Date post: | 02-Jun-2018 |
Category: |
Documents |
Upload: | moldovanka886023271 |
View: | 538 times |
Download: | 35 times |
of 101
8/10/2019 EKG- ul usor
1/101
Anca Sglimbea
Institutul de Urgenta pentru Boli Cardiovasculare si
Transplant Tg. Mures
Chisinau, octombrie 2009
8/10/2019 EKG- ul usor
2/101
EKG= inregistrarea potentialelor electrice ale inimii
Incarcarea electrica a muschiului cardiac in repaus (interiorul celulei este
NEGATIV, exteriorul POZITIV= potential de repaus)
Stimularea pentru contractie= activare/excitare
Stimularea=> depolarizarea muschiului cardiac= modificarea potentialului de
repaus din negtiv in pozitiv
Activitatea unei celule miocardice= POTENTIAL DE ACTIUNE
8/10/2019 EKG- ul usor
3/101
Depolarizarea= ionii de sodiu intra in celula, ionii
de calciu intra in celula, se produce contractia
musculara, ionii de potasiu ies din celula
Repolarizarea= concentratiile initiale ionice serefac
EKG= vizualizarea grafica a acestor semnale electrice din interiorul cordului (=
media semnalelor electrice de la milioane de miocite
- potentialele de actiune care se indreapta catre electrodul in cauza sunt
reprezentate printr-o unda pozitiva, cele care se indeparteaza de electrod, printr-ound negativa
8/10/2019 EKG- ul usor
4/101
Sistemul excito- conductor al inimii
Nodul sino- atrial= pacemakerul
fiziologic (determina FC)
Atrii
Nodul atrioventricular
Fascicul His, ram drept si stg
Fibre Purkinje
Depolarizarea inimii rezulta intr-o forta electrica ce are o
directie si o magnitudine: un vector electric (acesta se modificain fiecare milisecunda a depolarizarii).
8/10/2019 EKG- ul usor
5/101
8/10/2019 EKG- ul usor
6/101
Unda P= depolarizarea atriilor cu punct de plecare din NSA (repolarizarea atriilor
nu e vizibila pe EKG-ul normal)
Complexul QRS= media undelor de depolarizare ale miocitelor endocardice si
epicardice (endo- mai devreme decat epi-)
Unda T= repolarizarea ventriculilor
Depolarizare atriala- contractie atriala- unda P, depolarizare ventriculara-
contractie ventriculara- complex QRS- faza de repaus
Unda U= postdepolarizare ventriculara
Q= prima unda negativa dupa unda P
R= unda pozitiva
S= prina unda negativa dupa unda R
q, r, s
8/10/2019 EKG- ul usor
7/101
Derivatiile membrelor
Derivatiile precordiale
12
derivatii
Derivatiispeciale
8/10/2019 EKG- ul usor
8/101
Unde incepem?
Stanga sus:
date personale pacientfrecventa, timpii de conducere (PQ, QRS, QT/QTc)
axa cordului (a undei P, a complexului QRS, a undei T)
Dreapta sus: interpretarea aparatului!!!
