+ All Categories
Home > Documents > Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

Date post: 07-Dec-2015
Category:
Upload: oana-barbulescu
View: 156 times
Download: 12 times
Share this document with a friend
Description:
Reviste
49
CONVORBIRI LITERARE. ANUL XV. 1 Aprilie 1881 1 Martie 1882. Redactor: Tacob Negru.ui. 1882, TEPOGAAPIA NATIONA.LA, STRADA ALECSANDRI, 17, . Ia 1, www.dacoromanica.ro
Transcript
Page 1: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

CONVORBIRI LITERARE.

ANUL XV.1 Aprilie 1881 1 Martie 1882.

Redactor: Tacob Negru.ui.

1882,

TEPOGAAPIA NATIONA.LA, STRADA ALECSANDRI,

17,

.

Ia 1,

www.dacoromanica.ro

Page 2: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

Toate drepturile reservate

www.dacoromanica.ro

Page 3: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

Alecsandri V.

Ascanio

Beldiceanu N.

Bodnicrescu S.

Bonachi M. Gr.Bata I.

Creangli

Erninescu M.

Grigoriu V. P.

lanov I.Miele Veronica

1Vaum A.

.ZVegrwzi lacob

l'ompthu M.

Prunca N.

TABLA DE MATERII.Poesii. Pagina.

10 Mai 1881 122Poclonul lui Peneq 123Margareta 162Ad Posturniu ; Ad Sodales 94Ad Xanthiam Shoceum. . 93Ad Tyndariden; Ad Albium .

Tibullum -5 294Ad Lydiam, Ad Maecenatem A 293Ad Calliopes 296In Saeculi Vitia 371Ad Venerem 372Ad Virgilium ; Ad Philliden 482Ad Venerem . 483Pulvis et umbra sumus; Isvor

de luminaPe un album

agi campene§tiDoarme &lickPas ca pasEu am uitatLina Catalina (poesie populare)Scrisoarea IIScrisoarea 1I1Scrisoarea 1V

lb

277278

82, 83, 84.481279280383

3956

206Noaptea din Main (tr. d. A. de

Musset) 6710 Maiu 1881 124Dor de trecut 161, 162°and- , Din sufletu-mi , De

ce-ti mai numeri... . . 356Uit area 357Elegie 84Lui Leopardi 316Carnaval 422La fereastra . . . 140, 141, 142

amintire ; Un vis de iarna 278Plopii 400Epistoa dare. D. C. Olanescu 73Avent 163Femeea 181Suvenirul, Preludiu 182Adio musei male 184

Pagin a.

Sbn a Gr. CAntece populace din A rdeal 196,197,198, 199, 200, 225, 226,227, 228, 229, 230, 231,232, 337, 358, 359, 360.

Rirgo/ici St. Cilutece populare spaniole 252, 253,254, 345, 346, 347, 348.

Tlahutei .4. Pecatul. Eni, Azi, Mane. -Ocbi strAlucitori 40

Albumul meu 443

Volenti N. GAnduri de toamnA 318, 319, 320.X Cand vezi to 280

Studii Literare §i StiintifieeImpresiuni din vales. Hategului de T.

T. Burada 70Indreptariu, studiu filologic, de A

Lgmbrior 125, 330.Cuvinte do reverent& la Romani, de

A. Lambrior 265Incontra Neologismelor, de T. Maiorescu 281Literatura roman& §i Strainatatea, de

T. Maioresou 361, 401Studii asupra positiunii geografice a

RomAnilor de A. D. Xcnopol 385Bocete populare (din Basarabia) de T.

T Burada 461

Novele §i Naratiuni.Serghie Pavlovici, novel& de Leon Negruzoi 45Amintiri din eopilarie, (II si povestiri

de Ion Creanga. . . . . . . . . 1, 445Stejarul din Borzeti, legends de .N. Gane 418

viata pierduta, novel& de L Slavici. . . 424Osinditii, novel& de Leon Negruzzi . . 321, 372Sgarcitul, poveste de N. Gane 201Pavel Catana, novella tr. din limba boon&

de I, U. lama 96, 112, 171Popa Duhu, naratiune de I. Creangd . . . 313Met S'erac, poveste de I. Slavici . . . . 463Sandu o amintire din trecut de T.

V. Stefanelli 2704 Maria, novel& tr. din germ. de A. B.. 189, 217

.

.

.

a

I.

11I),

0

Tintila,

..... .

. -. . . .

.

.. . . . .

. . . ,

0 ......

www.dacoromanica.ro

Page 4: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

Jstorie.

Politica franceza in Orient de A. D. Xenopol0 privire asupra trecutului Dobrogei, de

Mihail C. Sutu 60,

Doue acte vechi de A. Papadopul-CalimahDouZ documente pentru istoria noastra con-

timporana de A. Papadopul-Calimah .

Teatru.

0 sara la Curte, comedie in done acte, inversuri de 1. P. Cu du z

Vicleimul, mist's,' politica si umoristic5, in-tr'un act de D. R. Rosetti

Sfredelul Dracului, farsa de carna,val imitatii,din frantuzeste de X

Nino, comedie intent' act in versuri, de IP. Cerchez

Critieit Sti:ufifiett i Literartt.

0 psichologie empirica, in limba romana,T. Maiorescu

Istoria critics a Romanaor, de Dimitrie Che-bapci, critics de A. D. Xenopol .

Citteva scrieri istorice, critics de A. D. Xenopol

85

115

185

232

15

152

297

408

241

352475

Despre Dacia inainte de Romani, a d-nuluiGr. G. Tocilescu de Y.

Despre foile nouo Portofoliul, Contimporanulsi Asachi, de X

Diverse.Corespondents. cu V. Alecsandri de Ion Ghica

Scrisoarea IX (David Urquhart) . . .Scrisoarea X (Egalitatea)Scrisoarea XI (Libertatea)Scrisoarea XII (Drum din Bucuresti la Iasi

in 1841)Scrisoarea lui A. Papadopul-Calimah catra

V. Alecsandri (Cia,sornicaria la Romani)Amintiri din teatre

Scrisoarea a treia de I. Lucascrisoare a lui Cesar Boliac catra Con-

stantin Negruzzi din 1836voace ruseasca despre literatura romana

trad. de I. CaracicoveanuIncontra Mahalagismelor de GilScrisori ale lui Eliad Rildulescu catra Con-

stantin Negruzzi (1X)Bibliografie 44, 84, 124, 164

280, 320, 360,444, 484.

Paglua.

235

236

165209254

339

29

112

74

78396

349200,400,

Paging.

.

O

www.dacoromanica.ro

Page 5: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

Anul XV. No. 1 Aprille 1881.

CONVORBIRI LITERARE.

Apare la 1 a fie carei luni.

AMINTIRI DIN COPILARIE.

Pedicatie domniparei L. M.

II.

Nu 9tin altii cum aunt, dar eu, dud megendesc la locul na9terii mele, la casa pii-rinteasce din IIumule9ti, la stelpul hornuluiundo lega mama o far cu motocei la capet,de crepau mele juciudu- se cu ei, la pri-chiciul vetrei cel humuit, de care me tineamcind incepusem a merge copecel, la cuptiorulpe care me ascundeam, and ne jaeam notbietii de-a mijoarca, 9i la alto jocuri gi ju-&Aril pline de hazel qi farrnecul copiliiresc,

salts gi acum inima de bucurie§i, Doamne, frumos era pe atunei : cAci 91

pArincii gi fratii surorile imi erau sAniito9i,9i casa ni era indestulate, si copiii 9i co-pilele megiegilor erau deapururea in petre-cere cu no', gi toate imi mergeau dupA plac,fArA leas de superare, de par'cA era toatA

lumea a mea§i eu cram vesol ea vremea cea bunA

1

sturlubatic copiliros ca ventul in turbu-rarea sa.

§i mama, care era vestite pentru nAsdri-vaniile sale, imi zicea cu zimbet uneori, andincepea a se ivl soarele dintre nori dupe oploae indelungate: eqi copile, cu perullan, afare 9i ride la soare, doar s'a indreptavremea" vremea se indrepta dupe risulmen....

§tiea, vezi bine, soarele cu tine are de-aface; cAci cram feciorul mamei, care 9i eacu adeverat ca 9tiea a face multe §i mariminunetii: Alunga nourii cei negri de pedeasupra satului nostru, §i ablitea grindinain alto 'Atli, inflgend toporul in piment

dinaintea u9ei; inchega apa numaicu done picioare de vace, de se incrucealumea de mirare ; betea pementul sau pa-retele sau vr'un lemn, de care me ',gleamin cap, in mane sau In piior, zicend: Na,na !" 9i indate-mi trecea durerea , ; dudvuia in sobs teciunele aprins, care se zicece face a vent 9i vreme rea; sau, dud tiuiatAciunele despre care se zice, cA to vorbe9tecineva de reu, mama el tnustra acolo, invatra foeului, buchisa cu cleltele, sib

se mai potoleasci du9manul ; 9i mai mulldeck atilta oleaert ce nu-i venea matnei

paech-mi

§i

91-1

14

1.

I

1i

91

afara,

www.dacoromanica.ro

Page 6: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

2 AMiNTIRI DIN COPILAME,

socoteala crtutitura mea, indata pregatea, cudegetul imbalat, pitting tine din colbul adunatpe opsasul ; on mai in grab5 luafuningeni de la gura sobei, zicend: Cumnu se dioache calcaiul sau gura sobei,sa nu mi se dioache copilapl!" §i-mi faceaapoi cate-un benchiu in frunte, ca sA nu-0prapideasca odorul ! altele multe antifacea.

A§a era mama in vremea copil5riei mole,piing de minunatii, pe cat mi aduc aminte;i -mi aduc bine aminte : caci bratele ei m'au

leganat, cand ei sugeam tita cea dulce cime alintam la sinu-i gingurind vi uitandu-me in ochi-i cu drag! §i singe din san-gele ei §i came din carnea ei am impru-mutat ; §i a vorbi de la densa am invetat.Ear intelepciunea de la Dumnezeu, candvine vremea de a pricepe omul ce-i binei ce-i reu.

Dar vremea treeda cu amagele §i eu crec-team pe nesimtite; gi tot alte gAnduri imisburau prin cap §i alte praceri mi se de§-teptau in suflet ; §i in loc de intelepciune,me faceam tot mai neastemperat §i dorulmeu era acum nemarginit; caci sprintar §iincelator este gandul omului, pe ale caruiaaripi te poarta dorul necontenit §i nu telash' in pace, pima ce intri in morment I

Insa vai de omul care se is pe glinduri IUite, cum te trage pe furil apa la ad'Anc;

i din veselia cea mai mare, cazi deodatit

in uricioasa intristare !Hai mai bine despre copilarie sit poves-

tim, caci ea sing-ura este vesela nevino-

vatA. §i drept vorbind, acesta-i adeverul:Ce-i pasA copilului, cand mama §i tata se

&dem la neajunsurile vietii, la ce poate

sA le aducA ziva de mane, sau cA -i frAmentAalte ganduri pline de ingrijire. Copilul incA-

lecat pe batul seu, gAnde§te ca se afla calarepe un cal de cei mai strapici, pe care aleargacu voe bung, 0-1 bate cu biciul stru-necte cu tot dinadinsul i racne§te la el dintoata inima, de-ti ie auzul; §i de cade jos,crede cA Pa trantit calul, §i pe bat i0 des-carca mania in toata puterea cuventului.

Aca eram eu la versta cea fericita, ci acscred ca au fort toti copiii, decand ei lumeaasta §i pArnentul; macar sa zits, tine ce-azice.

Cand mama nu mai putea de obositi, qise lasa cite-oleaca ziva sa se odihneasca, noib5etii tocmai atunci ridicam casa in slava'.

Gaud venea tata noaptea de la padure dinDumesnicu, ingbetat de frig 0 pfin de pro-moroac5, noi el sp5riam sarindu-i in spatepe intunerec. §i el cat era de ostenit, neprindea cite pe unul, ca la baba-oarbau;ne ridica in grinds, zicend : tata mare!" 0ne saruta mereu pe fiecare. Ear dupi cese aprindea opaicul ci tata se punea 85 mA-nAnce, noi scoteam matele de prin ocnite cicotrutA, 0 be flocieam, c1 le cmotream dina-intea lui, de le mergea colbul; ci nu pu-teau scapa bietele mate din manile noastre,pane ce nu ne sgiiriau ci ne stupeau, ca

pe noi.Ancil te uiti la ei, bitrbate, zicea mama,

qi le dai paele ! aqh-i ? Ha, ha! bine v'aumai facut, pughibale spurcate ce sunteti !

ca. nici o lighioae nu se poate aciva pe lang5cask de reul vostru. Eaca dad% nu v'amslicelat astazi, faceti otrocol prin cele mite

dati la om ca canii, prin Mt. Ara! d'apoiaveti la ctiintA, ca ve prea intreceti cu de-

incaltarii

gi

gi

eta

vi

ti -I

www.dacoromanica.ro

Page 7: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

AMINTIRI DIN COPIIJIRIE. 3

diochiul. Acuq ieu varga din cdard5, Bi yecroesc, de ve merg petecele.

Ia lasA-i gi tu, mai nevastii, Iasi -i ; ca

se bucuri Bi ei de venirea mea, zicea tata,dandu-ne huts. Ce le pasA : lemne la trunchiuaunt; signing cii Aida in pod este deavolna ;briinzi in putin5, asemene ; curechiu in po-loboc, slava Domnului 1 Numai de-ar fi 8A-natoli sa rainance liti 85 se joace acum, cata mititei ; ca le-a trece for sburdiciunea,cAnd or fi mai mari qi i- or lua gripe ina-inte ; nu to teme, ca n'or scapa de asta.§'apoi nu 9tii ca este-o vorba : daca-i copil,

sa se joace ; daca-i cal, sa traga, Bi daci-i

popa, sit' citeasc5...Tie omule, zise mama, a8a ti-i a zice,

ca nu qezi cu denqii in cash' toat5 ziulica

sa-ti scoata peri albi, manta -i-ar pamentul,sa-i manince, Doamne earth' -me ! De-ar maivent vara, sA se mai joace Bi pe-afar5; ca

m'am saturat de ei, ca de mere-padurete.Cate dracarii le yin in cap, toate be fac ;

cAnd incepe a toca la biserica, Zahei al teucel cu minte fuga Bi el afar/I Bi incepe atoca in stative, de pirie paretii casei 8i duduefere§tile. Ear stropOtul de Ion, cu talancade la oi, cu cleqtele Bi cu vatrarul face ohodorogeala gi un tArAboiu, de-ti ie auzul ;apoi iqi pun cite -o toala in spate §i cite -uncoif de h5rtie in cap qi cants aliluiia qiDoamne miluegte, popa prinde peqte", de tescot din cash'. §i asta in toate zilele de citedoue, trei ori, de-ti vine cateodata sa-i co-BeSti in bitae, dac'ai sta sa te potrive8ti lor.

...'Poi de, mai femee, tot e8ti tu biseri-coas5, de s'a dus vestea ; incaltea ti-au facutgi baetii biserica aici pe lot, dup5 chefulteu; macar ca-ti intrii biserica in case, de

departe ce-i ... De-arnii puneti-ve pe faultprivigheri de toata noaptea gi parascovenii

cite ve place, mai bieti ; dad vi-i voea saye dee ma-ta in toate zilele, numai colacide cei un8i en miere de la Patru-zeci desfinti" §i coliva cu miez de nuci.

Ei, apoi ! minte ai, omule ? me mierameu, de ce-s §i ei a§a de cuminti, mititeii ;CA tu be dai nas sii le tii hangul. Ia pH-veqte-i cum stau toti treji 0 se uita tintain ochii noqtri ; par' &A au de gand 85 nezugraveasca. Ian sa -i fi sculat la treabi,q'apoi sA -i vezi cum se codesc, se drAmboescqi se sclifosesc, zise mama. Hai ! la culcat,blieti, ca trece noaptea ; voue ce ye pasi,cAnd aveti demancare sub nas.

§i dupa ce ne culcam cu totii, noi baqii,ea bfietii, ne luam la harjoana, §i nu puteamadormi de incuri, pane ce era nevoita biatamama sa ne facA musai cite -un lurub, doueprin cap, gi sa ne dee cateva tapangele laspinare. i tata, saturandu-se cateodatzi

de-atata halagie, zicea mamei :

Ei, taci, taci ! ajunga-ti de-ama, herghelie !

tiu ca doar nu-s babe sa chiroteasci dinpicioare.Ins5 mama ne mai da atunci ci-teva pe deasupra gi mai indesate, zicend :

Na-ve de cheltueala, ghiavoli ce sunteti !Nici noaptea 85 nu me pot odihni de inco-tele voastre ?

i numai aqa se putea liniqt1 biata mamade real nostru, biata s5 fie de pecate ! §'apoisocotiti ca se mantuea numai cu-atata ? Ti-aigasit ! A doua zi desdimineata le incepeamdin capet ; §i ear lua mama nanaqa din coar-di, gi ear ne jnapilea, dar noi par'ci bindi-seam de asta ? ... Vorba ceea : Pelea reaqi ripanoasa, on o bate on o las5." §i cite

www.dacoromanica.ro

Page 8: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

4 AMINTIRI DIN COPILARIE.

nu ne venea in cap, si cite nn faceam, cuverfi indesate, mi-aduc aminte, de paricaacum mi se intimpla. Mai psi de tineminte toate cele scum ass, dad' te slu-jeste capul, bade Thane.

La Criciun, and ties tata porcul, si-1

parlea opirea invalea lute cu pae,de-1 inadusea, ca sa se poata rade mai fru-mos, eu incalecam pe pore deasupra paelor,$i fa'ceam un chef de mil de lei ; stiind camie are dee coada porcului s'o frig

besica s'o umplu cu Ounce, s'o umflus'o zurtiesc, dupa ce s'a usca ; s'apoi, vai

de urechile mamei, piing ce nu mi -o spargeade cap.§i si nn -mi nit cuventul : ()data,la un Sfantul Vasile, ne prindem noi vr'ocativo, bieti din sat, sa ne ducem en pingul;caci exam fii en milrisor actin:, din pecate.Si in ajunul Sfantului Vasile, toata ziva amstat de capul tatei sa-mi face si mie unbuhaiu ; on de nu, batar nn harapnic.

