+ All Categories
Home > Documents > Jurnal de Savarsin - 16 - decembrie 2015

Jurnal de Savarsin - 16 - decembrie 2015

Date post: 17-Feb-2016
Category:
Upload: acropol
View: 157 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
Description:
Publicația comunei Săvîrșin din județul Arad, România.
8
Publicaţie a Primăriei comunei Săvârşin l Anul 17 l Serie nouă l nr. 16 l decembrie 2015 l Se distribuie gratuit Redactor şef: Nicolae Bercea. Redactori: ing. Traian Tencalec, prof. Nicolaie Vasiescu, prof. Flavius Cătană, Nică Pavel. E-mail: [email protected] Galileo Galilei (secolul XVII) a fost un titan al epocii sale, afirmând în contradicție cu religia, că de fapt Pământul este cel care se mișcă în jurul Soarelui, nu el este centrul Universului. Bătrân, tracasat și bolnav, a fost nevoit să retracteze aceste afirmații în fața inchiziției, care putea să-l ardă pe rug pentru „erezie”, dar neabdicând de convigerile sale, și-a murmurat în barbă celebrul citat din titlu. De ce am început astfel? Pentru că în Săvârșinul, legendar în inerția sa istorica și parcă bleste- mat de a nu progresa, cu toată excepționala sa poziție geo-strategi- că, teritorială și istorică, și cu atâtea oportunități pe care le-a avut de-a lungul timpului apropiat nouă, a început să se exprime și altfel decât în istoria relativ recentă cu niște shimbări vizibile și cu ochiul liber de cârcotașii și autoflageratorii băș- tinași. S-au asfaltat drumurile comunale și ulițele urbei, acțiune ce va continua, s-a făcut canalizarea, chiar așa cum functionează ea, s-a construit noul locaș de cultură (cu toate că e mai mult Sala de Festivități), se refac și se extind trotuarele, să conștienteze și riveranii de pe Strada Gării că acestea sunt pentru pietoni, călători și elevi, nu pentru mașini (pentru că cei care merg, sau vin, la sau de la gară sau grup școlar, mai ales dimineața, sunt obligați să circule periculos, pe caro- sabil), s-a finalizat noua piață, neînțe- legând de ce piețarii conservatori nu sunt obligați să-și întindă tarabele în incinta acesteia... Orice oameni de buna credință tre- buie sa recunoască că centrul „istoric” arată cu mult mai bine și mai modern, Parcul Central va arăta și mai bine la finalizare, împrejurimile vechiului Cămin Cultural, ca și a celui nou, s-au orizontalizat și asfaltat, deranjând ostentativ ochiul monstruozitatea „arhitectonică” și estetică a Centrului de (dez)informare turistică cu „infor- mații” și hărți aiuristice și mincinoase despre Săvârșinul pe care un turist ar crede cu totul altceva. Dacă parizienii au hotărât să demoleze piramida de sticlă din veci- nătatea Luvrului, noi de ce n-am face- o cu kitsch-ul de mai sus pomenit, sau măcar s-o camuflăm îmbrăcând-o total cu iederă, ca atunci când un avion dușman în survol să-l bombar- deze în ideea că sub camuflaj e de fapt un lansator de rachete? Mai în serios, i-am putea toaleta imaginea construcției, dându-i și o destinație practică, iar Biserica Catolică ar putea fi salvată și restau- rată printr-un proiect cu fonduri europene, deorece cu cele locale de abia vom repara vechiul Cămin Cultural, pentru care sunt proiecte culturale, și nu numai, iar dacă am ajuns la capitolul Cultură nu putem decât să ne bucurăm pentru staruința de a educa tânăra generație în spiritul promovării tradițiilor dansurilor populare. Dincolo de aceste efecte efemere, dar optimiste, nu putem să nu ne bucurăm ochiul și sufletul cu imagini și trăiri perpetue. Vorba poetului: niciodată toamna nu a fost mai frumoasă ca acum! Uitați-vă cu atenție la simbolul Săvârșinului — Cetățuia — ce croma- tică amețitoare are, sufletul nostru este fermecat de schimbările de culori de pe o o zi pe alta, dansul căzător al frunzelor ne provoacă emoții nostal- gice, recolta destul de bună a cucuru- zului este îndrumată spre adăpost în pătulele primitoare, glasul elevilor ozonează aerul ce devine mai rece dar mai curat, cerul se împodobește în culori inimaginabile... Gaudeamus igitur! Să ne bucurăm, așadar. Chiar dacă poetul spunea „De ce-aș fi trist, și totuși”... E doar o toamnă superbă. E PUR SI MUOVE (Și totuși se mișcă) EDITORIAL Ing. Traian Tencalec Sâmbătă, 19 decembrie Caravana Tradițiilor de Iarnă va ajunge la Săvârșin Caravana Tradițiilor de Iarnă va ajunge în acest an în peste 30 de localități din județul Arad, cu spec- tacole de colinde, cântece, jocuri și obiceiuri speci- fice acestei perioade. Evenimentul, aflat la a IX-a ediție, va debuta în data de 10 decembrie, ora 18.00, la Expo Arad Internațional, cu un stand și mai multe workshop-uri susținute de elevii Școlii Populare de Arte Arad. Tot în acea zi, cei prezenți la Expo vor putea urmări un concert susținut de General Music, dirijor Florin Ionaș, și ansamblul Vicodorii. Ediția din acest an se va desfășura în 33 de localități, astfel: 11 decembrie (Tisa Nouă, Tauț, Felnac, Covăsânț), 12 decembrie (Pecica, Chisindia, Chesinț, Semlac, Dezna, Lipova), 13 decembrie (Păuliș, Seleuș, Șiria, Șagu, Bonțești, Almaș), 17 decembrie (Sântana), 18 decembrie (Pâncota, Șicula, Cermei, Hălmagiu, Zimand), 19 decembrie (Sebiș, Zădăreni, Săvârșin, Secusigiu, Vladimirescu) și 20 decembrie (Nădlac, Bata, Macea, Buteni, Dieci, Ineu). „Anul acesta, Caravana Tradițiilor de Iarnă este un maraton care va începe în 10 decembrie la Expo Arad Internațional iar în localitatea noastră va poposi sâmbătă, 19 decembrie. Dubașii săvârșineni vor fi prezenți la manifestările din localitățile Tauț, Hălmagiu, Sântana, Păuliș și Chesinț, iar duminică, 20 decembrie vor organiza în localitate un program cu totul special în care vor participa și căpeii din generațiile trecute”, ne spune Nică Pavel, referent cultural al primăriei Săvârșin. A fost odată o echipă... Pag. 3 S-a asfaltat Strada Brutăriei Aflați mai multe despre comuna noastră în paginile 4 și 5 Localitatea noastră beneficiază de o piață modernă Strada Brutăriei
Transcript
Page 1: Jurnal de Savarsin - 16 - decembrie 2015

Publicaţie a Primăriei comunei Săvârşin l Anul 17 l Serie nouă l nr. 16 l decembrie 2015 l Se distribuie gratuitRedactor şef: Nicolae Bercea. Redactori: ing. Traian Tencalec, prof. Nicolaie Vasiescu, prof. Flavius Cătană, Nică Pavel. E-mail: [email protected]

Galileo Galilei (secolul XVII) a fostun titan al epocii sale, afirmând încontradicție cu religia, că de faptPământul este cel care se mișcă înjurul Soarelui, nu el este centrulUniversului.

