55
U.M.F.”GRIGORE T.POPA” IAŞI FACULTATEA DE MEDICINÃ DENTARÃ REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Coordonator ştiinţific PROF.UNIV.DR. FORNA NORINA CONSUELA Doctorand FRÃŢILÃ DRAGOŞ NICOLAE 2014
U.M.F.”GRIGORE T.POPA” IAŞI
FACULTATEA DE MEDICINÃ DENTARÃ
REZUMATUL
TEZEI DE DOCTORAT
Coordonator ştiinţific
PROF.UNIV.DR. FORNA NORINA CONSUELA
Doctorand
FRÃŢILÃ DRAGOŞ NICOLAE
2014
U.M.F.”GRIGORE T.POPA” IAŞI
FACULTATEA DE MEDICINÃ DENTARÃ
ELEMENTE DE PREDICTIBILITATE A UNUI
DIAGNOSTIC ÎN MEDICINA DENTARÃ
Coordonator ştiinţific
PROF.UNIV.DR. FORNA NORINA CONSUELA
Doctorand
FRÃŢILÃ DRAGOŞ NICOLAE
2014
CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT
STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII
INTRODUCERE..............................................................................................................................1
CAPITOL I. TEHNICI ŞI MIJLOACE DE EXPLORARE PARACLINICĂ ÎN AFECŢIUNILE
ODONTO-PARODONTALE...........................................................................................................3
I.1. DETECŢIA ŞI DIAGNOSTICUL LEZIUNILOR CARIOASE OCLUZALE ŞI
PROXIMALE INCIPIENTE............................................................................................................3
I.1.1. Metode de diagnostic paraclinic al cariilor dentare ocluzale incipiente………………..........3
I.1.2. Metode de diagnostic paraclinic al cariilor dentare proximale incipiente……………….......5
I.1.3. Instrumente de diagnostic asistate de calculator …………………………............................8
I.2. DIAGNOSTIC ŞI MONITORIZARE POSTTRATAMENT ÎN PARODONTITELE
APICALE CRONICE……………………………………………………………………….........10
I.2.1. Metode paraclinice de diagnostic şi monitorizare în parodontitele apicale cronice..............10
I.2.2. Instrumente de diagnostic asistate de calculator …………………………..........................16
I.3. DIAGNOSTIC ŞI MONITORIZARE POSTTRATAMENT ÎN BOALA
PARODONTALĂ……………………………………………………………………………..…17
I.3.1. Metode paraclinice de diagnostic şi monitorizare posttratament în boala parodontală…….17
I.3.2. Instrumente de diagnostic asistate de calculator ……………………………......................20
CAPITOL II. TEHNICI ŞI MIJLOACE DE EXPLORARE PARACLINICĂ ÎN EDENTAŢIA
PARŢIALĂ……………………………………………………………….....................................22
II.1.Examenul unităţilor odonto-parodontale…………………………………..............................22
II.2.Examenul ATM……………………………….......................................................................23
II.3.Examenul grupelor musculare……………………………………………………………......24
CAPITOL III. TEHNICI ŞI MIJLOACE DE EXPLORARE PARACLINICĂ ÎN
DISFUNCŢIILE SISTEMULUI OROFACIAL………………………………………………….25
III.1. Metode paraclinice de diagnostic în disfuncţia craniomandibulară……………………...…25
III.2. Instrumente de diagnostic asistate de calculator ………………………...............................30
PARTE PERSONALÃ
CAPITOL IV.MOTIVAŢIA STUDIULUI, METODOLOGIE, OBIECTIVE……………..……33
CAPITOL V. STUDIU PRIVIND POSIBILITÃŢILE DE DIAGNOSTIC AL CARIILOR
DENTARE OCLUZALE ŞI PROXIMALE PRIN UTILIZAREA EXAMENULUI
RADIOGRAFIC.............................................................................................................................35
V.1.Scopul studiului………………………………………………………………………...……35
V.2.Material şi metodă……………………………………………………...................................35
V.3.Rezultate..................................................................................................................................36
V.4.Discuţii……………………………………………………………………………………….47
V.5.Concluzii……………………………………………………………………………………..50
CAPITOL VI. STUDIU PRIVIND POSIBILITÃŢI DE UTILIZARE A METODEI CBCT ÎN
EVALUAREA STATUSULUI ENDODONTIC ŞI PARODONTAL AL PACIENŢILOR CU
EDENTAŢIE PARŢIALÃ.............................................................................................................51
VI.1.Scopul studiului……………………………………………………………………………..51
VI.2.Material şi metodă……………………………………………………..................................51
VI.3.Rezultate.................................................................................................................................51
VI.4.Discuţii………………………………………………………………………………………63
VI.5.Concluzii…………………………………………………………………………………….67
CAPITOL VII. STUDIU PRIVIND POSIBILITÃŢI DE UTILIZARE A SISTEMULUI T-SCAN
ÎN EVALUAREA DEZECHILIBRELOR OCLUZALE...............................................................68
VII.1.Scopul studiului…………………………………………………………………………….68
VII.2.Material şi metodă…………………………………………………….................................68
VII.3.Rezultate................................................................................................................................68
VII.4.Discuţii……………………………………………………………………………………..88
VII.5.Concluzii………………………………………………………………………………...…90
CAPITOL VIII. APLICAŢIE SOFTWARE CU ROL ÎN OPTIMIZAREA DIAGNOSTICULUI
PACIENŢILOR CU AFECŢIUNI LA NIVELUL SISTEMULUI
OROFACIAL..................................................................................................................................91
VIII.1.Scopul studiului…………………………………………………………………………...91
VIII.2.Material şi metodă……………………………………………………................................91
VIII.3.Rezultate..............................................................................................................................92
VIII.4.Discuţii…………………………………………………………………………………...132
VIII.5.Concluzii…………………………………………………………………………………134
CAPITOL IX.DIAGNOSTIC CLASIC VERSUS DIAGNOSTIC MODERN IN TERITORIUL
ORO-MAXILO-FACIAL……………………………………………………………………….135
IX.1.Introducere…………………………………………………………………………………135
IX.2.Scopul studiului……………………………………………………………………………135
IX.3.Material şi metodă……………………………………………………................................135
IX.4.Rezultate şi discuţii...............................................................................................................137
IX.5.Concluzii…………………………………………………………………………………...148
CONCLUZII GENERALE...........................................................................................................149
ORIGINALITATE........................................................................................................................151
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………...…152
Cuvinte cheie: radiografie byte-wing, CBCT, T-SCAN, disfuncţii sistem orofacial, dezechilibre
ocluzale, aplicaţie software, diagnostic clasic, diagnostic computerizat
Teza de doctorat cuprinde:
parte generală organizată în 3 capitole însumând 32 pagini;
parte personală organizată în 5 capitole însumând 114 pagini;
au fost inserate 61 tabele şi 184 figuri;
246 referinţe bibliografice.
Notă: prezentul rezumat redă selectiv bibliografia şi iconografia în text, respectând numerotarea
şi cuprinsul din teză
1
CAPITOL V. STUDII PRIVIND POSIBILITĂŢI DE DETECŢIE A CARIILOR
OCLUZALE ŞI PROXIMALE PRIN UTILIZAREA EXAMENULUI RADIOGRAFIC
V.1.SCOPUL STUDIULUI. Scopul studiului a fost să determine rolul ortopantomografiei şi
a radiografiei byte-wing în evaluarea prevalenţei cariilor dentare ocluzale şi proximale
necavitare şi incipient cavitare. A fost comparată performanţa de diagnostic a
ortopantomografiei şi a radiografiei byte-wing în cazul cariilor proximale extinse la nivel
dentinar.
V.2.MATERIAL SI METODA.
Lotul de studiu a inclus 40 pacienţi cu risc cariogen mediu cu vârste cuprinse între 18-
25 ani, care s-au prezentat în Baza Clinicã de Invăţământ Stomatologic „Mihail
Kogălniceanu” a Facultăţii de Medicină Dentară, U.M.F. „Grigore T.Popa” Iaşi. Activităţile
de cercetare s-au derulat în conformitate cu legislaţia existentă în vigoare, cu respectarea
normelor deontologice ale cercetării. Realizarea examenelor clinice s-au desfăşurat în acord
cu LEGEA nr. 46 din 21 ianuarie 2003 privind drepturile pacientului, după obţinerea
acordului de participare la cercetarea ştiinţifică. După ce a fost explicat scopul și modalitatea
de derulare a studiului, s-a obţinut consimţământul informat şi mandatat în scris de la fiecare
participant. S-au luat în calcul o serie de criterii care au permis includerea a 100 suprafeţe
ocluzale la nivelul molarilor maxilari şi mandibulari în categoria suprafeţe ocluzale
susceptibile de afectare prin leziuni carioase: modificări de culoare; fisuri şi fosete retentive;
pierderi de substanţă limitate la nivelul smalţului. Au fost incluse în studiu suprafeţe ocluzale
cu codurile ICDAS 01-04. La nivelul aceluiaşi lot de pacienţi au fost investigate clinic şi
radiografic 100 suprafeţe proximale la nivelul molarilor maxilari şi mandibulari. Examinarea
radiografică a fost efectuată pe ortopantomografiile cu care s-au prezentat pacienţii, iar la
nivelul dinţilor cu coduri ICDAS 01-04 la nivelul suprafeţelor proximale au fost recomandate
radiografii byte-wing. La nivelul suprafeţelor ocluzale s-a comparat prevalenţa cariilor
dentare conform indicilor ICDAS cu prevalenţa determinată prin radiografie byte-wing,
determinându-se astfel procentul adiţional de carii extinse la nivel dentinar detectate exclusiv
prin radiografie byte-wing. Pentru suprafeţele proximale s-a comparat performanţa de
diagnostic a cariilor necavitare/incipient cavitare extinse la nivel dentinar între metoda vizualã
(coduri ICDAS, dupã separare dentarã), examenul ortopantomografic şi radiografia byte-
wing.
Testele statistice au fost efectuate cu ajutorul programului SPSS. Rezultatele au fost
exprimate în tabele şi grafice realizate în Excel.
V.3.REZULTATE
In tabelul 1 este prezentat statusul suprafeţelor ocluzale susceptibile clinic de prezenţa
cariei dentare conform cu rezultatele examenului radiografic.In figurile 1.a-b.sunt prezentate
aspecte radiografice (radiografie byte-wing) ale leziunilor carioase ocluzale şi proximale
incipiente la nivelul suprafeţelor ocluzale investigate.
2
Fig.1.a. Carii ocluzale necavitare. Radiografie byte-wing 1.7.(D1), 4.7.(E2).
Fig.1.b. Carie proximală necavitară. Radiografie byte-wing 4.6.(E2).
In figurile 2.a. şi 2.b. este prezentată distribuţia indicilor radiografici la nivelul
suprafeţelor ocluzale susceptibile de afectare de natură carioasă. Distribuţia indicilor
radiografici a fost următoarea: 48% E0 (absenţa demineralizării); 4% E1 (carie de smalţ);
24% E2 (carie de smalţ); 18% D1(carie dentinară superficială); 6% D2(carie dentinară
avansată) (fig.2.a.). Distribuţia codurilor ICDAS a fost următoarea: 4% ICDAS 01 (absenţa
demineralizării); 56% ICDAS 02 (carie de smalţ); 32% ICDAS 03 (demineralizare localizată
în jumătatea internă a smalţului şi în treimea externă dentinară); 8% ICDAS 04 (carie
dentinară avansată).(fig.2.b). In cadrul suprafeţelor ocluzale cu cod ICDAS 02, 89% sunt
încadrate în indicii radiografici E, 11% în indicii radiografici D1; suprafeţele ocluzale cu cod
ICDAS 03 sunt repartizate în indicii radiografici D1 (25%) şi indicii radiografici D2 (75%).
Fig.2.a. Distribuţia indicilor radiografici (byte-wing) la nivelul suprafeţelor ocluzale cu leziuni
carioase incipiente
0%
13%
25%
38%
50%
E0 E1 E2 D1 D2
48%
4%
24%
18%
6%
3
Fig.2.b. Distribuţia codurilor ICDAS la nivelul suprafeţelor ocluzale cu leziuni carioase incipiente
Fig.2.c. Sensibilitatea examenului radiografic byte-wing în detecţia cariilor ocluzale dentinare
Rezultatele privind prevalenţa leziunilor carioase, valorile sensibilitãţii pentru
radiografia byte-wing şi ortopantomografie, respectiv distribuţia indicilor radiografici pentru
examenul ortopantomografic şi radiografia byte-wing sunt prezentate în tabelul 2 şi figurile
3.a-b., respectiv fig. 4.
Fig.3.a.Prevalenţa cariilor proximale incipiente conform examenului clinic (separare dentarã) şi
examenului radiografic (ortopantomografie, byte-wing)
0%
15%
30%
45%
60%
cod ICDAS01
cod ICDAS02
cod ICDAS03
cod ICDAS04
4%
56%
32%
8%
0%
20%
40%
60%
80%
100%
E D1 D2 E D1 D2 E D1 D2
ICDAS 02 ICDAS 03 ICDAS 04
89%
11%0% 0%
68,75%
31,25%
0%
25%
75%
0%
20%
40%
60%
Separaredentara
OP Byte-wing
59%
32%
52%
4
Fig.3.b. Valorile sensibilitãţii (radiografie byte-wing, ortopantomografie)
Fig.4.a. Distribuţia leziunilor carioase proximale necavitare/incipient cavitare (byte-wing)
Fig.4.b.Distribuţia leziunilor carioase proximale necavitare/incipient cavitare (ortopantomografie)
Pentru a verifica ipoteza de nul s-a folosit testul Wilcoxon, echivalentul neparametric
al testului t pentru eşantioane perechi.
0,00%
50,00%
100,00% 54,25%88%
5
Tabele 3.f-g. Test Wilcoxon (indici radiografici/profunzime-carii ocluzale)
Ranks
N Mean Rank Sum of Ranks
dentina - smalt Negative Ranks 0a .00 .00
Positive Ranks 24b 12.50 300.00
Ties 16c
Total 40
a. dentina < smalt
b. dentina > smalt
c. dentina = smalt
Existã diferenţe semnificative statistic între distribuţia indicilor radiografici la nivelul
cariilor ocluzale limitate la nivelul smalţului şi la nivelul dentinei. (tabel 3.m.).
