CURRICULUM ŞCOLAR - mecc.gov.md · b) întemeierea educaţiei literare pe legile şi fenomenele...

1

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUM ŞCOLARpentru disciplina

Limba şi literatura română

Clasele a V-a – a IX-a

Chişinău, 2010

2

COLECTIVUL DE AUTORI

Ediţia 2010Coordonator:dr., prof. gr. did. superior Adrian Ghicov, Agenţia de Evaluare şi Examinare a Ministerului Educaţiei

Dezvoltarea conceptului:Tatiana Cartaleanu, dr. conf. univ., Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă Olga Cosovan, dr. conf. univ., Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă Viorica Bolocan, dr., prof. gr. did. superiorTamara Cristei, dr. conf. univ., Universitatea de Stat din Moldova Mircea Ciobanu, profesor, gr. did. superior Mariana Jitari, profesor, gr. did. superior Angela Grama-Tomiţă, profesor, gr. did. superior

Ediţia 2000, 2006Coordonatori:prof. univ., dr. hbt. Vlad Pâslaru, Institutul de Ştiinţe ale Educaţieidr., prof., gr. did. superior Adrian Ghicov, consilier la Ministerul Educaţiei şi Tineretului.

Realizarea conceptului:dr., conf. univ., Viorica Goraş-Postică, Universitatea de Stat din Moldova. dr., Maria Hadîrcă, cercetător ştiinţific, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. prof. gr. did. superior Viorica Bolocanprof. gr. did. superior Ada Mihailovschi

Aprobat:- la şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum, proces-verbal nr.10 din 21 aprilie 2010;- prin ordinul Ministrului Educaţiei nr. 245 din 27 aprilie 2010

3

Preliminarii

Percepute ca anumite sisteme structurate de cunoştinţe, capacităţi, dexterităţi şi valori dobîndite, formate şi probate prin învăţare, competenţele permit identifica-rea şi rezolvarea unor probleme specifice domeniilor de studiu în contexte variate de viaţă. Iată de ce, schimbarea accentului în construcţia curriculară şcolară de pe obiective pe competenţe este pe deplin justificată, pentru că acest tip de proiectare vizează, în principal, achiziţiile finale sesizabile ale învăţării, care, valorificate la modul acţional şi racordat la aşteptările societăţii, formează certe trăsături de per-sonalitate.

Într-un asemenea cadru pedagogic, Curriculumul la limba şi literatura română reprezintă un concept integrator al disciplinei, redimensionat pe un parcurs didactic modern şi sistematic. În plus, menţionăm că o competenţă apare ca structură pirami-dală, avînd la bază activităţile mai multor discipline şcolare. Ea nu se formează la o singură disciplină, la o singură oră sau pe parcurs de semestru. Dacă privim trama educaţională a elevului care vine din ciclul primar cu anumite competenţe formate, ne dăm seama că studiul gimnazial al limbii şi literaturii române îi va dezvolta com-petenţele de comunicare şi lectorale, iar gradul de dezvoltare a acestora va varia de la un an la altul. Elevul îşi va completa vocabularul activ, va asimila termenii ine-renţi demersului analitic, va citi şi va comenta/interpreta numeroase texte literare şi nonliterare. Totodată, achiziţiile de vocabular şi de lecturi nu se vor limita la orele de limbă şi literatură română (şi istoria, şi matematica, şi ştiinţele contribuie la aceste achiziţii), nici nu se încheie la orele de studiu instituţionalizat. În acest cadru, asi-milarea unor tehnici de muncă intelectuală, aplicate la orice oră, creează premisele pentru formarea şi dezvoltarea competenţei de a învăţa, a şti să înveţi.

Documentul este orientat spre idealul educaţional al modernităţii, fiind întemeiat pe principiile pedagogice de bază ale învăţămîntului postmodern şi ale didacticii active, ce vizează demersul complex predare - învăţare - evaluare din perspectiva formării unui sistem pertinent de competenţe menite să asigure interesele şi nevoile educaţionale ale elevilor, în scopul dezvoltării personalităţii umane, culturale şi al inserţiei lor active şi fireşti în viaţa profesională şi socială.

Funcţiile curriculumului vizează, aşadar, activităţile de predare - învăţare - eva-luare în diversitatea lor formativă, asigurînd interesul permanent al elevului pentru performarea sa ca vorbitor şi cititor elevat, cult, pentru stimularea şi dezvoltarea sa ca receptor/producător de mesaje şi interpret de texte diverse, ce au o funcţionalitate evidentă în contextul actual.

Din aceste funcţii derivă şi modalităţile de aplicare a curriculumului: adecvarea la situaţii reale de învăţare a unităţilor de conţinut, pentru atingerea standardelor de con-ţinut şi realizarea finalităţilor educaţionale prin atingerea standardelor de competenţă.

Beneficiarii Curriculumului de limbă şi literatură română vor fi, în primul rînd, cadrele didactice, pentru care acest document va servi ca reper în proiectarea şi

4

realizarea unui parcurs didactic eficient şi, bineînţeles, autorii de manuale şi auxili-are didactice.

Din perspectiva cadrelor didactice, în conformitate cu principiile literaturii/artei, comunicării şi receptării, cu principiile conceptului educaţional modern – învăţă-mîntul formativ – Curriculumul la Limba şi literatura română solicită o nouă atitu-dine faţă de elev, pe de o parte, tratîndu-l ca subiect al propriei formări comunicativ-lingvistice şi literar-artistice, şi faţă de materiile predate (sistemele şi fenomenele limbii, operele şi fenomenele literare), pe de alta, interpretîndu-le nu numai ca valori imanente, ci şi ca valori care sînt produse prin activitatea de învăţare, comunicativă şi literară a elevilor (valoarea in actu).

De asemenea, documentul oferă profesorilor un cadru flexibil de organizare a muncii la catedră, lăsînd o marjă considerabilă de libertate nu numai în privinţa alegerii textelor de studiat, ci şi a integrării modulelor de conţinuturi şi a proiectării parcursului didactic-educaţional.

Fiind documentul normativ principal al tuturor acţiunilor educative, curriculu-mul nu diminuează însă libertatea profesională a cadrului didactic, ci o stimulează, reprezentînd finalităţile EL/ELA şi reperele conceptuale pentru proiectarea şi desfă-şurarea independentă a tuturor acţiunilor demersului respectiv, în funcţie de condiţi-ile concrete ale procesului educaţional, în aspectele:

• precizarea/adaptarea conţinuturilor EL/ELA la competenţele specifice şi sub-competenţele formate prin limba şi literatura română ca discipliină şcolară; • selectarea/combinarea tehnologiilor EL/ELA; • elaborarea, în această bază, a proiectelor didactice de lungă şi scurtă durată, ale altor forme de activitate didactic-educaţională; • desfăşurarea procesului educaţional în baza principiilor EL/ELA, aplicînd combinaţiile/sistemele optime, stabilite individual, de tehnologii specifice EL/ELA;proiectarea şi realizarea evaluarii şcolare la fazele iniţială, curentă şi finală.•

Autorii de manuale vor aborda conţinuturile educaţionale (materiile lingvistice/de comunicare, literare/lectorale) în manieră originală, avînd grijă să selecteze şi să structureze materiile lingvistice/comunicative, textele literare/nonliterare (de bază şi auxiliare), subiectele de comunicare, temele gramaticale, exerciţiile şi materiale-le ilustrative în baza principiilor EL/ELA şi a timpului didactic (nr.ore/disciplină), stabilite prin acest document. Această cerinţă va fi respectată şi la organizarea ma-teriilor în unităţi de conţinut (module, părţi, capitole, paragrafe, teme etc.), care vor fi concepute ca entităţi didactic-educaţionale ce integrează următoarele domenii de referinţă: texte de bază şi auxiliare; subiecte de comunicare orală şi scrisă; vocabular şi gramatică funcţională; ortoepie şi ortografie; punctuaţie şi stilistică; analiză de text, elemente de semiotică şi hermeneutică literară.

Unităţile mici de conţinut (exerciţii, teme şi întrebări) se vor orienta spre un sin-gur domeniu de referinţă.

5

Fiecare manual va propune materii suficiente pentru formarea/dezvoltarea com-petenţelor specifice limbii şi literaturii române ca disciplină şcolară, pentru desfăşu-rarea unor sisteme plenare de activitate lingvistică/comunicativă şi literară/lectorală, precum şi materii pentru evaluări şcolare iniţiale, curente şi sumative.

În acest fel, profesorii şi autorii de manuale vor reuşi să găsească modalităţile eficiente de adaptare a procesului educaţional în gimnaziu la condiţiile particulare ale clasei şi ale individualităţii elevilor.

Administrarea disciplinei:

Statutuldisciplinei Aria curriculară Clasa

Nr. unităţilor de conţinuturi

pe clase

Nr. deore pe an

Obligatorie Limbă şi comunicare V 80 204VI 65 204VII 62 170VIII 61 170IX 43 170

I. Concepţia educaţională a disciplinei

Cu statutul de disciplină şcolară obligatorie pentru toate clasele şi fundamentală pentru studiul celorlalte discipline şcolare, Limba şi literatura română integrează, în baza celor două ştiinţe umaniste fundamentale: lingvistica şi ştiinţa literaturii, două domenii educaţionale:

• educaţia lingvistică;• educaţia literar-artistică.Acest fapt constituie o premisă concludentă pentru titlul de disciplină şcolară de

tip integrat, axată, preponderent, pe un demers educativ-formativ.Modelul funcţional-comunicativ rămîne perspectiva definitorie în organizarea

şi desfăşurarea procesului educaţional la disciplină. Proiectarea/structurarea ac-tivităţilor educaţionale, realizarea valorică a sensului didactic proiectat şi organi-zarea pertinentă a tuturor tipurilor de evaluare a rezultatelor şcolare la disciplină va articula eficienţa celor două componente specifice ale concepţiei lingvistice şi literare (EL/ELA).

Educaţia lingvistică (EL) este domeniul de formare şi dezvoltare a competenţe-lor de comunicare cultă, prin cunoaşterea sistemelor limbii (fonetic, lexical, grama-tical) şi angajarea elevului în producerea actelor comunicării.

6

Scopul educaţiei lingvistice: formarea unor vorbitori culţi ai limbii române şi a premiselor pentru cunoaştere şi comunicare în orice domeniu al vieţii umane.

Educaţia literar-artistică (ELA) este domeniul de formare a cititorului cult de literatură, prin cunoaşterea apropriată a unor opere şi fenomene literare de valoare şi prin angajarea elevului în producerea, redactarea unor texte literare şi interpreta-tive.

Scopul educaţiei literar-artistice: formarea cititorului cult de literatură artistică şi a premiselor pentru educaţia artistic-estetică generală.

Obiectivele EL/ELA sînt formulate în termeni de competenţe comunicative/li-terare/lectorale (cunoştinţe, capacităţi, atitudini), pe care urmează să şi le formeze elevii pe parcursul şcolarităţii, ajutaţi fiind de profesor.

Realizarea sistemelor de competenţe definite de curriculum se va manifesta în comportamente comunicative culte, în activităţi şi atitudini literar-artistice şi estetice generale, acestea reprezentînd şi scopul atins al EL/ELA.

Principiile educaţiei lingvistice şi literare reprezintă baza conceptuală şi acţi-onală a EL/ELA.

Principiile preconizează:a) centrarea educaţiei lingvistice pe comunicarea în diverse sfere ale cotidianului,

pe formarea competenţelor comunicative;b) întemeierea educaţiei literare pe legile şi fenomenele receptării şi pe interpreta-

rea textelor literare, pe formarea competenţelor literare/lectorale;c) educaţia prin valori şi pentru valori;d) prioritatea abordării hermeneutice (interpretative) a materiilor studiate;e) corelarea sistemelor instrumentale comunicative/literare/lectorale;j) diferenţierea sistemelor de activitate a elevilor în funcţie de:

• textul abordat/elaborat;• situaţia de comunicare;• competenţa urmărită; • vîrsta elevilor.La formarea/dezvoltarea competenţelor de comunicare orală şi scrisă se vor avea

în vedere următoarele contexte specifice:• Contextele comunicării orale:

a) organizarea logico-semantică a mesajului;b) organizarea formală a mesajului;c) textul monologat şi dialogat.

• Contextele comunicării scrise:a) scrierea funcţională: tipuri de lucrări cu scop practic, informativ;b) scrierea reflexivă: tipuri de lucrări inspirate din experienţa personală a elevilor;c) scrierea despre textul literar: texte interpretative (analize şi comentarii literare,

eseuri) elaborate de elevi;d) creaţia artistică: încercări literare ale elevilor.

7

Conţinuturile educaţiei lingvistice şi literareComponenta comunicativă a conţinuturilor EL/ELA se constituie din materii

pentru învăţarea comunicării curente (uzuale) şi specifice (ştiinţifice, artistice, so-ciale):a) materii lingvistice, reprezentînd sistemele limbii române literare: fonologic, lexi-

cal, gramatical (practica raţională a limbii);b) materii ale comunicării, reprezentînd fenomene semnificative ale actelor comu-

nicării curente şi specifice (practica funcţională a limbii);c) materii didactice, reprezentînd procese de învăţare a actelor comunicative (pra-

ctica didactic-funcţională a limbii, sau lingvodidactica).

Componenta literară a conţinuturilor EL/ELA se constituie din:a) texte literar-artistice şi folclorice;b) texte literare interpretative consacrate: studii şi eseuri de analiză şi comentarii

(hermeneutică literară);c) texte ştiinţifice: de teorie şi istorie literară, estetică etc.;d) texte/materii didactice despre învăţarea/realizarea activităţilor de lectură.

Textele literare şi nonliterare, selectate de autorii de manuale şi de către profe-sori, vor reflecta şi exigenţele noilor educaţii, ca valori pedagogice importante ale secolului XXI, realizîndu-se astfel premise pentru integralizarea demersurilor Curri-culumului de dirigenţie şi ale Curriculumului de limba şi literatura română.

Principiile de selectare a textelor literare pentru studiu şi lectură în clasele V-IX oferă deschideri în special spre realizarea educaţiei pentru valori, educaţiei pentru cetăţenie, educaţiei pentru democraţie, educaţiei personale şi sociale, educaţiei glo-bale, educaţiei pentru dezvoltare, educaţiei pentru mediu/ecologie, educaţiei pentru pace şi toleranţă, educaţiei pentru toţi şi pentru fiecare, educaţiei pentru comunicare şi mass-media, educaţiei pentru viaţa de familie.

Structura axiologică a conţinuturilor ELA vizează valori fundamentale: Adevă-rul. Binele. Frumosul. Dreptatea. Libertatea; valori specifice creaţiei artistice (este-tice, morale, religioase, teoretice); valori contextuale (valorile imanente şi valorile in actu) ale operelor literare.

Conţinuturile EL/ELA vor fi structurate pe principii comune (accesibilitate, va-loare stabilă, anticiparea dezvoltării, coerenţă, echilibru structural etc.) şi specifice educaţiei lingvistice şi educaţiei literare, după cum urmează:• Principii de selectare/structurare a conţinuturilor educaţiei lingvistice:a) adecvării la teleologia şi tehnologia EL;b) plinătăţii sistemelor elementelor de construcţie a comunicării (a sistemelor limbii

naţionale);c) plinătăţii actelor comunicării curente şi specifice: valorificarea suficientă a lim-

bajelor comun, poetic, ştiinţific;

8

d) valorificării mediilor sociolingvistice ale elevilor: general (al comunităţii), speci-fic (rural/urban, amorf/cultivat, naţional/mixt, monocultural/policultural) şi par-ticular (familial, şcolar, cultural-artistic);

e) accesibilităţii sau adecvării structurii conţinuturilor la structura actelor cognitive şi de comunicare a elevilor;

f) adecvării la specificul zonelor de comunicare intensivă a elevilor: utilitară, cog-nitivă, didactic-educaţională, interumană, culturală, spirituală;

g) corespondenţei cu tipurile de comunicare a elevilor;h) asigurării zonei proxime de dezvoltare a competenţelor de comunicare;i) instrumentării riguroase a activităţii de comunicare a elevilor;j) coerenţei cu conţinuturile educaţiei lingvistice, în cadrul studiului limbilor mo-

derne;k) contextualizării interculturale a conţinuturilor educaţiei lingvistice. • Principii de selectare/structurare a conţinuturilor educaţiei literare:a) adecvării la teleologia şi tehnologia ELA;b) valorii artistice certificate: valoarea naţională/universală a operei/creaţiei scriito-

rului;c) convergenţei/coerenţei în promovarea valorilor fundamentale ale humanitasului,

valorilor naţionale şi în formarea axiologică a elevilor;d) valorificării de către operă a surselor folclorice şi mitologice naţionale (aplicare

selectivă);e) adecvării la interesele de lectură ale elevilor şi asigurării zonei proxime de dez-

voltare literară;f) diversităţii poetice (tematice, de gen, stilistice etc.);g) instrumentării riguroase a activităţii de lectură a elevilor;h) plinătăţii axiologice: coerenţei valorilor fundamentale (Adevărul. Binele. Fru-

mosul. Dreptatea. Libertatea), valorilor specifice creaţiei artistice (estetice, mo-rale, religioase, teoretice), coerenţei valorilor contextuale;

i) plinătăţii şi coerenţei sistemului de elemente ale limbajului poetic: forma, struc-tura, figurile de stil, versificaţia;

j) convergenţei/coerenţei cu structura sistemului de activitate lectorală a elevilor;k) accesibilităţii sau adecvării structurii conţinuturilor la structura actelor de rece-

ptare poetică a elevilor; l) concentrismului şi istorismului;m) coerenţei cu conţinuturile educaţiei lingvistice şi artistic-estetice (educaţiei mu-

zicale, artistico-plastice etc.); n) coerenţei şi continuităţii, în raport cu structura sistemului naţional de învăţămînt. • Selectarea/combinarea tehnologiilor educaţionale pentru fiecare formă/acţiu-

ne educativă se va face în baza principiilor:a) corelării experienţiale - cu valorile comunicative/literare/lectorale, achiziţionate

anterior de către elevi;

9

b) adecvării la standardele de conţinut şi la standardele de competenţă;c) corelării cu specificul materiilor de predare-învăţare (ştiinţifice, artistice, tehno-

logice);d) angajării competenţelor, conţinuturilor şi tipului evaluării;e) particularizării în funcţie de psihologia vîrstei şi individualitatea elevilor;f) adecvării la mediile sociolingvistic şi cultural-estetic ale unităţii de învăţămînt şi

ale elevilor;g) corelării cu tipurile comunicării (utilitară, cognitivă, literar-artistică) şi cu tipuri-

le de limbaj (comun, poetic, ştiinţific);h) gradualităţii demersurilor didactic-educaţional şi comunicativ-literar/lectoral;i) caracterului personalist-interactiv al demersului tehnologic.

Instrumentarul didactic-metodologic de realizare a EL/ELA se constituie din ur-mătoarele piese curriculare de bază: prezentul curriculum, ghidul de implementare a acestuia, manualul şi ghidul metodologic. Profesorul este în drept să facă opţiune pentru manual şi pentru demersul tehnologic.

II. Competenţe-cheie

Competenţele-cheie, stabilite pentru sistemul de învăţămînt din Republica Moldova, au fost definite pe baza competenţelor-cheie formulate de Comisia Europeană şi în conformitate cu profilul absolventului, adaptate specificului educaţional al disciplinei şi recomandate spre valorificare, în corespundere cu scopul general al studiului limbii şi literaturii române în gimnaziu, după cum urmează:

Competenţe de comunicare în limba de instruire.1. Competenţe de învăţare/de a şti să înveţi.2. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare.3. Competenţe interpersonale, civice, morale.4. Competenţe culturale şi interculturale.5. Competenţe acţional-strategice.6. Competenţe de comunicare într-o limbă străină.7. Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comuni-8. caţionale.Competenţe antreprenoriale.9. Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie.10.

10

III. Competenţe-cheie şi competenţe transdisciplinare pentru treapta gimnazială de învăţămînt

Competenţe de comunicare în limba românăCompetenţa de realizare a unor contacte comunicative constructive în lim-• ba română (oral şi în scris).Competenţa de utilizare adecvată în limba română a terminologiei specifice • disciplinelor de învăţămînt, studiate la treapta gimnazială.Competenţa de a percepe şi asimila noi unităţi de vocabular.• Competenţa de lectură şi comentare a unor texte literare şi nonliterare, re-• comandate de curriculumul disciplinar.Competenţa de a recepta anumite valenţe ale frumosului artistic din operele • literare studiate, de a explica mesajul acestora şi de a lansa opinii cu un conţinut atitudinal.

Competenţe de învăţare/de a şti să înveţiCompetenţă de a dobîndi, produce şi asimila noi cunoştinţe şi deprinderi, • de a le utliza în diverse situaţii de comunicare prin normele limbii române literare. Competenţa de planificare, organizare şi monitorizare a învăţării limbii române (individual, în perechi, în grup), de organizare a lecturii ca proces de cunoaştere a anumitor valori ale literaturii şi culturii române.

Competenţe de autocunoaştere şi autorealizareCompetenţa de a se adapta la condiţii şi situaţii noi de comunicare.• Competenţa de gîndire diferenţiată asupra activităţii sale de vorbitor/ inter-• locutor/ receptor, în scopul autodezvoltării.

Competenţe interpersonale, civice, moraleCompetenţa de a colabora în grup/ echipă, a înţelege/ percepe şi respecta • opiniile colegilor în diverse situaţii de comunicare.Competenţa de a lua atitudine şi a promova anumite valori ale limbii şi • literaturii române prin comunicare.Competenţa de a accepta şi a respecta, în procesul comunicării, a analizei • situaţiilor reflectate în textele literare şi a cazurilor cotidiene, anumite va-lori ce vizează unele drepturi şi responsabilităţi ale copiilor.

Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi de a crea valori)Competenţa de receptare a literaturii/culturii naţionale şi a culturilor euro-• pene.Competenţa de receptare şi angajare, în comunicarea orală şi scrisă, a anu-• mitor valori interculturale.

Competenţe acţional-strategiceCompetenţa de a comunica adecvat în limba română, în legătură cu rezol-• varea unor probleme, intervenite în procesul propriei formări.

11

Competenţa de a-şi proiecta activitatea, de a-şi concretiza rezultatul final, • în concordanţă cu obiectivul de formare a vorbitorului nativ de limba româ-nă, promotor al anumitor valori culturale româneşti.

Competenţe de comunicare într-o limbă străinăCompetenţa de a traduce din/în limba străină, în raport cu limba română, • conform oportunităţilor de învăţare la etapa gimnazială.

Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţio-nale (TIC)

Competenţa de utilizare, la nivel elementar, a anumitor servicii electroni-• ce, inclusiv a reţelei Internet, pentru documentare în domeniul limbii şi literaturii române, pentru rezolvarea unor sarcini on-line, în conformitate cu unităţile de conţinut la disciplină, inclusiv realizarea unor asocieri ale literaturii cu alte arte.

Competenţe antreprenorialeCompetenţa de utilizare adecvată a strategiilor de comunicare în cadrul re-• alizării unor proiecte cu elemente de antreprenoriat.

Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologieCompetenţa de a-şi organiza activitatea personală, utilizînd tehnologii • adecvate, în permanentă schimbare, cu aplicare la studiul limbii şi literatu-rii române în gimnaziu.

IV. Competenţele specifice formate prin limba şi literatura română ca disciplină şcolară

Competenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare, adaptate vîrstei elevului şi nivelului său cognitiv, în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală.

Studiul integrat al limbii şi literaturii române în gimnaziu urmăreşte, cu precădere, formarea şi dezvoltarea competenţelor de comunicare/lingvistice, conjugate organic cu formarea competenţelor lectorale şi valorice, fără a ignora însă şi competenţele cognitive, metodologice (inerente oricărui studiu riguros, sistemic, organizat) şi competenţele sociale, de neconceput în afara celor de comunicare.

Centrate pe variate aspecte ale practicii funcţionale şi raţionale a limbii, compe-tenţele de comunicare sînt o premisă pentru formarea şi dezvoltarea competenţelor lectorale.

În conformitate cu stipulările Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi, Chişinău, 1993, competenţa de comunicare lingvistică este cea care îi permite unei persoane să acţioneze, utilizînd cu precădere mijloacele lingvistice.

12

Pentru etapa gimnazială, la disciplina limba şi literatura română, aceste competenţe se edifică pe practica raţională şi funcţională a limbii materne, care serveşte şi ca limbă de instruire, şi se dezvoltă prin realizarea variatelor acte de comunicare orală şi scrisă, preconizate de demersul educaţional.

Competenţele lectorale rezidă în capacitatea de a citi adecvat orice text, a-l înţelege şi a-l interpreta prin actualizarea informaţiilor exterioare acelui text (de viaţă cotidiană, istorie, geografie, ştiinţe) şi – nu în ultimul rînd – prin uzul unui instrumentar de teorie literară. Acest set de competenţe porneşte de la elementara capacitate de a citi coerent orice e scris în limba română şi implică o gamă largă de operaţii intelectuale, asigurate (la etapa şcolarizării) de activităţi didactice, prin care textul este înţeles nu doar la suprafaţa informaţiei pe care o conţine, ci şi ca o ţesătură de semne, idei şi imagini.

După cum se poate observa, formarea şi dezvoltarea competenţelor respective reflectă o ordine a operaţiilor intelectuale, promovată de taxonomia lui Bloom, ceea ce, în abordarea textului artistic, vizează organizarea unui demers analitic, ce ţine de domeniul interogării multiprocesuale.

Competenţele valorice sînt competenţe din domeniul viziunii asupra lumii, legate de reperele valorice ale elevului, cu capacitatea acestuia de a percepe şi a înţelege lumea înconjurătoare, de a se orienta, de a-şi conştientiza rolul şi destinaţia, de a şti să-şi aleagă obiectivele şi finalităţile în acţiuni şi fapte, de a lua decizii. Pornind de la textul artistic ca pretext pentru discuţie, pentru asimilarea unor modele comportamentale, demersul educaţional la limba şi literatura română în gimnaziu punctează anumite repere valorice, proiectează comportamente şi atitudini.

Alături de competenţele valorice, se plasează şi competenţele de cultură generală, prin studiul unui spectru larg de texte literare şi nonliterare, prin relevarea conexiunilor cu aspectul ontologic, gnoseologic şi hermeneutic al lor.

Competenţa generală se alcătuieşte din:Cunoştinţe;1. Aptitudini şi deprinderi;2. Competenţe existenţiale;3. Capacitatea de învăţare;4. Competenţe de comunicare.5.

Raportate la competenţa de comunicare/lingvistică şi la competenţele lectorale, aceste componente se manifestă în felul următor:

1. Cunoştinţele, ca parte fundamentală a competenţei, includ:1.1. Cultura generală (cunoaşterea lumii):Prin studiul limbii şi literaturii, acestea se centrează pe imaginea despre

lume şi limba maternă, cunoaşterea faptică a ţării în care se vorbeşte limba: date geografice, demografice, economice, politice. Cunoştinţele generale vizează lectura, interpretarea, analiza unui spectru larg de texte, lucrări literare consacrate, care comportă valori etice şi artistice, care cultivă valori şi contribuie la educaţia

13

estetică. Aceste cunoştinţe de cultură generală se dezvoltă în corelaţie cu o abordare transdisciplinară a limbii române, iar interpretarea în profunzime a unor texte literare studiate are pondere maximă;

1.2. Cunoştinţe socioculturale:Prin limbă, prin studiul textelor, elevul îşi creează o viziune despre viaţa cotidiană

(hrană, muncă, hobby); condiţiile de viaţă (niveluri de trai); relaţiile interpersonale (familie, societate); valorile, credinţele şi comportamentele; uzanţele (vestimentaţie, vizite); comportamentele rituale (datini, religie) ale purtătorilor limbii şi o face atît prin asimilarea unor subiecte de lingvistică (circulaţia cuvintelor în timp şi spaţiu; constituirea locuţiunilor şi a expresiilor frazeologice; specificul semasiologic şi onomasiologic al cuvintelor din diferite cîmpuri lexicale; sistemul de nume proprii etc.), cît şi prin lectura şi analiza textelor. Recomandăm aici ponderea textelor folclorice, a celor cu subiect istoric, dar şi a celor inspirate de actualitate, din întreg arealul românesc;

1.3. Conştientizarea interculturală:Prin studiul limbii, conştientizarea interculturală se orientează spre diversitatea

regională/teritorială a limbii române, reflectată şi în unele texte artistice. Privite pe aria curriculară limbă şi comunicare, cunoştinţele respective, practicile şi, mai ales, dificultăţile de traducere îi ghidează pe elevi spre înţelegerea diversităţii, spre comentarea unor analogii şi diferenţe.