Doamne, ce harapnic ti-oiu da en, zisetata de la o vreme. N'ai ce manta la Casamea? Vrei Si te buseasca cei nandralai prin°met ? Acus to descalt!

Wand eu ca mi -am aprins pae 'n capcu asta; am sterpelit-o de-acasa numai cubesica cca de pore, nu cumva sa-mi iee tataciubotele, si si reman de rusine inainteatovarasilor. §i nu stiu cum s'a intamplat,ca nici unul dintre tovarasi n'avea clopot.Talanca mea era a cast; ; dar me puteamduce s'o ieu ? Insfirsit facem noi ce facem,si sclipuim de cole o coasa rupta, de ici oemcee de tanjeala, mai un vatrar cu belciug,mai besica cea de port a mea, ysi pe dupitoaca si pornim pe la case. §'o lufim noide la popa Oslobanu, tocmai din capul sa-

tului din sus, cu gand si umblim tot SatiilCAnd colo, pops ties lemne la trunchiu

afara; si cum a vezut ci ne asezam la fe-reasta i ne pregitim de urat, a inceput ane trage ateva nasteri indesate si a zice :

Deabia s'au culcat guinile, gi voi atii inceput? Ia stati stank blastematilor,

sa ve dau eu! Noi atunci am parlit-o Iafugi. Ear el sverr ! cu o scurtatura in urmanoastra; 616 era mn hursuz i pacli it popa011obanu. §i din spaima ceea, am fugit noimai jumitate de sat inapoi, fang si avemand ei zice popei : Drele pe podele bu-

reti pe pareti"; cite pene pe cucosi, atatiacopii burdubosi", cum obicinuesc a zice plu-garii pe la casele ce nu i primesc.

Mai ! al dracului venetic §i ceapan dezicem noi dupi ce ne adunam toti Is

un lot, ingbetati de frig si sp'arieti ; cat pece era sfi ne ologeasa boaita cea indracita;vede -I'am dus pe nasalie la biserica Sfa'ntuluiDumitru, de sub cetate, uncle slujeste ; curatuciga-1 crucea I'a colaeit Si vie si sa-si fadbudihacea case la noi in sat. Fereasa Dum-nezeu, sa fie preotii nostri asa ; ca nu te-aimai infrupta cu nimica de la biseria, invecii vecilor ! §i pAna-1 mai menim noi pepopa, pans -1 mai boscorodim, pine una alts,amurgeste bine. Ei, emu, ce-i de facut ?Hai sa intram ici in ograda asta, zise Za-haria lui ; ca ne trecem vremea, standin mijlocul drumului.§i intim noi la Va-sile-Anitei, ne asezam la fereastrii dupaobiceiu. Dar par'ca naiba vrajeste : cela nusuns coasa, ca-i e frig; celuia ca-i inghentamanile pe arcee ; veru-meu Ion Mogorogea,cu vatrarul subsuoara, se punea de pricinga nu ura, i numa-ti crApa inima, 'n tine

qi-1

§i

§i

popg,

Ggtlan

§i

ti

1i-1

et -mi

si

www.dacoromanica.ro

Page 9: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

Amami DIN COPHARIE. 5

de necaz !Uri tu, mai Chiriece, zic eu luiGoean ; gi noi, mai Zaharie, saprufnim dingore ca buhaiul ; ears igtialalji si strige :

hail'odata ¢i incepem. i ce sä vezi?Unde nu se ie hapsina de nevasta lui Va-sile-Anitei, cu cociorva aprinsi dupe noi;cAci tocmai atunci tr5gea focul, sA dee co-lacii in cuptior. Vai, aprinde-v'ar focul,sA ve aprind5, zise ea burzuluiti grozav ;dar cum se chiamA asta ? In obrazul cui

v'a invetat I ...Atunci noi, la fugi bSeti ; mai dihai decat

la popa Oslobanu... Dar bun pocinog a maifost s'aista, zicem noi, oprindu-ne in re's-crucile drumului, din mijlocul satului, a-

proape de bisericA. Anci una -done de aestea,

si ne scot oamenii din sat afarA, ca pe niste15esi. Mai bine si mergem la culcare. Si

dup5 ce ne arvonim noi $i pe la anul, cujurAment, sA umblam tot impreuna, ne-amdespArtit unul de altul, rfibigiti de frig sih5misiti de foame, psi hai fiecare pe la casacui ne are, ca mai bine-i pare. Si eaca asane a fost umblarea cu piugul in anul acela.

D'apoi cu smAntAnitul oalelor ce calaman-

dros faceam:CAnd punea mama laptele la prins, eu,

fie post, fie cAslegi, de pe-a doua zi si in-cepeam a linehl grosciorul de pe deasupraoalelor ; si tot asa in toate zilele, pane cedam de chisleag. i clind cAuta mama sAsnAnteascA oalele, smintgneste Smiirand5,dacA ai ce Poate c'au luat strigoaicele

mana de la vaci, mAmucAi, ziceam eu se-zend incinchit cu limba scoas' afara di-naintea mamei, jos lAngS ogle.

Doamne, prinde-l-voiu strigoiul cela odata la oala cu smantSnii, zicea mama uitan-

du-se lung la mine, s'apoi las NAnaga din

grindi are si-i stie de stire ; de nu l'orputt scoate din mina mea tot neamul stri-goilor si al strigoaicelor din lume... Se cu-noaste el strigoiul care a m5ncat smintSna,de pe limb5... Urit mi-a fost in viata meaomul viclean lingiu, drept si-Si spun,dragul mamei ; si sA stii de la mine, CaDumnezeu n'ajuta celui care umbra cu fur-tusag : fie lucru de purtat, fie de-a mAncirii,fie on de ce-a fi.

Ei apoi ! unde-o pies neste mama si undecraps; zic eu in g5ndul meu, ca doar totnu eram asa do prost p5n5 pe-acolo, sA nupricep atata lucru.

D'apoi cu mos Chiorpec ciubotarul, me-giesul nostru, ce necaz aveam ; ba adich,drept vorbind, el avea necaz cu mine ; cAci

una, doue me duceam la om si 1 tot suci-learn sA mi dee curele, ca sA mi fac biciu.

Si cele mai de multe on gAseam pe mosChiorpec ribuind ciubotele cu dohot de celbun, care face pelea moale cum ei bumbacul.i dacA vedea omul §i vedea cA nu se poate

descotorosl de mine cu vorbe, me lua fru-musel de b5rbie cu mina sting5, ear cu ceadreaptA muea felestiocul in strachina cu do-hot, si-mi tr5gea un puiu de r5bueali caaceea, pe la bot, de-i bufnea risul pe totiucenich din ciubotarie. Si cAnd imi da dru-mul, me duceam tot intr'o fugli a case lamama, plAngend stupind in dreapta si instings. Uite, mama, Chiorpecul dracului,ce mi-a fiicut!

Doamne, par'ca l'am invetat eu, ziceamama cu parere de bine; am sA -1 cinstesc,zeu asa, &and l'oiu intfilth; ca sezi lipci

§i

si

§i

hai,

www.dacoromanica.ro

Page 10: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

6 AMINTIRI DIN COPILARIE.

unde te duci qi scoti sufletul din om cu o-brizniciile tale, u§ernic ce e§ti!

Dace auzeam aca, me spilam bini§or pela gura, §i-mi ciutam de nevoe §i cumuitam ciuda, fuga ear la mo§ Chiorpec dupacurele ; §i el and me vedea intrind pe u§i,imi zicea cu chef: he, he ! bine-ai venit,nepurcele!2 §i ear me rabuea, fi'cendu-mede ris ; qi eu ear fugeam a casa, plingend,stupind §i blistemindu-1; §i mama avea unchin cu mine din pricina asta.

Of! de ar vent earna, si to mai dauodati la §coali undeva, zicea mama, qi sicer dascilului si-mi dee numai pielea §i cio-lanele de pe tine.

Odati, vara, pe-aproape de Moqi, me fu-ri§ez din cash qi me duc, ziva- miaza-mare,

la mo§ Vasile, fratele tatei cel mai mare,si fur ni§te cireqe ; caci numai la densul §iAnd la vr'o done locuri din sat era sate -uncire§ varatic, care se cocea-pilea de Dumi-nica Mare. §i me chitesc eu in mine, cums'o clan, ca si nu me prindi. Intru maiintAi in casa omului §i me fac a cere peThan, si ne ducem la schldat.

Nu-i a casa Ion, zise mitu§a Mirioara;s'a dus cu mo§u-teu Vasile, sub cetate, la o

china din Condreni, s'aduci ni§te sumani.Cad trebue si ye spun, ci la Humule§ti

tore §i fetele §i WO, §i femeile qi barbatii;qi se fac multe giguri de sumani, §i Phi qide noaten, care se vend §i pAnuri §i cusute ;

§i acolo pe loc, la negustori armeni, venitiinadins din alte terguri : Foc§ani,

Roman, Terga-Frumos §i de pe aiurea ; pre-cum qi pe la earmaroace in toateCu asta se hrinesc mai mult Humule§tenii,rhztigi &fa pamenturi, §i cu negustoria din

picioare : vite, cai, porci, oi, brinkoloiu, Bare gi falai de popu§oi ; sumane :

mari, genunchere qi sirdace ; itari, bernevici,cime§oae, lhicere §i scorturi inflorite; §ter-gare de burangic alese §i alte lucruri, ce leduceau Lunea in terg de venzare, sau Joiape la ministirile de maice, cirora le vinecam peste mane tergul.

Apoi dar mai remii sinitoasi,Mirioaral Vorba de dinioarea ; §i-mi parereu, ca nu-i veru Ion a casa; ci tare-a§ fiavut placere sa ne scaldim irnpreuni... Dar,in gi dul meu §tii c'am nemerit-o ? bine cAnu-s a cash' ; §i de n'ar vent degrabi §i maibine -ar fi §i scurt qi cuprinzetor, sirutmina mitu§ei, luindu-mi ziva buni, Ca unbeet de treabi, es din casa cu chip ci meduc la scildat, me §upuresc pe unde potcind colo me trezesc in cire§ul femeei, §iincep a cirabini la cire§e in sin ; crude,coapte cum se gAseau. §i cum erain ingrijitqi me sileam si fac ce-oiu face mai degrabi,eaca mitula Mirioara, c'o jordie in mini,la tulpina cireplui!

Dar bine ghiavole, aici ti-i scildatul ?zise ea, cu ochii holbati la mine; scoboari-te jos, tilharule, ca te-oiu inveta eu!Darcum si te cobori, cici jos era pripidenie !Daci vede ea qi vede ca nu me dau, svirr !de vr'o doue-trei on cu bulgiri in mine,dar nu me chite§te. Apoi incepe a se a-burca pe cire§ in sus, zicend : maiporcane, ci te captule§te ea Mirioara acul !Atunci eu me dau iute pe-o creangi maispre poale, qi odatA fac : zup ! in ni§te ci-nepi, care se intindea de la cire§ inainte,qi era crudi §i Oda la brau de nalth ;

nebuna de matu§a Mirioara dupi mine; §i eu

Bac5u,

partite.

rani,

mitu§5

§i

Seal,

gi

www.dacoromanica.ro

Page 11: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

AMINTMI DIN COPILARIE. 7

fuga epureste prin cinepi si ea pe urma mea,ping la gardul din fundul gradinei, pe careneavend vreme si-1 sar, o cotigeam inapoi earprin &inept', fug6nd tot epureste ; si ea dupimine, pia 'n dreptul ocolului, pe unde-miera ear greu de sirit ; pe de laturi ear gard,si harsita de mitusa nu me slAbea din fuganisi in ruptul capului ; cat pe ce si puemina pe mine ! §i eu fuga si ea fuga,eu fuga si ea fuga, papa ce dim dnepatoati paland la piment ; cici si nu spunminciuni,, erau vr'o zece, douesprezece pea-jini de etinepa frumoasii psi deasi cum ei pe-ria, de care nu s'au ales nimica! §i dupice facem noi trebusoara asta, mitusa nu stiucum se incalceste prin cinep5, on se im-peded de ceva si cade jos. Eu atunci iuteme resucesc intr'un picior, fac vr'o doueattrituri mai potrivite, me asverl peste gard,de par'ch' nici nu l'am atins si-mi pierdurma, ducendu-me a cash' si fiind foarte cuminte in ziva aceea.

Dar mai in desari, eaca i mos Vasile,cu vornicul si pasnicul, striga pe tata lapoarti, ei spun pricina cheama sit' fie

de filth', cAnd s'a dinepa ;

caci drept vorbind, si mos Vasil° era uncirpinos s'un puiu de sgirie-brAnzA, Ca similtusa Marioara. Vorba ceea : au tunatci i au adunat". Ins5 degeaba mai climpi-nese eu din guri : tine ce are cu munca o-mului ? Striciciunea se ficuse, vinovatultrebuia si pl5teasci. Vorba ceea : Nu pli-teste bogatul, ci vinovatul". Asa tata, adat gloabi pentru mine, si pace bung. §idupfi ce-a venit el rusinat de la mi-atras o chelfineali ca aceea, zicend

Na 1 satura -te de cirece de-amit si

---1.....-..,214opanaparipopc =GC;

ctii c ti-ai mincat liftiria de la mine spin-zuratule ! Oare multe stridciuni am si maiplAtesc eu pe urma ta ?

§i eaca aca cu ciresele ; s'a implinit vorbamamei, sermana, iute degrabi: ci Dum-nezeu n'ajuti celui care umbli cu furtusag".Insa ce ti-i bung pociinta dupi moarte ?D'apoi rucinea mea unde o pui ? Mai pasilde di ochi cu mitusa Mirioara, cu moeVasile, cu viru Ion, si chiar cu bietii sifetele din sat; mai ales Duminica, la bise-rid, la hori unde-i frumoi de privit, 9i pela scildat, in Cierul Cucului, unde era bi-telistea fledilor ci a fetelor, doriti unii dealtii toati septemana de pe la lucru.

Me rog, mi se dusese buhul, despre posnace ficusem, de n'aveai cap si scoti obrazulin lume de rusine ; 9i mai ales acum, dudse ridicase citeva fete frumusele in sat lanoi, gi incepuse a me scormoll pe minela inimi. Vorba ceea :

Mai Ivane, dragi ti-s fetele ?Dragi.

Dar to for ?i ele mie....

InsA ce-1 de ficut ? s'a trece ea si asta ;obraz de scoarti, ei las-o moarti'n pipusoi,ca multe altele, ce mi s'au int5mplat in viatii ;nu asa intr'un an doi ci deodati ; ci in maimulti ani yi pe rind ca la moari. §i doarme e1 feream eu intr'o pirere sa nu maidau peste vr'o pacoste, dar par'cl naiba meimpingea, de le ficeam atunci cu chiuita.

§i tocmai-mi-te ! Indati dupi cea eu cire-:pie, vine Rita la rind

Me trezeste mama intr'o dimineati dinsomn eu vai nevoe, zicendu-mi : sward, du-

inainte de risiritul soarelui; ear vrei

si

si

si

si

gi -1

ispasi gi

ispaga,

1

gi

gligule,

www.dacoromanica.ro

Page 12: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

AIIINT1111 DIN COPILXIIIE.EMUM1101

as te pupe cucul arminesc to spurce,ca se nu-ti mearga bine toat5 ziva ? Caci

aqa ne amagea mama, cu o pup5z5, care-qifficea cuib de multi ani intr'un teiu foartebettin $i. scorburos, pe coasta dealului, la moqAndrei, fratele tatei eel mai mic. i numai,ce-o auzeai vara : ,Pu pu-pup ! Pu-pu-pup !desdimineata in toate zilele, de vuea satul.§i cum me scol, indata me ysi trimite mamacu de mancare in taring, la niqte lingurari,ce-i aveam tocmiti prAqitori, tocmai in ValeaSack aproape de Topolita. §i pornind eucu demincarea, numai ce and pupaza,cintand :

Pu-pu-pup ! pu-pu-pup ! pu pu-pup !Eu atunci sa nu-mi cant de drum tot ina-

inte ? me abat pe la teiu, cu gand sA prindpupeza, cad aveam grozavA ciudA pe densa;nu numai dealt pentru pupat, cum ziceamama, ci pentruca me scula in toate zilelecu noaptea 'n cap din pricina ei. §i cumajung in dreptul teiului, pun demencarea josin ciirare pe muchea dealului, me suiu in-cetiqor in teiu, care to adormea de mirosul. . . floarei, bag mans in scorburii, unde qtiami norocul meu! galauesc pupilza pe oue,

zic On de multemire : tad late, cate am captutiit eu ; ei mai pupa to qi pedracul deacum I" §i cAnd aproape sit scotpupliza afare, nu ctiu cum se face, ca mespariiu de creasta ei cea rotate, de pene,del nu mai vezusem pupeze pane atunci,qM dau ear drumul in scorburi. cumstam eu acum qi me chiteam in capul meu,ea qerpe cu pene nu poate sa fie, dupecumauzisem, din oameni, ca se sill prin scorburicateodata qi qerpi, undo nu me imberbetezin sine-mi qi ear bag mina sa scot pupeza

pe ce-a fi ; dar ea, sermans, se vede cese mistuise de frica mea prin cotloanele

scorburei, undeva, ceci n'am mai dat dedensa nic5iri ; intrase in pament.anapAda lucru q'aista", zic eu inciudat, sco-tend caciula din cap i tuflind-o in gurascorburei; apoi me dau jos, taut o lespedepotrivite, me suiu eu densa ear in teiu, imiieu c5ciula, qi in locul ei pun lespedea, cugaud c'a eql ea pupiza de undeva, panem'oiu introarce eu din Carina. Dupe. aceea

me dau ear jos qi pornesc rapede cu de-mancarea la lingurari §i on cat oiu fimers eu de tare, vreme trecuse la mijloe

doar, cat am umblat horhaind tine tie peunde, gi cat am bojbait ¢i mocoqit prin teiuse prind pup5za lingurarilor, nici mai re-mane cuvent, li se lungise urechile de foameaqteptand. §'apoi vorba ceea : Tiganuluiand i-e foame Cana ; boerul se primb1a cumanila dinapoi, ear teranul nostru ardeluleaua mocneqte intr'ensul. Aqa qi lin-gurarii noqtri : cantau acum indracit pe o-gor, qezend in coada sapei, en oehii pain-jeniti de-atata uitat, sa vada nu li vine men-care din cotrova ? Cand, pe la prInzul eelmare, numai eaca-1.5-me-s eu de dupe undamb, cu mancarea sleita, veneam nu ve-neam, auzendu-i 15IAind aqa de cu chef ...atunci au qi tabArit balaurii pe mine ci catpe ce sa me inghita, de nu era o chirandemai tenera intro denqii, sa-mi tie de parte:

Hauileo, mo ! ogoiti-ve ; ce tolocAnitibaeatul ; cu tatul seu aveti ee-aveti ear nucu (Mitsui.