Tabel 3.l. Test Wilcoxon (Byte-wing/ortopantomografie -carii proximale)
Tabel 3.m. Test Wilcoxon (Byte-wing/ortopantomografie- carii proximale)
Test Statisticsb
ortopantomografie
- RX
Z -4.793a
Asymp. Sig. (2-tailed) .000
a. Based on positive ranks.
b. Wilcoxon Signed Ranks Test
Test Statisticsb
dentina - smalt
Z -4.518a
Asymp. Sig. (2-tailed) .000
a. Based on negative ranks.
b. Wilcoxon Signed Ranks Test
6
V.4. DISCUŢII
Metoda radiografică byte-wing este utilizată în mod curent în scopul detectării cariilor
ocluzale incipiente de către 99% din dentişti pe un procent de 56% din pacienţi, 14% din
dentiştii utilizează radiografia byte-wing ca examen paraclinic uzual în detecţia cariilor
ocluzale incipiente (Gordan V.&col.2011) /65/. Ricketts&col (2002) constată că sensibilitatea
de detecţie a cariilor ocluzale necavitare extinse în treimea medie dentinară creşte
semnificativ în cazul utilizării metodei radiografice byte-wing comparativ cu utilizarea
exclusiv a metodei vizuale şi tactile /185/. Radiografia convenţională este în prezent cea mai
utilizată tehnică complementară pentru diagnosticarea cariilor proximale necavitare sau
incipient cavitare. In SUA este utilizată de un procent de 100% dintre medicii dentişti, pe un
procent de 92% dintre pacienţi (Gordan V.&col.2013) /65/. Mialhe FL.&col.(2009)
demonstrează necesitatea utilizării examenului radiografic în creşterea performanţei de
diagnostic a cariilor proximale incipient cavitare, acesta crescând gradul de detecţie cu 110%
/134/. Kielbassa A.&col. (2006) constată că 5%-11% din dinţii care nu prezintă
radiotransparenţe proximale pe radiografii bite-wing sunt asociaţi cu leziuni carioase
proximale incipient cavitare/97/. In studiul efectuat de Aija-Maria HL&col.(2011) 53% din
dinţii investigaţi prezintã cel puţin o carie detectată exclusiv prin examen radiografic byte-
wing /2/. Abessi&col. (2012) au evaluat rolul radiografiei convenţionale şi digitale în detecţia
cariilor proximale necavitare /1/. In cazul cariilor necavitare extinse la nivel dentinar,
sensibilitatea şi specificitatea au fost de 55%, respectiv 100%, pentru radiografia
convenţională, 45%, respectiv 100% pentru radiografia digitală. Trecerea în revistă a datelor
din literatură efectuată de Bloemendal&col. (2004) arată că prevalenţa cariilor proximale
creşte semnificativ în studiile epidemiologice în cazul în care aceasta este evaluată prin
asocierea examenului clinic cu examen radiografic (ortopantomografie sau radiografie byte-
wing) /22/.
V.5.CONCLUZII
1.Examenul radiografic byte-wing, efectuat la nivelul suprafeţelor ocluzale cu coduri ICDAS
01-04, indică absenţa demineralizării în 48% din cazuri, demineralizare limitată la nivelul
smalţului în 28% din cazuri, demineralizare extinsă la nivel dentinar în 24% din cazuri.
2. Sistemul ICDAS indică carie de smalţ în 56% din cazuri, demineralizare localizată în
jumătatea internă a smalţului şi în treimea externă dentinară în 32% din cazuri şi
demineralizare localizată în jumătatea internă dentinară în 8% din cazuri.
3. Examenul radiografic byte-wing indică existenţa leziunilor carioase cu extindere la nivel
dentinar, care necesită intervenţie restaurativă, la nivelul a 24% din suprafeţele ocluzale cu
coduri ICDAS 01-04.
4. Examenul clinic cu separare dentară indică o prevalenţă a leziunilor carioase proximale
incipiente de 59%. Examenul radiografic stabileşte o prevalenţă de doar 32% în cazul
ortopantomografiei şi de 52% în cazul radiografiei byte-wing.
5.Examenul radiografic byte-wing indică leziuni carioase proximale limitate la nivelul
smalţului în procent de 15%, leziuni carioase proximale cu extindere dentinară de 37%.
6. Examenul radiografic byte-wing (88%) prezintã valori ale sensibilitãţii superioare
ortopantomografiei (52,25%) în ce priveşte capacitatea de a detecta leziunile carioase
proximale incipiente. Intre cele douã metode de diagnostic radiografic existã diferenţe
semnificative statistic.
7
CAPITOL VI. STUDIU PRIVIND POSIBILITÃŢI DE UTILIZARE A METODEI
CBCT ÎN EVALUAREA STATUSULUI ENDODONTIC ŞI PARODONTAL AL
PACIENŢILOR CU EDENTAŢIE PARŢIALÃ
VI.1.SCOPUL STUDIULUI
Studiul a urmărit să stabilească, prin intermediul examenului radiografic şi a metodei
CBCT, statusul endodontic şi parodontal la nivelul dinţilor stâlpi la nivelul unui lot de
pacienţi edentaţi parţial.
VI.2.MATERIAL ŞI METODĂ
Lotul de studiu a inclus un număr de 32 pacienţi cu edentaţie clasa III Kennedy sau
clasa I Kennedy cu indicaţie de tratament protetic prin restaurări fixe sau prin proteza parţială
mobilizabilă (proteza scheletată), care s-au prezentat în Baza Clinicã de Invăţământ
Stomatologic „Mihail Kogãlniceanu” a Facultăţii de Medicină Dentară, U.M.F. „Grigore
T.Popa” Iaşi. După ce a fost explicat scopul și modalitatea de derulare a studiului, s-a obţinut
consimţământul informat şi mandatat în scris de la fiecare participant. Pacienţii au primit
recomandare de CBCT pentru investigarea unei hemiarcade sau a grupului dentar frontal. Au
fost investigate un număr de 142 unităţi odonto-parodontale (78 frontali, 38 premolari, 26
molari) cu indicaţie de includere ca dinţi stâlpi în restaurări protetice fixe. Toţi pacienţii
incluşi în studiu au efectuat examen ortopantomografic anterior, ceea ce a permis compararea
metodei CBCT cu examenul ortopantomografic privind capacitatea de detecţie a leziunilor
periapicale incipiente şi a lizei alveolare incipiente. Evaluarea imaginilor ortopantomografice
şi a imaginilor CBCT a fost efectuatã de cãtre un singur examinator (doctorandul) care a
beneficiat de antrenament şi calibrare. Analiza statisticã a datelor s-a realizat cu ajutorul
programului SPSS 17. Prezentarea rezultatelor s-a efectuat prin intermediul graficelor şi
tabelelor realizate în Excel.
VI.3.REZULTATE
In figurile 6.a.-b. sunt prezentate imagini radiografice şi CBCT pentru acelaşi caz
clinic;în figurile 6.c.-f. sunt prezentate o serie de cazuri clinice cu afecţiuni periapicale
diagnosticate cu ajutorul metodei CBCT. Conform imaginilor CBCT, 66.20% % din dinţii
investigaţi nu au prezentat afectare periapicală, un procent de 11.30% a fost detectat cu PAC
fibros (leziuni periapicale incipiente), 16.90% cu granulom periapical, 2.80% cu chist
radicular (fig.7.a.). Prevalenţa leziunilor periapicale a fost de 33.80% conform CBCT şi
33.00% conform examenului radiografic (fig.7.b.). In cazul leziunilor periapicale incipiente,
metoda CBCT a detectat această categorie de PAC pe 14.10% din dinţii investigaţi, procent
care s-a redus la 11.30% în cazul examenului radiografic (fig.7.c.).
Fig.6.b. Examen CBCT. U.F., 48 ani. 2.4. (L)- PAC fibros
8
Fig.6.c. Ortopantomografie. U.F., 48 ani.
Fig.7.a. Distribuţia leziunilor periapicale la nivelul dinţilor investigaţi (CBCT vs. Rx)
Fig.7.b. Prevalenţa PAC la nivelul lotului investigat (CBCT vs. Rx)
Fig.7.c. Prevalenţa PAC incipiente detectate prin CBCT şi Rx
Rezultatele analizei statistice sunt prezentate în tabelele 5.a-f. şi figurile 8.a-b.
Verificăm dacă între cele două loturi există diferenţe semnificative statistic. Folosim testul
Wilcoxon, echivalentul neparametric al testului t pentru eşantioane perechi (tabel 5.f.).
Ipoteza de nul: Nu există diferenţe semnificative între RX şi CBCT.
Ipoteza de cercetare: RX şi CBCT. diferă semnificativ din punct de vedere statistic.
0%
18%
35%
53%
70%
Absent PACfibroasa
Granulom Chist
69%
11%17%
3%
66.20%
11% 17%
3%
RX
29%
30%
31%
32%
33%
34%
RX CBCT
31%
34%
0,00%
3,75%
7,50%
11,25%
15,00%
RX CBCT
11.3% 14.1%
9
Tabele 5.f.-g. Test Spearman RX, CBCT (status periapical)
Ranks
N Mean Rank Sum of Ranks
CBCT - RX Negative Ranks 0a .00 .00
Positive Ranks 4b 2.50 10.00
Ties 138c
Total 142
a. CBCT < RX
b. CBCT > RX
c. CBCT = RX
Test Statisticsb
CBCT - RX
Z -2.000a
Asymp. Sig. (2-tailed) .046
a. Based on negative ranks.
b. Wilcoxon Signed Ranks Test
Tabelul 5.f. indică nivelul de semnificaţie al acestui test. Între cele două variabile
(ortopantomografie, CBCT) există o diferenţă semnificativă statistic la un nivel de 0,05.
In figura 9.a. este prezentată imaginea ortopantomografică, iar în figurile 9.b., 9.c., 9.d.
sunt prezentate aspecte privind liza alveolară orizontală şi verticală detectată cu ajutorul
metodei CBCT. Utilizarea acestei metode a permis evaluarea cu acurateţe a extinderii lizei
alveolare şi optimizarea deciziilor de includere a dinţilor investigaţi în restaurări protetice
fixe. Pe imaginile CBCT liza alveolară orizontală a fost detectată la nivelul a 94.20% din
dinţii stâlpi investigaţi, cu procente de 35.20% liza alveolară incipientă, 47.80% liza alveolară
medie, 11.20% liza alveolară severă (fig.10.a).Liza alveolară incipientă a fost detectată la
nivelul a 35.20% din dinţii investigaţi pe imaginile CBCT, procent care s-a redus la 26% în
cazul examenului radiografic (fig.10.b.).
Fig.9.a. Ortopantomografie. U.F., 48 ani.
10
Fig.9.c. Liza alveolară severă 2.4.(imagine detaliu)
Fig.10.a. Distribuţie liza alveolară la nivelul lotului investigat (CBCT vs. Rx)
Fig.10.b. Detecţie liza alveolară (CBCT vs. Rx)
Fig.10.c. Detecţie liza alveolară incipientă (CBCT vs. Rx)
Rezultatele analizei statistice sunt prezentate în tabelele 7.a-f. şi figurile 11.a-b. Verificăm dacă între cele două loturi există diferenţe semnificative statistic. Folosim
testul Wilcoxon, echivalentul neparametric al testului t pentru eşantioane perechi.
Ipoteza de nul: Nu există diferenţe semnificative între RX şi CBCT.
Ipoteza de cercetare: RX şi CBCT. diferă semnificativ din punct de vedere statistic.
0%
13%
25%
38%
50%
Absent Medie
15%
26%
47.8%
11.2%5.8%
35.2%
RX
80%83%85%88%91%94%96%
RX CBCT
85%
94%
0%
9%
18%
27%
36%
RX CBCT
26% 35%
11
Tabelul 7.g. indică nivelul de semnificaţie al acestui test. Între cele două variabile
există o diferenţă semnificativă statistic la un nivel de 0,001.
Tabele 7.f.-g. Test Wilcoxon RX vs. CBCT (status parodontal)
Ranks
N Mean Rank Sum of Ranks
CBCT - RX Negative Ranks 0a .00 .00
Positive Ranks 13b 7.00 91.00
Ties 125c
Total 138
a. CBCT < RX
b. CBCT > RX
c. CBCT = RX
Test Statisticsb
CBCT - RX
Z -3.606a
Asymp. Sig. (2-tailed) .000
a. Based on negative ranks.
b. Wilcoxon Signed Ranks Test
VI.4.DISCUŢII
Examenul radiografic nu poate estima întotdeauna dimensiunea reală şi aspectul
leziunilor periapicale cronice, datorită compresiei unei structuri tridimensionale într-o imagine
bidimensională (Patel S.2009)/159/. Pentru detectarea parodontitelor apicale cronice
incipiente şi pentru evaluarea cu precizie a extinderii leziunilor cronice apicale, dezavantajele
examenului radiografic (imaginea bidimensionala si lipsa standardizării) pot fi depăşite prin
utilizarea metodei CBCT. care are avantajul de a oferi imagini pe secţiune în planurile sagital,
axial şi coronal. /111, 160,161, 244/. Ee J.&col. (2014) constată că utilizarea adiţională a
CBCT modifică planul iniţial de tratament (adoptat după examinarea radiografică) în circa
62% din cazuri, demonstrând astfel cantitatea suplimentară de informaţii utile pe care o aduce
metoda CBCT în diagnosticul endodontic/42/. Cantitatea de informaţii de diagnostic obţinute
este semnificativ mai mare, ceea ce face metoda CBCT o alternativă valoroasă la metodele de
diagnostic utilizate în mod curent (Hashimoto K.2003)/69/.Vandenberghe&col. (2007) arată
diferenţe semnificativ statistice între CBCT şi examenul radiografic privind detecţia lizei
alveolare verticale şi a leziunilor de furcaţie şi diferenţe mai mici în raport cu standardul de
aur în ce priveşte acurateţea măsurătorilor pentru CBCT /218/. CBCT poate detecta pierderea
de os incipientã în cazul pacienţilor cu boala parodontalã /67,137,202,207,218,219/ CBCT are
avantajul preciziei crescute şi al dozelor mai reduse comparativ cu examenul radiografic şi
tocmai de aceea reprezintă o metodă imagistică valoroasă pentru parodontologi.