2. Aptitudinile şi deprinderile se materializează în:2.1. Aptitudini practice (sociale: conform uzanţelor; ale vieţii cotidiene,

care includ deprinderea de a se îngriji; tehnice şi profesionale, care se soldează cu capacitatea de a-şi cîştiga pîinea; aptitudini proprii ocupaţiilor în timpul liber, activităţi de divertisment). Deşi aceste aptitudini practice par detaşate de competenţa lingvistică propriu-zisă, importanţa lor se vede mai ales în aspectele sociale, tehnice şi profesionale, care necesită anumite deprinderi de scriere, tastare, procesare a informaţiei de serviciu, respectarea unor reguli şi norme de comunicare. Aici îşi dau mîna educaţia formală (inclusiv studiul textelor literare) cu cea informală şi nonformală;

2.2. Aptitudini şi deprinderi interculturale (care se constituie din capacitatea de a stabili legături dintre cultura proprie şi alte culturi, sensibilizarea faţă de noţiunea de cultură, capacitatea de a juca rolul de intermediar în situaţii de neînţelegeri şi conflicte culturale, capacitatea de a depăşi stereotipurile). Este greu de subapreciat importanţa acestor aptitudini şi deprinderi în aria curriculară Limbă şi comunicare, dar şi în cazul lecturii sau al studiului unor texte traduse din alte limbi.

3. Competenţele existenţialeAcestea se constituie din: atitudini (situarea, în raport cu diferenţele culturale;

astfel se cultivă alteritatea pozitivă faţă de ceea ce intră, în rezultatul contactelor culturale, în viaţa noastră şi în limba noastră), motivaţii (dorinţa şi nevoia de a comunica; interesul pentru alte limbi şi pentru comunicarea cu vorbitorii lor), valori (etica şi morala; exprimarea adecvată a propriei identităţi, prin conştientizarea apartenenţei la comunitatea lingvistică a vorbitorilor de limbă română), credinţe, stiluri cognitive, trăsături ale personalităţii.

14

4. Capacitatea de învăţareExaminată transdisciplinar, capacitatea de învăţare vs. oricare dintre competenţe

este premisa dezvoltării. Procesarea şi înţelegerea informaţiei relevante pentru domeniu, asimilarea unor informaţii noi prin instrucţiuni, surse de documentare etc., în ultimă analiză, se construieşte pe cunoaşterea limbii. De asemenea, studiul textelor literare este privit ca premisă pentru cultivarea cititorului, receptiv la apariţiile literare, capabil să asimileze valori, să exprime atitudini argumentate faţă de variate lucrări artistice.

5. Competenţele de comunicare5.1. Competenţe lingvistice propriu-zise: competenţa lexicală, competenţa

gramaticală, competenţa semantică, competenţa fonologică, competenţa ortografică, competenţa ortoepică;

5.2. Competenţă sociolingvistică se edifică pe faptul asimilării indicatorilor pe care îi comportă limba:

ai relaţiilor sociale• (salut, adresare, exclamaţii, luări de cuvînt);ai etichetei verbale• (reguli de politeţe; pronume şi substantive ocurente);ai discursului repetat• (zicători, proverbe, frazeologisme, clişee, citate re-cognoscibile în această cultură);ai registrului de comunicare• (oficial, neutru, neoficial, familiar, intim); ai diferenţelor dialectale• (teritoriale, sociale).

Studiul instituţionalizat al limbii şi literaturii române se axează pe mostre relevante, care completează vocabularul activ şi pasiv al elevului şi creează, în ultimă analiză, un sistem funcţional de referinţă: unităţi de vocabular din toate straturile şi sferele limbii naţionale, nume de autori, texte, citate uzuale;

5.3. Competenţa pragmatică: cunoaşterea de către elev a principiilor conform cărora sînt organizate, structurate şi adaptate mesajele. Ea se manifestă în compe-tenţa discursivă (ordonarea frazelor în secvenţe cu scopul de a produce ansambluri; structurarea discursului) şi în competenţa funcţională: procedura propriu-zisă.

În planul de studiere a textelor, elevul analizează mesaje de gata, deducînd ideile şi asimilînd modele relevante.

15

V. Repartizarea orientativă a unităţilor de conţinut şi a unităţilor de timp, recomandate pe clase

Clasa Unităţi de conţinut dominante / integratoareNr.

orientativ de ore

V204 ore

Situaţia de comunicare. Parametrii comunicării verbale. 2Sunetul şi litera. Vocalele, consoanele, semivocalele. Dif-tongul. Triftongul. Silaba. Trecerea cuvintelor din rînd în rînd. Accentul fonetic. Ortoepia. Normele ortoepice. Sem-nele ortografice. Semnele de punctuaţie. Dicţionarul orto-grafic.

8

Cuvîntul. Definirea cuvîntului. Cîmpul lexical. Cuvînt de bază/derivat. Structura morfematică a cuvîntului: temă, rădăcină, sufix, prefix. Familia lexicală. Dicţionarul expli-cativ.

8

Părţile de vorbire (noţiuni generale).Substantivul. Substantive comune şi proprii. Genul. Numărul. Cazul.Articolul. Articolul substantival hotărît şi nehotărît.

10

Adjectivul. Acordul adjectivului cu substantivul determinat. 5

Numeralul. Numeralul cardinal. 5Pronumele. Pronumele personal. Pronumele personal de politeţe. Declinarea pronumelor personale. 8

Verbul. Modurile personale (indicativ, imperativ). 10Adverbul. Adverbe de loc, de timp, de mod. 4Prepoziţia. Regimul cazual al prepoziţiilor. 4Conjuncţia. 3Interjecţia. 2Sintaxa propoziţiei. Noţiuni generale. Funcţiile sintactice: subiect, predicat, atribut, complement. 8

Cartea – obiect cultural. Texte literare si nonliterare. Teme, subiecte, mesaje ale textului literar. 8

Proverbul, zicătoarea, ghicitoarea. 5Legenda populară. 5

16

Mitul. Miturile lumii antice. 10Basmul popular. Personajul literar. 12Snoava. Dialogul. 7Schiţa. Planul simplu de idei al textului. Rezumatul. 10Povestirea. Subiectul operei literare. Naraţiunea. 10Poezia lirică. Figuri de stil: epitetul, comparaţia, personifi-carea, repetiţia, enumeraţia.Versificaţia: versul, strofa, tipuri de strofă.

20

Textul nonliterar. Orarul. Biografia. Autobiografia. 7Scrierea funcţională. Mesajul telefonic. Biletul. Notiţele. 4Scrierea reflexivă. Scrisoarea familială. Discursul de felicitare. 4

Scrierea imaginativă. Povestirea. 10Ore pentru sinteze şi la discreţia profesorului. 15

VI204 ore

Comunicarea. Situaţia de comunicare dialogată/monolo-gată. 9

Relaţii între cuvinte: după conţinut (sinonimia, antonimia), după formă (omonimia, paronimia). Seriile sinonimice. Căile de apariţie a sinonimelor.Cîmpul semantic. Circulaţia cuvintelor în spaţiu. Regionalismele. Dicţionarul de sinonime. Dicţionarul de antonime.

15

Substantivul. Locuţiunea substantivală. Ortografia sub-stantivului. 7

Articolul. Articolul adjectival. Articolul posesiv. 5Adjectivul. Gradele de comparaţie ale adjectivului Locu-ţiunea adjectivală. 5

Adjectivele pronominale. Ortografia adjectivului.Numeralul. Numeralul ordinal, fracţionar. Ortografia nu-meralului. 5

Pronumele. Pronumele reflexiv. Pronumele demonstrativ. Pronumele posesiv. 10

Verbul. Modurile nepersonale (infinitiv, gerunziu, partici-piu, supin). Locuţiunea verbală. 15

Adverbul. Gradele de comparaţie ale adverbului. 5Prepoziţia. Locuţiunea prepoziţională. 4Clasificarea propoziţiilor: afirmative/negative; enunţiative/interogative; simple/dezvoltate. 4

Cartea – obiect cultural. Structura cărţii. 2Textul literar. Teme, subiecte, mesaje ale textului literar. 6

17

Legenda cultă. Rezumatul. 6 Parabola. 3 Basmul cult. Planul dezvoltat de idei al textului citit. 12 Fabula. Caracterizarea personajului literar. 6 Povestirea. Descrierea de natură: peisajul. 12 Poezia lirică. Figurile de stil: hiperbola, metafora. Versificaţia: tipuri de rimă (împerecheată, încrucişată, îmbrăţişată).

22

Scrierea funcţională. Mesajul electronic. 2 Scrierea reflexivă. Argumentarea simplă. 7 Scrierea imaginativă. Descrierea. Dialogul. 10 Textul nonliterar. Reţeta. Instrucţiunea. Scrisoarea de felicitare. Fişa de bibliotecă. 14

Ore pentru sinteze şi la discreţia profesorului. 18

VII170 de

ore

Comunicarea. Comunicarea persuasivă. 5 Cîmpul derivativ. Cîmpurile derivative ale unităţilor din vocabularul curent. 5

Modificări ale vocabularului. Îmbogăţirea vocabularului prin mijloace interne: derivarea, compunerea, abrevierea, conversiunea.

5

Circulaţia cuvintelor în timp. Arhaismele. Neologismele. Cuvintele moştenite şi cuvintele împrumutate. Dicţionarul de neologisme.

5

Substantivul. Funcţiile sintactice ale substantivului. 5 Adjectivul. Funcţiile sintactice ale adjectivului. 5 Numeralul. Numeralul multiplicativ, distributiv, adverbial, colectiv. Funcţiile sintactice ale numeralului. 5

Pronumele. Pronumele nehotărît. Pronumele de întărire. Pronumele negativ. Pronumele interogativ/relativ. Funcţiile sintactice ale pronumelui. Ortografia pronumelui.

10

Verbul. Modurile personale ale verbului (condiţional, conjunctiv). Verbele personale/impersonale; tranzitive/intranzitive. Funcţiile sintactice ale verbului. Ortografia formelor verbale. Diateza activă, pasivă, reflexivă.

12

Adverbul. Locuţiunea adverbială. Funcţiile sintactice ale adverbului. Ortografia adverbului. 5

Locuţiunea conjuncţională. Ortografia conjuncţiilor şi a locuţiunilor conjuncţionale. 3

Funcţiile sintactice ale interjecţiei. 2 Cartea – obiect cultural (momente din istoria cărţii-manuscris, a cărţii tipărite şi a cărţii electronice). 3

18

Poezia lirică. Figurile de stil: metonimia, inversiunea, invocaţia, interogaţia retorică, exclamaţia retorică, pa-ralelismul.

20

Teme, subiecte, mesaje ale textului literar. 4 Balada cultă. 5 Poemul eroic. 5 Nuvela. Naraţiunea. Descrierea. 10 Romanul. Caracterizarea personajului literar: portretul fizic şi portretul moral. 13

Situaţia de comunicare dialogată/monologată. 2 Scrierea funcţională. Forumul de discuţie. Anunţul. Reportajul. Rezumatul. 5

Scrierea reflexivă. Argumentarea unui punct de vedere. 5 Scrierea imaginativă. Povestirea. Descrierea (de localitate; de itinerar). Dialogul. 8

Scrierea metaliterară: comentarea unor secvenţe de text. 5 Ore pentru sinteze şi la discreţia profesorului. 18

VIII170 de

ore

Limba – principalul mijloc de comunicare umană. 2Monosemia şi polisemia. Sensul propriu/figurat; funda-mental/secundar; lexical/gramatical. Unităţile frazeologice. Dicţionarul enciclopedic. Dicţionarul de locuţiuni şi ex-presii.

7

Relaţiile sintactice în propoziţie şi frază: coordonarea, subordonarea. 5

Fraza. Propoziţia principală/secundară/regentă. Elementele de relaţie în frază. 5

Subiectul. Subiect simplu/multiplu; exprimat/neexprimat. Acordul cu predicatul. Propoziţia subiectivă. 5

Predicatul verbal. Predicatul nominal. Propoziţia pre- dicativă. 5

Atributul. Atributul acordat şi neacordat. Propoziţia atributivă. 4

Complementele necircumstanţiale (direct, indirect) şi circumstanţiale (de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop).

10

Propoziţia subordonată completivă (directă şi indirectă); circumstanţială (de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop, condiţională, concesivă).

10

Regulile de aplicare a semnelor de punctuaţie. 4 Apoziţia. 2 Adresarea. 2

19

Cuvintele, construcţiile şi propoziţiile incidente. 2 Vorbirea directă şi vorbirea indirectă. 2 Cartea – obiect cultural. Biblioteca virtuală/electronică. Cărţile audio. Genuri şi specii literare. Teme, subiecte, mesaje ale textului literar.

5

Doina populară. Doina cultă. Figurile de stil: aliteraţia, asonanţa, antiteza, alegoria. 8

Poezia lirică. Versificaţia. Piciorul de vers (horeu, iamb, dactil, anapest, amfibrah). Măsura. Ritmul. Versul liber. 15

Povestirea. 8 Nuvela. Naraţiunea. Cronotopul (timpul şi spaţiul nara-ţiunii). 7

Comedia. Specificul textului dramatic. 8 Romanul. Caracterizarea personajului literar. 10 Eseul literar (familiarizare). 3 Textul nonliterar. Ştirea. Reportajul. Conspectul. 3 Scrierea funcţională: cererea, completarea formularelor tipizate, anunţul de reclamă, invitaţia. 4

Scrierea reflexivă. Meditaţia şi reflecţia. 5 Scrierea imaginativă. Dialogul. Descrierea (de interior; de obiecte). 4

Scrierea metaliterară: comentarea unui text liric. 5 Ore pentru sinteze şi la discreţia profesorului. 20

IX170 de

ore

Limba – principalul mijloc de comunicare umană. Specificul comunicării orale şi scrise în diverse domenii de activitate. Circumstanţele comunicării.

3

Originea limbii române. Caracterul latin al limbii române. Evoluţia limbii române. 4

Limba literară/populară; limba vorbită/scrisă. Normele ortografice şi punctuaţionale ale limbii române. 5

Vocabularul limbii române. Structura vocabularului. Vocabularul fundamental şi masa vocabularului. Modificări ale vocabularului. Tipuri de dicţionare. Serii de dicţionare ale limbii române.

7

Stilurile funcţionale ale limbii. Carenţele de stil. 10 Părţile de vorbire (privire de ansamblu). Valorile stilistice ale părţilor de vorbire şi ale formelor gramaticale. Totalitatea formelor paradigmatice ale cuvîntului. Pro-prietăţile sintagmatice (combinatorii).

10

20

Părţile de propoziţie (privire de ansamblu). Sinonimia şi omonimia sintactică. 5

Cartea ca mijloc de comunicare. Publicaţiile periodice. 5 Temele literare Patria/Limba română. 8 Temele literare Familia/Şcoala. 8 Temele literare Copilăria/Adolescenţa. 8 Temele literare Universul/Natura. 8 Temele literare Dragostea/Prietenia. 8 Temele literare Călătorii/Lumi fantastice. 8 Temele literare Timpul/Istoria. 8 Temele literare Artistul/Ars poetica. 8 Textul nonliterar. Spotul publicitar. 5 Scrierea funcţională: CV-ul. 5 Scrierea reflexivă. Argumentarea. Eseul. 10 Scrierea imaginativă. Descrierea (de fiinţe; de activităţi). Portretul. 5

Scrierea metaliterară: comentarea unui text liric; co-mentarea unui fragment de text epic. Rezumatul textului literar.

10

Ore pentru sinteze şi la discreţia profesorului. 22

21

Sugestii de texte pentru autorii de manuale şi pentru profesori

NB! Textele poartă caracter de recomandare.

Mitul; legenda; basmul; parabola:

Povestea Vrancei; Soarele şi Luna; Greuceanu; Prîslea cel voinic şi merele • de aur; Fiul rătăcitor; Samariteanul cel milos; Parabola viţei-de-vie; Snoave cu Păcală şi Tîndală; Ion Neculce. • O samă de cuvinte;Alexandru Mitru. • Legendele Olimpului; Legenda valahă; Mihail Sadoveanu. • Mărţişor; Ţara de dincolo de negură; Ioan Slavici. • Zîna Zorilor; Ion Creangă. • Fata babei şi fata moşneagului etc.•

Balada şi poemul eroic:

Mioriţa; Monast• irea Argeşului; Toma Alimoş; Novac şi corbul; George Coşbuc. • Moartea lui Fulger; Paşa Hassan;Vasile Alecsandri. • Dan, căpitan de plai; Golia ticălosul; Noaptea Sfîntului Andrei; Ştefan Augustin Doinaş. • Alexandru refuzînd apa; Aron Cotruş. • Horea; Dumitru Matcovschi. • Baladă cu Păcală etc.•

Schiţa; povestirea; nuvela:

Constantin Negruzzi. • Sobieski şi românii; Istoria unei plăcinte; Nicolai Bălcescu • Ardealul;Ion Luca Caragiale. • Vizită; Un pedagog de şcoală nouă; Domnul Goe; Ion Creangă. Amintiri din copilărie; Prostia omenească; Povestea unui om leneş; Ioan Slavici. • Popa Tanda; Budulea Taichii;Barbu Ştefănescu Delavrancea. • Bunicul; Bunica; Domnul Vucea; Hagi Tudose;

22

Mihail Sadoveanu. • Dumbrava minunată; În pădurea Petrişorului; Domnul Trandafir; Cozma Răcoare; Hultanul;Emil Gîrleanu. • Căprioara; Sărăcuţul; Gîndăcelul; Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti. • Puiul; Privighetoarea;Ionel Teodoreanu. • În casa bunicilor; Uliţa copilăriei;Tudor Arghezi. • Cartea cu jucării;Vasile Voiculescu. • Căprioara din vis; Capul de zimbru;George Meniuc. • Delfinul;Aureliu Busuioc. • Cînd bunelul era nepot; Domniţa; Rochia coţofenei;Ion Druţă. • Povestea furnicii; Murgul în Crimeea; Şapte mioare; Horodişte; Odihna;Fănuş Neagu. • Dincolo de nisipuri;Vasile Vasilache. • Mama-mare, profesoară de istorie etc. •

Romanul:

Mihail Sadoveanu. • Baltagul; Neamul Şoimăreştilor; Nicoară Potcoavă;Ionel Teodoreanu. • La Medeleni (1);Ion Druţă. • Frunze de dor; Clopotniţa;Aureliu Busuioc. • Singur în faţa dragostei; Lătrînd la lună;Nicolae Esinencu. • Doc etc.•

Poezia lirică:

Vasile Alecsandri. • Sfîrşit de toamnă; Iarna; Doina; Sora şi hoţul; Crai nou; Strunga;Mihai Eminescu. • Ce te legeni...; La mijloc de codru; Povestea codrului; Revedere; O, rămîi; Făt-Frumos din tei; Crăiasa din poveşti; Fiind băiet...;George Coşbuc. • Mama; Cîntec; Doina; Pentru libertate; Vestitorii primăverii; Vara; În miezul verii; Nunta în codru; Iarna pe uliţă; La oglindă;Alexei Mateevici. • Limba noastră;Octavian Goga. • Toamna;Tudor Arghezi. • Fă-te, suflete, copil; O furnică; Prisaca; Lumină lină; Prefaţă;Lucian Blaga. • Focuri de primăvară; Părinţii; Cărăbuşul de aramă; Fîntînile;

23

Ion Pillat. • În vie;George Topîrceanu. • Acceleratul; Rapsodii de toamnă;Nichita Stănescu. • Plopul; Noi; Adolescenţi pe mare, 1 Viaţa mea se iluminează;Grigore Vieru. • Cîntec de leagăn pentru mama; Cuvîntul mamă; Copilărie; Mă rog de tine; Legămînt; Făptura mamei;Marin Sorescu. • Trebuiau să poarte un nume;Ana Blandiana. • Întîmplări din grădina mea; Păstor de fulgi;George Meniuc. • La balul coţofenei;Valentin Roşca. • Licuricii; Gîsca; Bucătarul;Nicolae Dabija. • Ochiul al treilea;Vasile Romanciuc. • Privighetoarea; Ţara iernii; Închinare; Balaurul care n-a mai ajuns în poveste; De parcă te ascultă Eminescu;Arcadie Suceveanu. • Cheile de la poveste; Colind pentru Eminescu etc.•

Comedia:

Vasile Alecsandri. • Chiriţa în provincie; Chiriţa în Iaşi sau Două fete ş-o neneacă; Arvinte şi Pepelea; Piatra din casă;Ion Luca Caragiale. • O noapte furtunoasă; Conu Leonida faţă cu reacţiunea;Ion Băieşu. • Boul şi viţeii;Matei Vişniec. • Angajare de clovnietc.•

Fabula:

Grigore Alexandrescu. • Cîinele şi căţelul; Boul şi viţelul; Lupul moralist; Dragostea leului;Alexandru Donici. • Doi cîini; Vulpea şi bursucul; Două poloboace

etc.

24

Texte pentru realizarea temelor literare recomandate (clasa a 9-a)

1. Patria/Limba română:

Miron Costin. • De neamul moldovenilor;Barbu Ştefănescu Delavrancea. • Patrie şi patriotism;Alexandru Vlahuţă. • Patria, Poporul;Octavian Goga. • Noi;Nichita Stănescu. • Limba română este patria mea;Grigore Vieru. • Pentru ea; Cîntare scrisului nostru; În limba ta;Liviu Damian. • Cavaleria de Lăpuşna;Valentin Mîndîcanu. • Veşmîntul fiinţei noastre;Nicolae Dabija. • Clopotari;Constantin Stere. • Limba şi geniul naţional;Arcadie Suceveanu. • Ţara; Strămoşii ne întreabă;Dumitru Matcovschi. • Poetul şi patria; De patrie; Limba maternă;Vasile Romanciuc. • Patria, cuvîntul; Cuvîntuletc.•

2. Familia/Şcoala:

Constantin Negruzzi. • Cum am învăţat româneşte;Ion Ghica. • Şcoala acum 50 de ani;Ion Creangă. • Amintiri din copilărie;Ion Luca Caragiale. • Triumful talentului; Un pedagog de şcoală nouă;Radu Petrescu. • Ocheanul întors;Marin Preda. • Viaţa ca o pradă;Vladimir Beşleagă. • Acasă;Arcadie Suceveanu. • Arborele familiei;Nicolae Esinencu. • Doc; Copacul care ne uneşte;Nichita Stănescu. • Învăţăturile cuiva către fiul său;Ion Druţă. • Horodişte; Grămăjoarăetc.•

3. Copilăria/Adolescenţa:

Ion Creangă. • Amintiri din copilărie;Mihai Eminescu. • Fiind băiet..;

25

Ionel Teodoreanu. • La Medeleni;Lucian Blaga. • Hronicul şi cîntecul vîrstelor;Nicolae Labiş. • Moartea căprioarei;Vladimir Beşleagă. • Durere;Grigore Vieru. • Mai caut şi azi anii copilăriei;Mircea Cărtărescu. • Nostalgiaetc.•

4. Universul/Natura:

Balada populară.• Mioriţa;Mihai Eminescu. • Mai am un singur dor; Ce te legeni...; Revedere;Ion Agârbiceanu. • File din cartea naturii;Mihail Sadoveanu. • Baltagul; Ţara de dincolo de negură; Taine;Vasile Alecsandri. • Concertul în luncă;George Topârceanu. • Rapsodii de primăvară; Rapsodii de toamnă;George Meniuc. • Delfinuletc.•

5. Dragostea/Prietenia:

Mihai Eminescu. • Dorinţa; Crăiasa din poveşti; Povestea codrului;Lucian Blaga. • Izvorul nopţii; Ghimpii; Cresc amintirile;Ion Minulescu. • Celei care pleacă;Mihail Sebastian. • Oraşul cu salcîmi;Nichita Stănescu. • Leoaică tînără, iubirea; O viziune a sentimentelor;Grigore Vieru. • Cheamă dragostea; Tu;Ion Druţă. • Horia; Şoapte de nuc;Aureliu Busuioc. • Singur în faţa dragostei;Liviu Damian. • Prietenul care nu vine; Romanţă în alb;Dumitru Matcovschi. • Cu numele tău;Nicolae Vieru. • Mireasa;Mircea Cărtărescu. • Cînd ai nevoie de dragoste; O motocicletă parcată sub stele etc.•

6. Calatoria/Iniţierea:

Nicolae Milescu-Spătaru. • Jurnal de călătorie în China;Vasile Alecsandri. • Jurnal de călătorie în Africa;Alexandru Odobescu. • Pseudokinegetikos (cap;. IX; „basmul bisoceanului”);

26

Calistrat Hogaş. • Pe drumuri de munte;Mihail Sadoveanu. • Drumuri basarabene; Ţara de dincolo de negură;Geo Bogza. • Basarabia, ţară de pămînt; Cartea Oltului;Jean Bart. • Europolis;Ion Druţă. • Ultima lună de toamnă; Ţara bărbaţilor frumoşi;Radu Tudoran. • Toate pînzele sus;Nicolae Dabija. • Pe urmele lui Orfeu etc.•

7. Timpul/Istoria:

Ion Ghica. • O călătorie de la Bucureşti la Iaşi înainte de 1848;Vasile Alecsandri. • Balta Albă; Istoria unui galbîn;Bogdan Petriceicu-Hasdeu. • Ioan-Vodă cel Cumplit;Constantin Stere. • În preajma revoluţiei;Vasile Vasilache. • Mama-mare, profesoară de istorie;Serafim Saka. • Basarabia în Gulag etc.•

8. Artistul/Ars poetica:

Mihai Eminescu. • Criticilor mei; Dintre sute de catarge; Peste vîrfuri...;George Coşbuc. • Poetul;Grigore Vieru. • Ars poetica; Motiv clasic; Meşterul; Ultima lună de toamnă;George Meniuc. • Caloian; Ion Druţă. • Sania;Nichita Stănescu. • Cîntec;Aureliu Busuioc. • Bătrînul poet; Înţelegere;Leonida Lari. • Păstor etc.•

Texte pentru memorizare

Se recomandă ca elevii să memorizeze următoarele tipuri de texte literare:

Clasa a V-a: • 2 poezii lirice, un fragment de text epic (1/2 pagină); Clasa a VI-a: • 2 poezii lirice, 1 fabulă;Clasa a VII-a: • 3 poezii lirice, un fragment de poem eroic (1/2 pagină);Clasa a VIII-a: • 3 poezii lirice, un fragment de text dramatic (un rol într-un dialog);Clasa a IX-a: • cîte o poezie lirică sau fragment de text epic la fiecare temă literară.

27

Com

pete

nţa

sp

ecifi

că

Subc

ompe

tenţ

a U

nită

ţi de

con

ţinut

do

min

ante

/ in

te-

grat

oare

Act

ivită

ţi de

învă

ţare

(r

ecom

anda

te)

Act

ivită

ţi de

eva

luar

e(r

ecom

anda

te)

12

34

51.

Util

izar

ea d

iver

se-

lor

stra

tegi

i de

inf

or-

mar

e/do

cum

enta

re, î

n ve

dere

a ab

ordă

rii e

fi-ci

ente

a c

omun

icăr

ii or

ale

şi sc

rise.

1.1.

Org

aniz

area

cro

nolo

-gi

că a

info

rmaţ

iei î

ntr-u

n pl

an s

impl

u de

idei

, util

i-zî

nd c

itate

din

text

ul d

at.

Pove

stire

a.

Schi

ţa.

Bio

grafi

a.

Iden

tifica

rea

idei

lor p

rinci

pale

în

•se

cven

ţe c

oncr

ete

de te

xt.

Intit

ular

ea

punc

telo

r pl

anul

ui

•pr

in c

itate

sele

ctat

e di

n te

xt.

Ara

njar

ea in

form

aţie

i •

în t

abel

cro

nolo

gic;

cl

uste

ring.

C

onst

ruire

a se

cven

-•

ţelo

r con

tradi

ctor

ii.

2.

Ara

njar

ea/o

rdon

a-re

a în

pag

ină

sau

în

form

ular

sta

ndar

diza

t a

text

ului

pro

priu

.

2.1.

Pl

asar

ea

ordo

nată

/gr

afică

în p

agin

ă a

text

u-lu

i pr

opriu

: pl

an d

e id

ei;

rezu

mat

; bi

letu

l; re

ţeta

; fiş

a bib

liogr

afică

; not

iţele

; sc

risoa

rea

fam

ilial

ă.

