Home >Documents >fiziologia+inimii+sau+a+cordului (1).pdf

fiziologia+inimii+sau+a+cordului (1).pdf

Date post:18-Dec-2015
Category:
View:232 times
Download:2 times
Share this document with a friend
Transcript:
  • 1

    www.slidetube.org

    fiziologia inimii sau a cordului

    funcia principal a cordului este aceea de a furniza oxigenul

    i substanele nutritive necesare esuturilor i totodat de a

    ndeprta dioxidul de carbon i metaboliii. acest lucru se

    realizeaz prin intermediul a dou circulaii:

    cea dreapt, pulmonar i cea stng, sistemic.

    pentru nceput, de reinut este faptul c inima stng

    reprezentat de atriul i ventriculul stng conin

    numai snge oxigenat, iar atriul drept i ventriculul drept

    conin numai snge amestecat cu dioxid de carbon.

    astfel, sngele oxigenat de la nivelul atriului stng trece la

    nivelul ventriculului stng prin intermediul orificiului

    atrioventricular, prin deschiderea valvei mitrale.

    de la nivelul ventriculului stng este ejectat prin valva aortic

    la nivelul aortei, aceasta furniznd snge oxigenat i nutrieni

    tuturor esuturilor.

  • 2

    www.slidetube.org

    la nivel tisular, mai exact la nivelul circulaiei capilare, se

    realizeaz schimbul de gaze, oxigenul arterial

    fiind eliberat i preluat de esuturi, n timp ce dioxidul de

    carbon, rezultat n urma metabolismului tisular,

    i ia locul.

    sngele ncrcat cu dioxid de carbon ajunge la nivelul

    sistemului venos ce se vars prin intermediul celor dou vene

    cave superioar, respectiv, inferioar, la nivelul atriului drept.

    de aici, sngele neoxigenat ajunge n ventricului drept prin

    intermediul orificiului atrioventricular drept prin

    deschiderea valvei tricuspide. de la nivelul ventricului drept,

    acesta este ejectat n trunchiul pulmonarei.

    cele dou artere pulmonare transport sngele ncrcat cu

    dioxid de carbon la nivel pulmonar unde are loc hematoza ce se

    definete prin procesul de eliberare a dioxidului de carbon n

    alveole i rencrcarea cu oxigen a acestuia. sngele oxigenat

    se rentoarce la nivelul atriului stng prin intermediul celor

    patru vene pulmonare:

    dou drepte si dou stngi.

  • 3

    www.slidetube.org

    ciclul cardiac

    ciclul cardiac mai poart denumirea i de revoluia cardiac, i

    este asemntor att pentru cordul

    drept (reprezentat de atriu i ventriculul drept), ct i pentru

    cordul stng (reprezentat de atriu i

    ventriculul stng).

    pentru o frecven cardiac de 70 de bti/ minut, ciclul

    cardiac are o durat de 0,82 de secunde.

    ciclul cardiac pentru inima stng

    ciclul cardiac ncepe cu sistola atrial ce dureaz 0,08 - 0,12

    secunde, n timpul acesteia avnd loc faza de umplerea atrial

    a ventriculului.

    dup terminarea sistolei atriale, se egalizeaz presiunile

    atrioventriculare, lucru ce duce la nchiderea valvei mitrale.

    prin nchiderea att a valvei mitrale, ct i a valvei aortice,

    presiunea de la nivelul ventriculului stng crete considerabil.

    dup aceast cretere presional, are loc deschiderea valvelor

    aortice i ejecia sngelui de la nivelul cavitii ventriculului

    stng prin contracia acestuia.

    contracia este urmat de relaxare, i ulterior de umplere

    ventricular.

