Moneda Si Credit nou

7/30/2019 Moneda Si Credit nou

1/20

CREDITE OFERITE DE BANCA ROMANA DEDEZVOLTARE

Cuprinsul

CUPRINSUL..................................................................................................................................................1

1. INTRODUCERE........................................................................................................................................2

2. DELIMITRI CONCEPTUALE.............................................................................................................3

2.1. CONCEPTUL...........................................................................................................................................32.2. TRASATURILE........................................................................................................................................3

2.2.1. Subiectele raportului de credit.....................................................................................................4

2.2.2. Promisiunea de rambursare.........................................................................................................42.2.3. Termenul de rambursare..............................................................................................................4

2.2.4. Dobanda.......................................................................................................................................5

2.2.5. Tranzactia, acordarea creditului..................................................................................................5

2.2.6. Consemnarea si transferabilitatea...............................................................................................5

2.3. FUNCTIILECREDITULUI.........................................................................................................................52.3.1. Functia de mobilizare , ameliorare si redistributie......................................................................6

2.3.2. Functia de emisiune......................................................................................................................6

2.3.3. Functia de reflectare si stimulare a eficientei activitatii agentilor economici.............................6

3. CLASIFICAREA CREDITELOR............................................................................................................7

3.1. FORMELECREDITELOR.........................................................................................................................73.2. CLASIFICAREACREDITELORBANCARE..................................................................................................8

4. CREDITE ACORDATE DE BANCA ROMANA DE DEZVOLTARE.............................................10

4.1. PREZENTAREGENERALA.....................................................................................................................104.2. ISTORICULSIEVOLUTIA BRD.............................................................................................................10

4.2.1. Momentul istoric al nfiintarii............................................................................................ .......11

4.2.2. Principalele etape si evolutia.....................................................................................................11

4.3. CREDITEACORDATEDE BRD ............................................................................................................124.4. RAPOARTEANUALEAL BRD PRIVINDCREDITELE..............................................................................13

4.4.1. Raport 2002 privind creditele acordate.....................................................................................13






5. CONCLUZII.............................................................................................................................................19

6. BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................................20


2/20

Proiect la Moneda si Credit

1. Introducere

Componenta definitorie a intermedierii financiare, creditarea constituie totodatafluxul principal de finantare a economiei , formele si instrumentele de creditdiversificadu-se adaptandu-se cerintelor clientelei, transformarii technologiilor de transferci concurenti dintr-un mediu caracterizat prin incertitudine si riscuri. In ultimii 30 de ani ,

ponderea creditului, a creditului bancar in portofoliul activelor bancare a fost de peste50%, adesea ajungand la 75%. In ultima perioada, patrunderea bancilor pe pietelefinanciare, inovatiile financiare, securizarea creditelor au reorientat fluxurile deimprumuturi spre titlurile financiare, insa creditul ramane cel care sustine , direct siindirect, ansamblul procesului de finantare , managementul creditului, al riscurilor de

credit reprezentand , de fapt , problema centrala a functionarii intregului sistem bancar sifinaciar.1

Scopul referatului este de a definii conceptul de credit si de a prezenta cat maiconcis tainele acestuia. Pe parcursul lucrarii vom analiza fenomenul creditarii din toateunghiurile , realizand chiar o clasificare a creditelor. Dupa acestea vom trece la partea

practica adica la rpezentarea volumului creditelor acordate de Banca Romana deDezvoltare.

In fiecare etapa al referatului vom acumula cateva cunostinte noi care inperspectiva va forma baza pe care ne vom putea cladii cunostintele acumulate in viitor,

totodata ne ajuta in a alege in viitor un credit favorabil noua.

1 Gheorghe Manulescu , Banci si Credit, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti , 2006 , p. 106-107

2


3/20


2. Delimitri conceptuale

2.1. Conceptul

Creditul este operatiunea prin care se ia in stapanire imediata resurse , in schimul uneipromisiuni de rambursare viitoare, in mod normal insotite de plata unei dobanzi ce remunereaza

pe imprumutator.Operatiunea priveste doua parti. O parte acorda creditul iar cealalta parte il primeste saualtfel spus se indatoreaza.

Relatiile de credit au existat si in conditiile premergatoare . Deci creditul poate exista siin economiile fara moneda. Evident ca, in ansamblul lor, relatiile de credit astazi nu se potemancipa de haina monetara.

Operatiunile de credit pot interveni intr-o gama ampla de relatii indivizi sub forma unoracorduri personale simple , pana la tranzactiile formalizate ce se efectueaza pe pietele monetaresau financiare foarte dezvoltate si formulate in cadrul unor contracte complexe. O parteimportanta a relatiilor de credit priveste mobilizarea capitalurilor disponibile sia economiilor.

Partile implicate , tipul de instrumente utilizate si conditiile in care creditul este consimtit

, sunt extrem de diverse si in contiuna evolutie. Dispozitivul institutional varieaza de la tara latara.

