caracter particular, care pot fi utilizate intr-o operatiune de planificare fiscala de catre investitori. Din categoria micilor entitati teritoriale sunt relevante urmatoarele: Vatican, Republica Malteza, Polinezia Franceza, Insulele Tonga, Haiti. Caracterizate printr-o suprafata mica si o populatie redusa numeric, fara a indeplini toate caracteristicile paradisurilor fiscale principale, acestea - fie ca nu aplica nici un fel de impunere fiscala - fie ca anumite venituri realizate de persoanele fizice sau societati nu sunt impuse - fie ca acorda exonerari pentru activitatile desfasurate de anumite societati nu sunt impuse - fie cotele sunt mult mai reduse. La randul lor tarile industrializate pot deveni un punct de atractie pentru activitatile desfasurate de unele societati. Tari ca SUA, Franta, Italia, sunt doar cateva exemple care reflecta faptul ca denuntarea PF ca instrumente eficiente de evaziune fiscala este uitata repede cand interesul primeaza. Paradisurile fiscale pot fi clasificate in 3 categorii in functie de sistemul de impunere al acestora: a) tari in care veniturile realizate in strainatate sunt scutite total de impozit pe profit, in acest caz se plateste o taxa anuala fixa, de exemplu in Insulele Virgine, Bahamas, Belize b) tari in care baza de impozitare nu este profitul, ci valoarea capitalului social, de exemplu Liechtenstein c) impozitarea in sistem lunar, indiferent de valoarea profitului realizat se impune un venit fix. La prima vedere pare neimportanta tara in care s-ar infiinta o companie offshore, daca pornim de la premisa ca majoritatea acestora au un nivel de impozitare zero si o confidentialitate absoluta a informatiei. Cu toate acestea, diferite tari dintre cele care ofera o legislatie de paradis fiscal au dobandit specific propriu. Astfel: y Panama, Gibraltar, Malta si Liberia s-au specializat pe industrie de shipping y Bahamas, Cayman si Luxemburg pe industira financiar-bancara y Monaco, Insula Man, Hong-Kong pe managementul valorilor mobiliare, imobiliare, financiare. O alta impartire a PF s-ar putea face pe zone geografice. Tarile din bazinul Caraibe isi fac foarte mare reclama pe piata SUA si Canada, iar pe de alta parte Insulele Canalului Manecii si Insula Man incearca sa recruteze cat mai multi clienti din Marea Britanie. In fapt, fiecare om de afaceri sau companie se decide asupra locului de infiintare a unei firme offshore bazandu-se pe elemente cum ar fi : 1. credibilitatea: o jurisdictie ca aceea din insula Nauru sau Vanuatu sunt binecunoscute ca paradis fiscal folosit pentru escrocherii financiare 2. facilitati locale[4]

3. analize juridico-economice complexe legate de scopul crearii companiei si piata in care va actiona, analiza in care trebuie luati in calcul mai multi factori. Orlov (2004) analizand PF din punct de vedere al dreptului international public evidentiaza urmatoarele categorii de jurisdictii: uniuni supranationale state suverane teritorii dependente cvasi suverane, precum teritoriile afiliate SUA- Insulele din Caraibe unitati autonome cu suveranitate limitata precum regiuni in interiorul unei tari, de exemplu Hong Kong regiuni ale unor tari, de exemplu Campione din Italia localitati cu regim de zone libere Este important de identificat acest statut al paradisului fiscal intrucat se pot identifica si interesele predominante in politica unui anume PF, aflat intr-o anumita zona de influenta. De asemenea dupa clientii pe care ii tintesc paradisurile fiscale se pot clasifica: paradisuri fiscale pentru indivizi ( ofera o rata de impozitare redusa pentru veniturile personale, de ex. In Monaco) paradisuri fiscale pentru societati (sunt marea majoritate) Kudrle si Eden (2003) clasifica paradisurile fiscale, in 4 categorii, dupa functia principala pe care o indeplinesc: Production Heaven paradisuri de productie: paradisuri care atrag o activitate de productie efectiva spre deosebire de centrele de hartie, care au o activitate mult mai fictiva, doar pentru inregistrarea tranzactiilor. Aceste paradisuri atrag investitii straine concretizate in diverse activitati prin strategia de impozitare redusa, de ex. in Irlanda Headquarters heaven- paradisuri pentru cartierele generale ale multinationalelor: ofera impozite pe profit reduse, creand astfel avantaje fiscale firmelor incorporate, unele paradisuri fiscale fiind dispuse sa negocieze chiar cu marile multinationale, exemple Belgia si Singapore Sham heavens- adapostesc activitati fictive, desfasurate in cu totul alte locatii. In aceasta categorie intra paradisurile din Caraibe sau Pacific. Unele din acestea au deveni headquarters heavens. Aceste paradisuri fiscale au facilitat dezvoltarea fenomenului de inversiune a societatii, fenomen prin care societati din infernuri fiscale au ales sa isi declare sediul in aceste paradisuri fiscale Secrecy heavens- paradisuri specializate in confidentialitate si secret financiar privind tranzactiile derulate, pe langa avantajele de natura fiscala, precum Elvetia sau Luxemburg. Nu se poate afirma ca una sau alta din aceste clasificari este mai riguroasa. De mentionat ca aceste clasificari au caracter pur teoretic si sunt prezentate doar pentru a se reliefa anumite calificative sau caracteristici predominante ale paradisurilor fiscale cu exemplificari. In practica nu exista PF care sa se incadreze perfect dupa criteriile prezentate intr-o anumita categorie. De asemenea caracterul relativ al clasificarii este dat si de factorul timp sub influenta caruia pot aparea modificari prin schimbarea statutului de paradis care poate inceta in orice moment, in functie de considerente politice sau economice. Avem in vedere in acest caz de exemplu conditiile impuse de UE unor tari, precum Cipru, de a elimina treptat o parte din facilitatile fiscale.[5]

