+ All Categories
Home > Documents > Jurnal InTErrEGIOnal

Jurnal InTErrEGIOnal

Date post: 16-Oct-2021
Category:
Author: others
View: 5 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Embed Size (px)
of 20 /20
JURNAL INTERREGIONAL Anul IX nr. 7 (103) Iulie 2019 Preşedinte fondator: Vasile TODI < Preşedinte de onoare: IOAN FOR Ţ A PROSTIEI E cazul să recunoaștem că prostia nu e apanajul exclusiv al vechilor societăți, vreau să spun că ea n-a rămas la porțile soacialismului și oricât am fi vrut noi să ne imaginăm noua societate ca o stare ab initio, edenică, prostia și-a făcut nefericita ei datorie și în spațiul nostru și își mai face această nefericită datorie uneori cu un surprinzător succes. Sigur, proliferarea prostiei nu ține numai de faptul – un fapt din o mie - că, de exemplu, s-a înțeles că la noi, în socialism, nimeni nu rămâne corijent, nimeni nu rămâne repetent, deci toți sunt deștepți și automat promovabili. S-a înțeles, zic, pentru că adevărul este că o asemenea indicație n-a existat niciodată și nici nu putea să existe, dar iată că, fără nicio indicație, se practică al dracului metoda pedagogică unică după care toată lumea e promovabilă. Și ce aud eu? Că, într-o localitate din Oltenia, un sătean a hotărât să nu-și mai trimită fiica la școală, pentru că mai are un an, doi și tot se mărită. Și atunci, după indicația lăutărească amintită, profesorii se duc acasă la sătean să-i pregătească fata care, evi- dent, nu învață nimic și ei trec cu note din burtă, cum se spune, ca să nu se anunțe în vreo ședință că un copil n-a venit la școală sau a rămas repe- tent. Știe și directorul școlii povestea, și primarul orașului, toată lumea își dă seama că e o prostie, dar toată lumea nădușește în numele ei. La o altă școală un copil e direct oligofren, însă familia nu vrea să-l dea la școala specială și profesorii îl cară după ei ca niște Cristoși cru- cea pe Golgota, din an în an, a ajuns prin clasa a șaptea și el nu știe să scrie. Sigur, avem de-a face cu o prostie unică în felul ei, pentru că nu- mi închipui că la o inspecție, la una din inspecții, cineva de la centru n-a aflat de poveste și atunci înseamnă că un județ întreg participă la împlini- rea acestei prostii cu o osândire la fel de unică. Sigur, n-o să colecționez eu, acum, toate exemplele care atestă cât de puternică e pros- tia și câtă ambiție presupune apărarea ei mai ales atunci când la ea participă mai multă lume pentru că, paradoxal, cu cât mai numeroși sunt cei care știu că slujesc o prostie, cu atât se și ambiționează ei s-o păstreze intactă. Mai grav este faptul că se știe că anume fapte sunt rezultatul prostiei, izvorâtă din incompetență, din lașitate, din oportunism, din lichelism, din devotament orb – și tot n-am epuizat sursele prostiei. Grav este și faptul că despre prostie se vorbește chiar deschis și fără umbră de jenă de către chiar cei care participă la perpetuarea prostiei și ei singuri povestesc siderați prostia pe care o slujesc. S-a dus dracu’ rușinea, s-a dus dracu’ ambiția învățăturii, s-a dus dracu’ educația, absolvirea școlii nu mai are nicio valoare și atunci de ce să ne mai mirăm că nimeni nu mai ia în serios patalamaua. E de mirare că dintr-o asemenea școlarizare s-a ajuns ca mai toate cererile de încadrare să sune cam așa: Subsemnatul, absolvent al școlii de zece clase, sau de douăsprezece clase, vă rog să mă încadrați pe un post corespunzător pregătirii mele. Care pregătire? Pentru că el, cu pregătirea asta de mântuială, nu mai vrea să muncească, ci să conducă, să supravegheze pe alții să muncească, și prostia ia proporții. Ia proporții și devine o forță. Dinu SĂRARU Aş vrea iar anii tinereţii ! ... Versuri de Harry NEGRIN Muzica de Henry MĂLINEANU Romanța nemuritoare Aș vrea iar anii tinereții Și mintea mea de-acum!... Azi știu ce-nseamnă rostul vieții Spre care țel, pe care drum. Aș vrea să am iar înainte Toți anii ce-au trecut, Și-atâtea-nvățături de minte Să mi le-aștern drept început. Acum aș ști să mă feresc De tot ce-a fost doar amăgire, Și cum aș ști să prețuiesc Orișice clipă de iubire... De ce n-am anii tinereții Și mintea mea de-acum? Dar zboară primăvara vieții Nici nu știi când, nici nu știi cum. I-aș da povață inimii, Să nu mai zburde în neștire, Și-aș învăța-o eu ce e Adevărata fericire... De ce n-am anii tinereții Și mintea mea de-acum? Dar nimeni n-are-n trenul vieții, Decât un drum, un singur drum! LA PAS, PRIN CAPITALA BANATULUI l LA PAS, PRIN CAPITALA BANATULUI Ioan HAŢEGAN D e când are Timişoara universi- tate? Cel mai probabil din anul 1844, atunci când se deschid cursurile Facultăţii de Drept. Drept este şi faptul că această primă formă de învăţământ univer- sitar se desfiinţează odată cu revoluţia din '48. Odată cu începutul veacului, oraşul şi Primăria reiau timide demersuri pentru înfiinţarea unei şcoli politehnice. La 1907, ca şi la 1916, demersurile nu primesc nici un răspuns. Pe 27 februarie 1920, primarul Stan Vidrighin înaintează Consiliului Dili- gent (forma de guvernământ a ţinuturilor unite cu România) un memoriu în care cere, pentru Timişoara, Școală Politehnică. Pe 22 octombrie 1920, Consiliul de Miniştri al României aprobă înfiinţarea - cu începere din 15 noiembrie 1920 - cursurilor universitare. Pe 11 noiembrie 1920, regele Ferdinand I iscăleşte decretul regal corespunzător, cu nr. 44.882. Cur- surile primului an au început pe 29 noiembrie 1920, în localul fostei școli comunale din Cetate, str. Telbisz. În 1923 începe construirea primelor pavilioane: corpul principal, căminul, labora- toarele etc. Pe 11 noiembrie 1923, în prezenţă regală, este deschis noul complex, iar o placă de marmură - aşezată la intrare - imortaliza eve- nimentul. Ceea ce impresionează sunt, în primul rând, proporţia şi armonia clădirilor, construite într-un stil ce aduce aminte de vechile lăcaşuri și palate româneşti din e- poca medievală târzie. Urmăriţi cărămida aparentă, urmăriţi ancadramentele intrărilor și ferestrelor, acoperişurile ce nu strivesc construcţia, dar şi arabescurile de pe re- stul clădirilor. Un spaţiu universitar de excepţie, cu dascăli extraordinari și studenţi ce vor deveni, la rându-le, personalităţi ale vieţii româneşti. De la cele patru facultăţi iniţiale, Politehnica timişoreană s-a dez- voltat într-un vârtej ameţitor. An de an s-au adăugat alte construcţii, alte facultăţi, în așa fel încât acum, la aproape 90 de ani, com- plexul politehnic este un monument în sine şi prin sine. Larga recunoaştere internă și internaţională a valorii dascălilor şi studenţilor este răsplata trudei de fiecare zi. Numărul pre- mierelor ştiinţifice și industriale, creaţie proprie, este impresionant. Cinste celor ce au făcut şi fac aici şcoală adevărată! Politehnica (veche)
Transcript
Jurnal InTErrEGIOnalB Anul IX nr. 7 (103) Iulie 2019 Preedinte fondator: Vasile TODI < Preedinte de onoare: † IOAN
Fora prostiei
E cazul s recunoatem c prostia nu e apanajul exclusiv al vechilor societi, vreau s spun c ea n-a rmas la porile
soacialismului i oricât am fi vrut noi s ne imaginm noua societate ca o stare ab initio, edenic, prostia i-a fcut nefericita ei datorie i în spaiul nostru i îi mai face aceast nefericit datorie uneori cu un surprinztor succes.
Sigur, proliferarea prostiei nu ine numai de faptul – un fapt din o mie - c, de exemplu, s-a îneles c la noi, în socialism, nimeni nu rmâne corijent, nimeni nu rmâne repetent, deci toi sunt detepi i automat promovabili.
S-a îneles, zic, pentru c adevrul este c o asemenea indicaie n-a existat niciodat i nici nu putea s existe, dar iat c, fr nicio indicaie, se practic al dracului metoda pedagogic unic dup care toat lumea e promovabil. i ce aud eu? C, într-o localitate din Oltenia, un stean a hotrât s nu-i mai trimit fiica la coal, pentru c mai are un an, doi i tot se mrit. i atunci, dup indicaia lutreasc amintit, profesorii se duc acas la stean s-i pregteasc fata care, evi- dent, nu înva nimic i ei trec cu note din burt,
cum se spune, ca s nu se anune în vreo edin c un copil n-a venit la coal sau a rmas repe- tent. tie i directorul colii povestea, i primarul oraului, toat lumea îi d seama c e o prostie, dar toat lumea nduete în numele ei.
La o alt coal un copil e direct oligofren, îns familia nu vrea s-l dea la coala special i profesorii îl car dup ei ca nite Cristoi cru- cea pe Golgota, din an în an, a ajuns prin clasa a aptea i el nu tie s scrie. Sigur, avem de-a face cu o prostie unic în felul ei, pentru c nu- mi închipui c la o inspecie, la una din inspecii, cineva de la centru n-a aflat de poveste i atunci înseamn c un jude întreg particip la împlini- rea acestei prostii cu o osândire la fel de unic.
Sigur, n-o s colecionez eu, acum, toate exemplele care atest cât de puternic e pros- tia i cât ambiie presupune aprarea ei mai ales atunci când la ea particip mai mult lume pentru c, paradoxal, cu cât mai numeroi sunt cei care tiu c slujesc o prostie, cu atât se i ambiioneaz ei s-o pstreze intact.
Mai grav este faptul c se tie c anume fapte sunt rezultatul prostiei, izvorât din
incompeten, din laitate, din oportunism, din lichelism, din devotament orb – i tot n-am epuizat sursele prostiei.
Grav este i faptul c despre prostie se vorbete chiar deschis i fr umbr de jen de ctre chiar cei care particip la perpetuarea prostiei i ei singuri povestesc siderai prostia pe care o slujesc.
S-a dus dracu’ ruinea, s-a dus dracu’ ambiia învturii, s-a dus dracu’ educaia, absolvirea colii nu mai are nicio valoare i atunci de ce s ne mai mirm c nimeni nu mai ia în serios patalamaua.
E de mirare c dintr-o asemenea colarizare s-a ajuns ca mai toate cererile de încadrare s sune cam aa: Subsemnatul, absolvent al colii de zece clase, sau de dousprezece clase, v rog s m încadrai pe un post corespunztor pregtirii mele. Care pregtire? Pentru c el, cu pregtirea asta de mântuial, nu mai vrea s munceasc, ci s conduc, s supravegheze pe alii s munceasc, i prostia ia proporii.
Ia proporii i devine o for. Dinu SRARU
A vrea iar anii tinereii ! ... Versuri de Harry NEGRIN Muzica de Henry MLINEANU
Romana nemuritoare
A vrea iar anii tinereii i mintea mea de-acum!... Azi tiu ce-nseamn rostul vieii Spre care el, pe care drum.
A vrea s am iar înainte Toi anii ce-au trecut,
i-atâtea-nvturi de minte S mi le-atern drept început. Acum a ti s m feresc De tot ce-a fost doar amgire,
i cum a ti s preuiesc Oriice clip de iubire...
De ce n-am anii tinereii i mintea mea de-acum? Dar zboar primvara vieii Nici nu tii când, nici nu tii cum.
I-a da pova inimii, S nu mai zburde în netire,
i-a înva-o eu ce e Adevrata fericire...