Esential ramane acelasi peste tot: o valoare actuala se transmite de un creditor asa numitinvestitor sau inprumutator unei debitor sau asa numit inprumutat, care se angajeaza sa-lrambureseze, dupa un timp , in conditiile specificate in acordul de credit, in cadrul caruiadebitorul promite , de asemenea a plati dobanda pentru a remunera pe creditor.2

2.2. Trasaturile

In amplitudinea sa esenta raporturilor de credit se dezvaluie prin analiza trasaturilorcaracteristice:

Subiectele raportului de credit Promisiunea de rambursare Termenul de rambursare Dobanda Tranzactia, acordarea creditului Consemnarea si transferabilitatea3

2 Victor Stoica, Petre Deaconu,Bani si credit, Editura Economica, Bucuresti , 2003 , p.2893 Idem , Victor Stoica, Petre Deaconu,Bani si credit,p. 289

3


4/20


2.2.1. Subiectele raportului de credit

Subiectele raportului de credit nu sunt altcineva decat debitorii si creditorii. Acesteaprezinta o mare diversitate in ce priveste apartenenta la structurile social-economice, motiveleangajarii in raport de credit si durata angajarii sale, astfel ca ierarhizarea acestor laturi , in

amanunt este dificila.O apreciere generala asupra naturii participantilor la procesul de creditare : creditorii sidebitorii , contureaza trei categorii principale si de ampla cuprindere: intreprinderile, statul si

populatia.Se afirma preponderant in calitate de creditori , intreprinderile, care pe de o parte ,

manevreaza importante disponibilitati monetare, din circuitul carora au loc considerabile degajaricu caracter temporar ce pot fii angrenate in procesul de creditare. Pe de alta parte , intreprinderile, prin repartizarea profitului , constituie fonduri si rezerve , remunereaza actionarii , fapte cemajoreaza global capacitatea de creditare a economiei nationale.

Cresterea veniturilor populatiei prin angajarea masiva in procesele economice, prinnivelul inalt al productivitatii muncii si prin amplitudinea spiritului de prevedere si economisire ,

caracteristici ale evolutiei contemporane in tarile dezvoltate , a facut din populatie un factormajor in desfasurarea raporturilor de credit , in primul rand, in postura de creditor. In tariledezvoltate aportul populatiei in formarea resurselor de creditare tinde sa-l ajunga pe cel alintreprinderilor .

In calitate de debitori alaturi de intreprinderi si populatie se afirma amplu , in toate tariledezvoltate si statul.4

2.2.2. Promisiunea de rambursare

Este elementul esential al relatiei de credit, presupune riscuri care necesita in consecinta

angajarea unor garantii.In raporturile de credit riscurile probabile sunt riscurile de nerambursare si riscul de

imobilizare.Riscul de nerambursare consta in probabilitatea intarzierii platii sau a incapacitatii de

plata datorita conjuncturii, dificultatilor sectoriale, deficientelor inprumutatului, prevenireariscului putandu-se realiza prin diversificarea sau garantarea inprumutului.

Riscul de imobilizare survine la banca sau la detinatorul de depozite , care nu sunt inmasura sa satisfaca cererile titularilor de depozite , din cauza unei gestiuni nereusite a crediteloracordate.

Prevenirea unei asemenea risc se poate obtine prin administrarea judicioasa a depozitelorsi creditelor de catre baci , angajarea de credite pe hartii de valoare, mobilizarea efectelor prinrescont si prin alte operatiuni. In acest sens , banca trebuie sa-si intareasca pozitia de creditare

prin garantii personale si garantii reale.5

2.2.3. Termenul de rambursare

Termenul de rambursare este caracteristica esentiala a creditului si are o mare varietate.De la termene foarte scurte (24 ore) se ajunge la termene de la 30 la 50 de ani si chiar 100 de ani.Pentru creditele pe termen scurt se specifica rambursarea integrala la scadenta. Creditele pe

4

Lucian Savu,Moneda si credit, Editura Dimitrie Cantemir, Targu Mures , 2004, p.1095 Gheorghe Manulescu , Banci si Credit, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti , 2006 , p. 108-109

4


5/20


termen mijlociu si lung implica adesea rambursarea esalonata, fapt ce inseamna ca, pe parcurs, latermene stabilite, lunare , trimestriale, etc., odata cu platile cuvenite pentru dobanzi seramburseaza o parte din imprumut.6

2.2.4. Dobanda

Reprezinta caracteristica definitorie a creditului. Clauza dobanzii fixe , convenita incadrul acordului de credit , este acceptabila pentru ambele parti , pentru intregul inprumut si petoata durata creditului. Sub presiunea inflationista s-a instituit regimul dobanzilor variabile ,situoatie in care dobanzile se modifica periodic , in functie de nivelul dobanzilor pe piata. Incadrul acordului de credit se poate prevedea cumularea dobanzii cuvenite si plata integrala aacesteia la incheierea contractului.7

2.2.5. Tranzactia, acordarea creditului

Creditul poate fii constituit in cadrul unei tranzactii unice: acordarea unui inprumut,vanzarea unei obligatiuni, angajarea unui depozit. In cadrul sistemelor de credit deschis (linii decredit) inprumuturile efective intervin la intervale liber alese de catre debitor, cartile de creditfiind modalitatile cele mai raspandite pentru aceasta forma. Consimtirea tranzactiei , respectiv,acordarea creditului , fiind un act de mare importanta , creditorul trebuie sa-si asigure o bunainformare si documentare pentru evitarea riscului.8

2.2.6. Consemnarea si transferabilitatea

Acordarea de credite sunt consemnate in marea lor majoritate prin inscrisuri ,instrumentele de credit a caror forma de prezentare inplica aspecte multiple si diferentiate.

Esential in aceste instrumente este obligatia ferma a debitorului privind rambursareaimprumutului , respectiv dreptul creditotului de a is se platii suma angajata.

Transferabilitatea intrumentelor de credit si deci transferul acordurilor de credit de la unbeneficiar la altul este, in primul rand, o expresie a lichiditatii portofoliului de creante,posiilitatea pentru fiecare creditor de a transforma creanta in bani, potrivit unei necesitati sauunei noi optiuni.9

2.3. Functiile creditului

Princilalele trasaturi distinctive ale relatiilor decredit sunt finatarea agentilor economicipe seama disponibilitatilor latente ale economiei . in conditiile rambursabilitatii si perceperii dedobanda, si emisiunea monetara.

