REZUMAT

Proiectul de faţă a avut ca temă principală realizarea unui diagnostic cultural pentru 5 ţări,

obiectivul fiind dezvoltarea unei afaceri multinaţională.

Cele 5 ţări supuse atenţiei au fost: România, Finlanda, Columbia, Indonezia şi Bangladeş.

Folosind criterii ca suprafaţă, starea economiei, domeniu de activitate principal, nivelul

veniturilor şi cultura specifică, am încercat să determinăm oportunităţile pe care le oferă fiecare ţară.

În proiectul prezent, echipa noastră a reprezentat compania S.C. FARMEC S.A, companie ce

are ca domeniu de activitate producerea şi comercializarea produselor cosmetice.

După analizarea caracteristicilor fiecărei ţări, respectiv Finlanda, Columbia, Indonezia şi

Bangladeş, cărora le-am realizat un diagnostic cultural, am ajuns la concluzia că Bangladeşul

reprezintă varianta optimă de dezvoltare, deoarece au suprafaţă agricolă mare, ceea ce presupune

materie primă la un cost redus, capital uman ridicat iar veniturile populaţiei sunt reduse, astfel

resursele umane vor fi la costuri foarte scăzute.

În etapa următoare, am procedat la identificarea persoanelor care aveau să formeze echipa.

Am decis să expatriem 2 manageri şi 7 loboranţi, urmând să recrutăm 5 muncitori din ţara gazdă.

Pe parscurs am întâmpinat o serie de probleme cărora am fost nevoiţi să le găsim soluţii de

rezolvare.

Această decizie de expatriere a membrilor români, prezintă atât avantaje cât şi dezavantaje.

2

INTRODUCERE

Ţările care au fost supuse atenţiei în cadrul acestui proiect sunt: România, Finlanda,

Columbia, Indonezia şi Bangladeş. Aceste ţări au fost analizate utilizănd criterii ca: numărul de

locuitori, zona geografică, climat, nivelul de dezvoltare al economiei, principalul obiect de activitate

al populaţiei precum şi cultura specifică.

Reprezentând compania S.C. FARMEC S.A., ce are ca domeniu de activitate producţia şi

distribuţia produselor cosmetice, am analizat aceste ţări cu scopul de a găsi cea mai bună

oportunitate de dezvoltare.

În urma analizării datelor obţinute, am ales că Bangladeşul reprezintă o soluţie de dezvoltare

pentru că s-a dovedit a fi o ţară slab dezvoltată, axată în principal pe agricultură, climă potrivită

plantelor ce constituie materia primă de care avem nevoie, accesibilă la un preţ relativ mic şi capital

uman ieftin.

Având în vedere specificul ţării şi nivelul de educaţie mediu al oamenilor am decis că cea

mai bună variantă este să expatriem o echipă formată din specialişti din cadrul companiei noastre

pentru a pune bazele noului proiect.

Ţinând cont de cultura ţării vizate, şi în principal de gradul ridicat de masculinitate, a trebuit

să găsim soluţii pentru înfiinţarea echipei expatriate cu scopul de a elimina orice inadvertenţe

culturale.

3

CUPRINS

Partea I

I.1. Domeniul de activitate şi planul firmei…………………………………….5

I.2 Diagnostic cultural………………………………………………………….5

I.2.1. Descrierea ţărilor………………………………………………..........5

I.2.2. Grafic comparativ Hofstede…………………………………………..8

I.2.3. Tabelul dimensiunilor culturale……………………………………..10

I.2.4. Elemente de specificitate culturală…………………………………12

Partea II

II.1. Formarea şi descrierea echipei…………………………………………...19

II.2. Dificultăţi întâmpinate……………………………………………………24

II.3. Soluţii posibile de depăşire a dificultăţilor întâmpinate………………….25

II.4. Avantajele şi dezavantajele colaborării…………………………………..25

Concluzii………………………………………………………………….…...27

Bibliografie…………………………………………………………………....28

4

Partea I

I.1. Domeniul de activitate şi planul firmei

Facem parte din departamentul de MRU al SC Farmec SA. România. Firma are ca domeniu

de activitate producerea, distribuirea şi comercializarea de produse cosmetice. Dorim să elaborăm

un plan de activitate interculturală pentru producereea unei noi linii de produse 100% din plante, iar

pentru aceasta am decis să colaborăm cu firme producătoare a tuturor plantelor necesare, pentru a

reduce costurile, ulterior urmând să achiziţionăm un teren pe care să avem plantaţie proprie.

Activitatea se va desfăşura în Bangladeş, de unde vom achiziţiona şi terenul şi vom folosi resursele

umane ieftine existente în această ţară.

I.2 Diagnostic cultural

I.2.1. Descrierea ţărilor

ROMÂNIA

România, ţară din sud – estul Europei, ocupă partea de nord – est a Peninsulei

Balcanice. România este o ţară a oraşelor istorice şi a castelelor. Puteri străine, incluzând

Imperiul Otoman şi Austro - Ungar, au controlat România sau părţi ale ei. Bucureşti este

capitala României şi cel mai mare oraş.

Cultura românească reflectă îmbinarea variatelor tradiţii culturale din multe ţări.

Când Imperiul Roman a cucerit Romania pentru a forma provincia Dacia, poporul trac a

adoptat limba latină şi multe alte caracteristici de bază ale vieţii romane. Românii sunt

singurul popor din estul Europei care le-a urmat limba şi neamul vechilor romani. Timpuria

influenţă Romana a fost mai târziu contestată de influenţele slave, greceşti, turceşti şi

ungureşti. În timpul Evului Mediu, influenţa bizantină a fost profundă (Imperiul Bizantin), şi

rămâne vizibilă şi astăzi în castelele pitoreşti ale ţării, în biserici şi în superioritatea Bisericii

Ortodoxe. Renumitele mănăstiri pictate din Bucovina, cu strălucitoarele lor fresce exterioare

sunt printre cele mai mari monumente medievale.

5

FINLANDA

Cu o suprafaţă de aproximativ 338.000 km pătraţi, Finlanda este a şaptea ţară ca mărime din

Europa, fiind situată între Suedia şi Rusia. Golful Finlandei separă partea de Sud a ţării de Estonia,

iar în Nord Norvegia separă Finlanda de Marea Barents. Finalndezii sunt cunoscuţi a fi cei mai

tăcuţi oameni din lume însă uneori, în momente neaşteptate, pot deveni veseli şi plini de viaţa, tipic

europeni. “Ţara celor o mie de lacuri” cunoaşte două mari schimbări de anotimpuri şi

comportamente umane: iarna, când soarele nu răsare aproape deloc, oamenii devin foarte reci şi

închişi iar vara, când soarele pare să nu apună niciodată, încurajează oamenii să iasă din case. Au

multe opţiuni: Pot să viziteze centrele oraşelor, muzeele, cafenelele sau să plece în zone de

provincie, unde frumuseţea lacurilor, a insulelor şi a naturii sălbatice îi înviorează şi îi transformă în

alţi oameni.