12
VI.5. CONCLUZII
1.Metoda CBCT a permis detecţia leziunilor periapicale la nivelul a 39% din unităţile odonto-
parodontale investigate. Prin metoda CBCT leziunile periapicale incipiente au fost detectate la
nivelul a 11.2% din dinţii investigaţi, procent care s-a redus la 8.4% în cazul examenului
radiografic (ortopantomografie).
2. Metoda CBCT a permis diagnosticarea şi evaluarea gradului de liză alveolară la nivelul a
94.5% din unităţile odonto-parodontale investigate. Prin metoda CBCT alveoliza orizontală
sau verticală incipientă a fost detectată la nivelul a 33% din dinţii investigaţi, procent care s-a
redus la 27.5% în cazul examenului radiografic (ortopantomografie).
3. Utilizarea filtrelor pe imaginile CBCT permite creşterea vizibilităţii ariilor de alveoliză
orizontală sau verticală redusă, permiţând atât confirmarea diagnosticului cât şi eficientizarea
motivării pacientului în acceptarea planului terapeutic propus.
4.Utilizarea CBCT în evaluarea suportului protetic este extrem de utilă permiţând optimizarea
managementului terapeutic al edentaţiilor reduse sau întinse, atât în cazul aplicării de
restaurări fixe cât şi în cazurile care necesită terapie prin proteze mobilizabile.
13
CAPITOL VII. STUDIU PRIVIND ROLUL SISTEMULUI T-SCAN ÎN EVALUAREA
DEZECHILIBRELOR OCLUZALE
VII.1.SCOPUL STUDIULUI
Scopul studiului a fost să demonstreze posibilităţile sistemului T-SCAN III (TekScan,
USA) de evidenţiere a distribuţiei şi de cuantificare a forţelor ocluzale la nivelul unui lot de
pacienţi cu sindrom disfuncţional.
VII.2.MATERIAL SI METODA
Studiul a fost efectuat pe un lot de 20 pacienţi cu edentaţii parţiale sau cu restaurări
protetice incorect concepute şi executate, care prezintă sindrom disfuncţional al sistemului
stomatognat (dureri musculare, articulare, laterodeviaţii). Pacienţii s-au prezentat în Baza
Clinicã de Invăţământ Stomatologic „Mihail Kogãlniceanu” a Facultăţii de Medicină Dentară,
U.M.F. „Grigore T.Popa” Iaşi. Activităţile de cercetare s-au derulat în conformitate cu
legislaţia existentă în vigoare, cu respectarea normelor deontologice ale cercetării. Realizarea
examenelor clinice s-au desfăşurat în acord cu LEGEA nr. 46 din 21 ianuarie 2003 privind
drepturile pacientului, după obţinerea acordului de participare la cercetarea ştiinţifică. După
ce a fost explicat scopul și modalitatea de derulare a studiului, s-a obţinut consimţământul
informat şi mandatat în scris de la fiecare participant.
Prin utilizarea sistemului T-SCAN a fost înregistrată grafic distribuţia forţelor ocluzale
la nivelul molarilor, premolarilor, grupului frontal. Sistemul T-SCAN a permis calcularea
distribuţiei intensităţii forţelor ocluzale la nivelul grupelor dentare. Rezultatele sunt
vizualizate prin intermediul a patru ferestre, unde sunt prezentate distribuţia şi intensitatea
forţelor ocluzale relative şi timpii de analiză. In fereastra din dreapta sus este prezentată
distribuţia şi intensitatea forţelor ocluzale relative sub forma unor grafice tridimensionale
codate color. In fereastra din stânga sus este prezentată imaginea bidimensională a arcadei
dentare cu distribuţia şi intensitatea forţelor ocluzale pentru fiecare grup dentar, în care
contactele ocluzale sunt încercuite cu o linie de culoare galbenă. Cele două ferestre din
jumătatea inferioară prezintă grafice „Forţă vs. Timp”. Modificarea procentelor forţelor
ocluzale în timp atât la nivelul arcadei stângi (linia verde) şi a celei drepte (linia roşu). Forţa
totală a hemiarcadelor dreaptă şi stângă este descrisă prin linia neagră în graficul Forţă vs.
Timp. Mărimea forţelor ocluzale relative aşa cum este vizibilă în graficele T-SCAN a fost
înregistrată în tabele Excel pentru fiecare arie ocluzală. In limite normale au fost considerate
diferenţe de 2-3% între dinţii omologi şi diferenţe de 4-5% între hemiarcadele dreaptă-stângă
Au fost evaluate prin statistică descriptivă şi analitică diferenţele existente între grupele
dentare şi între hemiarcadele dreaptă şi stângă la nivelul lotului de pacienţi studiat. Rezultatele
au fost prelucrate şi interpretate cu ajutorul programului SPSS 17.
VII.3.REZULTATE
In figurile 11.-13 sunt prezentate aspecte înregistrate cu ajutorul sistemului T-SCAN la
nivelul unor pacienţi din lotul studiat. Rezultatele studiului sunt prezentate în graficele 14.a-e.
Pacient F.G., 58 ani. Clasa II Kennedy. Pacientul se prezintă pentru spasme şi dureri
musculare în timpul masticaţiei, discomfort la nivel ATM. In figura 12.a. şi 12.b. se
evidenţiază repartiţia dezechilibrată a forţelor ocluzale preponderent în zona frontală în
cadrul unei înregistrări a forţelor ocluzale realizată pe un interval de timp de 1.38 secunde. Se
14
observă distribuţia dezechilibrată a forţelor ocluzale în relaţie centrică, cu 42.8% din forţa
totală distribuită pe hemiarcada dreaptă şi 57.2% din forţa totală distribuită pe hemiarcada
stângă. Nivele maxime ale forţelor ocluzale sunt atinse la nivelul dintelui 4.1., cu 25% din
valoarea totală a forţelor ocluzale. Diferenţe maxime ale nivelelor forţelor ocluzale se
înregistrează între forţele ocluzale la nivelul 3.5.-(12%) şi 4.5. (3%).
Fig.12.a. Pacient F.G. Repartiţia forţelor ocluzale în relaţie centrică (imagine de ansamblu).
Fig.12.b.Pacient F.G. Curbe de înregistrare ale forţelor ocluzale (negru- forţa totală; roşu- forţa
ocluzală dreapta; verde- forţa ocluzală stânga)
Raportul dintre media intensităţii forţelor ocluzale exercitate la nivelul hemiarcadelor
dreaptă şi stângă la nivelul lotului de pacienţi investigat este de 54%/46% (stânga/dreapta)
15
(Fig.14.a.). Un procent de 95% dintre pacienţi au prezentat o diferenţă de peste 3% între
intensitatea forţelor ocluzale exercitate la nivelul celor douã hemiarcade (Fig.14.b.).
Fig.14.a. Repartiţia forţelor ocluzale pe hemiarcadele dreapta-stânga
Fig.14.b. Raport forţe ocluzale dreapta-stânga la nivelul lotului de pacienţi cu disfuncţii ale sistemului
orofacial
Fig.14.e. Forţe ocluzale relative (diferenţe medii la nivelul dinţilor omologi)
Verificăm dacă între cele două loturi există diferenţe semnificative statistic. Folosim
testul Mann-Whitney, echivalentul neparametric al testului t pentru eşantioane independente.
Ipoteza de nul: Nu există diferenţe semnificative între H.DR şi H.ST.
Ipoteza de cercetare: H.DR şi H.ST. diferă semnificativ din punct de vedere statistic.
46%
54% H.dreapta
H.stanga
5%
95%
Echilibruocluzal
Dezechilibruocluzal
0%
1%
2%
3%
4%
M2 M1 PM 2 PM 1 C IL IC
0,04
0,01 0,01
0,02
0,01 0,01
0,
16
Tabel 7.f. Test Mann-Whitney (hemiarcade dreapta-stânga)
Ranks
arcade N Mean Rank Sum of Ranks
scor H.DR 20 25.10 502.00
H.ST 20 15.90 318.00
Total 40
Din tabelul 7.f. se observă că rangul mediu pentru H.DR este mai mare decât rangul
mediu pentru H.ST. Astfel, valorile forţelor ocluzale din grupul „H.DR” (hemiarcada dreaptã)
au tendinţa să fie mai mari decât cele din grupul „H.ST” (hemiarcada stângã).
Tabel 7.g. Test Mann-Whitney (hemiarcade dreapta-stânga)
Test Statisticsb
scor
Mann-Whitney U 108.000
Wilcoxon W 318.000
Z -2.494
Asymp. Sig. (2-tailed) .013
Exact Sig. [2*(1-tailed Sig.)] .012a
a. Not corrected for ties.
b. Grouping Variable: arcade
Tabelul 7.g. indică statistica de bază Mann-Whitney, valoarea U fiind de 108, ceea ce
este semnificativ din punct de vedere statistic, p = 0.013 < 0.05. Aşadar, intensitatea forţelor
ocluzale) pentru loturile „H.DR” (hemiarcada dreaptã) şi „H.ST” (hemiarcada stângã) diferă
semnificativ statistic.
Folosim testul Mann-Whitney, echivalentul neparametric al testului t pentru eşantioane
independente
Ipoteza de nul: Nu există diferenţe semnificative între H.DR şi H.ST.
Ipoteza de cercetare: H.DR. şi H.ST. diferă semnificativ din punct de vedere statistic.
Tabelul 8.g. indică statistica de bază Mann-Whitney, valoarea U fiind de 171,
nesemnificativ din punct de vedere statistic, p = 0.432 > 0.05. Scorurile pentru loturile
„M.DR” (hemiarcada dreaptă) şi „M.ST” (hemiarcada stângă) nu diferă semnificativ
statistic.
Tabele 8.f.-g. Test Mann-Whitney (molari hemiarcade dreapta-stânga)
Ranks
molari N Mean Rank Sum of Ranks
scor M DR 20 21.95 439.00
M ST 20 19.05 381.00
Total 40
17
Test Statisticsb
scor
Mann-Whitney U 171.000
Wilcoxon W 381.000
Z -.785
Asymp. Sig. (2-tailed) .432
Exact Sig. [2*(1-tailed Sig.)] .445a
a. Not corrected for ties.
b. Grouping Variable: molari
Coeficientul de corelaţie Pearson este o masură numerică sau un indice al gradului de
asociere intre două seturi de scoruri. Intervalul de valori este de la max +1.00 prin 0.00 până
la -1.00. Semnul „plus” indică o corelaţie pozitivă - anume ca scorurile unei variabile se
măresc odată cu creşterea scorurilor celeilalte. Semnul „minus” indică o corelaţie negativă:
anume ca în timp ce scorurile unei variabile cresc, scorurile pentru cealaltă descresc. Tabelul
9.e. reprezintă corelaţia parametrică Pearson.
Tabel 9.e. Test Pearson (grup premolar hemiarcade dreapta-stânga)
Correlations
PMDR PMST
PMDR Pearson Correlation 1 .372
Sig. (2-tailed) .106
N 20 20
PMST Pearson Correlation .372 1
Sig. (2-tailed) .106
N 20 20
Coeficientul de corelaţie între scorurile „PM DR” şi „PM ST” este de 0,372, iar
nivelul de semnificaţie este de 0,106, nesemnificativ din punct de vedere statistic. Nu există o
corelaţie semnificativă statistic între scorurile aferente loturilor „PM DR” (premolari
hemiarcada dreaptă) şi „PM ST” (premolari hemiarcada stângă).
Verificăm dacă între cele două loturi există diferenţe semnificative statistic. Folosim
testul t pentru eşantioane independente deoarece avem condiţiile normalităţii îndeplinite.
Ipoteza de nul: Nu există diferenţe semnificative între PM DR şi PM ST.
Ipoteza de cercetare: PM DR şi PM ST. diferă semnificativ din punct de vedere statistic.
Tabel 9.f. Test t. Grup premolar (hemiarcada dreapta vs. stânga)
Group Statistics
premolari N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
scor PM DR 20 11.70 5.469 1.223
PM ST 20 8.15 4.107 .918
18
Tabelul 9.f. aratã pentru fiecare grup, numărul de cazuri (N), media şi abaterea
standard. Observăm că media lotului PM DR este 11,70 este mai mare decât cea a lotului PM
ST. Ceea ce ne interesează este dacă mediile celor două grupe de variabile diferă semnificativ.
Tabel 9.g. Test Levene. Grup premolar (hemiarcada dreapta vs. stânga)
Independent Samples Test
Levene's Test for
Equality of
Variances t-test for Equality of Means
95% Confidence
Interval of the
Difference
F Sig. t df
Sig. (2-
tailed)
Mean
Difference
Std. Error
Difference Lower Upper
scor2 Equal variances
assumed
4.478 .041 2.321 38 .026 3.550 1.529 .454 6.646
Equal variances
not assumed
2.321 35.262 .026 3.550 1.529 .446 6.654
Semnificaţia testului Levene este mai mică de 0,05 (p = 0,041). Din acest motiv vom
avea în atenţie valorile calculate de programul SPSS 17 pentru al doilea rând al
tabelului.Pentru varianţe egale, t este 2,321, care cu 38 grade de libertate este semnificativ (p
= 0.026 < 0.05). Putem concluziona că mediile celor două loturi (grup premolar hemiarcada
dreaptă, grup premolar hemiarcada stângă) diferă semnificativ din punct de vedere statistic.
o Tabel 10.e. Test Pearson. Grup frontal (hemiarcade dreapta-stânga)
Correlations
F DR F ST
FDR Pearson Correlation 1 .900**
Sig. (2-tailed) .000
N 20 20
FST Pearson Correlation .900** 1
Sig. (2-tailed) .000
N 20 20
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).
Coeficientul de corelaţie între scorurile „F DR” şi „F ST” este de 0,9, iar nivelul de
semnificaţie este de 0,9, semnificativ din punct de vedere statistic.
Există o puternică corelaţie semnificativă statistic între scorurile aferente loturilor „F
DR” (grup frontal hemiarcada dreaptă) şi „F ST” (grup frontal hemiarcada stângă).
19
Se observă, de asemenea, mărimea absolută a coeficientului Pearson a cărei valoare
este 0,9, ceea ce înseamnă că tăria legăturii între cele două variabile este puternică.
Verificăm dacă între cele două loturi există diferenţe semnificative statistic. Folosim
testul t pentru eşantioane independente deoarece avem condiţiile normalităţii îndeplinite.
Ipoteza de nul: Nu există diferenţe semnificative între F DR şi F ST.