DISTRIBUTIA GEOGRAFICA A PARADISURILOR FISCALEPrimele paradisuri fiscale au foste cele europene, urmate fiind de cele de pe continentul american iar cele mai recente sunt cele asiatice. Marea majoritate a PF sunt state mici, cu o populatie sub un milion de locuitori. Anthony Johns le imparte in 3 tipuri de state: State enclave inchise precum Andora, Liechtenstein si Luxemburg Enclave de coasta ca Maroc sau Hong Kong State insula: Insulele Cayman, British Virgin Islands, Bermuda. Paradisurile fiscale au cunoscut nu doar o specializare pe tipuri de impozite, activitati sau companii, ci au dobandit si o specializare regionala, cu toate ca acum in conditiile globalizarii barierele care tin de distanta si comunicatie nu mai reprezinta o problema. Distributia pe continente a paradisurilor fiscale este prezentata in tabelul urmator. DISTRIBUTIA GEOGRAFICA A PARADISURILOR FISCALE PE CONTINENTE EUROPA AMERICA ASIA Andorra Anguilla Bahrain Cyprus Antigua and Barbuda Cook Islands Gibraltar Bahamas Hong Kong Guernsey Barbados Jordan Isle of Man Belize Niue Jersey Bermuda Maldives Liechtenstein British Virgin Islands Marshall Islands Luxemburg Cayman Islands Singapore Malta Dominica Vanuatu Monaco Grenada Ireland Netherlands Antilles Switzerland Panama St Kitts and Nevis St Lucia St. Vincent & Grenadines Turks & Caicos Is. Montserrat Virgin Islands (U.S.) Total Total Total 12 18 9 Total paradisuri 39 Sursa: OECD(2000), Hines & Rice(1994), Diamond & Diamond (2002) Aceasta specializare regionala deriva in primul rand din sistemul legislativ practicat si datorita inclinatiei manifestate de utilizatorii paradisurilor fiscale de a le alege pe cele aflate in imediata proximitate. De exemplu, utilizatorii vesteuropeni prefera Channel Islands ori Monaco, Luxemburg sau Liechtenstein, iar utilizatorii din sud-estul Europei se indreapta cu predilectie spre Cipru. Contribuabilii americani incearca sa evite impozitele alegand paradisurile fiscale din[6]

Caraibe sau din America Centrala, pe cand utilizatorii asiatici aleg Hong Kong sau Singapore, iar contribuabilii din Australia se orienteaza spre Vanuatu. Dar nu exista o regula in acest sens, ci este vorba mai degraba doar de o inclinatie a utilizatorilor. In prezent exista din ce in ce mai multe tranzactii care trec prin cele mai indepartate paradisuri fiscale, fara ca distanta sa reprezinte o problema. Factorul geografic in alegerea unui paradis fiscal are din ce in ce mai putina importanta, accentul cazand in principal pe specializarea serviciilor oferite de un paradis fiscal.

Ponderea PF in lumeParadisuri fiscale Ne-paradisuri fiscale

Paradisuri fiscale 21%

Ne-paradisuri fiscale 79%

Sursa:prelucrari dupa OECD(2000), Hines & Rice (1994), Diamond & Diamond (2002) Ca si numar de tari paradisurile fiscal reprezinta aproximativ 21% din tarile globului, adica 49 de paradisuri (fie tari sau teritorii ) si 185 tari ne-paradis fiscal, deci a 5- a parte din tarile globului au statutul de paradis fiscal.

Ponderea PF pe continente

Europa 31% Asia 23% America 46%

[7]

Sursa:prelucrari dupa OECD(2000), Hines & Rice (1994), Diamond & Diamond (2002) Se remarca faptul ca cea mai mare parte a paradisurilor fiscale se concentreaza pe continentul american( aproape jumatate din totalul paradisurilor la nivel mondial), in special in zona Caraibelor( Bahamas, Bermude, Belize etc.), urmand apoi continentul european iar in ultimul timp paradisurile din Asia au cunoscut o evolutie spectaculoasa.

FACTORI CARE DETERMINA ALEGEREA UNUI PARADIS FISCALMulti considera tranzactiile prin intermediul paradisurilor fiscale ca ceva ilegal, doar pentru simplul fapt ca este implicat un paradis fiscal. Totodata, sistemul fiscal poate fi considerat ca ceva ce poate fi manipulat, iar paradisul fiscal o piesa in acest joc. Raportul Gordon identifica patru tipuri de categorii de folosire a paradisurilor fiscale, de la complet legal(din punct de vedere fiscal) pana la frauda : 1. Folosirea paradisurilor fiscale fara un scop fiscal si fara a avea implicatii asupra veniturilor fiscale 2. Tranzactii care au efect fiscal, dar care sunt in litera si spiritul legii 3. Planificare fiscala agresiva pentru a beneficia de lacunele legislative 4. Frauda fiscala, o actiune prin care contribuabilul incearca sa evite obligatiile sale fiscale prin mijloace ilicite. Indiferent de natura juridica a persoanei si de motivatie, atunci cand aceasta decide sa recurga la avantajele oferite de un paradis fiscal problema primordiala este aceea a obiectivelor de realizat si a costului acestora. Carmen Corduneanu ( 1998) identifica trei categorii de factori care influenteaza decizia alegerii unui paradis fiscal: a) Generali b) Particulari c) Specifici A. Factori generali 1. Statutul juridic: indiferent daca e vorba de un stat sau de o entitate teritoriala, care face parte dintr-un stat, aceasta trebuie sa aiba un statut bine precizat 2. Consensul politic: trebuie evitate tarile in care poate avea loc o schimbare brusca a legislatiei fata de capitalul strain sau consecinta limitarii libertatii libertatii societatii la un moment dat. In egala masura, trebuie insa evitate tarile in care guvernele limiteaza participarea capitalului strain si unde se impune control asupra unor domenii de activitate sau se stimuleaza prioritar investitiile nationale 3. Situatia geografica: dimensiunea distantelor influenteaza costul operatiunilor si eficienta afacerilor. Aceste costuri pot fi insa reduse daca exista o puternica infrastructura:servicii de telecomunicatii, transporturi foarte dezvlotate. 4. Stabilitate politica si economica: trebuie evitate tarile unde exista riscul nationalizarilor si exproprierilor, datorita unui climat politic instabil. Este dificil a se prognoza evolutiile pe plan politic in conditiile in care deteriorarea situatiei economice influenteaza stabilitate politica.[8]