Finlanda are un mare respect pentru cultură şi civilizaţie. Se ştie despre finlandezi că

înregistrează un număr record, raportat la ponderea populaţiei, a cititorilor de ziare şi vizitatori ai

muzeelor şi galeriilor naţionale. Finlanda acordă mare atenţie educaţiei, de aceea este ţara cu cel mai

mic număr de analfabeţi. Prima Universitate a apărut în 1640, când a fost fondată Academia Regală

din Turku, în perioada în care ţara se găsea sub dominaţie suedeză. Ulterior, au fost înfiinţate alte 20

de universităţi, majoritatea de stat.

COLUMBIA

Aşezată în nord-vestul Americii de Sud (4 00 N, 72 00 W) şi parţial în sudul Americii

Centrale, cu o suprafaţă de 1.141.748 km, Columbia este al 26-lea stat al lumii şi al patrulea al

Americii de Sud după suprafaţă ocupând o arie care corespunde de peste două arii ale Franţei şi a

şaptea în Americi. Este unica ţară din America de Sud care are ieşire la ambele oceane Atlantic şi

Pacific.

Columbia, oraş aproape neatins de războiul civil, are un standard foarte ridicat de viaţă şi de

civilizaţie. Dispune de cele mai mari rezerve de huilă din America de Sud. Ea mai este cunoscută

prin produsele din pietre preţioase. Agricultura este specializată în culturile tropicale: arborii de

cafea (locul 2 pe glob). Acum 3 decenii a fost cel mai dezvoltat şi cel mai civilizat stat din America.

Columbia este renumită pentru traficul de droguri şi pentru plantaţiile de cannabis. Se ocupă

şi de comerţul exterior: exportă petrol şi produse petroliere, lemne şi produse chimice. Recordul de

distanţă parcurs în spaţiu este de 9 milioane de kilometri. Această perfomanţă a fost reuşită cu o

navetă din Columbia în 14 zile.

6

Populaţia totală a Columbiei, conform Raportului Dezvoltării Umane, elaborat de Naţiunile

Unite, este evaluată că va atinge 52 milioane către anul 2015.

INDONEZIA

Indonezia vine din grecescul in dos şi nesos care semnifică “Marile pământuri la est de

India”. Mai este denumită şi “Salba de smaralde a Ecuatorului”. Este cea mai mare ţară din lume

având 18.100 de insule din care 6.000 nelocuite. Indonezia are o cultură foarte diversificată. În Bali

şi Java sunt cele mai frumoase obiceiuri şi legende, şi tot aici se găsesc cele mai frumoase obiecte de

artizanat din Indonezia, dar şi în celelalte regiuni se regăsesc dansuri şi muzică specifice zonelor şi

care sunt cunoscute în lume ca fiind unicate. Batikul şi Gamelanul sunt cele mai cunoscute, teatrul

Wayang, dansurile Ramayana şi obiceiurile funerare din Bali ce fac parte din minunata cultură

indoneziană. Silat este un stil unic de arte marţiale provenit din arhipelag. Cultura şi cultivarea

orezului s-au păstrat aproape neschimbate de-a lungul timpului şi stau încă la baza organizării

comunităţilor rurale. Balinezii sunt convinşi că insula lor este paradisul pe pământ, îşi păstrează

mereu zâmbetul pe buze şi sunt prietenoşi, mai cu seamă în faţa avalanşei de turişti stresaţi, grăbiţi şi

făcând dovada unor obiceiuri de neacceptat pentru minorităţi religioase.

BANGLADEŞ

Bangladeş-ul este o ţară din Sud-ul Asiei, învecinată cu India şi pe un mic teritoriu cu

Myanmar, iar în sud are deschidere la Golful Bengal. Are o suprafaţă de 144.000 km2, din care 7%

ocupaţi de apă.

Populaţia acestei tări este de 150.448.339, având cea mai mare densitate a populaţie pe

kilometru pătrat din lume. Din totalul populaţiei, doar 25% trăiesc în zona urbană, iar restul în zona

rurală, economia bazându-se în proporţie de 90% pe agricultură.

Bengalezii sunt oameni calzi şi seviabili, deşi sărăcia îi face să fie destul de insistenţi în

relaţiile cu străinii. Cam 90% din ei trăiesc în sau sub pragul sărăciei, iar restul sunt aşa-numiţii

investitori.

Bangladeşul dispune de un număr mare de temple, mănăstiri, plaje pe coasta Golfului

Bengal, peisaje pictoreşti oferite de plantaţiile de ceai şi mixul de culturi. Pe langă acestea, nu

trebuie ratate Cox's Bazar - singura şi cea mai frumoasă staţiune litorală din Bangladesh, Dhaka -

capitala ţării, Mainimati Ruins - centru important pentru cultura budistă şi Somapuri Vihara - a fost

considerată cea mai mare mănăstire budistă

7

I.2.2 Grafic comparative Hofstede

I.2.2.1. România – Finlanda

Din grafic observăm diferenţe culturale semnificative, cea

mai evidentă fiind distanţa faţă de putere, care este mai ridicată în

România decât în Finlanda, ceea ce reflectă inegalităţi din punctul

de vedere al accesului românilor la putere, în comparaţie cu

Finlanda unde egalitatea şanselor şi oportunitatea oamenilor de a

accede la un statut mai bun sunt mai evidente. În România

predomină legăturlie strânse între indivizi, iar finlandezii se

preocupă de propriile interese. În ambele ţări există un grad

redus al discriminării, femeile fiind tratate în mod egal cu bărbaţii

şi au o toleranţă redusă pentru incertitudine şi drept urmare

elaborează un număr mare de reglementări.

I.2.2.2. România – Columbia

Aceste două ţări sunt relativ asemănătoare din punctul

de vedere al lui Hofstede. În ambele ţări există o distanţă

mare faţă de putere, predomină colectivismul, gradul

masculinităţii este relativ mediu, nu este prezentă

discriminarea şi evită asumarea riscurilor.

8

I.2.2.3. România – Indonezia

Prin nivelul foarte ridicat al indexului faţă de putere,

românii şi balinezii preferă să nu intervină în exerciţiul

autorităţii, ci să se supună ordinelor de sus. Observăm că în

ambele ţări predomină colectivismul, aceştia depinzând de

grupul de care aparţin. România şi Indonezia sunt ţări cu un

grad al msculinităţii scăzut, semnificând un grad redus al

discriminării. Spre deosebire de România, Indonezia are o

toleranţă ridicată pentru incertitudine şi ambuguitate.

I.2.2.4. România - Bangladeş

Membrii acestei culturi se aşteaptă şi acceptă ca

puterea să fie inegal distribuită în societate şi organizaţii.

Datorită religiei predominant musulmane din Bangladeş,

masculinitatea este mai ridicată, existând o diferenţiere a

rolului social al sexelor. Privind indicele de evitare a

incertitudinii deducem că România este rezistentă la

schimbare şi are tendinţa de suprimare ideilor si

comportamentelor care se abat de la reguli şi norme, spre

deosebire de Bangladeş care este o ţară tolerantă la

comportamente care se abat de la reguli si norme si susţine

ideile inovatoare.