De ce n-am anii tinereii i mintea mea de-acum? Dar nimeni n-are-n trenul vieii, Decât un drum, un singur drum!
anatul
la PaS, PrIn CaPITala BanaTuluI l la PaS, PrIn CaPITala BanaTuluI Ioan HAEGAN
De când are Timioara universi- tate? Cel mai probabil din anul
1844, atunci când se deschid cursurile Facultii de Drept. Drept este i faptul c aceast prim form de învmânt univer- sitar se desfiineaz odat cu revoluia din '48. Odat cu începutul veacului, oraul i Primria reiau timide demersuri pentru înfiinarea unei coli politehnice. La 1907, ca i la 1916, demersurile nu primesc nici un rspuns. Pe 27 februarie 1920, primarul Stan Vidrighin înainteaz Consiliului Dili- gent (forma de guvernmânt a inuturilor unite cu România) un memoriu în care cere, pentru Timioara, coal Politehnic. Pe 22 octombrie 1920, Consiliul de Minitri al României aprob înfiinarea - cu începere din 15 noiembrie 1920 - cursurilor universitare. Pe 11 noiembrie 1920, regele Ferdinand I isclete decretul regal corespunztor, cu nr. 44.882. Cur- surile primului an au început pe 29 noiembrie
1920, în localul fostei coli comunale din Cetate, str. Telbisz. În 1923 începe construirea primelor pavilioane: corpul principal, cminul, labora- toarele etc. Pe 11 noiembrie 1923, în prezen regal, este deschis noul complex, iar o plac de marmur - aezat la intrare - imortaliza eve-
nimentul. Ceea ce impresioneaz sunt, în primul rând, proporia i armonia cldirilor, construite într-un stil ce aduce aminte de vechile lcauri i palate româneti din e- poca medieval târzie. Urmrii crmida aparent, urmrii ancadramentele intrrilor i ferestrelor, acoperiurile ce nu strivesc construcia, dar i arabescurile de pe re- stul cldirilor. Un spaiu universitar de excepie, cu dascli extraordinari i studeni ce vor deveni, la rându-le, personaliti ale vieii româneti. De la cele patru faculti iniiale, Politehnica timiorean s-a dez- voltat într-un vârtej ameitor. An de an s-au adugat alte construcii, alte faculti, în aa fel încât acum, la aproape 90 de ani, com- plexul politehnic este un monument în sine i prin sine. Larga recunoatere intern i
internaional a valorii dasclilor i studenilor este rsplata trudei de fiecare zi. Numrul pre- mierelor tiinifice i industriale, creaie proprie, este impresionant. Cinste celor ce au fcut i fac aici coal adevrat!
Politehnica (veche)
2. iulie
oaia de Jimbolia
S dea Dumnezeu ca cineva, adunând jurnalul „Banatul” foaie dup foaie, dup ce se vor aduna cu sutele, cu cu miile, s spun: Aceasta este Biblia Banatului! † Ioan
Cooperare în domeniul transportului public între Jimbolia i Mórahalom
În data de 1 martie 2019 a început imple- mentarea proiectului „Transport verde
– promovarea mobilitii sustenabile în oraele înfrite Jimbolia i Mórahalom”, acronim E- Transport, finanat în cadrul Programului Inter- reg V-A România-Ungaria. irul evenimentelor a fost deschis în localitatea Mórahalom – Un- garia, care a gzduit conferina de lansare a proiectului în data de 27 iunie 2019. Cele dou pri implicate în proiect sunt Oraul Jimbo- lia, România, în calitate de lider de proiect i
Societatea cu Rspundere Limitat Non-Profit de Informaii i Servicii MÓRA-TOURIST din Mórahalom, Ungaria, ca partener.
Obiectivele principale ale proiectului sunt: crearea unui sistem de transport public favora- bil mediului înconjurtor, dezvoltarea transpor- tului public local din Jimbolia i Mórahalom i consolidarea legturilor dintre comunitile situate de ambele pri ale frontierei româno- maghiare.
Proiectul vizeaz, aadar, dezvoltarea unor
reele de transport public local atât în Jimbolia, cât i în Mórahalom, care s poat fi conectate la serviciul de transport public transfrontalier.
În cadrul proiectului, Jimbolia va achiziiona microbuze necesare înfiinrii sistemului de transport, va construi o parcare dotat cu o staie de încrcare pentru autovehiculele elec- trice, va amplasa un „copac digital” cu conexi- une Wi-Fi, iar la Mórahalom se va achiziiona un microbuz electric de mici dimensiuni i se vor construi dou staii de încrcare cu parcare.
Pompierii din Jimbolia au câtigat mai multe titluri de campioni judeeni.
Echipa SVSU Jimbolia a participat la eta- pa judeean a concursurilor profesionale ale SVSU/SPSU, câtigând locul întâi la proba de tafet 4x100m, locul întâi la proba cu obsta- cole, locul întâi la proba de intervenie i locul întâi pe plan general. Evenimentul a fost orga- nizat de ISU Timi. Pompierii din oraul nostru s-au calificat la faza interjudeean ce va avea loc în judeul Slaj.
Pompierii jimbolieni, campioni judeeni
Pagin realizat de Ana-Maria LAZR
Au fost momente încrcate de emoie pen- tru elevii unitilor de învmânt din Jim-
bolia, la finalul de an colar. S-au auzit deopotriv ropote de aplauze i râ-
sete, dar i sunetul ultimului clopoel. S-a simit emoia finalului de an colar i bucuria c începe vacana mare.
Dasclii au citit pentru ultima oar în acest an colar catalogul, iar fiecare elev a rspuns ”prezent”.
i în acest an, Asociaia ”Pro coala” a oferit premii de excelen elevilor care au obinut rezul- tate foarte bune la concursuri i olimpiade colare.
Le dorim tuturor elevilor ”Vacan plcut”!
Final de an colar cu bucurii i emoii
Dup cum se cunoate deja, în oraul Jim- bolia a fost schimbat operatorul de salu-
brizare, iar noua societate nu ridic iarba rezultat în urma îngrijirii spaiului verde i a gazonului.
Pentru a veni în întâmpinarea cetenilor, Primria Oraului Jimbolia a decis s le pun la dispoziie un serviciu gratuit care s rezolve aceas- t problem.
Astfel, firma PEISAJ-HOSTA ridic, înc din data de 24 iunie, din dou în dou sptmâni, doar în zilele de luni, iarba care a rezultat din tunderea spaiilor verzi.
Serviciul este unul gratuit, dar locuitorii oraului Jimbolia trebuie s respecte o serie de condiii. Ei vor depozita iarba în saci transpareni i vor ine seama de programul anunat. Totodat, în aceti saci nu va fi depozitat niciun alt material, cu excepia ierbii.
Serviciu gratuit
Concert de chitar clasic
La Muzeul Presei „Sever Bocu” din Jimbolia a avut loc un concert de chitar clasic. Protagonitii concertului au fost Florin ubucan (Jimbolia) i Andrei Cofaru (Timioara),
elevi ai Colegiului Naional de Art „Ion Vidu”, coordonai de profesorul Alexandru Creescu.
Primria Oraului Jimbolia va executa o se- rie de lucrri la noile blocuri construite de
Agenia Naional pentru Locuine (ANL). Este vorba despre lucrri de branament la reelele de utiliti publice (electricitate, gaze naturale, ap i canal). De asemenea, aleile de acces în aceste blo- curi urmeaz s fie pavate.
Agenia Naional pentru Locuine va preda Pri- mriei Jimbolia aceste blocuri, iar potrivit ultimei es- timri, recepia ar urma s aib loc la finalul lunii iulie.
Dac lucrurile decurg potrivit calendarului, viitorii locatari ai acestor blocuri îi vor primi cheile apar- tamentelor pîn la sfâritul acestui an.
În cele dou blocuri noi ANL de pe strada George Enescu sunt 60 de apartamente, dintre care 24 cu o camer, iar 36 cu dou camere.
Investiia ANL se ridic la 7 milioane de lei.
Utiliti pentru blocurile ANL
Au început lucrrile pentru amenajarea unei parcri în faa Spitalului Dr. Karl
Diel din Jimbolia. Noua parcare va avea 110 metri lungime, iar
valoarea contractului este de 260.000 de lei, bani care provin din bugetul local al Oraului Jimbo- lia.
În cadrul lucrrilor va fi creat o structur ru- tier, apoi se va monta pavaj.
Parcare în faa Spitalului Dr. Karl Diel
3. iulie
oaia Aeroportului Internaþional Timiºoara „Traian Vuia”
S dea Dumnezeu ca cineva, adunând jurnalul „Banatul” foaie dup foaie, dup ce se vor aduna cu sutele, cu cu miile, s spun: Aceasta este Biblia Banatului! † Ioan
tIMIoARA AIR SHoW 2019 Un nou spectacol aviatic desfurat cu succes!
Pagin realizat cu sprijinul Biroului de relaii publice al aeroportului
Acrobaii fascinante cu avioane care au depit bariera sunetului, parada
motocicletelor, salturi ale parautitilor, foc i fum, un concert, sunt câteva elemente care s-au regsit între surprizele de care au avut parte cei peste 15.000 de oameni care au asis- tat la spectacolul aerian organizat de aeropor- tul Timioara.
Un numr impresionant de aproximativ 15.000 de persoane au venit sâmbt seara, 15 iunie a.c., la aeroportul Timioara s asis- te la cel mai mare eveniment aviatic din ves- tul rii.
„În fiecare an spunem c mitingul aviatic a fost cel mai complex miting aerian organi- zat de aeroportul Timioara. Asta credem i
spunem i anul acesta. Astfel, ne dm seama c, de fapt, de la an la an îmbuntim pro- gramul, organizarea i în fond desfurarea evenimentului. Dovad st i numrul tot mai mare al participanilor. Cea de-a asea ediie a Timioara Air Show a fost, din nou,
un succes. Mai putem spune c, dup o pe- rioad ploioas, asear am avut parte de o vreme foarte bun. Mulumim tuturor spec- tatorilor pasionai de aviaie, care au venit într-un numr atât de mare, partenerilor, piloilor i tuturor celor implicai în organi- zarea acestui eveniment”, a spus directorul aeroportului, Daniel Idolu.
Timioara Air Show 2019, organizat de Aeroportul Timioara, a avut sprijinul Consi- liului Judeean Timi, Asociaiei Patronale a Aeroporturilor din România, Primriei Ghi- roda, Ministerului Aprrii Naionale i al altor instituii publice i societi comerciale.
4. iulie
oaia de Fãget
S dea Dumnezeu ca cineva, adunând jurnalul „Banatul” foaie dup foaie, dup ce se vor aduna cu sutele, cu cu miile, s spun: Aceasta este Biblia Banatului! † Ioan
Pagin coordonat de Roxana FURDEAN
În Duminca a II-a dup Rusalii (a Sfinilor Români), Înaltpreasfinitul Printe Ioan,
Arhiepiscopul Timioarei i Mitropolitul Bana- tului, a poposit în mijlocul comunitii Botineti, filie ce aparine de parohia Surducu Mic, din Protopopiatul Fget. Cu acest prilej, Chiriarhul a târnosit biserica cu hramul „Pogorârea Duhului Sfânt” i a sfinit pictura bisericii.
În primele ore ale dimineii, soborul de preoi i diaconi, condus de protopopul Bujor Pcurar din Fget, a întâmpinat pe Printele Mitropolit Ioan, apoi a fost târnosit biserica i sfinit pictu- ra bisericii. La eveniment au participat autoriti ale adminstraiei locale i judeene, credincioi din zona Fgetului, dar i numeroi credincioi din comunitatea de aici.
Sfânta Liturghie a fost oficiat de Înaltpreasfinitul Printe Ioan, alturi de soborul
preoilor slujitori, iar rspunsurile liturgice au fost date de tineri teologi, iubitori de muzic bi- sericeasc din Parohia Timioara-Cetate.
În cuvântul de învtur, Înaltpreasfinitul Printe Ioan a tâlcuit pericopa evanghelic de la Matei cap, 4, 18-23, unde se vorbete despre chemarea primilor apostoli, de asemenea au fost amintii i sfinii români, pe care pmântul româ- nesc i-a odrslit.