5. Structura sociala: in alegerea unui paradis fiscal trebuie sa se tina cont de structura juridica, bancara, hoteliera si de calitatea vietii din zona respectiva 6. Moneda si controlul schimburilor: transferul liber al capitalurilor si al profiturilor in devize convertibile influenteaza rezultatele obtinute 7. Volumul afacerilor: un factor important il constituie existenta unei piete locale care sa constituie o baza sigura pentru dezvoltarea unor operatiuni in strainatate. 8. Controlul si timpul necesar crearii unei societati: pentru stimularea investitiilor straine trebuie sa se asigure conditii competitive si costuri rezonabile, iar formalitatile legale trebuie sa fie simple si usor de realizat 9. Regimul fiscal: alaturi de facilitatile fiscale acordate, prezinta importanta 10. Acordurile fiscale: investitorii solicita in mod expres garantii scrise pentru afacerile initiale in scopul protejarii acestora impotriva aparitiei riscului unei atitutdini negative fata de straini, asigurandu-se ca regimul fiscal favorabil va fi mentinut, ca se vor putea repatria capitalurile si transfera profiturile in caz de nationalizare sau expropriere 11. Acordarea de garantii specifice- investitorii solicita in mod expres garantii scrise pt afacerile initiate B.Factori particulari care influenteaza alegerea unui paradis fiscal sunt determinati de motivatia si situatia individuala a persoanei fizice si juridice si privesc: 1. Domiciliul sau rezidenta persoanei fizice si influenta schimbarii acesteia, deoarece in lume intre interpretarea juridica si cea fiscala a conceptelor de rezidenta si domiciliu nu exista o standardizare, statele stabilesc impunerea veniturilor persoanei fizice fie in functie de domiciliu sau rezidenta, fie in functie de nationalitate . Obligatiile care revin contribuabililor, stabilite prin legislatia fiscala depind de rezidenta sau domiciliul acestora in tarile de plecare. Persoanele care doresc sa-si schimbe rezidenta sau domiciliul pot avea probleme fiscale atat in tara de unde pleaca cat si-n tara unde se duc , probleme ce privesc in special impozitele pe avere, donatii, succesiuni si venit 2. Sediul societatilor si transferul acestora De asemenea trebuie evaluate riscurile pe care le comporta schimbarea sediului unei societati. Astfel, transferarea sediului societatii, in tari precum Canada si Liechtenstein, trebuie aprobata de guvern, in timp ce in Elvetia trebuie acceptul persoanelor creditoare. In multe tari se considera ca transferarea fictiva a sediului societatii nu are nici un efect asupra impunerii profiturilor societatii 3.Transferul capitalurilor Presupune analiza modului de reglementare a schimburilor in tara de plecare. Astfel, unele tari aproape au lichidat controlul schimburilor, dar exista si tari care nu permit transferul capitalurilor spre paradisuri fiscale, decat dupa obtinerea unei declaratii de la autorul transferului si aprobarea din partea administratiei fiscale 4. Accesibilitatea paradisului Aici se au in vedere urmatoarele aspecte: - Posibilitatea obtinerii vizei de intrare - Posibilitatea de a cumpara sau a inchiria o locuinta - Mijloace de transport convenabile - Costul operatiunilor - Mijloace de transport rapide la preturi care sa nu fie prohibitive[9]

-

Limba vorbita

5. Asigurarea secretului operatiunilor Este un factor important in alegerea unui paradis fiscal. In general, paradisurile fiscale nu publica informatii cu privire la societate. Astfel in Bahamas,Bermude, Insulele Cayman, Insulele Turks si Caicos, Panama, nici un raport sau situatie privind starea financiara a unei societati nu a fost depus sau solicitat. In Hong Kong nu se comunica publicului bilantul si raportul anual al actionarilor unei societati private 6. Utilizarea de reprezentanti Pentru a se evita cunoasterea identitatii proprietarilor, se desemneaza un administrator care se obliga sa respecte instructiunile care i se vor da. Insa exista riscul ca acesta sa nu respecte instructiunile primite. Pentru a fi protejati adevaratii proprietari, directorii sau administratorii nominalizati isi semneaza o demisie nedatata si o lasa proprietarilor, care pot astfel sa-i demita in cazul in care nu-si respecta obligatiile si actele semnate devin nule incepand cu data respectiva. 7. Existenta acordurilor fiscale (exista peste 900 de tratate fiscale in vigoare). C . Factorii specifici tin de particularitatile extrem de diverse a regimurilor juridice, sistemelor fiscale si avantajelor acordate de guverne. Ansamblul factorilor analizati este extrem de divers, contribuind la cresterea complexitatii analizei riscurilor care intereseaza pe investitori conducand in final la cea mai buna decizie. Luarea deciziei privind alegerea unui paradis fiscal, necesita analiza si separarea riscurilor pe zone si obiective stabilite.

CELE MAI PRIETENOASE REGIMURI FISCALE DIN LUMEAntilele Olandeze Autorit ile care guverneaz cele patru insule ale Antilelor Olandeze au adoptat legisla ia offshore" prin care reduc cu 90 de procente impozitul pentru unele venituri pasive derivate de companiile locale competente. Din anul 1940, guvernul Antilelor Olandeze a creat un climat favorabil pentru companiile offshore". n fiecare an, aproximativ 3.600 de miliarde din banii companiilor str ine circula prin b ncile din Antilele Olandeze i din Olanda. Antilele Olandeze sunt i noua cas a Quantum Fund de inut de investitorul de origine maghiar George Soro , dar i a sucursalelor a mai mult de 50 de b nci interna ionale printre care ABN AMRO i Deutsche Bank. Hong Kong F r impozit pe salariu, f r taxe pentru profiturile realizate din vanzarea investi iilor capitale i multe deduc ii de la plata contribu iilor c tre stat pentru persoanele fizice. n Hong Kong ns exist o tax pe venit standard de 16% i o tax pentru corpora ii de 17,5%. Guvernul Regiunii Administrative Hong Kong s-a angajat s dezvolte ntr-atat legisla ia pentru taxe i finan e ncat aceast zon s devin cel mai important paradis fiscal din Asia. n acest scop, autorit ile au eliminat impozitele pe propriet i i mo teniri. i este un mare pas nainte inand cont c pan acum guvernul de la Hong Kong aduna anual din taxele pe mo teniri aproape 200 milioane de dolari. Restul taxelor sunt atat de mici ncat ora ul poate fi considerat un veritabil paradis fiscal.[10]