Bătrân, tracasat și bolnav, a fostnevoit să retracteze aceste afirmații înfața inchiziției, care putea să-l ardă perug pentru „erezie”, dar neabdicândde convigerile sale, și-a murmurat înbarbă celebrul citat din titlu.

De ce am început astfel?Pentru că în Săvârșinul, legendar

în inerția sa istorica și parcă bleste-mat de a nu progresa, cu toatăexcepționala sa poziție geo-strategi-că, teritorială și istorică, și cu atâteaoportunități pe care le-a avut de-alungul timpului apropiat nouă, aînceput să se exprime și altfel decâtîn istoria relativ recentă cu niște

shimbări vizibile și cu ochiul liberde cârcotașii și autoflageratorii băș-tinași.

S-au asfaltat drumurile comunaleși ulițele urbei, acțiune ce va continua,s-a făcut canalizarea, chiar așa cumfunctionează ea, s-a construit noullocaș de cultură (cu toate că e maimult Sala de Festivități), se refac și seextind trotuarele, să conștienteze șiriveranii de pe Strada Gării că acesteasunt pentru pietoni, călători și elevi,nu pentru mașini (pentru că cei caremerg, sau vin, la sau de la gară saugrup școlar, mai ales dimineața, suntobligați să circule periculos, pe caro-sabil), s-a finalizat noua piață, neînțe-legând de ce piețarii conservatori nusunt obligați să-și întindă tarabele înincinta acesteia...

Orice oameni de buna credință tre-buie sa recunoască că centrul „istoric”

arată cu mult mai bine și mai modern,Parcul Central va arăta și mai bine lafinalizare, împrejurimile vechiuluiCămin Cultural, ca și a celui nou, s-auorizontalizat și asfaltat, deranjândostentativ ochiul monstruozitatea„arhitectonică” și estetică a Centruluide (dez)informare turistică cu „infor-mații” și hărți aiuristice și mincinoasedespre Săvârșinul pe care un turist arcrede cu totul altceva.

Dacă parizienii au hotărât sădemoleze piramida de sticlă din veci-nătatea Luvrului, noi de ce n-am face-o cu kitsch-ul de mai sus pomenit, saumăcar s-o camuflăm îmbrăcând-ototal cu iederă, ca atunci când unavion dușman în survol să-l bombar-deze în ideea că sub camuflaj e de faptun lansator de rachete?

Mai în serios, i-am putea toaletaimaginea construcției, dându-i și odestinație practică, iar BisericaCatolică ar putea fi salvată și restau-rată printr-un proiect cu fondurieuropene, deorece cu cele locale deabia vom repara vechiul CăminCultural, pentru care sunt proiecteculturale, și nu numai, iar dacă am

ajuns la capitolul Cultură nu putemdecât să ne bucurăm pentru staruințade a educa tânăra generație în spiritulpromovării tradițiilor dansurilorpopulare.

Dincolo de aceste efecte efemere,dar optimiste, nu putem să nu nebucurăm ochiul și sufletul cu imaginiși trăiri perpetue.

Vorba poetului: niciodată toamnanu a fost mai frumoasă ca acum!

Uitați-vă cu atenție la simbolulSăvârșinului — Cetățuia — ce croma-tică amețitoare are, sufletul nostrueste fermecat de schimbările de culoride pe o o zi pe alta, dansul căzător alfrunzelor ne provoacă emoții nostal-gice, recolta destul de bună a cucuru-zului este îndrumată spre adăpost înpătulele primitoare, glasul elevilorozonează aerul ce devine mai rece darmai curat, cerul se împodobește înculori inimaginabile...

Gaudeamus igitur!Să ne bucurăm, așadar. Chiar dacă

poetul spunea „De ce-aș fi trist, șitotuși”... E doar o toamnă superbă.

E PUR SI MUOVE(Și totuși se mișcă)EDITO

RIAL

Ing. Traian Tencalec

Sâmbătă, 19 decembrieCaravana Tradițiilor de Iarnă

va ajunge la SăvârșinCaravana Tradițiilor de Iarnă va ajunge în acest

an în peste 30 de localități din județul Arad, cu spec-tacole de colinde, cântece, jocuri și obiceiuri speci-fice acestei perioade.

Evenimentul, aflat la a IX-a ediție, va debuta îndata de 10 decembrie, ora 18.00, la Expo AradInternațional, cu un stand și mai multe workshop-urisusținute de elevii Școlii Populare de Arte Arad.

Tot în acea zi, cei prezenți la Expo vor puteaurmări un concert susținut de General Music, dirijorFlorin Ionaș, și ansamblul Vicodorii.

Ediția din acest an se va desfășura în 33 delocalități, astfel: 11 decembrie (Tisa Nouă, Tauț,Felnac, Covăsânț), 12 decembrie (Pecica,Chisindia, Chesinț, Semlac, Dezna, Lipova), 13decembrie (Păuliș, Seleuș, Șiria, Șagu, Bonțești,Almaș), 17 decembrie (Sântana), 18 decembrie(Pâncota, Șicula, Cermei, Hălmagiu, Zimand), 19decembrie (Sebiș, Zădăreni, Săvârșin, Secusigiu,Vladimirescu) și 20 decembrie (Nădlac, Bata,Macea, Buteni, Dieci, Ineu).

„Anul acesta, Caravana Tradițiilor de Iarnă esteun maraton care va începe în 10 decembrie la ExpoArad Internațional iar în localitatea noastră vapoposi sâmbătă, 19 decembrie. Dubașii săvârșinenivor fi prezenți la manifestările din localitățile Tauț,Hălmagiu, Sântana, Păuliș și Chesinț, iar duminică,20 decembrie vor organiza în localitate un programcu totul special în care vor participa și căpeii dingenerațiile trecute”, ne spune Nică Pavel, referentcultural al primăriei Săvârșin.

A fost odată o echipă...Pag. 3

S-a asfaltat Strada BrutărieiAflați mai multe despre comuna noastră în paginile 4 și 5

Localitatea noastră beneficiază de o piață modernă

Strada Brutăriei

Page 2: Jurnal de Savarsin - 16 - decembrie 2015

De Sfânta Marie Mică, în parcul dinsatul Hălăliș, Dorel Neamțu, un ini-mos fiu al locului a demarat primaediție a unei sărbători ce se dorește sădevină una de tradiție. Chiar dacă înurma unui grav incident rutier acestase află cu piciorul în ghips și se depla-sează în cârje, nu s-a dat bătut și adovedit că dacă există voință se potmuta și munții din loc. Astfel, dinresurse personale acesta a tocmit cân-tăreții conduși de taragostistul Ilea șiîn fum de ceaune au dat startul petre-cerii. Au fost prezenți și numeroși fii aisatului care nu au putut ceda irezisti-bilei invitații a consăteanului lor și auvenit, unii după mulți ani să se întâl-nească și să depene amintiri din vre-

murile trecute. „Este prima oară când seorganizează aici așa ceva, mă sunt feri-cit că am ajuns să trăiesc momentulacesta, cinste organizatorilor pentru totce au făcut. În trecut se țineau la cămi-nul cultural baluri, dar așa ceva nu s-amai pomenit niciodată”; a spus unhălălișan în vârstă. Chiar dacă eveni-mentul s-a organizat în parcul delângă șosea, participanții nu s-au lăsatderanjați de zgomotul infernal alcoloanelor de mașini ale românilor cela încheierea concediului plecau dințară, dar nu au ratat ocazia de a-șiaminti despre vremurile de altădată„când mașinile erau atât de rare încâtjucam bata (oina) pe șosea. Dacă s-o ter-mina odată autostrada o să fie liniște ca la

stațiune, și poate ne-om face iar echipă,chiar dacă va fi una de old boys și vomînvăța și tineretul regulile acestui joc”, aspus un fost mare jucător de bata.