Ora

rul.

Mes

ajul

tele

foni

c.

bile

tul.

Not

iţele

. Sc

risoa

rea

fam

ilial

ă.

Dis

curs

ul d

e fe

lici-

tare

.

Ana

liza

mos

trelo

r. •

Iden

tifica

rea

mod

elel

or r

elev

an-

•te

. D

ispu

nere

a gr

afică

în

pagi

nă a

•

elem

ente

lor c

onst

ituen

te a

le te

x-tu

lui/t

exte

lor d

e di

ferit

e tip

uri.

Prez

enta

rea

grafi

că a

•

prod

usul

ui.

Tran

scrie

rea

text

u-•

lui

în d

iferit

e fo

rme

grafi

ce.

3. R

ezum

area

text

elor

lit

erar

e şi

non

liter

are.

3.

1. R

ezum

area

unu

i tex

t na

rativ

, în

limita

a 7

5 de

cu

vint

e.

Bio

grafi

a.

Schi

ţa.

Pove

stire

a.

Dis

cern

erea

in

form

aţie

i di

n •

text

ul n

arat

iv.

Red

acta

rea

rezu

mat

ului

de

text

•

info

rmat

iv şi

nar

ativ

. Le

ctur

ă în

per

echi

. Rez

umat

e în

•

pere

chi.

Expu

nere

a re

zum

a-•

tivă.

Ex

pune

rea

deta

liată

. •

Eval

uare

a re

cipr

ocă.

•

V. C

ompe

tenţ

ele

spec

ifice

şi su

bcom

pete

nţel

e fo

rmat

e pr

in

lim

ba şi

lite

ratu

ra r

omân

ă ca

dis

cipl

ină

şcol

ară,

uni

tăţi

de c

onţin

ut,

activ

ităţi

de în

văţa

re şi

de

eval

uare

rec

oman

date

Cla

sa a

V-a

28

12

34

54.

O

rgan

izar

ea/d

es-

făşu

rare

a/ut

iliz

area

di

vers

elor

stra

tegi

i de

învă

ţare

aut

onom

ă a

limbi

i, pr

in o

bser

vare

di

rect

ă şi

exe

rsar

e.

4.1.

Util

izar

ea d

icţio

naru

-lu

i exp

licat

iv în

sta

bilir

ea

sens

urilo

r cu

vint

elor

ne-

cuno

scut

e.

Dic

ţiona

rul e

xpli-

cativ

. Te

xtul

non

liter

ar.

Text

ul li

tera

r. C

arte

a –

obie

ct c

ul-

tura

l.

Ide

ntifi

care

a se

nsur

ilor

cuvi

nte-

•lo

r nec

unos

cute

. In

tegr

area

cuv

inte

lor e

xplic

ate

în

•co

ntex

te c

oncr

ete.

Lect

ura

cu

voce

a

•ar

ticol

elor

de

dicţ

i-on

ar.

Eval

uare

a ca

ntita

tivă

•şi

cal

itativ

ă a

voca

-bu

laru

lui a

ctiv

.C

onst

ruire

a en

un-

•ţu

rilor

în

para

met

rii

daţi.

4.2.

Util

izar

ea d

icţio

na-

rulu

i orto

grafi

c, în

sco

pul

scrie

rii c

orec

te a

cuv

inte

-lo

r.

Sune

tul ş

i lite

ra.

Voca

lele

, con

soa-

nele

, sem

ivoc

alel

e.

Dift

ongu

l. Tr

ifton

gul.

Sila

ba. T

rece

rea c

u-vi

ntel

or d

in rî

nd în

rîn

d. A

ccen

tul f

onet

ic.

Orto

epia

. Nor

mel

e or

toep

ice.

Sem

nele

or

togr

afice

. Sem

nele

de

pun

ctua

ţie. D

icţio

-na

rul o

rtogr

afic.

Orto

grafi

a sub

stant

i-ve

lor p

ropr

ii. O

rtogr

a-fia

pro

num

elui

.

Iden

tifica

rea

info

rmaţ

iei

nece

sa-

•re

în d

icţio

naru

l orto

grafi

c.A

plic

area

re

gulil

or

stud

iate

la

•

prod

ucer

ea te

xtul

ui sc

ris.

Dic

tări

de c

uvin

te.

•D

ictă

ri lib

ere.

•A

utod

ictă

ri.•

Com

enta

rea

orto

gra-

•m

elor

.

5. E

labo

rare

a şi

real

i-za

rea

spon

tană

, flue

n-tă

, exa

ctă

a di

vers

elor

ac

te

de

com

unic

are

oral

ă şi

scris

ă.

5.1.

Red

acta

rea

unui

dis

-cu

rs în

lim

ita a

½ p

agin

ă:

o în

tîmpl

are;

o f

elic

itare

fa

mili

ală;

o fe

licita

re am

i-ca

lă (c

u di

ferit

e oc

azii)

.

Scris

oare

a fa

mili

ală.

Dis

curs

ul

de

felic

i-ta

re.

Dia

logu

l.

Jocu

ri de

sim

ular

e.•

Red

acta

rea

disc

ursu

lui

conf

orm

•

algo

ritm

ului

dat

.C

onst

ruire

a di

alog

ului

, ut

ilizî

nd

•fo

rmul

ele

date

.A

telie

r de

scrie

re.

•A

telie

r de

disc

uţie

.•

Joc

de ro

l.•

Prez

entă

ri pu

blic

e •

(lans

area

ora

lă a

dis

-cu

rsul

ui d

at,

într-

un

timp-

limită

(2 m

in.).

29

5.2.

U

tiliz

area

fo

rmul

e-lo

r de

iniţi

ere,

men

ţiner

e şi

înc

heie

re a

unu

i di

a-lo

g (s

usţin

ut d

irect

cu

o al

tă p

erso

ană;

sus

ţinut

la

tele

fon)

.5.

3. R

ealiz

area

spo

ntan

ă,

fluen

tă, e

xact

ă a

unei

de-

scrie

ri or

ale.

6. E

xplic

area

func

ţio-

nării

sis

tem

ului

fon

e-tic

, lex

ical

, gra

mat

ical

al

lim

bii r

omân

e.

6.1.

Iden

tifica

rea

elem

en-

telo

r fon

etic

e; p

erce

pere

a în

sis

tem

a e

xpre

siilo

r şi

cu

vint

elor

noi

, a e

lem

en-

telo

r gra

mat

ical

e al

e lim

-bi

i în

text

ul st

udia

t.

Sune

tul ş

i lite

ra. V

o-ca

lele

, con

soan

ele,

se

miv

ocal

ele.

Dif-

tong

ul. T

rifto

ngul

. Si

laba

. Cuv

întu

l. D

efini

rea

cuvî

ntu-

lui.

Cîm

pul l

exic

al.

Cuv

înt d

e ba

ză/

deriv

at. S

truct

ura

mor

fem

atic

ă a

cuvî

n-tu

lui:

tem

ă, ră

dăci

nă,

sufix

, pre

fix. F

amili

a le

xica

lă. D

icţio

naru

l ex

plic

ativ

. Pă

rţile

de

vorb

ire

(sub

stan

tivul

, ad-

ject

ivul

, arti

colu

l, pr

onum

ele,

nu-

mer

alul

, ver

bul,

adve

rbul

, pre

pozi

ţia,

conj

uncţ

ia, i

nter

-je

cţia

). Si

ntax

a pr

o-po

ziţie

i.

Iden

tifica

rea

elem

ente

lor l

ingv

is-

•tic

e st

udia

te.

Inte

rpre

tare

a/co

men

tare

a/an

aliz

a •

fapt

elor

de

limbă

din

text

ul d

at.

Iden

tifica

rea e

lem

en-

•te

lor

de l

imbă

din

-tr-

un t

ext,

la p

rima

vede

re (

prin

gra

ficul

co

ncep

tual

). D

ictă

ri co

men

tate

. •

Dic

tări

inst

ruct

ive.

•

30

12

34

57.

Res

pect

area

nor

mei

or

togr

afice

, orto

epic

e,

sem

antic

e,

gram

ati-

cale

, pu

nctu

aţio

nale

, st

ilis-

tice

a lim

bii

rom

âne

liter

are.

7.1.

Res

pect

area

reg

uli-

lor o

rtogr

afice

, orto

epic

e,

punc

tuaţ

iona

le, a

nor

mei

se

man

tice,

în

text

ul p

ro-

dus (

oral

şi sc

ris).

Trec

erea

cuv

inte

lor

din

rînd

în rî

nd.

Acc

entu

l fon

etic

. O

rtoep

ia. N

orm

ele

orto

epic

e. S

emne

le

orto

grafi

ce. S

emne

le

de p

unct

uaţie

. Dic

ţi-on

arul

orto

grafi

c.

Dic

ţiona

rul e

xplic

a-tiv

. Sin

taxa

pro

po-

ziţie

i. Te

xtul

lite

rar ş

i non

-lit

erar

.

Rec

itare

a te

xtel

or m

emor

izat

e.•

Dic

tări

com

enta

te.

•

Dic

tări

prev

entiv

e.•

D

efini

rea

sens

ului

de

bază

al c

u-•

vînt

ului

uzu

al.

Lect

ura

cu v

oce

a te

xtul

ui li

tera

r/•

nonl

itera

r.

Dic

tări

de c

ontro

l.•

Lucr

ări d

e cr

eaţie

. •

Prez

entă

ri or

ale.

•

8. L

ectu

ra, a

udie

rea

şi

inte

rpre

tare

a te

xtel

or

liter

are

şi n

onlit

erar

e,

în li

mita

sta

ndar

delo

r de

con

ţinut

.

8.1.

Lec

tura

exp

resi

vă a

fr

agm

entu

lui d

e te

xt li

ric.

8.2.

Com

enta

rea

text

ului

ep

ic.

8.3.

Inte

rpre

tare

a te

xtul

ui

liric

.

Text

e lit

erar

e şi

no

nlite

rare

. Pro

-ve

rbul

, ghi

cito

area

, zi

căto

area

. Leg

enda

po

pula

ră. M

itul.

Po-

vest

ea z

oom

orfic

ă.

Bas

mul

. Sno

ava.

Po

ezia

liric

ă. S

chiţa

. Po

vest

irea.

Inte

roga

rea

mul

tipro

cesu

ală

pe

•te

xtul

epi

c.

Inte

rpre

tare

a te

xtul

ui l

iric

prin

•

agen

da c

u no

tiţe

para

lele

. R

eacţ

ia c

itito

rulu

i.•

A

telie

r de

lect

ură.

•

Dem

onst

rare

a în

ţe-

•le

gerii

te

xtul

ui

au-

diat

prin

răs

puns

la

între

bări

(inte

roga

re

fron

tală

). In

tero

gare

a re

cipr

ocă

•(în

cruc

işat

ă).

Com

enta

riu d

e fr

ag-

•m

ent.

9.

Ope

raţio

naliz

area

te

rmin

olog

iei l

ingv

is-

tice

şi l

itera

re,

în l

i-m

ita s

tand

arde

lor

de

conţ

inut

.

9.1.

Id

entifi

care

a fe

no-

men

elor

şi

a

unită

ţilor

lin

gvis

tice

stud

iate

în

co

ntex

t.

Sune

tul ş

i lite

ra. V

o-ca

lele

, con

soan

ele,

se

miv

ocal

ele.

D

ifton

gul.

Trift

on-

gul.

Sila

ba. C

uvîn

tul.

Defi

nire

a cu

vînt

ului

. C

împu

l lex

ical

. Cu-

vînt

de

bază

/der

ivat

.

Expl

icar

ea

şi

exem

plifi

care

a •

noţiu

nilo

r stu

diat

e.

Ana

liza

fapt

elor

de

limbă

. •

Util

izar

ea a

decv

ată

a te

rmin

olo-

•gi

ei li

ngvi

stic

e.

Inte

roga

rea

fron

tală

•

(con

vers

aţie

cat

ihet

i-că

, eur

istic

ă).

Test

e fo

rmat

ive.

•

Test

e su

mat

ive.

•

Org

aniz

area

in

for-

•m

aţie

iţa

term

enilo

r în

clu

ster

ing.

31

Stru

ctur

a m

orfe

mat

ică

a cu

vîn-

tulu

i: te

mă,

rădă

cină

, su

fix, p

refix

. Fam

ilia

lexi

cală

. Dic

ţiona

rul

expl

icat

iv.

Părţi

le d

e vo

rbire

(s

ubst

antiv

ul, a

djec

-tiv

ul, a

rtico

lul,

pro-

num

ele,

num

eral

ul,

verb

ul, a

dver

bul,

prep

oziţi

a, c

onju

nc-

ţia, i

nter

jecţ

ia).

Sin-

taxa

pro

pozi

ţiei.

9.2.

Apl

icar

ea in

stru

men

-ta

rulu

i de

int

erpr

etar

e a

text

ului

.

Prov

erbu

l, gh

ici-

toar

ea, z

icăt

oare

a.

Lege

nda

popu

lară

. M

itul.

Pove

stea

zo-

omor

fică.

Bas

mul

. Sn

oava

. Poe

zia

liric

ă. S

chiţa

. Pov

es-

tirea

. Fi

guri

de st

il: e

pite

-tu

l, co

mpa

raţia

, per

-so

nific

area

, rep

etiţi

a,

enum

eraţ

ia.

Vers

ifica

ţia: v

ersu

l, st

rofa

, tip

uri d

e st

rofă

. Su

biec

tul o

pere

i lit

erar

e. P

erso

naju

l lit

erar

. Nar

aţiu

nea.

Lect

ura

inte

roga

tivă

şi a

nalit

ică

•a

text

ului

. El

abor

area

de

hărţi

ale

nar

aţiu

-•

nii.

Apl

icar

ea a

lgor

itmilo

r de

car

ac-

•te

rizar

e a

pers

onaj

ului

lite

rar.

Inte

roga

rea

fron

tală

•

(con

vers

aţie

cat

ihet

i-că

, eur

istic

ă).

Com

enta

rea

frag

-•

men

telo

r de

text

. In

terp

reta

rea

suge

sti-

•ei

figu

rilor

de

stil.

C

ompo

ziţii

de

cara

c-•

teriz

are

a pe

rson

aju-

lui l

itera

r.

32

12

34

510

. Val

orifi

care

a m

ij-lo

acel

or e

xpre

sive

ale

lim

bii

rom

âne

liter

a-re

, în

dife

rite

situ

aţii

de c

omun

icar

e or

ală

şi sc

risă.

10.1

. Util

izar

ea a

decv

ată

a m

ijloa

celo

r ex

pres

ive

ale

limbi

i (s

inon

ime,

an-

toni

me,

figu

ri de

stil

) în

te

xtul

pro

dus (

scris

/ora

l).

Poez

ia li

rică.

Pro

-ve

rbul

, zic

ătoa

rea,

gh

icito

area

. Fi

guri

de st

il: e

pite

-tu

l, co

mpa

raţia

, per

-so

nific

area

, rep

etiţi

a,

enum

eraţ

ia.

Com

enta

rea

pote

nţia

lulu

i ex

pre-

•si

v al

dife

ritel

or u

nită

ţi le

xica

le.

Prod

ucer

ea d

e en

unţu

ri şi

tex

te

•de

dim

ensi

uni m

ici,

cu u

tiliz

area

m

ijloa

celo

r exp

resi

ve a

le li

mbi

i. A

telie

r de

scrie

re.

•

Elab

orar

ea te

xtel

or în

•

para

met

rii in

dica

ţi.

10.2

. Va

lorifi

care

a po

tenţ

ialu

lui

expr

esiv

al

părţi

lor

de v

orbi

re (

sub-

stan

tiv, a

djec

tiv) î

n te

xtul

pr

odus

(scr

is/o

ral).

Subs

tant

ive

com

une

şi p

ropr

ii. A

rtico

lul.

Adj

ectiv

ul.

Obs

erva

rea

valo

rii e

xpre

sive

a

•pă

rţilo

r de

vorb

ire, î

n ba

za te

xtu-

lui c

itit.

Prod

ucer

ea

de

text

e,

utili

zînd

•

subs

tant

ivul

şi

ad

ject

ivul

cu

va

loar

e ex

pres

ivă.

Lucr

ări d

e cr

eaţie

. •

11.

Man

ipul

area

su

portu

rilor

au

diov

i-zu

ale

şi i

nfor

mat

ice,

în

calit

ate d

e sur

se sa

u m

ijloa

ce d

e în

văţa

re a

lim

bii r

omân

e.

11.1

. Sel

ecta

rea

în v

olum

re

zona

bil

a in

form

aţiil

or

nece

sare

(es

enţia

le),

uti-

lizîn

d m

ijloa

ce a

udio

vi-

zual

e/in

form

ativ

e.

Text

ul li

tera

r şi n

on-

liter

ar.

Car

tea

– ob

iect

cu

ltura

l.

Sele

ctar

ea ş

i di

scer

nere

a in

for-

•m

aţiil

or r

elev

ante

pen

tru t

emel

e st

udia

te.

Lucr

are

de p

orto

fo-

•liu

.

12.

Res

pect

area

et

-ic

hete

i ve

rbal

e în

or

ice

situ

aţie

de

co-

mun

icar

e or

ală

şi

scris

ă.

12.1

. Util

izar

ea n

orm

elor

el

emen

tare

de

et

iche

tă

verb

ală

într-

o si

tuaţ

ie

conc

retă

de

com

unic

are

oral

ă şi

scr

isă

(dia

log

fa-

mili

al;

elev

-

prof

esor

; el

ev -

elev

).

Dia

logu

l. Si

tuaţ

ia d

e co

mun

i-ca

re.

Para

met

rii

com

unic

ării

verb

ale.

Sc

risoa

rea

fam

ilial

ă.

Dis

curs

ul d

e fe

lici-

tare

.

Sim

ular

ea s

ituaţ

iilor

de

com

uni-

•ca

re m

onol

ogat

ă şi

dia

loga

tă.

Ate

lieru

l de

disc

uţie

.•

Pr

ezen

tare

a gr

afică

a n

orm

elor

•

elem

enta

re d

e et

iche

tă v

erba

lă.

Con

stru

irea

unor

mod

ele

de a

cti-

•vi

tăţi

de c

omun

icar

e în

baz

a no

r-m

elor

de

etic

hetă

ver

bală

. Fo

rmul

area

unu

i cod

de

norm

e.•

Proi

ect d

e gr

up.

•În

scen

are.

•

Obs

erva

rea

(cu

grilă

•

de e

valu

are)

a u

nui

grup

, în

pr

oces

ul

disc

uţie

i fo

rmal

e şi

no

nfor

mal

e.

33

13. P

rodu

cere

a te

xte-

lor

care

refl

ectă

pro

-pr

iile

expe

rienţ

e se

n-zo

riale

, ide

i, ju

decă

ţi,

opin

ii, a

rgum

ente

.

13.1

. Refl

ecta

rea

prop

riei

expe

rienţ

e în

tr-un

text

, în

limita

de

½ p

agin

ă (a

uto-

biog

rafie

); re

lata

rea

unei

ex

perie

nţe

prop

rii, o

pini

e de

spre

sin

e; a

utop

reze

n-ta

re.

Scrie

rea

refle

xivă

. Sc

riere

a im

agin

ativ

ă.

Scrie

rea

liber

ă.

•Pa

gina

de

jurn

al.

•A

telie

rul d

e sc

riere

.•

Pove

stire

.•

C

ompu

nere

du

pă

•ta

blou

. A

utoe

valu

area

cu

•

grilă

a

text

ului

re

- da

ctat

.

14.

Iden

tific

area

pro

-pr

iilor

at

uuri,

ne

voi

şi p

unct

e vu

lner

abile

în

dife

rite

situ

aţii

de

com

unic

are

oral

ă şi

sc

risă.

14.1

. Aut

oeva

luar

ea p

ro-

priil

or c

ompe

tenţ

e de

co-

mun

icar

e or

ală.

Situ

aţia

de

com

uni-

care

. A

cvar

iu.

•

Dis

cuţie

diri

jată

.•

A

naliz

a pr

obel

or d

e ev

alua

re.

•

Porto

foliu

. •

Erat

ă pe

rson

ală.

•

15. E

xprim

area

ade

c-va

tă a

pro

prie

i id

en-

tităţ

i, pr

in c

onşt

ient

i-za

rea

apar

tene

nţei

la

com

unita

tea

lingv

is-

tică

a vo

rbito

rilor

de

limbă

rom

ână.

15.1

. R

elat

area

de

spre

si

ne,

ca r

epre

zent

ant

al

com

unită

ţii.

Situ

aţia

de

com

uni-

care

. Te

xtul

lite

rar ş

i non

-lit

erar

. B

iogr

afia.

A

utob

iogr

afia.

Form

area

com

unită

ţii d

e in

stru

-•

ire.

Mon

olog

des

pre

sine

.•

R

edac

tare

a no

tiţel

or a

utob

iogr

a-•

fice.

Pa

gina

de

jurn

al.

•

Prez

entă

ri or

ale.

•

34

CL

ASA

A V

I-A

Com

pete

nţa

spec

ifică

Su

bcom

pete

nţa

Uni

tăţi

de c

onţin

ut

dom

inan

te

inte

grat

oare

A

ctiv

ităţi

de în

văţa

re

(rec

oman

date

)A

ctiv

ităţi

de e

valu

are

(rec

oman

date

)

1. U

tiliz

area

div

erse

-lo

r stra

tegi

i de

info

r-m

are/

docu

men

tare

, în

ved

erea

abo

rdăr

ii efi

cien

te a

com

uni-

cării

ora

le şi

scris

e.

1.1.

Ie

rarh

izar

ea

idei

lor

dint

r-un

text

nar

ativ

înt

r-un

pla

n si

mpl

u de

idei

, uti-

lizîn

d en

unţu

ri pr

oprii

.

Lege

nda

cultă

. R

ezum

atul

. b

asm

ul c

ult.

Pove

stire

a.

Iden

tifica

rea

idei

lor

prin

cipa

le

•di

n te

xt.

Alc

ătui

rea

plan

ului

de

idei

prin

•

enun

ţuri

prop

rii (

info

rmat

ive

şi

inte

roga

tive)

.

Eval

uare

a re

cipr

ocă

a •

plan

ului

de

idei

. El

abor

area

pl

anul

ui

•de

ide

i al

unu

i fr

ag-

men

t ci

tit

inde

pen-

dent

. 2.

A

ranj

area

/ord

o-na

rea

în p

agin

ă sa

u în

for

mul

ar s

tand

ar-

diza

t a

text

ului

pro

-pr

iu.

2.1.

Aşe

zare

a gr

afică

în

pa

gină

a te

xtul

ui: p

lan

de

idei

; te

xt s

impl

u de

tip

in

form

ativ

; di

alog

; co

n-sp

ect;

scris

oare

; de

scrie

re

de p

eisa

j.

Mes

ajul

ele

ctro

nic.

Sc

risoa

rea

de fe

lici-

tare

. D

ialo

gul.

Inst

rucţ

iune

a.

Reţ

eta.

Fi

şa d

e bi

blio

tecă

.

Ana

liza

mos

trelo

r.•

Id

entifi

care

a m

odel

elor

re

l-•

evan

te.

Dis

pune

rea g

rafic

ă în

pagi

nă a

el-

•em

ente

lor c

onst

ituen

te a

le te

xtu-

lui/t

exte

lor d

e di

ferit

e tip

uri.

Prez

enta

rea

grafi

că a

•

prod

usul

ui.

Turu

l gal

erie

i.•

3.

Rez

umar

ea

tex-

telo

r lit

erar

e şi

non

- lit

erar

e.

Rez

umar

ea u

nui

text

de-

scrip

tiv,

în l

imita

de

100

de c

uvin

te.

Des

crie

rea.

Pove

stire

a.

Lege

nda

cultă

.

Red

acta

rea

rezu

mat

ului

(tex

t de-

•sc

riptiv

). A

utoe

valu

area

rezu

mat

ului

scris

, •

conf

orm

par

amet

rilor

indi

caţi.

R

ezum

area

în p

erec

hi.

•

Des

crie

rea

oral

ă a

unor

obi

ecte

.•

Expu

nere

a re

zum

a-•

tivă.

Ex

pune

rea

deta

liată

. •

Elab

orar

ea r

ezum

atu-

•lu

i de

text

des

crip

tiv.

Eval

uare

a re

cipr

ocă.

•

35

4.

Org

aniz

area

/des

-fă

şura

rea/

utili

zare

a di

vers

elor

st

rate

gii

de

învă

ţare

au

to-

nom

ă a

limbi

i, pr

in

obse

rvar

e di

rect

ă şi

ex

ersa

re.

4.1.

U

tiliz

area

di

cţio

na-

rulu

i (e

xplic

ativ

, de

si

-no

nim

e, d

e an

toni

me,

de

neol

ogis

me,

de

expr

esii)

în

sta

bilir

ea s

ensu

rilor

cu-

vint

elor

nec

unos

cute

.

Car

tea

– ob

iect

cul

-tu

ral.

Rel

aţii

între

cuv

inte

. D

icţio

naru

l de

si-

noni

me.

D

icţio

naru

l de

an-

toni

me.

C

împu

l sem

antic

. C

ircul

aţia

cuv

inte

lor

în sp

aţiu

.

Iden

tifica

rea

sens

urilo

r cu

vint

e-•

lor n

ecun

oscu

te.

Inte

grar

ea cu

vint

elor

expl

icat

e în

•co

ntex

te c

oncr

ete.

C

onst

ruire

a clu

ster

ingu

lui p

entru

•

cîm

pul s

eman

tic.

Eval

uare

a ca

ntita

tivă

•şi

cal

itativ

ă a

voca

bu-

laru

lui a

ctiv

. Te

ste

de v

ocab

ular

. •

Con

stru

irea

enun

ţuri-

•lo

r în

para

met

rii d

aţi.

4.2.

Util

izar

ea di

cţio

naru

lui

orto

grafi

c în

scop

ul sc

rierii

co

rect

e a

cuvi

ntel

or.

Orto

grafi

a su

bsta

n-tiv

ului

. O

rtogr

afia

adje

cti-

vulu

i. O

rtogr

afia

num

era-

lulu

i. O

rtogr

afia

pron

u-m

elui

.

Iden

tifica

rea

info

rmaţ

iei

nec-

•es

are

în d

icţio

naru

l orto

grafi

c.

Des

cifr

area

sig

lelo

r şi

a a

brev

i-•

erilo

r din

dic

ţiona

rul o

rtogr

afic.

A

plic

area

reg

ulilo

r st

udia

te l

a •

prod

ucer

ea te

xtul

ui sc

ris.

Dic

tări

de

cuvi

nte/

/•

sele

ctiv

e.

Dic

tări

liber

e.

•A

utod

ictă

ri.

•C

omen

tare

a or

togr

a-•

mel

or.

5. E

labo

rare

a şi

re-

aliz

area

sp

onta

nă,

fluen

tă,

exac

tă

a di

vers

elor

ac

te

de

com

unic

are

oral

ă şi

sc

risă.

5.1.

Pro

duce

rea

unui

dis

-cu

rs î

n lim

ita u

nei

pagi

ni

de

caie

t (o

im

pres

ie;

o op

inie

per

sona

lă; r

elat

area

un

ei î

ntîm

plăr

i; ar

gum

en-

tare

a unu

i pun

ct d

e ved

ere;

ap

reci

eri

sim

ple

priv

ind

text

ele

liric

e st

udia

te).

Scris

oare

a de

felic

i-ta

re.

Poez

ia li

rică.

A

rgum

enta

rea

sim

plă.

D

escr

iere

a de

nat

ură.

Si

tuaţ

ia d

e co

mu-

nica

re d

ialo

gată

/m

onol

ogat

ă.C

lasi

ficar

ea p

ropo

-zi

ţiilo

r.

Jocu

ri de

sim

ular

e.•

R

edac

tare

a di

scur

sulu

i co

nfor

m

•al

gorit

mul

ui d

at.

Con

stru

irea

dial

ogul

ui, u

tiliz

înd

•fo

rmul

ele

date

. G

rafic

ul T

.•

A

telie

r de

scrie

re.

•

Ate

lier d

e di

scuţ

ie.

•

Joc

de ro

l.•

Pr

ezen

tări

publ

ice

•(la

nsar

ea

oral

ă a

disc

ursu

lui

dat

într-

un

timp-

limită

(2

/3

min

.).Po

vest

irea d

upă i

mag

-•

ine/

tabl

ou.

Inte

rviu

l.•

5.2.