9

I.2.3. Tabelul dimensiunilor culturale

România Finlanda Columbia Indonezia Bangladeş

Suprafaţa (km 2) 237.500 337.032 1.141.748 1.904.569 144.000

Populaţie (mii loc.) 22.760.449 5.029.000 43.000.000 187.765.000 144.319.628

Religie (%) Ortodocşi – 86,7

Catolici – 4.7

Protestanţi – 3,7

Penticostali -1,5

Greco-catolici- 0,9

Musulmani- 0,3

Fără religie- 0,1

Alte religii- 2,0

Evangelişti

Luterani- 89

Ortodoxi- 1

Atei- 9

Alte religii- 1

Catolici- 90

Protestanţi- 2,5

Musulmani- 88

Protestanţi- 5,5

Catolici- 3

Hinduşi- 2

budism şi

Confucianism-

1,5

Musulmani –

90

Hinduşi – 9

Altele - 1

Structură etnică (%) Români- 89,47

Maghiari- 6,6

Romi- 2,46

Altele- 1,47

Finlandezi- 93

Suedezi- 6

Alţii- 1.

Metişi- 51

Europeni- 35

Africani- 10,6

Indigeni- 3,4

Javanezi- 45

Sudanezi- 14

Mandurezi- 7,5

Malay- 7,5

alte etnii- 25

Bengali – 98

Altele - 2

Limbi Română şi

dialecte,

Maghiară,

Rromanes,

Finlandeză,

suedeză, laponă

Spaniolă şi

engleză

oneziană Bahasa

(bazată pe

malaeză,

Bahindasa

Melayu)

Bengaleza,

engleza

Climat Contimentală

central-europeană

Temperat rece,

subarctică

Ecuadorială Ecuatorială Tropicală

Filosofie politică şi

economică dominante

liberală şi socio-

democrată

Socio-democrată Socio-democrată Naţionalism

Socio-democrată

Justiţie socială

Socio –

democrată

10

Nivel de dezvoltare În curs de

dezvoltare

Foarte ridicat Scăzut În curs de

dezvoltare

Scăzut

DIM

EN

SIU

NI

IDP Destul de ridicată

(90)

Scăzut (33) Ridicat (67) Ridicat (78) Ridicat (80)

IDV Scăzut (30) Ridicat (63) Scăzut (13) Scăzut (14) Scăzut (20)

MAS Mai putin ridicat

(42)

Scăzut (26) Ridicat (67) Scăzut (46) Ridicat (55)

UAI Destul de ridicată

(90)

Mai puţin ridicat

(59)

Ridicat (80) Scăzut (48) Mai puţin

ridicat (60)

Orientare umană 4,09 3,96 3,72 4,69 4,57

Colectivism

instituţional

5,43 4,63 3,81 4,54 4,38

Asertivitate 4,14 3,81 4,18 3,86 3,73

Egalitatea sexelor

3,88 3,35 3,67 3,26 2,90

Orientare spre

viitor

3,33 4,24 3,27 3,81 4,19

Orientare spre

performanţă

3,51 3,81 3,94 4,36 4,25

11

I.2.4 Elemente de specificitate culturală

“Fiecare popor, indiferent de mărime, posedă un fel al lui de a fi, de a gândi, de a munci şi de a

vedea lumea în care trăieşte şi în toate cate au fost şi sunt este o raţiune şi o ordine.”

Stelian Baboi

ROMÂNIA :

Poporul român şi-a dovedit unicitatea în lume dăinuind nu printr-un miracol al supravieţuirii,

ci printr-o constantă credinţă în puterea omului de a triumfa, căci i-a fost dat românului să fie

deseori învins, însă niciodată supus.

Patru însuşiri moralo-psihice constituie orologiul fiinţei româneşti:

- Omenia – întotdeauna să-l omeneşti pe om şi niciodată să nu-l umileşti sau să-l înjoseşti;

- Patriotismul ardent, dus până la jertfa de sine – omul fără patrie e ca un copil fără mama;

- Preţuirea libertăţii – singura stare natural-socială în care poate omul, familia, neamul,

poporul; valorile în societate trebuie să se sprijine pe legea universală a libertăţii;

- Credinţa de neclintit în nemurire, în Dumnezeu, în religie, în legi şi drepturi.

FINLANDA

Potrivit unor studii, finlandezii sunt printre cei mai mari băutori de

cafea şi de lapte din lume. Finlandezii apreciază în special rock-ul şi se laudă

că au unul dintre cele mai vechi festivaluri de acest fel din lume, Ruisrock, ce

se desfăşoară în fiecare an, în iulie, pe Insula Ruissalo.

Cel mai faimos locuitor al Finlandei, bătrânelul în haine roşii

responsabil cu mulţumirea copiilor la sfârşit de an, îşi are casa în nord, în regiunea numită Laponia.

Moş Crăciun are aici şi oficiul poştal, unde primeşte scrisori, mai nou şi e-mail-uri, de la copii din

lumea întreagă. În lunile decembrie şi ianuarie se pot vedea live, pe Internet, imagini filmate de

camerele video instalate la reşedinţa lui. În Parcul de distractii de langa Rovaniemi, cel mai

important oraş al Laponiei, Moş Crăciun se întâlneşte cu copiii de toate vârstele, ca să nu mai existe

niciun dubiu privind existenţa lui.

Timiditatea naţională nemaipomenită a finlandezilor demonstrează că aceştia sunt conştienţi

de faptul că sunt un popor foarte special, totuşi rămâne la latitudinea celor din afară să aprecieze şi

să decidă cât de speciali sunt. Anumite particularităţi finlandeze, cum ar fi dispreţul faţă de vorbărie

12

sau o dorinţă lăuntrică arzătoare de a scăpa de datorii, li se par fireşti finlandezilor, însă destul de

neobişnuite celor care studiază cultura comparată.

Timp de sute de ani, finlandezii au fost supuşi dominaţiei străine, însă nici Suedia, pe atunci

o forţă, şi nici Rusia monolitică nu au reuşit să elimine obiceiurile, limba sau cultura finlandeză, iar

în referinţele istorice ale ambelor mari puteri sunt menţionate în mod constant curajul, siguranţa şi

sârguinţa finlandezilor.

Periodic, cuprinşi de accese de pesimism şi auto-subapreciere, finlandezii îşi ţin ascunse

realizările naţionale. Străinii sunt mai deştepţi decât noi, spun ei. Noi suntem simpli, naivi şi usor de

păcălit. Nu suntem în stare să învăţăm limbi străine (un mit), suntem neciopliţi şi neîndemânatici.

Britanicilor şi francezilor nu le venea să creadă că un popor care a trecut peste atâtea greutăţi poate

cădea pradă unui complex de inferioritate! Există o serie întreagă de asemenea contradicţii.