Ca la orice eveniment de acest fel s-au remarcat lideri. La categoria„Master chef” câștigător a fost DorelNeamț iar la cel mai bun dansatorSamuilă Sere, care a demonstrat că unmare dansator nu are vârstă și poatedansa pe ritmurile muzicii populare ozi și o noapte fără oprire, redacția indi-cându-i să se prezinte la un concurs despecialitate, pentru că sigur nu s-arface de râs!

Ordinea a fost asigurată de mr.Paul Cozgârea, care a primit cu această ocazia titlul de „Badigard asărbătorii Fiilor Satului”; lucru ce l-aimpulsionat peste măsură și s-a apu-cat să legitimeze pe toată lumea.

Așadar, la anul, de sf. Mărie Mică,fiii Hălălișului ori doar amatori deceva cu totul și cu totul inedit și savu-ros, să ne întâlnim cu toții în „promu-nalul” de la Hălăliș!

P. 2 JURNAL DE SĂVÂRŞIN decembrie 2015 l Nr. 16

Administraţiile publice dinjudeţul Arad, inclusiv municipiulArad şi Consiliul Judeţean Arad,au semnat în cursul zilei de ierişi de azi acte adiţionale la con-tractele PNDL.

Localităţile din judeţul Aradprimesc bani în plus pentru pro-iectele de dezvoltare locală.

„Este o veste foarte bunăpentru Arad, există un plan deinvestiţii care ajută Aradul. Casă vă dau doar câteva exem-ple, municipiul Arad va primiîn perioada 2015-2018 peste24,6 milioane de lei pentrureabilitarea străzilor şi a sem-nat un contract pentru peste21,5 milioane de lei pe care îipoate folosi până la finalul lui2017.

Dacă în 12 ani de mandatnu a reuşit să rezolve proble-ma drumurilor din municipiu,

Gheorghe Falcă şi cel care vaprelua funcţia de la dânsul în2016 vor avea un sprijin con-cret pentru reabilitarea dru-murilor, un obiectiv importantpentru arădeni.

La fel, Consiliul JudeţeanArad primeşte banii necesaripentru reabilitarea drumuluijudeţean Arad - Felnac, pen-tru care CJA a mai primit o

dată bani anul trecut de laGuvern, fără să fie în stare săîl reabiliteze. Dăm publicităţiiastăzi lista cu actele adiţiona-le la PNDL, care înseamnăbani pentru localităţile dinjudeţul Arad, înseamnă in ves -ti ţii şi crearea de noi locuri demuncă pentru economia loca-lă.

În total, administraţiilelocale au semnat contracte învaloare de 184.768.322 lei, osumă uriaşă care va moderni-za localităţile judeţului. A -ceastă alocare arată o strate-gie pe termen mediu de dez-voltare a judeţului Arad, gân-dită de guvernarea PSD. A -ceastă strategie vine să com-pleteze alocările mari de fon-duri pe care Aradul le-a primitîn ultimii ani”, a spus deputatulDorel Căprar (foto), preşedinte-

Conducerea PSD a analizat echipa guverna-mentală prezentată de candidatul desemnat pen-tru funcţia de prim-ministru, Dacian Cioloş.

„PSD va vota Guvernul Cioloş, dar nu îşiasumă rezultatele viitoare ale acestui Guvern,nu îşi asumă susţinerea executivului. În perioa-da următoare, vom analiza fiecare iniţiativă cucare Guvernul vine în Parlament şi vom votaacele proiecte cu care suntem de acord.

PSD consideră că în această perioadă tre-buie să evităm crizele politice prelungite, tre-buie să avem un Guvern funcţional până anulurmător, când în urma alegerilor va rezulta omajoritate gu ver namentală care va susţine unnou executiv.

Consider că noul Guvern va avea în perioa-da următoare o serie de provocări importante,la care sperăm că va găsi soluţiile cele maibune. Printre priorităţile guvernării trebuie săse găsească noua lege a salarizării în sectorulbugetar. Credem că perspectivele noii guver-nări sunt favorabile, în sensul în care dupămultă vreme, nu se poate invoca «greauamoştenire» a guvernării anterioare.

România vine după o perioadă de creştereeconomică înregistrată constant din 2012,rezultate care au permis adoptarea unormăsuri pentru stimularea pe mai departe acreşterii economice.

Anul acesta a fost redus TVA la produselealimentare, de anul următor intră în vigoarereducerea TVA şi alte măsuri de relaxare fisca-lă, care vor sprijini economia şi vor stimulaconsumul. Aşadar, sunt perspective pozitive,care pot fi valorificate. Sperăm că aceastăguvernare va continua ideea de bază a guver-nării PSD: creşterea economică trebuie să sere găsească în puterea de cumpărare a ce -tăţenilor şi să ridice nivelul de trai al românilor.

Sperăm că membrii Guver nului au înţelescă austeritatea este o greşeală, care nu condu-ce la creştere economică, nu rezolvă crizeleeconomice ci le adânceşte. În ceea ce ne pri-veşte, vom sprijini orice iniţiativă pozitivă anoului Guvern, dar nu vom ezita să sancţionămeventualele gre şeli ale echipei lui DacianCioloş”, a spus deputatul Dorel Căprar, preşedin-tele PSD Arad.

Dorel Căprar: PSD votează Guvernul Cioloşdar nu îşi asumă rezultatele acestuia

Guvernarea PSD lasă Aradului finanţarede peste 184 de milioane de lei

„Fii satului Hălăliș” — o sărbătoarecare dorește să devină tradiție

Nicolae Bercea

Dorel Neamț, inimosul organizator al „Fiilor satului Hălăliș”

Page 3: Jurnal de Savarsin - 16 - decembrie 2015

P. 3 JURNAL DE SĂVÂRŞIN decembrie 2015 l Nr. 16

În s-au împlinit 43 de ani de când echipa de fot-bal a școlii din Săvârșin a reușit performanța de aocupa locul doi pe țară la competiția de fotbal șco-lar „Cupa Cutezătorii”. Chiar dacă s-au scurs maibine de patru decenii de la eveniment, amintireazilelor de competiție rămâne vie în inimile celorcare au luat parte la ele. Profesorul IosifUnterweger, antrenorul echipei „Temerarii” îșiamintește cu nostalgie de acele vremuri.