Lan

sare

a or

ală

a di

s-cu

rsul

ui d

at î

ntr-u

n tim

p lim

ită (2

/3 m

in.).

5.3.

Rea

lizar

ea s

pont

ană,

flu

entă

, ex

actă

a u

nei

de-

scrie

ri or

ale

(pes

aj).

36

12

34

56.

Exp

licar

ea f

unc-

ţionă

rii

sist

emul

ui

fone

tic,

lexi

cal,

gra-

mat

ical

al

limbi

i ro

-m

âne.

6.1.

Rel

evar

ea e

lem

ente

-lo

r fo

netic

e, a

exp

resi

ilor

şi c

uvin

telo

r no

i, a

ele-

men

telo

r gr

amat

ical

e al

e lim

bii î

n te

xtul

stud

iat.

Rel

aţii

între

cuv

inte

. Pă

rţile

de

vorb

ire.

Locu

ţiune

a su

bsta

ntiv

ală.

Lo

cuţiu

nea

adje

ctiv

ală.

C

lasi

ficar

ea

prop

oziţi

ilor.

Iden

tifica

rea

elem

ente

lor

ling-

•vi

stic

e st

udia

te.

Inte

rpre

tare

a/co

men

tare

a/an

a-•

liza

fapt

elor

de

limbă

din

text

ul

dat.

Cla

sific

area

el

emen

-•

telo

r de

lim

bă

din-

tr-un

te

xt,

la

prim

a ve

dere

. Pr

obe

de a

naliz

ă gr

a-•

mat

ical

ă, c

onfo

rm a

l-go

ritm

ului

dat

.

7. R

espe

ctar

ea n

or-

mei

orto

grafi

ce,

or-

toep

ice,

se

man

tice,

gr

amat

ical

e, p

unct

u-aţ

iona

le,

stili

stic

e a

limbi

i ro

mân

e lit

e-ra

re.

7.1.

R

espe

ctar

ea

regu

li-lo

r or

togr

afice

, or

toep

ice,

pu

nctu

aţio

nale

, gr

amat

i-ca

le,

a no

rmei

sem

antic

e în

tex

tul

prod

us (

oral

şi

scris

).

Orto

grafi

a su

bsta

n-tiv

ului

. O

rtogr

afia

adje

cti-

vulu

i. O

rtogr

afia

num

era-

lulu

i. C

lasi

ficar

ea p

ropo

-zi

ţiilo

r.

Reci

tare

a te

xtel

or m

emor

izat

e.•

Dic

tări

com

enta

te.

•

Dic

tări

inst

ruct

ive.

•

Defi

nire

a se

nsul

ui d

e ba

ză a

l cu-

•vî

ntul

ui u

zual

. Ta

belu

l tră

sătu

rilor

sem

antic

e.•

Se

cven

ţe c

ontra

dict

orii.

•

Dic

tări

de c

ontro

l. •

Lucr

ări d

e cr

eaţie

. •

Test

e de

orto

grafi

e.

•Pr

ezen

tări

oral

e.•

8. l

ectu

ra,

audi

erea

şi

inte

rpre

tare

a tex

te-

lor

liter

are

şi n

onlit

-er

are,

în li

mita

sta

n-da

rdel

or d

e co

nţin

ut.

8.1.

Lec

tura

exp

resi

vă a

fr

agm

entu

lui d

e te

xt e

pic.

8.2.

Int

erpr

etar

ea t

extu

lui

liric

, a te

xtul

ui e

pic

(nar

a-ţiu

ne, d

escr

iere

).

Text

e lit

erar

e şi

non

-lit

erar

e.

Lege

nda

cultă

. Pa

rabo

la. B

asm

ul

cult.

Fa

bula

. Po

ezia

liric

ă.

Pove

stire

a.

Inte

roga

rea

mul

tipro

cesu

ală

pe

•te

xtul

epi

c.

Inte

rpre

tare

a te

xtul

ui l

iric

prin

•

agen

da c

u no

tiţe

para

lele

. C

onsu

ltaţii

în g

rup.

•

Rea

cţia

citi

toru

lui.

•

Ate

lier d

e le

ctur

ă.•

A

ctiv

ităţi

de an

trena

re a

dicţ

iuni

i, •

de m

odel

are

a in

tona

ţiei.

Exer

ciţii

de

resp

ecta

re a

•pa

uzel

or,

a ac

cent

elor

în

text

ul

•ci

tit.

Test

e de

con

ţinut

(de-

•m

onst

rare

a în

ţele

gerii

te

xtul

ui

audi

at

prin

ră

spun

s in

depe

nden

t la

între

bări)

. C

itate

.•

C

omen

tariu

de

frag

-•

men

t. Ev

alua

rea

lect

urii

•or

ale

conf

orm

alg

o-rit

mul

ui p

ropu

s. D

eter

min

area

ni

ve-

•lu

lui

de

com

pete

nţă

lect

oral

ă.

37

9. O

pera

ţiona

lizar

ea

term

ino

log

iei

lingv

istic

e şi

lite

rare

, în

lim

ita s

tand

arde

-lo

r de

conţ

inut

.

9.1.

Apl

icar

ea t

erm

inol

o-gi

ei l

ingv

istic

e şi

lite

rare

st

udia

te în

dem

ersu

l ana

l-iti

c al

text

ului

.

9.2.

Iden

tifica

rea n

oţiu

nilo

r lin

gvis

tice

şi li

tera

re st

udi-

ate

în te

xtul

epi

c da

t.

Sino

nim

ia, a

n-to

nim

ia, o

mon

imia

, pa

roni

mia

. Ser

iile

sino

nim

ice.

Cîm

pul

sem

antic

. R

egio

nalis

mel

e.

Părţi

le d

e vo

rbire

(s

ubst

antiv

ul, a

d-je

ctiv

ul, a

rtico

lul,

pron

umel

e, n

u-m

eral

ul, v

erbu

l, ad

verb

ul, p

repo

ziţia

, co

njun

cţia

, in

terje

cţia

). C

lasi

ficar

ea

prop

oziţi

ilor.

Text

e lit

erar

e. T

exte

no

nlite

rare

.

Expl

icar

ea

şi

exem

plifi

care

a •

noţiu

nilo

r stu

diat

e.

Ana

liza

fapt

elor

de

limbă

.•

A

plic

area

, la

ana

liza

text

ului

, a

•te

rmin

olog

iei l

ingv

istic

e şi

lite

r-ar

e st

udia

te.

Prez

enta

rea

grafi

că a

rela

ţiei d

in-

•tre

noţ

iuni

le st

udia

te.

Inte

roga

rea

fron

tală

•

(con

vers

aţie

cat

ihet

i-că

, eur

istic

ă).

Test

e fo

rmat

ive.

•

Test

e su

mat

ive.

•

Prez

entă

ri or

ale.

•

9.3.

Apl

icar

ea i

nstru

men

-ta

rulu

i de

in

terp

reta

re

a te

xtul

ui.

Hip

erbo

la, m

etaf

ora.

Ve

rsifi

caţia

: tip

uri d

e rim

ă.

Lege

nda

cultă

. Pa

rabo

la. B

asm

ul

cult.

Fa

bula

. Po

ezia

liric

ă.

Pove

stire

a.

Pers

onaj

ul li

tera

r.

Lect

ura

inte

roga

tivă

şi a

nalit

ică

•a

text

ului

. Id

entifi

care

a în

text

a fi

guril

or d

e •

stil.

El

abor

area

de

hărţi

ale

nar

aţiu

-•

nii.

Apl

icar

ea a

lgor

itmilo

r de

car

ac-

•te

rizar

e a

pers

onaj

ului

lite

rar.

Inte

roga

rea

fron

tală

•

(con

vers

aţie

cat

ihet

i-că

, eur

istic

ă).

Com

enta

rea

frag

men

-•

telo

r de

text

. In

terp

reta

rea

suge

sti-

•ei

figu

rilor

de

stil.

C

ompo

ziţii

de

cara

c-•

teriz

are

a pe

rson

aju-

lui l

itera

r.

10. V

alor

ifica

rea

mijl

oace

lor e

xpre

si-

ve a

le li

mbi

i rom

âne

liter

are,

în d

iferit

e si

tuaţ

ii de

com

uni-

care

ora

lă şi

scris

ă.

10.1

. U

tiliz

area

for

mul

e-lo

r de

ini

ţiere

, m

enţin

ere

şi î

nche

iere

a d

ialo

gulu

i (s

usţin

ut d

irect

cu

o al

tă

pers

oană

. sus

ţinut

la

tele

-fo

n).

Situ

aţia

de

com

u-ni

care

dia

loga

tă/

mon

olog

ată.

Com

enta

rea

pote

nţia

lulu

i exp

re-

•si

v al

dife

ritel

or u

nită

ţi le

xica

le.

Prod

ucer

ea d

e en

unţu

ri şi

tex

te

•de

dim

ensi

uni m

ici,

cu u

tiliz

area

m

ijloa

celo

r exp

resi

ve a

le li

mbi

i.

•El

abor

area

text

elor

în

•pa

ram

etrii

indi

caţi.

Jo

curi

de ro

l. • •

38

12

34

510

.2.

Valo

rifica

rea

pote

n-ţia

lulu

i exp

resi

v al

păr

ţilor

de

vor

bire

(sub

stan

tiv, a

d-je

ctiv

, pr

onum

e) î

n te

xtul

pr

odus

(scr

is/o

ral).

Subs

tant

ivul

. A

djec

tivul

. Pr

onum

ele.

Ve

rbul

.

Obs

erva

rea

valo

rii e

xpre

sive

a

•pă

rţilo

r de

vorb

ire, î

n ba

za te

xtu-

lui c

itit.

Com

enta

rea

polis

emie

i cu

vint

e-•

lor,

în b

aza

dicţ

iona

rulu

i. Pr

oduc

erea

de

te

xte,

ut

ilizî

nd

•ve

rbe

cu v

aloa

re e

xpre

sivă

. C

inqu

ain/

Cvi

ntet

. •

Ate

lier d

e sc

riere

. •

Lucr

ări d

e cr

eaţie

. •

10.3

. Rea

lizar

ea s

pont

ană,

flu

entă

, ex

actă

a u

nei

de-

scrie

ri or

ale:

des

crie

ri de

na

tură

, de

portr

et, d

e in

te-

rior,

de e

xter

ior.

Des

crie

rea.

D

escr

iere

a re

alită

ţilor

fam

iliar

e •

ale

elev

ului

. A

telie

r de

disc

uţie

. •

11.

Man

ipul

area

su-

portu

rilor

aud

iovi

zu-

ale

şi in

form

atic

e, în

ca

litat

e de

sur

se s

au

mijl

oace

de

învă

ţare

a

limbi

i rom

âne.

11.1

. Sel

ecta

rea

în v

olum

re

zona

bil

a in

form

aţiil

or

nece

sare

(e

senţ

iale

), ut

i-liz

înd

mijl

oace

au

diov

i-zu

ale/

info

rmat

ive.

Text

ul li

tera

r şi n

on-

liter

ar.

Car

tea

– ob

iect

cul

-tu

ral.

Sele

ctar

ea ş

i di

scer

nere

a in

for-

•m

aţiil

or r

elev

ante

pen

tru te

mel

e st

udia

te

Am

enaj

area

exp

oziţi

ilor d

e ca

rte

•la

o te

mă.

Proi

ect i

ndiv

idua

l (cu

•

utili

zare

a m

ijloa

celo

r au

diov

izua

le).

12.

Res

pect

area

eti-

chet

ei v

erba

le în

ori-

ce s

ituaţ

ie d

e co

mu-

nica

re o

rală

şi sc

risă.

12.1

. A

naliz

a no

rmel

or

elem

enta

re

de

etic

hetă

ve

rbal

ă în

text

ul st

udia

t.

Text

ul li

tera

r. Si

tuaţ

ia d

e co

mun

i-ca

re

mon

olog

ată

şi

dial

ogat

ă.

Scris

oare

a de

feli-

cita

re.

Sim

ular

ea s

ituaţ

iilor

de

com

uni-

•ca

re m

onol

ogat

ă şi

dia

loga

tă.

Ate

lieru

l de

disc

uţie

. •

Pov

estir

ea d

upă

imag

ini (

benz

i •

dese

nate

). C

onst

ruire

a un

or m

odel

e de

ac-

•tiv

ităţi

de c

omun

icar

e, î

n ba

za

norm

elor

de

etic

hetă

ver

bală

. F

orm

ular

ea u

nui c

od d

e no

rme.

•

Proi

ect d

e gr

up.

•C

ompu

neri

după

ima-

•gi

ni.

În

scen

are

în

baza

•

imag

inilo

r. O

bser

vare

a (c

u gr

ilă

•de

eva

luar

e) a

unu

i di

alog

între

doi

ele

vi,

cu te

ma

dată

.

39

12.2

. U

tiliz

area

nor

mel

or

elem

enta

re d

e etic

hetă

ver

-ba

lă în

tr-o

situ

aţie

con

cre-

tă d

e co

mun

icar

e or

ală

şi

scris

ă (d

ialo

g im

prov

izat

: el

ev -

bib

liote

car;

cum

pă-

răto

r -

vînz

ător

; pa

cien

t -

med

ic).

13.

Prod

ucer

ea t

ex-

telo

r ca

re

refle

ctă

prop

riile

ex

perie

nţe

senz

oria

le,

idei

, ju

decă

ţi, o

pini

i, ar

-gu

men

te.

13.1

. R

eflec

tare

a pr

oprie

i ex

perie

nţe

într-

un

text

sc

ris d

e el

ev, î

n lim

ita u

nei

pagi

ni

(med

itaţie

„C

om-

porta

men

tul m

eu”)

.

Scrie

rea

refle

xivă

. Sc

riere

a im

agin

ativ

ă.

Scrie

rea

liber

ă.

•Pa

gina

de

jurn

al.

•A

telie

rul d

e sc

riere

. • •

Pove

stire

. •

Com

pune

re d

upă

•ta

blou

. A

utoe

valu

area

cu

gri-

•lă

a te

xtul

ui re

dact

at.

14. I

dent

ifica

rea

pro-

priil

or a

tuur

i, ne

voi

şi p

unct

e vu

lner

abile

în

dife

rite

situ

aţii

de

com

unic

are

oral

ă şi

sc

risă.

14.1

. A

utoe

valu

area

pro

-pr

iilor

com

pete

nţe

de c

o-m

unic

are

oral

ă.

Situ

aţia

de

co

mun

icar

e.

Acv

ariu

. •

Dis

cuţie

diri

jată

. •

Ana

liza

prob

elor

de

eval

uare

. •

Porto

foliu

. •

Erat

ă pe

rson

ală.

•

15.

Expr

imar

ea

adec

vată

a

pro-

prie

i id

entit

ăţi,

prin

co

nşt

ien

tiza

rea

apar

tene

nţei

la

co

-m

unita

tea

lingv

istic

ă a

vorb

itoril

or

de

limbă

rom

ână.

15.1

. R

elat

area

de

spre

si

ne,

ca

repr

ezen

tant

al

ge

nera

ţiei.

Situ

aţia

de

com

uni-

care

. Te

xtul

lite

rar ş

i non

-lit

erar

. C

ircul

aţia

cuv

inte

lor

în sp

aţiu

.

Pagi

na d

e ju

rnal

. •

Lasă

-mi m

ie u

ltim

ul c

uvîn

t! •

Jurn

alul

trip

lu.

•

Prez

entă

ri or

ale.

•

Proi

ecte

ded

icat

e eve

- •

nim

ente

lor s

au s

ărbă

-to

rilor

ofi

cial

e (a

ni-

vers

ărilo

r).

40

CL

ASA

a V

II-a

Com

pete

nţa

sp

ecifi

că

Subc

ompe

tenţ

a U

nită

ţi de

con

ţinut

do

min

ante

/ in

tegr

atoa

re

Act

ivită

ţi de

învă

ţare

(rec

oman

date

) A

ctiv

ităţi

de e

valu

are

(rec

oman

date

)

1. U

tiliz

area

div

er-

selo

r st

rate

gii

de

info

rmar

e/do

cu-

men

tare

, în

ved

erea

ab

ordă

rii e

ficie

nte

a co

mun

icăr

ii or

ale

şi

scris

e.

1.1.

Org

aniz

area

cro

nolo

-gi

că a

inf

orm

aţie

i în

tr-un

pl

an d

ezvo

ltat d

e id

ei (t

ext

nara

tiv; t

ext ş

tiinţ

ific)

.

Car

tea

– ob

iect

cu

ltura

l (m

omen

te

din

isto

ria c

ărţii

-m

anus

cris

, a c

ărţii

tip

ărite

şi a

căr

ţii

elec

troni

ce).

Pove

stire

a.

Nuv

ela.

Cro

noto

pul.

Iden

tifica

rea

idei

lor p

rinci

pale

şi

•a

idei

lor s

ecun

dare

din

text

. A

lcăt

uire

a pl

anul

ui d

ezvo

ltat

de

•id

ei.

Iden

tifica

rea/

inte

rpre

tare

a in

dici

-•

ilor d

e cr

onot

op.

Pove

stire

a du

pă p

ro-

•pr

iul

plan

dez

volta

t de

idei

. Ex

pune

rea

scris

ă a

•te

xtul

ui,

urm

înd

un

plan

de

zvol

tat

pro-

priu

. Pr

ezen

tare

a ve

rbal

ă •

a iti

nera

rulu

i.

2. A

ranj

area

/ord

ona-

re

a în

pag

ină

sau

în

form

ular

st

anda

rdi-

zat

a te

xtul

ui p

ro-

priu

.

2.1.

A

şeza

rea

grafi

că

în

pagi

nă a

text

ului

: pla

n de

z-vo

ltat d

e id

ei, c

u ut

iliza

rea

unui

sist

em c

ompl

ex d

e nu

-m

erot

are.

Foru

mul

de

disc

uţie

. A

nunţ

ul.

Rep

orta

jul.

Rez

umat

ul.

Ana

liza

mos

trelo

r. •

Iden

tifica

rea

mod

elel

or r

elev

an-

•te

. D

ispu

nere

a gr

afică

în

pagi

nă a

•

elem

ente

lor c

onst

ituen

te a

le te

x-tu

lui/t

exte

lor d

e di

ferit

e tip

uri.

Prez

enta

rea

grafi

că a

•

prod

usul

ui.

Lucr

are

de p

orto

fo-

•liu

– re

porta

j de

la o

m

anife

star

e şc

olar

ă.

Proi

ect

de

grup

–

•re

dact

area

une

i pu

-bl

icaţ

ii şc

olar

e de

an

unţu

ri.

2.2.

Dis

pune

rea

în p

agin

ă a

unui

anu

nţ.

3. R

ezum

area

text

e-

lor

liter

are

şi n

on-

liter

are.

3.1.

Rez

umar

ea u

nui

text

no

nlite

rar,

în li

mita

de

100-

120

de c

uvin

te.

Rep

orta

jul.

Car

tea

– ob

iect

cu

ltura

l (m

omen

te

din

isto

ria c

ărţii

-m

anus

cris

, a c

ărţii

tip

ărite

şi a

căr

ţii

elec

troni

ce).

Red

acta

rea

rezu

mat

ului

(te

xt

•no

nlite

rar)

. D

ezvo

ltare

a re

zum

atul

ui î

n te

xt

•pr

imar

.

Expu

nere

a re

zum

a-•

tivă.

Ex

pune

rea

deta

liată

. •

Inte

rviu

l în

trei t

rep-

•te

. Ev

alua

rea

reci

proc

ă.

•

41

4.

Org

aniz

area

/de

sfăş

urar

ea/u

ti-

lizar

ea

dive

rsel

or

stra

tegi

i de

înv

ăţar

e au

tono

mă

a lim

bii,

prin

obs

erva

re

dire

ctă

şi e

xers

are.

4.1.

Util

izar

ea d

icţio

naru

lui

(exp

licat

iv

şcol

ar,

de

si-

noni

me,

de

anto

nim

e, d

e ne

olog

ism

e, d

e ex

pres

ii şi

lo

cuţiu

ni,

de p

aron

ime)

în

stab

ilire

a se

nsur

ilor

cu-

vint

elor

nec

unos

cute

şi

a nu

anţe

lor

de s

ens

ale

cu-

vint

elor

.

Mod

ifică

ri al

e vo

-ca

bula

rulu

i. Îm

bogă

ţirea

voc

abu-

laru

lui p

rin

mijl

oace

inte

rne:

de

rivar

ea, c

ompu

-ne

rea,

abr

evie

rea,

co

nver

siun

ea.

Circ

ulaţ

ia c

uvin

telo

r în

tim

p. A

rhai

smel

e.

Neo

logi

smel

e. C

u-vi

ntel

e m

oşte

nite

şi

cuvi

ntel

e îm

prum

u-ta

te. D

icţio

naru

l de

neol

ogis

me.

Lect

ura

cu v

oce

a ar

ticol

ului

de

•di

cţio

nar.

Inte

grar

ea n

eolo

gism

elor

în c

on-

•te

xte

ilust

rativ

e (d

iagn

ostic

e).

Expl

icar

ea c

uvin

telo

r pr

in in

ter-

•m

ediu

l di

cţio

nare

lor

de s

inon

i-m

e, d

e pa

roni

me.

U

tiliz

area

dic

ţiona

relo

r de

expr

e-•

sii ş

i loc

uţiu

ni.

Eval

uare

a ca

ntita

tivă

•şi

cal

itativ

ă a

voca

-bu

laru

lui a

ctiv

. Te

ste

de v

ocab

ular

. •

Con

stru

irea

enun

-•

ţuril

or î

n pa

ram

etrii

da

ţi.

Con

stru

irea

enun

-•

ţuril

or

cu

unită

ţile

date

.

4.2.

Util

izar

ea d

icţio

naru

lui

orto

grafi

c, în

scop

ul sc

rierii

co

rect

e a

cuvi

ntel

or.

Orto

grafi

a fo

rmel

or

verb

ale.

O

rtogr

afia

pron

ume-

lui.

Orto

grafi

a ad

ver-

bulu

i.

Iden

tific

area

/com

enta

rea/

inte

r-•

pret

area

inf

orm

aţie

i ne

cesa

re î

n di

cţio

naru

l orto

grafi

c.

Des

cifr

area

sig

lelo

r şi a

abr

evie

-•

rilor

din

dic

ţiona

rul o

rtogr

afic.

A

plic

area

re

gulil

or

stud

iate

la

•

prod

ucer

ea te

xtul

ui sc

ris.

Iden

tifica

rea e

lem

ente

lor d

e lim

bă

•în

text

ele

artis

tice

şi pu

blic

istic

e.

Test

e de

orto

grafi

e.

•D

ictă

ri gr

afice

. •

Dic

tări

liber

e.

•A

utod

ictă

ri.

•C

omen

tare

a or

togr

a-•

mel

or.

Rel

evar

e a

elem

ente

-•

lor d

e lim

bă şi

lite

ra-

tură

într-

un te

xt.

4.3.

Rel

evar

ea e

lem

ente

lor

de li

mbă

în te

xtul

arti

stic

şi

în te

xtul

pub

licis

tic.

5. E

labo

rare

a şi

re-

aliz

area

sp

onta

nă,

fluen

tă,

exac

tă

a di

vers

elor

ac

te

de

com

unic

are

oral

ă şi

sc

risă.

5.1.

Pro

duce

rea

unui

dis

-cu

rs p

e o

tem

ă da

tă (d

escr

i-er

e,

nara

ţiune

, m

onol

og,

repr

oduc

erea

spu

selo

r cu

i-va

, pr

ezen

tare

a un

ui f

apt

dive

rs,

a un

ui e

veni

men

t cu

ltura

l, a

opin

iei

prop

rii,

rezu

mat

ul u

nui t

ext l

itera

r/şt

iinţifi

c).

Scris

oare

a de

felic

i-ta

re.

Poez

ia li

rică.

A

rgum

enta

rea

sim

plă.

D

escr

iere

a de

nat

ură.

Si

tuaţ

ia d

e co

mu-

nica

re d

ialo

gată

/m

onol

ogat

ă.

Cla

sific

area

pr

opoz

iţiilo

r.

Jocu

ri de

sim

ular

e.

•R

edac

tare

a di

scur

sulu

i co

nfor

m

•al

gorit

mul

ui d

at.

Con

stru

irea

dial

ogul

ui,

utili

zînd

•

form

ulel

e da

te.

Gra

ficul

T.

•A

telie

r de

scrie

re.

•A

telie

r de

disc

uţie

. •

Joc

de ro

l. •

Prez

entă

ri pu

blic

e •

(lans

area

or

ală

a di

scur

sulu

i da

t, în

tr-un

tim

p-lim

ită (

2-3

min

.).

Pove

stire

a du

pă im

a-•

gine

/tabl

ou.

42

12

34

55.

2. L

ansa

rea

oral

ă a

dis-

curs

ului

în fa

ţa u

nui a

udito

-riu

dat

, înt

r-un

timp

limită

(2

min

./3 m

in).

5.3.

R

ealiz

area

sp

onta

nă,

fluen

tă,

exac

tă a

une

i de

-sc

rieri

oral

e (p

ortre

t).

6. E

xplic

area

fun

c-ţio

nării

si

stem

ului

fo

netic

, le

xica

l, gr

amat

ical

al

limbi

i ro

mân

e.

6.1.

Rel

evar

ea e

lem

ente

lor

fone

tice,

a e

xpre

siilo

r ş

i cu

vint

elor

noi

, a e

lem

ente

-lo

r gra

mat

ical

e ale

lim

bii î

n te

xtul

stud

iat.

6.2.

Com

enta

rea

măr

cilo

r st

ilist

ice

ale

unită

ţilor

de

limbă

în

text

ul l

itera

r st

u-di

at.

Stru

ctur

a m

orfe

mat

ică

a cu

vin-

telo

r. M

odifi

cări

ale

vo-

cabu

laru

lui.

Cîm

pul d

eriv

ativ

. C

ircul

aţia

cuv

inte

lor

în ti

mp.

Te

xtul

lite

rar.

Figu

rile

de st

il: m

e-to

nim

ia, i

nvoc

aţia

, in

vers

iune

a,

inte

roga

ţia re

toric

ă,

excl

amaţ

ia re

toric

ă,

para

lelis

mul

.

Iden

tifica

rea u

nită

ţilor

ling

vist

ice

•m

arca

te st

ilist

ic.

Inte

rpre

tare

a/co

men

tare

a/an

aliz

a •

fapt

elor

de

limbă

din

text

ul d

at.

Com

enta

rii d

e fr

ag-

•m

ente

(cu

util

izar

ea

dicţ

iona

rulu

i ex

pli-

cativ

). C

omen

tare

a sc

risă

a •

dife

renţ

elor

se

man

-tic

e în

tre

cuvi

ntel

e în

rudi

te.

Ana

liza

lexi

cală

a

•un

ui te

xt.

7. R

espe

ctar

ea n

or-

mei

orto

grafi

ce,

or-

toep

ice,

se

man

tice,

gr

amat

ical

e,

punc

-tu

aţio

nale

, st

ilist

ice

a lim

bii

rom

âne

li-te

rare

.

7.1.

R

espe

ctar

ea

regu

li-lo

r or

togr

afice

, or

toep

ice,

pu

nctu

aţio

nale

, gr

amat

i-ca

le,

a no

rmei

sem

antic

e în

tex

tul

prod

us (

oral

şi

scris

).

Orto

grafi

a su

bsta

n-tiv

ului

. O

rtogr

afia

pron

u-m

elui

. O

rtogr

afia

form

elor

ve

rbal

e.

Orto

grafi

a ad

ver-

bulu

i. Fu

ncţii

le si

ntac

tice

ale

subs

tant

ivul

ui,

adje

ctiv

ului

, num

era-

lulu

i, pr

onum

elui

, ve

rbul

ui,

adve

rbul

ui.

Lect

ura

expr

esiv

ă a

text

elor

lit-

•er

are.

R

ecita

rea

text

elor

lite

rare

. •

Defi

nire

a se

nsul

ui d

e ba

ză a

l cu-

•vî

ntul

ui u

zual

. D

ictă

ri ex

plic

ativ

e.

•

Dic

tări

de c

ontro

l. •

Lucr

ări d

e cr

eaţie

. •

Test

e de

orto

grafi

e.

•Pr

ezen

tări

oral

e.

•R

eviz

uire

a ci

rcul

ară.

•

43

8.

lect

ura,

au

die-

rea

şi i

nter

pret

area

te

xtel

or

liter

are

şi

nonl

itera

re, î

n lim

ita

stan

dard

elor

de

con-

ţinut

.

8.1.