La final, printele paroh Georgel Jilavu a mulumit Chiriarhului pentru dragostea arta- t pentru comunitatea de aici i pentru darurile primite, asigurându-l pe Printele Mitropolit, c i pe viitor, împreun cu credincioii din parohie i filie vor aduce laud lui Dumnezeu, pe altarul inutului Fgetului.
Laud lui Dumnezeu, pe altarul inutului Fgetului
Uicie, Ioanie, izâmbanu, M, trzni-l-ar Dumniezu, Aa joavin-nierat, N-am vzut d când mi-s ieu!
Uicie lampa alb-n fruncie, S-uicie cou în spinare, Uicie ie d ci în coad, ie piioarie scurcie are!
Uicie, niemî cum scot capu, i niemoaice cu se uit, Oare cum de nu s-mburd, Cu atâta lumie mult?
Da-i stâns pst piept i foale, Tt cu fierie-ncârligacie, i cum fujie-alunecând, P piioarie-nverigacie!
Pufie p nri într-una, Gâfâie lung i-nghiesat, i-aa buie d npraznic, Ca un drac împieliat.
M, hai iucie s ne-ascungiem, În pdure, sus p coast, C d-apuc p crare, Vai i-amar d pielia noast!
Poei din ara Fgetului: George Gârda
Câi îi mai amintesc c autorul celebrei butade „Tt Banatu-i fruncea!” este cunoscutul poet în grai bnean, George Gârda.
Avocat cu studii universitare la Budapesta, George Gârda a participat la Adunarea Naional de la Lugoj din 3 nov. 1918, când a fost ales Comandant- adjunct al unui Batalion al Grzii Naionale din oraul de pe Timi, înfiinând un asemenea batalion i la Fget, sprijinind astfel delegaii bneni s par- ticipe la Marea Adunare Naional de la Alba-Iulia din 1 Decembrie 1918.
Dup svârirea Marii Uniri, a fost ales deputat în primul Parlament, ros- tind – în Adunarea Constituant a României reîntregite – un discurs memora- bil cu tema „Banatul nu-i pierdut”.
Prima poezie reuit, în grai bnean, scris de George Gârda, a fost „Izâmbanu” (trenul) creat în anul 1902 i pe care o publicm în „Foaia de Fget”, ca un dar al oraului cu castani, pentru toi cititorii notri din ara Banatului.
Uicie, Ioanie, izãmbanu
O. introducere în lumea rural bnean prin intermediul arhitecturii bisericeti i a romanelor lui Sorin Titel va avea loc în 27 iulie, de la
ora 8.00, în ara Fgetului, judeul Timi. Cu acest prilej, vor fi vizitate apte biserici de lemn i un muzeu, toate, în
combinaie cu cinci momente de lectur itinerant i un târg de carte la pauza de mas.
De organizare s-a ocupat Asociaia Cultural Ariergarda. Plecarea va avea loc de la Casa Adam Müller Guttenbrunn, Timioara, la ora 8.00.
Dintre obiectivele vizitate amintim: Biserica de lemn Sf. Apostoli Petru i Pavel, Muzeul de Istorie i etnografie din Fget, Biserica de lemn Cuvioasa Parascheva; Biserica de lemn Sf. Paraschiva; Biserica de lemn Sf. Ioan Bo- teztorul etc.
Rubrica colii
Bacalaureat
Bacalaureat, cu pluralul „bacalaureate”, în limba român, este un îm- prumut din limba francez, „baccalaureat” – având ca etimon latines-
cul „baccalaureatus”. În limba francez veche, cuvântul denumea un rang de începtor pentru un tânr care voia s intre în cavalerie, fiind un termen cal- chiat dup structura latineasc „bacca laurea”, care înseamn „boabe de laur”.
În limbajul actual, „bacalaureat”, în limba român, are sensul de examen care se susine, la mai multe discipline, la absolvirea liceului, marcând înche- ierea unui ciclu de învmânt, i a crui promovare permite înscrierea într-o instituie de învmânt superior.
„Bacalaureat, -”, „bacalaureai, -te” sunt substantive prin care se denu- mesc persoanele care au trecut de examenul de bacalaureat.
Primul bacalaureat s-a susinut în Frana, în 1801, în urma unui decret dat de Napoleon Bonaparte, moment de referin în dezvoltarea învmântului mo- dern. Dup modelul din sistemul de învmânt franuzesc, în România, acest examen de absolvire a unui ciclu de învmânt de cultur general, a fost intro- dus în anul 1925, în vremea în care, în guvernul Ion I.C. Brtianu, Ministru al Instruciunii Publice era medicul Constantin Angelescu, nepot al lui Spiru Haret, profesor universitar, matematician i astronom, cu studii fcute la Paris.
Pota redaciei
Cititorii ne întreab, noi rspundem Doamna Valeria Neagu din oraul Fget, ne întrea-
b ce putem s-i spunem privitor la evaluarea pro- fesional a funcionarilor publici? În primul rând, stimat doamn, începând cu anul 2020, funcionarii publici vor risca scderea salariului, dac nu vor lucra corespunztor cu atribuiile ce le revin. Mai exact, funcionarii publici care, în urma evalurii profesionale anuale, vor obine rezultate mediocre, vor risca scderea salariului timp de un an, dup cum prevede Codul administrativ al României, care a fost publicat recent în Monitorul Oficial. Totodat, va aprea i varianta acordrii de prime pentru cei care se descurc bine.
În prezent, singurele variante sunt promovarea sau eliberarea din funcie. Procesul de evaluare anual a performanelor profesionale ale funcionarilor
publici va suferi o modificare important fa de regulile aplicabile acum, îns abia din anul 2020.
Schimbarea va fi referitoare la felul în care este folosit aceast evaluare anual pentru a determina ce se întâmpl cu un funcionar public. Astfel, cali- ficativele obinute la evaluarea profesional vor fi avute în vedere la:
- promovarea într-o funcie public superioar; - acordarea de prime, în condiiile legii; - diminuarea drepturilor salariale cu 10% pân la urmtoarea evaluare
anual profesional, pentru funcionarii publici care au obinut calificativul „satisfctor”;
- eliberarea din funcie. Momentan, doar punctele unu i patru ale acestei liste figureaz în
legislaie, ceea ce înseamn c evaluarea e luat în calcul numai când vine vorba de promovare sau concediere. Din 2020, evaluarea va fi luat în calcul i pentru recompensarea sau reducerea salariilor funcionarilor publici.
5. iulie
oaia de Lipova
S dea Dumnezeu ca cineva, adunând jurnalul „Banatul” foaie dup foaie, dup ce se vor aduna cu sutele, cu cu miile, s spun: Aceasta este Biblia Banatului! † Ioan
Mulumesc cetenilor pentru înelegere Mircea JICHICI, Primar al oraului Lipova
Au trecut 705 ani de la cea dintâi
atestare documentar a oraului Lipova. Oraul nscut din contopirea a trei aezri istorice: Radna i oimo pe malul drept al Mure- ului, respectiv Lipova istoric, pe malul opus. Lipova este una dintre puinele localiti din România, care mai ps-
treaz urme ale stpânirii turceti. Bazarul turcesc unic în ara noastr i canalizarea, sunt funcionale înc dup mai bine de patru secole.
Spuneam c se împlinesc, în acest an, 705 ani de la prima consemnare a oraului care, cândva, demult, a fost mai înfloritor i mai dezvoltat decât Aradul, actuala capital de jude. Ei bine, doar în aceti ani, de când la conducerea primriei a venit domnul ing. Mircea Jichici, oraul a început s-i
recapete frumuseea de odinioar. Ample lucrri de restaurare, refacerea drumurilor, construcia spita- lului, ori aducerea gazului metan în gospodriile cetenilor, sunt doar câteva din proiectele majo- re, unele împlinite, altele în curs de definitivare pe care acest destoinic edil le-a marcat cu munca sa. Pentru acestea toate i pentru altele nescrise aici, conducerea „Asociaiei Primarilor din Banatul Is- toric”, l-a nominalizat, în acest an, pe domnul Mir- cea Jichici, la titlul de „Primar al rii Banatului cu Placheta de Excelen”!
Despre aceast înalt distincie, vom publica, într-o ediie viitoare a jurnalului nostru, opinia vii- torului laureat. Pân atunci, îns, dac tot am vor- bit despre lucrri aflate în faza de restaurare, am mai aflat de la domnul primar, c dorete s aduc la cunotina cetenilor oraului Lipova, prin in- termediul jurnalului interregional „Banatul”, de- mararea lucrrilor de reabilitare a Bisericii Orto- doxe „Adormirea Maicii Domnului” din Lipova. Astfel, ne-a confirmat Domnia Sa, „începând cu data de 18.06.2019, au fost demarate lucrrile de
reabilitare a Bisericii Ortodoxe din Lipova. Lu- crrile de reabilitare se desfoar în cadrul pro- iectului „Consolidare, restaurare, conservare bise- ric, amenajare incint, restaurare i consolidare împrejmuire, realizare corp Anexa C2 i lumân- rar C3, iluminat arhitectural ansamblu la Biserica „Adormirea Maicii Domnului”.
Întrebat de preul acestei lucrri, domnul pri- mar ne-a spus: „Valoarea total a proiectului este de 21.230.170,40 lei, suma fiind asigurat prin Programul Operaional 2014-2020, Axa 5, Prio- ritatea de Investiii 5.1 - Conservarea, protejarea, promovarea i dezvoltarea patrimoniului natural i cultural. Cât despre durata de execuie a lucrrilor, aceasta va fi de 24 de luni.”
Cu acest prilej, domnul primar ne-a rugat s consemnm c: „Pentru disconfortul creat pe peri- oada de execuie a lucrrilor, Administraia Local a oraului Lipova i reprezentanii Bisericii Orto- doxe Lipova, îi cer scuze i transmit mulumiri cetenilor pentru înelegere!
Pagin realizat cu sprijinul domnioarei Adela PoPESCU
Eroii neamului românesc comemorai la Lipova cu ocazia Sfintei Srbtori a Înlrii Domnului Isus Hristos
Recunotina este memoria inimii, spunea Balzac i mi-am amintit spusele sale la
Lipova, în mare zi de srbtoare, cea a Înlrii Domnului Isus Hristos, când conducerea Pri- mriei i Consiliul Local al Oraului Lipova au desfurat un deosebit program cu manifestri culturale i religioase, dedicat comemorrii eroi- lor neamului.
Prin festivitile din Lipova, organizatorii i toi cei care au participat la programul desfurat i la slujbele religioase de pomenire, au exprimat cele mai profunde sentimente de recunotin i glorie etern, celor care au fost eroi, eroi ai nea- mului românesc.
Srbtoarea Înlrii Domnului mai este cu- noscut în popor i sub numele de Ispas, în amin- tirea unicului martor care, conform legendei, ascuns printre pietre, ar fi vzut cu propriii ochi evenimentul i l-a fcut cunoscut tuturor celor care aveau urechi s aud. În calendarul cretin ortodox, în aceast zi sfânt sunt pomenii i cele- brai i Eroii Neamului i toi cei czui de-a lun- gul veacurilor „pe toate câmpurile de lupt pentru credin, libertate, dreptate i pentru aprarea rii i întregirea neamului” (din Sfânta Liturghie de duminic). La aceast srbtoare împrteasc a Înlrii Domnului, în toate catedralele, bisericile i mnstirile ortodoxe din ar i strintate sunt pomenii ostaii, eroii i lupttorii români, care s-au jertfit pe câmpurile de lupt, pentru aprarea
patriei i a credinei strmoeti, pentru libertatea i demnitatea poporului român.
i la Lipova, cu ocazia acestei mari srbtori religioase – Srbtoarea Înlrii Domnului sau Ispasul - au avut loc, cum spuneam, diverse mani- festri culturale i religioase.
În deschiderea programului, începând cu ora 10:30 , în cadrul unui ceremonial militar i reli- gios, s-a oficiat o slujb de pomenire a eroilor, la Troia i Monumentul Eroilor aflat în Parcul din faa Bisericii Ortodoxe din Lipova, unde a avut loc, bineîneles i o aciune de depunere de co- roane din partea instituiilor locale prezente la aceast desfurare. În continuarea acestui mo- ment, festivitile s-au desfurat dup urmtorul program:
- ora 11:00 - Slujb religioas de pomenire i depuneri de coroane la Monumentul Eroilor din incinta Cimitirului Vechi din Lipova
- ora 11.30 - Slujb religioas de pomenire i depuneri de coroane la Monumentul Eroilor din Parcul Radna
- ora 12:00 - Slujb religioas de pomenire i depuneri de coroane la Troia din curtea Bisericii Ortodoxe oimo
- ora 12:30 - Slujb religioas de pomenire i depuneri de coroane la Troia din curtea Bisericii Ortodoxe Radna.