„Acest campionat era o competiție de masă,destinată elevilor, care se organiza în timpulvacanțelor. Copiii aveau dreptul să își formeze oechipă după bunul lor plac, în funcție de simpatii,localități și făceau meciuri locale iar rezultateleerau trimise revistei «Cutezătorii». Nu era necesa-ră o formație completă, dar lotul trebuia să aibăminim șapte sportivi. Aici am organizat meciuri cutoate localitățile învecinate, cum ar fi Troaș,Hălăliș ori Toc iar după centralizarea pe plannațional a rezultatelor ne-am calificat la turneulfinal de la Pitești, prilej cu care ne-am făcut o echi-pă completă în care l-am «uns» pe funcția de antre-nor secund pe regretatul dascăl GheorgheZahariade. Am intensificat antrenamentele careaveau loc de două ori pe săptămână după toateregulile, și continuă chiar și după, deoarece majo-ritatea membrilor echipei rămâneau pe stadionpână apunea soarele. Odată ajunși la Pitești situa-ția s-a schimbat radical. Urma să jucăm contracelorlalte echipe calificate pe celebrul stadion«Trivale» actualmente numit Nicolae Dobrin,după numele marelui fotbalist care a făcut carierăpe el. Singura finanțare a echipei noastre a fostprimită de la Consiliul Național al Pionierilor și aconstat în achitarea deplasării și a cazării, care s-afăcut într-un internat școlar.

La început nimeni nu ne-a dat sorți de izbândă,dar odată cu desfășurarea evenimentului sportiv,lucrurile s-au schimbat. În semifinala în care amjucat împotriva gazdelor, ai noștrii au reușit săbată argeșenii în urma unei centrări de senzație alui Radu Zahariade pe care a finalizat-o exemplarunul din băieți, și astfel ne-am calificat în finală.Acolo urma să jucăm împotriva Ilfovului, undemajoritatea jucătorilor erau deja în centre dejuniori cum ar fi Steaua, așa că faptul că am pier-dut cu un onorabil 2 la 0 nu poate fi consideratdecât un moment de glorie pentru «Temerarii»noștrii.

Fotoreporterii roiau pe lângă ei și au devenitvedete în revista «Cutezătorii», pe atunci singurarevistă pentru pionieri din țară, impactul fiindimens, iar Tavi Macavei, supranumit «Pantera» afost declarat cel mai bun portar al competiției.

Una din cele mai frumoase amintiri ale acelorvremi este legată de întâlnirea cu cel care îmi era idolpe atunci, și anume marele portar Rică Răducanu; îșiamintește cu nostalgie Tavi. Am primit de la el ominge cu autograf iar asta m-a făcut să mă simt celmai important om din lume, dar actualmente am șiun mare regret legat de acea întâlnire. Alături demaestrul Rică Răducanu era și Sandu Neagu, darsiderat fiind de întâlnirea cu idolul meu, nici nu l-ambăgat în seamă pe atacantul rapidist supranumit«eroul de la Guadalajara» după golul marcat împotri-va Cehoslovaciei la Campionatul Mondial din Mexic.Dar așa a fost să fie. Pentru mine și generația mea tur-neul «Cute zătorii» a fost o experiență unică, care asudat și mai mult legăturile dintre noi, care iată, dăi-nuie de atâtea decenii”.

Echipa școlii din Săvârșin a fost formată pe baza„Temerarilor”

După acest succes, școala din localitate a formato echipă pentru a participa la campionate. „Nu exis-tau condițiile de azi. Deplasările le făceam cu uncamion descoperit, indiferent de vreme, fie ploaie,fie vânt, datorită înțelegerii de care am avut partedin partea conducerii de atunci a CAP-ului. Amavut un mare noroc cu ei deoarece după vreo 3 sau4 deplasări cu trenul terminaserăm toți banii din

bugetul echipei. De altfel, directorul de atunci, dl.Gheorghe Ardelean ne-a ajutat foarte mult, arătân-du-se foarte înțelegător chiar dacă am mâncat totbugetul școlii. Și alți inimoși, pe atunci aflați îndiverse funcții de conducere au pus umărul la acti-vitatea sportivă: dnii Victor Burzu și Budișan. Șialții făceau muncă benevolă pentru echipă.Ghetele ni le repara Bobaru, iar Zweig ne ajuta laspălatul echipamentelor care nu se ridicau la înăl-țimea celor de azi. Apărătorile erau niște simplebucăți de carton mai gros. De altfel, pentru a facerost de materiale sportive ne autofinanțam prinparticiparea la diverse competițiii sportive cum arfi: atletism, baschet, handbal și astfel primeam „dela județ” diverse echipamente”, ne mărturiseșteprofesorul care a adus Liceului Săvârșin primul tro-feu fotbalistic.

Echipa de fotbal ,,Temerarii”Antrenori: Prof. sport Iosif Unterweger, antrenor

secund Gheorghe ZahariadeJucători de câmp: Zweig Dan, Zweig Ion, Zweig

Gheorghe, Birau Ioan Dorin, Matinca Nicolae,Văduva Octavian, Banatan Viorel, Teculet Mihai,Păcurar Marin, Zahariade Radu, Buta Vasile, LupuțViorel, Pavel Ionică, Iuga Petrică.

Portar: Macavei Octavian.

A fost odată o echipă...

Facsimil din revista Cutezătorii

„Temerarii” au fost vedetele unui interviu televizat

Page 4: Jurnal de Savarsin - 16 - decembrie 2015

P. 4 JURNAL DE SĂVÂRŞIN decembrie 2015 l Nr. 16

Enoriașii ortodocși din ParohiaSăvârșin și-au sărbătorit duminică, 8noiembrie ocrotitorii, respectiv peSfinții Arhangheli Mihail și Gavril.Programul liturghic a debutat sâmbă-tă, 7 noiembrie în ajunul sărbătorii cu

Vecernia unită cu Litia iar în ziua depraznic a avut loc Utrenia și SfântaLiturghie precum și înconjorul locașu-lui de cult. În această zi de mare săr-bătoarea au participat și eleviiGrupului Școlar Săvârșin care au venit

îmbrăcați în costume populare, iardupă amiaza, începând cu ora 16.00 aavut loc Taina Sfântului Maslu la careau participat 11 preoți alături de pro-topopul Ioan Jidoi din Lipova. Dupăterminarea Sfântului Maslu, la sala deevenimente din localitate a avut loc un

scurt program al Ansamblului de dan-suri „Cetățuia” iar apoi preoții pre-zenți la eveniment alături de corulbisericii, autorități locale, consiliuleparhial și alți invitați au participat lao agapă creștină dedicată marii sărbă-tori.

Duminică, 8 noiembrie a avut loc hramul Bisericii Ortodoxe din localitate

Evenimentul s-a desfăşurat în gră-dina castelului în prezenţa AlteţelorLor Regale Principesa MoştenitoareMargareta şi a Principelui Radu, şi aautorităţilor locale

Lucrările de restaurare la castelau durat din luna mai a anului 2007până luna aceasta. Lucrările s-audesfăşurat după un plan realizat decătre arhitectul Case Regale ŞerbanSturdza, arhitectul Casei Regale,după care la lucrări au mai contri-buit şi arhitecţii Emilian Cordoş ală-turi de Eugen Pănescu şi a oferitconsultanţă profesorul universitararhitect Augustin Ioan. Specialistulîn patrimoniu construit, DavidBaxter a colaborat cu Familia Regalăîn toţi aceşti opt ani. Principalelecompanii de construcţie care aulucrat la castel au fost ProRestauratio din Cluj şi, în anul 2015,ICCO Braşov. Totodată, au colabo-

rat la acest proiect Remus Beleiu şicompania sa de artişti în arta lemnu-lui MobilArt din Arad.