Stanga jos:
viteza hartiei (25 mm/s in ax orizontal)
sensibilitatea (10mm/mV)
frecventa filtrului
(40Hz, filtreaza zgomotele, de ex. de la lumina)
Calibrarea EKG: la inceputul fiecarei derivatii, un bloc vertical
cu amplitudinea de 1 mV
8/10/2019 EKG- ul usor
9/101
8/10/2019 EKG- ul usor
10/101
Protocol de analiza a EKG:
Pasul 1- Ritm
Pasul 2- Frecventa
Pasul 3- Conducere (PQ, QRS, QT)
Pasul 4- Axa inimiiPasul 5- Morfologia undei P
Pasul 6- Morfologia complexului QRS
Pasul 7- Morfologia segmentului ST si a undei T
8/10/2019 EKG- ul usor
11/101
Pas 1: Ritmul
Ritm sinusal:
Unda P normala precede fiecare complex QRS
Ritmul este regulat, dar variaza usor cu
respiratia
Frecventa cardiaca variaza intre 60 si 100Amplitudinea maxima a undei P este 2.5 mm in
DII si/sau DIII
Unda P este pozitiva in DII, DIII si aVF,
bifazica in V1 si inversata in aVR
8/10/2019 EKG- ul usor
12/101
Pasul 2:
Determinarea FC:1. 300-150-100-75-60-50
2. FC (batai/min)=
25 mm/s x 60 sec/ nr. de
patratele=
1500/nr. de patratele
3. Nr. de complexe QRS din 3sec x 20
8/10/2019 EKG- ul usor
13/101
Pasul 3:
Analiza conducerii (PQ, QRS, QT)
a) Intervalul PQ= inceputul undei P- inceputul complexului
QRS
Normal: 0.12- 0.20 sec (!!!)PQ lung= prelungirea conducerii atrioventriculare,
tonus vagal crescut, determinat medicamentos
PQ scurt= sindroame de depolarizare (WPW, LGL)
b) Complexul QRS= depolarizarea ventriculara
Normal: 0.12 sec)
QRS lung= bloc de ram stg, bloc de ram drept,
diselectrolitemie, ritm idioventricular, ritm de pacemaker
8/10/2019 EKG- ul usor
14/101
8/10/2019 EKG- ul usor
15/101
c) Intervalul QT= inceputul undei Q- sfarsitul undei T=
repolarizarea ventriculara
Sub 0.45 la barbati si sub 0.46 la femeiQTc= QT corectat (formu la Bazett)
QT lung=> Asimetrie de depolarizare/repolarizare=>
Torsada varfurilor/fibrilatie ventriculara
Cauze de QT prelungit:
Sdr. de QT lung congenital/dobandit (medicamente)
Diselectrolitemie
Ischemie
8/10/2019 EKG- ul usor
16/101
Pasul 4: axul electric= media depolarizarii tuturor miocitelorAD-> AD-> VD/VS
Normal30- +90 (in jos si la stg)
Patologic: deviatii extreme/schimbarea axului electric
Cadran superior stg--> deviatie axiala stg
(intre -30 si -90)
Cadran inferior stg--> normal (intre -30 si
90)
Cadran drept inferior--> devitatie axiala dr
(intre 90 si -150)
Cadran drept superior--> deviatie extrema
dr (intre -90 si -150)
8/10/2019 EKG- ul usor
17/101
Vectorul (axul electric se poate modifica):
Cord rotat (supraincarcare de cord drept)Hipertrofie ventriculara
Infarct
Tulburari de conducere (ex: BRD)
8/10/2019 EKG- ul usor
18/101
Cauze de deviatie de ax electric la stg:
Variatie fiziologica (cu varsta, etc)
Deviatie mecanica (diafragm ridicat: ascita, sarcina, etc)
BRS
HVS
Malformatii cardiace congenitaleEmfizem
Hiperpotasemie
Ritm ectopic ventricular din VD
Sindroame de preexcitatie
Ritm de pacemaker
IMA inferior
8/10/2019 EKG- ul usor
19/101
Cauze de deviatie de ax electric la dreapta:
Variatie a normalului (cord verticalizat)
Deplasare mecanica (emfizem, inspir)
HVD
BRD
HFPS
Dextrocardie
Ritm ectopic ventricular
Sdr. De preexcitatieInfarct miocardic de perete lateral
Supraincarcare de cord drept
8/10/2019 EKG- ul usor
20/101
Pasul 5: Morfologia undei P (cel mai bine in DII si V1)
Unda P normala:
Amplitudine maxima 2.5 mm in DII si/sau DIII
Pozitiva in DII, DIII si aVF si bifazica in V1
Durata mai scurta de 0.12 sec
Unda P patologica:
Supra- sau subdenivelarea segmentului Pta (infarct atrial, pericardita)
Durata lunga = dilatare atrialaP inversat= ritm ectopic atrial
8/10/2019 EKG- ul usor
21/101
8/10/2019 EKG- ul usor
22/101
Pasul 6:Morfologia complexului QRS
Unda Q- fiziologica (Q septal, in derivatiile laterale- DI,aVL, V, V6)
- patologica (>1/3 din unda R, > 0.02 sec, in
precordialele drepte)
HVMicrovoltaj (QRS< 5 mm)
Conducerea (QRS> 0.12 sec)
Propagarea undei R
8/10/2019 EKG- ul usor
23/101
Indice Sokolow-Lyon
R in V5 sau V6 + S in V1 >35 mm.