Ipoteza de cercetare: PM DR şi PM ST. diferă semnificativ din punct de vedere statistic. Tabel 10.f. Test t. Grup frontal (hemiarcade dreapta-stânga)
Group Statistics
frontali N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
scor F DR 20 14.95 10.821 2.420
F ST 20 14.20 10.631 2.377
Tabelul 10.f. arată, pentru fiecare grup, numărul de cazuri (N), media şi abaterea
standard. Observăm că media lotului F DR (grup frontal hemiarcada dreaptă) este 14,95 este
mai mare decât cea a lotului F ST (grup frontal hemiarcada stângă). Ceea ce ne interesează
este dacă mediile celor două grupe de variabile diferă semnificativ.
Tabel 10.g. Test Levene. Grup frontal (hemiarcade dreapta-stânga)
Independent Samples Test
Levene's Test for
Equality of
Variances t-test for Equality of Means
95% Confidence
Interval of the
Difference
F Sig. t df
Sig. (2-
tailed)
Mean
Difference
Std. Error
Difference Lower Upper
scor Equal variances
assumed
.001 .972 .221 38 .826 .750 3.392 -6.117 7.617
Equal variances
not assumed
.221 37.988 .826 .750 3.392 -6.117 7.617
Semnificaţia testului Levene este mai mare de 0,05 (p = 0,975). Din acest motiv vom
avea în atenţie valorile calculate de programul SPSS 17 pe primul rând al tabelului.Pentru
varianţe egale, t este 0,221, care cu 38 grade de libertate este nesemnificativ (p = 0.826 >
0.05). Putem concluziona că mediile celor două loturi avute în atenţie nu diferă semnificativ
din punct de vedere statistic.
VII.4.DISCUŢII Sistemele de diagnostic de tip T-SCAN III (Tekscan, USA) sunt extrem de utile în
analiza computerizată a ocluziei statice si dinamice si permit evaluarea secvenţială în timp a
modului în care se realizează ocluzia şi în care se distribuie forţele ocluzale la nivelul
arcadelor precum şi încărcarea pentru fiecare contact ocluzal /243/. Dupã cum s-a demonstrat
20
şi în studiul prezentat în acest capitol, cu ajutorul sistemului T-SCAN III pot fi măsurate
obiectiv forţele dezvoltate în timpul masticaţiei incluzând intensitatea fortelor ocluzale,
momentul contactului ocluzal, localizarea. Kerstein B. este unul dintre puţinii cercetători care
au evaluat pe loturi de pacienţi posibilităţile sistemului T-SCAN de a determina distribuţia şi
mărimea forţelor ocluzale, dezechilibrele ocluzale dintre cele două hemiarcade (Kerstein
B&col.2006) şi posibilităţile de ajustare a ocluziei prin utilizarea unor funcţii de măsurare a
timpului de ocluzie şi a dizocluziei (Kerstein B&col.1991) /94,95/. Harvey WL&col.(1992)
sunt preocupaţi de replicabilitatea măsurătorilor cu sisteme de analiză computerizată a
ocluziei, constatând existenţa unor diferenţe semnificative statistic /70/. Walter
M.&col.(1990) testează T-SCAN în laborator şi clinic, constatând o variabilitate crescută a
distribuţiei şi mărimii forţelor ocluzale pe pacienţi şi o relaţie directă între poziţia senzorului
şi nivelul forţele ocluzale înregistrate la nivelul aceloraşi arii ocluzale /228/.
Wieczorek&col.(2011) utilizează T-SCAN III pentru a studia relaţiile existente între
distribuţia forţelor ocluzale şi activitatea musculară la nivelul maseterilor şi temporalilor,
demonstrând utilitatea metodei de analiză T-SCAN în investigarea pacienţilor cu disfuncţii ale
sistemului stomatognat, constatând cã simetria EMG la nivelul muşchilor maseteri şi
mandibulari are o relaţie directă cu echilibrul şi simetria contactelor ocluzale/237/. Studiul
nostru susţine rezultatele acestor studii, privind dezechilibrul forţelor ocluzale în cazul
pacienţilor cu disfuncţii ale sistemului orofacial.
VII.5.CONCLUZII
1.Pacienţii cu disfuncţii ale sistemului orofacial se caracterizează prin distribuţia inegală
a forţelor ocluzale relative între hemiarcadele dreaptă şi stângă (54%/46%), cu prezenţa
unor diferenţe semnificative statistic între cele douã hemiarcade.
2.Utilizarea T-SCAN la nivelul pacienţilor cu disfuncţii ale sistemului orofacial
demonstrează existenţa unor diferenţe între dinţii omologi în ceea ce priveşte intensitatea
forţelor ocluzale relative, semnificative statistic în cazul grupului premolar.
3. Sistemul T-SCAN permite depistarea contactelor premature şi interferenţelor existente
la nivelul pacienţilor cu disfuncţii ale sistemului orofacial.
21
CAPITOL VIII. APLICAŢIE SOFTWARE CU ROL ÎN OPTIMIZAREA
DIAGNOSTICULUI PACIENŢILOR CU AFECŢIUNI ALE SISTEMULUI
OROFACIAL
VIII.1.SCOPUL STUDIULUI
Scopul cercetării a fost să demonstreze posibilităţile de optimizare a procesului de
colectare, înregistrare şi interpretare a datelor, de furnizare a unui diagnostic, prin intermediul
unei aplicaţii software proprii.
VIII.2.MATERIAL ŞI METODÃ
Softul DIAGNOSTIC DENTAR a fost conceput cu scopul de a optimiza înregistrarea
datelor obţinute în cursul examenelor clinice şi paraclinice şi pentru a susţine interpretarea
acestora şi diagnosticul; aplicaţia include şi un modul didactic conceput cu scopul de a
prezenta date la zi, din literatura de specialitate, privind parametrii implicaţi în diagnosticul
afecţiunilor odonto-parodontale şi diagnosticul protetic, metodele complementare de
diagnostic şi variante de tratament asociate cu rata de succes .
Softul este conceput în mai multe domenii de tipul CARIOLOGIE, ENDODONTIE,
PARODONTOLOGIE, PROTETICA (fig.16). Fiecare domeniu a fost împãrţit în trei module
(Introducere Date, Diagnostic, Didactic).
Structura softului a fost concepută urmărind structura foilor de observaţie ale
disciplinelor Cariologie, Endodonţie, Parodontologie, Protetică din cadrul Facultãţii de
Medicinã Dentară, U.M.F.”Grigore T.Popa” Iaşi.
VIII.3. REZULTATE
Domeniul CARIOLOGIE conţine un modul de introducere a indicilor şi codurilor
specifice diverselor categorii de leziuni carioase. Pentru a obţine un diagnostic corect şi o
variantă terapeutică optimă, modulul de introducere a datelor permite introducerea riscului
cariogen, codurilor ICDAS, localizarea (dinte, suprafaţa dentară), evoluţie, profunzime, indici
radiografici, rezultatele examenului prin laserfluorescenţă (Diagnodent) (fig.17.a.). Modulul
Diagnostic furnizează un diagnostic complet al leziunilor carioase în raport cu datele
introduse şi permite introducerea de imagini cu aspect clinice şi radiografice ale leziunilor
carioase investigate (fig.17.b-c). Modulul Didactic furnizează variante terapeutice optime în
raport cu diagnosticul leziunilor carioase investigate şi rata de succes în raport cu datele
furnizate de literatura de specialitate (fig.17.d-h).
Modulul de Introducere Date permite înregistrarea riscului cariogen (mic, mediu,
mare), codurilor ICDAS (01-06), localizarea suprafeţelor afectate de carie dentarã, tipul de
evoluţie al cariei dentare (acutã, cronicã), profunzime (superficial, medie, profundã), indicia
radiografici Ekstrand (E, D1, D2, D3), plajelor de valori Diagnodent conform indicaţiilor
producãtorului (0-14/ suprafeţe sãnãtoase, 15-20/ carie de smalţ, 21-99/ carie dentinarã).
22
Fig.17.a. Modul de introducere a datelor (Cariologie)
Fig.17.b.Modul de diagnostic (Cariologie)
Fig.17.f. Modul Didactic (Cariologie)
23
Fig.17.h. Modul Didactic (Cariologie)
Domeniul ENDODONTIE conţine un modul de introducere a localizării, factorilor
etiologici, caracteristicilor durerii, rezultatele testelor de vitalitate şi a parametrilor
radiografici (fig.18.a). Modulul Diagnostic furnizează un diagnostic complet al afecţiunii
endodontice în raport cu datele introduse şi permite introducerea de imagini cu aspect clinice
şi radiografice (fig.18.b-c). Modulul Didactic furnizează variante terapeutice optime în raport
cu diagnosticul afecţiunilor endodontice investigate şi rata de succes în raport cu datele
furnizate de literatura de specialitate (fig.18.d-g). In Modulul de Introducere a Datelor se pot
înregistra factorul etiologic care a declanşat afecţiunea endodontică (carie dentară, obturaţie
incorectă, traumă), localizarea, caracterele durerii (spontană-provocatã, localizată-iradiată,
lancinantă-pulsatilă, continuă-intermitentă, intensitate jenã-medie-violentã, caracterle durerii
provocate mecanic-termic-chimic; ameliorată la rece sau antialgice), caracteristicile
radiotransparenţei periapicale (absentã, dimensiuni 1-5 mm, 5-10 mm, >10 mm).
Fig.18.a. Modul de introducere a datelor (Endodonţie)
24
Fig.18.b. Modul de diagnostic (Endodonţie)
Modulul Didactic poate prezenta un plan de tratament al afecţiunii pulpare sau
periapicale, structurat în etape de preparare a canalelor radiculare, tratament medicamentos,
obturare radicularã, precum şi rate de success la 1 an, 4 ani, 6 ani, 8 ani.
Fig.18.g. Modul Didactic (Endodonţie)
Domeniul PARODONTOLOGIE conţine un modul de introducere a indicilor şi
codurilor specific afecţiunilor parodontale. Pentru a obţine un diagnostic corect şi o variantă
terapeutică optimă, modulul de introducere a datelor permite introducerea factorilor de risc
parodontal, indicilor de igienă, indicilor PSR (Periodontal Screening Recording) şi CPITN
(Community Periodontal Index of Treatment Needs), tipului şi gradului de alveoliză (aspect
radiografic) şi a unor indici şi parametri de tipul PBI, gradului de recesiune (mm), indice de
mobilitate, adâncimii pungilor supraosoase (mm) şi a prezenţei/absenţei pungilor infraosoase
(fig.19.a.). Modulul de Introducere a Datelor permite înregistrarea Anamnezei, factorilor de
risc parodontal (vârstã, fumat, igienã, malocluzie, factori sistemici, factori genetici),
complicaţii, indici PSR şi CPITN pentru fiecare sextant, caracteristicile alveolizei (incipientã,
medie, severã; generalizatã, localizatã) şi date privind examenul parodontal/dinte (indici PBI,
recesiune, mobilitate, pungi parodontale).
25
Fig.19.a. Modul de introducere a datelor (Parodontologie)
Modulul Diagnostic furnizează un diagnostic complet al bolii parodontal în raport cu
datele introduse şi permite introducerea de imagini cu aspect clinice şi radiografice ale
leziunilor carioase investigate (fig.19.b.).
Fig.19.b. Modul de diagnostic parodontal
Modulul Didactic furnizează variante terapeutice optime în raport cu diagnosticul
afecţiunilor parodontale investigate şi rata de succes în raport cu datele prezentate de literatura
de specialitate (fig.19.c., 19.d.,19.e).In cadrul Modulului Didactic sunt prezentate strategii
terapeutice care includ manopere parodontale care ţin de terapia etiologică (educaţie sanitară,
detartraj/surfasaj, aplicaţii locale de antiseptice) la care sunt asociate chiuretajul în câmp
închis sau deschis în cazul în care datele înregistrate include pungi parodontale cu adâncimi
peste 3,5 mm şi tehnici RTG, în cazul pungilor infraosoase la nivelul uneia sau douã
suprafeţe. Sunt prezentate variante terapeutice în raport cu profunzimea pungilor parodontale.
Modulul Didactic oferă un exemplu de diagnostic, conform schemei propusă de foaia de
parodontologie a Disciplinei de Parodontologie a Facultăţii de Medicină Dentară,
U.M.F.”Grigore T.Popa” Iaşi.
26
Fig.19.c. Modul Didactic (Parodontologie)
Domeniul PROTETICA este conceput sub forma unui Modulul de Introducere a
Datelor, Modul de Diagnostic şi Modul Didactic.
Modulul de Introducere Date permite înregistrarea datelor furnizate de anamneză
(fig.20), examen extraoral şi intraoral (fig.21.a-g., fig.22.a-k, fig.23.a-j., fig.24.a-e., fig.25.a-
d., fig.26.a-b, fig.27, fig.28, fig.29, fig.30.a-d.,fig.31.a-c., fig.32, fig.33).
Modulul Diagnostic este conceput pentru a prezenta un diagnostic complet conform
foii de observaţie a Disciplinei Protetică a Facultăţii de Medicină Dentară, U.M.F.
“Gr.T.Popa” Iaşi. (fig.34.-43).
Modulul Didactic (fig.44) oferă informaţii la zi privind variantele terapeutice optime şi
rate de succes (conform datelor furnizate de literatura de specialitate) pentru toate categoriile
de pacienţi care necesită tratament protetic.
In fig.21.a-b. sunt prezentate ferestre de introducere a datelor privind capitolul “Inspecţie
faţă”,”Inspecţie profil”, date care includ repere antropometrice de tipul Gn-Zy, Gn-Go, Zy-Kdl, Gn-
Oph, Gn-Zy, Indice facial, contur faţã, asimetrii, tipul de profil, unghiul nasolabial, treapta labial.
Fig.21.a. Modul Introducere Date
27
Fig.21.e. Modul Introducere Date
Fig.22.a. Modul Introducere Date
Fig.22.b. Modul Introducere Date
28
Fig.22.g. Modul Introducere Date
Fig.22.j. Modul Introducere Date
Fig.25.c. Modul Introducere Date
29
Fig.26.a.Modul Introducere Date
Fig.26.b. Modul Introducere Date
Fig.37.b. Modul Diagnostic
30
Fig.38.a. Modul Diagnostic
In fig.44 este prezentată interfaţa modulului Didactic (protezare fixă, mixtă, compozită).