A tunci lingurarii ne mai puindu -i tninteacu mine, s'au aqternut pa mAncare, Wendmolcum. i segplind en cu obraz curat, imi

¢i sa

§i

§i

par'cg Mgi,

§i

e§i

§i

§i

8

si

www.dacoromanica.ro

Page 13: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

AMINTMI DIN COPIIIRIE 9

ieu traista cu blidele, pornesc spre sat, meabat ear pe la teiu, me suiu intiensul, punurechia la gura scorburei, i aud ceva sba-tendu-se inhuntru; atunci ieu lespedea cuingrijire, bag mina si scot pupaza vlaguitade atata sbucium; ear oucle cand am vrutsa le ieu, erau toate numai o chisalita. Dupaasta, yin a cash, leg pupaza de picior c'oata, s'o indosesc de mama vr'o done zile inpod prin cele putini hirbuite; i una, donela pupazh, de nu stieau cei din cash, ce tottaut prin pod asa des. InsA a doua zi dupziasta, eaca §i matuqa Mariuca lui mo§ Andrei,vine la not c'o falai 'n ceriu si cu una 'npament, si se is la ciondanit cu mama dinpricina mea :

Mai auzit'ai dumneta, cumnata, una caasta, sa Lure Ion pupaza, care, zicea matu§acu jale, ne treze§te desdimineata la lucrude atitia ani !" Grozav era de tulburatanuma nu-i venea si lacrameze, chnd spuneaaceste. §i acum fed eu, cA avea mare drep-tate matu§a, caci puphza era ciasornicul sa-tului. Insa mama, sermana, nu §tia de astanici cu spatele.

C6 spui, cumnata. Daca Pas ucide inbatae, cand a§ afla cA el a prins pupaza s'ochinueasch. De amit, bine ca tai -ai spus ;las pe mine, ca ti-1 ieu eu la dephnat.

nNici te mai indol despre asta, cumnataSmarandh, zise matup, 616 de sbantuitulista al dumnitale, nimica nu scaph. Ce maiatata ? mi-au spus mie tine l'au vezut, ca

Ion a luat-o ; gatul imi pun la mijloc.Eu, fiind ascuns in crimar5, cum aud uncle

ca aceste, iute me sum in pod, umfiii pu-pliza de uncle era, saiu cu densa pe substre§ina casei qi me duo deadreptul in tergul

2

vitelor, s'o vend ; caci era tocmai Lunea,intr'o zi de terg. i cum ajung in iarmaroc,incep a me purta tanto§ pintre oameni decolo panh cold cu pupilza 'n mina ; ca doar

eu cram olen.ca de fecior de negustor.Un mo§aeag nebun, c'o vitica de funk, n'arece lucra :

De venzare-ti e gainusa ccea . . . . mai

baete?De vetrzare, mo§ule.

§i cat cei pe densa?Cat crezi yi dumneta ca face.

Ia ado 'ncoace la mosul, s'o drAmalu-easel

§i cum i-o dau in mina, javra draculuise face a o cauta de ou, desleaga atuncifrumu§el ata de la picior ; apoi mi-o arunansus, zicend : eaca posnh, c'am schpat-o !"Pupaza, sbrr ! pe-o dugheana ; si dupa ce semai odihne§te putin, i§i ie apoi drumul insbor spre llumulesti si me, lash mare si de-vreme, cu lacrimile pe obraz, uitindu-me,dupa densa! Eu atunci hat! de sumanulmo§neagului, sami plateasca paserea :

Ce ghndesti dumneta, molule? Te jocien math omului? Daca nu ti-a Lost de cum-perat, la ce i-ai dat drumul ? ca nu scapinisi cu giunca asta de mine. Inteles' ai?Nu-ti pae lucru de sagh.§i me bhgam inochii mosneaguln si face= un taraboiu, dese strinsese lumea ea la comedic itnprejurulnostru ; de, iarmaroc nu era ?

Dar §tii ca e§ti amarnic la viata, maibaete, zise mosneagul de la o vreme, rizend.In ce te bizui, de te indarjesti ass, nepoate?Dee! Nu cumva ai pofti sa-mi iei viticapentr' un cue armenesc? Pesemne tonrmeA spinarea, cum ved eu; §i is aeu§ to

ysi

si-i

y

si

www.dacoromanica.ro

Page 14: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

10 DIN COPILARIE,

scarpin, dace vrei ; ba s'un topor iti fac,

daca me crezi ; de-i zice aman puiuleand ei scApa din mana mea.

D5 pace baetului, inogule, zise un Hu-mulestean de-ai nostri, ca-i feciorul lui Stefana Petrei, gospodar de la noi din sat, si ti-igas1 beleana cu densul pentru asta.

He, he ! sA fie sanatos dumnealui, om bun ;

d'apoi chitesti dumneta ca nu ne cunoastemnoi cu Stefan a Petrei? zise mosneagul; chiarmai dinioarea l'am vezut umbland prin terg,cu cotul subsuoarg, dupa cumperat sumani,cum ei e negustoria ; si trebu'e sA fie pe-aici

undeva, on in vr'o dugheana la beat adal-masul.Apoi bine ca stiu a cui esti, maitics; ian sal oleaca, sa to due eu la tata-teu, gi sa ved el te-a trimes cu pupazi devenzare, sa spurci iarmarocul ?

Toate ca toatele, dar cand am auzit eude tata, pe loc mi s'a muet gura ; apoi in-cet, meet m'am furisat pintre oameni siunde-am croit-o la fuga spre Humulesti, ui-tAndu-me inapoi, sa ved nu me ajunge mos-neagul ; caci imi era acum a scApare dedensul, drept sa ve spun. Vorba ceea : la-sA-1, mai L'as Vasa eu ; dar vezi ca nu melase el acum". Tocmai asa pAtisem si eu ;ba eram Anca bucuros ca am scapat numaicu-atAta. Bine- ar fi s'o pot scoate la capet,macar asa, cu mama si en matusa Mariuca,gandeam eu, batendu-mi-se inima, ca'ntr'unepure, de fricA gi de osteneala. Si cand a-jung a ma, aflu ca tata si mama erau duiin terg ; gi fratii imi spun cu spaima, ca-iposni cu miitusa lui mos Andrei ; a sculatmai tot satul in picioare, din pricina pu-pazAi din teiu ; zice ca i-am fi luat-o noi,si pe mama a pus-o in mare superare Cu

asta. §tii c5, §i matusa Mariuca e una dincele, care scoate mahmurul din om ; nu-i ofemee de inteles, ca matusa Anghilita luimoss Chiriac ; s'a mantuit vorba. Si cum imispuneau ei ingrijiti, numai ce gi auzim cAn-tand in teiu :

Pu-pu-pup ! pu-pu-pup ! pu-pu-pup !Sorg -mea Catrina zice atunci cu naierare :

l'auzi, badita! Doamne, cum aunt unia,de napastuesc omul chiar pe Banta dreptate !

Mai asa, sorioara! . . dar in gandul meu,and ati sti voi cate-a patimit, sireaca, dinpricing mea, i-ati plange de mils. Zaheihash', ne lasase vorbind si se ca-mai dusesein terg dupa mama, sa-i spue bucurie des-pre pupAza. Si a doua zi, Marti, taman inziva de lAsatul secului de postul San-Petrului,facend mama un cuptior sdraven de alivencisi plicinte cu poalele 'n brau, si parpalindniste pui tineri la frigare gi apoi tavalindu-iprin unt, pe la pranzul cel mic, chiamA pematusa MAriuca lui moss Andrei la noi si izice cu drags inima :

Doamne, cumnatica-hai ; cum se potinvrAjbl oamenii din nimica toata, luAndu-sedupa gurile, cele rele ! Ia poftim soro, maibine sa mancam ceva din ce a da Duinnezeu,sa cinstim sate -un pahar de vin in sAnatateagospodarilor nostri, si cele role sa se spele,cele bone sa s'adune ; vrajba dintre noi sapiara, gi neghina din ogoare. Caci dac' aista sA faci voe rea de toate, zeu, ar trebulde la o vreme s'apuci

Asa, cumnata drags, zise matusa Mariuca,stringend cu nedumerire din umere, candse punea la mass; vezut-ai dumneta ? SA

mai pui alts data temeiu pe vorbele oame-nilor ?

ampii.

ARLINTINI

!"

www.dacoromanica.ro

Page 15: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

AMINTIRI DIN COPILARIE. 11

Apoi incepem cu totii a manta; vi altii,ca altii, dar en vtiu ca mi-am pus bine gurala talc, sa-mi fie pe toata ziva. Si indatace m'am sculat de la masa, luandu-mi re-mas bun de la &acne, fuga la scaldat ; vi

cand sar °data voinicevte de pe-un mal naltin vtioalna, din greval5, drept cu fata'n jos,numai scAntei mi s'au facut pe dinaintea o-chilor, de durere ; vi am crezut ca mi-aplesnit pantecele, nu aka ceva. dupa ce-am evit cu mare greu din api, i m'am puspe mal tiindu-me cu manile de inima, baetiis'au strins ciotc5 imprejurul meu ; i m'auinmormentat cu n5sip, vi m'au prohodit cumvtiau ei, i. deabia mi-am venit in simtirepeste vr'un cias ; v'apoi am inceput a meseidda in ticna pane pe la asfintitul soarelui ;potrivind-o s5 yin a case °data cu vacile vispuind mamei, ca, scapandu-le facarul dinocol pe ale noastre, la amiazi, eu singurle-am dus la pascut, deaceea m'am in-tarziet pang acum. Si mama, cretin bun5,

crezendu-le toate 15ptoase, dupa r5,buv cumi le spusesem eu cu m5gulele, m'a lAudatde vrednicia ce facusem, vi mi-a dat vi de-mancare. Ear5 eu mancand lupevte, me fi-ceam smerit numai rideam in mine, mie-randu-me tot atunci de ghibacia minciunilorce potrivisem, de-mi venia mai, mai sa lecred i eu singur pe jumetate.

Eaca aga se poate invela omul de multeori, cand nici n'a g5ndit, daci nu vtiea judeca bine. Insa ear me intorc vi zic:Tot patitu-i priceput". Intr'o zi, pe-aproape de Sant' Ilie, se ingr5m5dise, camai totdeauna, o multime de trebi pe capulmamei, nivte sumani sa-i stoats din sta-tive ; altii nivideasca vi sa inceapa a-i

tese din nou ; un teanc de sumane croite, naltpapa 'n grinds", avtepta cusutul ; peptenuvii

in laita, n'avea cine-i tinea de coada ; roatavedea in mijlocul casei, vi canurA toarsa nuera pentru batatura ; vorba ceea : Nuvedea, cA-ti vede norocul"; tevi de facut lasucal5; copil de tits in albie, pe 15ngg altivr'o cinci, vase, care avteptau 85 le faci de-mancare ; treabi era acolo, nu incurcala ; i.

Ana se cerea degrab5, caci venea cu fugaiarmarocul de Falticeni, care acela este, ceeste. Si me scoala mama atunci mai dimi-neati cleat alte dati, vi-mi zice cu toatainima:

Nick dragul mamei ! vezi eA tats -teu edus la coasO, cAci se scuturA ovesul cela pejos ; eu asemene nu-mi ved capul de trebi;to mai lasA drumurile vi sat langi mamuca,de-i fa tevi vi leagang copilul ; c'apoi vi euti-oiu lua de la Falticeni o pAlariuta cu tasmac'o cureluva de cele cu chimeriu, vtii tole,ca pentru tine.

Bine, mama; dar in gandul meu, nu-mai eu vtieam.Toate ca toatele ; dar la cu-sut vi sOriduit sumane vi mai ales la roata,me intreceam cu fetele cele marl din tors ;vi din asta pricing, reutacioasa de MariucaSavucului, care drept sa ye spun, nu-mi eraurita, facea adeseori in ciuda mea, vi-mibatea din pumni, poreclindu-me Ion Tor-calAu", cum ei zicea unui tigan din Vena-tori. Insa, pentru asta, tot imi era drags,i torceam impreuna cu densa, la umbra nu-

cului Tor, cate-o movil5 de drugi de canurii,de me saruta mama, cand i le aretam saraa casa.

Aga ne duceam baetii vi fetele unii la

altii cu lucrul, ca sa ne luam de urit, ceea

gi

gi

sa-i

vi

Si

www.dacoromanica.ro

Page 16: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

12 .AIII1NTIRI DIN COPILAME.

ce is tars se chiami sezetonre, si so facemai molt noaptea, lucr5nd fiecare al seu ;

cum torceam eu de-a mai mare dragul, peintrecute cu MAriuca, si cum sfarfila fusulrota, asa mi sfarAia iriima 'n mine de dra-gostea MAriucfii! Martur imi este Dumnezeu!§i -mi aduc aminte, ca odat5, noaptea la oclaca de desghiocat p5puoi, i am scos M5-rivai un scarce din sin, care era s'o bngein boale pe biata copilfi, de n'as fi fost euacolo.D'apoi vara in zilele de serbgtoare,cu fetele pe ampie, pe colnice si mai alesprin luncile si dumbrAvile cele pline de man-drift°, dupil cules r5chitici de fAcut gine-nele, sovery de umplut fiori, dumbravnicsulcin5 de pus pintre strae, tine umbla ?Povestea antecului :

FA-m6 Doamne, val de teiSi m'arunca 'ntre femei".

§i scurt5 vorba, uncle erau trei, en cram alpatrule.

Dar cAnd auzeam de legrmat copilul, nustiu cum imi venea; &gel tocmai pe mineazuse pecatul ss fiu mai mare intre frati.Ins ce era sä faci, and te roag5 mama?Dar in ziva aceea, in care me rugase ea,

era un senin pc ceriu, si asa de frumos pside cald afar5, venea sa te scalzi

pe uscat, ca gainile. V6zend eu o vremeca asta, am sparlit-o la balt5, cu gand reuasupra mamei, cat imi era de mama si denec5jita. Adever spun, ciici Dumnezeu edeasupra! De la o vreme, mama crezendcA-s prin livadA, undeva, ese afara si incepe

a stnga de da duhul dinteensa: ;Tome,Thane ! Tonne, bonne !" si Ion pace! Vezendea cA nu dau respuns de nicairi, lash' toatein pament, si se is dupg mine la baltii, unclestiea c5 me duc; si c5nd colo, me vede to-logit cu pelea goalfi pe nasip, cat mi ti-igliganul ; apoi in picioare, tiind la urechi

cite -o lespegioar5 ferbinte de la soare, cu

argint printeensele, si acl scream intr'unpicior, ad. in celalalt; adl plecam capul indreapta si la stinga, spuind cuvintele :

Aura, pdcura§Scoate apa din urechi,C6, ti-oiu da parale vechi ;

§i ti-oiu spala cofeleti-oiu bate dobele 1"

DupA aceea sverleam petrele, pe rand, instioalna unde me scAldam, una pentru Dum-nezeu si una pentru dracul, facend partedreapt5 la amundoi ; apoi mai sverleam c5-teva de incueam pe dracul in fundul stioalnei,cu bulbuci la gur5; s'apoi, hustiuliuc! si euin stioaln5, de a cufundul, s5 grind pe draculde-un picior, caci asa ni era obiceiul sA fa-cem In saldat, de pe and Adam-Babadam.Dup5 asta, me mai cufundam de trei on inrand, pentru Tat5l, Fiul i Duhul Sfant,5nc'odat5 pentru Amin. Apoi me trageamincetisor pe-o coasts, la marginea bAltii, catmi ti-i moronul, me uitam pe furis, cumse joaa apa cu piciorusele cele m5,ndre aleunor fete, ce ghiteau panzi din susul men.Mai frumos lucru nici cA se mai poate, cred !

Toate aceste be privea biata maws, uitatfi

si

ysi

si

Si

www.dacoromanica.ro

Page 17: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

AMINTIRI DIN COPILA.RIE. 13

cu mAnile subsuoarA, cum e omul neap,de dupe un dAmb din prund, aproape demine. Dar eu n'o vedeam pe densa, cAci

eram in treaba. In totu-lui-tot, a fi trecutla mijloc vr'o jumetate de cias, cat a zAbovitmama acolo, mai vr'o trei, patru de cAndfugisem de-acas5, §'ar fi trebuit sa inceapaa mi se pune soarele drept inima, dupAcumse zice, del era trecut de amiazA. Ins eu,

in stares in care me aflam, fiind cuprins defericire, uitasem cA mai trAesc pe lume !Insfirgit, mama, cat era ea de tare de cap,de la o vreme pierde rabdarea qi vine tiptil,in yerful degetelor, pe la spatele mele, cAndme uitam la fete, cum ye spun, imi ie toatehainele frumu§el de pe mal, §i me lase cupielea goalA in baltA, zicendu mi cu niduh:

Ei veni to acasA, coropcarule, dacA te-arAsbl foamea, 9'apoi atunci vom aye altsvorbi; §i se tot duce.

