Home >Documents >fiziologia inimii sau a cordu 2014. 11. 26.¢  fiziologia inimii sau a cordului...

fiziologia inimii sau a cordu 2014. 11. 26.¢  fiziologia inimii sau a cordului...

Date post:05-Aug-2021
Category:
View:3 times
Download:0 times
Share this document with a friend
Transcript:
funcia principal a cordului este aceea de a furniza oxigenul
i substanele nutritive necesare esuturilor i totodat de a
ndeprta dioxidul de carbon i metaboliii. acest lucru se
realizeaz prin intermediul a dou circulaii:
cea dreapt, pulmonar i cea stâng, sistemic.
pentru nceput, de reinut este faptul c inima stâng
reprezentat de atriul i ventriculul stâng conin
numai sânge oxigenat, iar atriul drept i ventriculul drept
conin numai sânge amestecat cu dioxid de carbon.
astfel, sângele oxigenat de la nivelul atriului stâng trece la
nivelul ventriculului stâng prin intermediul orificiului
atrioventricular, prin deschiderea valvei mitrale.
de la nivelul ventriculului stâng este ejectat prin valva aortic
la nivelul aortei, aceasta furnizând sânge oxigenat i nutrieni
tuturor esuturilor.
la nivel tisular, mai exact la nivelul circulaiei capilare, se
realizeaz schimbul de gaze, oxigenul arterial
fiind eliberat i preluat de esuturi, n timp ce dioxidul de
carbon, rezultat n urma metabolismului tisular,
i ia locul.
sistemului venos ce se vars prin intermediul celor dou vene
cave superioar, respectiv, inferioar, la nivelul atriului drept.
de aici, sângele neoxigenat ajunge n ventricului drept prin
intermediul orificiului atrioventricular drept prin
deschiderea valvei tricuspide. de la nivelul ventricului drept,
acesta este ejectat n trunchiul pulmonarei.
cele dou artere pulmonare transport sângele ncrcat cu
dioxid de carbon la nivel pulmonar unde are loc hematoza ce se
definete prin procesul de eliberare a dioxidului de carbon n
alveole i rencrcarea cu oxigen a acestuia. sângele oxigenat
se rentoarce la nivelul atriului stâng prin intermediul celor
patru vene pulmonare:
3
www.slidetube.org
ciclul cardiac mai poart denumirea i de revoluia cardiac, i
este asemntor atât pentru cordul
drept (reprezentat de atriu i ventriculul drept), cât i pentru
cordul stâng (reprezentat de atriu i
ventriculul stâng).
pentru o frecven cardiac de 70 de bti/ minut, ciclul
cardiac are o durat de 0,82 de secunde.
ciclul cardiac pentru inima stâng
ciclul cardiac ncepe cu sistola atrial ce dureaz 0,08 ­ 0,12
secunde, n timpul acesteia având loc faza de umplerea atrial
a ventriculului.
atrioventriculare, lucru ce duce la nchiderea valvei mitrale.
prin nchiderea atât a valvei mitrale, cât i a valvei aortice,
presiunea de la nivelul ventriculului stâng crete considerabil.
dup aceast cretere presional, are loc deschiderea valvelor
aortice i ejecia sângelui de la nivelul cavitii ventriculului
stâng prin contracia acestuia.
ventricular.
4
www.slidetube.org
­ ntr­o prim etap se realizeaz contracia izovolumetric
(ventriculul i menine acelai volum de
sânge, nici nu primete de la nivelul atriilor, nici nu pompeaz
sânge n aort) cu durat de 0,04 ­ 0,06
secunden aceast etap ventriculul stâng este n continuare o
cavitate nchis, valvele aortice meninându­se nchise
­ etapa de ejecie ventricular maxim, ce ncepe odat cu
depsirea presiunii diastolice din aort de
ctre presiunea din ventriculul stâng, moment n care valva
aortic se deschide.
relaxarea ventriculului stâng se realizeaz tot n dou etape:
­ ntr­o prim etap are loc faza de ejecie lent ce dureaz
0,10 ­ 0,20 secunde
intraventriculare sub presiunea diastolic
ventriculul stâng revine o cavitate nchis cu o presiune
sczut la un volum ventricular constant.