Fig.44. Modul Didactic
VIII.4.DISCUŢII
Masic M. (2012) prezintă o trecere în revistă a aplicaţiilor informatice utilizate în
stomatologie pentru colectarea şi înregistrarea electronică a datelor pacienţilor /127/.
Busanello&col. (2014) demonstrează rolul unui soft educaţional în eficientizarea procesului
de învăţământ al studenţilor din facultăţile de medicină dentară, prin compararea rezultatelor
obţinute de loturi de studenţi care au fost asistaţi de soft în cursul procesului de învăţare a
diagnosticului radiografic cu loturi de control /28/. Vuchkova&col. (2012) a utilizat un
instrument interactiv de învăţare pentru studenţii facultăţii de medicină dentară constatând
îmbunătăţirea rezultatelor la testele de control pentru lotul de studenţi care au asistat la curs
asociat cu instrument de învăţare interactivă /227/. Farah CS&col.(2009) demonstrează, prin
utilizarea unor teste de întrebări, eficienţa unui instrument software de învăţare virtuală pentru
studenţii din facultăţile de medicină dentară /51/. Langabeer &col.(2008) efectuează o analiză
care demonstrează avantajele economice derivate din utilizarea sistemelor de înregistrare
electronică a datelor obţinute în cursul examenului clinic şi paraclinic al pacienţilor care se
adresează medicilor dentişti /106/.
31
VIII.5.CONCLUZII
1. Aplicaţii software de tip Diagnostic Dentar facilitează şi eficientizează procesul de
învăţare pentru studenţii din facultăţile de medicină dentară.
2. Aplicaţia software Diagnostic Dentar este utilă în colectarea şi interpretarea datelor
preluate în cursul examenelor clinice şi paraclinice.
3. Aplicaţia software Diagnostic Dentar susţine şi facilitează procesul de diagnostic în
domeniile Cariologie, Endodonţie, Parodontologie, Protetică.
4. Implementată prin intermediul unei platforme online în practica privată, aplicaţia
Diagnostic Dentar poate furniza informaţii la zi din literatura de specialitate privind
parametrii implicaţi în diagnosticul afecţiunilor odonto-parodontale, metodele
complementare de diagnostic, variante şi strategii de tratament.
32
CAPITOL IX. DIAGNOSTIC CLASIC VERSUS DIAGNOSTIC MODERN ÎN
TERITORIUL ORO-MAXILO-FACIAL
IX.2.SCOPUL STUDIULUI Scopul acestui studiu este de a analiza comparativ aspectele de precizie ale
dignosticului oro-maxilo-facial elaborat prin metodele clasice comparativ cu diagnosticele ce
au ca suport programele computerizate in context formativ, prin evaluarea în acelaşi timp a
eficientizării activității practice la studenții Facultății de Medicină Dentară din Iași.
IX.3.MATERIAL ŞI METODÃ
Studiul s-a bazat pe analiza comparativă a metodelor clasice versus metode computerizate
de diagnostic oro-maxilo-facial prin intermediul evaluării unui numar de 300 studenți din anul III
ai Facultatii de Medicina Dentara din Iasi. Punctul de plecare al noului program computerizat a
fost reprezentat de un soft original, PRODENT, elaborat de Prof. Univ. Dr. Norina Forna în
colaborare cu Firma Neotech, existent in Baza Clinică de Învăţământ a Facultăţii de Medicină
Dentară Iaşi adaptat cerinţelor didactice, în acelaşi timp util practicienilor.
Modalitatea de transpunere practică a soluţiilor terapeutice oferite de programul
computerizat parcurge următoarele etape:
1. Introducerea datelor clinice şi paraclinice în formatul computerizat al foii de
observaţie;
2. Prelucrarea datelor şi stabilirea diagnosticului pe fiecare categorie clinică bazat pe
prelucrarea indicilor clinico-biologici.
3. Orientarea spre urmatorul diagnostic si pe necesarul de examene paraclinice necesare
certitudinii acestuia.
4. Elaborarea diagnosticului final
Diagnosticul loco-regional interesează starea de integritate şi/sau tabloul lezional al
componentelor sistemului stomatognat, vizând etapele: morfo-clinice şi topografice, etiologia,
forma clinică, tulburarea funcţiilor, evoluţia, complicaţiile şi prognosticul.
Astfel, în elaborarea diagnosticului a vizat:
diagnosticul pulpar şi odontal
diagnosticul parodontal (gingivite, parodontite)
statusul mucoasei bucale, limbii şi glandelor salivare
diagnosticul de edentaţie
statusul ocluzal
diagnosticulde integritate sau de afectare a ATM
diagnosticul de integritate sau afectare musculară
statusul relaţiilor intermaxilare
diagnosticul de integritate osoasă şi a cavităţilor sinusale
diagnosticul chirurgical
diagnosticul de integritate homeostazică
statusul de igienă oro-dentară (indicii de placă, tartru)
Fiecare din cele 12 diagnostice conţine elemente morfo-clinice, funcţionale, etiologice, de
evoluţie, complicaţii, diagnostic diferenţial şi evaluări prognostice când se instituie
tratamentul şi în eventualitatea în care acesta nu se instituie.
33
Integrarea parametrilor ce caracterizeazã indicii clinico-biologici ai pacientului pe
baza unor cantităţi mari de informaţii stocate este folosită pe scară largă pentru a realiza
prelucrări automate cu scopul de furniza rezultate care pot fi utile în luarea unor decizii atât în
domeniul medical cât şi în alte domenii.
Aceste programe sunt denumite frecvent Sisteme de Suport pentru Decizii Clinice
(SSDC) sau Sisteme Expert (SE).
Încapsularea cunoştinţelor din domeniul respectiv, cum ar fi aspectele legate de
diagnostic şi tratament, poate conduce la o bază de date ce va conţine în final nu doar o sumă
de date, o enumerare, ci va fi o colecţie de corelaţii.
Pe baza unor algoritmi de tipul "dacă - atunci" se pot realiza prognoze, cu alte cuvinte
se poate realiza o inferenţă de tipul "dacă există aceste condiţii atunci acest rezultat anume
poate fi preconizat, cu gradul de probabilitate x".(Forna N.,2011) /55/
IX.4.REZULTATE ŞI DISCUŢII
In graficele urmãtoare sunt prezentate rezultatele studiului privind urmãtoarele
domenii: integritatea unitãţilor odonto-parodontale (fig.47), integritatea pulparã (fig.48),
integritatea parodontalã (fig.49), integritatea arcadelor (fig.50), integritatea ocluziei (fig.51),
integritatea ATM (fig.52), integritatea muscularã (fig.53), integritatea osoasã (fig.54),
integritatea relaţiilor mandibulo-craniene (fig.55), integritatea homeostazicã funcţionalã
(fig.56).
Fig.50. Studiu comparativ evaluare computerizatã vs. evaluare directã. Integritate arcadã.
Rezultatele obținute pentru diagnosticul de arcadă au luat în calcul urmãtoarele entități
evaluate prin cele două metode: Tratament, Prognostic, Complicaţii, Evoluţie, Tulburãri
funcţionale, Etiologie, Diagnostic anatomo-clinic. În ce privește tratamentul s-a constat o
superioritate a preciziei de 97.2% pentru evaluarea computerizată față de 95.1% în cazul
evaluării clasice.pentru prognostic s-a înregistrat un procent al preciziei de 95.7%, evaluării
clasice revenindu-i un procent de 94.1%, evaluarea clasică a complicațiilor a oferit un procent
de precizie de 97.8%, în timp ce evaluarea clasică a avut un procent de 97.5%. Procentul ce
revine evaluării computerizate a tulburărilor funcționale a fost de 98.1% în timp ce evaluarea
clasică a avut un procent de precizie cu valoarea de 94.6%. În ce privește evaluarea
34
computerizată a etiologiei, procentul de precizie a fost de 97.2% , în timp ce pentru evaluarea
clasică a fost de 95.6%. Evaluarea computerizată a preciziei diagnosticului clinic a fost de
95.5%, iar precizia evaluaării clinice prin metoda directă a fost de 93.8%.
Fig.51. Studiu comparativ evaluare computerizatã vs. evaluare directã. Integritate ocluzie.
Rezultatele obținute pentru diagnosticul de ocluzie au luat în calcul următoarele
entități evaluate prin cele două metode: Tratament, Prognostic, Complicaţii, Evoluţie,
Tulburãri funcţionale, Etiologie, Diagnostic anatomo-clinic. În ce privește tratamentul s-a
constat o egalitatate a precizie de 94.4% pentru ambele tipuri de evaluare clasică și
computerizată, în timp ce pentru prognostic s-a înregistrat un procent al preciziei de 98.3%
evaluării clasice revenindu-i un procent de 96%, evaluarea clasică a complicațiilor a oferit un
procent de precizie de 95.6%, în timp ce evaluarea clasică a avut un procent de 95%.
Procentul ce revine evaluării computerizate a tulburărilor funcționale a fost de 98% în timp ce
evaluare clasică a avut un procent de precizie cu valoarea de 96.6%. În ce privește evaluarea
computerizată a etiologiei procentul de precizie a fost de 96.4%, în timp ce pentru evaluarea
clasică a fost de 93.1%. Evaluarea computerizată a preciziei diagnosticului clinic a fost de
94.5%, iar precizia evaluării clinice prin metoda directă a fost de 92.1%.
IX.5.CONCLUZII
1.Studiul relevă superioritatea prevalentă a diagnosticului prin metode computerizate față de
cele clasice, acest fapt datorându-se conceptului integrativ al softului computerizat de analiză
și diferenţiază toate datele clinice si paraclinice.
2.In egală masură se constată egalitatea de precizie între cele două metode sau superioritatea
metodei clasice intr-o proportie redusă, aspecte legate de particularitatea cazului clinic.
3.Metodele computerizate de elaborare a diagnosticului au o relevanță practică deosebitã în
procesul formativ al studentului
35
CONCLUZII GENERALE
1. Examenul radiografic byte-wing, efectuat la nivelul suprafeţelor ocluzale cu coduri ICDAS
01-04, indică absenţa demineralizării în 48% din cazuri, demineralizare limitată la nivelul
smalţului în 28% din cazuri, demineralizare extinsă la nivel dentinar în 24% din cazuri.
2. Sistemul ICDAS indică, pentru suprafeţele ocluzale investigate, carie de smalţ în 56% din
cazuri, demineralizare localizată în jumătatea internă a smalţului şi în treimea externă
dentinară în 32% din cazuri şi demineralizare localizată în jumătatea internă dentinară în 8%
din cazuri.
3. Examenul radiografic byte-wing indică, la nivelul suprafeţelor ocluzale investigate,
existenţa leziunilor carioase cu extindere la nivel dentinar, care necesită intervenţie
restaurativă, la nivelul a 24% din suprafeţele ocluzale cu coduri ICDAS 01-04.
4. Examenul clinic cu separare dentară indică o prevalenţă a leziunilor carioase proximale
incipiente de 52%.
5. Prevalenţa leziunilor carioase proximale incipiente a fost de 32% în cazul
ortopantomografiei, respectiv 52% în cazul radiografiei byte-wing.
6. Examenul radiografic byte-wing indică leziuni carioase proximale limitate la nivelul
smalţului în procent de 15%, respectiv leziuni carioase necavitare/incipient cavitare cu
extindere dentinară în 37% din suprafeţele proximale investigate. Intre cele douã metode de
diagnostic radiografic existã diferenţe semnificative statistic.
7 .Metoda CBCT a permis detecţia leziunilor periapicale la nivelul a 39% din unităţile
odonto-parodontale investigate. Prin metoda CBCT leziunile periapicale incipiente au fost
detectate la nivelul a 11.2% din dinţii investigaţi, procent care s-a redus la 8.4% în cazul
examenului radiografic (ortopantomografie).
8. Metoda CBCT a permis diagnosticarea şi evaluarea gradului de liză alveolară la nivelul a
94.5% din unităţile odonto-parodontale investigate. Prin metoda CBCT alveoliza orizontală
sau verticală incipientă a fost detectată la nivelul a 33% din dinţii investigaţi, procent care s-a
redus la 27.5% în cazul examenului radiografic (ortopantomografie).
9. Utilizarea filtrelor pe imaginile CBCT permite creşterea vizibilităţii ariilor de alveoliză
orizontală sau verticală redusă, permiţând atât confirmarea diagnosticului cât şi eficientizarea
motivării pacientului în acceptarea planului terapeutic propus.
10.Utilizarea CBCT în evaluarea suportului protetic este extrem de utilă permiţând
optimizarea managementului terapeutic al edentaţiilor reduse sau întinse, atât în cazul aplicării
de restaurări fixe cât şi în cazurile care necesită terapie prin proteze mobilizabile.
11. Pacienţii cu disfuncţii ale sistemului orofacial se caracterizează prin distribuţia
inegală a forţelor ocluzale relative între hemiarcadele dreaptă şi stângă (54%/46%), cu
existenţa unor diferenţe semnificative statistic între cele douã hemiarcade.
36
12.Utilizarea T-SCAN la nivelul pacienţilor cu disfuncţii ale sistemului orofacial
demonstrează existenţa unor diferenţe între dinţii omologi în ceea ce priveşte intensitatea
forţelor ocluzale relative, semnificative statistic în cazul grupului premolar.
13.Sistemul T-SCAN permite depistarea contactelor premature şi interferenţelor existente
la nivelul pacienţilor cu disfuncţii ale sistemului orofacial.
14.Aplicaţii software de tip Diagnostic Dentar facilitează şi eficientizează procesul de
învăţare pentru studenţii din facultăţile de medicină dentară.
15.Aplicaţia software Diagnostic Dentar este utilă în colectarea şi interpretarea datelor
preluate în cursul examenelor clinice şi paraclinice.
16.Aplicaţia software Diagnostic Dentar susţine şi facilitează procesul de diagnostic în
domeniile Cariologie, Endodonţie, Parodontologie, Protetică.
17.Implementată prin intermediul unei platforme online în practica privată, aplicaţia
Diagnostic Dentar poate furniza informaţii la zi din literatura de specialitate privind
parametrii implicaţi în diagnosticul afecţiunilor odonto-parodontale, metodele
complementare de diagnostic, variante şi strategii de tratament.