Le

ctur

a ex

pres

ivă

a fr

agm

entu

lui d

e te

xt e

pic.

Te

xte

liter

are

şi n

on-

liter

are.

Po

ezia

liric

ă.

Bal

ada

cultă

. Po

emul

ero

ic.

Nuv

ela.

R

oman

ul.

Lect

ura

expr

esiv

ă a

text

ului

. •

Lect

ura

pe r

olur

i a

dial

ogur

ilor

•di

n te

xtul

epi

c.

Inte

roga

rea

mul

tipro

cesu

ală

pe

•te

xtul

epi

c.

Inte

rpre

tare

a te

xtul

ui

liric

pr

in

•ag

enda

în tr

ei p

ărţi/

jurn

alul

trip

lu.

Rea

cţia

citi

toru

lui.

•A

telie

r de

lect

ură.

•

Act

ivită

ţi de

antre

nare

a di

cţiu

nii,

•de

mod

elar

e a

into

naţie

i. Ex

erci

ţii d

e res

pect

are a

pau

zelo

r, •

acce

ntel

or în

text

ul c

itit.

Test

e de

co

nţin

ut

•(d

emon

stra

rea î

nţel

e-ge

rii te

xtul

ui c

itit i

n-de

pend

ent,

prin

răs

- pu

ns la

între

bări)

. C

itate

. •

Com

enta

riu d

e fr

ag-

•m

ent.

Eval

uare

a le

ctur

ii •

oral

e, în

baz

a gr

ilei.

Com

enta

riul t

extu

lui

•lir

ic.

8.2.

C

omen

tare

a te

xtul

ui

liric

, a fr

agm

entu

lui d

e te

xt

epic

.

9. O

pera

ţiona

lizar

ea

term

inol

ogie

i lin

g-vi

stic

e şi

lite

rare

, în

limita

st

anda

rdel

or

de c

onţin

ut.

9.1.

Apl

icar

ea

term

inol

o-gi

ei l

ingv

istic

e şi

lite

rare

st

udia

te

în

proc

esul

de

an

aliz

ă a

text

ului

.

Mod

ifică

ri al

e vo

-ca

bula

rulu

i. C

ircul

aţia

cuv

inte

lor

în ti

mp.

Cuv

inte

le

moş

teni

te şi

cuv

in-

tele

împr

umut

ate.

Su

bsta

ntiv

ul. A

djec

-tiv

ul.

Num

eral

ul. P

ronu

-m

ele.

Ve

rbul

. Adv

erbu

l. Pr

epoz

iţia.

C

onju

ncţia

. In

terje

cţia

. Te

xte

liter

are

şi n

on-

liter

are.

Po

ezia

liric

ă. B

alad

a cu

ltă.

Poem

ul e

roic

. N

uvel

a.

Rom

anul

. Fig

urile

de

stil.

Expl

icar

ea ş

i exe

mpl

ifica

rea

no-

•ţiu

nilo

r stu

diat

e.

Ana

liza

fapt

elor

de

limbă

. •

Util

izar

ea a

decv

ată

a te

rmin

olo-

•gi

ei li

ngvi

stic

e.

Prez

enta

rea

grafi

că a

rela

ţiei d

in-

•tre

noţ

iuni

le st

udia

te.

Inte

roga

rea

fron

tală

•

(con

vers

aţie

cat

ihet

i-că

, eur

istic

ă).

Test

e fo

rmat

ive.

•

Test

e su

mat

ive.

•

Prez

entă

ri or

ale.

•

Lucr

ări

indi

vidu

ale

•(d

e po

rtofo

liu).

44

12

34

5

9.2.

Apl

icar

ea i

nstru

men

-ta

rulu

i de

in

terp

reta

re

a te

xtul

ui.

Text

e lit

erar

e şi

non

-lit

erar

e.

Poez

ia li

rică.

Bal

ada

cultă

. Po

emul

ero

ic. N

u-ve

la.

Rom

anul

. C

arac

teriz

area

per

-so

naju

lui l

itera

r. Fi

guril

e de

stil.

Lect

ura

inte

roga

tivă

şi a

nalit

ică

•a

text

ului

. C

arac

teriz

area

per

sona

julu

i lit

e-•

rar.

Rep

reze

ntar

ea g

rafic

ă a

liniil

or

•de

subi

ect î

n te

xtul

epi

c.

Apl

icar

ea a

lgor

itmilo

r de

car

ac-

•te

rizar

e a

pers

onaj

ului

lite

rar.

Inte

roga

rea

fron

tală

•

(con

vers

aţie

cat

ihet

i-că

, eur

istic

ă).

Test

e cu

item

i obi

ec-

•tiv

i. C

omen

tare

a te

xtul

ui

•lir

ic.

Inte

rpre

tare

a su

gesti

-•

ei fi

guril

or d

e sti

l. C

ompo

ziţii

de

cara

c-•

teriz

are

a pe

rson

aju-

lui l

itera

r. 10

. Val

orifi

care

a m

i-jlo

acel

or

expr

esiv

e al

e lim

bii

rom

âne

liter

are,

în

di

ferit

e si

tuaţ

ii de

com

uni-

care

ora

lă şi

scris

ă.

10.1

. U

tiliz

area

fo

rmul

e-lo

r de

ini

ţiere

, m

enţin

ere

şi

înch

eier

e a

dial

ogul

ui

(con

vers

aţie

în g

rup)

.

Situ

aţia

de

com

u-ni

care

dia

loga

tă/

mon

olog

ată.

A

rgum

enta

rea

unui

pu

nct d

e ve

dere

.

Ana

liza

mos

trelo

r re

leva

nte

(în

•ba

za te

xtel

or st

udia

te).

Aud

iere

a/vi

zion

area

em

isiu

ni-

•lo

r ra

dio

şi T

V, c

u re

zum

area

ul

terio

ară.

In

terp

reta

rea

valo

rii s

tilis

tice

a •

form

elor

gra

mat

ical

e.

Prod

ucer

ea te

xtel

or d

e dim

ensiu

ni

•m

edii

(1,5

-2 p

agin

i), c

u ut

iliza

rea

mijl

oace

lor e

xpre

sive

indi

cate

.

Elab

orar

ea te

xtel

or în

•

para

met

rii in

dica

ţi.

Jocu

ri de

rol.

•

10.2

. Va

lorifi

care

a po

ten-

ţialu

lui e

xpre

siv

al p

ărţil

or

de v

orbi

re (

subs

tant

iv,

ad-

ject

iv,

verb

, pr

onum

e) î

n te

xtul

pro

dus (

scris

/ora

l).

Subs

tant

ivul

. Adj

ec-

tivul

. N

umer

alul

. Pro

nu-

mel

e.

Verb

ul.

Adv

erbu

l. Pr

epoz

iţia.

C

onju

ncţia

. Int

er-

jecţ

ia.

Obs

erva

rea

valo

rii e

xpre

sive

a

•pă

rţilo

r de

vorb

ire, î

n ba

za te

xtu-

lui c

itit.

Prod

ucer

ea

de

text

e,

utili

zînd

•

form

e gr

amat

ical

e şi

st

ruct

uri

sint

actic

e cu

val

oare

exp

resi

vă.

Ate

lier d

e sc

riere

. •

Com

enta

rea

pote

n-•

ţialu

lui

expr

esiv

al

un

or c

uvin

te ş

i îm

-bi

nări,

cu

utili

zare

a ar

ticol

elor

le

xico

grafi

ce.

•Lu

crăr

i de

cr

eaţie

•

(Pre

supu

nere

a pr

in

term

eni;

Mar

aton

ul

de sc

riere

).

45

10.3

. Rea

lizar

ea sp

onta

nă a

un

ui re

porta

j. R

epor

taju

l. A

telie

r de

disc

uţie

. •

Pr

oiec

t de

gr

up

•(e

mis

iune

la

ra

dio

şcol

ar).

11. M

anip

ular

ea s

u-

portu

rilor

audi

oviz

u-al

e şi

info

rmat

ice,

în

calit

ate

de s

urse

sau

m

ijloa

ce d

e în

văţa

re

a lim

bii r

omân

e.

11.1

. Red

acta

rea

text

elor

în

Wor

d.

Text

ul li

tera

r şi n

on-

liter

ar.

Car

tea

– ob

iect

cu

ltura

l (m

omen

te

din

isto

ria c

ărţii

-m

anus

cris

, a c

ărţii

tip

ărite

şi a

căr

ţii

elec

troni

ce).

Elab

orar

ea l

ucră

rilor

în

varia

ntă

•el

ectro

nică

. U

tiliz

area

pro

gram

elor

de

verifi

-•

care

a o

rtogr

afiei

.

Test

are

la c

alcu

lato

r. •

12. R

espe

ctar

ea e

ti-

chet

ei

verb

ale

în

oric

e si

tuaţ

ie d

e co

-m

unic

are

oral

ă şi

sc

risă.

12.1

. A

plic

area

/urm

ărire

a no

rmel

or d

e et

iche

tă v

er-

bală

, în

proc

esul

arg

umen

-tă

rii.

Situ

aţia

de

com

uni-

care

mon

olog

ată

şi

dial

ogat

ă.

Arg

umen

tare

a un

ui

punc

t de

vede

re.

Sim

ular

ea s

ituaţ

iilor

de

com

uni-

•ca

re în

con

tradi

ctor

iu.

Ate

lieru

l de

disc

uţie

. •

Rel

atar

ea

unor

sc

ene

din

•co

nţin

utul

un

or

film

e,

spec

ta-

cole

. C

onst

ruire

a un

or

mod

ele

de

•ac

tivită

ţi de

com

unic

are,

în b

aza

norm

elor

de

etic

hetă

ver

bală

. Fo

rmul

area

unu

i cod

de

norm

e.

•

Proi

ect d

e gr

up.

•C

ompu

neri

după

•

imag

ini.

Însc

enar

e în

ba

za

•im

agin

ilor.

Obs

erva

rea

(cu

grilă

•

de e

valu

are)

a u

nui

dial

og în

tre d

oi el

evi,

cu te

ma

dată

.

12.2

. U

tiliz

area

no

rmel

or

elem

enta

re d

e et

iche

tă v

er-

bală

într-

o si

tuaţ

ie c

oncr

etă

de c

omun

icar

e or

ală

şi sc

ri-să

(di

alog

impr

oviz

at: e

lev

- pă

rinte

; el

ev -

age

nt d

e ci

rcul

aţie

; el

ev -

pre

stat

or

de se

rvic

ii).

46

12

34

513

. Pr

oduc

erea

tex

-te

lor

care

re

flect

ă pr

oprii

le e

xper

ienţ

e se

nzor

iale

, id

ei,

ju-

decă

ţi, o

pini

i, ar

gu-

men

te.

13.1

. El

abor

area

te

xtel

or

refle

xive

, ba

zate

pe

expe

-rie

nţa

prop

rie, î

n lim

ita d

e 1

pagi

nă (

med

itaţie

„Ev

a-lu

area

pro

priu

lui

com

por-

tam

ent”

).

Scrie

rea

refle

xivă

. Sc

riere

a im

agin

ativ

ă.

Scrie

rea

liber

ă.

•Pa

gina

de

jurn

al.

•A

telie

rul d

e sc

riere

. •

Pove

stire

. •

Scrie

rea

ghid

ată.

•

Arg

umen

t în

pa

tru

•pa

şi.

Aut

oeva

luar

ea c

u •

grilă

a te

xtul

ui

reda

ctat

. 14

. Ide

ntifi

care

a pro

-pr

iilor

atu

uri,

nevo

i şi

pun

cte

vuln

erab

i-le

în d

iferit

e si

tuaţ

ii de

com

unic

are

oral

ă şi

scris

ă.

14.1

. A

utoe

valu

area

pr

o-pr

iilor

com

pete

nţe

de c

o-m

unic

are

scris

ă.

Situ

aţia

de

com

uni-

care

. A

utoa

naliz

a gr

eşel

ilor

com

ise

•în

tr-un

text

eva

luat

, cu

utili

zare

a di

cţio

naru

lui.

Bra

inw

ritin

g.

•M

asa

rotu

ndă.

•R

eviz

uire

a ci

rcul

ară.

•

Porto

foliu

. •

Erat

ă pe

rson

ală.

•

15. E

xprim

area

adec

- va

tă a

pro

prie

i ide

n-tit

ăţi,

prin

con

ştien

ti-za

rea

apar

tene

nţei

la

com

unita

tea

lingv

is-tic

ă a

vorb

itoril

or d

e lim

bă ro

mân

ă.

15.1

. Rel

atar

ea d

espr

e si

ne,

ca re

prez

enta

nt a

l etn

iei.

Situ

aţia

de

com

uni-

care

. Te

xtul

lite

rar ş

i non

-lit

erar

. C

ircul

aţia

cuv

inte

lor

în sp

aţiu

.

Pagi

na d

e ju

rnal

. •

Lasă

-mi m

ie u

ltim

ul c

uvîn

t! •

Jurn

alul

trip

lu.

•A

ctiv

ităţi

de f

orm

are

şi r

efor

-•

mar

e a

com

unită

ţii d

inam

ice

de

inst

ruire

.

Prez

entă

ri or

ale.

•

Red

acta

rea

unor

foi

•

vola

nte/

gaze

te d

edi-

cate

uno

r ev

enim

en-

te/s

ărbă

tori

ofici

ale/

an

iver

sări.

47

CL

ASA

a V

III-

a

Com

pete

nţa

sp

ecifi

că

Subc

ompe

tenţ

a U

nită

ţi de

con

ţinut

do

min

ante

/ in

tegr

atoa

re

Act

ivită

ţi de

învă

ţare

(r

ecom

anda

te)

Act

ivită

ţi de

eva

luar

e (r

ecom

anda

te)

1. U

tiliz

area

div

er-

selo

r st

rate

gii

de

info

rmar

e/do

cu-

men

tare

, în

vede

rea

abor

dării

efi

cien

te

a co

mun

icăr

ii or

ale

şi sc

rise.

1.1.

St

ruct

urar

ea

idei

lor

pent

ru r

ealiz

area

dis

curs

u-lu

i pr

opriu

/com

enta

riulu

i/es

eulu

i.

Text

ul n

onlit

erar

. Şt

irea.

R

epor

taju

l. C

onsp

ectu

l. Es

eul l

itera

r.

Dis

crim

inar

ea/s

truct

urar

ea i

deilo

r •

prin

cipa

le şi

secu

ndar

e pe

ntru

ela

-bo

rare

a te

xtul

ui.

Alc

ătui

rea

plan

ului

de

idei

al e

se-

•ul

ui

stru

ctur

at,

urm

înd

mod

elul

C

ubul

. A

lcăt

uire

a pl

anul

ui d

e id

ei a

l ese

-•

ului

stru

ctur

at,

în b

ază

de a

lgo-

ritm

i.

Susţ

iner

ea u

nui

dis-

•cu

rs,

după

un

plan

de

ide

i al

cătu

it su

b în

drum

area

pro

feso

-ru

lui.

Prez

enta

rea

plan

ului

•

de id

ei a

l dis

curs

ului

–

Turu

l gal

erie

i. Ev

alua

rea

cu g

rilă

a •

unui

dis

curs

, de

sfă-

şura

t du

pă u

n pl

an

prop

riu.

2.

Ara

njar

ea/o

rdo-

nare

a în

pag

ină

sau

în

form

ular

st

an-

dard

izat

a t

extu

lui

prop

riu.

2.1.

Pla

sare

a (g

rafic

ă) în

pa-

gină

a te

xtul

ui p

ropr

iu:

– co

men

tariu

lite

rar

(sec

-ve

nţă)

; –

cara

cter

izar

e de

per

sona

j, cu

util

izar

ea c

itate

lor;

– ce

rere

; –

text

arg

umen

tativ

; –

pagi

nă d

e ju

rnal

; –

cons

pect

; –

aloc

uţiu

ne.

Vorb

irea

dire

ctă

şi

vorb

irea

indi

rect

ă.

Cer

erea

. R

epor

taju

l. Şt

irea.

C

onsp

ectu

l. Fo

rmul

arel

e tip

izat

e.

Anu

nţul

de

recl

amă.

In

vita

ţia.

Ana

liza

mos

trelo

r de

fact

uri ş

i for

-•

mul

are

tipiz

ate.

Id

entifi

care

a m

odel

elor

rele

vant

e.

•D

ispu

nere

a gr

afică

în p

agin

ă a

ele-

•m

ente

lor c

onst

ituen

te a

le te

xtul

ui/

text

elor

de

dife

rite

tipur

i. C

ompl

etar

ea fo

rmul

arel

or d

e po

ş-•

tă, c

azar

e la

hot

el.

Prez

enta

rea

grafi

că a

•

prod

usul

ui.

Lucr

are

de p

orto

fo-

•liu

– u

n bu

letin

de

ştiri

(an

aliz

a ev

eni-

men

telo

r să

ptăm

în-

ii).

Proi

ect d

e gru

p –

pu-

•bl

icita

te

pent

ru

lo-

calit

atea

de

başt

ină

ca o

biec

tiv t

uris

tic/

pent

ru u

n pr

odus

au-

toht

on.

2.2.

Com

plet

area

for

mul

a-re

lor t

ipiz

ate.

48

12

34

53.

Rez

umar

ea t

ex-

telo

r lite

rare

şi n

on-

liter

are.

3.1.

A

sigu

rare

a co

eren

ţei

text

ului

re

zum

at

(aud

iat,

citit

).

Pove

stire

a.

Nuv

ela.

R

oman

ul.

Eseu

l lite

rar.

Text

ul n

onlit

erar

.

Pred

area

com

plem

enta

ră.

•R

edac

tare

a re

zum

atul

ui

•(te

xt li

tera

r).

Asi

gura

rea

legă

turii

de

sens

din

tre

•pă

rţile

con

stitu

ente

ale

rez

umat

u-lu

i.

Expu

nere

a re

zum

a-•

tivă.

In

terv

iul î

n tre

i tre

p-•

te.

Eval

uare

a re

cipr

ocă.

•

4. O

rgan

izar

ea/d

es-

făşu

rare

a/ut

iliza

rea

dive

rsel

or s

trate

gii

de

învă

ţare

au

to-

nom

ă a

limbi

i, pr

in

obse

rvar

e di

rect

ă şi

ex

ersa

re.

4.1.

Util

izar

ea d

icţio

naru

lui

(exp

licat

iv,

enci

clop

edic

, de

exp

resi

i şi

loc

uţiu

ni, d

e pr

over

be, d

e m

axim

e, d

e ci

-ta

te),

în sc

opul

form

ării

abi-

lităţ

ii de

învă

ţare

a li

mbi

i.

Mon

osem

ia şi

po-

lisem

ia.

Sens

ul p

ropr

iu/fi

gu-

rat;

fund

amen

tal/

secu

ndar

; lex

ical

/gr

amat

ical

. U

nită

ţile

fraz

eo-

logi

ce.

Dic

ţiona

rul e

ncic

lo-

pedi

c.

Dic

ţiona

rul d

e lo

cuţiu

ni şi

exp

resi

i. D

icţio

nare

le d

e pr

over

be, d

e ci

tate

, de

max

ime.

Iden

tifica

rea

sens

urilo

r cu

vint

e-•

lor

necu

nosc

ute,

util

izîn

d di

vers

e di

cţio

nare

. In

tegr

area

cuv

inte

lor

expl

icat

e în

•

cont

exte

con

cret

e.

Com

enta

rea

fapt

elor

de

limbă

ob-

•se

rvat

e/at

esta

te.

Eval

uare

a can

titat

ivă

•şi

cal

itativ

ă a

voca

-bu

laru

lui a

ctiv

. Te

ste

de v

ocab

ular

. •

Con

stru

irea

enun

-•

ţuril

or î

n pa

ram

etrii

da

ţi.

Con

stru

irea

enun

-•

ţuril

or

cu

unită

ţile

date

. D

efini

rea

cuvi

ntel

or

•uz

uale

.

4.2.

Util

izar

ea d

icţio

naru

lui

(orto

grafi

c/de

cuv

inte

com

-pu

se/d

e gr

eşel

i/de

dific

ul-

tăţi)

, în

scop

ul sc

rierii

core

cte

a cu

vint

elor

.

Mon

osem

ia şi

pol

i-se

mia

. Id

entifi

care

a in

form

aţie

i ne

cesa

re

•în

dic

ţiona

rul o

rtogr

afic.

A

plic

area

regu

lilor

stud

iate

la p

ro-

•du

cere

a te

xtul

ui sc

ris.

Expl

icar

ea re

gulil

or d

e pu

nctu

aţie

•

aplic

ate.

Id

entifi

care

a el

emen

telo

r de

limbă

•

în t

exte

le a

rtist

ice,

ştii

nţifi

ce ş

i pu

blic

istic

e.

Test

e de

orto

grafi

e.

•C

omen

tare

a or

togr

a-•

mel

or ş

i a

punc

to-

gram

elor

. R

elev

area

el

emen

-•

telo

r de

lim

bă ş

i li-

tera

tură

înt

r-un

text

ar

tistic

/ştiin

ţific/

pub-

lic

istic

, la

prim

a ve

-de

re.

49

4.3.

Exp

licar

ea e

lem

ente

lor

de l

imbă

în

text

ul a

rtist

ic,

publ

icis

tic şi

ştiin

ţific.

5. E

labo

rare

a şi

re-

aliz

area

sp

onta

nă,

fluen

tă,

exac

tă

a di

vers

elor

act

e de

co

mun

icar

e or

ală

şi

scris

ă.

5.1.

Pro

duce

rea

unui

dis

-cu

rs în

stil

pub

licis

tic (

alo-

cuţiu

ne;

expr

imar

ea

unei

op

inii/

atitu

dini

/a u

nei j

ude-

căţi

criti

ce/d

e va

loar

e; e

va-

luar

ea u

nei

activ

ităţi

şco-

lare

/ext

raşc

olar

e;

felic

itare

cu

dife

rite

ocaz

ii (ju

bile

u,

inau

gura

rea

unei

in

stitu

ţii

etc.

).

Vorb

irea

dire

ctă

şi

vorb

irea

indi

rect

ă.

Dia

logu

l. D

escr

iere

a.

Car

tea

– ob

iect

cul

-tu

ral.

Dez

volta

rea/

expl

ici-

tare

a un

ei p

robl

eme.

Jocu

ri de

sim

ular

e.

•R

edac

tare

a di

scur

sulu

i, co

nfor

m

•al

gorit

mul

ui d

at.

Con

stru

irea

dial

ogul

ui,

utili

zînd

•

form

ulel

e da

te.

Dez

bate

ri.

•

Ate

lier d

e sc

riere

. •

Ate

lier d

e di

scuţ

ie.

•

Joc

de ro

l (gh

id).

•Pr

ezen

tări

publ

ice

•(la

nsar

ea o

rală

a d

is-

curs

ului

dat

, în

tr-un

tim

p-lim

ită (5

min

.).

Inte

rviu

l în

di

rect

•

(eva

luar

e cu

gril

ă).

Com

pune

re –

des

cri-

•er

e du

pă ta

blou

.

5.2.

Lan

sare

a or

ală

a di

s-cu

rsul

ui î

n fa

ţa u

nui

audi

-to

riu d

at, î

ntr-u

n tim

p lim

ită

(5 m

in.).

5.

3.

Rea

lizar

ea

spon

tană

, flu

entă

, ex

actă

a u

nei

de-

scrie

ri or

ale

(de

inte

rior;

de

obie

cte)

.

50

12

34

56.

Exp

licar

ea f

unc-

ţionă

rii

sist

emul

ui

fone

tic,

lexi

cal,

gram

atic

al a

l lim

bii

rom

âne.

6.1.

C

omen

tare

a m

ărci

lor

stili

stic

e al

e un

ităţil

or

de

limbă

în te

xtel

e liri

ce, e

pice

, dr

amat

ice.

Mon

osem

ia

şi

po-

lisem

ia.

Rel

aţiil

e sin

tact

ice î

n pr

opoz

iţie

şi fr

ază.

El

emen

tele

de r

elaţ

ie

în fr

ază.

Su

biec

tul.

Prop

oziţi

a su

biec

tivă.

Pr

edic

atul

. Pr

opoz

i-ţia

pre

dica

tivă.

A

tribu

tul.

Prop

oziţi

a at

ribut

ivă.

C

ompl

emen

tele

şi

pr

opoz

iţiile

su

bor-

dona

te

com

plet

ive,

ci

rcum

stan

ţiale

. A

pozi

ţia.

Adr

esar

ea.

Cuv

inte

le,

cons

truc-

ţiile

şi

pr

opoz

iţiile

in

cide

nte.

Vo

rbire

a di

rect

ă şi

vo

rbire

a in

dire

ctă.

Fi

guril

e de

stil.

Iden

tifica

rea

unită

ţilor

lin

gvis

tice

•m

arca

te st

ilist

ic.

Inte

rpre

tare

a/co

men

tare

a/an

aliz

a •

fapt

elor

de

limbă

din

text

ul d

at.

Tran

sfor

mar

ea te

xtel

or n

onlit

erar

e •

în te

xte

liter

are.

Pi

ram

ida

nara

ţiuni

i. •

Ate

lier d

e sc

riere

. •

Com

enta

rea a

spec

tu-

•lu

i exp

resi

v al

stru

c-tu

rilor

sin

tact

ice,

în

text

e lit

erar

e,

pro-

puse

pe

ntru

pr

ima

lect

ură.

Pr

oduc

erea

te

xtel

or

•de

scr

iere

im

agin

a-tiv

ă.

6.2.

U

tiliz

area

fo

rmel

or

gram

atic

ale/

a st

ruct

urilo

r/m

ărci

lor s

tilis

tice

în te

xtel

e el

abor

ate.

7. R

espe

ctar

ea n

or-

mei

orto

grafi

ce, o

r-to

epic

e, s

eman

tice,

gr

amat

ical

e, p

unc-

tuaţ

iona

le,

stili

sti-

ce a

lim

bii r

omân

e lit

erar

e.

7.1.

R

espe

ctar

ea

regu

li-lo

r or

togr

afice

, or

toep

ice,

pu

nctu

aţio

nale

, gr

amat

ica-

le,

a no

rmei

sem

antic

e şi

st

ilist

ice

în

text

ul

prod

us

(ora

l şi s

cris

).

Mon

osem

ia şi

po-

lisem

ia.

Reg

ulile

de

apli-

care

a se

mne

lor d

e pu

nctu

aţie

.

Lect

ura

expr

esiv

ă a

text

elor

lite

r-•

are.

R

ecita

rea

text

elor

lite

rare

. •

Com

enta

rea

orto

gram

elor

şi

a

•pu

ncto

gram

elor

. R

edac

tare

a tex

telo

r cu

blan

curi

(cu

•se

mne

le d

e pu

nctu

aţie

om

ise)

.

Dic

tări

de c

ontro

l. •

Lucr

ări d

e cr

eaţie

. •

Test

e de

orto

grafi

e.

•Pr

ezen

tări

oral

e.

•R

eviz

uire

a circ

ular

ă.

•M

anus

cris

ul p

ierd

ut

•

51

8. l

ectu

ra,

audi

e-re

a şi

int

erpr

etar

ea

text

elor

lite

rare

şi

nonl

itera

re, î

n lim

i-ta

sta

ndar

delo

r de

co

nţin

ut.

8.1.

Le

ctur

a ex

pres

ivă

a te

xtul

ui d

ram

atic

. Po

ezia

liric

ă.

Pove

stire

a.

Nuv

ela.

R

oman

ul.

Eseu

l lite

rar.

Text

ul n

onlit

erar

.

Inte

roga

rea

mul

tipro

cesu

ală

pe

•te

xtul

epi

c.

Inte

rpre

tare

a te

xtul

ui

liric

pr

in

•ag

enda

în tr

ei p

ărţi/

jurn

alul

trip

lu.

Rea

cţia

citi

toru

lui.

•În

scen

area

fra

gmen

telo

r de

tex

t •

dram

atic

. Ex

erci

ţii d

e re

spec

tare

a p

auze

lor,

•a

acce

ntel

or în

text

ul c

itit.

Ate

lier d

e le

ctur

ă.•

T•

este

de

co

nţin

ut

(dem

onstr

area

în

ţe-

lege

rii t

extu

lui

citit

in

depe

nden

t prin

răs-

puns

la în

trebă

ri).

Com

enta

riu d

e fra

g-•

men

t. Ev

alua

rea

lect

urii

•or

ale,

în b

aza

grile

i. Co

men

tariu

l te

xtul

ui

•lir

ic.

Com

enta

riu a

l fra

g-•

men

tulu

i de t

ext e

pic/

dram

atic

.