Pentru ca aceste ample aciuni s fie posibile, alturi de organizatori, Primria i Consiliul Local al Oraului Lipova, au participat i s-au implicat reprezentanii instituiilor locale, reprezentanii partidelor politice, dar i reprezentani ai altor organizaii din localitate. La ceremonie au parti- cipat: reprezentani ai Primriei Oraului Lipova: Adela Popescu - reprezentant Cabinetul Prima- rului, Adrian Antoche - reprezentant Birou Cul- tur-Sport, reprezentani ai Consiliului Local al Oraului Lipova, Donu Lucian – director Liceul „Atanasie Marienescu” Lipova, Ovidua Berindei - director Liceul „Sever Bocu” Lipova, acetia fiind însoii de cadre didactice i câteva zeci de
copilai din cadrul celor dou licee lipovene, care cu flori în mân au participat foarte mândri la ma- nifestrile organizate.
Alturi de acetia, la eveniment, au mai luat parte reprezentani ai Bisericilor Ortodoxe din Li- pova, oimo i Radna - preoii Raul Mo, Vasile Jivnescu i Mircea irian, care au oficiat slujbele religioase de pomenire la Lipova, oimo i re- spectiv Radna, cadre militare de la Poliia i Jan- darmeria Oraului Lipova, reprezentani din ca- drul ACMRR – Filiala Lipova (Asociaia Cadrelor Militare în Rezerv i Retragere - Filiala Lipova), reprezentani ai Cultului Eroilor - Filiala Lipova, reprezentani ai Ocoalelor Silvice Lipova i Rad- na, precum i reprezentani ai diferitelor instituii din oraul Lipova i ai partidelor politice, crora, conducerea Primriei i Consiliului Local Lipova, le transmite înc o dat, i pe aceast cale, mul- umiri deosebite pentru participare i colaborare.
„V mulumim tuturor celor care astzi ai fost parte din manifestrile deosebite organizate în oraul Lipova i alturi de dumneavoastr, îm- preun, prin sfintele slujbe i rugciuni, am co- memorat i am adus GLORIE ETERN EROI- LOR NEAMULUI!”, au fost cuvintele transmise de ctre reprezentanii Primariei Oraului Lipova, în încheierea programului cultural-religios preg- tit pentru aceast zi sfânt, cu o mare însemntate spiritual i patriotic.
Roxana FURDEAN
6. iulie
oaia de Giarmata
S dea Dumnezeu ca cineva, adunând jurnalul „Banatul” foaie dup foaie, dup ce se vor aduna cu sutele, cu cu miile, s spun: Aceasta este Biblia Banatului! † Ioan
Virgil BUNESCU - Primar al comunei Giarmata
Domnul ing. Virgil Bu- nescu, se afl mereu
în competiie cu sine, dup cum am aflat de la oamenii care îl cunosc i îi apreciaz iniiativele i, dup cum sin- gur am constatat la finalul dialogului de mai jos.
Spuneam în trecuta noas- tr întâlnire, domnule pri- mar, c preconizai ca la 1
iunie 2020, s oferii, ca s spun aa, tinerilor din comuna Giarmata, elevilor mai exact, cea mai mo- dern coal din judeul Timi.
4Dac aa am spus, atunci voi încerca s-mi pstrez promisiunea. E una din dorinele mele cele mai mari i, aa cum am afirmat în repetate rânduri, voi duce la îndeplinire acest proiect.
Pot s v întreb, acum când ne-am reîntâlnit i am înnodat dialogul chiar de unde l-am întrerupt la trecuta întrevedere, ce vei face cu actuala i bine întreinuta cldire a colii din comuna dum- neavoastr?
4Aa dup cum ai menionat, actuala cldi- re am modernizat-o deja, cldirea veche, ca s-i spunem astfel, a beneficiat de ample lucrri de modernizare, de reabilitare, acolo am schimbat pân i acoperiul, ea va rmâne funcional evident, pentru c aa cum am mai spus, noua coal, vine s completeze armonios activitatea colii de acum. De altfel, noi avem chiar un defi- cit de locuri de învmânt.
Îmi spuneai odat c pentru dumneavoastr,
toate proiectele sunt egale ca importan. 4i acum spun acelai lucru, atunci când sunt
întrebat, dar noua coal este i va rmâne pro- iectul meu de suflet. Sigur c importante sunt toate investiiile, orice comunitate îi dorete s fie în perimetrul su un grad de civilizaie cât mai ridicat, uneori chiar apropiat de cel urban, dar eu, in s evideniez asta, mi-am exprimat dese- ori dorina de a nu distruge partea frumoas a satului, a mediului rural, prin acceptarea cu orice chip a urbanului. Vezi dumneata, de foarte mul- te ori, acceptarea necondiionat, imitarea, mai bine zis, a unui anumit mod de a fi al oraului, nu se pliaz pe sufletul satului, i dac se insis- t, atunci frumuseea satului se altereaz. Eu îmi doresc un sat cu dotri, cu utiliti moderne, dar un sat care s îi pstreze identitatea lui spiritu- al. Pentru c cei care vin s se stabileasc aici, de la ora, îi doresc o altfel de lume, un altfel de univers, pentru c dac ar fi identic cu cel de la ora, de ce s-ar mai muta?
Dac tot ai amintit de cei care vin din orae, nu numai din Timioara, cu dorina de a se stabili în comuna Giarmata, pentru ei, se acord i locuri de case?
4Domnioar Roxana, pentru asta trebuie s te pregteti, aici nu este vorba numai de lo- curi de cas, atunci când abordm aceast pro- blem, ea trebuie privit în dou direcii...
Anume? 4Întâi, ne-am gândit s acordm locuri de
cas, în special pentru tineri i familii tinere, dar i pentru ceilali care, indiferent de vârst, doresc
s „fug”, din aglomeraia oraului. Pentru toi acetia, am pregtit pân acum 500 de locuri, mai avem în vedere construcia unui cartier cu alte 500 de locuri, deci 1.000 de locuri pentru case de locuit, din care, 500, cum spuneam, au in- trat deja în linie dreapt. Dar am mai gândit ceva, nu numai locuri de cas, ci i locuine de serviciu.
Cum ai ajuns la aceast iniiativ? 4Domnioar, dezvoltarea platformei indus-
triale, presupune i un numr crescut de munci- tori, o cretere a forei de munc, ori noi trebuie s fim pregtii, s asigurm acestor muncitori, posibilitatea de a locui împreun cu familiile lor, tiut fiind c muli din aceti oameni, vin din alte judee, oameni care locuiesc, în momentul de fa, cu chirie, ori în dormitoare comune. În acest caz, a le oferi o locuin de serviciu, cu toa- te dotrile necesare unui trai decent, îl va deter- mina, îl va încuraja pe acel muncitor, s-i aduc i familia alturi de el, fr a se mai gândi s p- rseasc ara în vederea unui trai asemntor. Am gândit acest proiect i prin prisma copiilor, construind i pentru ei, cree, grdinie, coli, terenuri de sport, sli de sport, adic tot ce ine de buna dezvoltare a lor. Consider c a pstra familia aproape, este cel mai important aspect pentru orice om. i chiar firmele vor fi mult mai mulumite de acest aspect, care va scdea enorm timpul cu transportul, celtuielile legate de transport, pentru c unii din aceti muncitori, vin i de la 100 de kilometri distan.
Domnule primar, v mulumesc. 4Cu plcere.
A pãstra familia aproape este cel mai important aspect pentru orice om
Cum este corect – „eu însumi” sau „eu însmi”?
În limba român în- sumi/însmi, însui/
însi, însui/însi etc. sunt forme ale pronumelui de întrire, care are rolul de a pune în eviden, de a sub- linia persoana la care se re- fer.
De regul, formele pro- numelui de întrire se folosesc pe lâng un pronume sau un substantiv, devenind adjective pronominale de întrire: Copilul (el) însui a recunos- cut greeala/ Maria (ea) însi s-a dus s-i întâmpine pe oaspei/ Însui directorul (el) s-a implicat în aceast problem etc.
Greelile în utilizarea adjectivului pronominal de întrire pot s inter-
vin când nu se face corect acordul acestuia, în gen, numr i caz, cu sub- stantivul sau pronumele pe care îl însoete. Aadar, formele corecte, în funcie de acest acord, sunt:
Masculin, singular Masculin, plural Eu (pe mine, mie) însumi noi (pe noi, nou) înine Tu (pe tine, ie) însui voi (pe voi, vou) îniv El (pe el, lui, pe sine) însui ei (pe ei, lor) înii
Feminin, singular Feminin, plural Eu (pe mine) însmi noi (pe noi, nou) însene Tu (pe tine) însi voi (pe voi, vou) însev Ea (pe ea, pe sine) însi ele (pe ele, lor) însei (însele)
Rubrica colii
Noi risipim iubirea Arsenie PAPACIoC
Nu socoteti, oare, o fericire s tii s vorbeti cu Dumnezeu în rug-
ciune? S-i plac s-L iubeti i s fii po- tolit i linitit în faa multor pasiuni care te neliniteau i s fi evitat multe pcate i încur- cturi de contiin? Dumnezeu ne iubete i ne cere în schimb voina noastr. Noi suntem departe de a avea atâta iubire cât ne trebuie s putem spune c-L putem iubi pe Dumnezeu i
totui, mizerabili ce suntem, noi risipim iubirea i o vrsm fr rost în lucruri dearte i uuratice ca i când am avea de prisos.
Punei la inim ce v înv: cum v-ai deteptat dimineaa, nu mai amânai o clip, zicând: „S m mai înclzesc olecu!”, cci v pclii, frailor, ci dintr-o dat i repede, cu inima arztoare de drag, zicei: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiete-m pe mine, pctosul!” Pentru c ceea ce ai apucat s mcinai în co, la moara gân- durilor, mai întâi, la deteptare, aceea vei mcina toat ziua.
Rubrica Bisericii
7. iulie
oaia de Remetea Mare
S dea Dumnezeu ca cineva, adunând jurnalul „Banatul” foaie dup foaie, dup ce se vor aduna cu sutele, cu cu miile, s spun: Aceasta este Biblia Banatului! † Ioan
Vasile BOOSCHI - Viceprimar al comunei Remetea Mare
E dimine i-n drumul meu spre comuna Re-
metea, câmpurile strlucesc sub un ocean de rou. i încep s m tem de ziua în care n-am s mai tiu s m spl cu rou. Intru în sediul administraiei i, întâlnindu-l pe domnul vi- ceprimar, îi solicit un interviu. Dei grbit, dup cum vei
citi, a avut totui buntatea de a conversa. tiu cât suntei de grbit, urmând s participai
la o edin a Consiliului Local al comunei, motiv pentru care v mulumesc, domnule viceprimar, pentru amabilitatea de a sta de vorb cu mine, pre de câteva minute.
4Da, trebuie s particip la întrunirea Consi- liului Local i chiar sunt zorit de timp, dar n-o fi foc dac stm câteva minute de vorb.
Domnule viceprimar, tiu c tot azi mai avei de recepionat i nite lucrri.
4Avem, aa cum bine ai spus, avem de recepionat o serie de lucrri efectuate pe raza comunei noastre, fapt care ne bucur, pentru c aceste lucrri, odat finalizate, reprezint, în fond, rezultatul muncii noastre de administraie. A activitii pe care o depunem pentru toi locu- itorii comunei noastre.
Ai fost i întârziai de ploile, aproape cotidiene? 4S tii c da, am avut parte în acest an, chiar
din începutul lui, de stri atmosferice extrem de neprielnice. Gândindu-ne numai la ploile care ne-au cotropit în aceast vreme i vom vedea ce mult ne-au întârziat lucrrile noastre. Numai dac priveti la munca oamenilor care tund pe strzile comunei, care se lupt de-a dreptul cu vegetaia
crescut cu o vitez nemaiîntâlnit i poi realiza efectul ploilor abundente. Aceeai munc o depu- nem i pentru îngrijirea cimitirelor, a...