Ei, ei ! ce-i de gent, Inane ? Fetele dela ghilit, care vezuse asta, numa-§i dau ghiontuna alteia, §i chicoteau pe socoteala mea, deresuna prundul. EarA eu intram in pament,de ru9ine, §i cat pe ce sa me inec, de ciudace-mi era ; qi din dragostea cea mare de maidinioarea, imi venea acum BA le string degat, nu alai ceva. Dar vorba ceea : Potiop.i ventul, apa qi gurile oamenilor ?" De-aceea le-am rant §i eu pe fete s'a ridA, Ongli s'a duce gam la ureche ; qi, pAndind vreme

pe &And §ed ele plecate qi dau pAnza in apilla ghilit, fac tqtiu! din baltA, §'o ieu la sA-nAtoasa ; §i a§a fugeam de tare pe prund,de skean petrele, pe care le stArneam cu

picioarele, cat mine de sus. §i fuga §i fuga,fara sa me mai uit in urmA, pans ce dau

intro huditi, pe drumul care ducea la noiacasa. Dar nu merg pe drum, de ru§ines'a nu intAlnesc vr'un om ; ci sar in gridinAla Costache, qi merg tupiluq prin pApuri ;apoi, intr'o hudit5; din huditA, in gradingla TrAsnea, qi ear prin pApuqoi ; qi cAnd a-proape CA es din grAdinA, me simtesc caniilui TrAsnea, §i la mine sa me rupA. Ce-i

de facut ? Auzisem eu din oameni, ca dadvrei BA nu to mute Cana §i sa te lese inpace, cum ei vezi ca sar la tine, sa te tu-pilezi jos la pAment §i BA i la§i BA to latrecat le place, gra sa to urne§ti din loc ; cAci

ei bat cat bat, §i de la o vreme te parAsesc§i se due. §i adeverat este ; caci ap amscapat §i eu de canii lui TrAsnea, atuncicAnd am dat poste pecat cu ei qi ei cu mine.Noroc din ceriu pAnA'n pament, ci nu m'aprins melianul §i haramninul de TrAsnea,care avea mare ciudA pe mine, de cAnd mezApsise in gridina lui, la furat mere dom-ne§ti §i pere sAnt'ilie§ti, crici m'ar fi snopitin bAtae. §'apoi numai asta mi-ar fi mai

trebuit acum, cat eram de pricopsit ! Insfirgit

dupA ce m'au 15sat canii lui TrAsnea in pace,cum v'am spus, am sArit in respintenele unuidrum ; de acolo, in grAdinA la noi, §i atuncimi s'a pArut cA me aflu in sinul lui Dum-nezeu. §i merg eu acum f5rA pAsare prinpApu§oi, p5nA in dreptul ogrAzii ; §i me uitpintre gard, §i ved pe mama cum se da invent dupe trebi, cA,nd in case, and afar5 ;

era mai mare mils de densa! dar §ide pAntecele meu col stocit de apA Ana imiera mils. Vorba ceea : ,,Mild -mi e de tine ;dar de mine, mi se rupe inima de milli

ce-mi este". §i ne mai putend suferl foa-mea, incep a miirnA1 ugilit pintre gard :

.

gi-mi

www.dacoromanica.ro

Page 18: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

14 AMINTIRI DIN COPILARIE.

mimucii, each'-ti-me-s!" §'odatA vi sar inogradi, me infitoqez dinaintea mamei agachipos, cum eram, ei apuc mina cu sila, osiirut qi zic, scincind : Manii, bate-me uci-de-me, spiinzura-me, fa ce gtii cu mine; nu-mai di-mi ceva de mincare, ci mor de foa-me ! Vorba ceea : GolAtatea incunjuri, canfoamea dg de-adreptul." Ea atunci, cum emama cu bunatate, se uiti galig la mine gizice

Bine-0 gede, cogcogeme coblizan, sa umblilela pe drumuri, in halul acesta, gi BA me

laqi tocmai la vremea asta fare leas de a-jutor! Hai de mininci ; dar sa 9tii, ci mite ai lehimetit de la inima ; doar si te portideacum tare bine, si mai fiu ceea ce-amfost pentru tine; dar nu qtiu, zeu I

§i scurti vorbi, vezend ci m'am pus reucu mama, ei giuruesc eu ca ce-am ficut,n'oiu mai face ; apoi umblu tot cu bineqorulpe lingi densa, §i nu es din cuventul eiafari nici cu fapta, nici cu vorba; caci

vorba dulce, mult aduce", la trebi-s hir-nicut cat se poate : derdicam gi mituram princash', ca o fati mare; de n'avea mama griji,and se ducea undeva. §i 'ntr'o zi, o vedci me sirutA qi-mi zice cu blindeti

Dumnezeu si te inzileasci, Ionics, dragulmamei, gi si-ti dee toate darurile sale celebogate, daci te-i purta, cum ved ca te portide-o bucati de vreme incoace.

Atunci eu pe lot am inceput a plinge gibucuria mea n'a fost proasti. §i mai multimustrare am simcit in cugetul meu, deciton cind. §i de m'ar fi bitut mama cu toategardurile, §i de m'ar fi isgonit de la case,ea pe un strain, tot n'ag fi remas aga de

umilit in faca ei, ca atunci, cind m'a luatcu bine§orul:§i si nu credeti ci nu mi-amtinut cuventul, de Joi pang mai deapoi, pen-truci aga am fost eu, ribditor qi statornicla vorbi in felul meu ; gi nu ci me laud,caci lauda-i fati, prin somn, nu ceream de-mincare ; daci me sculam, nu mai qteptamsi-mi dee altii ; qi and era de ficut cevatreabi, o cam riream de pe-acasi. §'apoimai aveam §i alte bunuri, cind me lua cinevacu reul, putini treabi ficea cu mine; cindme lua cu bineprul, nici atita ; ear candme lisa de capul meu, faceam cite-o dri-guti de trebugoarA, ca aceea, de nici SfAntaNastasia Isbavitoarea de Otravi, nu era instare a o desface cu tot megtegugul ei. Po-vestea ceea : Un nebun arunc' o peatri 'n

gi zece cumini n'o pot scoate ".Insfirgit, ce mai atita vorba pentru nimica

toati? Ia am fost gi eu, in lumea asta, unbot cu ochi, o bucatA de hums insufletiti,din Humulegti, care nici frumos Ong ladouezeci de ani, nici cu minte pAna la trei-zeci gi nici bogat pang la patruzeci nu m'amficut. Dar qi sirac aga ca in anul acesta,ca in anul trecut qi ca de cind aunt, nici-°data n'am fost !

ldn Creangl.

°fraud:

www.dacoromanica.ro

Page 19: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

0 SARA LA CUR'I'E.

0 SARA LA CURTE.Comedie in dozed acte.

Domnilor Iacob Negruzzi Thu Maiorescuinchin aceastit incercare.

PERSOANE:

Rego'e.Regina.Don Fabricio, gambelan gi gentilom al Curtii, tutorul Clarei,Clara, una din damele de onoare ale Reginei,Ramiro, ofiter in garda regalA, amantul Clarei,Un poj.

(Scena se petrece la Curtea Spaniel, prin a doua juin&tate a veacului trccut).

Actul I.(Galeria la palat en vedere spre grAdinit).

SCENA I.Don Fabricio, (singur).

0 nu, nu este parere ; ochii nu pot a mensale :Nepoata-mea, Dona Clara, place Maiestatii Sale!Chiar astazi de dimineata, la primire, cand eraFata duca de Lerma §i Marchezul de Silva,Zimbind vesel catra mine, pe data ce am intrat,Dona Clara, a zis (Musa, de minune a jucat 1Ce e dreptul ca eH salt, Wend rolu-acelei Zine,In baletul Athalantei, a jucat a§a de bine ;Cand pastorul vrea s'o prima, avea pas asa usor,Incat printul, toata vremea, a privit-o visator

(pe gandurl)Ar fi oare cu putinta 1 Vorbesc oare desteptatlEa, mai sus decat Regina ; earn eu... totul in Stitt!Grauzi, mini§tri, frunti Uncap, inainte-mi sit se'n-

chine.Galioanele cu our sa se'ntoarca pentru mineToti s'alerge, ca o turma, dup' o vorba, un suns,

privirea mea sa cate, ce destin le este scris I...

15

Ce chimeral... De ce oare?.. Don Fabricio fii di-baciu,

Si in purpura maririitine §tie?te imbraci.Azi norocul orb, in tale, ti-a esit de dimineata;Il opre§te, §i desara poate-ti schimba'ntreaga viata 1Inainte, Don Fabricio... dar un lucru am uitat :Promisesem lui Ramiro... sventuratul m'a'ncurcat...Da, insa c'o invoiala: sa se 'nalte mai intai;i 'naltarii, am eu grija de a-i pune capataiu.

Un prilej sa-mi vie numai ;... ai vorbesc pe platin fate,

Cad sa fim cu maestrie, §i sit ne ferim in viata :

De fum, dragoste de baba §i ura de navarez ;Dar, cu o mans ascunsa, §tiu eu cursa sa-i arz.Ha, ha, ha,... filgaduinte, in joc cu marirea mea,Spune drept, scumpe Ramiro, n'ai vrea singur d-ta.Inteleptul vine vremea, ca sa zica o vorba'n vent;A nebunului e vina, dac'o is drept lucru slant.

SCENA II.

Acelaf, Clara.

Clara.Don Fabricio to taut.

Fabricio.Gaud la gaud, cu bucurie ;

Caci §i eu ye cautasem ; arzend de dor sa vieCat mai grabnic sa ye vazA, mai cunosc pe cineva.

Clara, (inveselitt).A Ramiro!

Fabricio.Nu,. .. Ghice§te:... Insa§i Maestatea Sa.

Clara, (intunecatli).Regale 1. Ce spui Fabricio ?

Fabricio.Caruia i-ai placut foarte.

Clara.01 §i tu, scumpe Ramiro, ratacesti in care parte ?

Fabricio.Cu Arsenia sau Cloe, bancheteazh'n vr'un osp6t...

Clara, (indignata).Pe clind voi, aicea, spuneti minciunoase noutliti.§i'n

Bi

pi

L..

Qt

www.dacoromanica.ro

Page 20: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

0 SARX LA CUTE.

Fabricio.Ila, ha, hal...

Clara, (ncrata)Rizi?

Fabricio.C'ai fost prinsa de-o glumA, de-o

incercare ;De pe frunte deci goneste on ce nori de supnrare.

Clara, (ea mibnire).In zadar I .. se adun' 0 Fabricio dac'ai stil...

Fabricio.CA esti sort cu norocul ?

Clara.Fie-ti mill, nu glumi;

vai I griji omoritoare se isbesc in peptul meu.(pe g5.oduri)

Curtea e plinl de intrigi.

Fabricio.De ce sit vezi toate'n reu?

Pentru cei alesi de soartA, Curtea e o serbAtoare;Regele voios tennr1 last noun griji amEre.

Clara, (tristA).

Sa to las and n'am un razem si su,,t zingura aici.

Fabricio.Singurii, cu mine-alAturi? Singura Clara, ce zici?Care cuget vrea bine, care brat mai devotat,Ai EA intalnesti veodat/ intr'acest intins palat?

Clara.Dovedeste-o dar acuma, cuvnntAnd doritul daLa casatoria noastra.

ugatoare)01 cu lacrimi to -as ruga...

Fabricio, (into turbarat).Cum? co zici? fusese vorba...

Clara.La duioasa-ne simtire

SA'ncetezi de astl data, de-a mai pune'mpotnvire.0 de la aceasta Curte, last sit fugim departe

Fabricio.Ce auz? SA fugi de aicea I... SA to iii vrei la o parteDe splendoare mArire l... Clara, poate ca, glume0,

Clara, (dand did cap cu intrIstae).Nu am veselia voastra,

Fabricio.Dar, bine, nu to gAndesti...

Clara.CA ti-ai dat candva cuventul, si ai brat,u1 devotat

Negre:;.it, dar...Fabricio.

Clara, (supOrati).

Vorba, sboara,

Fabricio.Lucrurile s'au schimbat...

Clara.Da, acum albul e negru; dar ce'nsemnatate are. .

Fabricio.Ai dreptate, ctnd e vorba...

Clara, (indignatp.0, aceasta e trAdarel...

Fabricio.and e vorba, vream s'adaog de-un capriciu nebun.Sa lasAm gluma deqart5, si ingadue sit-ti spun :

Nobil este don Ramiro, dar e and prea serman,Pentru-o rad& cu Padilla si cu casa de Guzman.Eu, fiind tutorul vostru, am, ca dreaptl datorie,SA nu sufnr veo scadere la a neamului mAndrie.Am fAgitiduit, asa e; dar sit se 'nalte intli.PAn' atunci tate se schimbl...

Clara.Eu statornicl, remAlu.

Fabricio.Eats un cuvent, ce-mi place; dar in veacul curgetor,Trebue panditA bine si la vreme prinsl'n sbor,Printre clipele ce sboara, clipa care-i priincioasl ;

Data vrei sa calci in bine, si cu plin toate sa-ti east.Ast minut pentru Ramiro, a trecut... sau n'a venit,CAti mereu el voz pe drumuri; inslt ce bun

Clara

Fabricio.Zici?...

L'a gAsit.

Clara.De nu era Ramiro, poate nu ar fi scApat

Maiestatea Sa Regina.

re

CAci,

sa-ti

ease.

gi

qi

gi

.

www.dacoromanica.ro

Page 21: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

0 SARA LA CURTE. lY

Fabricio.Cum ? Regina 1...

Clara.N'ai aflat?

Fabricio.Nu, acuma es din ma.

Clara.Nu stii cit Regina azi

CAnd mergea la sfanta slujba, la biserica del Paz,Insotita fiind numai de contesa Sandoval,Pe la statua lui Filip, dincolo de Arsenal,De odatii, din nimica, eats -si fac tail§i pe drum, in jos sere Prado, in turbarea for apucd,Alergand, goana de moarte, cats' o sApAtur' aditnca ;and Ramiro, care trece, inaintea for s'aruncA,E Wit catava vreme, dar cu maim lui de fer,Lang puntea de Granada, pe cAnd toti credeau ca

pier,Insfirsit, maicit prea sfant6.1 (Maud semnul crucii).

insfirsit i-a biruit

FabricioFoarte bine, si pe urma?

Clara.Cum pe urma?

Fabricio.Negresit,

Regele n'a zis nimica?

ClaraRegele nu l'a vezut,

Cad nobilul Don Ramiro prin multime s'a pierdut.

Fabricio.

Dar it va gag norocul.

Dacit tii sA so inalte

Clara.Ciltra voi am alergat ;

FabricioCum nu ..

ClaraOra a sunat.

Binele s'a mea ursitA, Don Fabricio, 'ti ad'aminteMurind, la credinta voastra, le-a lasat al meu

rinte.3

Fabricio, (respunzicad piezil).Ti-am volt veodata ?

==

Clara.§tiu, dar de multa iubire,

SA n'arunci intr'al meu suflet resad de nenorocire.

FabricioEu s'arunc, prea scumpl Clara, eu ce cugetu-mi

muncesc,Cum sit 'mind si la picioare-ti sa adun bunul lumesc!Dar lumina nu e'n vale, ea schintee'n v6rf de munte ;Frumuseta nu zadarnic ti-a pus semnul ei pe frunte :Vrea sit ill stApAnA lumii, si sit poti supune, Clara,Nu o tura spanzuratit pe o ripl in Navarra,Cad sub geana-ti s'au prins nurii ysi ispitele lumestiDar c'o singura privire, chiar... priviri impArAtesti0, de-ai vrea

Clara (cu groazi).Ce'nteleg oare ?

Fabricio, (schirablud tenni'.Ha, ha, hal... ca inplatit

Ai fost ears, §'a mea glum'a an mai isbutit ()dataIspiteam earli§ iubirea-ti n'ai vezut, copila meaCa nu pe vent a i nimica, BA rostesc doritul da.

Clara, (tristi qi turburatii.).Capu-mi este ca pustia, si nu stiu ce sit mai crez 1

Fabricio, (adimenitor).CA la fericirea voastrit din tot sufletul lucrez.

Clara.0 1 soarele apune, si el tot nu se iveste 10 fi bolnav 1 Doamne sfinte! poate-o rand it opreste 1

Fabricio, (lute).Rana 1... ah ! ce bine-mi p a r e ! . . .

(rni5rire din parte!' ClaraCA acuma l'am grit

Undo ?Clara, (rlipeat.).

Fabricio.Urea Scara-Infantei.

Clara,El?

1

I

nalucii,

pa-

;

gi

I

www.dacoromanica.ro

Page 22: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

is 0 SARA LA CURTE.

Don Ramiro!

Fabricio

Clara.

El insus.

Insfir§it

SCENA HI..Acetafi, Ramiro.

Clara, (cu drrgoste)

Ramiro, (asemenea).Dona Clara!

Clara.

Credeam ca nu vei veni

Ramiro.de ce, stumps iubita, care stavili m'ar opri

Sa inchin, ca totdeauna, la genunchii Doamnei mele,Mult sfioasa mea simtire? Sau care ursite fele,Ridicand napastea'n tale, m'ar pute impedecaSa mai vez ochii de care e legate, soarta mea?

ClaraTe credeam lovit §i bolnavl...

.Ramiro.

De un dor cu dulce nume,Care-mi face viata mandrit, si-mi da raiu'ntr'asta,

lume 1

Fabricio.Vindecandu-se cu bine.

Ramiro.Don Fabricio me 'nchin.

Fabricio.Ca pe fiul meu, Ramiro, las& se,, to string la sin,Pentru nobila purtare, ce marirea-ti pregatqte.

o parte)dusesem cam departe; adorm ear trebue§te.

Ramiro.Ar fi vreme, mi se pare ; e mai mult decat un an,De dud tot venez gada.rnic, un brevet de capitan.

11abricio.

citii bine ca, din parte-ml, am pus destula

RamiroDa, imi esti ca un parinte...

"It" ...)p.:arty..0e4i1aser44,10,2."144,,DiCv, 4

Fabricio, (fat ink).Sufletesc si cu dorinta

Sa to vez, cat mai in grabs, acolo uncle poftesc.

_Ramiro.

0, faci totul pentru mine !

Fabricio.Nu atat pe cat dore..c.

Dar acum ai invins soarta, 'n curend, imi esteteams,

Nici pe Clara nici pe mine, nu ne vei baga in same,.

Ramiro, (riipede).Glumesti oare ?

Fabricio, (la o parte)E cam iute.

Ramiro, (cam sup 6 at).

Unde imi cunosti alt dor,Decat numai maim Clarci, §i al ei vecinic amor I

Fabricio.Ne faci prea multi onoare; fii pe pace, am glumit:Vream se, 'ncerc de e§ti statornic. (la o parte)

E prea iute, hotarit 1

Ramiro.0, statornic! dar ursita par'ca-mi toarce zile rele,§i intr'una departeaza ciasul fericirii mele.In zadar sunt cu credinta, lupt, alerg, me ostenesc ;0 mane, par'ca, vrajmasa, surpa ceea ce zidesc.

Fabricio, (la 0 parte).Are presimtiri, se vede.

Ramiro, (incruntat).