Elve ia Str inii care devin reziden i ai acestei ri pot g si aici paradisul fiscal pe care i l-au dorit. Asta, dup ce anterior i-au negociat venitul care va fi taxat n cantonul administrativ n care vor locui. n general, venitul care urmeaz s fie taxat este egal cu de cinci ori suma pl tit pentru chiria unei locuin e. Comisia European lupt de ceva vreme mpotriva regimului fiscal din Elve ia motivand c scutirile de impozit acordate companiilor care- i stabilesc cartierele centrale aici sunt de fapt ajutoare de stat ilegale care trebuie eliminate. Potrivit oficialilor elve ieni, aceast politic fiscal aplicat companiilor str ine aduce anual economiei aproximativ 2,39 miliarde de dolari. Liechtenstein Micul principat ap r cu ndarjire orice secret bancar nc din 1926. Liechtenstein este unul dintre cele mai b trane" paradisuri fiscale din lume. Familiile regale ale Marii Britanii, Belgiei i Luxemburgului se num r printre cei care apreciaz profesionalismul i discre ia oferite de institu iile financiare din principat. Liechtenstein este guvernat de aceea i familie aristocratic de 800 de ani ncoace i mica ar este recunoscut pentru cele mai bune servicii de private banking din lume. A a c principatul este un magnet pentru cei cu conturi grase. Oficialit ile de aici nu percep taxe pentru majoritatea companiilor sau propriet ilor de inute de str ini. Insulele Cayman S faci snorkeling i scuba diving cat este ziua de lung ? Unde altundeva decat n Insulele Cayman, teritoriu dependent de Marea Britanie, unul dintre cele mai renumite paradisuri fiscale. Aici chiar este raiul pe p mant. Zero taxe pentru companiile sau reziden ii str ini. Aici sunt localizate 40 dintre cele mai mari b nci din lume. n iunie 2000, organiza iile multilaterale au catalogat oficial Insulele Cayman drept un paradis fiscal, dar i ca un teritoriu necooperant n lupta mpotriva sp l rii banilor negri. R spunsul autorit ilor de aici a fost limitarea confiden ialit ii informa iilor bancare. Mi carea a ajutat Insulele Cayman s fie eliminate de pe lista teritoriilor necooperante. Singapore Localizat strategic, Republica Singapore are reputa ia de a fi un centru financiar atractiv pentru fondurile offshore". Cu toate acestea, aceast Elve ie a Asiei" nu este c utat pentru taxele foarte mici pentru c n majoritatea rilor din aceast zon impozitele sunt nesemnificative. Singapore atrage boga ii Asiei mai degrab pentru politicile bancare care[11]

protejeaz informa iile legate de situa ia financiar a clien ilor. Legisla ia legat de confiden ialitatea informa iilor bancare a intrat n vigoare n anul 2001 i de atunci micu a republic este recunoscut prin stricte ea cu care este pus n aplicare aceast lege. Iar Singapore nu renun la aceste reguli nciuda presiunilor venite din partea guvernelor str ine. Bahamas Un paradis pentru iubitorii de golf i unul pentru cei care vor s scape de impozitele mari care trebuie pl tite c tre stat. n Bahamas nu exist taxe pe venit personal i nici pentru profiturile realizate din vanzarea investi iilor capitale. Iar cei care au rude bogate pot dormi lini ti i. Statul nu le va njum t i mo tenirea. Reziden ii temporari sunt nevoi i ns s pl teasc un procent din valoarea propriet ii de inute. Dar notatul cu delfinii face to i banii. Bahamas se num r printre paradisurile fiscale care se transform rapid n centre financiare proeminente care pot rivaliza oricand cu ora e industriale ca Los Angeles, Chicago, Londra, Tokyo i New York. Isle of Man Regiunea are propriul guvern, dar este nc dependent de Marea Britanie. Cu toate acestea oficialii din Isle of Man administreaz dup bunul plac lucruri importante cum ar fi taxele. Aceast jurisdic ie este de mul i ani considerat un paradis fiscal, dar i unul dintre cele mai sigure i mai atractive astfel de zone offshore". Aici nu exist taxe pentru profiturile realizate din vanzarea investi iilor capitale sau impozite pentru transferurile de capital i nici taxe de timbru. Exist ns un TVA i o tax pe venit, dar care nu dep esc 18%. n plus, guvernul reduce constant acest procent, ajungand pan acum i la nivelul de 10%. Autorit ile spar ca, n urm torii patru ani, corpora iile nu vor mai fi taxate cu niciun impozit pe profit. Panama Unii o numesc Elve ia Americii Latine", dar locuitorii republicii afirm cu t rie c n ara lor se tr ie te mult mai bine decat acolo. Panama ofer o infrastructur financiar solid , iar reziden ii str ini, cat i corpora iile sunt scuti i de taxe. n plus, costurile de trai i cele administrative sunt minime. Dar cum ara este n plin dezvoltare tinde s devin nenc p toare pentru num rul mare de str ini care vor s ias la pensie" aici. Pre ul unei propriet i pe plaj ajunge la 140.000 de dolari. Celebrit i ca actorii Angelina Jolie i Brad Pitt, care, recent, i-au cump rat un apartament n zon pentru 10,2 milioane de dolari, Mick Jagger, solistul de la Rolling Stones, i actorul Mel Gibson s-au l sat i ei sedu i de mirajul Panama.

[12]

SOCIETATILE OFFSHORE; PREZENTARE GENERALAPrin termenul offshore limbajul de specialitate britanic desemneaza teritoriul situat dicolo de tarm. In jargounl economic american, prin offshore sunt denumite activitatile economice si firmele care isi desfasoara activitatea in afara teritoriului national al statului de rezidenta. Cu alte cuvinte este vorba despre companii care nu desfasoara care nu desfasoara activitati comerciale in tara in care au fost inregistrate si care, din punct de vedere al actelor comerciale savarsite, sunt considerate ca fiind firme straine. O companie offshore nu realizeaza venituri in tara in care a fost inmatriculata. Teoretic, companiile offshore se pot infiinta in orice tara din lume, dar nu peste tot se pot obtine si avantaje fiscale. Industria offshore aduce venituri considerabile bugetului statelor considerate paradisuri fiscale. Pe langa aceasta se creeaza locuri de munca in diferitele birouri de consultanta, in institutiile care opereaza inmatricularea companiilor, in sediile pe care aceste societati sunt obligate sa le infiinteze. O companie offshore poate functiona sub conditii de impozitare favorabile, numai daca este inregistrata intr-un paradis fiscal. In concordanta cu principiul afirmat mai sus, compania trebuie bineinteles sa functioneze in afara teritoriului de inregistrare. In paradisurile fiscale traditionale, functionarea companiilor este mentinuta de un mecanism legislativ extrem de bine organizat, aceasta insemnand ca, in tara respectiva, legea asigura conditii de impozitare favorabile companiilor offshore. Trebuie subliniat faptul ca prin neplata impozitului, compania nu incalca legea, din contra, conform legii este scutita, partial sau tottal de plata impozitelor. Scopul pentru care se decide infiintarea unei companii offshore este in principal minimizarea taxarii si reducerea poverii fiscale, dar prin intermediul unei companii offshore se realizeaza si un management mai performant al riscului cat si o importanta reducere a costurilor. Companiile offshore pe langa regimul de impozitare lejer beneficiaza si de mult dorita si apreciata confidentialitate in fata unui control valutar, a interventiei guvernamentale si a schimbarilor politice exterioare. Compania offshore inregistrata intr-un paradis fiscal este o entitate economica cu o gama larga de utilizari care sunt stabilite in mod concret de catre proprietari si directori, a caror responsabilitate consta in evaluarea avantajelor si dezavantajelor companiei offshore.