Pi putei s spunei c avei, plin de activita- te, fiecare zi din calendar.
4S tii c chiar avem. Domnule viceprimar, nu v întreb despre lucr-
rile deja finalizate, dar a dori s aflu despre cele aflate în derulare.
4În momentul de fa, au început lucrrile la semaforul aflat în dreptul colii, o lucrare ex- trem de important i ateptat de toi cetenii comunei, pentru o mai bun siguran oferit copiilor i nu numai lor.
Da, e vizibil aglomeraia de pe oseaua ce tre- ce prin centrul comunei dumneavoastr.
4Drag, sunt ore în care traficul este de-a dreptul infernal.
Dac tot am amintit de coal, trebuie s v mrturisesc c m-am bucurat întâlnindu-v la sfâritul anului colar în curtea colii din comuna dumneavoastr.
4Am inut s fiu alturi de copiii satului, de bucuria lor, a acelora, nu puini, care au luat pre- miile ca pe nite roade binemeritate a muncii lor. i lor, tuturor elevilor comunei noastre, le doresc succes deplin la examenele pe care le vor susine la coli mai înalte.
Ai mai înaintat cu începerea lucrrilor la se- diul primriei?
4Da, am finalizat achiziia pentru construcia de extindere a sediului primriei, o investiie im- portant dac inem seama de creterea numru- lui de locuitori ai comunei i, implicit, a prezenei cetenilor în sediul primriei cu diverse solicitri. O alt achiziie, este aceea privind lucrrile la tro-
tuarele i anurile din comuna noastr. Mai do- rim, tot în aceast perioad, s reuim s constru- im i un corp de cldire pentru o nou grdini...
A crescut numrul locuitorilor, crete i num- rul naterilor...
4Exact. Dorim s construim nu numai o grdini nou, dar i una modern, pentru ca ei, copiii localitii, s se bucure de condiii optime de studiu i joac.
Dar pentru cei mai mari, ce pregtii? 4Ei, pentru ei pregtim, în 15 august, „Ruga
Comunei Remetea Mare”, o srbtoare pe care, dup cum bine se tie, conducerea primriei noastre o pregtete cu mult, foarte mult atenie. Ruga, dup cum este tiut, marcheaz ziua sfinirii bisericii.
Domnule viceprimar, pentru cititorii notri, din alte pri româneti, ne putei spune, ca un om îndrgostit de comuna sa i de regiunea creia îi aparine, câteva detalii despre obiceiurile locale care se întâlnesc la aceast srbtoare anual?
4Sigur c fiecare sat are obiceurile proprii, tii vorba: „câte bordeie atâtea obiceie” îns modul de organizare i de desfurare i la noi, e cam acelai.
Chiar i cel gastronomic? 4Mai ales. Dealtfel, oriunde vei merge în Ba-
nat, fie el de munte ori de es, meniul tradiional este neschimbat, adic: sup cu tiei, „sarme”, cartofi cu carne, prjituri de cas i rchie de-a btrân. În jurul acestei rchii, se omenesc gotii i deapn poveti frumoase cu gazdele i cu neamurile venite de departe.
Domnule viceprimar v mulumesc. 4i eu îi mulumesc i te felicit c eti ma-
tinal, c altfel nu m prindeai pentru interviu.
Tuturor elevilor comunei noastre, le doresc succes deplin la examenele pe care le vor susþine la ºcoli mai înalte
Pagin coordonat de Roxana FURDEAN
Rubrica Bisericii
Eclesiastul Toate îi au vremea lor, i fiecare lucru de sub
ceruri îi are ceasul lui. Naterea îi are vremea ei, i moartea îi are
vremea ei; sditul îi are vremea lui, i smulgerea celor sdite îi are vremea ei.
Uciderea îi are vremea ei, i tmduirea îi are vremea ei; drâmarea îi are vremea ei, i zi- direa îi are vremea ei;
Plânsul îi are vremea lui, i râsul îi are vre- mea lui; bocitul îi are vremea lui, i jucatul îi are vremea lui;
Aruncarea cu pietre îi are vremea ei, i strân- gerea pietrelor îi are vremea ei; îmbriarea îi are vremea ei, i deprtarea de îmbriri îi are vremea ei;
Ruptul îi are vremea lui, i cusutul îi are vre- mea lui; tcerea îi are vremea ei, i vorbirea îi are vremea ei;
Iubitul îi are vremea lui, i urâtul îi are vre- mea lui; rzboiul îi are vremea lui, i pacea îi are vremea ei.
Din albumul comunei
Cititorii ne întreab, noi rspundem
Doamna Maria Untaru din comuna Remetea Mare, ne întreab dac recensmântul este
obligatoriu i când va avea loc un nou recensmânt al populaiei? Îi rspundem doamnei Untaru, c ul- timul recesmânt al populaiei din România a fost efectuat de ctre Institutul Naional de Statistic în perioada 20-31 octombrie 2011 i eram peste 20 de milioane. Au trecut 10 ani de atunci, iar cele mai recente estimri ale Institutului de Statistic arat c populaia rezident este de 19,5 milioane.
Tot estimrile arat c 5 milioane de români sunt în strintate. Perspectivele sunt îngrijortoa-
re: un raport al ONU din 2015, estima un numr de 3,4 milioane de ceteni români peste hotare. Iar mai recent, Banca Mondial vehicula cifra de 5 milioane. Cei mai muli erau în vestul Europei: 1,3 milioane de români locuiau în Italia, 1 milion în Spania, 650 de mii în Germania i 500 de mii în Marea Britanie; Un alt raport al Comisiei Europe- ne arat c ara noastr ar putea pierde o treime din populaie pân în 2060, în cazul în care migraia continu în acelai ritm ca pân acum. Iar în situa- ia în care ritmul s-ar dubla, în interiorul granielor ar rmâne doar 12 milioane de persoane.
La ora actual nu se poate determina câi au plecat de tot din ar i câi stau peste hotare doar
pentru câteva luni. Pentru a ne apropia de adevr, autoritile au început pregtirile pentru un nou re- censmânt al populaiei, care va avea loc între iulie i noiembrie 2021. În acest sens cetenii vor com- pleta formularele cu întrebri pe un site dedicat, iar pentru asta vor fi rspltii cu o zi liber, pltit. Cei care nu au acces la internet vor fi chestionai de cenzori, în interviuri fa în fa. Întrebrile de la recensmânt se vor referi la condiiile de locuit, venituri, educaie, religie i etnie. Altele, la persoa- nele plecate în strintate.
Potrivit proiectului de lege, recensmântul este obligatoriu, iar cei care refuz s participe ar putea fi sancionai.
Prof univ. Aurel MIHU
Modernul teren de sport pentru tinerii comunei i prculeul de joac pentru copiii ei
8. iulie
oaia de Dumbrãviþa
S dea Dumnezeu ca cineva, adunând jurnalul „Banatul” foaie dup foaie, dup ce se vor aduna cu sutele, cu cu miile, s spun: Aceasta este Biblia Banatului! † Ioan
Aduc mulumiri domnului Constantin NICoLAE, pentru sprijinul acordat în realizarea acestei pagini - Roxana FURDEAN
Sunt mulumit atunci când vd oamenii comunei mele bucurându-se la ceas de srbtoare
Victor MALAC, Primar al comunei Dumbrvia
Lucrurile mari i frumoase le
face Dumnezeu, iar lucrurile mici i fru- moase le face omul cu voia lui Dumnezeu. Aa am gândit la ju- mtatea lunii trecute, când am vzut cât de frumos poate un om gospodar, vorbesc de
primarul comunei Dumbrvia, domnul Victor Malac, s pregteasc cel mai important eve- niment religios al comunei sale fruntae între
comunele Banatului de câmpie: Ruga. Ruga dumbrviean a debutat cu o slujb care s-a desfurat în Biserica ortodox „Sfântul Vasile Cel Mare”, din centrul comunei.
Dup sfânta slujb, dumbrvienii prezeni la eveniment, dar i oaspeii lor, împreun cu naii rugii, au rupt tradiionalul colac i au în- cins o hor mare, ambele obiceiuri fiind cele care marcheaz începutul rugii.
Apoi, gazdele i invitaii s-au putut bucura de muzic, dans i mâncare neao româneasc, iar atmosfera de srbtoare a plutit peste tot.
Duminic, în prima zi de rug, programul ar- tistic a fost oferit de Ansamblul Dumbrvieana
i de solistele Lena Miclu i Lioara Bocu, alturi de formaia condus de fraii Marica.
Iar a doua zi de rug, dumbrvienii au dansat pe acordurile muzicii interpretate de: Adrian Stan- ca, Paul Ananie, Oana Stanca, Raluca Stanca i Dana Gruescu, alturi de formaia Pro Datina.
Într-un moment de zbav, domnul primar mi-a mrturisit: „Sunt mulumit atunci când vd oamenii comunei mele bucurându-se la ceas de srbtoare. Doresc, cu acest prilej, s le mulumesc tuturor, pentru felul civilizat în care îneleg s petreac aceast srbtoare a bisericii i a comunei deopotriv”.
9. iulie
Tradiia organizrii Rugii satului (a Hra- mului Bisericii) în rândul comunitii
din comuna Mureni i satul odea a fost dus mai departe i în acest an,cu mult druire i sârguin, de domnul primar Filimon Brian, cu sprijinul Consiliului Local i al cetenilor din comuna noastr. Astfel platourile din faa Cmi- nelor Culturale ale comunei au devenit neîncp- toare la ceas de sear; muzica,voia bun, dansul i jocul fiind la loc de cinste.
Dup mulumirea adus lui Dumnezeu, dup mas, la ora 18, au loc manifestrile artistice le- gate de acest eveniment. În deschidere au evoluat Ansamblul de dansuri populare al comunei M- ureni, Ansamblul de dansuri slovceti „Fijaloc- ka” din Butin-Timi i Dans modern Dumbrvia-
Timi, precum i mai muli tineri talentai din comunitate care au interpretat vocal frumoase cântece. Anul acesta au întreinut atmosfera i buna dispoziie Ramona Faur Bobian, Karina Petrovici & Formaia Tveia i Tosa Petrovici în 16 iunie, prima zi a rugii. În 17 iunie a doua zi de rug, voia bun a fost asigurat de Formaia West Music alturi de solitii Geanina Giblak, Lzric Imbrescu, Blaga de la Oradea i Formaia.
Ruga la odea-Hramul Bisericii ortodoxe din odea dateaz din anul 1926, când actuala biseric a fost sfinit de ctre arhiereul Filaret Musta, având ca ocrotitori spirituali pe toi sfinii tiui i netiui pe care biserica ortodox îi serbez în prima duminic dup Rusalii „Duminica tuturor Sfinilor”.
i în acest an, fiii satului s-au întors acas de
hram, iar dup ,,ruga” de la biseric, de la ora 18,au început manifestrile cultural-artistice care ne-au descreit frunile tuturor, prin cântec, joc i voie bun.
Dup binecuvântarea preoilor i specacolul prezentat de ansamblurile de dansuri i tinere ta- lente, prin grija domnului Primar, i al Consiliu- lui Local Mureni, s-a petrecut aproape pân-n zori alturi de talentaii: Alex Surdea i formaia, Ramona Faur Bobian în prima zi a rugii, 23 iu- nie; În cea de-a doua zi, în 24 iunie, ali artiti de seam au fcut ca totul s se desfoare într-un mod cât mai vesel, armonios i plcut: Mirela Petrean i formaia i Patrik de la Timioara.
Dar, pentru cititorii notri din alte localiti, s lsm imaginile s vorbeasc...
oaia de Mãureni
S dea Dumnezeu ca cineva, adunând jurnalul „Banatul” foaie dup foaie, dup ce se vor aduna cu sutele, cu cu miile, s spun: Aceasta este Biblia Banatului! † Ioan
Pagin realizat de prof. Lucia MUULESCU
Anun important! În data de 27.06.2019 au început lucrrile pentru asfaltarea DC 83A odea (li-
mit de jude) - comuna Tormac, Judeul Timi.