18.Studiul relevă superioritatea prevalentă a diagnosticului prin metode computerizate
față de cele clasice, acest fapt datorându-se conceptului integrativ al softului
computerizat de analiză și diferentiază toate datele clinice si paraclinice.
19.In egală masură se constată egalitatea de precizie între cele două metode sau
superioritatea metodei clasice intr-o proportie redusă, aspecte legate de particularitatea
cazului clinic.
20.Metodele computerizate de elaborare a diagnosticului au o relevanță practică
deosebitã în procesul formativ al studentului.
37
ORIGINALITATE. CONTRIBUŢII PERSONALE.
Cercetãrile prezentate în partea personalã s-au concentrat un capitol important al
stomatologiei – predictabilitatea şi acurateţea unor tehnici complementare utilizate în
diagnosticarea afecţiunilor sistemului orofacial.
Primul capitol al pãrţii personale a urmãrit sã determine prevalenţa leziunilor carioase
ocluzale şi proximale incipiente la nivelul unui lot de pacienţi cu risc cariogen mediu.
Este un studiu original în contextul în care evaluarea s-a realizat prin compararea
metodei vizuale bazate pe sistemul ICDAS cu examenul radiografic byte-wing.
Aplicabilitatea practicã se datoreazã rezultatelor care demonstreazã avantajele
utilizãrii metodei radiografice byte-wing în practica stomatoilogicã.
Al doilea capitol al pãrţii personale este original prin comparaţiile pe care le face între
performanţa de diagnostic a metodei CBCT cu ortopantomografia. Originalitatea
studiului constã în utilizarea unui lot de pacienţi cu edentaţie parţialã şi în investigarea
exclusive a dinţilor care urmeazã sã fie incluşi în restaurãri protetice fixe. Cercetarea
subliniazã importanţa care trebuie acordatã metodei CBCT în detecţia patologiei
periapicale şi parodontale în stadii incipiente.
Al treielea capitol al pãrţii personale este unul original prin investigarea sistemului T-
SCAN, metodã cu un grad redus de utilizare în practica privatã şi cãreia îi sunt
dedicate un numãr redus de studii în literatura de specialitate. Originalitatea constã şi
în analiza statisticã care investigheazã diferenţele existente între forţele ocluzale
relative la nivelul hemiarcadelor şi grupurilor dentare pe un lot de pacienţi cu
disfuncţii ale sistemului orofacial.
Al patrulea capitol al pãrţii personale este original prin prezentarea unei aplicaţii
software proprii care îşi propune sã faciliteze colectarea şi înregistrarea electronicã a
datelor preluate în cursul anamnezei, examenului extraoral şi intraoral. Aplicaţia
software este interesantã prin structurã, prezenţa celor patru domenii de interes
(Cariologie, Endodonţie, Parodontologie, Proteticã) şi includerea unor module de
diagnostic şi didactic.
Studiul prezentat în capitolul cinci este original prin faptul cã îşi propune sã
demonstreze superioritatea conceptului integrativ al softului computerizat de analizã în
raport cu metoda de diagnostic directã, susţinând astfel introducerea acestui tip de
instrumente de diagnostic asistate de calculator în procesul de educaţie stomatologicã
şi în practica privatã.
38
BIBLIOGRAFIE SELECTIVÃ
1. Aija-Maaria Hietala-Lenkkeri, Mimmi Tolvanen, Kaisu Pienihäkkine. The Additional
Information of Bitewing Radiographs in the Detection of Established or Severe Dentinal
Decay in 14-Year Olds:A Cross-Sectional Study in Low-Caries Population.Scientific World
Journal
2.Andrian S. Tratamentul minim invaziv al cariei dentare. Editura Princeps Edit, Iaşi, 2002.
3.Attaelmanan AG, Borg E, Grondahl HG. Signal-to-noise ratios of 6 intraoral digital
sensors. Oral Surg Oral Med Oral Pathol Oral Radiol Endod 2001: 91: 611–615.
4.Atkinson JC, Zeller GG, Shah C.Electronic patient records for dental school clinics: more
than paperless systems. J Dent Educ. 2002 May;66(5):634-42.
5.Augsburger RA, Peters DD. Radiographic evaluation of extruded obturation. J Endod
1990: 16: 492-497
6.Baba K, Tsukiyama Y, Yamazaki M, Clark GT. A review of temporomandibular
disorder diagnostic techniques. J Prosthet Dent, 2001; 86: 184-194
7.Bader JD, Shugars DA, Bonito AJ. A systematic review of the performance of methods
for identifying carious lesions. J Public Health Dent 2002; 62: 201–213.
8.Bader JD, Shugars DA, Bonito AJ. Systematic review of selected dental caries diagnostic
and management methods. J Dent Educ 2001;65:960–968.
9.Bakalczuk M, Bozyk A, Iwanek M, Borowicz J, Sykut J, Kleinrok J.Diagnostic abilities
of three-dimensional electronic axiography on the basis of ARCUSdigma device. Ann Univ
Mariae Curie Sklodowska Med. 2004;59(2):324-7
10.Barbat J, Messer HH. Detectability of artificial periapical lesions using direct digital and
conventional radiography. J Endod. 1998 Dec;24(12):837-42.
11.Behere RR, Lele SM. Reliability of Logicon caries detector in the detection and depth
assessment of dental caries: an in-vitro study. Indian J Dent Res. 2011 Mar-Apr;22(2):362
12.Bloemendal E, de Vet HC, Bouter LM. The value of bitewing radiographs in
epidemiological caries research: a systematic review of the literature. J Dent. 2004
May;32(4):255-64.
13.Bolzan de Paula Andreia, Juliana Álvares Duarte Bonini Campos. In situ and in vitro
comparison of laser fluorescence with visual inspection in detecting occlusal caries lesions,
Lasers Med Sci (2011) 26:1–5
14.Brandlmaier I, Rudisch A, Bodner G, Bertram S, Emshoff R. Temporomandibular
joint internal derangement: detection with 12.5 MHz ultrasonography. J Oral Rehabil. 2003
Aug;30(8):796-801.
15.Bratu D, Nussbaum R. Bazele clinice şi tehnice ale protezării fixe. Edit.Medicală, 2006
16.Brägger U.Digital imaging in periodontal radiography. A review. J Clin Periodontol. 1988
Oct;15(9):551-7.
17.Bräegger U, Pasquali L, Weber H, Kornman KS.Computer-assisted densitometric
image analysis (CADIA) for the assessment of alveolar bone density changes in furcations. J
Clin Periodontol. 1989 Jan;16(1):46-52.
39
18.Busanello FH, da Silveira PF, Liedke GS, Arús NA, Vizzotto MB, Silveira HE,
Silveira HL.Evaluation of a digital learning object (DLO) to support the learning process in
radiographic dental diagnosis. Eur J Dent Educ. 2014 Nov 13. doi: 10.1111/
19.Castro VM, Katz JO, Hardman PK, Glaros AG, Spencer P. In vitro comparison of
conventional film and direct digital imaging in the detection of approximal caries.
Dentomaxillofac Radiol. 2007 Mar;36(3):138-42.
20.Cederberg RA, Frederiksen NL, Benson BW, Shulman JD. Effect of different
background lighting conditions on diagnostic performance of digital and film images.
Dentomaxillofac Radiol. 1998 Sep;27(5):293–7.
21.Cakir-Ozkan N, Sarikaya B, Erkorkmaz U, Aktürk Y.Ultrasonographic evaluation of
disc displacement of the temporomandibular joint compared with magnetic resonance
imaging. J Oral Maxillofac Surg. 2010 May;68(5):1075-80.
22.Chai-U-Dom O, Ludlow JB, Tyndall DA, Webber RL.Comparison of conventional and
TACT (Tuned Aperture Computed Tomography) digital subtraction radiography in detection
of pericrestal bone-gain. J Periodontal Res. 2002 Apr;37(2):147-53.
23.Christensen GJ.Why switch to digital radiography? JADA. 2004 Oct;135(10):1437–9.
24. Costan A., A. Dima, I. Ionita, N. Forna, M.C. Perju, M. Agop, M. Thermal properties
of a Ti-6AL-4V alloy used as dental implant material. Journal of Optoelectronics And
Advanced Materials, 2011; 5 (1-2): 92-95.
25.Creanor SL, Russel JI, Strang DM, Stephen KW, Burchell CK. The prevalence of
clinically undetected occlusal dentine caries in Scottish adolescents. BDJ 1990; 169: 126-129
26.Dahlstrom L. Conservative treatment of mandibular dysfunction. Clinical, experimental,
and electromyographic studies of biofeedback and occlusal appliances. Swedish Dental
Supplement, 1984: 24
27.Danesh-Meyer MJ, Chen ST, Rams TE.Digital subtraction radiographic analysis of
GTR in human intrabony defects. Int J Periodontics Restorative Dent. 2002 Oct;22(5):441-9.
28.Dawson PE. Functional occlusion. From TMJ to Smile Design, Mosby Inc.2007.
29.Dove SB, McDavid WD, Hamilton KE.Analysis of sensitivity and specificity of a new
digital subtraction system: an in vitro study. Oral Surg Oral Med Oral Pathol Oral Radiol
Endod. 2000 Jun;89(6):771-6.
30.Dumitriu H, Dumitriu S. Parodontologie.Ed.Viata medicală. 1997.
31. Ee J, Fayad MI, Johnson BR.Comparison of Endodontic Diagnosis and Treatment
Planning Decisions Using Cone-beam Volumetric Tomography Versus Periapical
Radiography. J Endod. 2014 Jul;40(7):910-6
32.Eberhard J, Hartman B, Lenhard M, Mayer T, Kocher T, Eickholz P.Digital
subtraction radiography for monitoring dental demineralization. An in vitro study. Caries Res.
2000 May-Jun;34(3):219-24
33.Ekstrand KR, Ricketts DN, Kidd EA.Occlusal caries: pathology, diagnosis and logical
management. Dent Update 2001;28:380–387.
40
34.Ekstrand KR, Ricketts DNJ, Kidd EAM, Qvist V, Schou S.Detection, diagnosing,
monitoring and logical treatment of occlusal caries in relation to lesion activity and severity:
an in vivo examination with histological validation. Caries Res 1998;32:247–254.
35.Ekstrand KR, Ricketts DNJ, Kidd EAM.Reproducibility and accuracy of three methods
for assessment of demineralization depth of the occlusal surface: an in vitro examination.
Caries Res 1997;31:224–231.
36.Emshoff R, Bertram S, Rudisch A, Gassner R.The diagnostic value of ultrasonography
to determine the temporomandibular joint disk position. Oral Surg Oral Med Oral Pathol Oral
Radiol Endod. 1997 Dec;84(6):688-96.
37.Emshoff R, Brandlmaier I, Bertram S, Rudisch A.Relative odds of temporomandibular
joint pain as a function of magnetic resonance imaging findings of internal derangement,
osteoarthrosis, effusion, and bone marrow edema. Oral Surg Oral Med Oral Pathol Oral
Radiol Endod. 2003 Apr;95(4):437-45.
38.Espelid I, Tveit AB, Fjelltveit A: Variations among dentists in radiographic detection of
occlusal caries. Caries Res 1994;28:169–175.
39.de Faria Vasconcelos K, Evangelista KM, Rodrigues CD, Estrela C, de Sousa TO,
Silva MA. Detection of periodontal bone loss using cone beam CT and intraoral radiography.
Dentomaxillofac Radiol. 2012;41:64–9
40.Farah CS, Maybury T.Implementing digital technology to enhance student learning of
pathology. Eur J Dent Educ. 2009 Aug;13(3):172-8.
41.de Felício CM, Ferreira CL, Medeiros AP, Rodrigues Da Silva MA, Tartaglia GM,
Sforza C.Electromyographic indices, orofacial myofunctional status and temporomandibular
disorders severity: A correlation study. J Electromyogr Kinesiol. 2012 Apr;22(2):266-72.
42.Fennis YL, Verdischbot EH, van’t Hof MA. Performance of some diagnostic systems in
the prediction of occlusal caries in permanent molars in 6 and 11 year-old children. J Dent
1998; 26(5): 403-40.
43.Ferrazzo KL, Osório LB Ferrazzo VA.CT Images of a Severe TMJ Osteoarthritis and
Differential Diagnosis with Other Joint Disorders. Case Rep Dent. 2013;2013:242685.
44.Forna N. Tratat de Protetica Dentară. Editura Enciclopedică, 2011.
45.Forna N.Evaluarea stării de sănătate afectate prin edentaţie. Edit.Demiurg, 2007
46.Forna N. Tratat de protetică dentară, Edit. “Gr.T.Popa” Iasi, 2008
47.Friedlander LT, Love RM, Chandler NP. A comparison of phosphor-plate digital
images with conventional radiographs for the perceived clarity of fine endodontic files and
periapical lesions. Oral Surg Oral Med Oral Pathol Oral Radiol Endod. 2002;93(3):321–326.
48.Fuhrmann RAW, Wehrbein H, Langen HJ, Diedrich PR. Assessment of the dentate
alveolar process with high resolution computed tomography. Dentomaxillofac Radiol
1995;24:50–54
49.Gafar M., Iliescu A. Endodonţie clinică şi practică.Ed.II. Edit.Medicală, Bucureşti 2004
50.Goga R, Chandler NP, Love RM. Clarity and diagnostic quality of digitized conventional
intraoral radiographs. Dentomaxillofac Radiol. 2004 Mar;33(2):103–7.
41
51.Goodson JM. Diagnosis of periodontitis by physical measurement: interpretation from
episodic disease hypothesis. J Periodontol 1992; 63(4): 373-382
52.Gordan V, Riley J., Carvalho R., Snyder J., Sanderson J., Anderson M., Gilbert G. Methods used by Dental Practice-Based Research Network (DPBRN) dentists to diagnose
dental caries. Oper Dent Mar 201; 36(1): 2-11
53.Grimard BA, Hoidal MJ, Mills MP, Mellonig JT, Nummikoski PV, Mealey BL.
Comparison of clinical, periapical radiograph, and cone-beam volume tomography
measurement techniques for assessing bone level changes following regenerative periodontal
therapy. J Periodontol. 2009;80:48–55.
54.Haak R, Wicht MJ, Hellmich M, Nowak G, Noack MJ. Influence of room lighting on
grey-scale perception with a CRT-and a TFT monitor display. Dentomaxillofac Radiol. 2002
May;31(3):193–7.