AVANTAJELE COMPANIILOR OFFSHORE INREGISTRATE IN PARADISURILE FISCALEAvantajele companiilor offshore inregistarte in paradisuri fiscale pot fi impartite in doua categorii distincte: a. Avantaje/beneficii fiscale directe b. Beneficii suplimentare, independente de statutul fiscal favorabil A. Avantaje/ beneficii fiscale directe: In ciuda faptului ca societatile offshore sunt adesea considerate companii scutite de impozit, in nici o parte a lumii nu exista companii scutite complet si legal de orice sarcini financiarfiscale. In general, in zonele de inregsitrare a companiilor offshore se aplica urmatoarele principii:[13]

In tarile in care compania poate obtine doar venituri din strainatate, acest venit va fi scutit complet de plata impozitului. In acest caz, compania este obligata sa plateasca o taxa anuala fixa, independenta de cifra de afaceri si de profitul societatii. Astfel de teritorii sunt Bahamas, Belize etc. Impozitul nu depinde de cifra de afaceri, ci de capitalul inregistrat al societatii. De ex, in Liechtenstein fundatiile sunt obligate sa plateasca anual statului 0,1% din capitalul social. Sunt scutite de impozit numai veniturile obtinute din strainatate. Impozitarea pe baza unei rate lineare. Una din locatiile cel mai bine cunoscute este Cipru, unde companiile offshore platesc un impozit de 10% din profiturile nete ale acestora. B.Beneficii suplimentare, independente de statutul fiscal favorabil Lipsa controlului asupra schimburilor valutare. In general, companiile offshore isi deruleaza tranzactiile financiare in orice moneda de schimb valutar si-si pot pastra rezervele financiare in orice moneda fara o permisiune speciala. Astefel e posibila reducerea considerabila a pierderilor de pe urma cursului de schimb valutar cand exista restrictii privind moneda de schimb. Lipsa obligativitatii tinerii evidentelor contabile. Intr-un numar mare de paradisuri fiscale, companiile offshore nu sunt obligate sa intocmeasca registre contabile. Acest fapt conduce la economii substantiale, deoarece companiile obisnuite de marime similara ( non-offshore) cheltuiesc anual sute sau chiar mii de dolari pe taxe de contabilitate (convertite in dolari). Consideratii legate de prestigiu. Se poate intampla ca in anumite situatii de afaceri o companie straina sa poata oferi termeni si conditii mai avantajoase. Participarea unui investitor strain intr-o intreprindere obisnuita creeaza uneori o incredere considerabil mai mare in partenerul de afaceri potential, sau poate asigura, in unele cazuri, chiar scutirea de taxe vamale. Confidentialitatea afacerilor. Aceasta este o problema extrem de importanta deoarece, in cazul anumitor tranzactii comerciale, proprietarii sau directorii companiei nu doresc ca identitatea lor sa fie cunoscuta.

DEZAVANTAJELE COMPANIILOR OFFSHOREFunctionarea unei companii offshore nu implica impozite dar presupune o serie de cheltuieli. Intretinerea companiei ca organizatie implica anumite costuri, chiar daca este vorba doar de o intretinere formala si fictiva. Si aceste costuri trebuie avute in vedere inainte de inmatriculare. Cheltuielile presupuse de o firma offshore sunt generate de: Taxe / impozite guvernamentale anuale: fie o suma anuala fixa, fie un impozit liniar in functie de metoda de impozitare Taxe platibile pentru agentul si sediul inregistrat. In zonele offshore, aproape fara exceptie, legea cere companiei sa aiba un sediu in tara respectiva si, in multe cazuri, un asa numit reprezentant local Remuneratii platibile directorilor si proprietarilor nominali. Directorii si proprietarii nominali se utilizeaza atunci cand directorii si proprietarii reali nu doresc[14]

sa apara in documentele legale ale companiei. In schimb, ei primesc o suma anuala fixa, plus o suma mica pentru fiecare serviciu prestat in numele companiei Cheltuieli de retransmitere a corespondentei. Daca o companie cere partenerilor sai ca scrisorile sa fie transmise pe adresa inregistrata, va trebui sa plateasca o taxa. Aceasta suma poate fi una stabilita anual sau o taxa pentru fiecare item de corespondenta in parte. Costuri de administrare pentru furnizarea spatiului pentru sediu, utilizarea telefonului si faxului. Taxe platibile pentru (re-) emiterea diferitelor documente. Dintre costurile mentionate mai sus, primele doua sunt obligatorii pentru fiecare companie, celelalte fiind optionale( se poate opta pentru ele la cerere). Pe langa aceste costuri pot aparea si alte costuri aditionale, in functie de necesitatile si cerintele proprietarilor si directorilor.

OBLIGATIILE COMPANIEI OFFSHORE FATA DE TARA IN CARE S-A INMATRICULATInfiintarea unei companii offshore presupune achitarea taxelor de infiintare, care cuprind taxe legate de: constituirea propriu-zisa si de redactarea actelor constitutive asigurarea agentului si a biroului inregistrat pentru primul an de functionare autentificare notariala si autentificare internationala( apostille- conventia de la Haga 1961) taxa de timbru si procese verbale actiunile companiei si procesul verbal de emitere de actiuni registrul actionarilor stampila firmei si mapa cu actele firmei Optional, se mai platesc taxe pentru actionarul si administratorul nominalizat,pentru contractul de vanzare al actiunilor si pentru imputernicirea data beneficiarului, cat si pentru Certificatul de Good Standing. Dupa infiintare anual se platesc taxele de functionare. In caz de neplata, compania se radiaza din oficiu, incetandu-si astfel existenta. In cazul incetarii existentei companiei, toate bunurile proprietate a companiei devin vacante si intra in proprietatea statului in care aceste bunuri se afla.

PROCEDURA INFIINTARII UNEI COMPANII OFFSHORECel ce doreste sa infiinteze o companie offshore poate opta intre doua posibilitati: fie se deplaseaza personal in statul in care compania se va inmatricula, fie se adreseaza unui specialist in inregistrarea companiilor offshorecare are biroul in apropierea resedintei beneficiarului. Intotdeauna aceasta solutie implica costuri mai mici. Aceste servicii de constituire si inmatriculare de companii offshore, au patruns relativ recent in Romania, dar, cu toate astea, pe piata romaneasca opereaza deja numeroase birouri de consultanta pentru infiintarea de societati offshore. Alegerea unui consultant experimentat sau a unei firme care sa prezinte suficiente garantii si referinte este un pas extrem de important si de care trebuie tinut cont, in caz contrar, printre[15]

efectele nedorite s-ar putea ivi prelungirea duratei infiintarii companiei sau chiar cu pierderea unor importante sume de bani.