10. iulie
oaia de Lugoj
S dea Dumnezeu ca cineva, adunând jurnalul „Banatul” foaie dup foaie, dup ce se vor aduna cu sutele, cu cu miile, s spun: Aceasta este Biblia Banatului! † Ioan
Pagin realizat de Roxana FURDEAN
Exemple de curajoas rezisten la Lugoj Nicolae BREBAN, Cetean de onoare al Municipiului Lugoj
Primo, preotul i profesorul
de limb român Dai- covici, fratele marelui istoric de la Cluj, care- i permitea, la ore, uneori, ironii la adresa frazelor lui Lenin sau Stalin, care viermu- iau prin noile texte i care, fiind prim-paro- hul Bisericii Ortodoxe
a Lugojului, a refuzat s preia Catedrala Bi- sericii Unite din localitate, în toamna lui ’48, anul când Cultul Greco-Catolic fusese interzis i oficial desfiinat, iar Episcopul, dr. Ioan B- lan i unii canonici, prelai trimii la Canal i în închisori mnstireti. Rezistând presiunilor superiorilor, ca i poliiei secrete, Securitii, profesorul Daicovici a fost demis din funcia sa de prim-paroh i îndeprtat din învmânt.
Secondo, tânrul profesor Nicolae Lpuanu, aprut peste noapte în corul vechilor i onorabi- lilor notri dascli bneni i care ne-a explicat nou, puberi în jur de 14 ani i elevi în clasa
a VIII-a, c programa literar, în anul în curs, indica nu tiu câte zeci de ore cu Dan Deliu, Maria Banu, Tulbure, Veronica Porumbacu, Sahia etc., dar el era dispus – o spunea zâmbind i plimbându-i elastic corpul printre bncile noastre numeroase, clasa noastr numra cam 40 de elevi - , da, el era dispus s ne pun la curent s spunem într-o jumtate de or cu ace- le „producii” înflcrate ale „noii literaturi”; într-adevr ne-a povestit „totul” succint i me- reu cu acel zâmbet fin i jucu, insistând mai ales asupra „operelor” fostului actor mediocru ce era noua stea a literaturii revoluionare, Dan Deliu, cele dou aa-zise balade: „Lazr de la Rusca” i „Minerii din Maramure”. Apoi, cu aerul satisfcut al celui care împlinise „progra- ma” aspr colar, a scos din buzunar o crulie bine ifonat de lecturi repetate i ne-a întrebat, cu acelai aer politicos i atrgtor complice, dac am auzit de „marele poet antic Homer”! Da, evident c auziserm cu toii i dânsul, iat, ine în mân nu traducerea celebrisim a lui Murnu, în endecasilabi i care ar fi riscat s ni se par oarecum monoton, ci alerta traducere în proz a marelui critic Eugen Lovinescu.
* Sfâritul pubertii i începutul adolescenei
le-am trit, în ciuda uriaelor transformri ale statului, iat, în acest col de ar bnean, într- o relativ pace, marile izbituri ale istoriei, pre- cum izgonirea regelui Mihai în decembrie 1947 sau uriaa naionalizare a industriei din 1948, legile draconice aplicate rnimii cu aa-zisele „cote obligatorii ce inteau s-i destabilizeze drastic pe cei care se împotriveau colectivizrii, ca i altele, ne soseau, acolo la Lugoj, pe malul râului Timi, oarecum estompate.
Lugojul era un ora cosmopolit, convieuiau aici români, germani, unguri, evrei i alii într- o bun înelegere, se vorbeau mai multe limbi, amintirea vechiului, marelui Imperiu Austro- Machiar se putea înc simi i recunoate în nu puine locuri, medii i moduri, feluri de a gândi i de a reaciona. Elita oraului era com- pus oarecum pitoresc din foti prefeci, doc- tori, avocai i profesori, funcionari de rang înalt, dar i din ini avui, elemente marcante ale societii, cum erau unii morari, bogaii m- celari sau tbcari, numii „ledri”.
Ce alegere au elevii care nu au promovat examenul de Bacalaureat
În primul rând, pentru a fi declarat promo- vat, un elev trebuie s îndeplineasc, cu-
mulativ, urmtoarele condiii: - s susin toate probele de evaluare a
competenelor lingvistice i digitale precum i cele scrise
- s ia cel puin nota 5 la fiecare dintre probele scrise - s obin cel puin media 6 la probele scrise. Absolvenii de liceu care nu au promovat Baca-
laureatul au urmtoarele opiuni: Cel mai probabil, elevii nemulumii de note au
depus contestaii i ateapt rezultatele finale, pen- tru a vedea dac media lor se va modifica.
Nota la o anumit materie se va modifica doar
dac exist o diferen de 0,5 puncte între nota iniial i cea de dup recorectare. Dac va fi o diferen de notare mai mare de 1,50 de puncte, în plus sau în minus, între notele de la evaluarea iniial i cele de la contestaii, preedintele de co- misie va cere o reevaluare a lucrrii respective de ctre o a treia comisie, format din ali profesori, alii decât cei care au evaluat iniial lucrrile.
Cei care pic mai au o ans în toamn, când are loc sesiunea a II-a a Bacalaureatului 2019.
Înscrierile se fac imediat dup anunarea rezul- tatelor finale ale Bacalaureatului, între 15 si 19 iu- lie. De asemenea, cei care au fost corigeni i nu au susinut examenele nici în sesiunea de var se pot
înscrie pe 26 iulie. Pe 27 i 28 se susine evaluarea competenelor
lingvistice de comunicare oral în limba român, iar pe 29 august este evaluarea la comunicare oral în limba matern.
Între 30 august i 2 septembrie are loc evalu- area competenelor digitale, iar pe 2 si 3 septem- brie este evaluarea competenelor lingvistice într-o limb de circulaie internaional.
Rezultatele de la BAC 2019, sesiunea de toam- n se vor afia pe 3 septembrie, pân la ora 12:00.
Contestaiile vor fi depuse în aceeai zi, iar rezul- tatele finale vor fi cunoscute pân pe 7 septembrie.
Rubrica colii
Pota redaciei
Cititorii ne întreab, noi rspundem
Domnul Romulus erbnescu din oraul Lugoj, ar dori s cunoasc date despre marca înregistrat, ce protejeaz ea, care este perioada ei de
valabilitate i dac se poate transmite? Îi rspundem domnului erbnescu, c mrcile protejeaz denumirea unui produs ori serviciu, nu i produsele în sine. Cu alte cuvinte, mrcile te ajut s elimini situaia în care cineva ar putea vinde un serviciu similar, care s aib nume identic cu al tu.
Cât privete perioada de valabilitate a unei mrci, protecia conferit de o marc este aplicabil timp de 10 ani de la momentul la care a fost depus ce- rerea de înregistrare a mrcii, sub condiia ca aceast cerere s se finalizeze cu înregistrarea mrcii. Ulterior, perioada de valabilitate a mrcii poate fi reînnoi-
t pentru mai multe perioade succesive de câte 10 ani. Mrcile se pot transmite ulterior, prin cesiune sau licen, ctre ali titulari, pe toat perioada de
valabilitate a acestora. Atenie! Mrcile înregistrate la OSIM sunt protejate doar pe teritoriul României. Mrcile înre-
gistrate la nivel european sunt protejate pe întreg teritoriul Europei.
Se vor reabilita i consolida digurile i malurile timiului
Dup cum aflm de la domnul Titu Bo- jin, directorul ABA Banat, Guvernul a
aprobat un buget suplimentar pentru investiii în lucrri de prevenire i aprare împotriva inundaiilor, de peste trei milioane de lei, de care va beneficia judeul Timi i Cara-Severin. Lu- gojul va fi inclus în proiectul „Refacere aprare de mal râu Timi”.
„Pentru judeul Timi, ne-a confirmat dom- nul Bojin, fondurile vor fi direcionate ctre trei lucrri de investiii: Punere în siguran dig mal stâng râu Bârzava – amonte pod rutier Parto din comuna Banloc, Refacere aprare de mal râu Timi, intravilan localitatea Lugoj i Refa- cere consolidare mal râu Timi – aval de podul rutier din Para”.
11. iulie
oaia de Bata
S dea Dumnezeu ca cineva, adunând jurnalul „Banatul” foaie dup foaie, dup ce se vor aduna cu sutele, cu cu miile, s spun: Aceasta este Biblia Banatului! † Ioan
Pagin realizat de Roxana FURDEAN
Eu cred c prezentul i viitorul nu se pot cldi decât pe temelia trecutului Ion MICURESCU, Primar al comunei Bata
Când am pornit spre Bata, avân-
du-l pe Vasile Todi în dreapta mea, zorii mi- jeau, argintând zarea. Am plecat devreme, cu dorina, împlinit, de a poposi câteva ceasuri la castelul Mocionetilor. Ne-am fcut un odihni- tor obicei ca ori de câte ori ne aflm pe aceast
parte a Mureului, s „hodinim” în parcul maies- tos al castelului împodobit, odinioar, cu ieder. De unde i denumirea sa, întâlnit în memoria locani- cilor, de „castelul verde”. Ne plimbm, un timp, pe malul Mureului, privindu-l i povestindu-l, aa aflu c „Mureul a marcat dezvoltarea economic a prii centrale i rsritene a continentului european”.
Apoi, când talgerul zilei înclin spre înserare, pornim spre Bata, spre satul reedin de comun unde urmeaz s se desfoare ruga satului patro- nat de Sfinii Petru i Pavel. O srbtoare despre care domnul dr. Dan Octavian Paul, eful Centrului Zonal pentru Conservarea, Restaurarea i Cerce- tarea Patrimoniului Cultural Timioara, din cadrul Muzeului de Istorie al Banatului, afirma c „ar tre- bui s devin un obiectiv în patrimoniul spiritual UNESCO, întrucât Banatul are un patrimoniu cul- tural material i imaterial extrem de valoros, dar, din pcate, nu are niciun obiectiv pe lista UNES- CO. Acolo ar merge foarte bine ruga bnean.” În deplin consens, prof. univ. dr. Otilia Hedean,
etnolog i membru în Consiliul Naional pentru Pa- trimoniul Imaterial, opineaz: „Ruga este o srb- toare specific Banatului. Este cunoscut în general sub acest nume, dar pe alocuri se numete i nedee. Este o srbtoare care pune în relaie hramul bise- ricii ortodoxe dintr-o localitate cu viaa cotidian a localitii, cu familiile din interiorul comunitii. În ziua în care este hramul bisericii, este slujba festiv, mai mult decât un serviciu religios, dar, în aceeai zi, mai sunt i alte momente ale srbtorii, repre- zentate diferit de la o comunitate la alta.”
Da, Ruga bnean, cea mai mare srbtoare religioas i familial a satului bnean ine de su- fletul sau aparine sufletului Banatului. Tot astfel o percep i oamenii din Bata.
Când ne-am apropiat de intrarea în comun, oamenii locului, alturi de cei aflai în gostie la dânii, se porneau spre Biseric. Era ora 18:00. I-am urmat i noi, ascultând în sfântul lca, slujba oficiat de printele paroh i de cei ase frai, în- tru credin, venii la Bata din Lipova, din Ostrov ori din Lalain. Dup slujb într-o bun rânduial, oamenii, avându-l în frunte pe primarul lor, însoit de Preacucernicii Prini i de înalte oficialiti, s-au îndreptat spre platoul, special amenajat, aflat în partea lateral a „Casei Naionale”, unde la ora 19:30, cu punctualitate i disciplin bnean, domnul primar Ion Micurescu a rostit cuvântul de salut adresat preoilor, constenilor i oaspeilor care le-au cinstit, cu prezena lor, srbtoarea.
A urmat, firesc, evoluia artistic încânttoare a Ansamblului „Valea Mureului”, ansamblu având în componena sa, tineri dansatori ai comunei Bata, pregtii de maestrul coregraf Victor Jiche- rean. Lor le-a urmat formaia orchestral condus de maestrul Vasile Bocu i solistele sale Lioara Bocu i Nicoleta Novac.