  • 4

    www.slidetube.org

    contracia ventriculului stng are dou etape:

    - ntr-o prim etap se realizeaz contracia izovolumetric

    (ventriculul i menine acelai volum de

    snge, nici nu primete de la nivelul atriilor, nici nu pompeaz

    snge n aort) cu durat de 0,04 - 0,06

    secunden aceast etap ventriculul stng este n continuare o

    cavitate nchis, valvele aortice meninndu-se nchise

    etapa de ejecie ventricular maxim, ce ncepe odat cu

    depsirea presiunii diastolice din aort de

    ctre presiunea din ventriculul stng, moment n care valva

    aortic se deschide.

    relaxarea ventriculului stng se realizeaz tot n dou etape:

    - ntr-o prim etap are loc faza de ejecie lent ce dureaz

    0,10 - 0,20 secunde

    ulterior apare relaxarea izovolumetricscderea presiunii

    intraventriculare sub presiunea diastolic

    din aort determin nchiderea valvei aortice.

    ventriculul stng revine o cavitate nchis cu o presiune

    sczut la un volum ventricular constant.

  • 5

    www.slidetube.org

    umplerea ventricular se realizeaz de aceast dat n trei

    etape:

    iniial are loc umplerea rapid, ce se realizeaz datorit

    deschiderii valvei mitrale i scderii presiunii

    intraventriculare stngi sub cea intraatriale stngi

    este urmat de umplerea lent sau diastazis i este

    reprezentat de perioada n care presiunea din

    cele dou caviti se egalizeaz

    umplerea atrial ce se realizeaz prin sistola atrial

    semne i simptome asociate

    principalele simptome asociate patologiei cardiovasculare sunt

    reprezentate de:

    durerea toracic

    dispneea

    sincopele

    palpitaiile

    edemele

    tusea, cianoza, hemoptizia i fatigabilitatea pot fi sau nu

    prezente.

  • 6

    www.slidetube.org

    durerea toracic

    durerea toracic poate fi de natur cardiac sau

    extracardiac, iar clinicianul trebuie s reueasc s

    deosebeasc cauza acesteia pentru orientarea ctre un

    diagnostic corect.

    principalele cauze cardiace ale durerii toracice sunt:

    angina pectoral

    - infarctul miocardic

    disecia de aort

    pericardita

    miocardita

    prolapsul de valv mitral. mai multe despre durerea toracic

    de cauz cardiac citii aici

    dispneea

    se definete prin contientizarea neplcut a efotului

    respirator. aceasta poate fi de efort, ortopnee,

    dispnee paroxistic nocturn, edem pulmonar acut. mai multe

    despre dispneea de cauz cardiac citii

    aici.

  • 7

    www.slidetube.org

    sincopa

    se definete prin pierderea tranzitorie a strii de contien

    secundar perfuziei inadecvate a creierului.

    sincopa trebuie difereniat de stri nonsincopale precum

    epilepsia, hipoglicemia, intoxicaiile.

    sincopele se pot clasifica astfel:

    1. sincope neurogene:

    sincopa vasovagal

    sincopa reflex

    2. sincope cu hipotensiune (ortostatic):

    3. sincope cardiogene:

    aritmic:tahiartmii, bradiaritmii, bloc atrio-ventricular,

    sindrom brugada

    hipertensiune pulmonar

    afeciuni congenitale

    boli miocardice

    stenoz aortic

    cardiomiopatia hipertrofic obstructiv

    tamponada pericardic

  • 8

    www.slidetube.org

    - mixomul atrial.

    sincopa cuprinde mai multe etape:

    prodromul

    etapa de cdere

    etapa de recuperare.

    pentru sincopa de natur cardiogen de reinut este faptul c

    durata este scurt, nu prezint simptome

    de avertizare, iar recuperarea este de obicei rapid.

    sincopa vaso-vagal este urmat de apariia greurilor,

    eritemului cutanat i transpiraiilor.

    sincopa neurogen este urmat de cefalee, confuzie, oboseal

    marcat, slbiciune.

    palpitaiile

    pot fi explicate prin percepia neplcut a btilor inimii ce

    sunt puternice sau rapide. modificarea

    frecvenei cardiace sau a ritmului pot determina palpitaii.

    patologia cardiac ce poate fi nsoit de palpitaii:

    extrasistolele

    tahiaritmiile

    bradiaritmiile

  • 9

    www.slidetube.org

    regurgitarea aortic

    persistena de canal arterial

    - fistula arteriovenoas.