De mare ajutor, la lucrările cares-au desfăşurat, au fost și angajaţiiCasei Regale dar şi colaboratori din

administraţia locală a comunei Săvâr -şin şi a comunelor învecinate.

Au fost inaugurate pe lângă lucră-rile de construcţie şi lucrările de refa-cere a decoraţiunilor interioare şi amobilierului dispărut în anul 1948.

După inaugurarea de la CastelulRegal a urmat o demonstraţie în aerliber a Asociaţiei Române de Aero mo -delism în care timp de 25 de minute,11 membri ai asociaţiei au efectuatzboruri cu aeromodele pe peluza dinfaţa castelului.

Pe domeniul familiei regale maieste un număr mare de clădiri vechi dedimensiune mai mică, care se vrea peviitor a fi şi ele la rândul lor restaurate,care vor fi folosite drept un mijloc deinstruire pentru tinerii români caresunt doritori de a învăţa arte şi meserii.

Evenimentul a fost de asemeneadedicat şi zilei de naştere a MajestăţiiSale Regele Mihai I al României.

S-au încheiat lucrările de restaurarela Castelul Regal de la Săvârşin

Ansamblul „Valea Mureșului” alături de invitați

Balul Bobocilor al elevilor de la Liceul Teh -nologic din localitate a devenit deja tradiție fiind uneveniment foarte important pentru liceeni și nunumai. Sub egida „Back în time”, în fața unei sălipline de spectatori, elevii claselor a XI-a A și B auorganizat cu sprijinul primăriei din localitate și dinforțe proprii un spectacol demn de toată lauda, unuldin momentele speciale fiind un dans cu specificgipsy dance a cărui coregrafie a fost de realizată deorganizatorii care au repetat pentru reușita sa maibine de două săptămâni. Trupa elevilor are costumeautentice gipsy iar pentru cei interesați, trupa elevi-lor merge și la evenimente.

Și bobocii au fost la înălțime, bătălia fiind foartestrânsă, marii câștigători ai serii fiind Ioana Marcuși Marius Rotund.

Atmosfera a fost întreținută de tinerele talentedin comună și anume: solista de muzică popularăAndreea Jurcoane, respectiv soliștii de muzică ușoarăAlexandra Vepreciuc și Flavius Mihoată, ansamblulde dansuri folclorice „Valea Mureșului” iar specta-colul s-a încheiat cu trupa Party Mix Band alături deAlexandra Vasiliu.

Balul Bobocilor la Liceul Tehnologic

Miss Boboc Săvârșin - Ioana Marcualături de organizatori

Trupa de Gipsy Dance a realizat un programde excepție

Page 5: Jurnal de Savarsin - 16 - decembrie 2015

P. 5 JURNAL DE SĂVÂRŞIN decembrie 2015 l Nr. 16

Vremuri vechi săvârșineneÎn urmă cu trei decenii se inaugura barul restaurantului din loca-

litate. La terminarea lucrărilor închinau un pahar cinci prieteni: dl.Cosma - șef centru IREB, Ionică Pavel - șef unitate, ing. Martin - res-ponsabil cu construcția complexului, Amăriuței Filip - responsabilcu instalația de refrigerare și Dobrei Titus - reprezentatul firmei dinSimeria care a executat pardoseala de marmură

Unul din proiecte presupune asfal-tarea unor străzi din localitățileHălăliş, Căprioara, Toc şi Săvârşincare o să ajute la o bună circulaţie şifluidizare a traficului pe străzile dincomună.

Un alt proiect are în vedere con-struirea unei noi grădiniţe pentrucopiii din comuna Săvârşin, pe spațiulaflat lângă Liceul Tehnologic din loca-litate. Astfel, copiii săvârșineni voravea parte de o clădire modernă, dota-tă cu toate utilitățile de profil necesareunei bune desfășurări a programuluiși vor beneficia de mai mult spațiu dejoacă și recreere față de actuala grădi-niță care a devenit neîncăpătoaredatorită creșterii natalității. Al treileaproiect are în vedere extinderea clădi-rii liceului din Săvârşin, amenajarea şidotarea laboratoarelor de specialitatedin incinta unităţii de învăţământ.

Finanţarea celor trei proiecte dedezvoltare a comunei Săvârşin vorveni din Fonduri ale UniuniiEuropene.

S-au finalizat lucrările de asfaltare laun drum din satul Toc

Este vorba de 2 kilometri de drumcare au fost asfaltaţi în totalitate.Drumul recent finalizat este legat deDrumul European 68 şi parcurge 2 kmîn sus, străbătând satul Toc.

Tot în acelaşi proiect a fost asfalta-tă şi o stradă din Săvârşin, este vorbade strada Brutăriei, colț cu stradaGării, lungimea asfaltului turnat fiindde 175 de metri. Totodată, pe stradaGării continuă amenajarea trotuarelorcare până la sfârșitul anului vor fi fina-lizate, și în curând va demara asfalta-rea străzii rămase neterminate înVinești, lângă podul de peste valeaPârneștiului.

Finanţarea pentru lucrările demodernizare a străzilor au venit de laGuvernul României prin ProiectulOUG 28.

Au început lucrările de reabilitare aCăminului Cultural

Căminul Cultural construit în anii’60 prin truda localnicilor a intrat înreabilitare și va avea o nouă înfățișare.Cu toate că în trecut a fost la un pas dedemolare, acest simbol al comunei decare ne leagă atâtea amintiri va fi rea-bilitat din temelii și dotat cu toate celenecesare. Pentru început se lucrează lareparația exteriorului, urmând ca apoisă se treacă la interior, unde vor fiamenajate sala principală, vestiarele șimuzeul.

Au început lucrările de reabilitare ale Căminului Cultural Aleea pietonală de pe Drumul Gării

Primarul Ioan Vodicean alături de Consiliul Local Săvârșin adepus mai multe proiecte pentru modernizarea infrastructurii

și dotarea unităților de învățământ din localitate

Page 6: Jurnal de Savarsin - 16 - decembrie 2015

Răspundeți cu sinceritate, cu Dasau cu Nu, la întrebările de mai jospentru a afla cum este viața celorlalțialături de dumneavoastră, în diferiteipostaze.

1. Sunteți în stare să nu vă plân-geții celor din jur atunci când avețiun necaz sau când sunteți obosi oribolnav?!

2. Atunci când cineva își expune opărere mai puțin bună despre dum-neavoastră, simțiți născându- se deîndată argumente contrare pe caretrebuie să le exprimați?!

3. Preferați un reproș îndreptățitunui compliment?!

4. Vă enervați adesea pentru flea-curi?!

5. În general sunteți o persoanăoptimistă?!

6. Când vă dați seama, în cursuluunei discuții, că nu aveți dreptateîntr- o anumită problemă recunoaș-teți ușor acest lucru?!

