Costea Alexandra Maria

Boca Ana Maria

Moldovan Anda

1

Definitie:

Electrocardiograma (EKG,ECG) este un test ce masoara impulsurile electrice ale inimii.

ECG inregistrează diferenșele de potențial între părțile activate și cele neactivate ale cordului, în cursul sistolei și diastolei.

2

Tipuri de electrozi şi derivaţii Derivaţia reprezintă un circuit electric constituit

din 2 electrozi care recoltează potenţiale de depolarizare, care sunt conectaţi la aparatul de EKG.

Derivaţiile pot fi :bipolare -când se folosesc doi electrozi activi

(cele 3 derivaţii standard ale membrelor) unipolare sau monopolare -când un electrod este

activ (explorator) şi al doilea este indiferent (plasat la un potenţial constant).

3

În plan frontal

derivaţii standard bipolare – 2 electrozi exploratori

derivaţii standard unipolare – 1 electrod explorator şi 1 electrod neutru

Se utilizează 4 electrozi:-2 pe membrele superioare (roşu – mână dreaptă

şi galben – mână stângă)-2 pe membrele inferioare (verde – picior stâng şi

negru – picior drept)

4

În plan frontal -6 derivatii

DI (electrod negativ la nivelul mâinii drepte şi electrod pozitiv la nivelul mâinii stângi)

DII (electrod pozitiv la piciorul stâng, negativ la mâna dreaptă)

DIII (electrod pozitiv la piciorul stâng şi negativ la mâna stângă)

5

În plan frontal -6 derivatii

aVF (electrod pozitiv la piciorul stâng, cel negativ -un punct din centrul cordului)

aVL (electrod pozitiv la braţul stâng, cel negativ -un punct din centrul cordului)

aVR (electrod pozitiv la braţul drept, cel negativ - un punct din centrul cordului)

(a = augmentat; V =voltaj; R, L, F = right, left, foot)

6

7

În plan orizontal

V1 – sp 4 IC parasternal drept V2 – sp 4 IC parasternal stâng V3 – jumătatea distanţei între

V2 şi V4 V4 – sp 5 IC pe linia

medioclaviculară V5 intersecţia planului

orizontal care trece prin V4 cu linia axilară anterioară

V6 intersecţia planului orizontal care trece prin V4 cu linia axilară medie

8

Etapele de interpretare a EKG-ului

9

Aprecierea ritmului Se face prin urmărirea undelor P şi R,

astfel:

neregulat – distanţa între 2 unde R succesive variază de la un ciclu cardiac la altul în aceeaşi derivaţie

regulat – distanţa între 2 unde R succesive nu variază de la un ciclu cardiac la altul în aceeaşi derivaţie

10

Aprecierea ritmului

Criterii de ritm sinusal:

criteriu de polaritate – P pozitivă în DII, aVF şi negativă în aVR

criteriu de morfologie – unda P să aibă morfologie constantă în complexele din aceeaşi derivaţie

criteriu cronologic – distanţa dintre 2 unde P să fie constantă

criteriu de frecvenţă – frecvenţa undei P să fie frecvenţa sinusală sau în faţa fiecărui complex QRS să fie prezentă o undă P

11

Calcularea frecvenţei cardiace

-viteza de derulare a hârtiei milimetrice este de 25 mm/s (de obicei)

-se aplica formula: 1500/nr. milimetri dintre 2 unde R

succesive (1500=25X60 sec)

-1mm corespunde la 0,04s (la o viteză de 25mm/s).

12

Calcularea frecvenţei cardiace

Din 5 în 5 mm hârtia milimetrica are linii uşor mai groase – se caută o undă R situată în dreptul unei astfel de linii şi se notează unde apare următoarea undă R ce corespunde acestei linii.

La viteza de 25mm/s, dacă apare pe prima linie groasă, frecvenţa este de 300/min, pe a 2-a este de 150/min, pe a 3-a de 100/min etc.

13

14

Analiza morfologică

15

Unda P – reprezintă depolarizarea atriilor

Durata -0,08-0,11s

Amplitudinea -2,5 mm – 3mm = 0,25 mV - 0,3 mV

Orientarea vectorială - P este pozitivă în DII, aVF şi negativă în aVR; axa undei P este de aproximativ între +30° şi +60°

Forma -rotunjită cel mai des în cupolă

16

Segmentul PQ

-reprezintă întârzierea stimulului electric la nivelul joncţiunii atrio-ventriculare

-durată normală între 0,02 şi 0,12 s (0,07 s în medie)

-poziţia -izoelectrică

17

Intervalul PR

Reprezintă timpul necesar conducerii impulsului electric de la NSA la ventriculi

Durata -0,12 – 0,21 s – variază în funcţie de :

-vârstă (mai scăzută la tineri, crescută la vârstnici)

-frecvenţa cardiacă (crescută în bradicardie, scăzută în tahicardie).