55.Hashimoto K, Arai Y, Iwai K, Araki M, Kawashima S, Terakado M. A comparison of
a new limited cone beam computed tomography machine for dental use with a multidetector
row helical CT machine.OralSurg Oral Med Oral Pathol Oral Radiol Endod2003:95:371–377.
56.Harvey WL, Osborne JW, Hatch RA.A preliminary test of the replicability of a
computerized occlusal analysis system. J Prosthet Dent. 1992 May;67(5):697-700.
57.Hesse JR, Naeije M, Hansson TL. Craniomandibular stiffness in myogenuous and
arthrogenous CMD patients, and control subjects: a clinical and experimental investigation. J
Oral Rehabil 1996; 23 (6): 379-385
58.Hellen-Halme K, Nilsson M, Petersson A. Digital radiography in general dental practice:
a field study. Dentomaxillofac Radiol. 2007 Jul;36(5):249–55.
59.Hintze H, Wenzel A, Danielen B Behaviour of approximal carious lesions assessed by
clinical examination after tooth separation and radiography. A 2+-years longitudinal study in
young adults. Caries Res 1999; 33: 415-22.
60.Hintze H, Wenzel A. Influence of validation method on diagnostic accuracy of dental
caries. A comparison of six digital and two conventional radiographic systems.
Dentomaxillofacial Radiol.2002; 31(1): 44-49.
61.Hintze H, Wenzel A, Danielsen B, Nyvad B: Reliability of visual examination, fibre-
optic transillumination, and bite-wing radiography, and reproducibility of direct visual
examination following tooth separation for the identification of cavitated carious lesions in
contacting approximal surfaces. Caries Res 1998;32:204–209.
62.Hopcraft MS, Morgan MV.Comparison of radiographic and clinical diagnosis of
approximal and occlusal dental caries in a young adult population. Community Dent Oral
Epidemiol. 2005;33(3):212-8.
63.Huumonen, S.,Ørstavik, D. (2002), Radiological aspects of apical periodontitis.
Endodontic Topics, 1: 3–25.
64.Hugger S, Schindler HJ, Kordass B, Hugger A.Clinical relevance of surface EMG of
the masticatory muscles. (Part 1): Resting activity, maximal and submaximal voluntary
contraction, symmetry of EMG activity. Int J Comput Dent. 2012;15(4):297-314.
42
65.Hugger S, Schindler HJ, Kordass B, Hugger A.Surface EMG of the masticatory muscles
(Part 3): Impact of changes to the dynamic occlusion. Int J Comput Dent. 2013;16(2):119-23.
66.Hugger S, Schindler HJ, Kordass B, Hugger A.Surface EMG of the masticatory
muscles. (Part 4): Effects of occlusal splints and other treatment modalities. Int J Comput
Dent. 2013;16(3):225-39.
67.Hulsmann M, Lorch V, Franz B. Untersuchung zur Haufigkeit und Qualitat von
Wurzelfullungen: eine Auswertung von Orthopantomogrammen. Dtsch Zahnartzl Z, 1991; 46:
296–299.
68.Ieremia L, Dociu I. Funcţia şi disfuncţia ocluzală, Ed.Medicală, Bucureşti.1987
69.Ismail AI. Visual and visuo-tactile detection of dental caries, J Dent Res, 2004, 83:56–66.
70.Jank S, Rudisch A, Bodner G, Brandlmaier I, Gerhard S, Emshoff R.High-resolution
ultrasonography of the TMJ: helpful diagnostic approach for patients with TMJ disorders ? J
Craniomaxillofac Surg. 2001 Dec;29(6):366-71.
71.Kawahara E, Sakurai T, Ikuta H, Kashima K. Magnetic Resonance Imaging of the
Temporomandibular Joint, Bull of Kanagawa Dent Col, 1991, vol.19 (2): 129-134
72.Kerstein R.B, Radke J. Clinician accuracy when subjectively interpreting articulating
paper markings The Journal of Craniomandibular Practice. 2014; Volume 32 Issue 1: 13-23
73.Kerstein R.B, Grundset, K. Obtaining Bilateral Simultaneous Occlusal Contacts With
Computer Analyzed and Guided Occlusal Adjustments. Quintessence Int. 2001;32:7-18
74.Kerstein R.B, Lowe M, Harty M, Radke J. A force reproduction analysis of two
recording sensors of a computerized occlusal analysis system. Cranio. 2006;24:15–24.
75.Kerstein R.B, Wright N. An Electromyographic and Computer Analysis of Patients
Suffering from Chronic Myofascial Pain Dysfunction Syndrome; Pre and Post - Treatment
with Immediate Complete Anterior Guidance Development. Journal of Prosthetic Dentistry
1991; 66(5):677 - 686.
76.Ketley CE, Holt RD. Visual and radiographic diagnosis of occlusal caries in first
permanent molar and secondary primary molars. Br Dent J. 1993; 174: 363-370.
77.Kielbassa A, Paris S, Lussi A, Meyer-Lueckel H. Evaluation of cavitations in proximal
caries lesions at various levels in vitro. Journal of Dentistry 2006; 34(10): 817-822.
78.Klasser GD, Okeson JP. The clinical usefulness of surface electromyography in the
diagnosis and treatment of temporomandibular disorders. JADA, 2006; 137(6):1214-1219
79.Körber K. Zahnäztliche Prothetic, Thieme Verlang Stuttgard-New York 1995: 224-331.
80.Kullendorff B, Petersson K, Rohlin M. Direct digital radiography for the detection
of periapical bone lesions: a clinical study. Endod Dent Traumatol. 1997, Aug;13(4):183–9.
81.Larheim TA.Role of magnetic resonance imaging in the clinical diagnosis of the
temporomandibular joint. Cells Tissues Organs. 2005;180(1):6-21.
43
82.Landes C, Walendzik H, Klein C.Sonography of the temporomandibular joint from 60
examinations and comparison with MRI and axiography. J Craniomaxillofac Surg. 2000
Dec;28(6):352-61.
83.Landes CA, Sader R.Sonographic evaluation of the ranges of condylar translation and of
temporomandibular joint space as well as first comparison with symptomatic joints. J
Craniomaxillofac Surg. 2007 Dec;35(8):374-81.
84.Langabeer JR , Walji MF, Taylor D, Valenza JA.Economic outcomes of a dental
electronic patient record. J Dent Educ. 2008 Oct;72(10):1189-200.
85.Laskin DM. Etiology of pain- dysfunction syndrome. JADA 1969; 79: 147-153
86.Lazarski MP, Walker WA, Flores CM, Schindler WG, Hargreaves KM.
Epidemiological evaluation of the outcomes of nonsurgical root canal treatment in a large
cohort of insured dental patients. Journal of Endodontics, 2001, 27:791-6.
87.Le Resche L, Fricton J, Mohl N. Research diagnostic criteria. J.Cranio Dis Fac Oral Pain,
1999,6: 327-334
88.Lehmann TM, Troeltsch E, Spitzer K. Image processing and enhancement provided by
commercial dental software programs. Dentomaxillofac Radiol 2002: 31:264–272
89.Lennon S, Patel S, Foschi F, Wilson R, Davies J, Mannocci F.Diagnostic accuracy of
limited-volume cone-beam computed tomography in the detection of periapical bone loss:
360° scans versus 180° scans. Int Endod J. 2011 Dec;44(12):1118-27.
90.Lindhe J, Ranney R, Lamster I. Consensus report: chronic periodontitis. Annals of
Periodontology; 1999; 4:38
91.Ludlow JB, Andre Mol. Principles and interpretation. 6th ed. India: Elsevier; 2009.
Digital Imaging. In: White SC, Pharoah MJ. Oral radiology.
92.Lundström IM. Orofacial and general disorders in oral medicine patients. Oral and
medical history. Swed Dent J 2009;33(1):27-39.
93.Lussi A: Validity of diagnostic and treatment decisions of fissure caries. Caries Res
1991;25:296–303.
94.Malleshi SN, V G M, Raina A, Patil K.A Subjective Assessment of Perceived Clarity of
Indirect Digital Images and Processed Digital Images with Conventional Intra-oral Periapical
Radiographs. J Clin Diagn Res. 2013 Aug; 7(8):1793-6.
95.Manfredini D, Guarda-Nardini L.Ultrasonography of the temporomandibular joint: a
literature review. Int J Oral Maxillofac Surg. 2009 Dec;38(12):1229-36.
96.Manfredini D, Guarda-Nardini L.Agreement between Research Diagnostic Criteria for
Temporomandibular Disorders and magnetic resonance diagnoses of temporomandibular disc
displacement in a patient population. Int J Oral Maxillofac Surg. 2008 Jul;37(7):612-6.
97.Masic F.Information systems in dentistry. Acta Inform Med. 2012 Mar;20(1):47-55.
98.Mazzetto MO, Rodrigues CA, Magri LV, Melchior MO, Paiva G.Severity of TMD
related to age, sex and electromyographic analysis. Braz Dent J. 2014 Jan-Feb;25(1):54-8.
99.Matos R, Novaes TF, Braga MM, Siqueira WL, Duarte DA, Mendes FM.Clinical
performance of two fluorescence-based methods in detecting occlusal caries lesions in
primary teeth. Caries Res. 2011;45(3):294-302
100.Mârţu Silvia, Mocanu Constanţa. Parodontologie clinică. Ed.Apollonia, Iasi, 2000.
101.McComb D, Laura E. Diagnosis of Occlusal Caries: Part I. Conventional Methods. J
Can Dent Assoc 2001; 67(8):454-7
44
102.Mc Neill C, Mohl ND, Righ JD, Tanaka TT. Temporomandibular disorders: diagnosis,
management, education and research. JADA, 1990; 120: 253-263
103.Mejàre I.Bitewing examination to detect caries in children and adolescents--when and
how often? Dent Update. 2005 Dec;32(10):588-90, 593-4, 596-7.
104.Mialhe FL, Pereira AC, Meneghim MC, Ambrosano GM, Pardi V. The relative
diagnostic yields of clinical, FOTI and radiographic examinations for the detection of
approximal caries in youngsters. Indian J Dent Res. 2009;20(2):136-40.
105.Mileman PA, van der Weele IT. Accuracy in radiographic diagnosis Dutch practitioners
and dental caries. J.Dent.1990; 18(3): 130-136
106.Mikrogeorgis G, Lyroudia K, Molyvdas I, Nikolaidis N, Pitas I.Digital radiograph
registration and subtraction: a useful tool for the evaluation of the progress of chronic apical
periodontitis. J Endod. 2004 Jul;30(7):513-7.
107.Misch KA, Yi ES, Sarment DP. Accuracy of cone beam computed tomography for
periodontal defect measurements. J Periodontol 2006;77:1261–1266
108.Mohan R, Singh A, Gundappa M. Three-dimensional imaging in periodontal diagnosis-
Utilization of cone beam computed tomography. J Indian Soc Periodontol. 2011;15:11–7.
109.Mol A, Balasundaram A. In vitro cone beam computed tomography imaging of
periodontal bone. Dentomaxillofac Radiol. 2008;37:319–24
110.Mol A. Imaging methods in periodontology. Periodontol 2000. 2004;34:34–48.
111.Montgomery MW, Shuman L, Morgan A. T-scan dental force analysis for routine
dental examination. Dent Today. 2011;30:112–114. 116.
112.Morea C, Dominguez GC, Coutinho A, Chilvarquer I.Quantitative analysis of bone
density in direct digital radiographs evaluated by means of computerized analysis of digital
images. Dentomaxillofac Radiol. 2010 Sep;39(6):356-61
113.Morses JJ, Topper DC. A functional approach to the treatment of temporomandibular
joint internal derangements.J Craniomandibular disorders and poor posture.Cranio;
2000;18(2):106-112
114. Nash D, J. Ruotoistenmaki, A. Argentieri, S. Barna, J. Behbehani, P. Berthold, F.
Catalanotto, M. Chidzonga, N. Forna, L. Goldblatt, N. Jaafar, E. Kikwilu, T. Konoo, E.
Kouzmina, C. Lindh, K. Mathu-Muju, E. Mumghamba, N. Hussein. Profile of the oral
healthcare team in countries with emerging economies. European Journal Of Dental
Education; 2008; 12: 111-119.
115.Newbrun E. Problems in caries diagnosis. Int. Dent. J. 1993;43:133–142
116.Nicopoulou-Karayianni K, Bragger U, Patrikiou A, Stassinakis A, Lang NP. Image
processing for enhanced observer agreement in the evaluation of periapical bone changes. Int
Endod J 2002: 35: 615–622.
45
117.Novaes TF, Matos R, Raggio DP, Imparato JC, Braga MM, Mendes FM. Influence
of the Discomfort Reported by Children on the Performance of Approximal Caries Detection
Methods. Caries Res. 2010 Sep 23;44(5):465-471.
118.Nummikoski PV, Steffensen B, Hamilton K, Dove SB.Clinical validation of a new
subtraction radiography technique for periodontal bone loss detection. J Periodontol. 2000
Apr;71(4):598-605.
119.Nyvad B. Diagnosis versus detection of caries. Caries Research 2004;38:192–8.
120.Nyvad B, Machiulskiene V, Baelum V. Reliability of a new caries diagnostic system
differentiating between active and inactive caries lesions, Caries Res, 1999, 33(4):252–260.
121.Okeson JP. Management of Temporomandibular Disorders and Occlusion.. 3th
ed.Mosby Year Book, 1993
122.Olivo SA, Bravo J, Magee DJ, Thie NM, Major PW, Flores-Mir C. The association
between head and cervical posture and temporomandibular disorders: a systematic review. J
Orofac Pain, 2006; 20(1): 9-23
123.Ørstavik D, Kerekes K, Eriksen HM. The periapical index: a scoring system for radio-
graphic assessment of apical periodontitis. Endod Dent Traumatol, 1986: 2: 20–34.
124.Ørstavik D, Farrants G, Wahl T, Kerekes K. Image analysis of endodontic
radiographs: digital subtraction and quantitative densitometry. Endod Dent Traumatol 1990:
6: 6–11.
125.Orstavik D. Radiographic evaluation of apical periodontitis and endodontic treatment
results: a computer approach. Int Dent J. 1991 Apr;41(2):89-98.
126.Ozmeric N.Advances in periodontal disease markers. Clin.Chim.Acta; 2004; 343: 1-16
127.Page RC, Kornman KS. The pathogenesis of human periodontitis: an introduction.