Finlandezii sunt nişte oameni afectuoşi, însă le place singurătatea. Sunt muncitori şi

inteligenţi, dar îşi manifestă fătiş disperarea când e vorba să iasă la liman dintr-o recesiune. Iubesc

libertatea, însă îşi îngrădesc propria libertate închizând devreme magazinele, restrictionând accesul

la băuturile alcoolice, interzicând băile dupa ora 22 şi fixându-şi nişte impozite ucigătoare. Adoră

atletismul şi fitness-ul, dar sunt deprinşi cu o alimentaţie care determină cea mai mare incidenţă de

afecţiuni cardiace din Europa Occidentală. Admiră calmul şi judecata la rece, însa beau peste

măsura. Sunt nerăbdatori să coopereze la nivel internaţional, însă pretind că nu pot învăţa limbi

străine. Vor să comunice, dar se complac în a fi introvertiţi. Sunt o companie placută, însă le place

să mediteze singuri pe malul unui lac. Sunt toleranţi, dar în secret dispreţuiesc persoanele

melodramatice sau exagerat de emotive în aparenţă. Sunt înainte de toate independenţi, însă adesea

ezită să spună ce gândesc într-un mediu internaţional. Sunt cu adevărat democratici, însă adesea lasă

"tirania majorităţii" să conducă. Sunt extrem de individualişti, însă le e teamă de "ce-ar putea spune

vecinii". Au o concepţie de viaţă occidentală, dar, asemeni orientalilor, "nu se pot face de râs". Sunt

descurcăreţi, însă adesea se descriu ca fiind ghinionişti. Sunt capabili să acţioneze singuri, însă în

mod frecvent se refugiază într-o colaborare secretă cu un grup. Îşi doresc să fie pe placul celor din

jur, dar nu işi folosesc farmecul. Îşi iubesc ţara, însă rareori o vorbesc de bine.

Iniţial, imaginea omului de afaceri finlandez reiese din Suomi-kuva (imaginea finlandeză)

generală, perpetuată chiar de finlandezi şi acceptată ca atare de străinii care nu ştiu mare lucru

despre Finlanda. În Suomi-kuva finlandezul veritabil este blond, cu ochi albaştri, lent, cinstit, demn

de încredere şi usor de păcălit de alţii. Este tipul omului puternic, tăcut, provenind de la ţară, care

prosperă într-un mediu constand din păduri, lacuri, zăpadă, pescuit la copcă şi discuţii lapidare cu

vecinii care locuiesc la o distanţă de minimum 5 kilometri. Printre alte îndeletniciri se numără

13

alergările, schiul şi (din când în când) consumul de tărie. Trăiesc într-o democraţie cu o constituţie

scrisă, sunt deosebit de independenţi, prieteni adevăraţi, buni soldaţi, duşmani de temut. Nu au pic

de talent la limbile străine şi nu se simt în largul lor în preajma străinilor, însă le ofera cafele tari şi îi

duc la saună. Sunt luterani, muncesc din greu când sunt platiţi bine şi îşi achită întotdeauna datoriile.

Imaginea managerului finlandez nu poate fi desprinsă total de acest mit (care are sâmburele

său de adevăr). Străinii se aşteaptă ca oamenii de afaceri finlandezi să se poarte ca nişte finlandezi.

Prin urmare, mitul trebuie extins, spre a deveni credibil. Directorii finlandezi nu au vrut să înveţe

limbi străine, dar şi-au impus să facă acest lucru. Ei preferă să tacă, însă din când în când mai spun

câte ceva şi atunci vorbesc într-adevăr serios (ar putea fi chiar definitiv). Îsi plătesc datoriile, însă

obţin creditul de 90 de zile. Încheie contracte cu Orientul Mijlociu şi cu ţările din sud, însă îşi feresc

spatele şi îşi iau măsuri de precauţie. Tratează cu Occidentul, dar şi cu popoarele din Europa de Est,

printre care şi cu ruşii, pe care îi înţeleg mai bine decât toţi europenii. Ei ştiu că Finlanda nu poate

concura cu ţările mai mari, însă adulmecă acele ramuri industriale disponibile în care gândirea

originală a finlandezilor poate să obţină puncte. Managerii finlandezi insistă asupra tehnologiilor de

vârf, asupra fabricilor şi birourilor moderne şi asupra instruirii temeinice a tuturor angajaţilor.

Profiturile sunt reinvestite imediat în birouri arătoase, centre de pregătire, echipamente sportive şi în

orice altceva care ar putea determina o creştere a productivităţii.

Auzim adesea de "şocul cultural", suportat de multe persoane atunci când trec de la o cultură

la alta. Finlandezii care nimeresc la Cairo sau la Neapole vor avea un şoc cultural în varianta

proprie. Şocul cultural este generat de lipsa de indicii sau semne specifice unei culturi care să îţi

spună cum să te comporţi în societatea respectivă. Una dintre problemele cu care se confruntă

străinii care ajung în Finlanda o constituie faptul că timiditatea şi tăcerea afişată de finlandezi oferă

puţine indicii culturale. Acest lucru îi determină pe straini să-şi urmeze propria cale, iar când

finlandezii nu reacţionează deschis, nou-veniţii încep să-şi pună problema rolului sau a identităţii

lor.

Pentru a exemplifica, un englez simte întotdeauna că este o persoana tacută, serioasă atunci

când se află în Franţa, Spania şi Italia. Este englezul tipic rezervat, care ascultă bolboroseala

latinilor. În Finlanda, devine dintr-o dată vorbăreţ. Cum ar trebui să procedeze? Să-şi păstreze

volubilitatea nefirească şi să se poarte ca un napolitan sau să-i imite pe finlandezi şi să privească

tăcut cum apune Soarele peste lacul Nasijarvi?

Dacă un european din nord se întreabă cum îl percep finlandezii, vă închipuiţi cum se simt

italienii şi spaniolii care vorbesc într-una şi gesticulează. "Mă simt în permanenţă ca un actor pe

14

scena", spunea un director italian "şi trebuie să joc rolul principal cinci acte la rând, în fiecare

seară".

COLUMBIA

Se învecinează cu Venezuela şi Brazilia la est, Ecuador şi Peru la sud, Oceanul Pacific la

vest, Panama la nord-vest şi Marea Caraibelor la nord.

Se recunoaşte că, Columbia are şi frontierele maritime cu Jamaica, Haiti, Republica

Dominicană, Nicaragua, Honduras şi Costa Rica. Capitala Columbiei este Bogotá.

Columbia este situată într-o regiune deluroasă în care predomină pădurile de stejar şi de

arţar, având o faună specifică: veveriţe, coioţi, iepuri, rozătoare, păsări. Columbia, cu o arhitectonică

aparte a clădirilor, reprezintă şi un important centru cultural şi sportiv.

Primele mărturii ale prezenţei umane în aceste locuri datează din 1450 BC, când era deja

semnalată activitatea culturală în apropiere de Bogotá actuală. În 1000 BC, grupuri de amerindieni

dezvoltă un sistem politic "cacicazgos" cu o structură piramidală a puterii, în special cazurile

populaţiilor Muisca şi Chibcha. Se consideră cel mai avansat sistem politic în America de Sud, după

Inca.

Când spaniolii au ajuns în Columbia de astăzi, cultura cea mai răspândită era Chibchas.