    patologie extracardiac ce poate fi nsoit de palpitaii:

    anemia

    tireotoxicoza

    feocromocitomul

    - sindromul carcinoid.

    edemele apar de obicei ca o manifestare a insuficienei

    cardiace drepte sau globale. edemul cardiac

    este unul gravitaional i se instaleaz la debut la nivel

    retromaleolar i pretibial.

    acesta este rece, simetric, cianotic, ferm, rece i nedureros.

    la pacienii cu insuficien cardiac se pot asocia i

    insuficiena venoas cronic i tulburrile trofice.

    odat cu evoluia bolii, edemele se agraveaz, n final

    generalizndu-se i instalndu-se anasarca.

    n aceast situaie trebuie luat n considerare un diagnostic

    diferenial cu sindromul nefrotic sau

    insuficiena hepatic.

  • 10

    www.slidetube.org

    tusea

    este un siptom frecvent, ns nu este specific patologiei

    cardiace. ea poate aprea n cadrul stenozei mitrale,

    hipertensiunii pulmonare, anevrismului de aort cu

    compresiunea traheei, insuficienei cardiace

    stngi, medicaiei antihipertensive cu inhibitori ai enzimei de

    conversie.

    n cazul tusei asociat cu rgueal = sindromul ortner,

    aceasta apare datorit compresiei nervului recurent stng de

    catre atriul stng mrit de volum i artera pulmonar dilatat.

    cianoza

    se definete prin coloraia albstruie a tegumentelor i

    mucoaselor atunci cnd hemoglobina redus depete valorea

    de 4 g/dl, iar saturaia n oxigen este sub 85%.

    cianoza se poate clasifica ntr-o cianoz central, cald, ce

    apare n special n patologiile cardiace congenitale cu shunt

    dreaptastnga i n afectarea funciei pulmonare, i o cianoz

    periferic, rece caracteristic insufcienei cardiace ce se

    instaleaz datorit scderii debitului cardiac, vasoconstriciei

    periferice i desaturrii hemoglobinei oxigenate.

  • 11

    www.slidetube.org

    fatigabilitatea sau senzaia de oboseal marcat, slabiciune

    este de asemenea un simptom nespecific al patologiei

    cardiovasculare.

    patologie asociat

    patologia asociat cordului este dominat n momentul de fa

    de patologia determinat de ateroscleroz precum angina

    pectoral, infarctul de miocard, hipertensiunea arterial, la

    care se pot aduga cardiomiopatiile i insuficiena cardiac,

    valvulopatiile aortice, mitrale, tricuspidiene, pulmonare,

    endocardita infecioas, miocarditele i tulburrile de ritm i

    de conducere.

    mai puin ntlnite sunt cardiopatiile congenitale, bolile

    pericardului i reumatismul articular acut angina pectoral

    este forma cea mai frecvent de manifestare a cardiopatiei

    ischemice i simptomatologia este reprezentat cel mai

    frecvent de apariia durerii cu caracter anginos descris

    anterior.

    infarctul de miocard

    reprezint necroza ischemic a miocardului consecutiv unei

    hipoxii aprute n contextul unei obstrucii arteriale n

    circulaia coronarian.

  • 12

    www.slidetube.org

    hipertensiunea arterial este definit de creterea valorilor

    tensiunii arteriale peste 140/90 mmhg.

    cardiomiopatiile sunt afeciuni ce se caracterizeaz prin

    afectarea primar i predominent a miocardului. acestea pot

    fi mprite n cardiomiopatii dilatative, hipertrofice i

    restrictive.

    insuficiena cardiac reprezint incapacitatea inimii de a

    asigura debitul circulant necesar pentru realizarea unei

    distribuii corespunztoare a nutrienilor i oxigenului la nivel

    tisular.

    valvulopatiile se refer la afectarea aparatului valvular, att

    de la nivelul cordului drept, ct i de la nivelul cordului stng,

    prin stenoz sau insuficien.

    endocardita infecioas se definete prin prezena unor

    emboli septici la nivelul endoteliului valvular sau la nivelul altor

    structuri cardiace, cu formarea de vegetaii i distrugerea

    structurii i funciei respective evaluarea clinic la examenul

    clinic se vor realiza sistematic inspecia urmat de examenul

    general i examenul aparatului cardiovascular.