8.2.

C

omen

tare

a te

xtul

ui

liric

, a fr

agm

entu

lui d

e te

xt

epic

sau

dram

atic

.

9. O

pera

ţiona

lizar

ea

term

inol

ogie

i lin

g-vi

stice

şi l

itera

re, î

n lim

ita

stand

arde

lor

de c

onţin

ut.

9.1.

In

tegr

area

ad

ecva

tă,

conş

tient

ă a

term

inol

ogie

i lin

gvis

tice

şi li

tera

re în

tex-

tul p

rodu

s.

Mon

osem

ia şi

po-

lisem

ia.

Rel

aţiil

e si

ntac

tice

în p

ropo

ziţie

şi

fraz

ă.

Elem

ente

le d

e re

laţie

în fr

ază.

Su

biec

tul.

Prop

oziţi

a su

biec

tivă.

Pr

edic

atul

. Pr

opoz

iţia

pred

icat

ivă.

A

tribu

tul.

Prop

oziţi

a at

ribut

ivă.

C

ompl

emen

tele

şi

prop

oziţi

ile su

bor-

dona

te c

ompl

etiv

e,

circ

umst

anţia

le.

Apo

ziţia

. A

dres

area

. C

uvin

tele

, co

nstru

cţiil

e şi

pr

opoz

iţiile

inci

-de

nte.

Vo

rbire

a di

rect

ă şi

vo

rbire

a in

dire

ctă.

Expl

icar

ea

şi

exem

plifi

care

a •

noţiu

nilo

r stu

diat

e.

Ana

liza

fapt

elor

de

limbă

. •

Util

izar

ea a

decv

ată

a te

rmin

olo-

•gi

ei li

ngvi

stic

e.

Prez

enta

rea

grafi

că a

rel

aţie

i di

n-•

tre n

oţiu

nile

stud

iate

.

Inte

roga

rea

fron

tală

•

(con

vers

aţie

ca

tihe-

tică,

eur

istic

ă).

Test

e fo

rmat

ive.

•

Test

e su

mat

ive.

•

Prez

entă

ri or

ale.

•

Lucr

ări

indi

vidu

ale

•(d

e po

rtofo

liu).

52

12

34

59.

2.

Apl

icar

ea

inst

rum

en-

taru

lui

de

inte

rpre

tare

a

text

ului

.

Poez

ia li

rică.

Po

vest

irea.

N

uvel

a.

Rom

anul

. Es

eul l

itera

r. Te

xtul

non

liter

ar.

Figu

ri de

stil.

Lect

ura

inte

roga

tivă

şi a

nalit

ică

a •

text

ului

. R

epre

zent

area

gra

fică

a lin

iilor

de

•su

biec

t în

text

ul d

ram

atic

. A

naliz

a di

dasc

aliil

or în

text

ul d

ra-

•m

atic

. A

plic

area

alg

oritm

ilor d

e ca

ract

e-•

rizar

e a

pers

onaj

ului

lite

rar.

Inte

roga

rea

fron

tală

•

(con

vers

aţie

ca

tihe-

tică,

eur

istic

ă).

Com

enta

rea

text

ului

•

liric

. In

terp

reta

rea

sem

ni-

•fic

aţie

i fig

urilo

r de

st

il.

Com

pozi

ţii d

e •

cara

cter

izar

e a

per-

•so

naju

lui l

itera

r. R

eflec

ţie

în

baza

•

text

ului

lite

rar.

10.

Valo

rifica

rea

mijl

oace

lor

ex-

pres

ive

ale

limbi

i ro

mân

e lit

erar

e, î

n di

ferit

e si

tuaţ

ii de

co

mun

icar

e or

ală

şi

scris

ă.

10.1

. R

elat

area

sp

onta

nă

a un

ei

ştiri

, în

tîmpl

ări,

expe

rienţ

e pe

rson

ale;

im

-pr

oviz

area

unu

i rep

orta

j.

Apo

ziţia

. A

dres

area

. C

uvin

tele

, co

nstru

cţiil

e şi

pr

opoz

iţiile

inci

-de

nte.

Vo

rbire

a di

rect

ă şi

vo

rbire

a in

dire

ctă.

Şt

irea.

R

epor

taju

l. D

ialo

gul.

Des

crie

rea.

Ana

liza

mos

trelo

r re

leva

nte

(în

•ba

za te

xtel

or st

udia

te).

Aud

iere

a/vi

zion

area

em

isiu

nilo

r •

radi

o şi

TV,

cu

rezu

mar

ea u

lteri-

oară

. In

terp

reta

rea

valo

rii

stili

stic

e a

•fo

rmel

or g

ram

atic

ale.

Pr

oduc

erea

text

elor

de

dim

ensi

uni

•m

edii

(1,5

-2 p

agin

i), c

u ut

iliza

rea

mijl

oace

lor e

xpre

sive

ale

lim

bii.

Elab

orar

ea

text

elor

•

în

para

met

rii

indi

-ca

ţi.

Jocu

ri de

rol.

•Pr

oiec

te d

e gr

up.

•

10.2

. Sus

ţiner

ea u

nui i

nter

-vi

u.

Dia

logu

l. A

dres

area

. Fo

rmul

area

între

băril

or p

entru

un

•in

terv

iu.

Ana

liza

inte

rviu

rilor

pub

licat

e.

•

Jocu

ri si

mul

ativ

e.

•

53

10.3

. Rea

lizar

ea s

pont

ană

a un

ui re

porta

j. R

epor

taju

l. A

telie

r de

scrie

re.

•

Proi

ect

de

grup

•

(em

isiu

ne l

a po

stul

de

radi

o şc

olar

).

11.

Man

ipul

area

su

portu

rilor

aud

io-

vizu

ale

şi i

nfor

ma-

tice,

în

calit

ate

de

surs

e sa

u m

ijloa

ce

de în

văţa

re a

lim

bii

de in

stru

ire.

11.1

. Red

acta

rea

text

elor

în

Wor

d.

Text

ul li

tera

r şi n

on-

liter

ar.

Car

tea

– ob

iect

cu

ltura

l (m

omen

te

din

isto

ria c

ărţii

-m

anus

cris

, a c

ărţii

tip

ărite

şi a

căr

ţii

elec

troni

ce).

Elab

orar

ea l

ucră

rilor

în

varia

ntă

•el

ectro

nică

. C

ompl

etar

ea o

n-lin

e a

ches

tiona

-•

relo

r.

Test

are

la c

alcu

lato

r.•

12. R

espe

ctar

ea et

i- ch

etei

ve

rbal

e în

or

ice

situ

aţie

de

co

mun

icar

e or

ală

şi

scris

ă.

12.1

. Ide

ntifi

care

a no

rmel

or

de e

tiche

tă v

erba

lă în

oric

e si

tuaţ

ie d

e co

mun

icar

e ora

lă

şi sc

risă.

Com

edia

. Spe

cific

ul

text

ului

dra

mat

ic.

Scrie

rea

func

ţiona

lă.

Cer

erea

. In

vita

ţia.

Sim

ular

ea s

ituaţ

iilor

de

com

uni-

•ca

re în

con

tradi

ctor

iu.

Ate

lier d

e di

scuţ

ie.

•R

elat

area

con

ţinut

ului

uno

r di

a-•

logu

ri ob

serv

ate.

C

onst

ruire

a un

or

mod

ele

de

•ac

tivită

ţi de

com

unic

are,

în

baza

no

rmel

or d

e et

iche

tă v

erba

lă.

Form

ular

ea u

nui c

od d

e no

rme.

•

Proi

ect d

e gr

up.

•A

cvar

iu (

obse

rvar

ea

•cu

gril

ă a

unei

dez

-ba

teri)

.

12.2

. U

tiliz

area

no

rmel

or

elem

enta

re d

e et

iche

tă v

er-

bală

înt

r-o s

ituaţ

ie c

oncr

e-tă

de

com

unic

are

oral

ă şi

sc

risă

(dia

log

impr

oviz

at:

elev

– g

rup

de e

levi

; ele

v –

rece

pţio

nist

(ă))

.

54

12

34

513

. Pro

duce

rea

tex-

telo

r ca

re

refle

ctă

prop

riile

exp

erie

nţe

senz

oria

le,

idei

, ju

decă

ţi, o

pini

i, ar

-gu

men

te.

13.1

. R

eflec

tare

a pr

oprie

i ex

perie

nţe

într-

o pa

gină

de

jurn

al,

într-

un t

ext

refle

xiv

desp

re o

exp

erie

nţă

prop

rie

(cin

e ar

e dr

epta

te/d

e ce

am

pr

oced

at a

şa).

Scrie

rea

refle

xivă

. Sc

riere

a im

agin

a-tiv

ă.

Scrie

rea

liber

ă.

•Pa

gina

de

jurn

al.

•A

telie

r de

scrie

re.

•

Pove

stire

a.

•Sc

riere

a gh

idat

ă •

Eseu

l ar

gum

enta

tiv.

•D

e ce

? A

utoe

valu

area

cu

•

grilă

a t

extu

lui

re-

dact

at.

14.

Iden

tifica

rea

prop

riilo

r at

uuri,

ne

voi ş

i pun

cte

vul-

nera

bile

în

dife

rite

situ

aţii

de c

omun

i-ca

re o

rală

şi sc

risă.

14.1

. Aut

oeva

luar

ea p

ropr

i-ilo

r com

pete

nţe

de c

omun

i-ca

re sc

risă.

lim

ba –

prin

cipa

lul

mijl

oc d

e co

mun

i-ca

re u

man

ă.

Cer

cul/R

oata

. •

Cer

ceta

rea

împă

rtăşi

tă.

•C

onsu

ltaţii

în g

rup.

•

Ana

liza

prob

elor

de

eval

uare

. •

Rev

izui

rea

circ

ula-

•ră

. M

anus

cris

ul p

ierd

ut

•

15.

Expr

imar

ea

adec

vată

a p

ropr

i-ei

id

entit

ăţi,

prin

co

nşti

enti

zare

a ap

arte

nenţ

ei l

a co

-m

unita

tea

lingv

isti-

că a

vor

bito

rilor

de

limbă

rom

ână.

15.1

. Rel

atar

ea d

espr

e si

ne,

ca v

orbi

tor d

e lim

bi (r

omâ-

na ca

lim

bă m

ater

nă şi

lim

bi

stră

ine)

.

lim

ba –

prin

cipa

lul

mijl

oc d

e co

mun

i-ca

re u

man

ă.

Mar

aton

ul d

e sc

riere

(«C

um a

m

•în

văţa

t rom

âneş

te»)

. A

naliz

a te

xtua

lă a

era

tei p

erso

nale

.•

Prez

entă

ri or

ale.

•

Proi

ect d

e gr

up:

•R

edac

tare

a re

vist

ei

şcol

are,

ded

icat

e un

ei p

erso

nalit

ăţi.

55

CL

ASA

a IX

-a

Com

pete

nţa

sp

ecifi

că

Subc

ompe

tenţ

a U

nită

ţi de

con

ţinut

do

min

ante

/ in

tegr

atoa

re

Act

ivită

ţi de

învă

ţare

(r

ecom

anda

te)

Act

ivită

ţi

de e

valu

are

(r

ecom

anda

te)

1. U

tiliz

area

di-

vers

elor

stra

tegi

i de

info

rmar

e/do

cum

enta

re, î

n ve

dere

a ab

ordă

rii

efici

ente

a

com

unic

ării

oral

e şi

scris

e.

1.1.

Stru

ctur

area

idei

lor

pent

ru p

reze

ntar

ea o

rală

şi

scris

ă a

unei

em

isiu

ni T

V;

film

; spe

ctac

ol; a

une

i căr

ţi ci

tite

inde

pend

ent;

a un

ui

subi

ect s

ocio

cultu

ral;

a un

ui

text

de

revi

stă/

de z

iar.

lim

ba –

prin

cipa

lul

mijl

oc d

e co

mun

i-ca

re u

man

ă.

Spec

ificu

l co

mun

icăr

ii or

ale

şi

scris

e în

div

erse

do-

men

ii de

act

ivita

te.

Tem

e lit

erar

e.

Dis

crim

inar

ea/s

truct

urar

ea i

deilo

r •

prin

cipa

le ş

i sec

unda

re p

entru

ela

-bo

rare

a te

xtul

ui.

Alc

ătui

rea

plan

ului

de

idei

al e

seu-

•lu

i stru

ctur

at, u

rmîn

d un

alg

oritm

.

Susţ

iner

ea u

nui d

is-

•cu

rs,

după

un

plan

de

ide

i al

cătu

it in

-de

pend

ent.

Prez

enta

rea

publ

ică

•a

plan

ului

de

idei

al

disc

ursu

lui

(alc

ătui

t di

n ci

tate

). Ev

alua

rea

cu g

rilă

•a

unui

dis

curs

, por

-ni

nd d

e la

un

cita

t. 2.

Ara

njar

ea/o

r-do

nare

a în

pag

ină

sau

în fo

rmul

ar

stan

dard

izat

a

text

ului

pro

priu

.

2.1.

Situ

area

în p

agin

ă a

text

ului

pro

priu

: –

com

enta

riul l

itera

r; –

cara

cter

izar

ea d

e pe

rson

aj;

– ce

rere

a ;

– pr

oiec

tul;

– re

fera

tul;

– ra

portu

l; –

CV-

ul;

– ch

at-u

l; –

foru

m-u

l.

Circ

umst

anţe

le

com

unic

ării.

A

rgum

enta

rea.

Es

eul.

Com

enta

riul l

itera

r. D

escr

iere

a (d

e fii

nţe;

de

activ

ităţi)

. C

V-ul

. Te

me

liter

are.

Ana

liza

mos

trelo

r de

te

xte

•fu

ncţio

nale

. D

ispu

nere

a gr

afică

în p

agin

ă a

ele-

•m

ente

lor c

onst

ituen

te a

le te

xtul

ui/

text

elor

de

dife

rite

tipur

i. El

abor

area

CV-

ului

. •

Prez

enta

rea

grafi

că

•a

prod

usul

ui.

Lucr

are

de p

orto

fo-

•liu

– u

n bu

letin

de

ştiri

(an

aliz

a ev

eni-

men

telo

r să

ptăm

în-

ii).

Proi

ect

de g

rup

– •

publ

icita

te

pent

ru

un p

rodu

s aut

ohto

n.

2.2.

Com

plet

area

form

ular

e-lo

r tip

izat

e.

56

12

34

53.

Rez

umar

ea t

ex-

telo

r lit

erar

e şi

no

nlite

rare

.

3.1.

R

ezum

area

es

enţe

i un

ui te

xt c

itit i

ndep

ende

nt/a

un

ui

even

imen

t/a

unei

în

tîmpl

ări/a

un

ei

emis

iuni

TV

; a u

nui fi

lm/s

pect

acol

.

Spec

ificu

l co

mun

icăr

ii or

ale

şi

scris

e în

div

erse

do-

men

ii de

act

ivita

te.

Rez

umat

ul te

xtul

ui

liter

ar.

Tem

e lit

erar

e.

Ana

liza

text

elor

rezu

mat

ive.

•

Red

acta

rea

rezu

mat

ului

(tex

t lite

r-•

ar; e

mis

iune

TV;

film

; spe

ctac

ol).

Expu

nere

a re

zum

a-•

tivă.

C

hest

iona

rul

•lu

i Cic

ero.

Pa

nelu

l de

dis

cuţie

•

(asu

pra

unei

em

i-si

uni,

vizi

onat

e în

cl

asă)

.

4. O

rgan

izar

ea/d

es-

făşu

rare

a/ut

iliza

rea

dive

rsel

or s

trate

gii

de

învă

ţare

au

to-

nom

ă a

limbi

i, pr

in

obse

rvar

e di

rect

ă şi

ex

ersa

re.

4.1.

Util

izar

ea d

icţio

naru

lui

(exp

licat

iv, e

ncic

lope

dic,

de

expr

esii

şi lo

cuţiu

ni, d

e pro

v-er

be, d

e m

axim

e, d

e ci

tate

), în

sco

pul

form

ării

abili

tăţii

de

învă

ţare

a li

mbi

i.

lim

ba –

prin

cipa

lul

mijl

oc d

e co

mun

i-ca

re u

man

ă.

Spec

ificu

l co

mun

icăr

ii or

ale

şi sc

rise

în d

iver

se

dom

enii

de a

ctiv

i-ta

te. C

ircum

stan

ţele

co

mun

icăr

ii.

Stilu

rile

func

ţiona

le

ale

limbi

i. C

aren

ţele

de

stil.

Te

me

liter

are.

Iden

tifica

rea

sens

urilo

r cu

vint

elor

•

necu

nosc

ute,

util

izîn

d di

vers

e di

c-ţio

nare

. In

tegr

area

cuv

inte

lor

expl

icat

e în

•

cont

exte

con

cret

e.

Eval

uare

a ca

ntita

ti-•

vă şi

cal

itativ

ă a

vo-

cabu

laru

lui a

ctiv

. Te

ste

de v

ocab

ular

. •

Con

stru

irea

text

elor

•

în p

aram

etrii

daţ

i. C

onst

ruire

a te

xtel

or

•cu

uni

tăţil

e da

te.

4.2.

Exp

lora

rea

dicţ

iona

relo

r pe

ntru

dez

volta

rea

prop

riu-

lui v

ocab

ular

.

Voca

bula

rul l

imbi

i ro

mân

e. S

truc-

tura

voc

abul

arul

ui.

Voca

bula

rul f

un-

dam

enta

l şi m

asa

voca

bula

rulu

i. M

odifi

cări

ale

vo-

cabu

laru

lui.

Tipu

ri de

dic

ţiona

re. S

erii

de d

icţio

nare

ale

lim

bii r

omân

e.

Tem

e lit

erar

e.

Lect

ura

artic

olel

or le

xico

grafi

ce.

•Id

entifi

care

a in

form

aţie

i ne

cesa

re

•în

dic

ţiona

re.

Apl

icar

ea re

gulil

or st

udia

te la

pro

-•

duce

rea

text

ului

scris

. Ex

plic

area

regu

lilor

de

punc

tuaţ

ie

•ap

licat

e.

Iden

tifica

rea

elem

ente

lor d

e lim

bă

•în

text

ele

artis

tice,

ştiin

ţifice

şi p

u-bl

icis

tice.

Test

e de

orto

grafi

e.

•C

omen

tare

a or

to-

•gr

amel

or ş

i a p

unc-

togr

amel

or.

Rel

evar

ea

elem

en-

•te

lor

de li

mbă

şi l

i-te

ratu

ră î

ntr-u

n te

xt

arti

stic

/şti

inţi

fic/

publ

icis

tic, l

a pr

ima

vede

re.

4.3.

In

tegr

area

ac

hizi

ţiilo

r lin

gual

e în

pro

priu

l cod

ver

-ba

l.

57

5. E

labo

rare

a şi

re-

aliz

area

sp

onta

nă,

fluen

tă,

exac

tă

a di

vers

elor

act

e de

co

mun

icar

e or

ală

şi sc

risă.

5.1.

Ela

bora

rea

unui

dis

curs

m

otiv

aţio

nal î

n st

il pu

blic

is-

tic (a

viz

pers

uasi

v).

lim

ba –

prin

cipa

lul

mijl

oc d

e co

mun

i-ca

re u

man

ă.

Spec

ificu

l co

mun

icăr

ii or

ale

şi sc

rise

în d

iver

se

dom

enii

de a

ctiv

i-ta

te. C

ircum

stan

ţele

co

mun

icăr

ii.

Tem

e lit

erar

e.

Jocu

ri de

sim

ular

e.

•R

edac

tare

a di

scur

sulu

i, co

nfor

m

•al

gorit

mul

ui d

at.

Con

stru

irea

dial

ogul

ui,

utili

zînd

•

form

ulel

e da

te.

Dez

bate

ri.

•A

telie

r de

scrie

re.

•A

telie

r de

disc

uţie

. •

Joc

de ro

l. •

Prez

entă

ri pu

blic

e •

(lans

area

or

ală

a di

scur

sulu

i dat

, înt

r-un

tim

p-lim

ită).

Inte

rviu

l în

di

rect

•

(eva

luar

e cu

gril

ă).

Com

pune

re

– de

-•

scrie

re d

upă

tabl

ou.

5.2.

Lan

sare

a or

ală

a di

scur

-su

lui

în f

aţa

unui

aud

itoriu

da

t, în

tr-un

tim

p lim

ită (

5 m

in.).

5.3.

R

ealiz

area

sp

onta

nă,

fluen

tă, e

xact

ă a

unei

des

cri-

eri o

rale

(de

fiinţ

e; d

e ac

tivi-

tăţi)

.6.

Exp

licar

ea fu

nc-

ţionă

rii

sist

emul

ui

fone

tic,

lexi

cal,

gram

atic

al al

lim

bii

rom

âne.

6.1.

In

tegr

area

ac

hizi

ţiilo

r lin

gvis

tice

în

com

enta

riul

liter

ar

prod

us;

în

text

ele

func

ţiona

le p

rodu

se.

lim

ba –

prin

cipa

lul

mijl

oc d

e co

mun

i-ca

re u

man

ă.

Valo

rile

stili

stic

e al

e pă

rţilo

r de

vorb

ire

şi a

le fo

rmel

or g

ra-

mat

ical

e.

Sino

nim

ia

şi o

mon

imia

si

ntac

tică.

Te

me

liter

are.

Com

enta

rea

măr

cilo

r st

ilist

ice

ale

•cu

vint

elor

şi

ale

form

elor

gra

ma-

tical

e.

Util

izar

ea u

nită

ţilor

de

limbă

mar

-•

cate

stili

stic

. R

edac

tare

a te

xtel

or,

cu a

plic

area

•

exer

ciţii

lor

de e

xpan

siun

e şi

re-

stric

ţie.

Mod

ifica

rea

text

elor

de

un

st

il •

func

ţiona

l în

altu

l.

Com

enta

rea

aspe

c-•

tulu

i exp

resi

v al

for-

mel

or

gram

atic

ale

şi a

l stru

ctur

ilor s

in-

tact

ice,

în te

xte

lite-

rare

pro

puse

pen

tru

prim

a le

ctur

ă.

Prod

ucer

ea t

exte

lor

•de

scr

iere

im

agin

a-tiv

ă.

6.2.

U

tiliz

area

fo

rmel

or

gram

atic

ale

/a

stru

ctur

ilor/

măr

cilo

r st

ilist

ice

în t

exte

le

elab

orat

e.

7. R

espe

ctar

ea n

or-

mei

orto

grafi

ce, o

r-to

epic

e, s

eman

tice,

gr

amat

ical

e, p

unc-

tuaţ

iona

le,

stili

sti-

ce a

lim

bii r

omân

e lit

erar

e.

7.1.

Res

pect

area

nor

mei

orto

-gr

afice

, orto

epic

e, p

unct

uaţi-

onal

e, s

eman

tice,

gra

mat

ica-

le, s

tilist

ice

a lim

bii r

omân

e lit

erar

e, î

n or

ice

situa

ţie d

e co

mun

icar

e:

– or

ală

(dia

log,

pre

zent

ări,

dezb

ater

i);

– sc

risă (

text

e lite

rare

şi n

on-

liter

are)

.

Lim

ba li

tera

ră/

popu

lară

; lim

ba

vorb

ită/s

cris

ă.

Nor

mel

e or

togr

afice

şi

pun

ctua

ţiona

le a

le

limbi

i rom

âne.

St

iluril

e fu

ncţio

nale

al

e lim

bii.

Car

enţe

le

de st

il.

Lect

ura

expr

esiv

ă a

text

elor

lite

r-•

are.

R

ecita

rea

text

elor

lite

rare

. •

Com

enta

rea

orto

gram

elor

şi

a

•pu

ncto

gram

elor

. R

edac

tare

a te

xtel

or c

u er

ori

stil-

•is

tice

şi se

man

tice.

Dic

tări

de c

ontro

l. •

Lucr

ări d

e cr

eaţie

. •

Test

e de

pun

ctua

ţie.

•Pr

ezen

tări

oral

e.

•R

eviz

uire

a ci

rcul

a-•

ră.

Man

uscr

isul

pi

er-

•du

t.

58

12

34

58.

lec

tura

, au

die-

rea

şi i

nter

pret

area

te

xtel

or l

itera

re ş

i no

nlite

rare

, în

limi-

ta s

tand

arde

lor

de

conţ

inut

.

8.1.

Lec

tura

exp

resi

vă a

pro

-pr

iulu

i tex

t. Te

me

liter

are.

Te

xtul

non

liter

ar.

Inte

roga

rea

mul

tipro

cesu

ală

pe

•te

xtul

pub

licis

tic.

Ate

lier d

e le

ctur

ă.

•În

scen

area

/ilus

trare

a fr

agm

ente

lor

•de

text

epi

c.

Exer

ciţii

de

resp

ecta

re a

pau

zelo

r, •

a ac

cent

elor

în te

xtul

citi

t.

Test

e d•

e int

erpr

etar

e a

text

ului

citi

t ind

e-pe

nden

t. C

omen

tariu

de

text

•

la p

rima

vede

re.

Eval

uare

a le

ctur

ii •

oral

e, în

baz

a gr

ilei.

Com

enta

riul

text

u-•

lui

liric

, ep

ic,

dra-

mat

ic.

8.2.

Com

enta

rea

text

ului

li-

ric, e

pic,

dra

mat

ic.

8.3.

Eva

luar

ea t

exte

lor

lite-

rare

stu

diat

e şi

a c

elor

citi

te

inde

pend

ent.

9.

Ope

raţio

nali-

zare

a te

rmin

olo-

giei

lin

gvis

tice

şi

liter

are,

în

lim

ita

stan

dard

elor

de

co

nţin

ut.

9.1.

In

tegr

area

ad

ecva

tă,

conş

tient

ă a

term

inol

ogie

i lin

gvis

tice

şi li

tera

re în

tex-

tul p

rodu

s.

Părţi

le d

e vo

rbire

(p

rivire

de

ansa

m-

blu)

. Va

loril

e st

ilist

ice

ale

părţi

lor d

e vo

rbire

şi

ale

form

elor

gra

-m

atic

ale.

To

talit

atea

form

elor

pa

radi

gmat

ice

ale

cuvî

ntul

ui.

Prop

rietă

ţile

sint

ag-

mat

ice.

Pă

rţile

de

prop

oziţi

e (p

rivire

de

ansa

m-

blu)

. Sin

onim

ia şi

om

onim

ia si

ntac

tică.

Expl

icar

ea

şi

exem

plifi

care

a •

noţiu

nilo

r stu

diat

e.

Ana

liza

fapt

elor

de

limbă

•

Util

izar

ea a

decv

ată

a te

rmin

olo-

•gi

ei li

ngvi

stic

e.

Prez

enta

rea

grafi

că a

rela

ţiei d

intre

•

noţiu

nile

stud

iate

.

Inte

roga

rea

fron

tală

•

(con

vers

aţie

cat

ihe-

tică,

eur

istic

ă).

Test

e fo

rmat

ive.

•

Test

e su

mat

ive.

•

Prez

entă

ri or

ale.

•

Lucr

ări

indi

vidu

ale

•(d

e po

rtofo

liu).

9.2.

Apl

icar

ea i

nstru

men

ta-

rulu

i de

int

erpr

etar

e in

de-

pend

entă

a te

xtul

ui.

Tem

e lit

erar

e.

Car

tea

ca m

ijloc

de

com

unic

are.

Pu

blic

aţiil

e pe

rio-

dice

.

Lect

ura

inte

roga

tivă

şi a

nalit

ică

a •

text

ului

. A

plic

area

alg

oritm

ilor d

e el

abor

a-•

re a

com

enta

riulu

i. Co

men

tariu

de t

ext l

a prim

a ved

ere.

•

Int

•er

ogar

ea f

ront

ală

(con

vers

aţie

cat

ihe-

tică,

eur

istic

ă).

Com

enta

rea t

extu

lui

•lir

ic, e

pic,

dra

mat

ic.

Inte

rpre

tare

a su

ges-

•tie

i figu

rilor

de

stil.

C

ompo

ziţii

de

ca

-•

ract

eriz

are

a pe

rso-

naju

lui l

itera

r. R

eflec

ţie

în

baza

•

text

ului

lite

rar.

59

10.

Valo

rifica

rea

mijl

oace

lor

ex-

pres

ive

ale

limbi

i ro

mân

e lit

erar

e, î

n di

ferit

e si

tuaţ

ii de

co

mun

icar

e or

ală

şi sc

risă.