Aceşti locuitori erau stabiliţi în platourile înalte şi văile din Cordillena Oriental. Prima aşezare

spaniolă a fost întemeiată în 1510, pe coasta golfului Uraba de la Marea Caraibeană, însă a fost

abandonată după câţiva ani. Santa Marta şi Catalina sunt primele aşezări permanente. Bogota a fost

întemeiată în 1538 şi a fost urmată de alte peste 20 de localităţi până la jumătatea secolului XVI. În

acelaşi timp, spaniolii care veneau din Peru au întemeiat în sudul Columbiei, Pasto şi Popayan.

Creşterea numărului de aşezări spaniole a fost stimulată de resursele de aur şi argint. Treptat, tot mai

mulţi locuitori s-au ocupat de agricultură, folosind forţa de muncă a indienilor li, mai târziu, a

africanilor.

Columbia făcea parte din teritoriul numit Viceregalitatea Nueva Granda, care cuprindea şi

Panama, Venezuela şi Ecuador de astăzi. În 1881, o parte a populatiei s-a revoltat împotriva

conducerii spaniole. A urmat o perioadă de violenţe armate. "Columbia Măreaţă", care şi-a declarat

independenţa în 1819, era mai extinsă decât fosta viceregalitate. Aceasta s-a dizolvat în 1830, când

Venezuela şi Ecuador şi-au declarat independenţa. Columbia şi Panama au devenit Republica Noua

15

Granada. Rivalitatea economică şi politică dintre cele două grupuri sociale a lansat ţara într-o

perioadă de instabilitate internă, cu războaie civile şi dictaturi. Această situaţie a continuat până în

secolul XIX. Într-o încercare de reconciliere, în 1863 s-a scris o nouă constituţie, care proclama

federaţia formată din nouă state şi numită Statele Unite ale Columbiei. În 1886 constituţia a fost

abolită, iar în 1903 Panama şi-a declarat independenţa.

De vreme ce nu mai este o destinaţie pentru îndrăzneţi şi ţara a lăsat în urmă decadele de

război civil, Columbia a renăscut ca una dintre cele mai "fierbinţi" destinaţii din America de Sud,

care oferă munţi măiestuoşi, zone de coasta şi jungla, asta fără a mai menţiona siturile arheologice

impresionante şi cultura vibrantă.

Cu 10 ani în urmă Columbia era faimoasă numai datorită traficanţilor de droguri şi grupărilor

de gherilă şi paramilitare. Acum însă, când aceste grupări trec prin cea mai slabă perioadă această

ţară se poate bucura de o renaştere.

Ceea ce s-a păstrat de-a lungul perioadelor de violenţă a fost peisajul calm şi splendid, care

are multe de oferit, de la bazinul Amazonului, lacuri mari înconjurate de munţi şi coasta caraibeană,

până la minunaţiile create de om - săpături arheologice ce au scos la iveală bogăţii istorice, case

coloniale ce decorează oraşul şi peninsula Guajira, care adăposteşte peste 100.000 de indieni

nomazi.

Centrul urban al ţării este Bogota, oraşul în care se află 20% din locuitorii Columbiei. Are

înalţimile ameţitoare de 2.600m. Acest oraş antic pre-columbian, capitala indienilor Chibcha, a

păstrat amestecul de nou si vechi - clădiri coloniale şi pieţele, alături de zgârie-nori. O altă mare

atracţie este portul colonial Cartagena, cu zidurile sale spectaculoase, palatele, mănăstirile şi

balcoanele impresionante. Columbia este comoara care încă aşteaptă să fie descoperită de călătorii

moderni.

Mâncărurile locale sunt variate şi gustoase, cu o uşoară influenţă spaniolă. Vinul columbian

are în general o calitate proastă, însă puteţi găsi în magazine vinuri chiliene şi argentiniene la preţuri

rezonabile. “Gaseosa” se numesc băuturile ne-alcoolice, gazoase. Felurile naţionale includ “Ajiaco”

(tocana de pui cu cartofi, smântână, porumb şi capere), “Arepas” (clătite de porumb fără sare,

consumate în loc de pâine), “Bandeja paisa” (carne cu cassava, orez, banane prăjite şi fasole roşie) şi

fructele de mare, care sunt o specialitate caraibeană. “Canelazo” este un cocktail pe bază de rom,

care se consumă fierbinte sau rece.

Columbia se confruntă cu o cerere internă şi externă redusă, şi conflicte armate interne

serioase. Principalele produse columbiene pentru export petrolul şi cafeaua au un viitor incert din

16

cauza diminuării extracţiei de petrol şi preţului mic al cafelei pe piaţa internaţională. În aceste

condiţii sunt necesare noi exlorări petroliere. Distribuţia pentru activitate economică în 2005 a fost:

agricultură - 13,9%

industrie - 30,3%

servicii - 55,8%

INDONEZIA

Având 18.000 de insule, Indonezia poate fi consideratã cel mai mare arhipelag al planetei.

Situatã nu departe de coasta de sud-est a Javei, Bali are o suprafatã cu putin peste 5.500 km2 si este

una dintre cele mai mici insule ale arhipelagului.

Indonezia vine din grecescul indos şi nesos care semnifică "Marile Pământuri la est de

India". Mai este denumită şi "Salba de smaralde a Ecuatorului". Este cea mai mare ţară arhipelag din

lume având 18.100 de insule (din care 6.000 nelocuite).

Indonezia are o cultură foarte diversificată. În Bali şi Java sunt cele mai frumoase obiceiuri

şi legende, şi tot aici se găsesc cele mai originale şi mai frumoase obiecte de artizanat din Indonezia,

dar şi în celelalte regiuni se întâlnesc dansuri şi muzică specific zonelor, şi care sunt cunoscute în

lume ca fiind unicate.

Batikul reprezintă o anumită metodă de aplicare a modelelor colorate sau a designului aplicat

materialelor finisate, Gamelanul este o modalitate de a face legătura între individ şi grup,teatrul

Wayang, dansurile Ramayana şi obiceiurile funerare din Bali fac parte din minunata cultură

indoneziană.

Balinezii au ţinut să-şi păstreze intacte şi cultura şi religia. În cea mai mare ţară musulmanã

din lume, Indonezia, balinezii sunt în proportie de 90% hinduşi, o religie ce combinã adorarea zeului

indian Shiva şi a lui Budha. Credinţa în reîncarnare şi continuarea în acest fel a ciclului vieţii

domină această religie caracterizatã şi prin cultul ofrandelor si protecţia vieţuitoarelor şi a plantelor.

De câteva ori pe zi, pot fi văzute femei care depun ofrande (mici coşulete cu nelipsita porţie de orez,

flori, seminţe...) destinate săracilor, păsărilor şi animalelor, pe altarul unui templu sau la poalele

unui arbore în vârstã de câteva sute de ani, considerat sacru şi devenit loc de pelerinaj. Templele

17

domină arhitectura insulei şi sunt vizibile peste tot, de la micul templu/altar de mărimea unei troiţe

până la impozantele temple-pagodă din munţi sau de pe malul mării.