    la inspecie se va analiza starea general a bolnavului, statusul

    mental, aspectul general, poziia, mersul, modificri ale

    respiraiei (dispneea), modificri cutanate (cianoza, paloarea,

  • 13

    www.slidetube.org

    a eritemului marginat i nodulilor subcutanai din reumatismul

    articular acut).

    n ceea ce privete aspectul general, prezena obezitii ne va

    orienta spre o patologie aterosclerotic,

    prezena unor patologii precum sindromul marfan, sindromul

    down ne vor orienta spre o patologie

    valvular, disecie de aort sau defect septal atrial,

    acestea coexistnd frecvent, faciesul mitral ne va

    orienta spre o valvulopatie i anume spre stenoza

    mitral.

    bolnavul poate adopta anumite poziii care s ii aline

    suferina precum poziia seznd n cazul

    ortopneei, poziia de rugciune mahomedan n cazul

    pericarditei exsudative, squattingul (ghemuirea) din

    cadrul angiocardiopatiilor congenitale cianogene.

    n ceea ce privete mersul, se va analiza mobilitatea

    membrelor, aceastea putnd fi afectate n cazul unor

    accidente vasculare sau a unor boli neurologice.

  • 14

    www.slidetube.org

    examenul aparatului cardiovascular

    n realizarea examenului aparatului cardiovascular se va

    nota frecvena cardiac, tensiunea arterial

    dup care se va realiza examinarea cordului.

    la inspecia i palparea zonei precordiale, n mod normal

    se poate evidenia ocul apexian de la nivelul

    spaiului v intercostal stng, pe linia medioclavicular.

    patologic, la inspecie se pot identifica:

    bombri la nivelul hemitoracelui stng ce pot aprea n

    cadrul cardiopatiilor congenitale, valvulopatiilor

    instalate din timpul copilriei sau n cazul pericarditei

    exsudative

    pulsaii la nivelul regiunii precordiale:

    o la nivel apical, n cazul insuficienei aortice severe,

    prin dilatarea ventriculului stng

    o pulsaii la nivelul spaiului iiiii intercostal stng,

    datorit dilatrii trunchiului arterei pulmonarei din

    o hipertensiunea arterial primitiv sau secundar

    o pulsaii ample la nivelul spaiului iiiii intercostal

    drept, n anevrisme aortice

  • 15

    www.slidetube.org

    o pulsaii ample la nivelul epigastrului, n hipertrofia

    ventriculului drept

    o n persistena de canal arterial.

    - nfundarea regiunii precordiale, n special n inspirul

    profund, din pericardita constrictiv fibroadeziv.

    patologic, la palpare se pot identifica:

    deplasri ale ocului apexian din spaiul v n spaiul vi

    intercostal, n obezitate, ascit, tumori

    voluminoase

    - deplasarea n jos i n afar datorit hipertrofiei

    ventriculare stngi

    - deplasarea n afara liniei medioclaviculare, dar tot la

    nivelul spaiului v intercostal stng, datorit

    hipertrofiei ventriculare drepte

    - palparea ocului apexian nuntrul matitii cardiace,

    n pericardita exsudativ

    pulsaia n epigastru a ventriculului drept

    palparea vibraiei pericardice n pericardita

    constrictiv calcar

  • 16

    www.slidetube.org

    palparea frecturii pericardice din pericardita

    constrictiv

    freamt sistolic din spaiile iiiiv intercostal din

    defectul septal ventricular

    freamt sistolic sau sistolodiastolic din persistena de

    canal arterial

    - identificarea refluxului hepato-jugular prin palparea

    marginii inferioare a ficatului i compresiunea timp de

    20 de secunde.

    ascultaia este foarte important deoarece poate

    identifica o modificare a ritmului cardiac, poate

    determina prezena unei valvulopatii, a unei afeciuni

    pericardice, miocardice sau vasculare. modificri ale

    zgomotelor cardiace pot aprea n ceea ce privete

    intensitatea zgomotelor cardiace,

    tonalitatea lor, timbrul, dedublarea zgomotului i sau/i

    ii, prezena de zgomote supraadugate: clicuri,

    clacmente, sufluri, frectura pericardic.