Nu la copii
QRS negativ in I si pozitiv in V1 (ax electric la dreapta >
110 grade)
QRS < 120ms
Unda R dominanta:
R/S in V1 or V3R > 1, sau R/S in V5 sau V6 = 7 mm
R in V1 + S in V5 or V6 > 10.5 mm
rSR= in V1 cu R'= > 10 mm
Complex qR in V1
Modificari ST-T secundare in precordialele dr
Modificari AD
Debutul deflexiunii intrinsecoide in V1 intre n 0.035 and
0.055 s
HVS
HVD
8/10/2019 EKG- ul usor
24/101
Punct J-> sfarsitul undei T
Segmentul ST-T = izoelectricUnda Tconcordanta cu complexul QRS (pozitiva in I, II, AVL, AVF
and V3-V6, negativa in V1 and aVR)
Pasul 7: repolarizarea ventriculara
8/10/2019 EKG- ul usor
25/101
Supradenivelarea ST-T= 1.5- 2 mm dupa
punctul J (6080 ms)
Supradenivelare ST-T
normala
Supradenivelare ST-T patologica
8/10/2019 EKG- ul usor
26/101
Supradenivelare ST-T
Ischemie
Repolarizare precoce
Pericardita acuta: toate derivatiile in afara de aVR
Embolism pulmonarV1 si aVRHipotermie: V3-V6, II, III si aVF
Cardiomiopatie hipertrofica:V3-V5 (uneori V6)
Hiperpotasemie: V1-V2 (V3)
Evenimente neurologice: mai ales V1-V6
Stress simpatic acut: V1-V6
Sindrom BrugadaAnevrism cardiac
Contuzie cardiaca
HVS
Ritm idioventroicular/ritm de pacemaker
Repolarizarea precoce:
Supradenivelare concava in sus a segmentului RS-T cu unda J
Mai ales in precordiale (tranzitie QRS rapida cu rotatie antiorara)
Persistenta timp de ani
Absenta subdenivelarii ST-T reciproce
Unde T inalte, simetrice
8/10/2019 EKG- ul usor
27/101
8/10/2019 EKG- ul usor
28/101
EKG normal
Ritm: sinusal
Frecventa: 60- 100/min
Conducere:o Intervalul PQ120-200ms
o Durata QRS 60-100ms
o Intervalul QTc 390-450ms
Axul electric al inimii:-30 - +90 grade
Morfologia undei P
Amplitudine maxima 2.5 mm in DII si/sau DIII
Pozitiva in DII si aVF si bifazica in V1
Durata mai scurta de 0.12 sec
o Morfologia complexului QRS:
Fara unda Q patologica, fara HVS/HVD, fara microvoltaj, propagare
a undei R normala
Morfologia ST
o Fara supra/subdenivelare ST-T
o Unde T concordante cu QRS
EKG identic cu cele anterioare
8/10/2019 EKG- ul usor
29/101
Particularitati la copil
-Caracterul evolutiv al anatomiei/fiziologiei cardiace
VD VS
35 saptamani mare mai mic ca VD
nastere 1 0.8
1 luna 1 1.5
6 luni 1 2
peste 3 ani 1 2.5
8/10/2019 EKG- ul usor
30/101
NU SE POATE INTERPRETA EKG LA COPIL FARA A SE CUNOASTE
VARSTA=>EKG-ita!!!
