1

ELECTROCARDIOGRAMA (EKG)

Viteza de conducere a traseului EKG- 50 mm/sec 1 patrat = 0.02

-25 mm/sec 1 patrat= 0.04

Derivatiile Standard ( D1,D2,D3)

-Unipolare (aVR, aVL, aVF)

-Precordiale (V1,V2 ) drepte

(V3,V4) intermediare

(V5,V6)stangi

Interpretarea traseului electrocardiogramei:

-unda P depolarizare atriala.

-complexul QRS depolarizare ventriculara.

-undaT repolarizare ventriculara.

Interpretarea unui traseu EKG presupune:

1. Determinarea ritmului cardiac.

2. Determinarea frecventei cardiace.

3. Determinarea axei electrice a inimii.

4. Analiza undei P.

5. Analiza intervalului PR sau PQ.

6. Analiza complexului QRS.

7. Analiza segmentului ST.

8. Analiza undei T.

9. Analiza undei U.

10. Analiza intervalului QT.

2

1. Ritmul cardiac

Regulat sinusal

-Jonctional- superior

-mijlociu

- inferior

Neregulat fibrilatie atriala

-Flutter atrial

3

A. Ritmul sinunal

Prezenta undei P pozitiva inaintea complexului QRS cu acelasi segment PQ.

55-80/min

Unda P-durata 0.06-0.11

-amplitudine 2-2.5mm

B. Ritmul jounctional superior

Depolarizarea atriala se realizeaza inaintea depolarizarii ventriculare si este in sens

invers.

Unda P negative inaintea complexului QRS.

C. Ritmul jounctional mijlociu

Depolarizarea atriala se realizeaza concomitant cu depolarizarea ventriculara.

Complexul QRS se suprapune pe unda P care nu se vede.

4

D. Ritmul jounctional inferior

Depolarizarea atriala se realizeaza dupa depolarizarea ventriculara si este in sens

invers.

Unda P negative dupa complexul QRS.

I. Fibrilatia atriala

Lipseste unda P si apare unda f de fibrilatie.

Ritm neregulat.

Frecventa= 400-600/min

II . Flutter atrial

Lipseste unda P si apareunda F de Flutter atrial.

Ritm neregulat.

Frecventa= 250-400/ min

5

2. Frecventa cardiaca

Pentru ritmurile regulate se foloseste schema.

Sau formula frecventa= 1500/ distanta RR (nr.de patratemici.

Pentru ritmurile neregulate se face media luand minimum 3 complexe QRS.

3. Axaelectrica a inimii

Axa electrica normala a inimii este intre 0 (+90) Se calculeaza axa in derivatiile DI si aVF prin calcularea axei QRS in fiecare derivatie

si stabilirea axei intermediare.

6

HIPERTROFIILE

Hipertrofia atriala stanga (HAS)

Unda P larga, plata sau bifida in DI, aVL

Durata> 0.12

P mitral.

Hipertrofia atrialadreapta (HAD)

Unda P inalta ascutita > 3mm in DII, DIII, aVF

P pulmonary.

7

Hipertrofia ventriculara stanga (HVS)

Axa electrica a inimii este la stanga.

Unda R > 17 mm in V5,V6, si unda S >17 mm in V1,V2.

Indicele Sokolov-Lyon R V5+ S V2 > 35mm.

Tulburari secundare de repolarizare in V5, V6 - segment ST subdenivelat.

unda T negative.

Hipertrofia ventriculara dreapta (HVD)

Axa electrica a inimii este la dreapta.

Unda R > 7 mm in V1,V2, si unda S >7 mm in V5,V6.

Indicele Sokolov-Lyon R V1+ S V5 > 10.5 mm.

Tulburari secundare de repolarizare in V1, V2 - segment ST subdenivelat.

unda T negative.

8

Hipertrofia ventriculara dreapta.

TULBURARI DE CONDUCERE (BLOCURI)

Bloc sinusal (BSA) Ritm sinusal dar este ritm neregulat atunci cand apare pauza sinusala.

Pauza electrica intre doua unde R-R normale.