  • 17

    www.slidetube.org

    evaluarea paraclinic

    1. radiografia toracic este o investigaie ce poate

    furniza date importante n anumite patologii

    cardiace precum stenoza mitral, insuficiena aortic,

    insuficiena cardiac, stenoza aortic, coarctaia de

    aort, hipertensiunea arterial, defectul septal

    ventricular, pericardita.

    n stenoza mitral se pot observa la radiografia toracic

    urmtoarele modificri:

    dilatarea arcului mijlociu stng datorit atriului stng

    i arterei pulmonare dilatate

    micorarea arcului inferior stng

    bombarea arcului inferior drept datorit dilatrii

    atriului drept

    la nivelul ariilor pulmonare se pot observa hilurile

    dilatate, apariia linilor sylla, a liniilor kerley b n

    sinusul costodiafragmatic i kerley a,perihilar

    liniile kerley b au un traiect orizontal sau perpendicular

    pe diafragm i se extind pn la nivelul pleurei, pe cnd

  • 18

    www.slidetube.org

    liniile kerley a au traiect orizontal, sunt localizate

    perihilar i nu ating pleura.

    la radiografia toracic n poziie oad asociat cu tranzit

    baritat al esofagului se poate observa o

    deviere spre drepata a esofagului, deviere ce este

    determinat de atriul stng dilatat n stenoza aortic,

    pe radiografia toracic se pot identifica urmtoarele

    modificri:

    bombarea arcului inferior stng ce apare datorit

    hipertrofiei concentrice a ventriculului stng

    dilatareaa aortei ascendente

    micorarea butonului aortic.

    n coarctaia de aort se pot observa:

    bombarea arcului inferior stng datorit hipertrofiei

    ventriculului stng

    dilatarea aortei ascendente

    n defectul septal atrial se observ marirea de volum a

    arcului inferior drept alturi de dispariia spaiului clar

  • 19

    www.slidetube.org

    retrosternal n poziie lateral stng i ncrcarea

    desenului vascular pulmonar.

    n hipertensiunea arterial pulmonar se observ

    dilatarea arcului inferior drept i a ventriculului drept

    n poziie lateral stng i dilatarea vaselor pulmonare

    hilare cu hipervascularizaie pulmonar periferic.

    n insuficiena cardiac congestiv cordul apare global

    mrit de volum, iar la nivelul parenchimului

    pulmonar pe lng congestie apar i opaciti flu pe

    ambele arii pulmonare, localizate n special

    parahilar, la care se adaug linii kerley a i b.

    n pericardita exsudativ se observ modificarea

    siluetei cardiace n momentul n care lichidul

    pericardic depete cantitatea de 200 de ml. silueta

    cardiac se mrete global, ns vasele mari

    rmn la dimensiunile anterioare, cordul avnd aspect

    n caraf. n aceast situaie staza pulmonar lipsete.

  • 20

    www.slidetube.org

    2. angiocardiografia reprezint opacifierea cavitilor

    cordului prin introducerea unei substane de contrast

    prin intermediul cateterismului cardiac. astfel se obin

    imagini ale cavitilor cordului i de asemenea se pot

    observa micrile parietale ale acestuia.

    3. coronarografia reprezint opacifierea arterelor

    coronare prin intermediul unei substane de contrast

    prin cateterizare ce se realizeaz pe calea arterei

    femurale prin puncie seldinger.

    indicaiile realizrii coronarografiei sunt:

    angina instabil

    angina pectoral postinfarct miocardic

    cardiomegalia

    pacienii cu valvulopatii, anterior interveniei

    chirurgicale.