5
www.slidetube.org
etape:
deschiderii valvei mitrale i scderii presiunii
intraventriculare stângi sub cea intraatriale stângi
­ este urmat de umplerea lent sau diastazis i este
reprezentat de perioada n care presiunea din
cele dou caviti se egalizeaz
­ umplerea atrial ce se realizeaz prin sistola atrial
semne i simptome asociate
reprezentate de:
­ durerea toracic
prezente.
6
www.slidetube.org
extracardiac, iar clinicianul trebuie s reueasc s
deosebeasc cauza acesteia pentru orientarea ctre un
diagnostic corect.
­ angina pectoral
­ infarctul miocardic
de cauz cardiac citii aici
dispneea
dispnee paroxistic nocturn, edem pulmonar acut. mai multe
despre dispneea de cauz cardiac citii
aici.
7
www.slidetube.org
sincopa
secundar perfuziei inadecvate a creierului.
sincopa trebuie difereniat de stri non­sincopale precum
epilepsia, hipoglicemia, intoxicaiile.
1. sincope neurogene:
­ sincopa vaso­vagal
3. sincope cardiogene:
sindrom brugada
­ hipertensiune pulmonar
­ afeciuni congenitale
­ boli miocardice
­ stenoz aortic
­ prodromul
pentru sincopa de natur cardiogen de reinut este faptul c
durata este scurt, nu prezint simptome
de avertizare, iar recuperarea este de obicei rapid.
sincopa vaso­vagal este urmat de apariia greurilor,
eritemului cutanat i transpiraiilor.
marcat, slbiciune.
pot fi explicate prin percepia neplcut a btilor inimii ce
sunt puternice sau rapide. modificarea
frecvenei cardiace sau a ritmului pot determina palpitaii.
patologia cardiac ce poate fi nsoit de palpitaii:
­ extrasistolele
­ tahiaritmiile
­ bradiaritmiile
9
www.slidetube.org
­ anemia
­ tireotoxicoza
­ feocromocitomul
cardiace drepte sau globale. edemul cardiac
este unul gravitaional i se instaleaz la debut la nivel
retromaleolar i pretibial.
insuficiena venoas cronic i tulburrile trofice.
odat cu evoluia bolii, edemele se agraveaz, n final
generalizându­se i instalându­se anasarca.
n aceast situaie trebuie luat n considerare un diagnostic
diferenial cu sindromul nefrotic sau
insuficiena hepatic.
cardiace. ea poate aprea n cadrul stenozei mitrale,
hipertensiunii pulmonare, anevrismului de aort cu
compresiunea traheei, insuficienei cardiace
conversie.
catre atriul stâng mrit de volum i artera pulmonar dilatat.
cianoza
mucoaselor atunci când hemoglobina redus depete valorea
de 4 g/dl, iar saturaia n oxigen este sub 85%.
cianoza se poate clasifica ntr­o cianoz central, cald, ce
apare n special n patologiile cardiace congenitale cu shunt
dreapta­stânga i n afectarea funciei pulmonare, i o cianoz
periferic, rece caracteristic insufcienei cardiace ce se
instaleaz datorit scderii debitului cardiac, vasoconstriciei
periferice i desaturrii hemoglobinei oxigenate.
11
www.slidetube.org
este de asemenea un simptom nespecific al patologiei
cardiovasculare.
de patologia determinat de ateroscleroz precum angina
pectoral, infarctul de miocard, hipertensiunea arterial, la
care se pot aduga cardiomiopatiile i insuficiena cardiac,
valvulopatiile aortice, mitrale, tricuspidiene, pulmonare,
endocardita infecioas, miocarditele i tulburrile de ritm i
de conducere.
este forma cea mai frecvent de manifestare a cardiopatiei
ischemice i simptomatologia este reprezentat cel mai
frecvent de apariia durerii cu caracter anginos descris
anterior.
hipoxii aprute n contextul unei obstrucii arteriale n
circulaia coronarian.