TABEL CU VALORI NORMALE (DAVIGNON, HA/ACC)
In plus, de stiut:
Indicaia
Dg. clinic (cardiac si extracardiac)
Medicatia
Electroliti
Variante normale la copil
Unda T inversata in V1-V4 (pana la 8 ani)
Complex RSR, durata QRS cu max 10 ms > decat
normal, R < 15 (10) mmPunct J elevat in V3- V4
8/10/2019 EKG- ul usor
31/101
8/10/2019 EKG- ul usor
32/101
Prematur 1 in precordialele drepte, mic in cele stg)QRS in derivatiile membrelor relativ mic
T cu voltaj redus
T in V1 poate fi pozitiva pana la 48 ore
8/10/2019 EKG- ul usor
33/101
8/10/2019 EKG- ul usor
34/101
8/10/2019 EKG- ul usor
35/101
1 saptamana1 luna
Deviatie axiala dreapta
Undele R raman dominante pana in V6
Unda T negativa in V1Voltajul undei T mai mare in derivatiile membrelor
16 luni
Axa QRS se roteste la stg (pana la +120)
R ramane dominanta in V1
Raportul R?S in V2 aproape 1, dar poate fi > 1 in V1
RSR in V1 e normal
Voltaj inalt n precordiale
T negativa in precordialele drepte
8/10/2019 EKG- ul usor
36/101
8/10/2019 EKG- ul usor
37/101
8/10/2019 EKG- ul usor
38/101
6 luni3 ani
Axa QRS< +90
Unda R dominanta in V6
Raportul R?S in V1 mai mic de 1Voltaj inalt in precordiale
38 ani
Progresie QRS in precordiale ca la adult (S dominant in V1, Rdominant in V6)
Persista voltajul inalt in precordiale
Unde Q ce pot fi inalte in precordialele stg (< 5 mm)
T negative in precordialele drepte
8/10/2019 EKG- ul usor
39/101
8/10/2019 EKG- ul usor
40/101
8/10/2019 EKG- ul usor
41/101
8/10/2019 EKG- ul usor
42/101
8/10/2019 EKG- ul usor
43/101
816 ani
Axa QRS 090
Progresiunea QRS de tip adult
QRS inalte in precordiale (mai accentuat decat la adult)Punt J inalt (Repolarizare precoce)
T variabil (pozitiv sau negativ in V1V4)
Adult
Axa QRS 0100
Dominenta VS
Unde T pozitive in toate precordialele
8/10/2019 EKG- ul usor
44/101
P bl t h i
8/10/2019 EKG- ul usor
45/101
Probleme tehnice
1. Inversarea derivatiilor
Progresiunea precordiala a undei R= dg. dif.Dextrocardie si IMA in antecedente
2. Artefacte
8/10/2019 EKG- ul usor
46/101
8/10/2019 EKG- ul usor
47/101
Aritmii sinusale
Asistolie
Tahicardie sinusala= ritm sinusal cu FC>100bpm.
Tahicardie sinusala adecvata:
efort, anxietate, alcool, cofeina, medicamente (dobutamina, etc)
febra, hipotensiune, hipoxie, ICC, hemoragie, anemie, hipertiroidism,
cardiomiopatie, miocarditaTahicardie sinusala inadecvata:
tahicardie in repaus si accelerare excesiva a frecventei in timpul efortului
8/10/2019 EKG- ul usor
48/101
Bradicardie sinusala: FC< 60/min
Cauze: cord de sportiv, medicatie (beta blocante), ischemie (IMA inferior),
hipotermie, hipotiroidism)
Pauza sinusala:
Stop NSA
Ritm de inlocuire cu
frecventa ceva mai mica
8/10/2019 EKG- ul usor
49/101
Bloc sinoatrial:
Impulsul nu poate parasi NSA
Pauza= multiplu al intervalului P-P anterior pauzei
3 subtipuri:
Tip I grad II= intervalul P-P se scurteaza prograsiv anterior pauzei
Tip II grad II= pauza este 2-4 ori intervalul P-P anterior pauzei
Tip III absenta undelor P (dg. EP)
B l d d i l d l i l f i i
8/10/2019 EKG- ul usor
50/101
Boala de nod sinusal:nodul sinusal functioneaza incorect
Criterii de diagnostic:
Bradicardie sinusala simptomatica
Pauza sinusala sau bloc de iesireTulburari de conducere sinoatriale si atrioventriculare
Bradi- tahiaritmie (FiA, FlA, TAE, tahicardie sinusala)