Functiile creditului, ca expresie a dezideratelor fundamentalefata de existenta si menireaoperationala a relatiilor de credit sunt:

6

Idem , Gheorghe Manulescu ,Banci si Credit, p.1097 Idem , Gheorghe Manulescu ,Banci si Credit, p.1098 Idem , Gheorghe Manulescu ,Banci si Credit, p.1099 Lucian Savu,Moneda si credit, Editura Dimitrie Cantemir, Targu Mures , 2004, p.112

5


6/20


Functia de mobilizare, de ameliorare calitativa s disponibilitatilor banesti si deredistribuire

Functia de emisiune Functia de reflectare si stimulare a eficientei in activitatea agentilor economici

2.3.1. Functia de mobilizare , ameliorare si redistributie

Formarea disponibilitatilor latente in activitatea agentilor economici , institutiilor,populatiei si concentrarea lor la banci constituie premisa principala pentru acordarea de credite.

Are loc, de fapt, crearea de catre banca a unei noi puteri de cumparare , pe caredetinatorii de moneda pasiva nu au utilizat-o , producandu-se si o reasezare a cererii de valori deintrebuintare. Cererea titlurilor de disponibilitati , care nu este in conditiile date decat potentiala,este inlocuita cu cererea efectiva a beneficiarilor de credite, diferite materiale de cea a

detinatorilor de depozite monetare, cu implicatii asupra structurii materiale a productiei.Functia redistributiva nu poate pune in evidenta dinamica masei monetare in circulatie,

intrucat in ea se regaseste si se reflecta doar inlocuirea monedei pasive cu moneda activa,cantitatea ramanad aceeasi .

2.3.2. Functia de emisiune

Manifestarea functiei de emisiune a creditului consta in crearea de noi mijloace de platain economie, a unei mase monetare suplimentare. Daca fondurile agentilor economici , resursele

bugetului administratiei publice si ale populatiei sunt, in fiecare moment, limitate, creditulbancar apare ca fiind singura resursa liberaa, a carei marime ar putea lua valori in functie dedeciziile subiective ale bancilor.

Aceasta aparenta este insa falsa. Emisiunea monetara nu poate fii arbitrara, ci ea trebuiecorelata cu relatiile economiei , deoarece supracreditarea, cat si subcreditarea au efecte

perturbatoare pentru economie.10

2.3.3. Functia de reflectare si stimulare a eficientei activitatii agentilor

economici

Eficienta economica a activitatii intreprinderilor se reflecta sensibil in situoatia lorfinanciara , iar aceasta din urma in volumul fondurilor utilizate pentru un nivel dat de activitate,

precum si in gradul de asigurare a capacitatii de plata.Cu cat eficienta economica a unei activitati date este mai ridicata, celelalte conditii fiind

invariabile , cu atat necesarul de fonduri este mai redus.Nivelul de eficienta se gaseste in marimea fondurilor totale necesare, insa, si mai

pregnant, in situoatia creditelor, intrucat acestea intervin ca resursa marginala de completare , acarei dimensiune este determinata de evolutia fondurilor proprii.

Creditul nu este doar un seismograf al eficientei economice , ci si un instrument deinfluentare in directia stimularii activitatii calitativ superioare, prin acordarea de credite fara

restrictii agentilor economici ca buna activitate si prin aplicare de restrictii sau neacordarea de

10 Victor Stoica, Petre Deaconu,Bani si credit, Editura Economica, Bucuresti , 2003 , p.295-296

6


7/20


credite celor care se confrunta cu deficiente in gestiunea lor si dificultati in returnareaimprumuturilor.11

3. Clasificarea creditelor

3.1. Formele creditelor

Creditul poate fii structurat dupa mai multe criterii, ceea ce permite mai buna luicunoastere si analizare. Aceste criterii sunt:

Natura economica si participantii Destinatia data creditului Natura garantiilor ce servesc ca acoperire Termenul ca care trebuie rambursat Fermitatea scadentei Modul de stingere al obligatiilor de plata

1. Dupa natura lui economica si participanti:

Creditul comercial Creditul bancar Creditul de consum Creditul obligatar Creditul ipotecar

Creditul comercialeste creditul pe care il acorda intreprinzatorii la vanzarea marfurilorsub forma amanarii platii. Aceasta forma de credit se manifesta nu numai in relatiile de vanzarecumparare dintre intreprinzatorii productivi si cei din comert, ci si, mai ales, intre intreprinzatorii

producatori.Datorita creditului comercial , intreprinzatorii isi pot desface productia fara sa mai astepte

pana cand cumparatorii vor dispune de bani, creditul comercial accelerand circiutul capitaluluireal.

Creditul comercial cuprinde : creditul de vanzator si creditul de cumparator . Creditul devanzator are ca obiect vanzarea marfurilor cu plata amanata. Creditul de cumparator se identificacu platile de avans.

Creditul bancareste un credit sub forma baneasca acordat de bancheri intreprinzatorilorsi populatiei. Daca in cazul creditului comercial , participantii la relatiile de credit suntintreprinzatorii in cazul creditului bancar numai unul dintre participanti este un agentnefinanciar, celalat participant fiind banca, iar participantii se afla in raporturi de reciprocitate.