9

Bloc atrioventricular (BAV) Sunt 3 Grade:

- Grad I (simplu / partial)

- Grad II ( Mobitz I, Mobitz II, Tip inalt)

- Grad III (total / complet)

BAV Grad I Ritm sinusal.

Interval PR> 0.20 constant

Interval PR= unda P + segment PQ + unda Q

BAV Grad II Mobitz I Ritm neregulat.

Interval PR se alungeste progresiv pana ce apare unda P blocata.

10

BAV Grad II Mobitz II Ritm atrial regulat si ventricular neregulat.

Interval PRconstant.

Apar unde P blocate, in mod intermittent tip 2:1, 3:1, 4:1

BAV Grad II Tip inalt Ritm neregulat.

Bradicardie severa.

Unda P blocate in numar mare, gradul de blocaj inalt.

Este un bloc in stadiul care se poate transfera in BAV Grad III.

BAV Grad III-total Ritm regulat.Atriile se contracta constant cu frecventa nodulului sinusal (60-80/min) cu

distanta P-P egale.

Ventriculii se contracta constant cu frecventa(40-60/ min) data de un centru sub nivelul

jonctiunii cu distanta R-R egale. Intre atriile si ventriculii nu exista legatura.

11

Bloc de ram stang (BRS)

Axa electrica la stanga.

In precordiale stangi V5,V6complexul QRS are baza largita> 0.11si aspect de M sau

platou, aspect de RR.

Tulburari de repolarizare in V5,V6 segment ST negative.

-unda T negative.

Bloc de ram drept (BRD)

Axa electrica este aceasi axa inaintea blocului.

In precordiale drepte V1,V2 complexul QRS are baza largita>0.11 si aspect de M sau

platou, aspect de RSR.

Tulburari de repolarizare in V1,V2 segment ST negative.

-unda T negative.

12

Hemiblocuri: - hemibloc stang anterior.(HBSA)

-hemibloc stang posterior.(HBSP)

Sindrom Wolf-Parkinson-White (WPW)

Exista 3 fascicule accesorii:

1.Fascicul Kent leaga atriile cu ventriculii.

2.Fascicul James leaga atriile cu fascicul Hiss.

3.Fibre Manheim leaga fascicul Hiss cu ventriculii.

In DI,DII,DIII.

Interval PR mic< 0.11

La piciorul pantei ascendente a undei R apare unda Delta pozitiva iar unda T

negativa, QRS larg>0.11 .

Tulburari de ritm (Aritmii) Clasificarea:

I.Aritmii cu ritm normotrop:

-Tahicardie sinusala.

-Bradicardie sinusala.

-Aritmii sinusale.- Respiratorie - Nerespiratorie

13

II. Aritmii cu ritm heterotrop:

-Extrasistole Atriale Jonctionale- Ventriculare

-Tahicardie paroxistica (TP) Supraventriculara (TPSV)-Ventriculara

(TPV)

Flutter si fibrilatie atriala.

Flutter si fibrilatie ventriculara.

Tahicardiesinusala

Ritm sinusal.

Unda P sic omplexul QRS cu morfologie normal.

Distantele R-R egale, constant, si mici.

Frecventa>85/min.

Bradicardiesinusala Ritm sinusal.

Unda P si complexul QRS cu morfologie normal.

Distantele R-R egale, constant, si mari.

Frecventa

14

Aritmii sinusale

Nodulul SA descarca neregulat.

Intervalul R-R neregulat.

Morfologia undei P si complexului QRS este normala.

Frecventa este normala dar creste in inspir si scade in expir.

Extrasistole

Extrasistola atriala Ritm sinusal.

Unda P modificata, urmata de complex QRS-T normal si o pauza post extrasistolica

15

Tahicardie jonctionala

Ritm regulat cu frecventa 100-180/min .

Unda P absenta.

Apare unda P retrograda.

Extrasistola jonctionala Ritmul depinde de ritmul de baza.

Unda P care insoteste ESJ este inversata, ingropata sau retrograde.

QRS normal.

16

Aritmiile ventriculare- Ritm Idioventricular

Frecventa 20-40/min

Complexul QRS >0.11 de tip extrasistola ventriculara si morfologie modificata.