10.1

. A

rgum

enta

rea

spon

-ta

nă, fl

uent

ă a

punc

tulu

i de

ve

dere

(în

cad

rul

unei

dez

-ba

teri)

.

lim

ba –

prin

cipa

lul

mijl

oc d

e co

mun

i-ca

re u

man

ă.

Spec

ificu

l co

mun

icăr

ii or

ale

şi sc

rise

în d

iver

se

dom

enii

de a

ctiv

i-ta

te. C

ircum

stan

ţele

co

mun

icăr

ii.

Tem

e lit

erar

e.

Scrie

rea

imag

inat

ivă.

Sc

riere

a m

etal

itera

ră.

Text

ul n

onlit

erar

. Sp

otul

pub

licita

r.

Ana

liza

mos

trelo

r re

leva

nte

(în

•ba

za te

xtel

or st

udia

te).

Aud

iere

a/vi

zion

area

em

isiu

nilo

r •

radi

o şi

TV,

cu

rezu

mar

ea u

lteri-

oară

. In

terp

reta

rea v

alor

ii st

ilist

ice a

for-

•m

elor

gra

mat

ical

e.

Prod

ucer

ea te

xtel

or d

e di

men

siun

i •

med

ii (1

,5-2

pag

ini),

cu

utili

zare

a m

ijloa

celo

r exp

resi

ve a

le li

mbi

i.

Elab

orar

ea

text

elor

•

în p

aram

etrii

ind

i-ca

ţi.

Jocu

ri de

rol.

•Pr

oiec

te

de

grup

•

(spo

t pu

blic

itar;

cam

pani

e pu

blic

i-ta

ră).

10.2

. Pr

ezen

tare

a sp

onta

nă

a un

ei p

robl

eme

în f

aţa

au-

dito

riulu

i.

Arg

umen

tare

a.

Eseu

l. Sc

riere

a m

etal

ite-

rară

.

Ana

liza

deta

liată

a p

robl

emei

. •

Com

erţu

l cu

o pr

oble

mă.

•

Arg

umen

t în

patru

paş

i. •

Prez

enta

rea

opin

-•

iei

prop

rii v

ersu

s o

prob

lem

ă.

10.3

. U

tiliz

area

ade

cvat

ă a

mijl

oace

lor

expr

esiv

e al

e lim

bii

(sin

onim

e, a

nton

ime,

fig

uri

de s

til)

în d

iscu

rsul

pr

odus

: ex

prim

area

pun

ctu-

lui

de v

eder

e; p

reze

ntar

ea

unui

sub

iect

soc

ialc

ultu

ral;

com

enta

riul l

itera

r.

lim

ba –

prin

cipa

lul

mijl

oc d

e co

mun

i-ca

re u

man

ă.

Voca

bula

rul l

imbi

i ro

mân

e.

Ana

liza

unor

dis

curs

uri

audi

ate/

a •

mat

eria

lelo

r per

suas

ive

publ

icat

e.

Elab

orar

ea st

rate

giei

dis

curs

ive.

•

Ate

lier d

e di

scuţ

ie.

•

Proi

ect

de

grup

•

(rev

istă

şcol

ară)

.

11.

Man

ipul

area

su

portu

rilor

aud

io-

vizu

ale

şi

info

r-m

atic

e în

ca

litat

e de

sur

se s

au m

ijlo-

ace

de î

nvăţ

are

a lim

bii d

e in

stru

ire.

11.1

. In

trodu

cere

a in

form

a-ţii

lor

acum

ulat

e în

dife

rite

sche

me

de fo

rmat

ele

ctro

nic.

11.2

. U

tiliz

area

re

surs

elor

de

dic

ţiona

re e

lect

roni

ce î

n pr

oces

ul d

e în

văţa

re a

lim

bii

rom

âne.

lim

ba –

prin

cipa

lul

mijl

oc d

e co

mun

i-ca

re u

man

ă.

Voca

bula

rul l

imbi

i ro

mân

e.

Tem

e lit

erar

e.

Dic

ţiona

rele

.

Elab

orar

ea l

ucră

rilor

în

varia

ntă

•el

ectro

nică

. Su

sţin

erea

cor

espo

nden

ţei.

•U

tiliz

area

pro

gram

elor

de

docu

-•

men

tare

şi v

erifi

care

.

Proi

ect d

e gr

up: f

o-•

rum

/blo

g/si

te.

60

12

34

512

. R

espe

ctar

ea

etic

hete

i ve

rbal

e în

oric

e si

tuaţ

ie d

e co

mun

icar

e ora

lă şi

sc

risă.

12.1

. Ide

ntifi

care

a no

rmel

or

de e

tiche

tă v

erba

lă î

n or

ice

situ

aţie

de

com

unic

are

oral

ă şi

scris

ă.

lim

ba –

prin

cipa

lul

mijl

oc d

e co

mun

i-ca

re u

man

ă.

Spec

ificu

l co

mun

icăr

ii or

ale

şi sc

rise

în d

iver

se

dom

enii

de a

ctiv

i-ta

te. C

ircum

stan

ţele

co

mun

icăr

ii.

Tem

e lit

erar

e.

Sim

ular

ea s

ituaţ

iilor

de

com

uni-

•ca

re în

con

tradi

ctor

iu.

Ate

lier d

e di

scuţ

ie.

•R

elat

area

con

ţinut

ului

uno

r di

a-•

logu

ri ob

serv

ate.

C

onst

ruire

a un

or

mod

ele

de

•ac

tivită

ţi de

com

unic

are,

în

baza

no

rmel

or d

e et

iche

tă v

erba

lă.

Form

ular

ea u

nui c

od d

e no

rme.

•

Emis

iune

în

dire

ct

•(o

bser

vare

a cu

gril

ă a

unei

pre

zent

ări d

e gr

up).

Jocu

ri si

mul

ativ

e.

•

12.2

. U

tiliz

area

no

rmel

or

elem

enta

re d

e et

iche

tă v

er-

bală

înt

r-o s

ituaţ

ie c

oncr

etă

de c

omun

icar

e ofi

cial

ă (c

u ad

min

istra

ţia u

nei

inst

ituţii

/cu

o p

erso

ană

publ

ică/

cu u

n de

puta

t/cu

feţe

bis

eric

eşti)

.

13. P

rodu

cere

a te

x-te

lor

care

refl

ectă

pr

oprii

le ex

perie

nţe

senz

oria

le,

idei

, ju

decă

ţi, o

pini

i, ar

-gu

men

te.

13.1

. R

eflec

tare

a pr

oprie

i ex

perie

nţe

într-

o pa

gină

de

jurn

al,

într-

un t

ext

refle

xiv

desp

re o

exp

erie

nţă

prop

rie

(cin

e ar

e dr

epta

te/d

e ce

am

pr

oced

at a

şa).

Stilu

rile

func

ţiona

le

ale

limbi

i. Te

me

liter

are.

Scrie

rea

liber

ă.

•Pa

gina

de

jurn

al.

•A

telie

rul d

e sc

riere

. •

Pove

stire

a.

•Sc

riere

a gh

idat

ă.

•Es

eul a

rgum

enta

tiv.

•A

utoe

valu

area

cu

•

grilă

a t

extu

lui

re-

dact

at.

14.

Iden

tifica

rea

prop

riilo

r at

uuri,

ne

voi ş

i pun

cte v

ul-

nera

bile

în

dife

rite

situ

aţii

de c

omun

i-ca

re o

rală

şi sc

risă.

14.1

. Aut

oeva

luar

ea p

ropr

i-ilo

r co

mpe

tenţ

e de

com

uni-

care

scris

ă.

lim

ba –

prin

cipa

lul

mijl

oc d

e co

mun

i-ca

re u

man

ă.

Spec

ificu

l co

mun

icăr

ii or

ale

şi

scris

e în

div

erse

do-

men

ii de

act

ivita

te.

Circ

umst

anţe

le c

o-m

unic

ării.

Te

me

liter

are.

Ana

liza

prob

elor

de

eval

uare

. •

Rev

izui

rea

circ

ula-

•ră

. M

anus

cris

ul

pier

-•

dut.

61

15.

Expr

imar

ea

adec

vată

a p

ropr

iei

iden

tităţ

i, pr

in c

on-

ştie

ntiz

area

ap

ar-

tene

nţei

la

com

u-ni

tate

a lin

gvis

tică

a vo

rbito

rilor

de

lim

bă ro

mân

ă.

15.1

. Rel

atar

ea d

espr

e si

ne,

ca v

orbi

tor d

e lim

bi (r

omân

a ca

lim

bă m

ater

nă ş

i lim

bi

stră

ine)

.

lim

ba –

prin

cipa

lul

mijl

oc d

e co

mun

i-ca

re u

man

ă.

Orig

inea

lim

bii

rom

âne.

Car

acte

rul

latin

al l

imbi

i ro

mân

e. E

volu

ţia

limbi

i rom

âne.

Sp

ecifi

cul

com

unic

ării

oral

e şi

scris

e în

div

erse

do

men

ii de

act

ivi-

tate

. Circ

umst

anţe

le

com

unic

ării.

Mar

aton

ul d

e sc

riere

(«Î

ntr-o

ţară

•

angl

ofon

ă/fr

anco

fonă

»).

Prez

entă

ri or

ale.

•

Proi

ect

de

grup

: •

Red

acta

rea

revi

stei

şc

olar

e,

dedi

cate

un

ei p

erso

nalit

ăţi.

62

VII. Strategii didactice (orientări generale).

Tipologia şi specificul strategiilor didactice privind disciplina şcolară limba şi literatura română

Abordarea sincretică a disciplinei

Privită ca disciplină de studiu şi – concomitent – ca limbă de instruire (de şcolarizare), limba şi literatura română este desemnată drept prioritară, dar şi responsabilă pentru formarea competenţelor de comunicare necesare elevului atît la studierea celorlalte discipline, cît şi în activitatea sa ulterioară. “Comunicarea în limba maternă este abilitatea de a exprima şi de a interpreta concepte, gînduri, sentimente, fapte şi opinii, atît în formă scrisă, cît şi orală (ascultare, vorbire, citire şi scriere), şi de a interacţiona lingvistic adecvat şi creativ, în diverse contexte sociale şi culturale: în educaţie şi formare, la muncă, acasă şi în timpul liber.” (Cadrul european comun de referinţă pentru limbi)

Interdisciplinaritatea, la studiul limbii şi literaturii în gimnaziu, implică, în primul rînd, aria curriculară Limbă şi comunicare, mai ales în ceea ce priveşte practica raţională şi funcţională a limbii. Deşi pornesc din direcţii diferite, limba română – de la funcţional spre raţional, ca limbă pe care elevul o vorbeşte coerent încă pînă la şcolarizare şi pînă a afla de structurile gramaticale sau categoriile semantice, iar limba străină – de la raţional spre funcţional, competenţele lingvistice se intersectează în cazul echivalenţelor semantice, gramaticale şi lexicale.

Competenţele lectorale, formate şi dezvoltate la limba şi literatura română, permit o înţelegere de profunzime a textelor de studiu şi la limbile moderne, a textelor ştiinţifice din celelalte domenii. La fel, înţelegerea textului de studiu la limba şi literatura română, referinţa la anumite evenimente din viaţa naţiunii sau a personalităţilor literare este sterilă fără o reală transdisciplinaritate cu istoria şi geografia. Profesorul este acela care le poate valorifica pe larg, re-adunînd o imagine globală a lumii din materii şcolare învăţate separat.

În ciclul gimnazial, disciplina limba şi literatura română, abordată integrat, se concretizează/materializează în:

lecţii de studiere a textului (literar şi nonliterar) şi de dezvoltare a competenţelor • de comunicare;

lecţii de asimilare a noilor conţinuturi de lingvistică şi de dezvoltare a compe-• tenţelor de comunicare;

63

lecţii-atelier (de exersare a competenţelor de lectură, de scriere, de comunicare • orală, în baza textului şi detaşat de text);

lecţii de evaluare a competenţelor; •

lecţii de analiză a probelor de evaluare.• Renunţarea la compartimentarea disciplinei în limbă şi literatură va fi asigurată de

viziunea holistică asupra modelului comunicativ-funcţional, care relevă/semnalează competenţele de comunicare drept finalitate a studierii disciplinei la această etapă. Respectiv, cele trei domenii oarecum distincte (limba, literatura, comunicarea) nu apar separat, ci se intersectează şi se întrepătrund în acele puncte de tangenţă/de conexiune, pe care profesorul le consideră adecvate momentului.

În aceste circumstanţe, domeniul literatură prezintă un material variat sub aspect textual, discursiv şi verbal/lingual; la rîndul său, domeniul limbă mediază cunoaşterea elementelor de construcţie a comunicării în general, dar şi este chemat să faciliteze înţelegerea, interpretarea şi analiza textului literar; domeniul Comunicare devine terenul fertil şi aria adecvată pentru exersarea în sfera pragmalingvisticii, aplicînd şi la alte materii, ceea ce a constituit obiectivul disciplinei noastre.

Textul literar, abordat ca o unitate comunicativă şi ca un model de comunicare artistică, precum şi textul nonliterar, privit ca o sursă de informare, vor contribui la edificarea şi structurarea competenţei de comunicare a elevilor, reclamată atît de competenţa-cheie comunicarea în limba de instruire,1 cît şi de competenţele specifice ale altor discipline de studiu.

Un aspect al integrării se manifestă în cercetarea textului literar ca fapt de limbaj, ca unitate comunicativă, înainte ca acesta să fie examinat ca o ţesătură de semne, idei şi imagini. La alegerea textului literar se va ţine cont de următoarele criterii generale:

accesibilitateaa) , în raport cu vîrsta, nivelul de dezvoltare intelectuală şi cultura generală a elevilor;varietateab) , evitîndu-se repetarea insistentă a aceloraşi autori sau a fragmentelor din aceleaşi texte literare, în fiecare clasă;valoareac) , avîndu-se în vedere atît virtualitatea educativă a textului, cît şi formarea unor reprezentări culturale privind literatura naţională şi universală;atractivitatead) , datorită căreia se cultivă plăcerea de a citi, gustul estetic, interesul pentru literatura de toate genurile;

1 Deşi Cadrul european de referinţă racordează prima competenţă la limba maternă, considerăm că, într-o Europă multietnică şi plurilingvă, aceasta ar trebui să se numească, mai exact, comunicarea în limba de instruire. Nici pentru elevii din Republica Moldova nu se pune semnul egalităţii între limba maternă şi limba de instruire. Mai mult, există, indubitabil, numeroase situaţii în care elevii crescuţi în familii bilingve nici nu au posibilitatea să comunice, în mediul şcolar, în limbile lor materne, cu atît mai mult, să fie instruite în respectivele limbi.

64

volumule) de lecturi şi consecutivitatea textelor propuse pe parcursul anului de studii.

Paralel cu demersurile tradiţionale pentru învăţarea teoretică a noţiunilor lingvistice inerente însuşirii aspectului normat al comunicării verbale, se ţin în vizor două tipuri de procese: (a) receptarea mesajului, lansat pe cale orală sau în scris (înţelegerea la auz şi înţelegerea la lectură); (b) producerea mesajului, pe cale orală sau în scris (înţelegerea la lectură şi scrierea).

Sugestii de proiectare didactică

Paradigma de proiectare didactică, în cadrul ariei curriculare limbă şi comunicare, este una comunicativ-funcţională. În lumina principiilor studiului integrat al disciplinei, recomandăm profesorului să aibă în vedere următoarele momente:

urmărirea standardelor disciplinei pe parcursul claselor V-IX;a) adaptarea strategiilor de învăţare la comunitatea de instruire (clasa de elevi) b) şi la fiecare elev cu nevoi educaţionale speciale, în parte;construirea unui model didactic coerent, cu punctarea/reperarea momentelor c) legate de cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile competenţe de comunicare;echilibrarea ponderii acordate receptării şi producerii mesajului;d) dezvoltarea capacităţii de a valoriza dintr-o perspectivă personală viziunea e) despre lume, exprimată în textele studiate;stimularea gîndirii critice, reflexive şi autonome;f) asigurarea caracterului flexibil al procedurilor/activităţilor de evaluare;g)

h) observarea/evidenţa succeselor şcolare ale fiecărui elev.Proiectarea didactică de lungă durată, în fiecare clasă, se va face în baza triadei

competenţă specifică - subcompetenţă - unitate de conţinut - activitate de învăţare – activitate de evaluare. Structura modulară îi va permite profesorului să aleagă soluţia pe care o consideră optimă, cadrul didactic avînd libertate deplină în corelarea unităţilor de conţinut, ordinea abordării temelor şi regimul orar (numărul de ore afectat fiecărei unităţi de învăţare).

Profesorul se va orienta după competenţele specifice şi subcompetenţele stipulate de curriculum pentru clasa respectivă, raportînd la acestea unitatea de conţinut cel mai bine potrivită pentru formarea fiecăreia. Vor fi selectate activităţile de învăţare adecvate subiectului de predat sau tipului de text, dar orice lecţie nouă devine o oportunitate pentru formarea unor noi deprinderi, pentru dezvoltarea competenţelor stipulate de standardele educaţionale şi pentru comunicare în limba română, monitorizată de profesor.

65

Oferim mai jos un model de proiectare a unităţii (un bloc de lecţii de 8-12 ore, în funcţie de situaţie), care ar putea să derive din proiectarea de lungă durată şi să suplinească proiectarea cotidiană a fiecărei lecţii. În cazul proiectării pe unităţi, profesorul va rezerva neapărat penultima oră din unitate pentru desfăşurarea probei de evaluare şi ultima – pentru analiza rezultatelor.

Unitatea de învăţare: Numărul de ore: Subcompetenţele vizate: Unităţile de conţinut Limbă: Literatură: Comunicare:Textele de studiat: Resurse: Evaluarea finală:

Nr. d/o Tema lecţiei Activităţi de învăţare Timp(în minute)

Activităţi de evaluare curentă.

Tema de casă 1. 2. 3. 4. 5. 6.7.8.

Profesorilor care preferă forma tradiţională de proiectare, le recomandăm cîteva variante de proiectare zilnică a lecţiilor, în perspectiva metodologiei învăţării active, valorificînd competenţele de comunicare prin învăţarea limbii şi studiul textului.

Recomandăm o variantă de proiectare calendaristică la disciplina Limba şi literatura română, realizată oră cu oră:

Data Unitatea de învă-

ţare

Competen-ţele speci-

fice

Sub-compe-tenţele

Tema lecţiei

Tex-tul

Activităţi de predare/

învăţare

Activităţi de

evaluare

66

A. Modelul universal (clasic)

Etape Obiective operaţionale Conţinuturi

Tehnologii didactice Evaluare formativăSarcini Situaţii

de învăţareReactualizarea cunoştinţelorComunicarea/asimila-rea noilor cunoştinţeFixarea noilor cunoştinţe şi realizarea feedback-ului

B. Modelul de structurare a lecţiei în cadrul Evocare – Realizare a sensului – Reflecţie – Extindere

Motivaţia Achiziţiile anterioare ale elevilor Subcompetenţele vizateDemersul didactic

Etapa Activitatea profesorului

Resursele şi timpul Activitatea elevilor

EvocareRealizare a sensuluiReflecţieExtindere

C. Modelul învăţării prin explorare şi descoperire în cadrul Ştiu – Vreau să ştiu – Am învăţat

Motivaţia Achiziţiile anterioare ale elevilor Subcompetenţele vizate

Demersul didacticEtapa Activitatea elevilor Resursele şi timpul

ActualizareaIntegrareaÎnvăţareaCorelareaExtinderea

67

D. Modelul învăţării directe sau explicite la lecţie.

Etapele lecţiei Predare - învăţare Evaluare TimpMomentul organizatoricReactualizarea cunoştinţelorComunicarea/asimilarea noilor cunoştinţeFixarea noilor cunoştinţe şi realizarea feedback-uluiExplicarea temei de casă

Centrarea demersului educaţional pe elev

Puse faţă-n faţă, curriculumul, ca document care ghidează activitatea profeso-rului, şi manualul, ca instrument care o facilitează, vor fi orientate, ambele, spre elev. Experienţele didactice, selectate şi dirijate de profesor, vor fi fixate pe cel care învaţă. Profesorul va cunoaşte atît posibilităţile, cît şi nevoile clasei de elevi cu care lucrează şi va ţine cont, de fiecare dată, de rezultatele evaluării formative şi sumati-ve. Activităţile didactice pe care le va selecta vor răspunde necesităţilor de formare a anumitor competenţe.

Modelele învăţării active, privite ca exigenţă a secolului XXI, implică alegerea unor metode activ-participative, proiectarea şi desfăşurarea unui demers didactic de tip formativ şi performativ. Analiza permanentă a feedback-ului parvenit din partea elevilor, interpretarea rezultatelor şcolare, evaluarea de competenţe şi performanţe sînt strategii prin care profesorul interesat ar putea să-şi reorienteze activitatea şi să o ajusteze la recomandările pedagogiei moderne şi ale didacticii disciplinei, în speţă.

Angajîndu-se într-un demers didactic în care elevul este principalul subiect al învăţării, profesorul va avea în centrul atenţiei următoarele aspecte:

Demersul didactic interactiv necesită pregătirea riguroasă a resurselor, dis-•tribuirea timpului, explicitarea paşilor de parcurs, repartizarea rolurilor;Implicarea elevilor în activităţi de instruire reciprocă şi învăţare prin •cooperare deplasează accentul de la obiectul învăţării şi produsul care certifică învăţarea spre învăţarea ca proces, spre comunicarea didactică elev-elev, care minimalizează sau exclude permanenta monitorizare a tot ce se întîmplă în clasă;Formele interactive de predare-învăţare necesită şi alte strategii de evalua-•re decît cele tradiţionale, accentul punîndu-se pe autoevaluare şi evaluarea reciprocă, pe metacogniţie, ceea ce nu exclude şi evaluarea tradiţională, ci doar modifică întrucîtva sau reorientează procedeele şi formele aplicate.Instruirea diferenţiată a elevilor, exigenţă a învăţămîntului de tip incluziv, se

va axa pe acordarea de ajutor concret şi personal/individual fiecărui elev cu nevoi

68

educaţionale speciale (oricare ar fi problemele medicale ale elevului, în raport cu disciplina noastră ele se exprimă în afazie, bîlbîială, alexie, dislexie, disgrafie, di-sortografie, agramatism ş.a.). Pentru asemenea elevi sînt necesare probe şi forme de evaluare adaptate; li se va rezerva timp suplimentar sau vor fi evaluaţi în afara orelor, cu un instrumentar specific; depăşirea dificultăţilor pe care ei le întîmpină la lectură şi scriere va fi privită ca un obiectiv prioritar al psihologului şcolar, al familiei şi al elevului, nu doar al profesorului. Proiectînd un demers didactic integrat şi incluziv, profesorul va încerca să răspundă la una dintre întrebările primordiale: Cum vor fi ajutaţi şi încurajaţi să progreseze elevii care învaţă în ritm lent, pentru a nu ampli-fica deficienţele pe care le au unii dintre ei?

Utilizarea Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţionale

Credem că studiul limbii şi literaturii în gimnaziu, privit în conexiune cu disci-plina Informatica (unde elevii învaţă a face un document Word şi nu numai), are un potenţial mai larg, cum ar fi:

Realizarea corespondenţei electronice;•Realizarea unor lucrări în variantă electronică;•Elaborarea şi postarea unor probe de evaluare (de exemplu, pe site-ul • www.LeMill.com);Utilizarea redactorilor (verificarea ortografiei prin uzul programelor specia-•le);Utilizarea dicţionarelor on-line.•

Curriculumul la limba şi literatura română este un gen de opera aperta, adi-că este deschis pentru dezvoltarea şi demonstrarea măiestriei pedagogice a profesorului. Experienţa de care dispune, analiza succeselor proprii, a feedbackului direct şi indirect îi vor permite să structureze şi să realizeze un demers educaţional unic, un dialog continuu cu o anumită clasă, să utilizeze tehnici de motivare pentru lectură şi pentru o expresie plastică în limba de instruire.

69

VIII. Strategii de evaluare(orientări generale).

Tipologia şi specificul strategiilor de evaluare privind disciplina şcolară Limba şi literatura română

Evaluarea şcolară este acţiunea educaţională prin care rezultatele reale obţinute în procesul de studiu sînt comparate cu standarde şi criterii specifice disciplinei şi nivelului de şcolarizare.

Evaluarea axată pe competenţe

Organizarea integrată a demersului educaţional la limba şi literatura română impune o modificare a strategiilor de predare-învăţare, dar şi de evaluare. Proiectarea curriculumului pe competenţe, formarea şi dezvoltarea acestora implică strategii adecvate de evaluare a performanţei, adică a produselor, comportamentelor şi a altor manifestări observabile, care dau dovadă de prezenţa acelor competenţe1.

Evaluarea competenţelor de comunicare/lingvistice este subordonată, în linii mari, standardelor de performanţă pentru etapa respectivă şi vizează:

vorbirea orală: • interacţiunea spontană sau interacţiunea pregătită, conversaţia, discuţia neoficială;exprimarea în scris: • realizarea scrisa a temelor, sarcinilor didactice, elaborarea textelor în parametrii indicaţi.

În acest caz, produsele şi comportamentele supuse evaluării vor fi:discursurile independente- (diferite ca subiect şi durată de la clasa a V-a la a IX-a);actele comunicative colective- (dialoguri, discuţii, comunicarea observată în cadrul activităţilor de grup);lucrările scrise- , variind atît dimensiunile, cît şi condiţiile de elaborare sau dificultatea sarcinilor.

Alături de competenţa lingvistică, cea lectorală presupune, ca precondiţie, capacitatea de a citi cu voce/a sonoriza adecvat şi de a citi în gînd textele didactice şi funcţionale, pe care le abordează în cadrul studiilor (un exerciţiu de matematică, o formulă sau ecuaţie de chimie, fizică, un articol de dicţionar etc.). Este o competenţă cu care elevul vine din ciclul primar, pe care se lucrează mult în clasele 1-4, dar pe care trebuie să şi-o dezvolte pe parcurs, concomitent cu extinderea şi aprofundarea

1 A se vedea: Minder, Michel, Didactica funcţională: obiective, strategii, evaluare, Chişinău, Cartier, 2003, pag.68 şi urm.

70

cunoştinţelor ştiinţifice. La moment, competenţa este oarecum ignorată şi practic scoasă la periferia evaluării. La fel, capacitatea de a citi nuanţat şi expresiv un text sau fragment de text literar, studiat sau lecturat suplimentar, poate servi şi ca dovadă a înţelegerii mesajului, dar în practica de lucru la clasă este o activitate marginalizată.

Bunăoară, pentru a evalua competenţa de înţelegere a „tot ceea ce citeşte sau aude”, elevul răspunde, în scris sau oral, la întrebări formulate în baza unui text, pe care l-a citit sau l-a audiat, îl rezumă integral sau urmînd o altă sarcină.

Evaluarea centrată pe competenţe impune organizarea unui demers coerent şi logic, la proiectarea căruia profesorul porneşte de la competenţa pe care intenţionează să o evalueze, o coordonează cu standardele etapei de şcolarizare şi unităţile de conţinut şi formulează descriptorii de performanţă.

De exemplu, competenţa lingvistică, în aspectul ei de competenţă ortografică, ajustată la unitatea de conţinut Adverbul, generează descriptorul de performanţă: Elevul va scrie corect toate adverbele şi locuţiunile adverbiale, iar itemii formulaţi pot varia de la Scrieţi prin dictare textul (în care, fireşte, sînt suficiente adverbe şi locuţiuni adverbiale) pînă la Corectaţi greşelile comise la scrierea adverbelor şi a locuţiunilor adverbiale (sarcina de a identifica, înlătura şi comenta greşeala este una cu impact asupra formării de competenţe).

Evaluarea competenţei lectorale va solicita, prin descriptorii de performanţă, demonstrarea gradului de înţelegere, analiză, interpretare a unui text propus sau citit anterior. Descriptorii vor oscila între elementarul identificării de informaţii concrete, formularea temei textului, raportarea datelor din text la cunoştinţele despre lume ale cititorului – la explicarea legăturii dintre forma şi conţinutul textului, comentarea mesajului, interpretarea finalului/interpretarea unei afirmaţii.

Tipuri de evaluare

Demersul didactic de zi cu zi este întreţesut de evaluarea continuă la clasă. În acest context, e nevoie ca profesorul să-şi organizeze un sistem de colectare a feed-back-ului, determinînd pe loc gradul de formare a competenţei, dar şi gradul de rezistenţă a cunoştinţelor şi abilităţilor existente deja. Această evaluare are o arie de acoperire vastă – şi ca modalităţi de desfăşurare, metode şi tehnici, şi ca subiecte pe care se va centra.