Creditul obligatar exprima relatii intre unitati economice si institutii, in calitate dedebitori, care emit obligatiuni, pe de o parte, si pe de alta parte , subscriptorii de obligatiuni incalitate de creditori care isi avanseaza capitalul in scopul obtinerii unei dobanzi. Rezulta caobligatiunea , in calitate de titlu de credit , serveste atat la formarea capitalului fix, cat si laformarea capitalului circulant.

Creditul de consum consta in vanzarea , cu plata in rate, a unor bunuri de consumpersonal de valori mari si folosinta indelungata, cum sunt mobila, articolele de uz casnic etc.

11 Idem, Victor Stoica, Petre Deaconu,Bani si credit, p.296

7


8/20


Creditul ipotecar este creditul garantat cu proprietatea imobiliara si are ca principalobiectiv sustinerea dezvoltarii acestei proprietati. Dupa natura garantiei creditul ipotecar poate fiirular sau urban. In timp ce creditul ipotecar rural are drept garantie a rambursarii proprietateaasupra terenului, creditul ipotecar urban este garantat cu ipotecarea cladirii.

2. Dupa distinctia data creditului:

Credite productive-sunt cele destinate unei activitati productive Credite neproductive-au ca destinatie consumul individual

3. Dupa natura garantiilor:

Credit real Credit personal

Creditul realeste creditul acordat pe temeiul unor garantii materiale, certe, care acopera

cu prisosinta valoarea creditului, punand la adapost pe creditor de orice risc.Creditul personalare la baza increderea de care se bucura debitorul, reputatia lui de as-si

inteplinii prompt obligatia, calitatile morale ale solicitatorului, dar si situatia lui materiala4. Dupa termenul la care trebuie rambursat:

credit pe termen credit fara termen

5. Dupa fermitatea scadentei:

credit denuntabil credit nedenuntabil

6. Dupa modul de stingere al obligatiilor

Credite amortizabile Credite neamortizabile12

3.2. Clasificarea creditelor bancare

In cadrul produselor si serviciilor bancare oferite clientilor de catre o societate bancara unrol important il detine activitatea de creditare. In acest sens pot fii identificate o multitudine decredite ce sunt acordate agentilor economici:

Credite pentru plafon de lucru

Credite pentru nevoi temporare Credite pentru productia destinata exportului Credite pentru investitii Credite pentru import de materii prime13

Tinand seama de nivelul performantelor clientilor si de natura serviciului datoriei sepoate realiza clasificarea creditelor.

Performantele financiareale clientilor

Serviciul datorieiBun Slab Necoraspunzator

12 Gheorghe Manulescu ,Banci si Credit, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti , 2006 , p. 117-122

13 Lucian Savu,Moneda si credit, Editura Dimitrie Cantemir, Targu Mures , 2004, p.148

8


9/20


Categoria A Standard In observatie Sub standardCategoria B In observatie Sub standard IndoielniceCategoria C Sub standard Indoielnice PierduteCategoria D Indoielnice Pierdute PierduteCategoria E Pierdute Pierdute Pierdute

Creditele de nivel standard sunt acelea ce nu implica riscuri in administrarea datoriei,rambursarea efectuanduse la timp ceea ce presupune ca debitorii sunt solvabili.

Creditele in observatie sunt acelea acordate unor clienti cu performante foarte bune darcare temporar intampina anumite dificultati in ceea ce priveste rambursarea.

Spre deosebire de primele doua categorii creditele substandard prezinta un risc ridicat inceea ce priveste lichidarea datoriei.

Creditele indoielnice sunt acelea care din punct de vedere al rambursarii si garantiei lorprezinta o stare de totala incertiturdine, se mai numesc si credite neprotejate.

Creditele pierdute sunt cele mai neperformante credite pe care le poate inregistra o

banca , ceea ce presupune luarea unor masuri deosebite in vederea lichidarii lor.14

14 Idem, Gheorghe Manulescu ,Banci si Credit,p.135-136

9


10/20


4. Credite acordate de Banca Romana de Dezvoltare

4.1. Prezentare generala

BRD Groupe Socit Gnrale este cea mai importanta banca privata si a doua bancadin Romania, avand a doua capitalizare bursiera la Bursa de Valori Bucuresti ( 1,8 miliarde lafebruarie 2005). Actionarul principal al BRD este Socit Gnrale, unul dintre cele mai marigrupuri bancare din zona euro.Directiile principale de dezvoltare ale Bancii sunt:

Banca persoanelor fizice Banca intreprinderilor Banca de investitii

Obiectivul major al BRD este dezvoltarea fondului sau de comert pe aceste piete, incadrul unei strategii de parteneriat pe termen lung cu clientii sai. Strategia sa de dezvoltaredurabila este fondata pe cele 3 valori comune tuturor entitatilor Grupului Socit Gnrale:

profesionalismul, inovatia si spiritul de echipa.Principalele obiective ale dezvoltarii BRD sunt:

Adaptarea organizarii si a metodelor la strategia clientilor Cresterea selectiva a activelor Inovatia Reducerea coeficientului de exploatare Rentabilitate durabila

Prin intermediul filialelor sale specializate BRD Sogelease, in domeniul leasing-uluioperational si financiar, BRD / SG Corporate Finance, care acorda servicii de consiliere indomeniul privatizarilor, fuziunilor si achizititilor, BRD Securities, una dintre primele societatide brokeraj de piata romaneasca, BRD Finance Credite de Consum, prin care se deruleazamare parte din activitatea de creditare a populatiei, BRD Groupe Socit Gnrale estecapabila sa ofere o gama completa de produse si servicii de inalta calitate, care sa raspundaexigentelor clientilor sai persoane individuale si societati.15

4.2. Istoricul si evolutia BRD

15 http://www.fininfo.ro/index.php?page=lista_banci&file=index&func=ShowBanks&id=11

10


11/20


4.2.1. Momentul istoric al nfiintarii

Momentul istoric al nfiintarii Bancii Romne pentru Dezvoltare SA are loc n anul1990 prin Hotarrea Guvernului nr. 1178 din 2 noiembrie 1990 publicata n M.Of. nr. 132 dindata: 11/19/90.