Ascultm cu plcere, câteva din cântecele po- pulare interpretate pe scen, privim cu bucurie la stenii prini în jocul popular specific locului, pre- gtindu-m, mai apoi, s consemnez i câteva im- presii ale participanilor, chiar dac ele vor aprea în numerele viitoare ale jurnalului nostru.
Se înnopteaz, scldat în mustul rou de la marginea zrilor, soarele, încet, încet, se stinge. În curând, amintirea acestei zile, va fi o umbra cald peste mtasea amintirii. Ne îndeprtm de Bata, cu gândul la nzuina domnului primar Ion Micures- cu, ca Bata s devin un Sat European. Dar Bata,
dragi cititori, prin strdania acestui brbat gospo- dar, a devenit un Sat European!
Voi mai reveni la Bata, dac Bunul Dumnezeu îmi va îngdui, amintindu-mi mereu îndemnul pri- marului ei de azi: „S nu uitai c Ruga este srb- toarea Hramului bisericii strbune. i c noi sun- tem români prin istorie, prin datini, prin port, dar i prin credina cea dreapt-ortodox. Eu cred c prezentul i viitorul nu se pot cldi decât pe teme- lia trecutului.”
Felicitri, la sfâritul acestor însemnri, dar nu în ultimul rând, domnului director general Ferenc Szigeti, naul acestei rugi i a multor altora din trecut. Dealtfel, dup cum ne-a precizat domnul ing. Ion Micurescu, prin aceast deosebit coope- rare între administraia btan i conducerea firmei „Diabas”, condus de domnul Szigeti, s-a reuit realizarea unor obiective deosebite i revigorarea vieii economice a comunei. Felicitri!
Anun important!
E canicul, e var i oraul e mult prea fierbinte pentru a rezista în el mai mult
de cinci zile. E o vreme numai bun de mers la Bulci. Rcoare, natur, mâncare bun i mul- t, mult muzic folk. Conducerea Primriei Comunei Bata i coorganizatorii Festivalului „Folk Maris” v invit în pitoreasca localitate Bulci, de lâng Bata, acolo unde v ateapt cei mai renumii folkiti ai României.
Exist 31 de festivaluri de folk în ar, dar „Bulci Fest” este cel mai renumit dintre ele. În fiecare an, festivalul atrage un public fidel atât din judeele Arad, Timi, Bihor, Hune- doara, cât i din strintate. Anul trecut, au fost în jur de 3000 de oameni în dou zile!
Muzic, chitar, foc de tabr, miros de mici, bere etc. Totul sub cerul liber!
Venii la Bulci în zilele de 2 i 3 august începând cu ora 19:00.
Ca de obicei, atât intrarea, cât i campa- rea vor fi gratuite!
12. iulie
oaia de Biled
S dea Dumnezeu ca cineva, adunând jurnalul „Banatul” foaie dup foaie, dup ce se vor aduna cu sutele, cu cu miile, s spun: Aceasta este Biblia Banatului! † Ioan
Pagin realizat de Gheorghe MIRoN
Aduc mulumiri Înaltpreasfinitului Printe Ioan al Banatului, familiei Cean i tuturor locuitorilor comunei Biled
Cristian DAVID, Primar al comunei Biled
În a doua zi de Rusalii, în co-
muna Biled, a fost mare srbtoare. Primria i Consiliul Local Bi- led au organizat Ruga bnean 2019. Cu acest prilej, ÎPSS Ioan, Mitropolitul Banatu- lui i preedintele de onoare al jurnalului in- terregional „Banatul”, a fost invitat special i a
condus slujba de sfinire a noii Biserici Ortodoxe Biled cu hramul ,,Sfânta Treime”.
Piatra de temelie a noii biserici a fost pus în urm cu ase ani de ctre Înaltpreasfinitul Prin- te Ioan. Pân în iunie 2019, slujbele religioase au fost oficiate într-o capel amenajat într-o cas. La sfinirea lcaului au participat, pe lâng principa- lii ctitori ai bisericii, familia Sebastian, Ramona i Valeriu Cean, originari din Biled, stabilii în USA, primarul localitii, Cristian-Felician David, con- structorul bisericii, dirigintele de antier, precum i sute de credincioi.
Amintim c ÎPSS Ioan a primit i titlul de Cetean de Onoare al comunei Biled. „În 12 iunie i-am conferit titlul, iar în 17 iunie, i-am înmânat diploma de onoare. ÎPSS Ioan a fost alturi de noi i ne-a sprijinit foarte mult în construcia Bisericii Ortodoxe de la început, atât material, cât i spiritu- al”, a spus primarul David.
De asemenea, preotul Marius Ruscu a primit din partea ÎPSS Ioan distincia de iconom, pentru implicarea în ridicarea noii biserici parohiale. Ma- nifestarea religioas a trezit un interes foarte mare printre bilezeni. Ei au venit într-un numr impresi- onant, pentru a fi alturi de înaltul oaspete, în ma- rea slujb de sfinire a lcaului sfânt. Astfel c 17 iunie, Biledul are biseric de zid, cum se spune, unde credincioii pot veni în fiecare duminic pen-
tru a se ruga i a asista la Sfânta Liturghie, dar i cu prilejul srbtorilor religioase.
Din mila lui Dumnezeu, s-a svârit prima Sfânt liturghie!
„Dup eforturi susinute, de ani de zile, iat c credincioii din Biled au biseric româneasc. Pân acum slujbele au avut loc într-o capel, amenaja- t într-o cas. Din mila lui Dumnezeu, s-a svârit prima Sfânt Liturghie în biserica nou, ortodox. Este un moment deosebit pentru localitate, fiindc bisericile sunt unice. Credincioii nu vor uita acest moment. Au fost i copii muli, nici ei nu vor uita aceast zi special i vor povesti generaiilor viitoa- re c ei au participat la prima Sfânt Liturghie în Biserica Ortodox Biled”, a mrturisit ÎPSS Ioan.
De asemenea, domnul primar Cristian David, a adugat: „Dup 6 ani de eforturi pentru construcia lcaului, prima Liturghie a avut loc în noua Bi- seric Ortodox Biled. La construcie au contri- buit muli ceteni, în frunte cu familia Cean, dar i autoritile publice locale, cât i cetenii cu cât a putut fiecare s contribuie, prin eforturi materi- ale sau ca voluntari. Astfel, am reuit s constru- im Sfânta Biseric, iar de Rusalii a fost sfinit de ÎPSS Ioan. Înaltpreasfinitul Printe Mitropolit a fost alturi de noi material i spiritual, de când am început s ridicm biserica. De aceea, pe aceast cale îi mulumim ÎPSS Ioan, dar i familiei Cean, care a fost cea mai implicat în proiect, precum i preotului Marius Ruscu, fiindc i-a dat toat silina pentru ca aceast biseric s fie ridicat cu succes. Mai avem de lucru, dar în scurt vreme vom finaliza i cu picturile i tot ceea ce mai trebu- ie pentru biseric”.
Apoi, ruga localitii a continuat în curtea cminu- lui cultural din Biled, unde, fiecare participant a primit un pachet cadou, i oamenii au avut ocazia de a degus- ta i din delicioasele preparate culinare la ceaun.
Programul artistic a fost susinut de Nicu i Ni- coleta Novac. De-asemenea, i-au dat concursul Ansamblul Junii Banatului i Ansamblul Bileder
Heiderose. De menionat este c din cele peste 1.000 de
numere de case, peste 700 de familii sunt ortodoxe în Biled. Astfel, cu mai muli ani în urm, s-a pus problema, i, pe bun dreptate, ridicrii unei bise- rici care s-i reprezinte cu adevrat pe credincioii ortodoci. „Copilul meu, Sebastian Cean, e în Ame- rica, în Detroit, din aprilie 1999, i are o companie de transport. El s-a gândit cu nora mea, care este fat de preot, c trebuie s ridice o biseric în Biled. Eu trebuia s m ocup de proiect aici, iar ei îmi trimiteau banii. Am deschis cont în banc, împreun cu preo- tul Marius Ruscu. Fiul meu a început s bage în cont banii necesari pentru ridicarea bisericii”, i-a amintit Sabin Cean, tatl lui Sebastian.
Oamenii din comun au fcut ce au putut, dar era nevoie de profesioniti i utilaje speciale, de aceea a fost angajat o firm specializat în ase- menea lucrri i astfel a început construcia noii biserici. De-a lungul anilor, ÎPSS Ioan, Mitropoli- tul Banatului, a vizitat foarte des localitatea pentru a verifica stadiul antierului. Biserica are o capa- citate de 700 de locuri, este acoperit cu tabl de cupru. Mitropolia a insistat c o asemenea biseric nu poate fi învelit cu igl, ci cu tabl de cupru, aa impune regula. E o arhitectur tradiional de Banat cu arcade i cu elemente specifice. Nu s-a fcut rabat de la nimic. Lcaul are un turn mare i dou mai mici. Clopotele sunt donate de un in- vestitor din Biled, Eugen Supuran, prin firma lui. Clopotele sunt turnate în Ucraina. Acolo, se afl o mnstire unde clugrii construiesc clopote. Lcaul are i trei cruci. Acestea au fost cump- rate din donaiile credincioilor. Cea mai mare are peste doi metri. Finanarea a venit în cea mai mare parte de la familia Cean din America, iar restul de la ceteni, de la Primria i Consiliul Local Biled.
Aduc mulumiri Înaltpreasfinitului Printe Ioan al Banatului, familiei Cean i tuturor locuito- rilor comunei Biled, a concluzionat în mesajul su, domnul Cristian David, primarul Biledului.
13. iulie
oaia de Deta
S dea Dumnezeu ca cineva, adunând jurnalul „Banatul” foaie dup foaie, dup ce se vor aduna cu sutele, cu cu miile, s spun: Aceasta este Biblia Banatului! † Ioan
Pagin realizat de prof. Anca Luminia EFtENIE
Oana Victoria HERIANU
Oana Victoria Heri- anu este una din-
tre elevele cele mai bune pe care le-a avut Liceul Teh- nologic ,,Sf. Nicolae” Deta. Mereu preocupat de studiu a participat la nenumrate concursuri i diferite olim- piade i de fiecare dat s-a întors cu premii acas. Pe lâng toate acestea, a luat
parte i la activiti de voluntariat, dorindu-i, din tot sufletul, s fac bine celor din jur.
Domnioar Oana Herianu, elev în clasa a XII-a (profil Real) la Liceul Tehnologic ,,Sfântu Nicolae” din Deta, ai început coala în aceast instituie, aici v-ai trit copilria i adolescena, dar, iat, a venit momentul s pii pe alt drum. Ce înseamn aceast loc pentru dumneavoastr?
4Da, aa este, au trecut 18 ani de când locu- iesc în acest ora. În momentul în care m gân- desc la Deta, îmi vin în minte dou lucruri sem- nificative: biroul din camera mea de la fereastr i drumul de centur de la periferia oraului. Vorbind despre biroul de la fereastr, acesta e locul unde îmi petrec majoritatea timpului când vin de la coal sau, dac suntem în vacan, îl petrec aproape în totalitate aici, învând. De la fereastr privesc în fiecare anotimp transforma- rea copacilor (copaci pe care i-am aprat de ne- numratele bti cu prune din copilrie - prunele lor erau singurele care rmâneau intacte, restul copacilor aveau de suferit, din pcate). În special, îmi place s privesc roiurile de fluturi albi care se joac neîncetat în vzduh iarna, dar i faptul c totul se îmbrac cu o mantie alb.
În schimb, centura de la marginea oraului rea- lizeaz trecerea în cellalt plan al vieii - în univer- sul imaginar. Zgomotul mainilor dimineaa de-
vreme i noaptea îmi rscolete cele mai adânci coluri ale minii - niciun sentiment nu poate fi mai plcut decât acesta. Aadar, atunci când m gândesc la Deta, m gândesc la casa mea, la bi- roul de la fereastr, la drumul de centur de la periferia oraului, dar i la cele dou coli unde am petrecut o parte destul de mare din via i datorit crora sunt ceea ce am devenit astzi.
A dori s vorbim, în primul rând, despre meri- tele deosebite pe care le avei. Ai participat de dou ori la faza naional a Olimpiadei de Biologie i ai obinut locul al III-lea la faza judeean a Olimpia- dei de Limba i Literatura Român. Cum evaluai aceste experiene acum, la sfârit de liceu?