Periodontol.2000; 1997; 14: 9-11
128.Parissis N, Kondylidou-Sidira A, Tsirlis A, Patias P. Conventional radiographs vs
digitized radiographs: image quality assessment. Dentomaxillofac Radiol. 2005
Nov;34(6):353–6
129.Patel S. New dimensions in endodontic imaging: Part 2. Cone beam computed
tomography. Int Endod J. 2009 Jun;42(6):463-75
130.Patel S, Dawood A, Mannocci F, Wilson R, Pitt Ford T.Detection of periapical bone
defects in human jaws using cone beam computed tomography and intraoral radiography. Int
Endod J. 2009 Jun;42(6):507-15.
131.Patel S, Wilson R, Dawood A, Mannocci F. Detection of periapical pathology using
intraoral radiography and cone beam computed tomography- a clinical study. International
Endodontic Journal. 2012: 702-710
132.Pepelassi EA, Tsiklakis K, Diamanti-Kipioti A. Radiographic detection and assessment
of the periodontal endooseous defects. J Clin Periodontol 2000; 27(4): 224-230
133.Persson RE, Tzannetou S, Feloutzis AG, Brägger U, Persson GR, Lang NP.
Comparison between panoramic and intra-oral radiographs for the assessment of alveolar
bone levels in a periodontal maintenance population. J Clin Periodontol. 2003;30:833–9.
46
134.Peterson LC, Cobb DS, Reynolds DC.ICOHR: intelligent computer based oral health
record. Medinfo. 1995;8 Pt 2:1709.
135.Phillips RW, Hamilton, AI, Jendresen, MD, McHorris, WH, Schallhorn, RG. Report
of the Committee on Scientific Investigation of the American Academy of Restorative
Dentistry. J Prosthet Dent. 1986; 55: 736–772
136.Piehslinger E, Celar AG, Celar RM, Slavicek R.Computerized axiography: principles
and methods. Cranio. 1991 Oct;9(4):344-55.
137.Piehslinger E, Ertl L.Computerized axiography for standardized evaluation of TMJ
function and dysfunction. Medinfo. 1995;8 Pt 2:1303-4.
138.Pitts NB. Modern concepts of caries measurement. J Dent Res 2004;83:43–47.
139.Podari D.C. Jumanca D., Galuscan A,. Vacaru R,.Muntean R.Tratat de prevenţie
oro-dentară,Ed.Waldpress, Timişoara, 2003.
140.Pontual AA, de Melo D, de Almeida S, Bóscolo F, Haiter Neto F.Comparison of
digital systems and conventional dental film for the detection of approximal enamel caries.
Dentomaxillofac Radiol. 2010 Oct;39(7):431-6.
141.Poorterman JH, Aartman IH, Kalsbeek H. Underestimation of the prevalence of
approximal caries and inadequate restorations in a clinical epidemiological study. Community
Dent Oral Epidemiol. 1999 Oct;27(5):331-7.
142.Poorterman JH, Weerheijm KL, Groen HJ, Kalsbeek H. Clinical and radiographic
judgement of occlusal caries in adolescents. Eur J Oral Sci 2000; 108 (2): 93-98.
143.Popşor S, Coman Lia Maria, O.Szasz. Orientări diagnostice şi terapeutice în disfuncţia
cranio-mandibulară, University Press, Tg.Mureş.2002
144.Popşor S. Criterii de diagnostic în disfuncţiile craniomandibulare. Medicina
Stomatologică.2001; 5(2): 52-58
145.Popşor S. Cercetări privind funcţionalitatea şi disfuncţionalitatea sistemului
neuromuscular cervico-cefalic prin intermediul electromiografiei. Teza de doctorat. UMF
Tg.Mureş,1997
146. Puişoru M., N.Forna, A.M. Fatu, R. Fatu, C. Fatu. Analysis of mandibular variability
in humans of different geographic areas. Annals of Anatomy, Elsevier, 2006, vol. 188, no. 6:
547-554.
147.Raichur PS, Setty SB, Thakur SL, Naikmasur VG. Comparison of radiovisiography
and digital volume tomography to direct surgical measurements in the detection of infrabony
defects. J Clin Exp Dent. 2012;4:e43–7
148.Raghav N, Reddy SS, Giridhar AG, Murthy S, Yashodha Devi BK, Santana N,
Rakesh N, Kaushik A. Comparison of the efficacy of conventional radiography, digital
radiography, and ultrasound in diagnosing periapical lesions. Oral Surg Oral Med Oral Pathol
Oral Radiol Endod. 2010 Sep;110(3):379-85
149.Ramfjord S., Ash M. Functional disturbances of temporomandibular joints and muscles.
Cap.8. Occlusion. WB Saunders Company Philadelphia. 1966.
47
150.ReddyMS, JeffcoatMK.Digital subtraction radiography.Dent Clin North
Am1993;37:553-65.
151.Reddy MS, Jeffcoat MK.Methods of assessing periodontal regeneration. Periodontol
2000. 1999 Feb;19:87-103.
152.Ricketts D, Kidd E, Weerheijm K, de Soet H. Hidden caries: what is it? Does it exist?
Does it matter? International Dental Journal 1997; 47: 259-265
153.Ricketts D: The eyes have it: how good is Diagnodent at detecting caries? Evid Based
Dent 2005;6:64–65.
154.Ricketts DNJ, Ekstrand KR, Kidd EAM, Larsen T: Relating visual and radiographic
ranked scoring systems for occlusal caries detection to histological and microbiological
evidence. Operative Dent 2002; 27:231–237.
155.Rodriguez PC, Bicalho BBC, Berzin F. Electromyographic examination in
temporomandibular disorders-evaluation protocol. Braz J Oral Sci, 2004; 3(10): 526-529
156.Rohlin M, Kullendorff B, Ahlqwist M, Henrikson CO, Hollender L, Stenstrom B. Comparison between panoramic periapical radiography in the diagnosis of periapical bone
lesions. Dentomaxillofac Radiol. 1989; 18:151–155
157.Rozylo-Kalinowska I., Czelej-Gorski J., Rozylo T.K. Radiodensitometric measurement
in cases of chronic periapical changes of endodontically treated teeth. Ann Univ Mariae Curie
Sklodowska 2002; 57 (1): 98-105
158.Rumberger H, Hollender L. Assessing the quality of radiographs accompanying biopsy
specimens. J Am Dent Assoc. 1996; 127:363–369.
159.Rushton VE, Horner K, Worthington HV. Screening panoramic radiography of new
adult patients: diagnostic yield when combined with bitewing radiography and identification
of selection criteria. Br Dent J. 2002 Mar 9;192(5):275-9.
160.Sandhaus S, Samoian R. Le Systeme NOR, new oral relator : une nouvelle conception
et application de l'enregistrement tridimensionnel des mouvements mandibulaires
fonctionnels fondamentaux chez l'edente partiel et total. [Grenoble] (2 Av. Albert 1er de
Belgique. 1989
161.Scarfe WC, Czerniejewski VJ, Farman AG, Avant SL, Molteni R. In vivo accuracy
and reliability of color-coded image enhancements for the assessment of periradicular lesion
dimensions. Oral Surg Oral Med Oral Pathol Oral Radiol Endod 1999: 88: 603–611.
162.Scutaru Mihaela Monica, Frăţilă D., Macovei Georgiana, Călin Alex. Diagnostic oro-
dentar,Editura "Gr.T.Popa,." U.M.F. Iaşi, 2012.
163.Sheehy EC, Brailsford SR, Kidd EA, Beighton D, Zoitopoulos L. Comparison
between visual examination and a laser fluorescence system for in vivo diagnosis of occlusal
caries. Caries Res 2001; 35 (6): 421-426
164.Sidi AD, Naylor MN. A comparison of bitewing radiography and interdental
transillumination as adjuncts to the clinical identification of approximal caries in posterior
teeth. Br Dent J 1988; 164 (1): 15-18.
165.Sohn YS, Cho BH, Nah KS. An experimental study on the detectability of digital
radiographic images. J Korean Acad Oral Maxillofac Radiol 1994;24:305-15.
48
166.Souza-Zaroni WC, Ciccone JC, Souza-Gabriel AE, Ramos RP, Corona SAM,
Palma-Dibb RG. Validity and reproducibility of different combinations of methods for
occlusal caries detection:an in vitro comparison. Caries Res 2006, 40(3):194–201
167.Stephen KW, Russell JI, Creanor SL. Comparison of fibre optic transillumination with
clinical and radiographic caries diagnosis. Community Dentistry and Oral Epidemiology
1987; 15 (2): 90-94
168.Stiesch-Scholz M, Demling A, Rossbach A. Reproducibility of jaw movements in
patients with craniomandibular disorders. J Oral Rehabil 2006; 33(11): 807-812
169.Takeshita WM, Vessoni Iwaki LC, Da Silva MC, Filho LI, Queiroz Ade F, Geron
LB. Comparison of the diagnostic accuracy of direct digital radiography system, filtered
images, and subtraction radiography. Contemp Clin Dent. 2013;4:338–42.
170.Takeshita WM, Vessoni Iwaki LC, Da Silva MC, Tonin RH. Evaluation of diagnostic
accuracy of conventional and digital periapical radiography, panoramic radiography, and
cone-beam computed tomography in the assessment of alveolar bone loss. Contemp Clin
Dent. 2014 Jul;5(3):318-23.
171.Tracy KD, Dykstra BA, Gakenheimer DC, Scheetz JP, Lacina S, Scarfe WC,
Farman AG.Utility and effectiveness of computer-aided diagnosis of dental caries. Gen Dent.
2011 Mar-Apr;59(2):136-44.
172.Travell JG, Simons DG. Myofascial pain and dysfunction. The trigger point manual.
Wiliams&Wilkins, 1983.
173.Tronstad L. Clinical Endodontics, 1st edn. Stuttgart, Germany: Georg Thieme Verlag,
1991
174.Tronstad L. Recent development in endodontic research. Scandinavian Journal of
DentalResearch, 1992, 100:52–9.
175.Trope M, Pettigrew J, Petras J, Barnett F, Tronstad L. Differentiation of radicular
cysts and granulomas using computerized tomography. Endod Dent Traumatol 1989;5:69-72.
176.Ursache Maria - Stomatopatii paraprotetice, Ed. Ankarom, Iaşi, 1996
177.Valachovic RW, Douglass CW, Reiskin AB, Chauncey HH, McNeil BJ. The use of
panoramic radiography in the evaluation of asymptomatic adult dental patients. Oral Surg
Oral Med Oral Pathol. 1986;61(3):289-96.
178.Vandenberghe B, Jacobs R, Yang J. Diagnostic validity (or acuity) of 2D CCD versus
3D CBCT images for assessing periodontal breakdown. Oral Surg Oral Med Oral Pathol Oral
Radiol Endod 2007; 104:395–401
179.Vandenberghe B, Jacobs R, Yang J. Detection of periodontal bone loss using digital
intraoral and cone beam computed tomography images: An in vitro assessment of bony and/or
infrabony defects. Dentomaxillofac Radiol. 2008; 37:252–60.
180.Vandre RH, Webber RL. Future trends in dental radiology. Oral Surg Oral Med Oral
Pathol Oral Radiol Endod 1995;80:471-8.
49
181.Vataman Maria.Răspunsul pulpei dentare la acţiunea unor factori agresivi.Editura
Panfilius,Iaşi-2003.
182.Verdonschot EH, Angmar-Månsson B, ten Bosch JJ, Deery CH, Huysmans MC,
Pitts NB, Waller E.Developments in caries diagnosis and their relationship to treatment
decisions and quality of care. Caries Res. 1999;33(1):32-40.
183.Visser A, McCarroll RS, Oosting J, Naeije M.Masticatory electromyographic activity
in healthy young adults and myogenous craniomandibular disorder patients. J Oral Rehabil.
1994 Jan;21(1):67-76.
184.Visscher CM, Huddleston S, Lobbezoo F, Naeije M. Kinematics of the human
mandible for different head postures. J Oral Rehabil 2000; 27: 299-305
185.Visscher CM, Huddleston S, de Boer M, vander Zaag J, Verheij JGC,,Naeije M.
Clinical tests in distinguishing between persons with or without craniomandibular or cervical
spinal pain complaints. Eur J Oral Sci 2000; 108: 475-483
187.Vries HC. Radiographic versus clinical diagnosis of approximal carious lesions. Caries
Res. 1990; 24:364–70.
188.Vuchkova J, Maybury T, Farah CS. Digital interactive learning of oral radiographic
anatomy. Eur J Dent Educ. 2012 Feb;16(1):e79-87.
189.Walter M, Tomomatsu M.Computer assisted occlusal diagnosis in complete dentures.
ZWR. 1990 Dec;99(12):966-8.
190.Webber RL, Horton RA, Tyndall DA, Ludlow JB. Tuned-aperture computed
tomography (TACT). Theory and application for three-dimensional dento-alveolar imaging.
Dentomaxillofac Radiol 1997: 26: 53–62.
191.Wenzel A, Hintze H, Mikkelsen L, Mouyen F Radiographic detection of occlusal caries
in noncavitated teeth. A comparison of conventional film radiographs, digitized film
radiographs, and RadioVisioGraphy.-Oral Surg Oral Med Oral Pathol 1991; 72: 621-6.
192.Wenzel A. Computer-aided image manipulation of intraoral radiographs to enhance
diagnosis in dental practice: a review. Int Dent J 1993; 43: 99-108.
193.Wenzel A. Digital radiography and caries diagnosis. Dento Maxillo Facial Radiology
27(1):3-11, 1998.
194.Wenzel A, Hintze H, Kold LM, Kold S.Accuracy of computer-automated caries
detection in digital radiographs compared with human observers. Eur J Oral Sci.
2002;110(3):199-203.
195.Wenzel A, Haiter-Neto F, Gotfredsen E. Risk factors for a false positive test outcome
in diagnosis of caries in approximal surfaces: impact of radiographic modality and observer
characteristics. Caries Res. 2007;41(3):170-6.
196.www.gammadental.com
197.www.tekscan.com
50
![087 Florin Colonas - Caria dentară - o problemă de actualitate [1979]](https://static.documente.net/doc/80x56/577cde021a28ab9e78ae3230/087-florin-colonas-caria-dentara-o-problema-de-actualitate-1979.jpg)