TIPOLOGIA COMPANIILOR OFFSHORE 1 Compania cu Raspundere Limitata (Limited Liability Company) LLC 1 Holdingurile 1 Captivele offshore1 1 1 1 1 1 1 1 Societatile bancare offshore Trustul offshore Societatile pe actiuni( Corporation) Compania internationala ( International Business Company) IBC Compania nerezidenta Compania exceptata sau scutita ( exempted company) Vehicule investitionale sau Special Purpose Vehicles (SPV) Companiile maritime

Informatii despre companiile offshore inmatriculate in CipruCipru este situata in estul Marii Mediterane, la intersectia de drumuri ce leaga trei continente: Europa, Asia si Africa. Cipru a devenit republica independenta in anul 1960. Structura guvernului este similara cu cea a celorlalte state democratice din vest in care drepturile omului, libertatea exprimarii politice si proprietatea privata sunt pazite si respectate. Cipru a devenit in totalitate stat mebru al Uniunii Europene la data de 1 Mai 2004. Aceasta intrare in Uniunea Europeana a sporit stabilitatea si siguranta in Cipru. Cipru este o tara cu o economie privata in care rolul guvernului se limiteaza la regularizarea, supravegherea si planificarea utilitatilor publice. Deasemenea sunt disponibile faciliati bancare excelente printr-un numar de banci onshore, offshore si institutii financiare specializate ce opereaza pe insula. De la introducerea acum mai bine de 25 de ani a conceptului de offshore , Cipru s-a dovedit a fi un centru financiar international demn de incredere. Taxele mici, libertatea controlului tranzactiilor, facilitatile excelente in domeniul telecomunicatiilor precum si numeroase alte avantaje oferite, au adus Cipru in fruntea centrelor financiare internationale.

Legislatie progresiva Sistemul legal in Cipru are la baza aceleasi principii ca si sistemul legal englez.Flexibilitate in structura companieiy y y y

un singur director sau actionar este sufficient pentru inmatricularea companiei actionarul si directorul pot fi aceiasi persoana si nu este necesar sa fie rezidenti actionarul si directorul pot fi persoane fizice sau juridice secretar este necesar

Confidentialitatey

Identitatea actionarilor sau a directorilor trebuie facuta publica.[16]

Pentru asigurarea completa a confidentialitatii va oferim servicii de asociat si director nominal. y Identitatea proprietarului real al companiei este protejata prin lege. Actiuni si capital socialy y y

Aportul la capital poate fi in bani sau in natura, prin transferul altor active Capitalul social standard este de 1000 CYP.

Impozitarea profiturilor unei companii IBC in Cipru Companiile IBC din Cipru se impart in doua categorii : rezidente si nerezidente. Companiile rezidente sunt companiile care au directori rezidenti in Cipru si managementul companiei se desfasoara in Cipru. Aceste companii sunt impozitate cu 10% din profit. Firmele nerezidente sunt acele firme care nu au directori rezidenti in Cipru, managementul este realizat in afara tarii si nu exista niciun venit generat de pe teritoriul Cipru. Aceste companii nu sunt supuse impozitarii.Contabilitate si raportari financiare anuale Anual trebuie depuse raportari contabile auditate de catre un auditor independent autorizat. Companiile IBC inregistrate in Cipru pot desfasura orice activitati legale iar in plus companiile cipriote rezidente pot beneficia de tratatele de evitare a dublei impuneri. Cipru are tratate cu peste 40 de tari.

PRETURI PENTRU INMATRICULAREA UNEI COMPANII IN CIPRU A. Inmatriculare Costurile de inmatriculare includ: 1. Inmatricularea unei companii offshore cipriote ( capital 1000 CYP); 2. Redactarea contractului si statutului societatii ( traducere in lb. engleza ); 3. Certificatul de inmatriculare, Certificatul actionarilor, Certificatul sediului Registrat, Certificatele Directorilor si secretarului, toate in lb. engleza; 4. Apostile pentru intregul set de documente; 5. Deschiderea unui cont bancar in Cipru; 6. Stampila; 7. Inregistrare in scopuri fiscale si pentru TVA; 8. Taxe curier. B. Taxe anuale Sediu registrat Secretar registrat[17]

1700 EUR

300 EUR 300 EUR

Director nominalizat Actionar nominalizat TOTAL: C. Alte servicii Deschiderea unui cont bancar in Latvia Deschiderea unui cont bancar in Cipru*

350 EUR 250 EUR 2900 EUR

400 EUR 400 EUR

Informatii despre companiile offshore inregistrate in ElvetiaAktiengesellschaft (AG) Companie pe actiuni Gesellschaft mit beshrnkter Haftung (GmbH) Companie cu raspundere limitataRESTRICTII IN DESFASURAREA ACTIVITATII TIP DE COMPANIE PENTRU COMERT INTERNATIONAL SI INVESTITII

O companie nu poate desfasura activitati bancare, de asigurari, reasigurari, management de fonduri sau alte activitati legate de sectorul bancar si financiar decat daca obtine licenta.SEDIU REGISTRAT

Da, obligatoriu in Cantonul in care firma este inmatriculata.CAPITALUL SOCIAL AUTORIZAT SI SUBSCRIS

Pentru AG : minim 100000 SFr din care jumatate trebuie varsat.Cand acest capital depaseste 250000 SFr, se plateste o taxa pe capital de 1% pentru ceea ce depaseste 250000 SFr. Pentru GmbH: minim 20000 SFr, din care 10000 SFr trebuie varsat. Compania nu are actiuni ci parti sociale.CONVENTII DE EVITARE A DUBLEI IMPUNERI

Exista conventii de dubla impunere cu with Australia, Austria, Belgia, Brazilia, Canada, Danemarca, Egipt, Finlanda, Franta, Germania, Marea Britania, Grecia, Ungaria, Islanda, Indonezia, Irlanda, Italia, Japonia, Malaysia, Olanda, Noua Zeelanda, Norvegia, Pakistan, Portugalia, Romania, Singapore, South Africa, Coreea de Sud, Spania, Sri Lanka, Suedia, Trinidad Tobago si USA.SITUATII FINANCIARE CONTABILE

Companiile trebuie sa tina contabilitate si sa depuna situatii financiare.DIRECTORI

Minim unul care trebuie sa fie resident in Elvetia.SECRETAR REGISTRAT

Nu este necesar.

[18]

ACTIONARI

AG: minim trei actionari. GmbH: minim doi fondatori.