În opoziţie cu evaluarea sumativă, evaluarea continuă (sau permanentă) este prezentă pe tot parcursul activităţii de instruire şi oferă – prin diverse strategii şi tehnici aplicate de profesor – un feed-back relevant în legătură cu eficienţa demersului didactic desfăşurat. Întrebările inerente explicaţiilor la clasă, sarcinile imediat următoare, realizarea temelor de casă, probele curente, gradul de implicare în discuţii ş.a.m.d. – toate sînt părţi ale evaluării continue. Este un proces „nonstop”, o comunicare didactică permanentă dintre profesor şi elev, din care ambii obţin informaţii despre efectele acţiunii lor.

71

După implicarea persoanelor/actorilor în evaluare, constatăm că ea poate să fie pilotată de profesor sau de elev, în varianta de autoevaluare şi evaluare reciprocă.

Evaluarea pilotată de profesor este tradiţională: profesorul formulează întrebări şi sarcini, apoi evaluează răspunsurile sau produsele, le estimează, în conformitate cu rigorile (bareme, grile, indicatori, criterii etc.). Este corect ca înainte de evaluare să se facă publice criteriile de apreciere a produselor şi a comportamentelor, ca performanţă vs. o anumită competenţă.

Autoevaluarea este o procedură de evaluare formativă, prin care elevul trebuie să aprecieze calitatea sau valoarea lucrului său, în raport cu obiectivele definite şi criteriile impuse. Încercînd să facem ca elevul să fie un adevărat subiect al demersului educaţional, trebuie să-l lăsăm să-şi aprecieze – obiectiv, cu criteriile şi indicatorii sau grila elaborată în mînă – ce şi în ce măsură a reuşit. Grilele trebuie să fie simple şi clare, ca elevul să le însuşească şi să le poată aplica. Mai importantă decît evaluarea însăşi este debrifarea şi înţelegerea cauzelor de ce nu reuşeşte ceva. Este o procedură metacognitivă şi capătă un rol tot mai mare în formarea personalităţii şi pregătirea ei pentru viaţă. Prin aplicarea autoevaluării, vom căuta să instaurăm obiectivitatea evaluării.

Coevaluarea formativă este pasul ulterior – compararea rezultatelor autoevaluării cu evaluarea făcută de profesor, după aceleaşi criterii şi cu aceiaşi indicatori. Este un prilej de a discuta constructiv cu elevul şi de a face transparent întreg procesul de evaluare.

Evaluarea reciprocă este evaluarea pilotată de elev; ea se plasează în aceeaşi arie de activităţi şi necesită grile simple de aplicat şi clare. Într-un proces de instruire interactivă, operaţiile de evaluare reciprocă sînt frecvente, dar, ca demersul să aibă efectul scontat, trebuie să se formeze deprinderile de a aplica în proces criterii certe şi indicatori clari.

Cînd condiţiile tehnice o permit, putem recurge şi la evaluarea asistată de calculator, în opoziţie cu cea tradiţională, numită manuală. Evaluarea asistată de calculator abia îşi face loc în învăţămîntul din Republica Moldova şi presupune teste alcătuite, de regulă, din itemi cu alegere duală, cu alegere multiplă sau cu răspuns scurt, cheile/răspunsurile corecte permiţîndu-i calculatorului să evalueze pe loc corectitudinea acelor răspunsuri. Sînt itemi pentru exersare şi evaluare, acceptabili atît pentru evaluarea competenţei lingvistice, cît şi pentru evaluarea competenţei lectorale. De exemplu, pentru competenţa ortografică, lexicală, semantică, gramaticală se pot propune itemi cu alegere duală sau cu alegere multiplă, cu răspuns scurt, la fel, lectura şi înţelegerea unui text se poate verifica prin itemi de acest tip.

Evaluarea sumativă este evaluarea generală a asimilării unei materii, care intervine în momente precise (la fine de capitol, semestru sau clasă, chiar după o treaptă şcolară) şi realizează o constatare în privinţa succesului sau eşecului. Testul aplicat la finele unei teme de proporţii, lucrarea sau teza semestrială, examenul prezintă mostre de asemenea evaluări.

72

Evaluarea de certificare este o varietate de evaluare sumativă, care constată succesul (sau eşecul) la disciplină pe o perioadă de şcolarizare, şi succesul la această evaluare asigură certificarea elevului. Este vorba de evaluările de capacitate la fine de gimnaziu.

În acest sens, evaluarea sumativă şi cea de certificare au scopuri, dar şi instrumente mai clare. Examenul de absolvire a gimnaziului, lucrările/testele de la fine de capitol, semestru sau clasă sînt evaluări care asigură promovarea, sînt indicatori ai succesului fiecărui elev în parte. În plus, un examen naţional de capacitate se construieşte, transparent, în baza unei programe de examen, care derivă din standardele disciplinei, competenţe evaluabile, descriptori de performanţă (produse sau comportamente observabile).

Examenul de certificare la limba şi literatura română, la finele ciclului gimnazial, este un examen obligatoriu, scris, construit ca test ce vizează componentele de cunoştinţe şi abilităţi din competenţa lingvistică şi cea lectorală, conţine itemi diferiţi ca tip, elaboraţi în baza unui text literar sau nonliterar, pus la dispoziţia elevului pentru întreaga perioadă de desfăşurare a examenului.

Metode şi tehnici de evaluare

Didactica limbii şi literaturii române, la etapa gimnazială, face uz de probe orale şi scrise, mai puţin de probe practice, dar, în virtutea orientării spre examenul de absolvire a gimnaziului, care e scris, atenţia faţă de probele orale şi faţă de cele practice a scăzut.

t Probele orale, concepute ca probe, nu intervenţii într-un dialog, merită să fie utilizate la clasă la diferite materii, printre care limba română, ca limbă de in-struire, are prioritate. Comunicarea corectă şi coerentă în limba română – de la articulare la construcţia discursului şi lansarea lui, cu intonaţia adecvată – nu poate fi omisă din demersul educaţional.

Deşi neglijate uneori, probele orale nu şi-au pierdut importanţa în procesul de învăţare şi evaluare, iar aplicarea lor în domeniul studiului limbilor nu poate fi evitată chiar. Impactul necesităţii sau şansei de a comunica oral şi de a fi evaluat pentru calitatea acestei comunicări asupra formării personalităţii este incontestabil. Interviurile pe care elevul de azi le va susţine pe parcursul vieţii, mai ales cele de angajare sau de selecţie, presupun existenţa abilităţii de a înţelege rapid întrebarea sau sarcina adresată, de a analiza situaţia şi de a oferi un răspuns adecvat. Elevului trebuie să i se creeze oportunitatea de a comunica oral în diverse circumstanţe, de a face faţă diferitelor intervievări, dat fiind că în viaţa adultă numeroasele profesii au să i-o reclame. Probele orale practicate şi recomandate sînt:

Lectura cu voce a textelor. • Pentru formularea probei este important să sta-bilim condiţiile: este un text cunoscut/studiat sau nu, este o lectură „la prima

73

vedere”; volumul textului; timpul optim pentru realizarea lecturii. La limba şi literatura română lectura cu voce poate avea aspectul lecturii expresive, pe roluri etc. În acest caz, evaluăm:corectitudinea tehnică a lecturii;- corectitudinea articulării; - potrivirea elementelor paraverbale la conţinutul textului (intonaţia cu toate - componentele ei);realizarea sarcinilor suplimentare, dacă acestea au fost puse.-

Recitarea • unui fragment sau text memorat. S-ar părea că învăţămîntul formativ, deplasînd accentele spre formarea de competenţe şi diminuînd rolul cunoştinţelor pure, reproductive, a scos la periferia demersului didactic memorarea textelor literare. Nu credem că elevul trebuie să înveţe cît mai multe poezii, dar nici nu admitem că există un elev de succes, format şi cultivat în mediul lingvistic şi literar corespunzător, care nu ştie (şi nici nu recunoaşte) textele poetice de referinţă ale literaturii române. Libertatea curriculară, la moment, îi permite profesorului să propună dînsul unele texte pentru memorare, să stabilească şi condiţiile de verificare. Prezentul document determină limita cantitativă pentru fiecare clasă. Oricare ar fi formele (evaluare reciprocă, evaluare individuală în afara orei, ...), se vor aprecia următoarele aspecte:

corespunderea textului recitat cu originalul;- expresivitatea lecturii;- corectitudinea articulaţiei.-

Interogarea frontală: • menţionăm că uneori o interogare frontală poate fi mai adecvată decît testările, iar problemele detectate sînt mai clare. Anume interogarea frontală va fi modalitatea eficientă de a monitoriza activităţile la clasă în timpul cît se studiază o temă de proporţii, în procesul lucrului la subiecte extinse. În asemenea caz, criteriile de evaluare, aplicate clasei întregi şi utilizate pentru monitorizarea învăţării, sînt:

cantitatea de respondenţi posibili pentru fiecare întrebare adresată;- calitatea/corectitudinea/adecvanţa răspunsurilor;- calitatea realizării sarcinilor.-

Interviul, • ca probă orală aplicabilă la orice materie, presupune conversaţia „vie” între unul sau mai mulţi evaluatori şi persoana intervievată (elev). Tehnica interviului (practicată azi, mai ales, în cadrul examenelor orale şi la susţinerea diferitelor concursuri) presupune o continuitate a întrebărilor şi răspunsurilor: răspunsul la prima întrebare generează întrebarea a doua, deci nu am prevăzut din start întreg setul, dar prin întrebări de acest gen putem să ne facem o idee

74

despre nivelul la care se află elevul. Ar putea fi o tehnică necesară pentru elevii care învaţă individual un subiect sau pentru activităţi de evaluare speciale (de corecţie, în afara orelor de clasă), deoarece modalitatea aceasta nu presupune decît profesorul şi elevul intervievat, nu şi spectatori. Ca să evităm, şi în aceste cazuri, o apreciere subiectivă, „la ochi”, e bine să fie clare criteriile şi indicatorii: cîte întrebări, în cît timp, cît de amplu trebuie să fie răspunsul etc. Pare să fie mai uşor de observat cantitatea de răspunsuri date (să zicem, elevul a răspuns la 4 din 6 întrebări care i s-au adresat), calitatea răspunsurilor etc., gradul de profunzime, uneori şi timpul de răspuns pentru o singură persoană, dar este dificil să acorzi atenţie numai respondentului şi să nu laşi clasa să se plictisească, urmărind procedura de interogare, fără să se implice în ea.

Aşadar, criteriile de evaluare în cadrul interviului pot fi:prezenţa/lipsa răspunsurilor la întrebările de start, de la care trebuie să - pornească interviul;cantitatea de întrebări adresate/cantitatea de întrebări la care s-a răspuns - corect;corectitudinea ştiinţifică a răspunsurilor date;- calitatea răspunsurilor (profunzimea abordării subiectului, exprimarea - concluziilor, validitatea argumentelor);gradul şi promptitudinea înţelegerii întrebărilor;- calitatea exprimării orale în limba de instruire.-

Răspunsurile, • mai mult sau mai puţin ample, la întrebările/subiectele unei teme care trebuia studiată acasă (de regulă, acestea au un pronunţat caracter reproductiv, încurajează memorarea datelor). Tipul acesta de probe orale, care au ajuns acum în dizgraţia învăţămîntului preuniversitar, se recomandă pentru lecţii de generalizare şi sistematizare. Ele formează o competenţă pe care mizează învăţămîntul universitar şi pe care o are în vizor şi învăţămîntul preuniversitar – de a şti să înveţi, să te documentezi la un subiect, să dai un răspuns închegat.

Evaluăm:structurarea adecvată a răspunsului;- corectitudinea ştiinţifică a informaţiei;- validitatea concluziilor şi a argumentelor;- calitatea exprimării orale în limba română.-

Realizarea orală • a diferitelor sarcini la o temă studiată, exerciţii din manual sau din auxiliare didactice, care nu implică rezolvări scrise sau construire de scheme, grafice etc., nici copierea unei informaţii în caiete. Trecerea firească de la întrebări la sarcini este un indiciu de complicare a operaţiilor intelectuale (de la întrebări elementare, care cer reproducerea unui răspuns existent, la

75

construirea răspunsului propriu, prin întrebări complexe şi elaborarea unor produse intelectuale). Realizarea sarcinilor permite să se observe cum judecă elevul care compară, aplică, analizează, concluzionează etc.

În realizarea sarcinilor, evaluăm:respectarea cerinţei de operaţie intelectuală;- respectarea altor cerinţe (limite cantitative, condiţii de realizare);- corectitudinea ştiinţifică a informaţiilor din domeniu (din unitatea de - conţinut supusă evaluării);pertinenţa ideilor şi a concluziilor, dacă operaţia intelectuală a presupus - argumentarea şi concluzionarea/calitatea produsului;calitatea exprimării orale în limba română.-

t Probele scrise, în didactica limbii şi literaturii române, sînt mai obiective decît cele orale şi ocupă, în situaţia de azi, o parte semnificativă din timpul şi efortul alocat evaluării. Fireşte, comoditatea de a da acelaşi subiect (sau variante echivalente, clone) tuturor elevilor, de a-i plasa în condiţii egale în procesul elaborării lucrării şi în procesul evaluării ei este vizibilă. Cade riscul de loterie a evaluării, iar lucrarea scrisă poate fi revăzută, reevaluată.

Probele scrise, recomandate în procesul de predare - învăţare - evaluare la limba şi literatura română în gimnaziu sînt:

Realizarea scrisă a unui exerciţiu/sarcină/item • – ca o temă de casă ori ca o sarcină individuală în clasă.

Proba presupune evaluarea unor operaţii intelectuale, complexe uneori, dar care preced elaborarea de eseuri şi de alte texte coerente.

După cum sînt formulate cerinţele, realizarea lor trebuie să fie scrisă.În acest caz, evaluăm:

respectarea cerinţei de operaţie intelectuală;- corectitudinea ştiinţifică a celor scrise;- pertinenţa ideilor şi a concluziilor, dacă operaţia intelectuală a presupus ar-- gumentarea şi concluzionarea/calitatea produsului;corectitudinea tuturor aspectelor textului scris (ortografie, punctuaţie, vocabu-- lar, structură sintactică şi forme gramaticale, coerenţă, aranjare în pagină);respectarea altor cerinţe (limite cantitative).-

Dictarea • este o probă scrisă clasică, aplicată de mult timp la studiul limbilor. Prin dictări, evaluăm cunoaşterea regulilor de ortografie şi punctuaţie şi – în-tr-o cheie specifică de rezolvare de probleme – aplicarea acelor reguli într-un text audiat. Diapazonul dictărilor se extinde la dictări cu sarcini specifice, cînd nu se înscrie întreg textul, ci doar unele elemente (aceasta va impune operaţia de analiză, de selectare a faptelor de limbă), o înscriere schematică şi

76

alte sarcini. Varianta standard de dictare este, de regulă, o probă frontală, care mizează pe înţelegerea la auz şi capacitatea de a scrie. Pentru vîrste diferite de şcolarizare numărul cuvintelor dintr-o dictare e şi el diferit. La alegerea textu-lui, profesorul va stabili dacă această dictare are în obiectiv doar cunoaşterea şi aplicarea unor reguli (de exemplu, a regulilor de scriere a cuvintelor compuse, a numelor proprii sau a regulilor de izolare a propoziţiilor subordonate) sau se referă la toate regulile care se vor actualiza în toate segmentele scrise. A doua opţiune e mai frecventă, dar, mai ales în clasele gimnaziale, trebuie verificat dacă regula respectivă s-a învăţat deja, altfel riscăm să penalizăm nejustificat. Pentru că evaluarea dictării nu este deloc simplă, ea se face „în descreştere”, sau prin depunctare, nu prin acumulare de puncte pentru fiecare cuvînt scris corect sau pentru fiecare semn aplicat corect. Astfel, pornim de la premisa că o dictare scrisă impecabil merită calificativul maxim „10”, iar, ulterior, numărul greşelilor acumulate scade din valoarea notei.

Expunerea • este o probă cu frecvenţă mare în clasele gimnaziale şi în cadrul studierii limbilor, ea demonstrează capacitatea elevului de a asculta şi a în-ţelege la auz un text, de a memora informaţiile cele mai importante şi de a produce un text nou. Prin expunere, evaluăm:corectitudinea înţelegerii la auz a textului citit;- structurarea/coerenţa logică a naraţiunii proprii;- calitatea scrierii, care aici se va evalua tot prin depunctare, ca şi în cazul - dictării.

Rezumatul • este o probă care demonstrează nu numai capacitatea de a înţe-lege la lectură sau la auz un text, ci şi de a-l analiza şi a produce un text nou, delimitînd esenţialul de neesenţial.

Rezumatul are o răspîndire largă în clasele de gimnaziu, dar şi ulterior, refe-rinţele rezumative la textele literare cer ca această operaţie să se efectueze adec-vat. Or, rezumatul are, de regulă, exprimată foarte clar limita de întindere – în atîtea cuvinte, atîtea rînduri, pagini. Varianta instructivă a rezumatului cere ca acesta să fie egal cu 1/3 din textul de bază.

Dacă solicităm expunerea rezumativă a unui episod de roman sau a unei nuvele, e clar că trebuie indicată o limită cantitativă rezonabilă.

La evaluarea rezumatului, apreciem:- corectitudinea înţelegerii episodului (în lipsa unor cunoştinţe socioculturale,

se întîmplă ca elevii să nu înţeleagă în ce rezidă problema, cînd şi unde au loc evenimentele şi să dea nişte interpretări eronate);integritatea prezentării episodului cerut (elevii se opresc la unele secvenţe - şi deseori nu mai ajung la deznodămînt);

77

delimitarea esenţialului de neesenţial (elidarea detaliilor nesemnificative, a - elementelor descriptive);operarea unor modificări lingvistice pe care le impune textul (schimbarea - persoanei gramaticale, a vorbirii directe etc.);calitatea scrierii propriu-zise, care aici se va evalua tot prin depunctare, ca - şi în cazul dictării şi al expunerii.

Lucrarea de control, • ca probă scrisă de evaluare a cunoştinţelor la un ca-pitol/temă de conţinut, este precursorul istoric al testului şi este înlocuită de ultimul pe scară largă. De regulă, ea este anunţată din timp, ca elevii să se pregătească, şi se compune din mai multe întrebări sau sarcini, în dependenţă de vîrsta elevilor şi specificul disciplinei.

Este corect ca lucrarea să conţină întrebări şi sarcini cu grad diferit de dificultate şi să presupună diferite operaţii intelectuale, de la cunoaştere la aplicare, analiză, sinteză şi evaluare.

În vederea unei evaluări obiective, chiar în procesul formulării sarcinilor, profe-sorul trebuie să aibă şi punctajul maxim prin care va evalua fiecare sarcină sau între-bare, astfel ca suma punctelor maxime să fie raportată la calificativul maxim „10”.

Eseul • este proba scrisă complexă, centrată pe examinarea unui subiect/pro-bleme sau construită pe o afirmaţie-titlu, prin care se evaluează capacitatea elevilor de a produce o sinteză. În mod normal, eseul poate fi unica probă de evaluare, cu o limită de întindere raportabilă la timpul alocat pentru realizare, sau un item dintr-un test mai complex, de exemplu, în cadrul examenului sau al tezei.

Eseul structurat (care presupune un algoritm-structură cunoscută şi elevului) şi eseul nestructurat (care nu are acea structură dictată de algoritm, dar totuşi presupu-ne structurarea clară şi logică a conţinutului) se evaluează la următoarele aspecte:

corectitudinea ştiinţifică a abordării subiectului (utilizarea termenilor, a da-- telor, a altor informaţii asimilate);realizarea sarcinilor specifice (respectarea structurii);- relevanţa exemplelor, a concluziilor şi a argumentelor;- respectarea limitei de întindere;- corectitudinea tuturor aspectelor textului scris.

Testul • – o probă foarte populară în didactica actuală – se construieşte în baza matricei de specificaţii, din itemi de grad diferit de complexitate. Cantitatea şi valoarea itemilor poate diferi, dar este important ca fiecare operaţie intelectu-ală care este cerută explicit de item să aibă „acoperire” în baremul analitic.

Itemii complecşi, din categoria studiilor de caz, a elaborării proiectelor şi completării portofoliilor, au un rol deosebit în dezvoltarea capacităţii de integrare,

78

dar şi a gradului de formare a unei competenţe. Formularea itemului va indica, de asemenea, ce trebuie făcut, va stipula limita în timp şi, uneori, în volum, sau alte condiţii de realizare.

Evaluarea unor produse specifice, în vogă azi în învăţămînt – a proiectelor şi a portofoliilor – permite o apreciere transdisciplinară a competenţelor şi are o durată considerabilă de realizare. Prin urmare, evaluarea portofoliului nu este bună pentru orice oră, dacă nu s-a stabilit din timp că pentru data cutare elevul îl va avea completat. Important e ca acesta să nu fie lada cu de toate, ci să aibă o structură de interior clară, să aibă materialele elaborate şi prezentate adecvat.

Structura portofoliului va depinde de specificul disciplinei şi de vîrsta elevilor, de subcompetenţele stipulate pentru clasa respectivă.

Un portofoliu ţinut de elevii din clasele gimnaziale la limba şi literatura română, de exemplu, ar putea include:

Fişe biobiliografice sau un jurnal dublu/triplu de lectură.- Lucrări de creaţie (ilustraţii la textele studiate, lucrări de imaginaţie - ghidată, grafice, scheme, tabele produse de elevul însuşi etc).Recenzii proprii, scrise pentru autoevaluare, şi recenzii ale colegilor, în - cadrul evaluării reciproce.Materiale rezultate din investigaţii proprii: notiţe, teze, fişe, proiecte - (individuale şi de grup).

Ceea ce va evalua profesorul în cazul analizei portofoliului va fi:prezenţa lucrărilor necesare, stabilite din timp, în portofoliu;- calitatea lucrărilor care nu au fost apreciate anterior;- organizarea adecvată a portofoliului;- modul de prezentare.-

Evaluarea proiectelor realizate de elevi (proiectul este chiar un subiect din conţinuturile curriculare la limba română în clasa a VlII-a) presupune, la fel, un timp util pentru realizarea sarcinii, crearea condiţiilor adecvate pentru eficienţa elaborării acestuia.

Profesorul va aprecia rezultatele proiectului, urmărind:corespunderea cu sarcina dată;- rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării informaţiei incluse;- raportul final şi modul de prezentare a informaţiei;- gradul de implicare a participanţilor în sarcina de lucru.-

t Probele practice la limba şi literatura română se soldează cu produse de

genul prezentărilor (inclusiv Power Point) şi al publicaţiilor (colaje, gazete, suporturi, reviste). In acest caz, evaluarea are două aspecte: unul este observarea comportamentului elevului în procesul realizării, înregistrarea rezultatelor chiar, compararea cu un standard de performanţă, exprimat verbal sau în parametri fizici; celălalt aspect presupune analiza produsului, care poate include şi descrierea verbală a propriei activităţi, dar şi concluziile făcute.

79

Observarea, • ca o formă simplă de lucrare practică şi o primă fază a cer-cetării, presupune preluarea unor informaţii, decodarea lor şi verbalizarea. Elevul poate avea o sarcină specială de observare (ca temă de casă, pentru o oră următoare), poate să apeleze la experienţa proprie, pe care o deţine în memorie, poate să facă anumite observări chiar la clasă, pe material „viu” sau din înregistrări video. Ceea ce va evalua profesorul este gradul de înţelegere a situaţiei urmărite, verbalizarea informaţiei în termenii adecvaţi şi formularea concluziilor pertinente.

Raportată la funcţionarea limbii, precizarea este importanta pentru subiecte cum ar fi Dinamica vocabularului, e potrivită pentru a face observări importante asupra felului cum se vorbeşte în diferite medii, ce cuvinte noi apar în mass-media (ştiri, publicitate), cum se construiesc şi se descifrează sensurile ocazionale ale cuvintelor.

Lucrările grafice • (desene, postere, hărţi, scheme, diagrame, ilustraţii, slide-uri etc.) sînt importante pentru activarea diferitelor inteligenţe.

În tendinţa generală şi dominantă de a dezvolta creativitatea elevilor, sarcinile de acest fel au prioritate. Deşi se pare că nu contează calitatea desenului şi la baza acestor lucrări practice stau cunoştinţele abordate într-o nouă cheie (că doar nu vom cere să se copieze nişte tabele sau scheme de gata), capacitatea de a prezenta grafic adecvat un fenomen sau un sistem supus examinării este importantă.

Raportată la competenţele urmărite prin demersul didactic la Limba şi literatura română în gimnaziu, această metodă se pretează utilizării în cadrul activităţilor didactice care abordează conceptul de literatură şi artele conexe. Un avantaj evident al acestei metode se referă la formarea competenţelor de analiză şi sinteză a elementelor de conţinut, prin esenţializarea şi explicarea lor în forma unor organizatori cognitivi, scheme, precum şi stimularea, consolidarea competenţei de comunicare.

Diversitatea metodelor şi a tehnicilor de evaluare, a produselor şi a comportamentelor observabile la ora de limbă şi literatură română în gimnaziu, dialogul continuu pe care îl ţin, prin realizarea sarcinilor, elevul şi profesorul pune accent pe evaluarea curentă (formativă).

Anume această evaluare dă un feedback prompt şi lasă profesorului loc de manevrare, de redresare a situaţiei, îi mai permite să-şi modifice proiectul şi demersul educaţional. Specificul disciplinei în clasele gimnaziale – în procesul de realizare a diferitor sarcini din manuale sau auxiliare didactice – permite o evaluare continuă, eficientă la clasă, conferă un caracter interactiv demersului educaţional în ansamblu.

80

IX. Surse utile de informare şi documentare

Bibliografie

Albulescu, I., Pragmatica predării. Activitatea profesorului: între rutină şi creativitate. 1. Piteşti: Paralela 45, 2008BOCOŞ, M., Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist. Piteşti: Paralela 2. 45, 2008.BOCOŞ, M., JUCAN, D., Teoria şi metodologia instruirii. Teoria şi metodologia evaluării. 3. Repere şi instrumente didactice pentru formarea profesorilor. Piteşti: Paralela 45, 2008.BONTAŞ, I., Tratat de pedagogie. Bucureşti: BICALL, 2007.3. CARTALEANU, T., COSOVAN, O., GORAŞ-POSTICĂ, V., LÎSENCO, S., SCLIFOS, 4. L., Formare de competenţe prin strategii didactice interactive. Chişinău: Pro Didactica, 2008.COSTEA, O. Didactica lecturii: o abordare funcţională. Iaşi: Institutul European, 2006.5. CRĂCIUN, C., Metodica predării limbii şi literaturii române în gimnaziu şi liceu. Deva: 6. Emia, 2004.CRISTEA, G., Managementul lecţiei. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 2007.7. EFTIMIE, N., Metodica studierii limbii şi literaturii române. Piteşti: Paralela 45, 2000.8. GOIA, V., Didactica limbii şi literaturii române. Cluj: Dacia, 2000.9. GUŢU, Vl. Cadrul de referinţă al Curriculumului Naţional. Chişinău: Ştiinţa, 2007.10. ILIE, E. Didactica literaturii române. Iaşi: Polirom, 2008.11. LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ. Curriculum pentru învăţămîntul gimnazial. 12. Chişinău: Univers Pedagogic, 2006.MINDER, M., Didactica funcţională, obiective, strategii, evaluare. Chişinău: Cartier, 13. 2003.

14. NEGREŢ-DOBRIDOR, I., Teoria generală a curriculumului educaţional. Iaşi: Polirom, 2008.PAMFIL, A., Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise. Piteşti: 15. Paralela 45, 2006.PARFENE, C., Metodica studierii limbi române. Iaşi: Polirom, 1999.16. PÎSLARU, VL., CRIŞAN, AL., CERKEZ, M. (coord.), Curriculum disciplinar de limba 17. şi literatura română. Clasele V-IX . Chişinău: Ştiinţa, 1997.

Webografie

www.bice.md/UserFiles/File/publicatii1. /cadrul.pdfwww.see-educoop.ne2. tcurriculum.qca.org.u3. kwww.acara.edu.a4. uwww.ncca.i5. ewww.curriculumonline.gov.u6. k

Date post:	10-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	10 times
Download:	0 times

CURRICULUM ŞCOLAR - mecc.gov.md · b) întemeierea educaţiei literare pe legile şi fenomenele...

Documents