Principalele repere ale statutului BRD cuprins n hotarre sunt: BRD - S.A. este constituita ca societate pe actiuni, organizata n conformitate

cu legile n vigoare in Romnia, functionnd ca persoana juridica, potrivitprevederilor prezentului statut;

ncepnd cu data publicarii n Monitorul Oficial al Romniei a documentelorde nfiintare, durata de activitate a bancii va fi de 99 de ani;

Obiectul de activitate al bancii l constituie: oferirea spre vnzare a unor produse de creditare, n lei si n valuta pentru

diferite activitati: de investitii, de productie, activitate comerciala si deprestari de servicii;

realizarea operatiunilor si serviciilor bancare pentru proiectele de investitiieconomice si financiare ale statului; acestea provin, integral sau partial, dinfonduri de la buget si din mprumuturi n valuta de la bancile de dezvoltareinternationale, institutii financiare si de la alte banci.

4.2.2. Principalele etape si evolutia

n anul 1923 are loc nfiintarea Societatii Nationale de Credit Industrial, ca institutiepublica. Statul detinea 20% din capitalul social, Banca Nationala a Romniei 30%, iar restul eradetinut de particulari, dintre care un grup de fosti directori ai Marmorosch Blank & Co., prima

banca moderna din Romnia. Unul dintre obiectivele nfiintarii acestei institutii era finantareaprimelor etape ale dezvoltarii sectorului industrial din Romnia.n anul 1948 Societatea Nationala de Credit Industrial este nationalizata, devenind Banca

de Credit pentru Investitii. Mai trziu, n 1957, Banca de Credit pentru Investitii obtinemonopolul n Romnia pentru finantarea pe termen mediu si lung a tuturor sectoarelorindustriale, cu exceptia agriculturii si industriei alimentare. Acesta ia numele de Banca deInvestitii.

n anul 1990, Banca Romna pentru Dezvoltare se constituie ca banca comerciala, subforma de societate pe actiuni, si preia activele si pasivele Bancii de Investitii, primind oautorizatie de functionare generala.

Anul 1998 este dedicat semnarii contractului de vnzare - cumparare de actiuni ntre

Socit Gnrale si Fondul Proprietatii de Stat, autoritea romneasca care se ocupa departicipatiile statului, contract prin care SG subscrie o majorare de capital de 20% si cumpara unpachet de actiuni care-i permite sa devina proprietara a 51% din capitalul majorat al BRD.

Fondul Proprietatii de Stat vinde, n anul 1999, Bancii Europene de Dezvoltare (BERD)4,99% din capitalui social al BRD. n 2001 BRD este listata la Bursa de Valori Bucuresti, n

prima categorie, devenind n scurt timp una din cele mai tranzactionate societati.n urma unei campanii de rebranding, din anul 2003, Banca Romna pentru Dezvoltare

devine BRD - Groupe Socit Gnrale. Noua identitate a bancii consolideaza astfel pozitia sa,facnd mai vizibila identitatea Grupului - mama.

Cu un an mai trziu, Socit Gnrale cumpara pachetul rezidual de actiuni detinut destatul romn n capitalul BRD, participatia sa crescnd astfel de la 51% la 58,32%.16

16 http://facultate.regielive.ro/proiecte/banci/monografie_banca_romana_pentru_dezvoltare-43022.html

11


12/20


4.3. Credite acordate de BRD

Creditele acordate BRD se pot inpartii in doua categorii mari. In primul rand avemcredite destinate persoanelor fizice si credite destinate persoanelor juridice.

Credite destinate persoanelor fizice :

Credite de consum Credite pentru nevoi personale

Descoperit autorizat de cont (o rezerva de bani atasatacardului BRD)

Expresso (Credit de consum pentru nevoi personalenenominalizate n Lei sau n valut.)

Expresso NonStop (Credit de consum pentru nevoipersonale nenominalizate, rencrcabil, n Lei sau n valut,cu garanie imobiliar.)

Credit pentru nevoi personale garantat cu ipotec, destinat

romnilor care lucreaz n strintate Credite auto:

Credite pentru achiziionarea unui autovehicul Dacia /Renault / Nissan

Credite pentru achiziionarea unui alt model de autovehicul Credite imobiliare:

Habitat (credit in lei , pana la 30 de ani) Habitat plus (credit in valuta , pana la 30 de ani) Habitat ipotecar (credit in lei sau valuta , pana la 30 de ani ) Habitat extra (in caz special in caz de cumparare a unei locuinte

noi, cand deja exista una)Credite destinate persoanelor juridice : Finantarea activitatii curente

Nevoi de trezorerie Credite de trezorerie Garantii bancare(in caz de vanzare de marfa, plata in viitor) Credite de export

Dezvoltarea vanzarilor Finantare facturi Preluarea riscului de neplata a debitorului