Unde e, caci ce n'a§ da,SA o simt cu ferul alter, incruciOnd spada meal

Fabricio, (la o parte).E prea iute acest teller I trebue, cu chip frumos,Sa-i fac vent cat mai departe. (tare)

Ori ce piedici, spre folos,Zice-o vorba, Don Ramiro.

Ramiro, (tot turbarat).Ali-0 zic dos, sh print rtibdare.

Fabric:0Nu mai trebue! deacuma s'a dus titupul de'ncer-

care.

...1tr7ea.

(la

l silinte.

I

Si

Me BRA

ti

www.dacoromanica.ro

Page 23: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

0 SARA LA CURTE. 19

Mai 9tiu eu.Ramiro.

Clara.Ori ce sti. vie, eats tine maim mea.

Fabricio, (prefacendu-re bucuros).Si cu dau a mea'nvoire, numai... Regele sit vrea.

Clara, (cittrA Fabricio arelnd pe Ramiro).Cand, printr'acest brat, Regina de la moarte-a fost

rApitA,E prea sfanta datoria, spre a fi tagAduita I

Fabricio, (cu ton de nevinovA(ie)NegreOt ziceam eu singur I altfel ne-ar pune'n ui-

mire I

.Ramiro, (mabnit).

Dar nu aunt egalul vostru, spre a fi al vostru mire:Cine vrea pe Dona Clara, O. o duce. la altar,Trebue intAi sa calce al maririlor hotar I

Fabricio, (impAciuitor).

Atunci lucrul este gate, §i'ncurend toate se'mpaca:Ca sA mearga la consiliu, Regele are O. treats;SA nu mai scApArn favoarea: afia-te intr'a sa tale,Si de vei oprl asupra-ti ochii MaiestAtii Sale,S'a sfir§it, e§ti om fence! Nu e cias mai priincios.

Ramiro, (en indoeali).Sa nu east alto pedeci 1

Fabricio, (inclinAndu-se cu un saris)Ori ce piedici, spre folos.

(ese).

SCENA 1V.Aceiafi, afari, de Fabricio.

Ramiro.scumpa iubitA, calea ni s'a netezit ;

Si tu, drag, adineori, ,te iubesc I' ear mi-ai §optit I

Clara0 da, scumpe, fail tine, mi-ar fi viata o povoarM 1Dar o groaza me cuprinde...

Ramiro.Ce gandiri te impresoarA?

Clara.DespArtiti se, fim de soarta, cb:nd gAndesc ca s'ar

putea I

Ramiro.Ce vorbe0 de despArtire, chiar acum, iubita mea,Mud ne mangle norocul yi ne ride viitorul ;and Fabricio ne spune el ne cla tot ajutorul,ySi ca fapta mea de astazi (z;mbind) m'a incununat

cu laur ;and speranta ne deschide poarta viselor de aur.

Clara, (tristA).

Nu tin, MBA, gra voe, neincrezetoare suntIn Fabricio.

Ramiro.Este nobil, cuventul lui e sfAnt.

Bate ventul fericirii, farA nici un gAnd sfios,LasA-1 sl ne'mpingA, dragA, catra termul ne'ndoios!

Clara, (inveselitit).

0 mai spune-mi se. crez, scumpe? ar- fi oare cu pu-tint&

SA fim fericiti vfodata, §i'nsfir§it sA is flint&Visul bland al vietii noastre?

Ramiro.De ce nu, stumps iubitA?

Clara.

SA fugim de-aici departe.

Ramiro.In Navara lini§tita.

Clara.Petrecend in venatoare, prin padurile adanci I

Ramiro.§i sunand cornul de aur, printre printre stinci.

Clara, (transportatA).

0 ce fericite zile I

Ramiro, (asemenea).Ce via dulce, draga mea

i te temi, scumpe. iubita?

Clara.0 nu! crez in steaua to I

Dar, periti cugete negre: nu mi-e teams de nimic 1(intrerupAodu-se)

Cine vine?...

§i

vai §i

Insfirsit,

www.dacoromanica.ro

Page 24: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

20 0 SARA LA CUTE.

Un paj, (arAtitudu-se).

Dona Clara sa deschidg acest plic.(se inchiuA gi ese)

Clara, (twburatA, eland).Dona Clara, bagg'n samg, o prieteng iti spune,0 persoang, prea inaltA, are-asupra-ti gAnduribune;Si la balul de desare, in albastru de vei fi,E o Eta prea frumoasti, foarte bine ti-ar veni.Umblri drept si fii dibace; ochiu destept minte-

'ntreagg,Dad vrei ca soarta vietii in bine sa se aleage,La respAntie te afli: cumpena se va pleca,Inteo parte sau intr' alta, dupgcum te vei purta.Ori ce pas, on care vorba, ora e hotitritoare,Salt te duce la peire; sau ai Spania la picioare I

Ramiro.Cine scrie?.. . ce 'nsemneaza?

Clara, (piing de amArAciune).

0 fatale presimtire 1Vream sa uit, sit inchid ochii, sa-mi fac singud-

amggire,Leganata de dulci ganduri ; dar acuma me destept!

.Ramiro.

Lungesti cruda-mi indointrt ; la ce oare sit m'astept?

Clara.N'ai vezut ce se petrece? n'ai bilgat nimic de samrt?

Ramiro.Sunt mereu trimis in misii

Clara.

Prin Fabricio, mi-e teams.

Ramiro, (din ce in ce mai turburat).Me 'ngrozesti ! ce 'este Clara? ce sa crez dintr'aste

toate ?Nu mund mai mull& vreme cugetele-mi turburate

Clara, (cu lemma).

Aflg dar intreaga taing: scumpe, Clara... a plAcut. .

Spune-miRamiro, (lute).

Clara.MaiestAtii Sale I

.Ramiro, (cu desperare).Regelui 1 eu sunt pierdut

Dar mensel: e nebunie te pierd nu, nu se poate IDone lumi el tine'n mans; are Spaniile toate ;Eu te am numai pe tine! Cum voeste sa te ia?Nu, cat imi va bate pieptul, eu de dat, nu te voiu da 1

Clara, (mandra si transportata).0 asa te voiu, iubite te cunosc, stapanul meulSi dead sit ne despartg, voiu murl mai bine eu I

Ramiro.Voiu muri cu tine-alaturi!

Clara, (ca si cum 'i -ar aduce aminte de ceva)Dar intai o incercare:

Am o ultimg sperantg, cred And in scapare

Ramiro.Prin ce mijloc ?

Clara.Iti voiu spune.

Ramiro.§i crezi ca vom triumfa ?

Clara.Vom vede insg, Were eatA Maiestatea Sa

SCENA V.

Clara, Ramiro, Regele Fabricio.

Regele, (rne niste hArtii in mane; mei).Dona Clara, in persoang 1 ce plAcutg intalnire!

Fabricio, (aretAnd pe Ramiro care se inchinA).§i vicontele de Sandos, care-a'ntors de in peire,Pe Mgrirea Sa Regina, si care asteapt' ac),Regelui sa se inchine, dacg va ingadul,

Regele.

Am aflat: azi dimineata...

Fabricio.

Pe and Maiestatea Sa,SA asculte sfanta slujbA, la bisericg mergea.

(citrA Clara, iucet)Imi tin vorba, scumpg Clara? MultAmitri esti de

mine ?

1. ..

I

sit

gi I

4i

I

I

I

www.dacoromanica.ro

Page 25: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

0 SARA LA CURTE, 21.

Clara, (tot facet).0, to porti ca un parinte 1 nu to cunoscusem bine.

Regale, ((AV.& Ramiro)

Cunosc rivna ce a pus-o, doream sit-1 intAlnesc;

Si, ca so,-i dau o dovadit, de cat fapta-i pretuesc,Si cat ei cunosc credinta,

(intinzendu-i

dau insarcinare,SA, dud, ins* in persoana, asta domneasca, seri-

so are

CAW, curtea din Viena. Aid suet taine de stat,De la care-aternit pacea; sit pleci dar ne'ntarziat:Zorile zilei de mane se, te afle chiar pe drum.La regala-mi resplAtire pop sit te astepti deacum,Dace, vci sosi la vreme, implinind asta solie,Cu credinta cuvenita, cu curaj dibacie:

(catrd Fabricio)

Ear& voi sit aveti grije, trimisului meu regalFormele sit i se fad, sa nu'ntempinde vr'un val.

congediaza pe amandoi)

Fabricio, (wind, ineet cittrit Ramiro)Te felicit 1

.Ramiro (facet, en minie)Eu 'ti plAng soarta; cad o sit ne mai vedem.

Clara, (facet, trecdnd pe WO, Fabricio).Nu to cunoscusem bine: acum stiu cum sit te chem.

(Fabricio si Fabricio es)

Regele, (veto., clitrii Clara).

De ce ne lipsesti privirea de mai deasrnfittisare,CAnd ai darul, ca eri sarit, s& ne urnpli de'ncAntare?

Clara.

Din porunca doamnei mele, s& jot eri a trebuit,Si de-a isbutl, cum ziceti, niciodatit n'am gandit.Poate cif, sub ochii Vostri Reginei, de sfiala,

n'aduc vr'o turburare, m'am font de vr'o gresalA.

Regale.

Dar adaugat'ai And un talent, intr' acel pas,and fugeai, cu-athtea gratii, de sermanul Lysidas,Incat lass, -me, aicea, s'aret mulamirea-mi toata.

Clara, (demob,).

A Regilor mulptmire, a supusilor resplatd.

Regale.

Nu ajunge, ci voi And la o treapta sit ye them,

Demnit de a voastre daruri, ca mai des... sit

ye vedem ;Si s& fii ca o podoaba, intr'acest regat cuprins.

Clara.Dad mila voastra, Doamne, pAn'asupra-mi s'a intins,Eu as cere s& me lase Mug& scumpa mea stApitna.

Regale

NegTesit, dar nu in umbra, nu se cade sit remanitDona Clara.

ClaraNoi supusii, cAnd suntem Maga Regina,

Ne incunjurit, imi pare, Doamne, destulit lumina.

Regele.

Negresit pentru on care din supusii-acestor teri;Pentru Dona Clara insa, ac dorl mai mult sit-mi ced :Burueana catA noaptea din padure ; dar o HoareNu va crest° niciodatA, decat la raza de soare.

ClaraOra e inaintatA: datoria m'ar chema

(urea sa se retraglk)

LAngit doamna mea dace, vrei, Maria Ta.

Regale.

Ear Regina! ne vom plange: prea ne face nedreptate.(la o parte)

SelbatecA caprioarit 1

Fabricio, (inapoinda -se, incet Roge).

Se 'mblAnzesc fiarele toate.

SGENA VI.

Aceiafi, Regina.

Regale, (zimbind, elm nemnitumit).

Ce surprindere plAcut6,1 tocmai ye vorbeam de reu.

Regina.

Cu ce-am fost nefericita, sa displac Regelui meu?

Regele.

Dona Clara, aci fatA, e tinuta prea de-o parte.

Regina, (intrerupend cu intentie).

Nu ctiusem cA, se plange.

Regale, (impacioitor).Numai caci nu is parte

§i

Metals)

Eats -ti

ci

(di

§'aiSa

stapana,

citra

nos,

www.dacoromanica.ro

Page 26: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

22 0 SARI LA. CL713.TE

La petrecerile Curtii; si. ziceam ca so cuvine,Sa s'arete mai adesa, fiindcit joaca foarte bine.

(sell mbAnd Yolb t)

Dar Vol prea traiti retrasa, §i nu me urmati, imipare,

Bucuroasa, cleat numai la nobila venittoare:Ed la cerbul ce gonirem, erai falnica'ndritzneata ;§i de mult nu se vOzuse mai frumoasa caldreata.Pe slant Iitcob eram mandru asa mandra sa urmez I

.Regina, (mai induplecatii riand).Dac'o ziceti, Maiestate, sunt silitit sit o crez.

Regele, (plant).Caci nu Regele vorbeste, dar supusul incantat.Ne-am lasat prea mult la vorba l Suntem asteptati

la slat.(se inclini si ese cu Fabricio)

SCENA VII.Regina, Clara.

Clara, (eize ,d in geann hi).Scapa-me, ina to Doamna 1 scapa-mel alerg la Voi,Ca la ultima speranta I Doamnit, aibi mild de not 1

Regina, (en rk.eoliC).

Te ridica, Dona Clara, si, te rog, te linisteste.Nu vOz ce vrei de la mine ? ce pericol te pandeste?

Clara, (en deeperare).0 citeste, Maiestate! citeste, si vei vedea

Regina, (arnnegnd-si ochii pe scrisoare, pare yin miseatA unnn moment, apoi, stApanindu-se, cu surfs desp-etaitor).

Eu vez numai ca norocul iii suride, draga mea

Clara, (indignatA)

Maiestate, Voi sa ziceti I nu ye e mill de mine?Voi, stapana, sa me credeti Mina pentru-asa rusine0 nenorocita Clara! nu mai am decat sa mor IDaca, Voi respingeti mama, care cere ajutorDad. Voi intoarceti fata, Voi stapana mea slavita I

(plAoge)

Regina, (indoiosatit).

Nu mai plange, draga Clara, am fost rea, caci suntmahnita.

§i stiam ca mai inalte si mai mandre dead voi,Ca sa aiba-asa scrisoare, ar fi dat lumii resboiu.

Clara, (en greed.).Sa fereasca Domnul sfantull pitrintele meu cubit,Ar esl par'cit din groapa, de m'ar blastOma cumplit ISi cum a,F44 pute, veodatit, sit talc credinta jurata ISa ascult alte cuvinte, citnd inima-mi este data!0 Ramiro, stump logodnic, on si ce s'ar intampla,§i in viata si in moarte, eu voiu fi numai a tai..

Regina.Cum? iubesti pe Don Ramiro, pe-acel toner nalt

la fire,Care azi, ca prin minune, m'a scitpat de la peire?

Clara.Mai mult ca on ce pe lume ...

Regina.Vino'n brate, fata mea

Sunteti demni unul de altul. Tot ce pot voiu incerca.(sand Dalin 1 e gfinduri)

Sl vedem !. . e bal desara. . care e puterea noastrit IAi porunca, mi se pare, sit te 'mbraci in mant' al-

bastra.Foarte bine... Don Ramiro, sit fie de voi vestitAm un plan, sa-si pue masts si sa vie negresit.

Clara.Insa trebue sa piece.

Regina.Sit piece?... Cand?

Clara.

Regina.In ce loc?

Pana'n zori?

Clara.Tocmai la Viena, sa duca niste scrisori.

Regina.ti remane toata noaptea.

ClaraAre ordin.

Regina.

Repunz cu.

Clara, (itgennnchind si mdnile).

0 stapana in Voi credem ea in insus Dumnezeu !

qi

!

I

I

I

earinamboi

www.dacoromanica.ro

Page 27: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

0 SAM LA. CURTE. 28

Regina, (ridielind-o en buntitatc).Eu in ce sa crez, copila?

Clara.

In mijloace 'mp6ratesti.

Regina, (dAnd din cap gi zimbind).Singura speranta, drags, e in cele femeesti I

Actul 1Irn salon nice Cu eoloano spre gradia. Intrare in dreapta

gi in stinga. E sari, tuna ; ca din depikrtare an and catevamesnri dintr'un menuet

SCENA I.

Regina, Ramiro.

Regina poarli domino albastru si mas, ft neagra, strimtit.Ramiro e imeu manta s )11, Imola. Masaa o are aternati demeow rat spadei. Igi dan bratul gi ati kit au, ati se primbli.

_Ramiro.

Imi cunosti intreaga viata. La stature-asemuite.Imi vorbesti de-atittea taine in sufletu-mi adancite:Mai as zice ca esti Clara; inset Clara tot nu esti.

Regina, (zimbind).Para de vr'o indoeala, Don Ramiro, hotaresti ?

Ramiro.Da: caci glasul vostru dulce resuna urechii mile,Limpede precum cristalul; dar nu poate s'o insele.

Regina.i iti pare r6u ?...

Ramiro.§i bine.

Regina.Bine I Vrei sit m6 mangai.

.Ramiro.

Nu m6 cunosti auk Doconnit: and vorbesc, simtmai intal.

1'al sirntlt?

Ramiro.Ca pe sub masca, alba flow e-a tineretii

Mi-a exit in tale vesel ca lumina diminetii.

Regina, (surizend).

S'a uitat c'adesa masca sub matasa a ascuns,Cercetarii imprudente, vre un neplacut respuns.

Ramiro.Poate, dar de asta data, data vreti, cu voi m'as

prindeCa matasa asta neagra...

Regina, (intremiend)Frica-mi e ca to va prinde.

Ramiro,111' a kai Prins, caci, fare voe, ca in via fa'rinecator,DTe incurantea lui mreje, ochiul vostru rizetor.

Regina.Incurcat ai fost cam lute; sit nu ai vr'o renmscare :Fart dinti si cam b6trane sunt doamnele vrajitoare.

.Ramiro.

In povesti I dart aicea, pare-mi-se, au luatChip de zinc.

Regina, (la o parte).Glasu-mi place. (tare)

Vezi sit nu fii inselat.

Ramiro.Cum sa flu, ctnd astit mama, nici Regina nu o are.

Regina.§i de uncle stii aceasta? o cunosti?

Ramiro.Din depitrtare.

Regina, (surizend).Atunci e cam anevoe sit fii bun judecator.

Ramiro.Ori ce-ai zice, n'are densa un mai dragalas picior.

.Regina.Oare n'o gasesti frumoasa?

Ramiro

Pe-a ei frunte suveranit,Dimpotriva, poarta falnic o indoita coroanit:A puterei grit niargini si a blandei frumuseti.

(ca vorbindaii singer)Insit-mi par ades mahnite ale sale tinereti I

Regina,

www.dacoromanica.ro

Page 28: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

94 0 SARI LA CCRTE.

Regina, (cn un ton mai serlos)I-ai vorbit?

Ramiro,Nu, niciodata.

Regina, (gAnditoare, apoi cu mArire).

Poate !... dar fruntea-i seninaNu tradeaza ce s'ascunde in inima-i de Regina!

Ramiro.0 cunosti pe cat se vede?

Regina, (zimbind).

Mai de-aproape decat voi.

Ramiro,Dar de punctul de plecare, ne pierdurem amundoi.Fiecare 'nteasta lume cu-a lui parte de povara.

