Date post: | 15-Jul-2016 |
Category: |
Documents |
Upload: | faurflaviu |
View: | 40 times |
Download: | 4 times |
= Senzatie neplacuta Poate afecta: confortul, somnul,
reactiile emotionale, activitatea zilnica, calitatea vietii pacientului
Rol: de a alerta individul in cazul producerii unor injurii tisulare
=> perceptia durerii => reactiile emotional efective
Functia = de a detecta, localiza si a identifica leziunile tisulare
Durata si localizarea durerii: Furnizeaza importante puncte de reper pentru diagnostic + evalueaza raspunsul la tratament
Compus din 4 procese fundamentale: 1.Transducerea2.Conducerea3.Modularea4.Perceptia
= terminatii nervoase libere (fibre mielinice/amielinice) de la nivelul tegumentului si a structurilor profunde musculo-scheletale si viscerale.
Receptori specializati (mecano-si termoreceptori):KrauseRuffiniPacini
DUREREA
Receptori: La nivelul tegumentelor – terminaţii
nervoase libere ale firelor subţiri (mielinice şi amielinice)
Receptori senyoriali specializaţi (Krause, Ruffini, Pacini)
DUREREA
Nociceptorii sunt conectaţi la 2 tipuri de fibre nervoase periferice: Fibre mielinice subţiri tip A delta (6μ, 10
m/s) Fibre amielinice tip C (2 μ, 0,5 m/s)
Poate apărea fenomenul de dublă durere: Durerea primară, intensă, ascuţită, bine
localizată (mediata de fibrele A delta) Durerea secundară, tip arsură, tardivă,
slab localizată (mediată de fibrele C)
1. Caile ascendente
DUREREA
Căile ascendente: Axonii protoneuronilor receptori,
intră in măduvă prin rădăcina posterioară→coarnele dorsale→sinapsă cu deutoneuronii căii sensibilităţii dureroase
O LEZIUNE LA NIVEL TALAMIC => DURERE CRONICA TALAMICA
Este implicata in modularea transmiterii nervoase si in actiunea analgezica a nascoticelor
2. Caile descendente
DUREREA
Căile descendente: Tractul cortico-spinal
Fibre care coboară din cortex orbital şi frontal la nivelul măduvei
Tractul reticulospinal Fibre din formaţiunea reticulată a
mezencefalului coboară multisinapticla nivelul coarnelor dorsale ale măduvei, unde prin contacte pre- sau postsinaptice au rol facilitator sau inhibitor în transmiterea impulsurilor aferente ale durerii
DUREREA
Modulare biochimică: Sistemul opioid (opioizi endogeni):
Endorfinele (ά, β, γ, δ) – peptide cu dimensiuni mai mari
Distribuţie mai redusă, mai ales în hipofiza anterioară împreună cu ACTH, MSR, SNC (etaje superioare)
Encefalinele – pentapeptide Metencefalină, leucoencefalină
Sistemul opioid: Larg răspândit, din măduvă până în
telencefal Efecte mediate de interacţiunea cu
receptori specifici Efecte predominant inhibitoare în SNC şi
structurile periferice Consideraţi neurotransmiţători specifici
ai SNC ce mediază integrarea informaţiei senzoriale cu D şi emoţiile
DUREREA
Sistemul opioid: Acţiune analgezică Sistemul opioid este activat de stimulii
nociceptivi acuţi stresanţi În durerea cronică apar perturbări în
homeostazia opioizilor Deficitul producerii de opioizi poate fi
compensat prin: Aport exogen (opioizi tip morfină) Stimulare electrică
centrală/periferică/acupunctură
DUREREA
Substanţa P (neurokine).Concentraţii mari în: N receptori Creier (periapeductal, hipotalamus, aria preoptică,
nucleii trigemen) Organe periferice
Rol de mediator la nivelul sinapsei cu deutoneuronul – mediază trecerea spre etajele superioare
La nivel medular există competiţie între substanţa P şi encefaline
Absenţa totală (deficit congenital de subst.P)→absenţa nocicepţiei
↑subst. P - la pacienţii la pacienţii cu D neoplazice netratabile
DUREREA
În periferie, substanţa P ↑eliberarea de serotonină ↑permeabilitatea vasculară (edem
neurogen) ↑tonusul musculaturii netede Degranularea mastocitelor
DUREREA
Pragul nociceptorilor este influenţat de: Modularea centrală (memoria durerii) Microanturajul terminaţiilor nervoase
Produşi eliberaţi din N agresionat Subst. Algogene endogene Mediu chimic Microcirculaţie Disfuncţie simpatică
DUREREA
Inflamaţia şi leziunile iritative - ↓pragul
Analgezice şi leziuni distructive SNC - ↑pragul
Analgezia prin acupunctură