7. Când jucați șah, table, etc cu opersoană mai puțin experimentată,știți să pierdeți pentru a- i face plăce-re fără să observe?!

8. Când sunteți invitat la o petre-cere obișnuiți să mergeți cu flori pen-tru gazdă sau cu o mică atenție?!

9. Plecați imediat atunci când sun-teți lăsat să așteptați?!

10. Încercați să corectați miciledefecte ale celor din anturajul dum-neavoastră?!

11. Știți să îndreptați conversațiaspre subiecte ce îl interesează peinterlocutorul dumneavoastră?!

12. Prietenii și colegii țin la dum-neavoastră; ați observat acest lucru?!

13. Încercați o mai mare satisfacțieatunci când cedați într- o discuție,decât atunci când vă mențineți fermpe poziție și aveți ultimul cuvânt?!

14. Împrumutați cu plăcere lucru-rile personale?!

15. Vă este plăcută o schimbareneprevăzută în programul zilnic?!

16. Vă place să comandați și sădirijați pe cei din jur?!

17. Sunteți o persoană capricioa-să?!

18. Uitați repede promisiunilefăcute?!

19. Vă oferiți întotdeauna spontansă vă plătiți partea la fiecare cheltuia-lă colectivă între prieteni?!

20. Vă schimbați adesea proiecte-le și intențiiile?!

21. Puteți asculta confidențeleprietenilor fără a vă plictisi?!

RezultateI ) Marcați 1 punct pentru fiecare

răspuns afirmativ la întrebările: 1; 3;5; 6; 7; 8; 11; 12; 13; 14; 19; și 21

II ) Apoi marcați cu 1 punct pen-tru fiecare răspuns negativ la între-bările: 2; 4; 9; 10; 15; 16; 17, 18 și 20

III ) Faceți totalul punctelor obți-nute.

Dacă aveți mai mult de 14 punc-te: Fără îndoială, viața alături dedumneavoastră este foarte plăcută șiprietenii vă sunt apropiați și bucu-roși să se afle în preajma dumnea-voastră.

Între 7 și 14 puncte: Sunteți demnde a avea prieteni. Chiar dacă nu văpierdeți niciodată propriile intereseîn împrejurări importante suntețicapabil să vă dăruiți celor din jur șisă îi iubiți.

Mai puțin de 7 puncte: Socotițiprobabil că dragostea pentru altsemen începe cu dumneavoastrăînșivă! Greșiți! O veche zicală spunecă semănând plăceri pentru cei dinjur, puteți recolta bucurii mari!Reflectați asupra ei și poate încercațisă vă corectați în anumite privințe!

P. 6 JURNAL DE SĂVÂRŞIN decembrie 2015 l Nr. 16

Nucile sunt o sursă esențială denutrietate, folositoare pentru sănătateaorganismului, având numeroase benefi-cii, de la asigurarea nivelului optim debacterii prietenoase în intestin până lamenținerea sănătății pielii după cumarată studii recente.

Nucile de Brazilia sunt o bună sursăde seleniu; două nuci din acestea asigu-rând necesarul zilnic al acestuia, adică75 micrograme. Seleniul, este necesar înproducția de anticorpi importanți în sis-temul imunitar, în producția de tiroxinănecesară la reglarea metabolismului. Deasemenea contribuie la scăderea riscu-lui de cancer al vezicii urinare și prosta-tei.

Migdalele: Necesarul zilnic de calciu(700 miligrame; necesar pentru sănăta-tea sistemului osos) este asigurat dezece migdale. Acestea sunt bogate și învitamina E, care contribuie la menține-rea sănătății pielii. Totodată sunt boga-te în fibre, iar coaja lor are propietățiantiinflamatorii, fiind bogată în antioxi-danți.

Nuci Caju: Sunt o bună sursă defier; 30 de grame de astfel de nuci asi-gurând două miligrame din acestmineral. O femeie are nevoie zilnic de14,8 miligrame iar un bărbat doar de8, 7 mg. Pentru absorbția bună de fiereste recomandat consumul alături desurse de vitamina C; cum ar fi Kiwi,

salate de ardei gras și roșu ori suc deportocale

Nucile noastre: Sunt bogate în fibreși proteine menținând senzația de sație-tate, precum și în acizi grași Omega 3 șiantioxidanți, reducând riscul de maladiioculare precum și degenerarea macula-ră provocată de îmbătrânire și declincognitiv, dar și de maladii cardiace

Arahidele: Sunt bogate în fibre șiproteine, având un indice glicemic scă-zut, astfel încât pot fii folosite pentru astabiliza nivelul de zahăr din organism.O mână de arahide conține 180 de calo-rii, deoarece acestea nu sunt absorbiteușor în organism, livrând doar 2/3 dinenergia potențială.

Farmacia Verde. Nucile, o sursă esențială de nutrimente

Prof. Nicolaie Gh. Vasiescu

Ana Olimpia Nicolescu din Timișoara,o autoare de poeme (specie a poezieiepice); înzestrată cu imaginație și sensibi-litate de poet, adună din creațiile salepeste 130 de poezii, pe care le tipărește latipografia editurii Artes din Iași în anul2014. Prin intermediul dnei profesoareDoina Sofia Lungu cu care m- am întâlnitla Săvârșin cu ocazia celei de-a XVIII-aediție a Festivalului ,,Dorel Sibii” amajuns în posesia cărșii pe care a lecturatoși ulterior am împrumutat- o la cunoscuțiși prieteni din Lipova pentru a- și da cupărerea despre poeziile scrise de talentataautoare. Unii s- au înttrebat de ce nu a fostlansată această carte la Săvârșin cu ocaziaFestivalului ,,Dorel Sibiii” unde au fostlansate mai multe cărți au unor autori ară-deni dar și ai unor invitași din Bihor, Clujori Timișoara. Răspunsul a fost scurt șisimplu: Talentata scriitoare Ana OlimpiaNicolescu nu este cunoscută pe meleagu-rile noastre, dar nu este prea târziu pentrua o face cunoscută odată cu acest an, maicu seamă că odată invitată la Festivalul,,Dorel Sibii” putem spune că a intrat în,,lumea bună” a literaturii. De asemenea,pentru că în curând va fi dată în funcțiu-ne după o reparație capitală Casa deCultură din Lipova, aceasta va fi invitatăîn cadrul Cenaclului Muza pentru a citidin creațiile sale. Personal, am fost și eude poemele sale, în mod special de poe-mul ,,Credința”

Pe mine să mă lașiSă fiu cea din urmăȘi nu mă alungaMai lasă-mă în turmă

Să pasc lucern albastrăMi- ar place tare multCând se deschide cerulPe Iisus să-l ascult

Să-mi culc capul pe piatrăȘi-n frunză de trifoiSă îmi șoptesc speranțaCă vom fii amândoi

O poetardănecunoscută!

Prof. Nicolaie Gh. Vasiescu Prof. Nicolaie Gh. Vasiescu

Cunoaște-tepe tine însuți!