(Ca adateadnsi amine cu mb.hnire)ySi pe altii ei impunge vre un ghimpe asta. saritSa 'Agin dar pe Regina in tacutul ei palat,Singura cu-a ei marire, cu gandu-i intristat;Si not si ne'ntoarcem

Regina.Uncle?

Ramiro, (galant).La frumosii ochii vostri.

Regina, (riand).Am veni prea de departe numai pentru ochii nostri.

RamiroNu cad ard...

Regina, (rizend).Ca foe de pae... Esti desaversit amant ;

Vorbesti tocmai ca'ntr'o carte, $i ce-mi spui, e preagalant.

Ramiro, (cam incepAnd sA so ametasciL).

ce-ti spun e scris in sinu-mi, jur pe luna ce nevedel

Regina, (acelas Joe ironic).Luna este schimbatoare ; mai ca nu-mi vine a crede,

RamiroNu mai cerceta si credo; aste linii do obrazTe tradeaza printre masca ; dar pantofu-ti de atlaz,Nici copilul nu -1 Incalta I

Regina.Eu ti-am spus ca-mi este fricit,

Sa n'aduca, intamplarea, sa-1 incalte vr'o bunica.

.Ramiro.

Bucuros to -as crede, poate, dace n'as fi farmecat.

Regina (la o parte).E amabil acest tenor. (tare)

Dar... pe Clara ai uitat?

Ramiro or:styDa sermane I am iubit-o I. ..

Regina, (la o parte).E bun de spanzuratoare.

RamiroO iubesc dar nu stiu bine, to esti o farmacatoare ;Sara asta e de vine ; sau ca eu poate visez ;Insa capul mi se pierde.

Regina, (zimbind).

Mai mult inima, eu crez.

Ramiro.O nu ride! si mai bine spune-mi singura ce este ?E un farmec? vez cu ochii? sau traesc in vre-o

poveste?

Regina, (uitandu-se inapoi).Cineva no calca'n urmit...

(clitrA Ramiro ironic)Intr'un vis inselator

(la o parte, esind cu Ramiro, care si-a pus ear masca).Ah 1 barbatii toti aceiasi, de la rege... la pastor!

SCENA II.Fabricio, Clara.

Fabricio, (intai singer, in domino Ns, mascot).In zadar voiu sit ved altfel, in albastru nu e Clara.Ca sa aflu ciue este, mi-am pierdut intreagit sari.Ce mister o fi In mijloc?... lucrul nu-mi place de fel

((Auditor)

Sa se clatine cliidirea tocmai cand me scap de el 1Si norocul si me minta, citnd eram ca sit-I supuiu;

crezend ca-1 tin in mans, sit prinz numai umbralull

Clara, (in sib, mascati, rAptde si turboraiA).I'ai vezut?

si

I

$i

Si

www.dacoromanica.ro

Page 29: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

0 SARA LA CURTE. 1d o

Orivameh?..P.1.-

lariat°, (care tine masea'a mitaA, inellninda-se).Regina I...

Clara.Clara.

Fabricio, (turbiarat foe rte).

Nu'nteleg; sit vez pe tine?

Clara.Pe Ramiro cu Regina.

Fabricio, (la o parte, mahnit).Clara'n alb ris de mine 1

0 ambitioase ganduri, ca o panA ati sburat I0 suflare-a Post destulA sit ve sting I. Ce pecat I

(tare eitrli Clara)Don Ramiro'n astit earl

Clara, (IntrernpEndu-1 cut nerAbdare).

E aid, qi me trAdeazil.

Fabricio, (preflicendu-se mirat).Ell un mandru flu al Spaniei I OA o parte)

Lucrurile se'ndrepteazit.(tarp)

Cum se poate I Don Ramiro... el §tiam pornit spreCara...

Clara, (andrati).Undo e uitarea lesne.

Fabricio, (abla ascuuzaudu-gi buenria).Ori ce-ai zice, Dona Clara,

Sit-mi dai voe a nu crede.

Clara.Singurit i-am auzit.

Fabricio, (tot preficauduse di an credo),Regale i-a zis sit piece.

Clara.Dar Regina l'a oprit.

Ce auz me minuneazit I apt dar acea *eche,Ce trecea, ca doi logodnici, gill tot spunea la III

reche...

Clara, (intrerupia, din ee in es mai supltrati),Erau ei I

4

Fabricio, (Reels, Joe).Ell nu se poate: prea vorbea cu infocare I

Clara.0! pe buze are miere, in inimit trAdare.El, iti zic.

Fabricio.PArea statornic

Clara, (ripede).Nu e om, mai schimbAtor I

El, dar el, care °data...

Fabricio, (ironic).Jura un vecinic amor.

Clara, (no mai potend rabda).Dar se pierde timpu'n vorbe, §i eu and de-un dor

nebun I

Fabricio.Inteleg: e1 iube§ti Anti;.

Clara.Te inqeli: ca resbun

(aatind in fund spre intrare).Resbunarea?... eatit: trace

ClaraRegele I

Fabricio, (en un suds).Care, mai buni?

Clara, (ea luLnd o hotitrire).Don Fabricio, ai dreptate: sit refuz eram nebunit

(ere ripede)

Fabricio, (frertiudusi Leanne).SA ne tinem numai bine. Firul ear s'a fipple*,§'apoi sit vedem, amice, tine ride la sfirlit.

(thaud el °luau to apropte, ate

Sento,.negele, Clara.

Clara, (dlind bratul regalia).?

Regele, (mucat, domino alb en albastrn)Pe care fatA, s'o ales la locul gen.

vi-a

Fabricio.

s# -mi

Fabricio,

vele!).

si

www.dacoromanica.ro

Page 30: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

Pa

Clara,Fete le aunt incurcate,

0 SARA LA OURTE,

Regele, (cam posomorit).

Incurcate, vlsd $i eq.

Clara.

A le-alege, prin urmare, to intreb iii pare-usor?

Regele.

De m'ar indemna vr'o plata s'au din parte-ti, ajutor.

Clara.Plata vine dupa munca, acel ce-o vrea intreagaNu mai cere ajutoare, osteneste desleagaSingur ghicitoarea serii.

.Regele.

Asa pret ma ispiteste.

Clara.§i norocul, se mai zice, indraznetului prieste.

Regele, (zimbind).

SA 'nteleg precum imi place ?

Clara, (rland)SA ghicesti, imi place'ntai.

Regele, (din ce in ce mai cu interes).Dar atunci, prea scumpa masa, mai datornica-mi

retell;Cid un glas ce greu se uita, tai doi ochi cu dulci

vapae

Clara, (Intrerupt3ndu1)

mijloc, ai sa adaugi, ce ca trestia se 'ndoae.

Regele.

Rizi, prea bine, drags masa ; dar and albul euti-as spune

Ifni cam bate in albastru?

Clara.

Ti-aFf zice : nu e minune :Fetele se 'nganA sara, in a balului splendoare,

.Regele.

Prea cu drept, dar ochii vostri sa nu cred, m'auinclemnat.

Ala turge Yalul

Clara.

Totdeauna esti tradat.

Regele, (voios).

De acei mai de aproape.

Clara, (ca un surfs ciudot).Poate... dar... o intrebare:

Dad pui sub alb albastru ; sub albastru, ce culoare ?Inelegi, prea mandra masca, ca ce-ai pus nu e

deajuns;§i ca'ntreaga ghicitoarea, cere'ntregul meu respuns.

(Iasi bratul regelui, se inclini pleacA).

SCENA IV.Regcle, Fabricio.

Regele, (surprins of turburat).

Sub albastru 1... de ce'ntreaba?... era Clara... easa fie?...

De ce'n alb, pe and Fabricio imi spunea c'are savie...

E o intriga in mijloc care 'n firu-i m'a cuprins,§'a'nceput... sa nu-mi mai piaci... oare-o cursa

mi-a intins?...Dar atunci Regina poarta?... tot bine mi s'a parut.Toata sara tot alaturi, iii soptind au petrecut...N'am putut sa ma apropii... acel domn cine sa fie 1

(stind put n pe gAnduri, sod din ce iu ce mai posomorit)

Ce pareri mg impresoara I . Nu se poate 1 Enebunie I...

Negresit el Don Fabricio, and mi-a spus, s'a in-plat;

Dar de ce cu dinadinsul de albastru m'a'ntrebat?Ea m'a cunoscut indata... Ce-a volt sa inteleg?Din cuvintele ce-mi spuse, nu qtiu care sa aleg.

(dupli o pawl°Ori §i cum urita sad I M'a lasat si nu mai vineCe'nsemneaza toate astea? Cine ride-aiei de mine ?Niciodata ca acuma, n'au fost ciasurile lungi.

Fabricio, (tot fart; mascA, salad vesel).§i sub nori tot lumineaza soarele.

Regele, (intenintinduse pu(in).

Vrei sa ajungiDon Fabricio?. ,

is _se v=seelsooscomzs....ea.A...,,--,x=3.==ara.

gi

ei

S'un

gt

www.dacoromanica.ro

Page 31: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

0 SARA LA CURTE. 27

Fabricio, lingulttor).A-mi da viata pentru Maiestatea Voastra.

.Re gale.

Te cunosc, esti cu credinta... dar ziceai can hainA-albastra,

Dona Clara e ascunsa ?

Fabricio.Negresit, si de curencl,

Cu Vicontele de Sandos, am vezut-o conversand,Chiar aicea.

.Regele, (fate).

Acel ten& ?..

Fabricio.

Imbracat in manta surA.

Regele, (nerabdittor).

Zici ca este ?... Nu se poate I

Fabricio, (insist/bad).

Adinioarea trecure,Ca doi juni ce'ntaiasi data iii spun vorbe de amor,StrAmutati intr'altA lume, de Wan gaud resfAtatorSingurateci prin multime: ochi in ochi, mana'n

mina,

Regele, (tarbarat).

Baga'n same, nu te'nsala vr'o ilusie nebuna?

Fabricio.

Cu atat foc, numai Clarei, imi inchipuiu ca vorbeaClarei, pe care fudalul, drept logodnice. o urea.

Regele, (abia stiplininda-se).

Ai uitat ca Don Ramiro are ordin a pleca.

Fabricio.

A crezut, mai stiu eu, poate, ca-1 astepti Maria Ta.

Regele, (farios).

0 destul atAtea vorbe Nu mai star amAnare.(ese rApede)

Fabricio, (urmindu-1 @i fremindn-ai vesel zaknile).

Lucrurile se insid ca pe fir mArgAritare I

SCENA V.

Regina, Ramiro.(Se agazi amundoi pe o canapea).

Ramiro, (tot Uri mama).

Luna spre apus se plead. Peste-o orA, tine stie,Pe ce drumuri ratacl-voiu 1...

Regina.

Pled ?

.Ramiro,

Hit de datorie.Faptul zilei me goneste: in curend voiu fi departeCare me voiu mai intoarce ? de Voi total me des-

parte,§i vrei sa me due de-aicea, nefurand dintr'astA

noapte,De cat numai... o pArere si numai... cAteva soapte ?SA nu due, in lumea alba, in ochi-mi intiparita,Dreams. 'nchipuire pe sub masa tainuita?§i sa, pier, far'a cunoaste ce minune-a desmerdat,Ca'ntr'un vis de nopti de vara, sufletul meu far-

mecat ?

Regina.

Laza fluturului floarea, prismului raza de soare§i ilusiunii albe, aripile cele usoare.

Ramiro.SA te cred nu e putinta : te'ncunjoara-a§a marire ITe'ncununa-atAtea gratii, m'a cuprins asa simtire IIncat nu, on ce vei zice nu me poate inselaMasca aster de matasa ; nu, mi-o spune inima 1Las o dare, fie-ti mite, las-o, tainicA fiinta.

Regina.Dor nebun I

Ramiro.0 nu, aline. insetata mea dorinta.

Bunatatea $i cu mila, scrise sunt in ochii tei ;De ce dar, dulce ispita, sa te-areti de ce nu vrei?

Regina (la o parte, cam ingrijati).

Regele prea intArzie. (tare)Nu mai pot 84 te ascult.

(inchinindu-se

§i

I

www.dacoromanica.ro

Page 32: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

28 0 SARA LA CURTE.

Ramiro, (rugator).0, indura-te, o clipl l

Regina.

Domnule, este prea mull.

.Ramiro, (al (tle in gennnchl),

In genunchi, ca o icoank to rog, numai o minuta.

Regina, (i5i trece an bilet).

Vei vedea ca nu se poate. (zirind pe rege)Ah 1 Regele I sunt pierduta!

(se preface ea vrea si foga)

8BENA Iff.Aceiati, Regele, Fabricio,

Regale, (fad maid).V4 opriti, ci 'asap masca I

Ramiro, (inmarmurit is vederea Reginei).

Vai 1 Regina 1... Ce-am fileutl...

Regele.

Cer biletul.

Ramiro, (rogitor).

Insk Doamne

Regele, (poruncitor qi Cu marire).

Uiti eä voiu, §i nu discut.

Ramiro, (demn).

Viata, eatli, e a voastra; dar onorul, e al meu.Nu poti care, nalte Doamne, unui drept supus al tau,Gentilom, ca Voi, &kph° li soldat, o mirgivie,Ce pe scutul lui de nobil, patA vecinick ar inscrie,§'ar fi drept 81-mi frAnga spade pe obraz semenii

mei,Cand ar eti el eu, Ramiro, tradez taina unei femei.

Regele, Oita Fabricio).

Don Fabricio, cere-i spade..

Clara, (vrend BA-I cade Is gennnchi),

Maiestate, indurare I

Regina (milcata, citri Ramiro),

E§ti om nobil, Don Ramiro! eu iti cer acea scrisare,

(Ramiro i-o intindp, Regina riteqte)Pentruck mi-ai saint viata, Regale drept multu-

mire,§i ca sA resbune- odatA, indelunga 'mpotrivire,Ce-ai intlimpinat la Curte de la cei.. .

(nitinda-se Is Fabricio)cu rea credintli ;

Cunoseendu-te cu merit, plin de zel §1 de credintkDrept resplata, to nume§te : colonel, marchez de

Luna;7,41 mai dli guvernamentul §i'ntendenta de Pampluna;§i, aflind c'a voastre inimi aunt unite'n logodire,§i dau lumii dulce pilda de statornicA iubire,Iti acorn mane Claret."

(catra Rege, intindada-1 scrisoarea)Acum Regelui ce-i place?

Regele, (an moment cam !limit, spot cu Amber).

Ceea ce Regina leagll, Regele nu mai desface :Intare§te.

Clara II Ramiro, (v gad d-i cad Is picioare).

Maiestate I

Regele.

Destul 1... Mane sA plecati.(citra Regina)

Acum, Doamnii, balu-acteapti §i curtenii adunati.(Di mina Regina' li se indreapti spre efire, in treaclit

hi Fabricio).Te vei duce la movie : to -ai art tat prea zelos.

(Ks).

Ramiro, (in treadit, and bratal Claret).

Te mingle, Don Fabricio ; on ce piedici, spre folos.

(Cortina cade).

I. P. Cerches,

www.dacoromanica.ro

Page 33: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

SCRISOAREA. LUI A. PAPADOPULCALIMAIL 29

Scrisoaroa lui A. Papadopul-Calimali

eatra V. Alecsandrl.

Tecuci, 15 Decembre 1880

Scumpe amice qi coleg,

n ee peut qu'ou t'amuEe, it ee petit qu'ou t'ennuie ;

Et le terms moyon, o'o,t qua Von bailers.Qu'importe P c'est la mode, et le temps pameera...

(Alfred de Museet),

0 plAeuti ocasie m'a land sil dau pestepatru acte vechi, cuprinzetoare de privilegiiacordate ciasornicarilor in Moldova pe la1757-1772. Vei yea uncle se gAsesc,vei Ceti, aceste acte, pe care ti le reproducintocmai dupi originale. Dar ca sä am pia-cerea de a sta mai mult la vorba eu d-ta,voiu incepe printr'o povestire despre inven-tiunea ciasornicelor, i despre epoca andele au fost aduse intii in cars noastrA.

Intre bitAile de cap ale omenirii, ciasor-nicul tine un loc insemnat, si este una dinuneltele trebuitoare ale vietii. La antici,trebuinta mesurei timpului s'au simtit dinvremi nepomenite, qi ei au inventat clep-sidra. (7.) elapx, 12poczowetov USpi:a). Clepsidraera un vas lungAret, glob sau tevie, Ia mijiocAngust, cu amundoue capetele largi, sus 0jos ; apa se strecura cu picatura din parteade sus, prin mijlocul iingust, in partea dejos. Clepsidra se fabrica sub felurite forme,

avea felurite marimi, dupA lungimea tim-pului de mesurat. Clepsidra o gasim intgiIa Greci, imprumutati de la Egipteni; ear

Romanii an imprumutat-o de la Greci. Pewide clepsidre, timpul era insemnat en liniitrase pe globul din care se strecura apa,sau pe rezervoriul in care apa se strecura.Pliniu eel betriin, da numele de horolo glum(orologiu, ornic, ciasornic) acestor clepsidre.Numele de clepsidra se da §i uneltelor deacest feliu en nasip, in loc de api. Mai tirziupe lAngA aceste aparnite §i ncsiperni(e, adicApe Panel clepsidre, s'au inventat cadranelesolare (solaria, gnomon, .Xtcrcp617.tov, crAtaglipac).

La anii 155 inainte de Christos, ConsululPublius Cornelius Scipio Nasica Corculum,an construit eel intAiu, la Roma, o clepsidramare, impirtind prin api oarele de zioarele de noapte, in pArti de-o potrivi. 1)La anii 308 inainte de Christos, consululLucius Papirius Cursor, a fost cel intAiu carea instituit la Roma ciasornicele de soare (ho-rologia solaria) 2). Clepsidra a fost mult timp,singurul instrument de mesurat timpul, delputea sluji la toate anotimpurile, gi fiindcaclepsidra cu api au fost inventati inainteaclepsidrei cu niisip, ambele soiuri de clep-sidre, se cuprindeau sub numele primitiv declepsidra. In adunarile gi la tribunalele Gre-cilor gi ale Romanilor, clepsidra an avut unmare rol. Limbutia gi gdlceava an fost, intoate timpurile patimi gi slAbiciuni marl. aleomenirii; ins Grecii i Romanii fiind oamenipractici, au voit sa be pue eel putin o mar-gine : apt770in medio facet virtuserau preceptele lor. A§a dar, cand un o-rator se suea la tribal* sau cind un im-pricinat sau advocatul seu, era sA-0 desfi-

1) PIM. VII, 60. Johannes Fanceins Norimbergenses,Chronologia, p. 83, Colon. D, edit. Witeberga 1601.