TAXARE

Elvetia ofera concesii speciale fiscale companiilor de tip Holding sau Domiciliary. In anumite cantoane, companiile pot fi scutite aproape total de taxa pe profit. Elvetia are numeroase tratate pentru evitarea dublei impuneri.

A. Inmatriculare Costurile de inmatriculare includ: 1. Formarea unei companii GMBH; 2. Redactarea contractului si statutului societatii, traducere si arhivare; 3. Deschiderea unui cont bancar in Elvetia; 4. Director/actionar nominal; 5. Sediu registrat; 6. Inregistrare in scopuri fiscale; 7. Stampila; 8. Taxe curier. TOTAL: B. Taxe anuale (incepand cu al doilea an) Sediu registrat Director/actionar nominalizat TOTAL: 3900 EUR 6800 EUR

PARADISELE FISCALE-FACTORI CHEIE AI GLOBALIZARIIPe harta globalizarii, paradisele fiscale au devenit zone cheie ale finantelor prin care tranziteaza neingradit si continuu fluxuri financiare atrase ca un magnet de facilitatile oferite de acestea. Ceea ce poarta numele generic de paradis fiscal acopera de fapt o serie diversificata si complexa de teritorii, tari si institutii care ofera avantajele secretului asupra operatiunilor financiare si comerciale desfasurate in cadrul lor, impozitarea redusa sau, in unele cazuri inexistenta a veniturilor firmelor si a persoanelor. [19]

Ele nu sint o inventie a globalizarii recente, zone libere de taxe au aparut odata cu dezvoltarea comertului, dar astazi ele joaca un rol mult mai important decit in trecut in functionarea finantelor si a comertului mondial. Regimuri fiscale preferentiale aplicate firmelor sau cetatenilor sint de altfel acordate in anumite conditii de tari precum Irlanda sau Anglia, dar sintagma de paradis fiscal pare inadecvata in aceste cazuri, multe din statele lumii cautind sa atraga investitii straine prin avantaje fiscale. In timp ce numeroase paradise fiscale sint situate in minuscule insule raspindite in Marea Caraibelor sau in Pacific, altele se afla in mijlocul sau apropierea unor regiuni bogate ale lumii din Europa sau Asia, era informaticii si a telecomunicatiilor facilitind transferul de fonduri inspre si dinspre aceste centre oriunde s-ar afla pe mapamond. Pentru a profita de avantajele oferite de statutul de adapost fiscal, unele tari sau teritorii sarace in resurse au acceptat sa se transforme in noduri secrete ale globalizarii. Un exemplu sint Insulele Cayman, unul din primele cinci centre financiare ale lumii. Pe acest teritoriu minuscul exista peste 500 de banci, peste 500 de firme de asigurari si peste 3000 de firme de investitii care gestioneaza aproximativ 200 miliarde de dolari. Ceea ce le-a adus insa o proasta reputatie unor centre financiare insulare , este nu este atit politica lor fiscala, cit secretul operatiunilor financiare desfasurate pe teritoriul lor, si refuzul de a coopera cu orice institutie nationala sau internationala de control financiar, asa cum este de exemplu cel situat in arhipelagul Vanuatu din Pacific. Trebuie mentionat totusi ca in multe cazuri, acest secret nu este absolut, statele sub a caror jurisdictie se afla centrele in cauza, detinind anumite drepturi de control si supervizare asupra lor, (cazul centrului financiar de pe insula Man aflat sub jurisdictie irlandeza) O alta caracteristica importanta a acestor paradise sau adaposturi fiscale este specializarea lor la nivel mondial in anumite servicii si facilitati oferite clientilor internationali. Monaco si Andorra de exemplu nu impun impozit pe venitul personal, in Bahamas aceasta este valabil si pentru firme sau mosteniri. Importanta paradiselor fiscale in sistemul financiar descentralizat de astazi rezida in volumul urias al fondurilor adapostite sau tranzitate prin institutiile localizate pe teritoriul lor. Desi informatii precise nu sint disponibile, dupa unele evaluari el s-ar ridica la aproximativ 6 trilioane de dolari, reprezentind o treime din PNB al intregii planete. Alte statistici aratau ca firme si persoane fizice din SUA au depus peste 800 miliarde de dolari in Insulele Cayman, ceea ce reprezinta aproximativ 20% din rezervele bancare americane. Aproape 25% din primele 500 de firme americane nu au platit taxe in 1998. In 2001 Barbados primea peste 6% din totalul volumului de investitii straine devansind cu mult Japonia, China sau Franta. Luxemburg se afla in 2005 pe locul al treilea in lume ca destinatie pentru investitiile straine. O retea de organizatii si specialisti in finante, Tax Justice Network a publicat in 2005 un raport documentat despre paradisele fiscale. Dupa studii amanuntite, investigatorii TJN au calculat ca 11.5 trilioane de dolari sint plasati in raiurile fiscale risipite in colturi discrete din lume. In fiecare an, 860 de miliarde de dolari sint cistigati de personaje si firme care stiu sa profite de pe urma avantajelor oferite de bancile aflate la adapost de institutiile fiscale din tarile de unde provin, desi guvernele lumii ar putea sa stopeze acesta practica. John Christensen, unul din coordonatorii TJN declara: una din schimbarile fundamentale in societatile noastre in ultimii ani, este felul in care banii si cei bogati au devenit din ce in ce mai mobili. De remarcat tendinta celor bogati de a se detasa de societatea in care traiesc, si de a nu avea nici o obligatie de a-si plati taxele. Aceste gauri negre ale globalizarii sint locul de intilnire a banilor albi sau negri fara discriminare, tranzitati non stop prin firmele gazduite de ele. In special dupa atacul terorist din New York din 2001, a [20]