Unda p lipseste.

Ritm Idioventricular accelerat Frecventa 40-100/min

Ritm regulat.

Unda P lipseste.

QRS aspect larg.

17

Extrasistola ventriculara

Sistematizata cu ritm: Bigeminism (1S/1ExV)

Trigeminism(2 S/ 1 ExV)

Cvadrigeminism (3S/1ExV)

Monofocale sau polifocale.

18

Tahicardie paroxistica supraventriculara (TPSV)

Ritm regulat

Frecventa 150-250/min

Unda P siunda T unite si ample.

QRS normal.

Tahicardie ventriculara monomorfa

Acelasi centru descarca cu o frecventa 100-250/min

Ritm regulat fara unda P vizibila.

QRS larg.

Puls absent

19

Tahicardie ventriculara polimorfa

Acelasi dar cu ritm regulat sau neregulat si sunt mai multi centrii care descarca.

Frecventa 100-250/min

Puls absent

QRS larg

Torsada varfurilor

Este o varianta de tahicardie ventriculara polimorfa.

Frecventa 200-250/min

Faraunda P

QRS larg

Intoxicatie cu droguri sau hipomagnezemie.

20

Fibrilatie ventriculara

Asistola

Artefacte

21

Tremor artifacts

Tulburari de irigatie coronariana

Supra si subdenivelarea ST

ST supradenivelat

>2mm in derivatiile precordiale arata IMA stadiul supaacut 4-6 h si se numeste unda

PARDEE.

ST subdenivelat

Ischemie miocardica sau tulburari de repolarizare din hipertrofie ventriculara.

22

Infarct miocardic anterior Ocluzia coronarei stangi- ramura descendenta anterioara stanga.

V3,V4 modificari EKG:

ST supradenivelat si unda T foarte inalte.(INFARCT MIOCARDIC SUPRAACUT)

23

Infarct miocardic inferior Ocluzia arterei coronare drepte ramura descendenta posterioara

DII, DIII, aVF

ST supradenivelat si unde T foarte inalte.(INFARCT MIOCARDIC SUPRAACUT)

Infarct miocardic lateral Ocluzia coronarei stangi-ramura circumflexa.

DI, aVL, V5,V6

ST supradenivelat si unda T foarte inalte.(INFARCT MIOCARDIC SUPRAACUT)

24

Infarct miocardic septal Ocluzia coronarei stangi- ramura septala a coronarei descendente anterioare.

Unda Q patologica in V1,V2

Infarct miocardic posterior

Ocluzia arterei coronare drepte-ramura posterioara descendenta sau a coronarei

circumflexe stangi.

Unda R mare in V1,V2,V3,V4 si subdenivelarea ST dar cu supradenevilarea ST si unda

Q patologica in V7,V8,V9.

25

Stadiile infarctului miocardic

Stadiul supraacut= ST supradenivelat. Apare si unda PARDEE.

Fara modificari ale undei Q,

(4-6h)

Stadiul acut= unda Q patologica,

segmental ST se apropie de linia izoelectrica > 3-4mm

unda T incepe sa se individualizeze si ramane negative.

(6h-1 saptamana)

Stadiul subacut=Q patologica,

segment ST supradenivelat cu 1-2mm

unda T negative.

(1 saptamana-3 saptamani)

Stadiul cronic= Q patologica

ST pe linia izoelectrica

T negative sau aplatizata sau pozitiva

> 3 saptamani

Localizarea infarctului miocardic

Antero- (DI, aVL)+ V1,V2-septal

V3,V4-apical

V5,V6-lateral

V1-V6-anterior extins

Posterior(DI, aVL)- semne indirecte cu unda R mare in V1,V2,V3,V4

-semne directe in V7,V8,V9

Inferior(DII,DIII, aVF)

Transmural = cuprinde intraga grosime a peretelui , apare unda QS

patologica fara unda R

Modificari QRST

- Ischemie modificari ST si unda T

- Necroza- modificari unda Q

- Q patologica: durata>0.4 si amplitudine> din unda R