Credite pentru investitii Credite de investitii din surse BEI

12
http://www.brd.ro/persoane-fizice/credite/credite-de-consum/credite-pentru-nevoi-personale/credit-pentru-nevoi-personale-garantat-cu-ipoteca-pentru-romanii-din-strainatate.htmlhttp://www.brd.ro/persoane-fizice/credite/credite-de-consum/credite-pentru-nevoi-personale/credit-pentru-nevoi-personale-garantat-cu-ipoteca-pentru-romanii-din-strainatate.htmlhttp://www.brd.ro/persoane-fizice/credite/credite-de-consum/credite-auto/credite-pentru-achizitionarea-unui-autovehicul-dacia-renault-nissan.htmlhttp://www.brd.ro/persoane-fizice/credite/credite-de-consum/credite-auto/credite-pentru-achizitionarea-unui-autovehicul-dacia-renault-nissan.htmlhttp://www.brd.ro/persoane-fizice/credite/credite-de-consum/credite-auto/credite-pentru-achizitionarea-unui-alt-model-de-autovehicul.htmlhttp://www.brd.ro/persoane-fizice/credite/credite-de-consum/credite-pentru-nevoi-personale/credit-pentru-nevoi-personale-garantat-cu-ipoteca-pentru-romanii-din-strainatate.htmlhttp://www.brd.ro/persoane-fizice/credite/credite-de-consum/credite-pentru-nevoi-personale/credit-pentru-nevoi-personale-garantat-cu-ipoteca-pentru-romanii-din-strainatate.htmlhttp://www.brd.ro/persoane-fizice/credite/credite-de-consum/credite-auto/credite-pentru-achizitionarea-unui-autovehicul-dacia-renault-nissan.htmlhttp://www.brd.ro/persoane-fizice/credite/credite-de-consum/credite-auto/credite-pentru-achizitionarea-unui-autovehicul-dacia-renault-nissan.htmlhttp://www.brd.ro/persoane-fizice/credite/credite-de-consum/credite-auto/credite-pentru-achizitionarea-unui-alt-model-de-autovehicul.html


13/20


Credite de investitii din surse BERD Credite imobiliar invest IMO Credite imobiliare invest IMO plus

Finantare IMM : Credite pentru afaceri cu activitate de pana la 1 an

Credite pentru IMM-uri cu activitate de peste 1 an Simplis credit(finantare rapida) Cofinantarea programelor ANIMMC(credite pe termen mediu si

lung)17

4.4. Rapoarte anuale al BRD privind creditele

La fiecare sfarsit de an BNR realizeaza raportul activitatii sale. In cadrul acestui raportsunt prezentate si volumul creditelor acordate de banca comparand cu anii precedenti.

4.4.1. Raport 2002 privind creditele acordate

31 decembrie 2002 31 decembrie 2001Credite, brut 30.623.370 26.515.085Provizioane pt. dep. Creditelor 1.803.350 1.640.349Total 28.820.020 24.874.736

Totalul creditelor acordate la 31 decembrie 2002 i 2001 avea urmtoarea structur:

31 decembrie 2002 31 decembrie 2001Credite de trezorerie 17.843.428 15.501.080Credit pentru echipamente 6.985.739 6.557.869Comert 513.767 509.241Finantare export 121.315 206.371Achizitii imobiliare 687.061 947.679Credite guvernamentale 29.647 40.776Altele 2.639.063 1.111.720Total 28.820.020 24.874.736

Creditele guvernamentale i cele aferente sectorului public la 31 decembrie 2001 includdoar creditele acordate conform Ordonanei Guvernului 1/1994, n valoare de 39.620. Acestecredite au fost garantate de ctre MFP prin emisiunea unor bonuri de tezaur pe 15 ani frrambursare a principalului nainte de 1 septembrie 1998. Rambursarea principalului va avea locn 10 rate anuale egale de la aceast dat. Dobnda la bonurile de tezaur este pltit trimestrial lanivelul ratei dobnzii oferit de BNR pentru "linii de credit".

La 31 decembrie 2002 soldul operaiunilor de factoring este de 226.571 (180.514 la 31decembrie 2001) i al operaiunilor de forfeiting este de 309.048 (286.426 la 31 decembrie2001).

Operaiunile de factoring se refer la finanarea operativ a agenilor economici romni.BRD cumpr creane comerciale ale exportatorilor romni, riscul de credit fiind asumat de ctre

societile de factoring corespondente n schimbul unui comision de 1,1%, sau creane garantatecu scrisori de credit.17 www.brd.ro

13


14/20


La 31 decembrie 2002, creditele acordate ntreprinderilor reprezint 83,27% din totalulcreditelor (87% la 31 decembrie 2001).

Structura pe tipuri de proprietate i pe valute la 31 decembrie 2002:

Tipdepropriet

a-te

Total credite Din careCredite in Rol Credite in valuta %

Privat 22.237.437 7.231.449 15.005.988 77,16%Public 1.761.928 304.390 1.457.538 6,11%Pers.fizice

4.820.655 4.681.616 139.039 16,73%

Total 28.820.020

12.217.4

55

16.602.5

65

100,00

%


31 decembrie 2003 31 decembrie 2002Credite, brut 50.193.909 34.949.812Provizioane pt. dep. Creditelor (2.464.585) (2.058.126)Total 47.729.324 32.891.686


31 decembrie 2003 31 decembrie 2002Credite de trezorerie 23.533.421 21.612.570

Credit pentru echipamente 13.363.585 8.459.691Comert 490.494 611.291Finantare export 124.371 147.508Achizitii imobiliare 2.419.621 835.399Credite guvernamentale 24.414 33.836Altele 10.238.003 3.249.517Total 50.193.909 34.949.812

Creditul guvernamental este garantat cu bonuri de tezaur pe 15 ani este rambursat n 10rate anuale ncepnd cu 1998. Dobnda la bonurile de tezaur este pltit trimestrial la nivelulratei dobnzii de refinanare oferit de BNR.