iesit la iveala rolul dezastruos pe care conturile secrete le pot avea in anumite situatii, desi in majoritatea cazurilor, efectele negative asupra statelor si cetatenilor nu sint totdeauna atit de evidente. Agentiile de presa relateaza deseori despre membrii ai elitelor politice amestecati in diverse afaceri mai mult sau mai putin dubioase avind ca obiect transferuri de fonduri catre conturile offshore. De la dictatori africani sau asiatici, la ministri si prim ministri, inclusiv din Occident(cazul Berlusconi e cel mai recent), seria unora din cei aflati la cirma statelor, unde propovaduiesc lupta anticoruptie si disciplina fiscala, este suficient de lunga, pentru a arunca o umbra asupra intentiilor patriotice ale politicienilor, cu atit mai mult cu cit multe din aceste cazuri ramin nerezolvate de justitie. Uneori politicul nu ezita sa binecuvinteze paradisele fiscale prin legi care sa evite dubla impozitare, asa cum a fost cazul acordurilor bilaterale semnate de Canada si Barbados in 1991. Paradisele fiscale au devenit insa populare printre cetateni dispunind de un venit superior mediei, atrasi de discretia evaziunii fiscale oferita de centrele offshore. Daca de exemplu statul canadian nu impune limite la iesirile de capital, in schimb el cere ca sumele depuse offshore sa fie declarate la capitolul venituri al declaratiei de impozit. Tinind cont de secretul garantat de aceste centre, si stiind ca tergiversarile legale si birocratice ale unor eventuale anchete descurajeaza statele de a ancheta, este putin probabil beneficiarii lor se abtin sa-si dezvaluie buna voie depunerile. Firmele transnationale au devenit clientii obisnuiti ai adposturilor fiscale, mai ales datorita transferurilor de fonduri si operatiunilor comerciale desfasurate intre dintre filialele lor. Scurtcircuitarea traseelor financiare prin intermediul paradiselor fiscale aduce economii uriase acestor firme. Dar nu intotdeauna aceste activitati sint acoperite de secret. Scandalurile financiare survenite in SUA in ultimii ani in care erau implicate mari firme precum Enron, WorldCom,Tyco au scos la iveala legaturile strinse dintre acestea si paradisele fiscale. Un raport intocmit in 2004 de organizatia neguvernamentala americana Tax Analysts arata ca din 1999 pina in 2002 profiturile filialelor marilor firme americane aflate in paradise fiscale crescusera de la 88 miliarde la 149 de miliarde de dolari. In domeniul bancar asa cum arata un raport al organizatiei Friedrich-Ebert-Stiftung, in sectorul financiar aproape fiecare banca americana are o sucursala ori relatii cu o banca aflata in Caraibe sau in alt paradis fiscal; acelasi lucru este valabil pentru majoritatea bancilor europene care intrein legaturi cu acestea datind din epoca coloniala Firme precum Philip Morris sau RJ Reynolds si-au mutat sediile in Elvetia pentru a profita de avantajele oferite de sceretul bancar, iar inregistrarea de firme in aceste paradise a devenit un loc comun. Fara a fi paradise fiscale, unele tari au devenit centre ale tranzactiilor dubioase, dintre acestea, Letonia este considerata un centru de spalare al banilor. Depozitele bancare din Letonia sint estimate la 3.9 miliarde de dolari, jumatate din aceasta suma provenind din Rusia si fostele state sovietice. Confruntat cu o situatie intolerabila denuntata si de guvernele statelor dezvoltate, indeosebi a SUA, parlamentul leton emitea in 2005 o lege indreptata asupra activitatilor bancare ilicite. Pe un alt continent, in 2004 iesea la iveala ca Banca Riggs din Washington ajutase pe fostul dictator chilian Pinochet sa ascunda 8 milioane de dolari. Printre alti clienti importanti ai bancii se aflau Mikhail Khodorkovsky fostul rege al pterolului rus, in prezent in inchisoare. Efecte In multe cazuri, paradisele fiscale adapostesc capitaluri speculative a caror miscare de flux reflux catre zone de investitie creeaza atit oportunitati dar si riscuri pentru stabilitatea economiilor-gazda. In lipsa unor mecanisme de planificare, control si regularizare, volumul si viteza de deplasare a acestor fluxuri monetare creeaza fluctuatii periculoase atit pe pietele financiare. Efectele negative ale unor paradise fiscale se manifesta atit in tarile dezvoltate cit si in cele in curs de dezvoltare sau in tranzitie catre o economie de piata. In cazul acestora din urma, pagubele sint inca si [21]

mai considerabile datorita transferurilor ilicite de bani rezultati din coruptia elitelor politice si economice nationale. Organizatia Oxfam estima pierderile suferite de tarile in curs de dezvoltare la 50 de miliarde de dolari annual. Paradisele fiscale adincesc inegalitatile dintre bogati si saraci, dintre firmele multinationale si cele mici, contribuind la o polarizare a bogatiei deopotriva in tari bogate sau sarace si la incurajarea evaziunii fiscale. Partizanii lor sustin ca rolul lor este esential in mentinerea sanatatii si flexibilitatii financiare a firmelor, care la rindul lor creeaza investitii si locuri de munca. Dar chiar daca o parte din capitalurile transferate in adaposturile fiscale se reintorc in tara unde au fost generate, pierderile se ridica la sume importante. Dupa un raport al Bancii Centrale a Braziliei, din 6,5 miliarde de dolari care au luat drumul Insulelor Cayman in 2001, doar 3 miliarde au revenit in Brazilia. Un control Incercari de limitare a puterilor adaposturilor fiscale au fost facute de OECD. Desi in 2001 SUA a blocat initiativele acesteia de a restringe si controla dreptul acestor adaposturi, organizatia a initiat un proiect care isi propune sa combata evaziunea fiscala prin sprijinirea tarilor care doresc sa instituie legislatii anti-evaziune. Periodic ea publica o lista cu tarile care se opun acestor masuri. In 2002, printre ele se numarau: Andorra, Liechtenstein, Liberia, Monaco, Insulele Marshall, Nauru si Vanuatu. Lipsa unei vointe politice de a pune capat acestor gauri negre ale globalizarii financiare face ca ele sa prospere si sa atraga din ce in ce mai multi bani si totodata punind in pericol stabilitatea financiara globala. Deocamdata statele dezvoltate tolereaza existenta paradiselor fiscale pentru ca ele asigura competitivitatea si profitabilitatea campionilor lor nationali fara a implica subventii guvernamentale si pentru a nu intra in conflict cu conglomeratele financiare multinationale.

Bibliografie: Competitia fiscala; infernul si paradisul fiscal , autor: Eugenia Ramona Nandra, editura Sfera Juridica Statele Unite paradis fiscal , autor Kiss Laszlo, editura Offshore.rohttp://md.altermedia.info/noua-ordine-mondiala/paradisele-fiscale-factori-cheie-aiglobalizarii_234.html http://facultate.regielive.ro/referate/finante/paradisurile_fiscale_si_evaziunea_fiscala30344.html http://www.pk-offshore.ro/?Jurisdictii http://www.pk-offshore.ro/?Jurisdictii:Cipru:Informatii http://stiri.acasa.ro/articole/extern/cele-mai-prietenoase-regimuri-fiscale-din-lume http://md.altermedia.info/noua-ordine-mondiala/paradisele-fiscale-factori-cheie-aiglobalizarii_234.html

[22]

[23]

Click here to load reader

Reader Image
Embed Size (px)
Recommended