Balinezii sunt convinşi că insula lor este paradisul pe pãmânt, îşi păstrează mereu zâmbetul

pe buze şi sunt prietenoşi, mai cu seamă în faţa avalanşei de turişti stresaţi, grăbiţi şi făcând dovada

unor obiceiuri de neacceptat pentru anumite minorităţi religioase. După atacul terorist din octombrie

2002, soldat cu peste 200 de morţi şi revendicat de extremişti, între timp condamnaţi la moarte şi

executaţi, birourile de turism încearcă să creeze un nume nou pentru insula celor o mie de temple, şi

anume: "Insula Păcii".

Satisfacţia populaţiei faţă de serviciile medicale se măsoară cu alţi parametri, de exemplu

timpul de aşteptare în săli de consultaţii supraaglomerate şi lipsite de scaune şi ventilaţie sau timpul

pierdut pe drum pentru a ajunge la cabinetul unui doctor. Subnutriţia continuă să fie o mare

problemă, iar alimentaţia, în mare parte bazată pe vegetale, se pare a nu fi foarte sănătoasă pe termen

lung. Astfel, consumul îndelungat de tofu şi tempe (produse obţinute din soia) ar produce tulburări

de memorie în rândul vârstnicilor.

BANGLADEŞ

Este una dintre cele mai sărace ţări din lume, 40% din populaţie trăind cu mai puţin de un

dolar pe zi. Datorită acestui fapt, Bangladeş-ul a fost în ultimii cinci ani declarat cel mai corupt stat

din lume, mita fiind presentă în toate păturile sociale.

În acest stat, îmbrăcămintea a fost foarte influenţată de cultura mangolilor si cea a Indiei,

oamenii îmbrăcându-se foarte modest. Trendurile în materie de îmbrăcăminte sunt foarte limitate,

in, hainele acoperind foarte mult din suprafaţa corpului.

La bărbaţi, portul tradiţional este lungi, un material sub forma de fusta care se fixează de

glezne. Este purtat de majoritatea bărbaţilor, cu excepţia celor cu statut social ridicat. Aceştia poartă

pantaloni de bumbac si o cămaşă albă lungă, albul simbolizănd o ocupaţie care nu necesită muncă

fizică. De asemenea, oamenii cu statut social ridicat nu vor fi văzuţi ducând ceva în mână, această

sarcina revenind asistenţilor.

18

Această ţară este renumită pentru tradiţia sa culinară. Orezul fiert constituie principalul

aliment şi este servit cu o varietate de legume, prajit, sub forma de curry. Pe langa orez, se mai

consuma supe groase din linte, peşte şi carne de vită.

Partea II

II. 1. Formarea şi descrierea echipei

Pentru realizarea proiectului propus de dep de MRU, vom crea o echipă formată din 10

persoane pe care o vom trimite în Bangladeş. Această echipă este formată din 2 persoane, un

manager de resurse umane şi un asistent manager care va supraveghea partea tehică a procesului de

producţie. Aceşti doi manageri vor coordona toată activitatea cât şi pe cei 8 laboranţi ce se vor

ocupa cu producerea cremelor 100% din plante. La această echipă vom adăuga şi 5 membri locali

dintre care unul se va ocupa cu achiziţionarea plantelor necesare producerii cremelor, iar celilalţi 4

se vor ocupa cu ambalarea, punerea în paleţi şi transportarea până la cel mai apropiat port, de unde

coletele vor fi transportate cu ajutorul navelor comerciale în România, după care vor fi preluate şi

date spre comercializare.

Prin urmare, membrii trebuie să îndeplinească o serie de cunoştinţe, aptitudini, calităţi şi

avantaje. Aşadar echipa este formată din următorii membri cu descrierile aferente:

1. Porfir Alexandru – absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucureşti, specializarea

Management, cu master în Consultanţă în management şi dezvoltarea afacerilor şi unul în

Managementul afacerilor internaţionale, este în vârstă de 33 ani, sex masculin, căsătorit şi cu 2

copii. Ca hobby-uri are călătoriile şi cititul. A ocupat posturile de Asistent manager, Manager echipă

distribuţie, Manager centru producţie şi Manager regional. Contribuţia lui în companie a fost una

semnificativă, în urma proiectelor implementate de acesta, vânzările crescând cu 20%, precum şi

gestionarea eficientă a resurselor, contribuind semnificativ la dezvoltarea a 3 noi centre. Este o fire

sociabilă, corectă, dă dovadă de spirit analitic, este stabil din punct de vedere psihic şi fizic. Acesta

va avea rolul de Manager general, având ca sarcină coordonarea şi dezvoltarea noului centru

înfiinţat.

2. Vasilescu Adrian – a terminat Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din Iaşi,

specializarea Management şi un master în resurse umane şi comunicare, este în vârstă de 30 ani, sex

19

masculine. Hobby-urile sale sunt pescuitul şi călătoriile. A deţinut funcţiile de Asistent Manager,

Manager centru producţie, Manager resurse umane zonal, Manager resurse umane România. Acesta

a adus un plus mare organizaţiei, prin creşterea performanţei angajaţilor cu 25% precum şi

propunerea şi implementarea a 3 proiecte în departementul resurse umane. Acesta este căsătorit cu

Vasilescu Mirela, nu are copii, interacţionează uşor cu colegii, este stabil psihic şi fizic. Acesta se va

ocupa de Resursele umane, încercând să reducă diferenţele interculturale şi să implementeze noilor

angajaţi politica şi valorile firmei.

3. Manolescu Irina - 28 ani, România, laborant, a terminat Facultatea de Biologie, este

căsătorită cu Manolescu Cătălin, îi place natura şi muzica, a mai lucrat la un laborator de produse

naturiste, printre abilităţi regăsim sociabilitatea, adaptabilitatea, modestia, lucrează foarte bine în

echipă, când întâmpină o dificultate face tot posibilul să o depăşească. Irina va pregăti cantităţile

materiei prime necesare producerii cremelor, le verifică calitatea şi le clasifică pe categorii în funcţie

de rolul fiecăreia. Prin calmul ei, Irina reuşeşte să aplaneze conflictele din echipa în care lucrează.

4. Manolescu Cătălin - 31 ani, România, laborant, a terminat Facultatea de Chimie,este

căsătorit cu Manolescu Irina, a mai lucrat la un laborator de medicamente, ii plac sporturile extreme.

Dintre abilităţile lui Cătălin observăm iniţiativa, spontaneitatea, adaptabilitatea şi optimismul

molipsitor. Cătălin va prelua de la Irina plantele şi le va prelucra pentru a putea fi folosite la

producerea cremelor. Cătălin îşi încurajează colegii şi menţine spiritul optimist într-o echipă.

5. Macovei Adriana - 35 de ani, România, laborant, a terminat Facultatea de Chimie, divorţată,

a mai lucrat la un laborator de produse naturiste împreună cu Manolescu Irina, Adriana deţine un

mic laborator improvizat în care face tot felul de experimente şi este pasionată de psihologia

oamenilor. Este o persoană foarte meticuloasă, pune accent pe amănunte şi este o perfecţionistă, de

asemenea este foarte comunicativă şi ştie să-şi impună punctul de vedere. Adriana va prelua plantele

prelucrate de la Cătălin şi le va separa pe cantităţi, în funcţie de compoziţia cremelor. Datorită

cărţilor de psihilogie pe care le-a studiat, Andriana reuşeşte să consilieze şi să îşi susţină moral

colegii.