Page 7: Jurnal de Savarsin - 16 - decembrie 2015

P. 7 JURNAL DE SĂVÂRŞIN decembrie 2015 l Nr. 16

Un elev al Grupului ȘcolarSăvârșin dorește să devinăun nume în industria muzicii rap

Melinte Daniel Cristian, de 16 ani, locuiește șistudiază în Săvîrșin, pasiunea sa fiind muzicarap. De aceea alături de Sorin Pană din Deva apus bazele unei formații care dorește să devinăuna celebră, având până în prezent mai bine de30 de cântece compuse pentru care în prezentlucrează la negative. Impresionat de tragedia dinclubul Colectiv a compus și un cântec - manifestîn memoria victimelor, pe care îl va prezenta încurând pe scena unui festival de profil.

„Prima dată când am compus și cântat pemuzică rap eram pe clasa a cincea. Planurilemele de viitor sunt să mă specializez în dome-niul de cîntăreț/compozitor și să fac o carieră îndomeniu. E greu, acum la început deoarecenegativele costă și nu le pot face în localitate,aici neexistând un studio de profil, dar sper săreușesc. Închei spunând «Domnul să fie cumine, Să-mi țină de bine, Să-mi fie aproape, Sămă vegheze zi și noapte»; așa cum sunt versuri-le uneia din piesele compuse de mine”; a spustânărul cantautor căruia îi urăm mult succes ladebutul în industria muzicii rap.

La ziua crucii se bat nuciiȘi rândunelele se ducCă s-a rărit frunza și-n nucȘi-n vii se dezvelesc butucii

Rămânem iar cu guguștiucii...

Câmpia a pălit din plinPădurile îngălbenescCazanele, iarăși pornesc...Și-n podgorii se stoarce vin;

Cel roșu e sânge divin...

E timpul când începe școala,Pentru elevi și preșcolari...Părinții, iar sunt solidariCu dăscălimea, cu morala,

Așa-i corectă rânduiala!

Acum se numără bobociiLa propiu și la figurat...Pe la oraș și-n orice sat:Cât vor mai fi cu noi bunicii;

Dușmani sau prieteni cu tăticii

E multă agitație-n sate,Că rodul trebuie adunat...Și orzul, grâul semănat;Să avem la anul, iar bucate

Căci fără ele nu se poate!

Dar toate sunt de biruitCu semnul crucii înainteE cel mai sfânt din cele sfinteCe prin Hristos l-am dobândit

Și nu mai trebuie sfințit!

Cu semnul crucii ne apărămDe duhuri rele, necurate...Prin el primim și sănătateaAtunci când știm să ne rugăm,

De vrem să mai comunicăm!

Prof. Nicolaie Gh. Vasiescu

Z i u a C r u c i i

Doi săvârșineni influenți caredeocamdată nu au dorit să-și dez-văluie identitatea pentru a nu da

naștere la un val de comentarii pro saucontra în timpul Postului NașteriiDomnului au luat după o adâncă chib-zuință decizia de a scoate echipa defotbal „Cetate Săvârșin” din maras-mul financiar și managerial în care sezbate. Din respect pentru faptul că vorsă păstreze discreția și vor să se impli-ce în jungla fotbalului nu le putemdezvălui numele dar putem scrie că seanunță vremuri spectaculoase pentrumult iubita noastră echipă!

Unul dintre ei va veni în calitate definanțator iar celălalt de managergeneral și și-au propus să facă treabăașa cum nu s-a mai făcut până în pre-zent!

„Ne-am săturat de eternul loc doila care avem abonament cu ocaziafiecărui sfârșit de campionat; pentrucă nu aveam resursele financiarenecesare accederii într-un eșalonsuperior, așa că am luat hotărârea dea investi bani și iscusință manageria-lă în echipa care sperăm că va renașteprecum Pasărea Phoenix. În plus ne-am săturat să-l mai auzim zi de zi peliderul galeriei cum se plânge deneajunsurile în care se zbate echipași de faptul că i s-a defectat sirena pecare o folosea la meciuri pentru încu-rajarea fotbaliștilor. O să-i dămcadou alta; una profesionistă și auto-rizată pentru campaniile electorale.Și echipa, dar și galeria merită maimult!”; ne-au declarat misterioșiioameni de fotbal.

Totodată, se va rezolva și problemaarbitrajelor care de cele mai multe dățieste în dezavantajul echipei de la poa-lele Cetățuiei:

„Sperăm ca măcar în ceasul al 12-lea să mergem la meciuri acasă ori în

deplasare cu fruntea sus, pentru cănu vom negocia nimic cu arbitrii,pentru că nici cu teroriștii nu senegociază, ci li se impune să se pre-dea. Noi nu mergem la ei nici cu pli-cul, nici cu porcul. În schimb le ofe-rim ocazia de a se reabilita prinmuncă și de a câștiga o pâine albă,cinstită, fie la semănat ori cules, spă-lat ma șini sau reparat drujbe, pentrucă doar munca îl înnobilează pe om!Chiar dacă majoritatea cavalerilorfluierului stau actualmente la oraș,nu trebuie să uite că se trag din sânulpoporului, adică de la țară așa că o săle amintim că au plecat de la opincă!”

Acestea fiind spuse, nu putemîncheia decât nutrind nădejdea căpentru Cetate Săvârșin vin vremuriluminoase!

Se anunță o adevărată BOMBĂ pentru suporterii echipei de fotbal din localitate!C

ULI

SE

Sportivii de la sala Mot Gym au participatla trei concursuri de body building

În noiembrie sportivii de la sala MotGym din Valea mare au făcut un adevă-rat tur de forță la concursurile de profil.Astfel, sâmbătă, 14 noiembrie la concur-sul „Florin Teodorescu” organizat laLugoj, băieții care se antrenează la saladin Valea Mare au obținut locurile 3 -Crâsta Emanuel, la fitness masculin iarMucea Fănel locul 5 la categoria 85 kg. Adoua zi au participat la Memorialul„Vasile Balmuș”, organizat la SalaOlimpia din Timișoara unde au obținutlocurile 7 - Mucea Fănel; respectiv 9 -Crâsta Emanuel.

În 21 noiembrie au participat la Cluj,la concursul „Mister Napoca” undeFănel a urcat pe podium după ce a obți-nut locul 3 la categoria 90 kg iarEmanuel Crâsta și Jurcoane Sorin locuri-le 7, respectiv 8 la categoria 70 kg.

„Suntem la început de drum în parti-ciparea la concursuri de profil. Ne-amantrenat intens pentru ele dar trebuie sămai acumulăm experiență pentru aavansa pe podium, deoarece pe scenă nueste ca la sală. Dorim să mergem maideparte și avem nevoie de susținere pen-tru a obține performanțe; a declaratMucea Fănel „Moțu”; inițiatorul sălii deculturism de la Valea Mare.

Nicolae Bercea

La concursul Mister Napoca Fănela urcat din nou pe podium

Page 8: Jurnal de Savarsin - 16 - decembrie 2015

P. 8 JURNAL DE SĂVÂRŞIN decembrie 2015 l Nr. 16

Elena Florina este elevă la Liceul TehnologicSăvârșin și face parte din ansamblul de dansuri„Cetățuia” din localitate. Născută în zodia Balanțeieste o fire veselă iar pasiunile sale sunt desenatul,plimbările în natură și muzica.

lui E. Tripa master chefCu tocana-i specialăPrimarul se laudă cu focDar, tocana originalăO găsești numai la... TOC!* * *M-am lămurit, politica la noiembrieE „cea” și „hăis” la car cu boiCă trage în resteie ca nătângaCând la dreapta, când la stânga!* * *Omul când îmbătrâneșteAmnezia îl loveșteUită pe unde pășeșteȘi numai prostii vorbește

EPIGRAME

EugenDavid

Publicație realizată de către

Tiparul executat de cătreWest Tipo International Timișoara Tel.: 0256.244007

Azbest PublishingEditură și tipografieTelekom: 0257-531522, 0787-822469,Orange: [email protected]: Azbest Publishing

Jurnal de Săvârșin: DleJoldea, duminică, 22 noie m-brie s-a lăsat cortina pesteturul campionatului. Cum vis-a părut traiectul echipeinoastre?!