4Olimpiada Naional de Biologie nu o s o uit niciodat. Experiena de la Piatra Neam (anul trecut, în clasa a XI-a) a fost superb - cele mai frumoase cinci zile din viaa mea, m-a fer- mecat în totalitate - am simit c aparin acelui loc. Biologia este marea mea pasiune, iubesc s o studiez deoarece atunci când fac acest lucru simt cum descopr viaa însi, simt c îmi gsesc drumul în via, c voi fi capabil s fac ce îmi do- resc cu ardoare - s ajut oamenii cu toat fora mea, vreau s m dedic muncii în slujba omenirii! În schimb, în clasa a XII-a olimpiada a avut loc la Oradea, judeul Bihor. A fost la fel de frumoas experiena, doar c ateptrile mele erau mult mai mari... Nu prea s-au adeverit îns: am fost a aisprezecea din cei 35 de concureni, cu toate c eu am sperat cel puin la o meniune...
Nici nu tiu cum am ajuns la Olimpiada de Lim- ba i Literatura Român(OLAV). Îmi amintesc c m pregteam pentru faza naional a Olimpia- dei de Biologie i doamna profesoar mi-a trimis un mesaj legat de olimpiad, referitor la faza pe coal. I-am spus c particip i apoi am trecut la faza zonal, ce avea loc la Timioara. Am luat locul I cu 96 de puncte. Faza judeean avea loc peste
aproximativ o lun, în 2 martie cred. Am muncit de dimineaa pân seara fr oprire - citeam i învam cu o pasiune pe care nici eu nu tiam c o am pnâ atunci. Am reuit s fiu pe podium!
S nu uitm nici de chimie unde am luat locul I cu 100 de puncte la Concursul Regional Octavian Larionescu, în toamna anului 2018.
Nu au fost experiene uoare, au solicit un efort intelectual enorm, plus o rbdare de fier! Dar am reuit, am fost pe podium de nenumra- te ori la materii total opuse!
Care este, în opinia dumneavoastr, cheia suc- cesului?
4Succesul…un concept destul de greu de definit…În opinia mea, succesul ine de perseveren, de dorina noastr de a obine un anumit lucru. Din când în când, fiecare persoa- n îi pierde motivaia i are nevoie de anumite sfaturi, citate, videoclipuri motivaionale. Citatul care m-a impresionat cel mai mult pe mine din tot ce am citit este cel al lui Paolo Coelho: ,,Când îi doreti ceva cu adevrat, tot universul conspi- r pentru îndeplinirea visului tu”. În concluzie, cheia succesului este s ne dorim cu adevrat ceea ce vrem s obinem, s fim etc.
Ce planuri de viitor avei? 4Îmi doresc s intru la Facultatea de Medi-
cin, s o termin, s devin un medic de renume i s pot s-mi ajut semenii necondiionat, s fiu lâng ei când au nevoie de mine. De asemenea, vreau s particip la cât mai multe aciuni de sto- pare a polurii i chiar s propun i eu aciuni. Sunt o fire deschis spre nou, aa c, dac vor aprea diverse proiecte în care s m implic, o voi face cu plcere! Deocamdat, acestea sunt intele mele pentru viitor, îns vom vedea pe parcurs unde m va purta curentul vieii!
Îmi doresc(...) sã devin un medic de renume ºi sã pot sã-mi ajut semenii necondiþionat
Dialog realizat de prof. Anca Luminia EFtENIE
Fotbalitii din echipa de juniori ASO Deta (cagoria 10-11 ani) au parti- cipat, între 8 i 9 iunie 2019, la turneul Milenko Jerkovi din Livana.
Aceast competiie este una de factur internaional i s-a organizat în Croaia, alturi de juctorii notri, participând echipe din ara gazd, dar i din China sau Bosnia i chiar o echip de la un liceu de profil din România (LPS Banatul Ti- mioara). Copiii din Deta au fost însoii de ctre domnul antrenor Clin Drgu, domnul preedinte al ASO Deta, Clin Roman, i domnul Plutea Cornel, unul dintre prini. Micii sportivi au jucat împotriva unor echipe precum MTK Buda- pest, FK Spartak, NK epin i s-au comportat exemplar, venind acas cu rezultate promitoare. Îi felicitm pentru efortul depus, pentru perseveren, pentru curajul de care au dat dovad înfruntând echipe de talie mondial i le urm succes la competiiile urmtoare.
Fotbalitii ASo Deta juniori - în Croaia
Duminic, 16 iunie, cu începere de la ora 17:00, a avut loc, la Deta, ruga b-
nean, organizat de Primria Oraului Deta i Consiliul Local Deta în colaborare cu Cen- trul Cultural Deta. În parcul Anton Kratzer au evoluat atât membrii ansamblului românesc, respectiv sârbesc, cât i soliti bine cunoscui în întreaga ar precum: Carmen Popovici Dumbrav, Maria Didraga, Alina Trastu sau
Florin Pistril. Petrecerea a fost condimentat cu delicioasele preparate culinare pregtite de buctarii terasei Flamingo din Denta. Aa cum st bine unei rugi bnene, petrecerea a inut toat noaptea, atmosfera fiind încrcat de mul- t voie bun, joc i cântec.
Ruga bnean
14. iulie
oaia de Topolovãþu Mare
S dea Dumnezeu ca cineva, adunând jurnalul „Banatul” foaie dup foaie, dup ce se vor aduna cu sutele, cu cu miile, s spun: Aceasta este Biblia Banatului! † Ioan
Pagin coordonat de Roxana FURDEAN
Eva TURT
Se aprinde i în copa- cul lunii iulie ceasul
stingerii i brusc mi se face dor de prispa bunicii, cu vitralii i tufe de mrar. O, dac nu am fi mari i uituci, tuturor, celor crescui în li- bertatea satului, ne-ar fi dor de crua plin cu poveti din fundul opronului. În co- muna în care am stat de vor-
b cu tânra doamn Eva Turt, mai exist crue încrcate cu amintiri i pstrate, i îngrijite cu grij de urmaii celor care le-au purtat pe uliile satului.
Doamn Eva, lucrai în echipa administraiei din comuna Topolovu Mare din ce an?
4Lucrez în cadrul Biroului Agricol i al Protec- iei Mediului, la Primria comunei Topolovu Mare din anul 2017.
Protecia mediului... doamn, pentru c însi agricultura se afl într-o relaie de dependen fa de mediu, permitei-mi s v întreb, care este în acest moment principalul factor poluant al pla- netei pmânt?
4De departe dezvoltarea fr precedent a industriei i, evident, arderile din care rezult substane poluante. Iar în relaia cu agricultura, de care ai amintit, gândii-v numai la ploile acide care fac un ru imens culturilor, ori la autovehicu- lele care funcioneaz cu ajutorul motoarelor cu combustie i care, nu numai în marile centre ur- bane, reprezint un factor grav de îmbolnvire a oamenilor.
Care este menirea celor care lucreaz în aceast instituie de specialitate privind protecia mediului?
4Menirea tuturor celor care ne ocupm de mediu, este aceea de a aciona, eficient, pentru a asigura populaiei un mediu sntos în armonie cu dezvoltarea economic i cu progresul soci- al al României. Misiunea noastr, a tuturor celor care avem legtur cu Agenia Naional pentru Protecia Mediului, este de a asigura un mediu mai bun în România pentru generaiile prezente i viitoare i realizarea unor îmbuntiri majore i continue ale calitii aerului, solului i apelor.
Ai vorbit ca la carte. 4Asta pentru c îmi doresc sincer ca orice pro-
blem legat de mediu, s fie rostit cât mai exact, pentru a putea fi mai uor îneleas i aplicat.
Doamn, lucrai de doi ani de zile în aceast primrie, cum vi s-a prut începutul activitii dumneavoastr în cadrul acestui colectiv.
4Extrem de armonios i acest lucru este fr îndoial meritul domnului primar c a reuit s sudeze în bun înelegere acest colectiv, un colectiv care, în scurt timp, a reuit la rându-i s interacioneze foarte bine cu cetenii comunei.
C veni vorba de comun, s-au realizat fapte notabile în aceti din urm ani?
4Pi de la venirea domnului Ovidiu Doa, co- muna Topolov, cu satele ei aparintoare, i-a schimbat vizibil înfiarea. i acest fapt este re- marcat de toi cetenii comunei.
Probleme cu care v confruntai mai des, care ar fi?
4Sunt problemele legate de diverse sesizri ale cetenilor.
Pe segmentul agricol? 4Nu, pe cel al mediului. Mai concret.
4Cele mai dese reclamaii, sunt cele care îi vi- zeaz pe proprietarii de stupi de albine. Sigur mai sunt i cei care reclam depozitarea gunoiului de ctre vecini în locuri nepermise .a.m.d. Dar, reve- nind la albine, eu cred c atunci când vine vorba de albine, e bine s ne amintim mereu ce spunea Albert Einstein, anume c „dac ar disprea albi- nele, ar disprea i viaa pe pmânt.”
Avea dreptate genialul evreu. 4Sigur c avea. În partea agricol a activitii dumneavoastr,
ce nouti ai avea? 4Cred c merit amintit cetenilor comunei
noastre, c în aceste zile m apropii de definitiva- rea punerii la punct a Registrului Agricol Electro- nic...
Aceast activitate a solicitat consultarea i co- pierea tuturor datelor din registrele vechi?
4Exact, a fost o munc extrem de migloas, dar i extrem de folositoare cetenilor. În acest fel vom reui s avem o eviden foarte clar a situaiei.
Felicitri! Ce mai urmeaz? 4Dorim ca în viitor, s avem i un registru elec-
tronic de nomenclatur stradal. Doamn, ce mesaj avei, dumneavoastr, de
transmis locuitorilor comunei? 4Dac a avea un mesaj, i am unul, el este le-
gat tot de mediu, rugându-i s pstreze curenia întregii comune, s fie ateni la curarea pode- elor, s nu neglijeze tunderea vegetaiei din dreptul locuinelor, s fie ateni cu animalele i p- srile ce le aparin, pstrându-le în spaii închise, dar, mai ales, s nu lase dincolo de ua gospodri- ei lor, câinii nesupravegheai.
De la venirea domnului Ovidiu Doþa, comuna Topolovãþ, cu satele ei aparþinãtoare, ºi-a schimbat vizibil înfãþiºarea
Pota redaciei
Cititorii ne întreab, noi rspundem
Domnul Claudiu Mare din comuna Topolovu Mare, ar dori s tie dac voucherele de vacan
eliberate bugetarilor vor putea fi folosite inclusiv pentru taberele colare ale copiilor? Da, voucherele de vacan eliberate bugetarilor vor putea fi folosite inclusiv pentru taberele colare, conform unui nou proiect legislativ aflat în dezbaterea parlamentarilor.
În prezent, voucherele de vacan primite de bugetari pot fi utilizate doar pentru cheltuielile serviciilor de c- ltorie i divertisment. Dar, dac iniiativa legislativ va
intra în vigoare, acest ajutor acordat de stat va putea fi utilizat i pentru plata taberelor pentru copiii bugetarilor.
Concret, este vorba despre tabere colare, naionale i tematice ale copii- lor titularului voucherelor. Condiia pentru a putea fi folosite acestea va fi ca taberele s se regseasc într-un pachet turistic.
Ceea ce ar trebui luat în considerare este faptul c acest echilibru dintre munc i via nu se poate realiza fr bunstarea care privete i restul mem- brilor familiei, în special copilul sau copiii beneficiarului. Cei care ar putea beneficia de aceste vouchere i în lipsa printelui. Mai precis, prin folosirea voucherelor de vacan al /ale printelui /prinilor pentru plata taberelor.
Astfel, intenia legiuitorului nu se modific cu nimic. Ba, mai mult, se îmbuntaete, adugându-se la aceasta posibilitatea de dezvoltare persona- l a copilului, de acordare a posibilitii unei activiti experieniale i de cunoatere pentru copil, este menionat în expunerea de motive a proiectului legislativ.
Pentru a se aplica, îns, propunerea trebu

Recommended