18

Complexul QRS -reprezintă depolarizarea ventriculară

Durata -0,08 – 0,10 s Amplitudinea:-normal 0,5 –

1,6 mV (16 mm) Orientarea vectorială- între

+30 şi +60 grade Se admit şi variaţii fiziologice

între 0 şi 90 grade○ 0° la obezi – cord

orizontalizat○ 90° - cord verticalizat la

cei slabi şi înalţi!! prin convenţie – R pozitiv

iar Q şi S negative

19

Forma complexului QRS

Complexul QRS -format din mai multe unde pozitive sau negative

Se folosesc litere mari pentru undele peste 3mm şi litere mici pentru cele sub această dimensiune

Prima undă pozitivă -R, următoarele -R’, R”

Dacă între 2 unde R nu este depăşită linia izoelectrică- R bifid

Unda negativă care precede unda R se notează q, iar cele ce urmează undei R se notează s

Dacă nu există nici o undă R, complexul se notează QS

În derivaţiile precordiale aspectul este de rS în V1,V2,V3, cu o creştere progresivă a r şi scădere progresivă a S, de tip RS în V3,V4 şi de tip Rs în V5 şi V6. 20

Criterii de normalitate pentru unda Q

Unda Q -să existe numai în derivaţiile stângi -D1, aVL, V5, V6 -prezenţa undei Q în celelalte derivaţii este patologică !

Durata -maxim 0,04 s (un pătrăţel)

Amplitudinea celui mai amplu Q să fie de cel mult ¼ din unda R de însoţire

21

Segmentul ST

Reprezintă repolarizarea lentă ventriculară

Durata – nu are semnificaţie practică

Poziţia este în mod normal izoelectrică, fiind considerate normale deviaţii de până la 2 mm

22

Unda T

Reprezintă faza de repolarizare rapidă ventriculară

Durata -0,12-0,30 sec, fără importanţă practică

Amplitudinea -cel mult 1/3 din amplitudinea celui mai mare R

Orientarea vectorială este orientată la fel cu axa QRS

Forma : rotunjită, uşor asimetrică, cu panta ascendentă mai abruptă decât cea descendentă; poate fi bifidă, o primă parte izoelectrică şi alta pozitivă

23

Intervalul QT

Reprezintă sistola electrică ventriculară, care corespunde intervalului de la începutul undei q până la sfârşitul undei T.

Durata normală depinde de frecvenţa cardiacă, fiind considerată normală dacă nu depăşeşte jumătate din durata R-R

Patologic –în diselectrolitemii – crescut în hipercalcemii, hiperpotasemii şi scăzut în hipopotasemii

24

Unda U Reprezintă o mică deflexiune care

urmează undei T, care apare datorită unor postpotenţiale din anumite regiuni ale miocardului ventricular

Durata -0,15 şi 0,25 s Amplitudinea -sub 2mm Forma -rotunjita Orientarea vectorială -aceeaşi cu

unda T din derivaţia respectivă Patologic – poate creşte în

amplitudine în hipertrofii ventriculare sau hipopotasemii; poate deveni negativă în leziunile coronariene ischemice

25

Electrocardiograma de efort

Pentru efectuarea testului de efort pot fi utilizate urmatoarele metode:

Bicicleta ergometrica, efortul efectuat este progresiv prin utilizarea unor trepte succesive de 25 W cu durata de 3 min. În cursul efortului, electrocardiograma este înregistrată permanent, cât și la 1,3,6 si 9 min. postefort. Creșterea tensiunii arteriale și a alurii ventriculare este monitorizată în cursul efortului. Apariția hipotensiunii sau scăderea FC în cursul efortului corespund unor insuficiențe ventriculare stângi severe, fiind obligatorie întreruperea testului.

Covorul rulant, efortul este tot progresiv, utilizându-se trepte de 30 W cu durată de 3 min. (prin creșterea vitezei covorului și unghiului de înclinare a pantei)

26

Scopul testului de efort este atingerea unei frecvențe cardiace maximale egală cu 220- vârsta subiectului.

Contraindicațiile:

-infarctul miocardic acut

-insuficiență ventriculară stângă marcată

-aritmii grave

-endocardită

-miocardită

-stenoză aortică severă

-hipertensiune arterială

-insuficiență cardiacă congestivă

Modificări fiziologice în cursul TE:

-creșterea alurii ventriculare

-creșterea în amplitudine a undei P și Q

-scurtarea intervalului PR

-scăderea amplitudinii undei R

-coborârea punctului J

27

Hipertrofiile atriale

- depolarizarea miocitelor atriale începe la nivelul atriului drept.