Terapie:pacemaker + betablocant
1 Cat e frecventa ventriculara? (>100 bpm = tahicardie
8/10/2019 EKG- ul usor
51/101
1. Cat e frecventa ventriculara? (>100 bpm = tahicardie , 120ms: tahicardie ventriculara, TSV cu aberanta de conducere
5. Cat e axa electrica? S-a modificat? (ritm ventricular)
6. Care este contextul clinic?
8/10/2019 EKG- ul usor
52/101
Mecanismul aritmiilor:
8/10/2019 EKG- ul usor
53/101
Mecanismul aritmiilor:
Formare anormala a impulsului electric
Automatism anormal
Activitate trigger
Conducere anormala: intarziere in conducere
Reintrare
Tahicardii supraventriculare
8/10/2019 EKG- ul usor
54/101
Tahicardii supraventriculare
Tahicardie prin reintrare la nivelul nodului
8/10/2019 EKG- ul usor
55/101
Tahicardie prin reintrare la nivelul nodului
atrioventricular (AVNRT)
Frecventa atriala 180-250 bpm
Frecventa ventriculara 180-250 bpm
Regularitate regulataOriginAV node
Unda P In sau imediat dupa complexul QRS
Efectul adenozinei Termina aritmia
8/10/2019 EKG- ul usor
56/101
Tahicardie jonctionala ectopica (JET)
8/10/2019 EKG- ul usor
57/101
Tahicardie jonctionala ectopica (JET)
Frecventa atriala 60-100 bpm
Frecventa ventriculara 70-130 bpm
Regularitate regulataOrigine NAV
Unda P RP > RP
Efectul adenozinei incetineste frecventa cadiaca
8/10/2019 EKG- ul usor
58/101
8/10/2019 EKG- ul usor
59/101
Sindrom de QT lung
8/10/2019 EKG- ul usor
60/101
Sindrom de QT lung
dobandit
congenital
Di i QT
8/10/2019 EKG- ul usor
61/101
Diagnostic= masurarea QTc
QTc > 500m= risc crescut de moarte subita
Cel mai lung intervat QTc
Tratament
Conditii de viata:
Nu sport
Nu inot la LQTS1
Nu zgomote la LQTS2
Medicatie: beta blocante
ICD + beta blocante
Si d l d QT l d b dit
8/10/2019 EKG- ul usor
62/101
Sindromul de QT lung dobandit:Medicamente frecvent folosite cared pot produce torsada varfurilor
Sotalol
Amiodarona
Eritromicina
Claritromicina
Medicamente mai rar folosite:
Cisaprid
antibioties: halofantrine, pentamidine, sparfloxacin
Antiemetice: domperidon, droperidol
Antipsihotice: chlorpromazine, haloperidol, mesoridazine, thioridazine, pimozide
Methadona
DisopyramidaDofetilide
Ibutilide
Procainamide
Quinidine
Bepridil
Factori de risc asociati:Sex feminin
Hipopotasemie
Bradicardie
Fibrilatie atrial convertita electric recent (+/- medicamentos)
Decompensare cardiaca
Tratament cu digoxin
Prelungite de QT preexistenta
Sindrom de QT lung
Si d l d QT l it l
8/10/2019 EKG- ul usor
63/101
Sindromul de QT lung congenital
Prevalenta: 1:3000-5000, peste 10 forme descrise
Cele mai frecvente 3 forme de sindrom de QT lung: dg. pe seama
caracteristicilor EKG:
LQT1 unda T cu debut precoce si baza larga de implantareLQT2 unda T mica tardiva
LQT3 interval QT lung cu unda T cu debut tardiv si morfologie
normala
http://nl.ecgpedia.org/images/f/f5/Lqts1-3.png8/10/2019 EKG- ul usor
64/101
Sdr. Brugada Brat scurt cromozom 3
Anomalii EKG specifice:
supradenivelare ST-T in V1- V3
Boala ereditara=> risc crescut de
moarte subita
http://nl.ecgpedia.org/images/5/5d/Brugada_ecg_characteristics.pnghttp://nl.ecgpedia.org/images/5/5d/Brugada_ecg_characteristics.pnghttp://nl.ecgpedia.org/images/5/5f/Brugada.png8/10/2019 EKG- ul usor
65/101
Anomalii de segment ST in diversele forme de sindrom Brugada
Tip I Tip II Tip III
Amplitudinea
undei J>= 2mm >= 2mm >= 2mm
Unda T negativa Positiva sau bifazica pozitiva
Aspectulsegmentului ST
convexa sea sea
Portiunea
terminala a
segmentului ST
gradual descendentaAscensionata > 1
mm
Ascensionata
sub 1 mm
8/10/2019 EKG- ul usor
66/101
Displazia aritmogena de ventricul drept
Criterii majore de dg.