    4. explorarea radioizotopic

    angiografia radionuclear se realizeaz pentru

    determinarea funciei ventriculului stng i utilizeaz

    hematii marcate cu tc 99. prin intermediul angiografiei

    radionucleare se poate evalua funcia ventriculului

  • 21

    www.slidetube.org

    stng, att cantitativ prin calcularea fraciei de ejecie

    ct i calitativ, prin urmrirea micrii peretelui

    ventricular.

    scintigrafia miocardic de perfuzie se realizeaz prin

    utilizarea radioizotopului ta 201, a crui distribuie

    reflect circulaia coronarian. radiotrasorul se

    injecteaz, dup care cordul va fi examinat cu ajutorul

    gamma-camerei.

    n cazul infarctului miocardic, se observ regiuni

    neperfuzate n mod ireversibil ce nu rspund la

    adminsitrarea de vasodilatoatoare coronariene.

    scintigrafia prin spot fierbinte se utilizeaz pentru

    diagnosticarea infarctului acut de miocard.

    zona infarctat capteaz pirofosfatul de techneiu, pe

    scintigrama realizat aprnd o zona fierbinte de

    radioactivitate.

    5. computer tomografia

  • 22

    www.slidetube.org

    utilizarea computer tomografiei este limitat in

    cardiologie. explorarea ct cu substan de contrast se

    realizeaz de elecie pentru diagnosticarea diseciei de

    aort.

    explorarea ct mai poate fi util i pentu

    diagnosticarea pericarditelor i a tumorilor cardiace.

    6. tomografia prin emisie de pozitroni (pet)

    este foarte exact n ceea ce privete perfuzia

    miocardic.

    tehnica pet utilizeaz 18 fluorodeoxiglucoza ce se

    fixeaz la nivelul esutului activ glicolitic.

    n mod normal, miocardul utilizeaz pentru obinerea

    energiei acizi grai, nsa n cazul ischemiei miocardice,

    metabolizarea acizilor grai

    este nlocuit cu metabolismul glicolitic.

    7. rezonana magnetic nuclear se utilizeaz pentru

    identificarea anomaliilor metabolice i

  • 23

    www.slidetube.org

    histologice ale miocardului i evaluarea perfuziei

    miocardice.

    8. electrocardiografia (ekg) reprezint nregistrarea

    grafic a activitii electrice a inimii.

    indicaiile realizrii ekg sunt reprezentate de:

    ischemia miocardic

    pericardita

    hipertrofia atrial

    hipertrofia ventricular

    tulburrile de ritm

    tulburrile de conducere

    anomalii ale metabolismului electrolitic

    intoxicaia digitalic

    intoxicaia cu chinidin

    evaluarea modului de funcionare a pacemakerului

    electronic.

    exist multiple patologii ale cordului ce evolueaz fr

    modificri ekg, i totodat indivizi normali ce pot

  • 24

    www.slidetube.org

    prezenta modificri ekg nespecifice, de aceea este

    necesar interpretarea ekg n corelaie direct cu

    elementele clinice.

    9. echocardiografia reprezint o tehnic neinvaziv de

    examinare a cordului ce utilizeaz proprietatea

    ultrasunetelor de a se propaga i de a se reflecta n

    esuturile biologice. aceasta furnizeaz informaii n

    ceea ce privete poziia, dimensiunile i mobilitatea

    structurilor cardiace, dar i despre velocitatea fluxului

    sanguin.

    http://slidetube.org

of 24/24
1 www.slidetube.org fiziologia inimii sau a cordului funcţia principală a cordului este aceea de a furniza oxigenul şi substanţele nutritive necesare ţesuturilor şi totodată de a ȋndepărta dioxidul de carbon şi metaboliţii. acest lucru se realizează prin intermediul a două circulaţii: cea dreaptă, pulmonară şi cea stângă, sistemică. pentru ȋnceput, de reţinut este faptul că inima stângă reprezentată de atriul şi ventriculul stâng conţin numai sânge oxigenat, iar atriul drept şi ventriculul drept conţin numai sânge amestecat cu dioxid de carbon. astfel, sângele oxigenat de la nivelul atriului stâng trece la nivelul ventriculului stâng prin intermediul orificiului atrioventricular, prin deschiderea valvei mitrale. de la nivelul ventriculului stâng este ejectat prin valva aortică la nivelul aortei, aceasta furnizând sânge oxigenat şi nutrienţi tuturor ţesuturilor.
Embed Size (px)
Recommended