tensiunii arteriale peste 140/90 mmhg.
cardiomiopatiile sunt afeciuni ce se caracterizeaz prin
afectarea primar i predominent a miocardului. acestea pot
fi mprite n cardiomiopatii dilatative, hipertrofice i
restrictive.
distribuii corespunztoare a nutrienilor i oxigenului la nivel
tisular.
valvulopatiile se refer la afectarea aparatului valvular, atât
de la nivelul cordului drept, cât i de la nivelul cordului stâng,
prin stenoz sau insuficien.
emboli septici la nivelul endoteliului valvular sau la nivelul altor
structuri cardiace, cu formarea de vegetaii i distrugerea
structurii i funciei respective evaluarea clinic la examenul
clinic se vor realiza sistematic inspecia urmat de examenul
general i examenul aparatului cardiovascular.
la inspecie se va analiza starea general a bolnavului, statusul
mental, aspectul general, poziia, mersul, modificri ale
respiraiei (dispneea), modificri cutanate (cianoza, paloarea,
13
www.slidetube.org
articular acut).
n ceea ce privete aspectul general, prezena obezitii ne va
orienta spre o patologie aterosclerotic,
prezena unor patologii precum sindromul marfan, sindromul
down ne vor orienta spre o patologie
valvular, disecie de aort sau defect septal atrial,
acestea coexistând frecvent, faciesul mitral ne va
orienta spre o valvulopatie i anume spre stenoza
mitral.
suferina precum poziia sezând n cazul
ortopneei, poziia de „rugciune mahomedan” n cazul
pericarditei exsudative, squattingul (ghemuirea) din
cadrul angiocardiopatiilor congenitale cianogene.
membrelor, aceastea putând fi afectate n cazul unor
accidente vasculare sau a unor boli neurologice.
14
www.slidetube.org
nota frecvena cardiac, tensiunea arterial
dup care se va realiza examinarea cordului.
la inspecia i palparea zonei precordiale, n mod normal
se poate evidenia ocul apexian de la nivelul
spaiului v intercostal stâng, pe linia medioclavicular.
patologic, la inspecie se pot identifica:
­ bombri la nivelul hemitoracelui stâng ce pot aprea n
cadrul cardiopatiilor congenitale, valvulopatiilor
exsudative
o la nivel apical, n cazul insuficienei aortice severe,
prin dilatarea ventriculului stâng
datorit dilatrii trunchiului arterei pulmonarei din
o hipertensiunea arterial primitiv sau secundar
o pulsaii ample la nivelul spaiului ii­iii intercostal
drept, n anevrisme aortice
ventriculului drept
­ nfundarea regiunii precordiale, n special n inspirul
profund, din pericardita constrictiv fibroadeziv.
patologic, la palpare se pot identifica:
­ deplasri ale ocului apexian din spaiul v n spaiul vi
intercostal, n obezitate, ascit, tumori
voluminoase
ventriculare stângi
nivelul spaiului v intercostal stâng, datorit
hipertrofiei ventriculare drepte
n pericardita exsudativ
­ palparea vibraiei pericardice n pericardita
constrictiv calcar
constrictiv
defectul septal ventricular
canal arterial
marginii inferioare a ficatului i compresiunea timp de
20 de secunde.
identifica o modificare a ritmului cardiac, poate
determina prezena unei valvulopatii, a unei afeciuni
pericardice, miocardice sau vasculare. modificri ale
zgomotelor cardiace pot aprea n ceea ce privete
intensitatea zgomotelor cardiace,
ii, prezena de zgomote supraadugate: clicuri,
clacmente, sufluri, frectura pericardic.
furniza date importante n anumite patologii
cardiace precum stenoza mitral, insuficiena aortic,
insuficiena cardiac, stenoza aortic, coarctaia de
aort, hipertensiunea arterial, defectul septal
ventricular, pericardita.