8/10/2019 EKG- ul usor
67/101
j g
Boala familiala dovedita necroptic sau chirurgical
Dilatare severa de VD cu reducerea FE, fara afectarea VS
Anevrisme ventriculare localizate
Dilatare segmentala severa de VD Inlocuire fibrograsoasa a miocardului VD la biopsie
Criterii diagnostice EKG
(major) Unda epsilon sau porlungire localizata a QRS> 110 msec in V1- V3.
(minor) Unde T inversate in precordialele drepte (V2 si V3) (minor) Potentiale tardive
(minor) TV cu aspect de BRS(sustinuta si nesustinuta) (EKG, Holter, Test de
efort)
(minor) ESV frecvente- peste 1000/24h) (Holter)
Tratament:
Antiaritmice
Inhibitori de enzima de conversie
ICD
http://nl.ecgpedia.org/images/9/99/Pacemaker_rates.png8/10/2019 EKG- ul usor
68/101
Extrasistole
http://nl.ecgpedia.org/images/9/99/Pacemaker_rates.pnghttp://nl.ecgpedia.org/images/9/99/Pacemaker_rates.png8/10/2019 EKG- ul usor
69/101
Celule miocardice cu activitate de pacemaker
Tip de celula Frecventa Aspectul QRS
NSA 60-100 bpm ingust
Atriale 55-60 bpm ingust
NAV 45-50 bpm ingust
Fascicul His 40-45 bpm ingust
Ram fascicular 40-45 bpm Ingust sau larg
Celule Purkinje 35-40 bpm larg
Celule miocardice 30-35 bpm larg
8/10/2019 EKG- ul usor
70/101
Pauza non- compensatorie, dupa o ESA
Pauza compensatorie, dupa o ESV
Parasistolie: focar ectopic cu bloc de intrare si de iesire
http://nl.ecgpedia.org/images/e/e6/Rhythm_ventricular_premature.png8/10/2019 EKG- ul usor
71/101
p
Intervalul RR interectopic este egal
Batai de fuziune prezente
Tulburari de
http://en.ecgpedia.org/images/9/9b/Paraystole_rhythmstrip.jpghttp://en.ecgpedia.org/images/b/b9/AV_block_sequence.pnghttp://en.ecgpedia.org/images/b/b9/AV_block_sequence.png8/10/2019 EKG- ul usor
72/101
Tulburari de
conducere
Intervalul PR depinde de viteza
de conducere la toate nivelele
sistemului excitoconductor
Tulburarile de conducere pot aparea la orice nivel al sistemului
http://en.ecgpedia.org/images/b/b9/AV_block_sequence.pnghttp://en.ecgpedia.org/images/b/b9/AV_block_sequence.pnghttp://en.ecgpedia.org/images/6/61/PR_interval_buildup.svghttp://en.ecgpedia.org/images/b/b9/AV_block_sequence.png8/10/2019 EKG- ul usor
73/101
Tulburarile de conducere pot aparea la orice nivel al sistemului
excitoconductor
In BAV, este afectata conducerea dintre atrii si ventriculi
BAV gr. I: interval PR prelungit > 200 msec, insa fiecare unda P este
urmata de un complex QTS
BAV gr II: nu toate undele P sunt urmate de un complex QRS
2 d
http://nl.ecgpedia.org/images/7/7b/Rhythm_1stAVblock.png8/10/2019 EKG- ul usor
74/101
2 grade:
BAV gr. II tip I (ficare interval PR se prelungeste prograsiv, pana la disparitia unui
complex QRS= bloc Wenkebach) ; relativ benign
Model al compelxelor QRS: bloc 5:4 sau 4:3PQ se prelungeste la fiecare bataie
Intervalul PQ care urmeaza dupa un QRS abesnt este cel mai scurt
Intervalul RR se scurteaza cu fiecare bataie.