- activarea atriului stâng începe înainte de terminarea depolarizării atriale drepte.

- Atriul drept este situat anterior şi la drepta ventriculilor, iar cel stâng posterior de aceştia.

- vectorul de depolarizare al atriului drept va înregistra potenţiale de depolarizare pozitive în V1 şi DII.

- cel stâng se departeaza de V1 - deflexiune negativă la acest nivel.

28

HAS- depolarizarea atrială va necesita mai mult timp (datorita ingrosarii peretelui AS)

- consecinţe:

- creşterea duratei undei P - peste 0,12 sec

- amplitudine normală în DII (1mm) cu aspect bifid (“dromader”)

- amplitudinea deflexiunii negative în V1, corespunzătoare componentei atriale stângi a undei P - peste 1mm.

29

HASmodificarea axei undei P - hiperdeviere la stânga

30

HASHAS poate apărea în:

-valvulopatii mitrale

-valvulopatii aortice

-insuficienţă ventriculară stângă

-hipertensiuni arteriale severe decompensate

-supraîncărcări volemice cu creşterea presarcinii VS

31

HAD- datorită îngroşării peretelui atrial

drept, unda P va avea amplitudine crescută

- în deriv V1-V2, DII, DIII, aVF - undă P hipervoltată (peste 2,5 mm), simetrică şi ascuţită (aspect „în cort”) = P „pulmonar”

- Deflexiune pozitivă peste 1,5 mm în V1

- datorită faptului ca AS are grosime normală, timpul necesitat pentru depolarizare va fi normal

32

HADAxa undei P - tendinţă la verticalizare +75 pâna la +90º

33

HAD

34

Hipertrofia ventriculară stângă (HVS)

- creşte masa ventriculului stâng

- nu este modificat sensul vectorului de depolarizare al VS

- se vor modifica doar durata şi amplitudinea vectorului corespunzator ventricului stang

- axa QRS se va modifica ca urmare a creşterii componentei ventriculare stângi a depolarizarii ventriculare, componenta ventriculară dreaptă rămânând de obicei nemodificată.

- creşterea duratei QRS este moderată : 0,11-0,12 sec

35

Hipertrofia ventriculară dreaptă (HVD) În HVD depolarizarea VD

creşte ca durată şi se suprapune peste timpul de depolarizare al ventriculului stâng.

Vectorii electrici au sensuri diferite în cei doi ventriculi, dar potenţialele ample ale VD hipertrofiat sunt anulate de cele stângi ( în loc de hipervoltaj –> microvoltaj).

Repolarizarea se face de la

endocard spre epicard, invers decât normal, din acest motiv unda T va avea un aspect de deflexiune negativă, asimetrică.

36

Monitorizare Holter ECG- de ritm              Monitorizarea ambulatorie ( 24 ore ) a

ritmului cardiac - ECG permite inregistrarea ritmului cardiac 24 de ore oferindu-i medicului informatii despre functionarea inimii pacientului, pe tot parcursul unei zile normale de munca. Astfel sint surprinse atit momentele mai linistite cit si momentele mai stresante ale pacientilor. Aceasta inregistrare se face prin intermediul unor electrozi montati pe corpul pacientului , electrozi ce sint conectati la un recorder prins la curea.

Pacientul trebuie sa se prezinte in clinica pentru montarea holterului si sa revina a doua zi pentru demontarea si interpretarea informatiilor de catre medicul cardiolog. acestuia.

Pacientului i se monteaza niste electrozi pe corp, electrozi ce sint conectati la un mic aparat ce va fi purat la briu.

37

Indicatii             Este recomandata pentru

- diagnosticarea si evaluarea severitatii aritmiilor cardiace si a tulburarilor de conducere. Aritmiile si tulburarile de conducere pot fi permanente si atunci vor fi evidentiate cu ajutorul unei electrocardiograme obisnuite. Cand aceste tulburari sunt intermitente, ele nu sunt surprinse in timpul unei electrocardiograme, dar monitorizarea Holter le poate evidentia.

- in cazul simptomele de palpitatii si pierderi de cunostinta ( sincopele).

- in absenta simptomelor, in anumite boli cu risc crescut de aritmii sau pentru evaluarea eficientei tratamentului antiaritmic.

- diagnosticarea ischemiei silentioase - ischemie care produce modificari electrocardiografice, dar nu este insotita de durere.

38