6. Rotaru Diana - 25 de ani, România, laborant, a terminat Facultatea de Farmacie, necăsătorită,

proaspăt licenţiată. Dianei îi place foarte mult să citească. Are spirit de echipă, se adaptează foarte

uşor situaţiilor, este un magnet de informaţii şi învaţă foarte repede. Este de reţinut faptul că aceste

20

ingrediente au o durată scurtă de viaţă, se altereaza rapid chiar şi în frigider, de aceea cosmetica

naturală nu ocoleşte anumiti conservanţi care să păstreze cât mai bine calităţile de bază ale cremelor,

aşadar Diana preia de la Adriana cantităţile respective cărora le adaugă anumite gramaje de

conservanţi. Diana contribuie la armonia dintre colegii săi şi organizează mici ieşiri în care aceştia

se destind şi se relaxează.

7. Amolioaiei Robert - 33 de ani, România, laborant, a terminat Facultatea de Chimie, divorţat.

Acesta a mai lucrat ca şi Asistent Universitar. Îi place pescuitul şi să călătorească. Robert este

perseverent, se adaptează foarte uşor şi este foarte implicat în ceea ce face. El se va ocupa de

amestecul ingredientelor, de unde va rezulta produsul finit. Deoarece este o persoană foarte

organizată, Robert menţine ordinea şi disciplina într-o echipă.

8. David Marian - 29 de ani, România, laborant, Fac de Chimie, necăsătorit. La postul anterior

acesta controla calitatea unor produse cosmetice. Îi place să practice diverse sporturi. Este o

persoană cinstită, sare în ajutorul colegilor, este foarte comunicativ şi prietenos. Marian se ocupă de

controlul calităţii produselor şi dă aprobarea de comercializare a cremelor. Acesta tot timpul

detensionează atmosfera şi îşi amuză colegii cu bancurile, gesturile şi povestirile lui.

9. Pâslaru Sorin - 36 de ani, România, laborant, a mai ocupat şi posturile:

Şef laborator Spital boli contagioase, Şef departament cercetare compania Farmec. Acesta a realizat

3 studii asupra pielii umane, diverse formule asupra cremelor companiei noastre. În urma analizării

performanţei, contribuţiei aduse asupra chimiei în plan general precum şi în cadrul firmei noastre,

luând în considerare profesionalismul de care acesta a dat dovadă, am concluzionat că acesta este

potrivit repatrierii în privinţa dezvoltării produselor noi. Deoarece lui Sorin ii place sa lucreze

singur, rolul lui in cadrul echipei este minor.

10. Muncitor 1, 26 ani - din Bangladeş, de profesie şofer, deţinător de permis pentru toate

categoriile de vehicule. Dintre caracteristicile sale, relevante pentru postul ocupat sunt

punctualitatea, implicarea şi personalitatea sociabilă. Are o experienţa considerabilă ca şofer,

lucrând 4 ani în domeniul trasnportului de persoane. Nu a avut niciodată probleme la locul de muncă

şi nu are probleme de sănătate.

21

11. Muncitor 2 - 30 ani, din Banglades, a terminat liceul în urma căruia a obţinut un atestat de

Tehnician în protecţia mediului, cunoaşte foarte bine zona şi vegetaţia. Acesta a lucrat pentru o

firma specializată în producţia de ceaiuri. Este o persoană sociabilă, dovedeşte calităţi de negociator

şi perseverenţă. Este sănătos dpdv psihic şi fizic. Acesta va avea rolul de achizitionare a plantelor.

12. Muncitor 3 - 35 ani, din Banglades, a absolvit liceul, nu este calificat. Îi face plăcere să

lucreze în echipă, având o experientă de 3 ani în care a lucrat într-un service auto. Nu a avut

probleme la locul de muncă şi nu prezintă probleme de sănătate. Acesta se va ocupa de ambalare,

operând utilajele.

13. Muncitorul 4 - este în vârstă de 37 ani, din Banglades, nu are calificare, a absolvit liceul, este

o sire sociabilă si punctuală. Nu are o experienţă relevantă pentru acest post, dar lucrând în mai

multe domenii dovedeşte adaptabilitate. Acesta va lucra la ambalare împreună cu Muncitorul 3.

14. Muncitorul 5 - 40 ani, de asemenea din Banglades, a terminat liceul, este o fire sociabilă,

dovedeşte capacităţi organizatorice, atenţie distributivă şi seriozitate. A facut parte dintr-o echipă ce

se ocupa cu producerea ceaiurilor. Acesta va aşeza produsele in paleţi în vederea transportării.

Toţi aceşti membri sunt aleşi datorită cunoştinţelor profesionale deţinute, abilităţilor, iar

datorită personalităţii lor, fiecare îşi are un rol său in această echipă. Aceste caracteristici sunt

elementele esenţiale relaţiilor colegiale din această echipă.

DESPRE NOI….

George Podariu

Sunt o persoană sociabilă, îmi face plăcere să lucrez în echipă, mă adaptez cu uşurinţă

situaţiilor noi şi sunt mereu deschis spre nou.

Pot susţine că sunt o persoană raţională, în situaţii limită îmi pot menţine calmul, iar în

momentul în care am un obiectiv dau dovadă de spirit organizatoric, perseverenţă şi responsabilitate.

La punctele slabe aş putea menţiona atenţia exagerată pentru detalii.

Făcând parte din această echipă, am încercat să ofer suport tuturor membrilor, încercând să

îndepărtez situaţiile de tensiune şi să ofer informaţii pertinente.

22

Rotaru Roxana

Consider că sunt o persoană sociabilă, vigilentă, cu spirit de echipă şi punctuală. Dispusă

mereu spre nou şi spre învăţare, am stăruinţa de a împărtăşi şi altora din cunoştiinţele mele. În ciuda

acestui fapt, când lucrurile nu evoluează aşa cum îmi doresc, am tendinţa de a mă enerva prea uşor,

fiind cel mai mare defect al meu.

Rolul meu în această echipă, a fost de a contribui la realizarea acestui proiect, prin oferirea

de informaţii, sugestii şi am încercat împreună cu colegii mei să mai distingem puţin atmosfera

tensionată prin amuzament.

Pârţac Roxana

Îmi place să cred despre mine că sunt o fire optimistă. Datorita atenţiei distributive reuşesc

să mă concentrez la ceea ce lucrez şi să îmi ajut şi colegii atunci când îmi cer ajutorul. Sunt

tolerantă, corectă, mă adaptez uşor, îmi place să lucrez în echipă şi sunt foarte prietenoasă. Cel mai

mare defect al meu este faptul că sunt dezordonată.

În această echipă am încercat să menţin echilibrul, să umplu golurile, i-am încurajat pe

colegii mei şi i-am ajutat când au avut nevoie.

Baciu Ancuţa

Despre mine nu prea îmi place să vorbesc, dar în general sunt o fire dinamică, timidă dar

care se adaptează uşor, îmi place să îmi fac prieteni, să fiu corectă faţă de cei din jur şi să îi ajut.