2) Min. VII, 5.Funcclus op. laud. p. 76 Colon. O.

qi

11C7p:`)

gi

qi

7.51

www.dacoromanica.ro

Page 34: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

sa SCRISOAREA. LUI A. PAPADOPUL-CALIMAH.

gure causa, li se punea inainte o clepsidrA,ei n'aveau voe sA vorbeasci mai mult decAtera spa sau nAsip in clepsidrii; yi spre aevita on ce fraudi, un functionar special erainsircinat BA toarne in clepsidra cantitAtileegale, legiuite, de apA sau de nAsip. La a-ceasta fac alusie vorbele lui Cicero : aquamihi haeret; aqtiam perdere; latrare adclepsydram 8). Ce bine ar fi fost de se a.dopta yi la not institutiunea clepsidrei !CAti preyedinti de adunAri yi tribunale n'armai fi nevoiti &A' tot theme pe oratori lachestie! sa le tot strige ca Daudin al luiRacine:

Avocat, ahl passons an deluge...4)

Dupe incredintarea lui Diogene Laertiu, ca-dranul solar a fost inventat de Anaximandru,care au impartit in parti deopotriva celedouesprezece oare, insemnandu le cu literelealfabetului

a, Q, Y, a, etc.

Acest Anaximandru a Wit la anii 610-547inainte de Christos; el este inventatorul nunumai a cadranului solar, daryi a construe-tiunii globurilor (sferelor) cerului yi pi-mentului. 5) PArintele istoriei ne spune cAGrecii au luat toate aceste cunoytinti de laBabilonieni : Geometria (zice Herodot) s'auinventat de Egipteni yi a trecut de la ei la

3; Robinson, Antigun& Grecgne on tableau des nneurs,usages et institutions des Grecs, tom. I, p. 180. Paris1837, si Encyclopedic moderne, torn. lx, pag. 555.Paris, 1854.Racine, Les p'aideurs, act. III, sc. 3.Diogen. Laert. de vitis filosof. libr. II, Cap. 1 ,§ 8.

4)

5)

Greci ; cadranul solar, gnomon, yi cele doue-sprezece impArtiri ale zilei, Grecii le-au im-prumutat de la Babilonieni".6)

La anii 409 dupli Christos, Teodoric Re-gele Gotilor, au trimis lui Hindebald RegeleBurgundiei un cadran solar; ear la 807, ca-liful Harun-al-Raschid au dAruit lui Carol

Cel Mare o clepsidra lucratti cu multA iscu-sinta yi elegantri, eyitA din vestita ycoalA dematematice de la Bagdad.') In Francia, in-trebuintarea cadranelor solare yi a clepsi-

drelor era pirisitA, de oare ce vedem cacAlugArii monastirilor celor mai vestite, eyeau

noaptea yi se uitau la stele, ca sA vazA de

venise oara sa scoale pe monachitheme la rugAciunile de dimineata. Arabii,

yi dupA denyii Germanii, s'au ocupat cu totdinadinsul de cadranele solare.

Europa datoreyte Germanilor, principiileciasornicAriei moderne. Cele intli ciasornicemari cu roate, au fost inventate de Germaniin seculul al XI. Cel intAiu ciasornic pus inmiycare prin greutate, in Frantia, se dato-reyte germanului Henric de Vic, au fostadus la Paris de Carol V yi ayezat pe turnulPalatului, la 1378. Carol V isbuti ehiar sAtragA in Frantia pe Henric de Vic. In se-culul al XV, germanul Walter yi la 1655

olandezul Christian Huyghens, au perfecti-onat ciasornicul. Christian Huygens nAscutla Haga, fiul diplomatului §j poetului Con-stantin Huyghens senior de Zuylichen, se

dada ytiintelor matematice yi deveni astronom

yi geometru vestit ; el descoperi cu ajutorulunor objective ce au construit, un satelit al

Herodot. libr. II, cap. 109.7) I. A. Fed Hot, Histoire des Arabes, pag. 337. Paris

1864.

gi sa -i

www.dacoromanica.ro

Page 35: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

SCRISOMEA. LUI A. PAPADOPUL-OALIMAII. 81

lui Saturn (1656) cununa (anneau) careincunjoarA aceasta planetA (1659).

La 1655 Huyghens invents pendula cir-cularci sau cycloidald ; la 1657 el aplica

ciasornicelor mari, micarea pendulei, ear la1673 el invents resortul-spirale a ciasorni-celor de sin sau de buzunar. Ludovic alXIV isbuti sa aduca pe lIuyghens la Parisla 1665, qi-1 numl membru Academiei de

; dar Huyghens Ora's). Francia gi seintoarse in Cara sa, in ziva revoarii edictuluide Nantes8).

Ciasornicul de sin sau de buzunar, an fostinventat la Norimberga sau Nuremberg, inBavaria, la 1481, de Petru Heller, sauPetru Ilck, ali fiinda cele intai ciasorniceaveau forma unui ou, ele se numire ovumNurembergense, adia ou Nurembergens9).Ciasornicele cu repetifiune au fost inventatede un ciasornicar de la Londra pe la, sfilitulseculului al XVI.

La Geneva, ciasorniaria au inceput la158910), §i ea au contribuit apoi sa inflo-reasa pe muntii sterpi ai Neuchatelului : untener anume J. J. Richard, vezend la 1679eel intaiu ciasornic adus la Neuchatel, s'aupus de l'au imitat, ci un secul dupii aceasta,ciasornicarii Le Locle §i La Chaux deFonds esportau in fie care an peste patrumii de ciasornice. In acest timp ciasorni-aria luase un sbor mare la Geneva, §i se

9)

N)

Berthoud, Rtstore de la mesure du temps p:r leshor!oges, Paris 1802, in 2 vol. IleXtgirrou xpovoXo-ect lcrcoptwil, peg. 3-7. Odessa 1836.Anthony Rich,Dictionnatre des antiquies romaines at grecqu, 9,traduct. Chdrael, pag. 168-821.Encyclopinlie modern?, tom. XX1T, pag 241, Paris,1854.

Vulliemin Madre de la Confdddrasion Suisse, tom.IT, pag. IGO, Lausanne 1870.

--f-.Xcna..,}1CnAs....v44=4,Cmosit.101==0

desvolta prin progresul ctiintei; ciasornicariaocupa la Geneva cese ma de hicralori deciasornice.i

Ciasorniaria de la Geneva datorelte inparte desvoltarea ei lui Voltaire 0 imperiiteseiEcaterina cea mare a Rusiei. Pe la 1760, Vol-taire isi alege o acezare in valea inantAtoarede la Fernex, intre muntii Jura si Mont-Blanc, 20 de minute departe de Geneva, pepgmentul Franciei. Fernex sau Ferney eraun cotun sArac neinsemnitor, de 50 delocuitori. Voltaire aduce aici o colonie deGeneveji i de Franceji, 0 face din acestatun un frumos terguqor, zidecte din susde terg, frumosul sett castel care stii qi pangastazi, ci unde se pAstreaza in una din ca-merele sale inima sa intr'o urns cu inscrip-tiunea dictata de el: Mes manes sont con-soldes puisque mon coeur est au milieur deVous... , fondeaza spitaluri, biserici, ajuta pelocuitori facii case confortabile, astfelprin grija liberalitAtile sale, populatiuneade la Ferney se inmultelte, devine industrial/I0 in ziva and Voltaire murl, Ferney nu-mera mai bine de opt sute lucratori de cia-sornicarie 12) care faceau concurentii gi sepuneau in emulatiune cu ciasornicarii de inGeneva, ba chiar §i cu ciasornicarii Frantiei

ai Engliterei. Astfel Voltaire, din ro-mantica sa reqedinti de la Ferney, pe caream visitat-o asta-varl, incurajaseries, intindea myna gi inima sa saracilor,qi da tot concursul seu ciasornicarilor deaice. Corespondents lui Voltaire en Ecate-rina ne dovedeqte a el trimitea acestei Su-

Vulliemin, op. Isla tom II, pag. 268.") Mahe-Brun Golographis 17olveraelle, tom. 3I, p. 2881

Path 1858.

§i

qi

§i

qi

§tiintele,

gi

gtiind

stud

ty

www.dacoromanica.ro

Page 36: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

82 SCUtSOAREA, WI A, PAPAZOPUL-CALIUMI,

verane 'lustre, Uzi de ciasornice, ci eX Eale destIcea cu gratic sitatea Ei obicinuitg,venind astfel in ajutor acestei industrii. Esteinteresant a reproduce cAteva pasaje din co-respondenta acestor mari inimi, maxi inte-ligenti si mari filosofi, din zilele pe ciind

Ecaterina cea Mare bittea pe Turci, emancipachreqtinKtatea ysi sciipa Moldova qi Valachia

de cruzimile qi de sfilblifacia for qi a rata-rilor.

Ferney 22 DeCeMbre 1770 Je pendsla liberte de Vous parler d'une fabrique demontres etablie a Ferney, et de Vous offrirses services lorsque Votre Majeste, en ac-cordant la paix a Moustapha, *) voudra luifaire la faveur de lui envoyer une montreavec son portrait. Il pourra trembler, maisaussi ii pourra etre attendri. En un mot,ma fabrique de montres est a, Votre service;si j'etais jeune, je la conduirais moi-meme

Saratof. 13)

Ferney, 22 Janvier 1771 Ma coloniefait reellment d'excellents ouvrages ; elle

vous en Lena parvenir quelqu'uns incessam-ment, et Vous verrez qu'on ne peut tra-vailler mieux ni a meilleur compte. Vous

depensez trop en canons et en vaisseaux

pour ne pas joindre a vos magnificenees unejuste economic, qui est au fond la sourcede la grandeur. Vivez, regnez, Madame,pour la gloire de la Russie, et pour l'exempledu monde '4)

Ferney, 12 Mars 1771 Ma colonie

) Sultan Mustafa 111, care au domnit do la 1757plini la 1774. El an avnt de succesor pe Bultanul

1) Lettree de l'Imperatrice de Resole Catering et deMonsieur de Voltaire, in Oeuvres completes de Vol-taire tome L', pag 887. Parts 1680.

4) Oeuvres de Voltaire, tom 011 peg 890.

aura Phonneur d'envoyer, avant un mois,quelques montres, puisque Votre MajcstCdaigne le perrnettre ; elle est a Vos piedsainsi quo moi.")

Petersbourg, 12-23 Jan vier Pource qui regarde la manufacture de Ferney,je vous ai dejit eerit de nous envoyer desmontres de toute espe,ce, pour quelques

milliers de roubles : je les prendrai toutes.... Vous vouclrez bien ne point mourir dedouleur de ce que je ne suis pas encoredans Constantinople. Quelle est la piece quifinit avant le troisieme acte? quel est leroman qui abandonne son hdros a moitiechem'n, en quartier d'hiver au bord duneriviere?

Ferney, Io Avril Ma colonie tra-vaille en attendant, et profite des Votre Ma-jestd ; elle compte faire partir dans huit jourstrois ou quatre caisses de montres, depuisla valeur d'environ huit louis jusqu' a cellede quatre-vingts. Il y en a en diamans avecVotre portrait peint par un excellent peintre ;toutes les montres sent bonnes et bien re-glees. On a travaille avec le zele qu'on doitquand. it faut Vous servir ; tons les prixsont d'un grand tiers meilleur marche qu'enAngleterre ; et cependant rien n'est epargne.Nous souhaitons tous bien ardemment, dansmon canton, quo toutes les heures de ceamontres Vous soient favorables, et queMoustapha passe toujours de mauvais quartsd'heure. 17)

Ferney, 6 Comme on allaitfaire be petit paquet des Questions d'un

") 1 oco cit. peg 898.") Toni. 5l, peg. 892.I") Tem. isit peg. CO.

I

MaiAbdul-Elena.

...")

www.dacoromanica.ro

Page 37: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

SCRISOAREA LUI A. PAPADOPUL-CALIMAII. 33

ignorant sur l'Encyclopedie, mes colons deFerney, qui se regardent comme appartenanta Votre Majeste Imperiale, sont arrives avecdeux caisses de lours montres; je les aitrouvees si grosses que je n'ai pas ose lesfaire partir toutes deux h la fois. J'ai misles Questions encyclopddiques dans la caissequi partira domain par les voitures publiques.Je l'ai envoyee au bureau des coches deSuisse, avec cette simple adrasse :

A Sa Majeste Imperiale l'Impdratrice de Russie.

Votre Majeste est trop bonne, trop indulgente,et, en Write, trop magnifique, de daignertant depenser en bagatelles, par pure bien-faisance, lorsqu'elle depense si prodigieuse-ment en canons, en vaisseaux et en vic-toires .... 18)

Ferney, 19 Juin J'apprends dansce moment que ma colonie vient de faireencore une enorme caisse de montres. J'aiextremement gronde ces pauvres artistes ;

ils ont trop abuse de Vos bontes ; ('emula-tion les a fait aller trop loin. Au lieu d'en-voyer des montres pour trois ou quatremilliers de roubles tout an plus, comme je leleur avais expressement recoramande, ils enont envoye pour environ huit mile : edit esttres-indiscret. Je ne crois pas que Votre Ma-jeste ait ('intention de donner tant de montresaux Tures, quoiqu'ils les aiment beaucoup

Je prends la liberte surtout de Vousprier, Madame, de ne point faire payer sur-le-champ la somme de 39,238 livres deFrance la quoi se montent les deu xenvois ...

&I) Tom. 51, pag 401.5

Mes colons m'assurent, et plusieurs connais-seurs m'ont dit que tous ces ouvrages sonta beaucoup meilleur marche qu'a Geneve,et a plus d'un grand tiers an dessous du prixde Londres et de Paris .... Si Votre Majesteetait contente de ces envois, mes fabricantsdisent qu'ils executeraient tout ce que Vousleur feriez commander j'aurais mieuxaime qu'ils Vous eussent envoye quelquescarillons pour Sainte Sophie ou pour Iamosque° d'Achmet; mais puisque Vous iz'aveTpas voulu cette fois-ci Vous emparer duBosphore, le grand-turc et son grand-visirseront trop honores de recevoir de Vous desmontres avec Votre portrait, et d'apprendreh Vous respecter toutes les heures de Iajournee. Pour moi, Madame, je consacre aVotre Majeste inaperiale toutes les heuresqui me restent h vivre .... '9)

Petersburg, 22 Juliet 2 AtigusteNe grondez pas vos colons de m'avoir en-voye un surplus de montres ; cette depensene me ruinera pas .... Ne jugez point, jeVous prie, de nos finances par celles desautres etas de 1'Europe mines; vous meferiez tort. Quoique nous ayons la guerredepuis trois ans, nous batissons, et tout lereste va comme en pleine paix. 11 y a deuxans qu'aucun nouvel impot n'a ete cree; laguerre presentement a son etat fixe ; unelois regle, it ne derange en rien les autresparties. Si nous prenons encore un ou deuxCaffa, la guerre est payee ....")

Ferney, 16 Decembre Il y a unde mes artistes qui fait des montres en

22) Tom. 51, pag. 403-409.20) Tom. 61, pag. 417.

www.dacoromanica.ro

Page 38: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

34 SclusciArtru LVI A, PAPADOPUL.CALIMAit.114.01011.1111:16+644,0617.,.

bagues, l repetition, & secondes, It quart etdemi-quart, et It carillon. C'est un prodigebien singulier ; mais ces bagatelles difficilesne sont pas dignes de !'Heroine qui vengeEurope de f insolence des Turcs, malgrd

une pantie de Europe ... 21)

Ferney, 14 Janvier 1772 Madame,

quoi ! Votre ame 'Arta& entre la Crimee,la Moldavie, la Valachie, la Pologne, la Bul-garie, occupee a, rosser le grave Moustapha,et a faire occuper une douzaine d'iles dansl'Archipel par Vos Argonautes, daigne s'a-baisser jusqu'a etre en peine si les horlogersde mon village ont recu !'argent de leursmontres ! Vous etes comme Tamerlan qui,le jour de la bataille d'Ancyre, ne puts'endormir jusqu'a ce que son nain e tsoupe Je me meta a Vos pieds ; per-mettez-moi de les baiser en toute humilite,et Vos mains que Vous avez les plus bellesde monde ... 22)

Ferney, 6 Mars J'apprends dans lemoment que mes horlogers de Ferney onteu la hardiesse d'ecrire k Votre Majeste ; jene doute pas qu'elle ne pardonne it Is libertequ'ils ont prise de la remercier ... 23)

Petersbourg, 19-3o Mars J'ai recuIs lettre de Vos horlogers. Je Vous envoieces noisettes qui contiennent le germe del'arbre qu'on appelle care de Sibdrie. Vouspouvez les faire planter en terre ; ils ne sontHen moins que &heats. Si vous en voulezplus que ce paquet n'en contient, je vousen enverrai 24)

I') Id. pig. 488.12) Id, pig, 489-441,") Id. pag. 446.si) 14. Dag. 418i

AQ puts reproduce o multime de asemenepasaje din corespondentele dintre Voltaireqi Ecaterina. Este foarte interesant a ceticineva scrisorile celor patru amici Ecaterinacea Mare, Voltaire, Frederic cel Mare qiDiderot, atilt de intime, atilt de qagalnicede instructive. Ecaterina-i intrecea pe toti.Diderot et toute la philosophie n'etaient,zice un scriitor francez, que de vains joustsdans les mains de cette femme astucieuse,plus fine et plus adroite que tons les phi-losophes et tons les politiques de la Franceau XVIII siècle"*).