urmtoarele modificri:
i arterei pulmonare dilatate
• micorarea arcului inferior stâng
atriului drept
dilatate, apariia linilor sylla, a liniilor kerley b n
sinusul costodiafragmatic i kerley a,perihilar
liniile kerley b au un traiect orizontal sau perpendicular
pe diafragm i se extind pân la nivelul pleurei, pe când
18
www.slidetube.org
perihilar i nu ating pleura.
la radiografia toracic n poziie oad asociat cu tranzit
baritat al esofagului se poate observa o
deviere spre drepata a esofagului, deviere ce este
determinat de atriul stâng dilatat ìn stenoza aortic,
pe radiografia toracic se pot identifica urmtoarele
modificri:
hipertrofiei concentrice a ventriculului stâng
• dilatareaa aortei ascendente
• micorarea butonului aortic.
• bombarea arcului inferior stâng datorit hipertrofiei
ventriculului stâng
n defectul septal atrial se observ marirea de volum a
arcului inferior drept alturi de dispariia spaiului clar
19
www.slidetube.org
desenului vascular pulmonar.
dilatarea arcului inferior drept i a ventriculului drept
n poziie lateral stâng i dilatarea vaselor pulmonare
hilare cu hipervascularizaie pulmonar periferic.
n insuficiena cardiac congestiv cordul apare global
mrit de volum, iar la nivelul parenchimului
pulmonar pe lâng congestie apar i opaciti flu pe
ambele arii pulmonare, localizate n special
parahilar, la care se adaug linii kerley a i b.
n pericardita exsudativ se observ modificarea
siluetei cardiace n momentul n care lichidul
pericardic depete cantitatea de 200 de ml. silueta
cardiac se mrete global, ns vasele mari
rmân la dimensiunile anterioare, cordul având aspect
„n caraf”. n aceast situaie staza pulmonar lipsete.
20
www.slidetube.org
cordului prin introducerea unei substane de contrast
prin intermediul cateterismului cardiac. astfel se obin
imagini ale cavitilor cordului i de asemenea se pot
observa micrile parietale ale acestuia.
3. coronarografia reprezint opacifierea arterelor
coronare prin intermediul unei substane de contrast
prin cateterizare ce se realizeaz pe calea arterei
femurale prin puncie seldinger.
indicaiile realizrii coronarografiei sunt:
chirurgicale.
determinarea funciei ventriculului stâng i utilizeaz
hematii marcate cu tc 99. prin intermediul angiografiei
radionucleare se poate evalua funcia ventriculului
21
www.slidetube.org
cât i calitativ, prin urmrirea micrii peretelui
ventricular.
reflect circulaia coronarian. radiotrasorul se
injecteaz, dup care cordul va fi examinat cu ajutorul
gamma­camerei.
neperfuzate n mod ireversibil ce nu rspund la
adminsitrarea de vasodilatoatoare coronariene.
diagnosticarea infarctului acut de miocard.
zona infarctat capteaz pirofosfatul de techneiu, pe
scintigrama realizat aprând o zona „fierbinte” de
radioactivitate.
cardiologie. explorarea ct cu substan de contrast se
realizeaz de elecie pentru diagnosticarea diseciei de
aort.
diagnosticarea pericarditelor i a tumorilor cardiace.
6. tomografia prin emisie de pozitroni (pet)
este foarte exact n ceea ce privete perfuzia
miocardic.
fixeaz la nivelul esutului activ glicolitic.
n mod normal, miocardul utilizeaz pentru obinerea
energiei acizi grai, nsa n cazul ischemiei miocardice,
metabolizarea acizilor grai
7. rezonana magnetic nuclear se utilizeaz pentru
identificarea anomaliilor metabolice i
miocardice.
grafic a activitii electrice a inimii.
indicaiile realizrii ekg sunt reprezentate de:
• ischemia miocardic
electronic.
24
www.slidetube.org
elementele clinice.
examinare a cordului ce utilizeaz proprietatea
ultrasunetelor de a se propaga i de a se reflecta n
esuturile biologice. aceasta furnizeaz informaii n
ceea ce privete poziia, dimensiunile i mobilitatea
structurilor cardiace, dar i despre velocitatea fluxului

Click here to load reader

Embed Size (px)
Recommended