Eugen Joldea: Cu toate rele-le întâmpinate și în ciuda dificul-tăților financiare acest tur a fostunul neașteptat de bun. De aceeaduminică, 22 noiembrie am fostprezent la Bârzava pentru a încura-ja AS Cetate. Cu toate că OlimpiaBârzava a venit după o înfrângerecatastrofală la o diferență de nouăpuncte în fața AS Dorobanți, a tre-buit ca prin prezența mea să nu lasechipa să se lase pe „tânjală” și săfacă un meci de calitate, în care amdemonstrat, dacă mai este cazul,valoarea. De aceea am spus „pre-zent” la meci și mulțumesc tuturorsuporterilor care au făcut asta, înciuda vremii care a fost la fel demizerabilă precum arbitrajul, caredupă ce că făcut tot posibilul săoprească atacurile echipei noastrele- a mai dat gazdelor un 11 metri„pe de-a ficea”.

J.D.S.: Ce jucători v-au făcut oimpresie deosebită în turul campio-natului?!

E.J.: Nu vreau să mă pripesc.Chiar dacă concluziile le-am trasdupă fluierul final din meciul cubârzăvenii, va conta și viața lor dinafara terenului. De aceea rog jucă-torii să nu dea cu bâta-n baltă peultima sută de metrii, deoarece voiprivi și analiza cu maximă atențieinclusiv viața lor extrasportivă încare le cer, sportivi fiind, să nu fie„muți” precum Mutu. Iar pe ceicare mi-au făcut o impresie bună îivoi premia personal, cu ocaziaBalului Fotbaliștilor care va avealoc la cantină, luna aceasta. Văspun încă de acum că sunt câtevanume noi care au o bilă albă de lamine, dar sunt și cei cărora le voi dauna mai neagră decât cea cu numă-rul 8 la biliard, dar repet: totul va fidat în vileag cu ocazia petreceriifotbaliștilor.

J.D.S.: În afară de rezolvareaeternei probleme financiare, ar maiavea echipa nevoie de ceva?!

E.J.: Da, de experiența celor din

generațiile trecute. De exempluLițu, cel care a apărat cu atâtadevotament vreme de peste douădecenii poarta echipei, ar putea lăsapolonicul deoparte și să împărtă-șească din vasta sa experiență deportar, tinerilor din echipă. Asta nuînseamnă că nu îl felicit pentruimplicarea de care dă dovadă cuocazia fiecărui meci disputat acasă,el fiind bucătarul echipei. Dar sămeargă și la antrenamente. Totodată, fiind electrician de profesie,

ar putea face o tabelă electronicăpentru teren, deoarece echipa noastră marchează atât de multegoluri, încât spectatorii le pierdnumărul. Și de ce nu, un scaun elec-tric pentru arbitrii care fac măgăriipe teren. De exemplu, în urmă cucâteva etape, un jucător a fost la unpas să fie agresat de un centralimpertinent, care a ținut morțiș, înciuda unui fault grosolan, să susți-nă echipa adversă, care se pare căi-a dat șpagă sub forma unei mesela un restaurant din Lipova. Atenție„cavaleri” ai flueirului, mi-amîntins antenele și știu tot ce faceți!Nu sunt doar liderul galeriei, ci șiochiul și timpanul ei! Destul cuumblatul după pomeni, că nu sunteți babe la biserică. Și nu încer-cați să mă contraziceți pentru căștiu foarte bine în ce ape vă scăl-dați! Limba după dinți și joc deglezne, că așa- i în fotbal! Așa căLițule, având în vedere că laBârzava portarul Miu și-a făcutmeciul de retragere din pensionare,că din servici l-a făcut de vreo cinciani sau chiar mai bine, nu uita să teimplici în pregătirea portarilor, în

caz contrar te voi băga personal înpoartă, fie că vrei sau nu.

J.D.S.: În fața jihadului săvârși-nean Olimpia Bârzava a fost spul-berată, dar rezultatul nu a contat lafinalul turului. De ce ați ținut mor-țiș să vă implicați cu sufletul înacest meci?!

E.J.: Cum să nu fie importantă?!Fiecare punct, fiecare gol conteazăpentru echipă. E aceea doresc dintot sufletul ca victoria de la Bârzavasă nu fie una „pierdută”, adică fărărelevanță la finalul returului, pen-tru că datorită lipsurilor financiarevom fi nevoiți să rămânem pe eter-nul loc doi. De aceea este nevoie deseriozitate și implicare totală! Și peteren, și în afara lui!

J.D.S.: Dle Joldea, vă mulțumimpentru timpul acordat și sperăm cala petrecerea fotbaliștilor să acordațimai multe bile albe decât negre.

E.J.: Repet, voi fi deosebit deintransigent deoarece cei cu muscape căciulă trebuie să-și îndrepteținuta de joc și comportamentul înserile și nopțile dinaintea meciuri-lor. Hai echipa, iar la anul, când vaîncepe returul, toți cei care poatăCetate Săvârșin în suflet să vină săo încurajeze! Hai echipa!

„Sper ca victoria preconizatăla Bârzava să nu fie una pierdută”

Clasament final tur toamnădivizia ,,Onoare” seria 1

Atletico Arad – Mureşul Zădăreni 3-1Speranţa Turnu – AS Aluniş 5-1Forest Oil Sp German – AC Şagu 8-2Înfrăţirea Iratoşu – AS Dorobanţi 2-4Unirea Şeitin – Voinţa Munar 8-2Semlecana Semlac – AS Vinga 4-1Olimpia Bârzava – Cetate Săvârşin 3-4.

Clasament1.Dorobanţi 13 12 1 0 77-13 372.Săvârşin 13 9 0 4 53-37 273.Semlac 13 8 1 4 34-21 254.Vinga 13 7 3 3 32-25 245.Şeitin 13 6 2 5 39-25 206.Turnu 13 6 2 5 29-22 207.Sp. German 13 6 1 6 30-41 198.Bârzava 13 5 2 6 29-42 179.Iratoşu 13 5 1 7 26-30 1610.Atletico 13 4 2 7 27-45 1411.Şagu 13 4 1 8 13-37 1312.Zădăreni 13 3 2 8 29-32 1113.Aluniş 13 3 1 9 25-40 1014.Munar 13 2 3 8 19-52 9

ȘOCANT! jucător săvârșinean nedreptățitși la un pas să fie agresat de arbitru

Celebrul Litu este așteptat să antreneze portarii

Interviu cu dl. Eugen Joldea, liderul galeriei săvârșinene

Nicolae Bercea


Recommended