Sunt foarte curiaosă şi de aceea sunt deschisă să asimilez noi informaţii. Sunt foarte încăpăţânată iar

când mă enervez spun lucrurilor pe nume.

Datorită serviciului, timpul nu mi-a permis să colaborez cu colegii mei atât cât ar fi fost

nevoie.

23

II. 2. Dificultăţi întâmpinate

Adaptarea la specificitatea culturală a unei ţări sau regiuni este o problemă generală pentru

orice afacere internaţională. Succesul sau eşecul unei asemenea afaceri depinde de calitatea echipei,

ceea ce poate fi dat prin compoziţia şi formarea ei multiculturală, şi, mai ales, interculturală, de

adaptabilitatea fiecărui membru, de măsura în care poate să înţeleagă şi să se integreze în cultura

ţării gazdă, astfel încât să nu apară discrepanţe majore între oameni, chiar dacă la origine au culturi

diferite. Astfel de afaceri, presupun crearea unei echipe mixte, formate din indivizi provenind din

zone culturale diferite.

Problemele legate de multiculturalism pleacă de la compotamentul natural al oamenilor de a

căuta pe cei similari cu ei şi de a se simţi ameninţaţi sau cel puţin neconfortabil în prezenţa altor

moduri de gândire şi de comportament.

În cazul unei astfel de colaborări pot apărea diverse probleme, cum ar fi: probleme de ordin

lingvistic, diferenţe privind raporturile între colegi şi raporturile în relaţia angajat-superior, diferenţe

cu privire la distribuirea sarcinilor între sexe ş.a.m.d.

O primă problemă interculturală cu care ne-am confruntat, a fost diferenţa lingvistică între

angajaţi, dat fiind faptul că, echipa noastră este formată din persoane atât din România, cât şi din

Bangladesh.

O altă problemă a fost constituită de materia primă. Având în vedere faptul că Bangladesh-ul

dispune de o mare suprafaţă arabilă, am decis să achiziţionăm un teren pe care să cultivăm plantele

de care aveam nevoie. În urma efectuării studiului de fezabilitate, costurile privind procurarea

terenului, cultivarea, întreţinerea şi colectarea plantelor erau destul de mari, în plus riscurile naturale

pe care trebuia să ni le asumăm, care pot duce la pierderi semnificative, prezentau coeficienţi

ridicaţi.

Nivelul ridicat de masculinitate reprezintă o altă problemă interculturală. În faza incipientă a

proiectului, în urma analizării potenţialilor candidaţi ce urmau a fi expatriaţi pentru cele două funcţii

de manager, am selectat două femei. Luând în considerare viziunea culturală a celor din Bangladesh

care consideră că femeile nu ar trebui să ocupe funcţii de conducere sau cu capacitate decizională

24

ridicată, am fost nevoiţi să căutăm alternative pentru a evita situaţiile neplăcute sau tensiuni între

angajaţi.

II.3. Soluţii posibile de depăşire a dificultăţilor întâmpinate

Având în vedere diferenţa dintre cele două limbi şi dificultatea acestora, am considerat ca

fiind soluţia optimă, alegerea unei limbi internaţionale, în cazul nostru engleza, cerinţă trecută în fişa

postului şi angajarea unui translator de bangaleză-engleză.

Pentru rezolvarea problemei terenului, am renunţat la achiziţionarea acestuia şi am ales să

procurăm materia primă de la localnici, sau, în unele cazuri, de la firme de producţie şi distribuţie

specializate, care prezentau o calitate sporită a plantelor.

În urma analizei situaţiei de diferenţe între sexe, am ajuns la concluzia că, deşi femeile se

potriveau întocmai sarcinilor postului şi expatrierii, acest lucru putea cauza probleme grave, ducând

chiar la eşuarea proiectului, iar pentru a evita acestă problemă, le-am înlocuit cu doi candidaţi de sex

masculin.

II.4. Avantajele şi dezavantajele colaborării

Colaborarea firmei noastre cu Bangladeşul ne aduce atât o serie de avantaje, cât şi de

dezavantaje.

Printre avantaje putem enumera:

o Costurile mici ale materiei prime;

o Zone noi de informare şi obţinere a resurselor;

o Mijloc de asigurare a avantajului competitiv;

o Notorietate şi pe piaţa internaţională;

o Omogenizarea valorilor culturale;

o Potenţialitatea unei colaborări pe viitor;

o Dezvoltarea abilităţilor de comunicare interculturală;

o Dobândirea unor informaţii, cunoştiinţe cu privire la o cultură diferită;

25

o Făurirea unor relaţii amicale, colegiale;

Ca dezavantaje pot fi:

o Distanţa dintre cele două ţări, mărind astfel timpul de livrare a mărfii către clienţi;

o Nivelul ridicat de corupţie al autorităţilor

o Religii cu obiceiuri diferite

o Nivelul de trai foarte scăzut

o Există posibilitatea ca membrii români să nu se integreze în această cultură

o Medicina slab dezvoltată în Bangladeş

o Românii sunt predispuşi la bolile specifice nivelului de trai scăzut

o Alimentaţia diferită

o Grad al violenţei ridicat

o Desfăşurarea activităţii in concordanţă cu legislaţia ţării gazdă

26

Concluzii

În final nu putem decât să apreciem că decizia luată a fost potrivită având ca argumente

următoarele:

Deşi sunt culturi diferite, se pot găsi soluţii pentru colaborare, lucru extrem de benefic pentru

ambele părţi

Problemele interculturale nu au fost foarte grave, astfel încât am reuşit să le evităm

Costurile producerii peste hotare, având lucrători şi materia primă din ţara gazdă, sunt

considerabil mai mici în comparaţie cu România

Nu am întâmpinat probleme majore din partea celor din Bangladeş pe parcursul

implementării proiectului

Prin acest proiect am dobândit informaţii, cunoştiinţe cu privire la o cultură diferită

S-au dezvoltat abilităţile de comunicare interculturală

Membrii echipei şi-au dezvoltat abilităţile de lucru în echipă, cercetare şi prezentare

27

BIBLIOGRAFIE

1. http://www.agriland.ro/ro/descopera/prezentare/intro.html

2. http://www.artline.ro/1_586_Finlanda_10618.html

3. http://www.studentie.ro/FINLANDA-a870-1194878-sp0.html

4. http://turism.e-tur.ro/Columbia

5. http://ro.wikipedia.org/wiki/columbia

6. http://www.sibiu.ro/orase-infratite-sibiu/columbia.html

7. http://www.ghidturism.ro/stat/columbia

8. http://www.bileteavion.com.ro/bilete-de-avion-indonezia.html

9. http://ro.wikipedia.org/wiki/Indonezia

10. http://www.cmbtravel.ro/index.php?

page=ghid_tara&id_list[id_continent]=3&id_list[id_tara]=14

11. www.wikipedia.com

12. www.virtualbangladesh.com

13. www.infoplease.com

14. http://www.geert-hofstede.com

15. http://www.uvvg.ro/studia/economice/index.php?categoryid=14&p2_articleid=166

28