Gradul blocului scade la efort
BAV gr. II tip II
Absenta complexului QRS aleator
Indicatie de pacemaker
http://en.ecgpedia.org/images/9/91/Wenckebach2.pnghttp://en.ecgpedia.org/images/9/91/Wenckebach2.pnghttp://nl.ecgpedia.org/images/a/ad/Rhythm_Mobitz.png8/10/2019 EKG- ul usor
75/101
BRS
8/10/2019 EKG- ul usor
76/101
QRS >0,12 sec
Unda R monomorfa larga in DI si V6, fara unda Q
Unda S monomorfa larga in V1, posibil si un r mic
http://nl.ecgpedia.org/images/b/b3/Ontstaan_LBTB.png8/10/2019 EKG- ul usor
77/101
BRD
http://nl.ecgpedia.org/images/d/d4/12leadLBTB.png8/10/2019 EKG- ul usor
78/101
QRS >0,12 sec
Unda S largita in DI si V6
Model RSRin V1, unde R' > R
8/10/2019 EKG- ul usor
79/101
Bloc fascicular anterior
http://nl.ecgpedia.org/images/e/e6/ECG_RBTB_LAtrD.jpg8/10/2019 EKG- ul usor
80/101
Deviere axiala stg ( R in DII si DIII
Fara largire QRS (QRS< 120 msec)
Bloc fascicular posterior
Deviere axiala dr >+120
;
S adanc in DI
Q mic in DIIIFara largire QRS (QRS< 120 msec)
Mecanisme de conducere aberanta
8/10/2019 EKG- ul usor
81/101
Mecanisme de conducere aberanta
Aberatie de faza 3
Conducere retrograda ascunsa
Aberatie de faza 4
Infarctul miocardic
http://en.ecgpedia.org/images/a/af/MI_colours_en.png8/10/2019 EKG- ul usor
82/101
http://en.ecgpedia.org/images/2/2a/MIregions.jpghttp://nl.ecgpedia.org/images/d/d2/Lead_overview.pnghttp://en.ecgpedia.org/images/a/af/MI_colours_en.pnghttp://nl.ecgpedia.org/images/6/64/Coronary_anatomy.pnghttp://en.ecgpedia.org/images/2/23/Conduction_blood_supply.png8/10/2019 EKG- ul usor
83/101
Localizarea IMA
http://en.ecgpedia.org/images/2/23/Conduction_blood_supply.png8/10/2019 EKG- ul usor
84/101
Localizarea IMA
LocalizareSupradenivelarea
ST-T
Depresie ST
reciprocaArtera coronara
Anterior V1-V6 fara LAD
Septal
V1-V4, disparitia
Q septale in
derivatiile V5,V6
fara LAD
Lateral I, aVL, V5, V6 II,III, aVF RCX or MO
Inferior II, III, aVF I, aVLRCA (80%) or
RCX (20%)
Posterior V7, V8, V9
R inalt in V1-V3
cu depresie ST in
V1-V3 > 2mm
(imagine in
oglinda)
RCX
VD V1, V4R I, aVL RCA
Atrial PTa in I,V5,V6 PTa in I,II, sau III RCA
Evolutia unui IMA pe EKG: supradenivelare ST elevation, aparitia undei Q,
i d i T li d Q i
8/10/2019 EKG- ul usor
85/101
inversarea undei T, normalizare cu unda Q persistenta
http://nl.ecgpedia.org/images/3/3c/PathoQ.pnghttp://nl.ecgpedia.org/images/0/02/AMI_evolutie.png8/10/2019 EKG- ul usor
86/101
Evolutia EKG in timpul IMA
http://nl.ecgpedia.org/images/9/92/AnteriorMInegativeT.png8/10/2019 EKG- ul usor
87/101
p
Timp de la aparitia
simptomelorECG
Changes in the
heart
minute
Unde T hiperacute
(unde T inalte),