14


15/20


La 31 decembrie 2003 soldul operaiunilor de factoring este de 284.824 (258.581 la 31decembrie 2002) i al operaiunilor de forfaiting este de 205.670 (352.710 la 31 decembrie2002).


Tipde proprieta-te Total crediteCredite in Rol Credite in valuta

Privat 32.046.591 12.362.392 19.684.199Public 3.794.471 1.458.425 2.336.046Pers. Fizice 14.352.847 12.678.959 1.673.888Total 50.193.9

09

26.499.7

76

23.694.133

La 31 decembrie 2003, suma total a creditelor acordate clienilor reprezint 49.298miliarde lei (1.199 milioane euro), n cretere cu 43 % n termeni reali fa de anul precedent.Portofoliul de credite acordate persoanelor fizice a cunoscut o puternic dezvoltare n

2003, atingnd, la sfritul anului, 28 % din totalul creditelor acordate.La 31 decembrie 2003, depozitele de la clieni au atins 61.145 miliarde lei (1.487

milioane euro), n cretere cu 11 % n termeni reali n comparaie cu anul 2002.n miliarde lei 2002 2003 Evoluie03 / 02 (*)

In miliarde lei 2002 2003 Evolutia 03/02Pers. Fizice 4.989 17 % 13.597 28 % +139 %Pers. Juridice 25.240 83 % 35.701 72 % + 24 %

Credite catre clienti 30.229 100 % 49.298 100 % + 43 %Din care lei 12.623 42 % 25.181 51 %Valuta 17.606 58 % 24.117 49 %Depozite de la clienti 48.438 100 % 61.145 100 % + 11 %Din care lei 25.749 53 % 34.008 56 %Valuta 22.689 47 % 27.137 44 %


31 decembrie 2004 31 decembrie 2003Credite, brut 67.980.769 49.924.453Provizioane pt. dep. Creditelor (4.815.157) (4.131.015)Total 63.165.612 45.793.438

Totalul creditelor acordate la 31 decembrie 2004 si 2003 avea urmtoarea structur:

31 decembrie 2004 31 decembrie 2003Credite de trezorerie 28.816.386 23.358.951Credit pentru echipamente 17.012.411 13.268.600

Comert 922.334 490.494Finantare export 107.060 124.371

15


16/20


Achizitii imobiliare 5.409.510 2.419.621Credite guvernamentale 19.558 24.414Credite de consum 13.214.056 9.295.299Altele 2.479.454 942.703Total 67.980.769 49.924.453

Creditul guvernamental este garantat cu bonuri de tezaur pe 15 ani si este rambursat n 10rate anuale ncepand cu 1998. Dobnda la bonurile de tezaur este platit trimestrial la nivelulratei dobnzii de refinanare oferit de BNR.

La 31 decembrie 2004 soldul operaiunilor de factoring este de 825.938 (284.824 la 31decembrie 2003) si al operatiunilor de forfeiting este de 96.396 (205.670 la 31 decembrie 2003).


Tip de proprietate Total crediteCredite in Rol Credite in valuta

Privat 39.045.277 14.616.751 24.428.526Public 6.309.712 3.675.534 2.634.178Pers. Fizice 22.625.780 16.444.948 6.180.832Total 67.980.7

69

34.737.2

33

33.243.536

La 31 decembrie 2004, totalul creditelor acordate clientelei reprezint 66.427 miliarde lei(1.675 milioane euro), n crestere cu 23% n cifre reale fa de anul precedent.

Portofoliul de credite pentru persoane fizice a cunoscut o dezvoltare puternic n 2004 sireprezenta, la sfrsitul anului, 32% din totalul creditelor acordate.

Depozitele clientelei la 31 decembrie 2004 sunt de 85.427 miliarde lei (2.154 milioaneeuro), n crestere cu 28%, n termeni reali, fat de 2003.

In miliarde lei 2003 2004 Evolutia 04/03Pers. Fizice 13.597 28% 21.579 32% 45%Pers. Juridice 35.701 72% 44.848 68% 15%

Credite catre clienti 49.298 100% 66.427 100% 23%Din care lei 25.181 51% 33.004 50%Valuta 24.117 49% 33.423 50%Depozite de la clienti 61.145 100% 85.427 100% 28%Din care lei 34.008 56% 48.284 57%Valuta 27.137 44% 37.143 43%


31 decembrie 2005 31 decembrie 2004Credite, brut 10.075.922 6.798.077

16


17/20


Provizioane pt. dep. Creditelor (554.119) (481.516)Total 9.521.803 6.316.561

Totalul creditelor acordate la 31 decembrie 2005 si 2004 avea urmatoarea structur:

31 decembrie 2005 31 decembrie 2004Credite de trezorerie 3.279.199 2.881.639Credit pentru echipamente 2.056.407 1.701.241Comert 159.494 102.939Achizitii imobiliare 763.018 540.951Credite guvernamentale 1.441 1.956Credite de consum 3.291.296 1.515.919Altele 525.067 53.432Total 10.075.922 6.798.077

Creditul guvernamental este garantat cu bonuri de tezaur pe 15 ani i este rambursat n 10rate anuale ncepnd cu 1998. Dobnda la bonurile de tezaur este pltit trimestrial la nivelulratei dobnzii de refinanare oferit de BNR.

La 31 decembrie 2005 soldul operaiunilor de factoring este de 107.811 (82.594 la 31decembrie 2004) i al operaiunilor de forfeiting este de 50.795 (9.640 la 31 decembrie 2004).