DUREREA
Sindromul dureros poate cuprinde 3 componente algogene: Exces de nocicepţie Dezaferentare Durerea psihogenă
DUREREA
Durerea prin exces de nocicepţie (hiperstimulare) Cea mai cunoscută Întâlnită în traumatologie şi
reumatologie Durerea “adevărată” Excitanţii cunoscuţi, fizici, chimici Durerea vie, bine localizată datorită
manifestărilor locale şi generale intense
DUREREA
Durerea prin dezaferentare (neurogenă) Produsă prin leziuni persistente la nivelul SN
periferic (D neuropată) – polinevrite, Zona Zoster Leziuni centrale – traumatisme, scleroze multiple Este afectat mecanismul de inhibiţie endogenă D continuă (arsură) / dureri fulgurante, paroxistice Prin leziuni periferice sau centrale se produc
denervări ale celulelor centrale: ↑excitabilitatea neuronală Descărcări spontane Amplificarea răspunsului la stimuli
DUREREA
Durerea psihogenă În tulburări psihice Durere persistentă, aparent fără cauză
organică
DUREREA
1. Durerea somatica si psihogena1. Durerea somatica si psihogenaSomatica = produsa de o cauza fizica, obiectiva (IMA)Psihogena = fara cauza fizica cunoscuta. Nu este imaginara. Primar: somatica/psihogena
combinata
2. Durerea acuta si cronica2. Durerea acuta si cronicaAcuta: - incepe brusc - inceteaza in momentul inlaturarii mediatorilor chimici care stimuleaza receptorii de durere - mobilizeaza bolnavul spre actiuni promte pentru inlaturarea ei.Cronica: *debut insidion, durata >6 luni *nu raspunde la tratamente obisnuite * de obicei cauza este necunoscuta DEPRESIEDEPRESIE
3. Durerea superficiala3. Durerea superficialaLa nivelul tegumentelor, corneei. Este data de iritatia fibrelor algoconductoare, care fac parte din structura nervilor spinali sau a nervilor cranieni. Distributia acestor fibre => arii cutanate dermatomere
4.Durerea profunda:4.Durerea profunda:A. Durerea musculo-scheletala
CAUZE: ischemie (claudicatie), necroze, hemoragii, injectare de solutii iritante, contractura musculara prelungita iritarea membranelor sinoviale (inflamatii/ injectarea de subst hipertone), iradiere de la niv ligamentelor, tendoanelor, fasciilor
4.Durerea profunda:4.Durerea profunda:B. Durerea visceralaCauze: ischemie (angina, IMA) congestia inflamatoare a mucoasei, distensia capsulei, spasmul musculaturii netede, compresiuni pe vase (digestiv) frecaturi, compresie, distensie, inflamatie (seroase)
4.Durerea profunda:4.Durerea profunda:B. Durerea visceralaNu este bine delimitata – din cauza terminatiilor libere viscerale sunt reduse Se insoteste de o puternica activitate vegetativa (paloare, transpiratii, varsaturi, hTA)Greu de diferentiat de durerea musculo-scheletala (sunt mediate de sisteme senzoriale comune)
4.Durerea profunda:4.Durerea profunda:C. Durerea referitaDurerea profunda + durerea musculo scheletala sunt percepute la nivel cutanat => durerea referitaInervatia cutanata este mai bogata decat cea viscerala => durerea viscerala este referita pe suprafata corpului.
Cefaleea
este localizată la nivelul extremităţii cefalice si este indusă de stimularea structurilor extra/intracraniene.
Este produsă în principal de:• distensia, tracţiunea, arterelor, a
sinusurilor venoase, a nervilor cranieni sau spinali, a structurilor durale
• cresterea presiunii intracraniene
Cefaleea - extracraniana
Cefaleea prin tensiune oculară apare în cazul tulburărilor de refracţie prin efortul musculaturii oculare
Cefaleea vasculară - apare în arterita temporală sau în HTA
Cefalee psihogenă
Migrena
Cefalee paroxistică, pulsatilă, unilaterală precedată de manifestări senzoriale care se însoţeste de tulburări digestive (greţuri, vărsături);
apare la efort, emoţii, expunere la soare
Nevralgia de trigemen (V) – durere facială intermitentă, paroxistică, intensă, localizată pe
teritoriul nervului cranian V însoţită de spasme ale musculaturii
faciale.
Factorii trigger implicaţi sunt: vorbire, masticaţie, atingerea feţei.
Nevralgia de glosofaringian (IX)
durerea este localizată în fosa amigdaliană, retrofaringe sau în
laringe si iradiază la nivelul urechii.