supradenivelare ST-T
Leziuni ischemice
reversibile
ore
Supradenivelare ST-T
cu unde T negative
terminale, unde T
negative (zile- luni)
Debutul necrozei
miocardice
zile Unde Q patologice Formarea de cicatrici
8/10/2019 EKG- ul usor
88/101
8/10/2019 EKG- ul usor
89/101
Miocardita
Anomalii de segment ST si unda T
Aritmii supraventriculare si ventriculare
Tamponada
Tahicardie sinusala
Microvoltaj QRSAlternanta electrica a
Subdenivelare PR complexului QRS
Sinus tachycardia
8/10/2019 EKG- ul usor
90/101
http://nl.ecgpedia.org/images/a/af/PulsusAlternans.jpghttp://nl.ecgpedia.org/images/9/9f/Osborne_ecg.jpg8/10/2019 EKG- ul usor
91/101
Hipotermie:
Bradicardie sinusala
QTc lung
Supradenivelare ST-T (derivatii inferioare si stg)
Unde Osborne (deflexiuni lente la finalul complexului QRS in V2-V5)
http://nl.ecgpedia.org/images/9/9f/Osborne_ecg.jpghttp://nl.ecgpedia.org/images/9/9f/Osborne_ecg.jpghttp://nl.ecgpedia.org/images/0/04/ECG_SAB.png8/10/2019 EKG- ul usor
92/101
In evenimente neurologice:
Unda qSupradenivelare ST-T
Subdenivelare ST-T
Unde T inalte in precordiale
QTc lung
Unde U inalte
http://nl.ecgpedia.org/images/0/04/ECG_SAB.png8/10/2019 EKG- ul usor
93/101
Hipocalcemia
QRS ingust
PR scurt
I aplatizat sau inversat
QTc lung
Unda U inalta
ST lung si subdenivelat
Hiperpotasemie
8/10/2019 EKG- ul usor
94/101
Unde T inalte si ascutite
Unde P aplatizate sau absente
Largire QRS (depolarizare prelungita uneori > 0.20 secLa concentratii > 7.5 mmol/L => FiA, FV
Hipopotasemie
http://nl.ecgpedia.org/images/8/8d/KJcasu18-1.jpghttp://nl.ecgpedia.org/images/0/07/KJcasu18-2.jpghttp://nl.ecgpedia.org/images/8/8d/KJcasu18-3.jpg8/10/2019 EKG- ul usor
95/101
Subdenivelare ST-T si aplatizare unde P
Unde T negative
Unda U
http://en.ecgpedia.org/images/0/06/JJ0003.jpg8/10/2019 EKG- ul usor
96/101
http://nl.ecgpedia.org/images/e/ec/Paced2.gif8/10/2019 EKG- ul usor
97/101
Codul generic NASPE/BPEG pentru pacing
antibradicardie
I II III IV VCamera
pesata
Camera
ascultata
Raspuns la
sensing
Modularea
frecventei
Pacing
multisite
O = fara O = fara O = fara O = fara O = fara
A = Atriu A = AtriuT =
Triggered
R =Modularea
frecventei
A = Atriu
V =
Ventricul
V =
VentriculI = Inhibata
V =
Ventricul
D = Dual
(A+V)
D = Dual
(A+V)
D = Dual
(T+I)
D = Dual
(A+V)
8/10/2019 EKG- ul usor
98/101
Codurile cele mai des utilizate sunt:
AAI
VVI
VDD
DDD
DDDR
Pacemaker biventricular CRT-P)
ICD
ICD biventricular (CRT-D)
http://nl.ecgpedia.org/images/7/7a/Ddd_paced_12lead.jpg8/10/2019 EKG- ul usor
99/101
http://nl.ecgpedia.org/images/7/7a/Ddd_paced_12lead.jpg8/10/2019 EKG- ul usor
100/101
8/10/2019 EKG- ul usor
101/101