Structura pe tipuri de proprietate i pe valute este urmtoarea:

Tip de proprietate Total crediteCredite in lei Credite in valuta

Companii Private 5.524.290 2.456.344 3.067.946Companii Publice 443.170 140.871 302.299Pers. Fizice 4.108.462 2.464.718 1.643.744Total 10.075.9

22

5.061.93

3

5.013.989


31 decembrie 2006 31 decembrie 2005Credite, brut 18.143.770 10.075.922Deprecierea creditelor (567.135) (554.119)Total 17.576.635 9.521.803


31 decembrie 2006 31 decembrie 2005Credite de trezorerie 5.369.790 3.279.199Credit pentru echipamente 3.468.645 2.056.407Comert 242.793 159.494

17


18/20


Achizitii imobiliare 899.175 763.018Credite guvernamentale 968 1.441Credite de consum 7.213.996 3.291.296Altele 948.403 525.067Total 18.143.770 10.075.922

Creditul guvernamental este garantat cu bonuri de tezaur pe 15 ani i este rambursat n 10rate anuale ncepnd cu 1998. Dobnda la bonurile de tezaur este platit trimestrial la nivelulratei dobnzii de refinanare oferit de BNR.

La 31 decembrie 2006 soldul operaiunilor de factoring este de 189.332 (107.811 la 31decembrie 2005) i al operaiunilor de scontare este de 53.307 (50.795 la 31 decembrie 2005).

Structura pe tipuri de proprietate i pe valute este urmtoarea:

Tip de proprietate Total crediteCredite in lei Credite in valuta

Companii Private 8.345.459 3.862.724 4.482.735Companii Publice 499.204 355.229 143.975Pers. Fizice 9.299.107 6.890.119 2.408.988Total 18.143.7

70

11.108.0

72

7.035.698


31 decembrie 2007 31 decembrie 2006Credite, brut 25.988.188 18.143.770Deprecierea creditelor (763.239) (567.135)

Total 25.224.949 17.576.635

Totalul creditelor acordate la 31 decembrie 2007 si 2006 avea urmtoarea structur:

31 decembrie 2007 31 decembrie 2006

Credite de trezorerie 7.331.317 5.369.790Credit pentru echipamente 5.438.940 3.468.645Comert 315.619 242.793Achizitii imobiliare 1.757.424 899.175Credite guvernamentale - 968

Credite de consum 9.429.144 7.213.996Altele 1.715.744 948.403Total 25.988.188 18.143.770

18


19/20


La 31 decembrie 2007 soldul operaiunilor de factoring este de 261.915 (189.332 la 31decembrie 2006) si al operaiunilor de scontare este de 53.471 (53.307 la 31 decembrie 2006).

Structura pe tipuri de proprietate si pe valute este urmtoarea:

Tip de proprietateCredite in lei Credite in valuta

Companii Private 12.030.559 8.345.459Companii Publice 391.031 499.204Pers. Fizice 13.566.598 9.299.107Total 25.988.1

88

18.143.770

5. Concluzii

In lumea contemporana credutul joaca un rol important. Acesta se manifesta in economiaunei trai sau in economia lumii sub forma de imprumuturi banesti care urmeaza sa fie inapoiate

creditorului insa pe care este pus o dobanda.Pe parcursul lucrarii am aflat ce este creditul formele acestea , chiar si clasificare acestea.

Noi am pus accentul pe creditele bancare deoarece aceste forme de credit se manifesta cel maides in lumea contemporana.

Avand in vedere aspectele legate de continutul , functiile si rolul creditului acum putemafirma urmatoarea definitie:

Creditul reprezinta o categorie economica ce exprima relatii de repartitie a unei parti dinprodusul national brut sau din venitul national, prin care se mobilizeaza si se redistribuiedisponibilitatile existente in economie , se creaza noi mijloace de plata in economie , in scopulsatisfacerii unor nevoi obiective de capital si realizarii anumitor obiective de politica economica

Parcurgand partea teoretica am ajuns la partea practica adica la implementarea propriuzisa a teoriei despre credit in practica. Am analizat creditele oferite de Banca Romana deDezvoltare din 2001 pana in 2007. Aici am putut observa a crestere constanta a crediteloracordate de BNR si totodata o crestere a numarului clientilor bancii.

Toate acestea dovedesc ca in Romania exista o economie de piata care este in curs dedezvoltare si care are nevoi de credite pentru a se dezvolta cat mai repede . Astfel siintreprinderile comerciale au sansa sa se dezvolte si sa patrunda pe piata europeana.

19


20/20


6. Bibliografie

1. Gheorghe Manulescu , Banci si Credit, Editura Fundatiei Romania de maine,

Bucuresti , 20062. Lucian Savu, Moneda si credit, Editura Dimitrie Cantemir, Targu Mures , 20043. Victor Stoica, Petre Deaconu, Bani si credit, Editura Economica, Bucuresti , 20034. http://www.fininfo.ro/index.php?page=lista_banci&file=index&func=ShowBanks&id=115. http://facultate.regielive.ro/proiecte/banci/monografie_banca_romana_pentru_dezvoltare-43022.html6. www.brd.ro7. rapoartele anuale BRD
http://facultate.regielive.ro/proiecte/banci/monografie_banca_romana_pentru_http://facultate.regielive.ro/proiecte/banci/monografie_banca_romana_pentru_

Date post:	14-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	margineanu-liviu
View:	274 times
Download:	1 times

Moneda Si Credit nou

Documents