In Romania, ciasornicele de sen sau debuzlinar an fost cunoscute de la inceputulinventiunii lor. Unul din cele intE ciasor-nice lucrate de Petru Heller din Norim-berga, adieA un ovum Norimbergense (ouNorumbergez) au fost adus in Moldova qidaruit, la 1493, Domnului Moldovei Stefancel Mare, de un Capelan, Nunciu al Papei.Acest ciasornic impreunil cu alto odoare deale tern s'au fost pistrat in monastirea Putnaziditi de Stefan Cel Mare. In timpurile mainoue ele au ajuns in mnna reposatului Episcopde Roman Gherasim Barbowski, care murindla Iaqi, la 1826, in SfAnta Metropolie, se

vede ca intro obiectele de prete ce au remasde la acest Episcop, au fost §i acel ciasornicpe care l'au lust Metropolitul Veniamin Cos-tache, la 1829 l'au dlruit FeldmarpluluiRusiei Principelo Wittgenstein care brituse

pe Turd. la Braila, cum ne incredinteazi rg-posatul Gheorghe S'aulescu, profesor de isto-rie §i de filosofie Is la9i, contimpuran, con-

*) Ronny, La Russia anclenne et moderns p. 889 Farb,18551

-4,011Cara.lnlievJa1C,MO

gi

('

si

www.dacoromanica.ro

Page 39: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

SCRISOAREA WI A. PAPADOPULPALIMAII. 35

lucrAtor 9i amie al Metropolitului VeniaminCostache. 25)

Ciasornicele marl de pirete sau de turnuricu bitaea ciasurilor, era de mult cunoscuteqi aduse in Moldova 9i in Valachia, atilt dinVenetia, din Germania qi din Polonia, cat9i de la Sfantul Munte Athos cu care Ro-trail se aflau in zilnice relatii. Pe la 1400calugarii de la Athos erau me9teri iscusitide ciasornice mari.

Gaud s'au inventat ciasornicele mari, gimai tirziu acele de buzunar sau de On, eleerau atilt de pretuite, incit intre darurilece-li faceau la ocasii, Suveranii unii altora,se punea obicinuit un ciasornic.

La 1404, un claugAr de la sfantul MunteAthos, anume Lazar, merge la Moskva 91 a9aza

acolo cel intAiu ciasornic care s'au vezut inRusia. Ciasornicul au fost aezat in curteapalatului Marelui Duce Domnitor al MoskveiVasile Dimitrievici, pe turnul biserieei Buna-

Vestire. Acest ciasornic, zits cu mirareuu chronicar contimpuran, an costat treizecide funturi de argint; la fiecare cias un ciocanbate in clopot, numerind qi socotind ciasu-rile zi noapte. Poporul stA uimit de a-ceasta mAestrie ca de-o minune, caci ciasu-rile nu le bate vr'o mini de om, ci oameniiprivesc cum ele de la sine se miqci 9i bat,qi cum viclenia omeneasca au putut BA facAun asemene lucru". La 1433, ni9te arhitectiGermani aqua in curtea episcopului Nov-gorodului Eftimie un alt ciasornic care bateciasurile.")

is) Gheorghe &Wiesen, Chronologia qi letoria aniversali,tom. 1, pig. 248, bei 1837.Melchisedec, Chronic.Romannini. tom. IT, peg. 189. Bucareqti 1875.Th.Codreacu, Buciumul Roman, tom. 1, pag. 25-17 etnot. laqt 1875.KItrAniziD, op. laud. tom, V, pag. 235.

La 1557 in luna lui Fevruarie, vin laMoskva, soli din partea lui Gustav I Wasa,de la Stocholm ; ei aduc din partea RegeluiGustav I, dar Marelui Duce 9i Tar loanIV Vasilievici, o cupi de argint poleiti cuaur, cu capac masiv, ear in verful capaculuiun ciasornic. 27)

La 1597 Imperatul Germaniei Rudolf IItrimite la Moskva, la Tarul Teodor Ioanovici,o deputatiune straluciti compusi din Abra-am burgravul DunArii (Abraham Burgrafflu Donau), cap al deputatiunii, din consilierulDumna, din Seniorul liber al Wurtembergului,din Principele Luzuitici de sus 9i de jos,din eruditul Doctor Gheorghe Cala, douezecinobili nouezeci rli doi de slujitori. Solia

se conduce la Moskva, de la hotarele Rusiei,cu mare pompA, incunjuratil de o armatiMoskoviti de cfilireti cu cai aleli imbricatiin aur. Solia ajunge la Moskva, i se des-chid portile Palatului ; Nemtii se uimesc deluxul >Ii de stralucirea Curtii Moskovite.Tarul Teodor primegte pe solii lui Rudolf,in sala cea mare de granit, pe tron, cu co-rona in cap 9i cu sceptrul in mini. Impre-jurul Tarului 9edea : alature, Godunov cuglobul in ruing, pe un tron, apoi pe lavitadin dreapta Araslan-Alei, fiul regelui Cabu-lici, Mametcul Siberiei ci principele TeodorMotislayski ; la stinga Uraz-Mahmet fiul re-gelui Kirghizici, flu Domnitor Moldovei qia Valachiei, apoi boerii i magnatii ruci, 13stolnici, 200 kneji i nobili. Imperatul Ru-dolf trimitea daruri Tarului Teodor Ioano-vici : moa9tele srantului Nicolai in radii deaur, doue carete, 12 sanii, un ciasornic marecu Mae ci cu musics 9i un serviciu de cris-

.7) Karamain, op, laud, tom. VIII 15. 152 at not 458.

qi

§i

8)

=MI

gi

www.dacoromanica.ro

Page 40: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

80 SCRISOAREA LUI A. PAPADOPUL-CALIMA.H.

tal. Lui Godunov, imperatul ei trimitea ocups pretioasi cu smarande, un ciasor,nic demasa cu soarele §i cu luna, doi armasari cuar§ale de catife ; ear tenerului fiu al lui Go-dunov, un ciasornic de masa cu ur§i, mo-mite qi papagali de aur. Deputatiunea aveade stop a multanal Tarului pentru sincerasa purtare cats imperatul Rudolf, in impre-jurarile de atunci, §i a pregati o cruciadacontra Turcilor. Archivele contimpurane de-scriind ciasornicul eel mare adus dar dinpartea lui Rudolf, zic ca el era impodobitcu oameni, cu trambite, cu drambe §i cutobe; indata ce ciasul batea, oamenii saustatuetele de pe ciasornic, incepeau sA sunedin trimbite §i din drambe, §i sa bats dintobe, ca o bands de musicanti. 28)

La 1598 Tarul Boris Godunov cautand unbarbat pentru fiica sa Xenia, i§i pune ochiipe Ducele Ioan, fratele lui Christian 1V alDanemarcei. La 28 Septembre 1604, se faceprimirea solemna a ducelui Ioan, la Moskva,la Curtea lui Boris Godunov. Chronicarulne spune ca Tarul qedea pe un tron de aur,laugh' o masa de argint; deasupra tronuluiera o corona de aur cu ciasornic care batea

La 1605 mai dam peste un ciasornic mi-nunat la curtea Rusiei, unde domnea acumparvenitul Pseudo-Dimitrie (Ljedimitrii), unaventurier care isbutise a se sul pe tronulRusiei trecend de Dimitrie fiul Tarului IoanVasilievici, ucis 'Ana copil, de Boris Godu-nov. Pseudo-Dimitrie zicea ca el ar fi fostscapat de moarte §i ascuns de doctorul lui

") Barkhard Vichmann aped liaramzin, op, laud. tom,pag. 108 et not. 312, 816, 315, 316.

liaramzin, op. land. tom. XI, peg. 30.

Boris Godunov, Simon, de nafionalitate mol-dovan. In istoria faptelor omeneqti, nu ga-situ o pilda mai minunati de inaltare. Min-cinosul-Dimitrie, isbuti in mai putin de treiani, sA tread de la starea de calugAr fugar,de cazac resboinic qi de slugA, viziteu saufecior de case', a Panului Adam Wisznio-wiecki palatinul Lituaniei, care l'au incre-dintat ca pe un Tarevici cumnatului seuGheorghe Mniszek palatinul Sandomiriei,la inaltimea de Tar al Rusiei.... La 1 No-embre 1605, un sol al lui Pseudo-Dimitrieanume Atanasie Vlasiev, ajunge la Cracovia,se presinta inaintea Regelui Sigismund, ves-te0e suirea pe tronul Moscovit a stapanuluiseu, §i hotarirea de a lua de nevasta peMarina fiica Panului Mni§ca sau Mniszek,spre recunoOnta pentru ajutorul §i binefa-cerile ce i-au ra'cut tatal ei, in zile de nevoiqi de fuga. Logodna se celebreaza prin pro-curatiune, de face' cu Regele Sigismund, cudemnitarii qi magnatii Poloniei qi cu Cardi-nalul Episcopul Cracoviei. Vlasiev aduceMarinei, viitoarei sale stapane §i Tarine da-ruri din partea Tarului : o icoana bogata aSfintei Treimi, o pans de rubinuri, o cupsde yacint, o corabie de aur impodobita im-prejur cu petre scumpe care au costat peatunci tiesezeci de mii de ruble de argint,un bou de aur, un pelican 9i un paun deaur, un ciasornic minunat cu Haute §i cutrompete, trei puduri adica 120 funturi, saupatru.zeci de oca de margaritare fine, 640de samururi rare, o multime de bucati decatifea, stofe, atlazuri, materii tesute cu fir,o cruce de briliante cu numele Marinei caresingura costa douesprezece mii de ducati,matenii de margaritare mari, un coliet de79)

X,

www.dacoromanica.ro

Page 41: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

SCRISOAREA LUI A. PAPADOPUL- CALIMAH. 87

mare pret, §i mai multe duzini de tacimuride mass, de our masiv.... Primind darurile,Marina plead. la Moskva cu o pompi stri-lucitg qi devine Tarim, Rusiei... dar pentruo zil .. falsitatea se descopere, RuOi restoarn5§i ucid pe acest fals Dinaitrie, §i gonesc peMarina, care devine la rlindul ei o aventu-Hera, trecend dupa uciderea lui Pseuodo-Dimitrie, din cort in cort, din tabari in ta-b5ra tti din brate in brate a mai multor altoraventurieri. Dup5 un fiir de vijelii s5nge-roase, pe tronul Rusiei se urea la 1614,ilustra familie a viteazului Mihail Romanov,menit5 s5 duc5 Rusia pe calea gloriei, a ma-ririi §i a prop5lirii. 30)

Multi ciasornicari str5ini din Germania t,ide prin alte teri, au venit de timpuriu s5se aeze in Rom'inia. Gisim prin hrisoavevechi c5 ciasornicariz qi ucenicii lor, erauscutiti de bir §i de on ce dari 9i angariiin Moldova, ba /Inca g5sim pe unii admi§iin arhontologia terii tii bucurandu-se de sch-telnici ca boerii. Astfel s'au urmat totdea-una in RomAnia cu on tine aducea industriefolositoare, meserie, un comerciu, deschideaticoa15 sau tipografie. Pe la 1492, L)omniiMoldovei t4i ai Valachiei au imbrati§at pe ti-pografi, barazindu-le ceatenia, moqii, scutiriqi boerii, au adus tipografii in tare, §i dinzile nepomenite, i-au dat privilegii neguti-torilor strAini §i p5menteni.

Eata patru acte vechi moldovenqti acor-date la ciasornicari in Moldova, de ConstantinMihai Cehan Racovitil Voevod, de Joan Te-odor Calimah Voevod, de Grigorie Alexandru

30) Karamzin, op. laud. tom. Xl, p. 140 et nota 432.Prosper Merinee, Episode de l'histoire de Aussieles faux Demetriuspag, 1-446, Paris 1863,

Ghica Voevod qi de Boerii Divanului Mol-dovei.

I.

Io Constantin Mihai Cehan Racovita Vo-evod, bojieiu milostiiu Gospodar Zemli Mol-dayskoi.

Facem titire cu aceasta carte a DomnieiMele pentru un ucenic anume Grigorie alui Arlon ciasornicarul, Domnia mea m'ammilostivit asupra lui qi l'am ertat de tot bi-rul Vistieriei s5 fie scutit pe capul lui, cli

de toate alte diri qi angarii on cite ar ftpe aceast5 tars, el nimerui nimica nici unban sä nu dee. Pentru care poroncim Dom-nia mea dumitale Vel AgAi, i voi altor slu-jitori, care yeti 5mbla on cu ce fel de slujbiqi poronci a Domniei mele, nime intru ni-mica si nu supere pe acest Grigorie ucenicde bir pe capul lui ; c5, on tine i-ar facemai mult val qi superare peste cartea Dom -niei mele, unii ca aceia se vor pedepsi deatrit Domnia mea.Aceasta poroncim.

Viet de GM.(L. P. D.)

II.

Procitoh vel vist.

Io Than Teodor Voevod, bojieiu milostiiuGospodar Zemli Moldayskoi.

Paean tire cu aceast5 carte a Domnieimele pentru un ucenic anume Grigorie alui Arlon ciasornicarul. Domnia mea m'ammilostivit asupra lui qi l'am ertat de totbirul Visteriei s'A fie scutit pe capul lui, qi

de toate alte d5ri §i angarii on cate ar 6pe asta tali, el nizarui nimica nici un ban

www.dacoromanica.ro

Page 42: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

138 SCRISOAREA. LUI A. PAPADOVUL-CALIVRH.

as nu dee. Pentru care poruncim Domniamea dumitale vel Aga i voi alti slujitori ce

yeti Ambla cu on ce fel de slujbi 9i poruncia Domniei mete intru nimica sa nu-1 superepe acest Grigorie ucenic de bir pe capul

lui; ca on tine i-ar face mai mult val gisuperare peste cartea Domniei mele, unii caaceia se vor pedepsi de cAtra Domnia mea.Aceasta poruncim.

(L. P. D.)Let 3c3 Mg) Mai 13.

Procitoh vel vist.trecut la Condica Visteriei

Logof. Vist.

Noi Grigorie Alexandru Ghica Voevod,bojieiu milostiiu Gospodar Zemli Moldayskoi.

Facem tire cu aceasta carte a Domnieimele pentru Grigorie vtori paharnic, carelefiindca sluje9te ne lipsit ciasornicdriei lacurtea gospod, ei fiind qi vtori paharnic,m'am milostivit Domnia mea asupra lui, ei

i-am dat aceasta carte a Domniei mele, princare hotarim ca &a fie aparat de tot birulvistieriei, atita de ajutorinta 9i de mucaderpe casa lui sa nu plateasci, cat ei de alt birsa fie in pace, sa nu-1 supere ca sa poatic,Auta de slujba ciasornicariei. Pentru aceastadar poruncim Domnia mea dumitale vel aga9i altor zlota9i ce yeti fi randuiti cu slujbeleVistieriei, vezend cartea Domniei mele sanu-1 superati intru nimica. Aceasta po-runcim.

(L. P. D.) AtV;E (1766) Mai 29

Procitoh vel vist.s'au trecut in tondica Vistieriei

Ion Scortesou.

Do la Boerii Divanului Knejiei Moldovei.Catra Ispravnicii de inut Sucevei.Se face ctiut dumilorvoastri ca eats duoi

liuli scutelnici are Grigorie ciasornicar vtoripaharnic; s'au scazut acolo la acel tinut, ei

scriem dumilorvoastri pe rdndueala ce vis'au poruncit ca sc urmati pentru scutelniciboerefti, sd urmati qi pentru aceVia. §i

nici la o orandueala sa nu fie superati.Bale, logofet.Sturza, visternic.Arghi-

ropol, postelnic.(un hatman ei un paharnicacarora nume nu le-am putut cetl). 1772

Iulie 7.Arlon ciasornicarul, despre care vorbesc

cartile de mai sus, au fost un melter cia-

sornicar strain, stabilit se vede in Moldova,la Iaqi pe la 1700, 9i care au scos uceniciciasornicari dintre pamenteni, precum peacest Grigorie care au ajuns a aye rangde al doile paharnic, a fi ciasornicar dom-nese qi a aye scutelnici intocmai ca boerii.

Acel Arlon ciasornicarul, trebue sa fi fostde neam Elvetian.

Tuspatru aceste acte, original°, foarte bineconservate, se afla la colonelul E. Pencovici,in bogata sa colectiune de dull ei acte vechipe care o darue9te Academiei noastre. D-sa

au binevoit a me 'Asa si scot copii de peele. Colonelul Pencovici se ocupa cu cer-cetarea unde se afla astAzi ciasornicul luiStefan Cel Mare, daruit, cum am zis, la 1829,de Metropolitul Veniamin Costache, princi-pelui Wittgenstein. Dupa informaOunile ceam, sa sperAm ca in curend ei va da deurma. Sanatate !

Alexandru Papadopul-Calimah.

IV.

www.dacoromanica.ro

Page 43: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

POEM. 89

Wfx, sa..eroSlc4X,..e.o...,*.e.00404,..4,41214..-111712.,-.017e47:9ciaNs1,0.4.7t.1rAr..--vvoce

POESII,

SCRISOAREA A DOUR.

De ce pana mea remane in cerneala, me intrebi?De ce ritmul nu m'abate cu ispita-i de la trebi,De ce dorm ingramadite intre galbenele fileIambii suitori, trocheii, sAltiretele dactile?Dad tu §tieai problema astei vieti cu care lupt,Ai 'cede, el am cuvinte pana chiar sa o fi rupt,

intreb, la ce-am incepe sA 'ncercam in lupt&dreaptA

A turna in formA nouA limba veche qi 'nteleapt.4.

Acea tainica simtire, care doarme 'n a to arfaIn cuplete de teatru s'o desfac ca pe o marfa,CAnd cu Bete taut forma ce sA poat& sa le 'neap&SA le scrii cum cere lumea, vr'o istorie pe ap1?Iasi tu imi vei respunde, ca e bine, ca in lumePrin frumoasa stichuire sA pOtrunz& al meu numeSA-mi atrag luare-aminte a barbatilor din tartSA-mi dedic a mele versurila cucoanebunaoara,

desgustul meu din suflet sa-1 impac prin a meaminte.

Dragul meu, cArarea asta s'a bAtut de mai nainte,Noi avem in veacul nostru acel soiu ciudat de barziCare 'ncearca prin poeme sa devie cumularzi,InchinAnd ale for versui la puternici, la cucoane,Bunt cAntati in cafenele §i fac zgomot in saloane,Ear cArArile vietii, fiind grele §i Auguste,Ei incearc& sa le tread prin protectie de fuste,Dedicand bropri la dame acAror bArbati ei spentC'ajungend candva ministri le-a deschide carierA.

De ce nu voiu pentru nume, pentru glorie sa scriu;Oare glorie WI fie a vorbi intr'un pustiu?Azi, cAnd patimilor proprii muritorli toti aunt robi,Gloria-I inchipuirea ce o mie de neghiobiIdolului for inchinft numind mare pe-un piticCe-o be§ic& e, de spuml, intr'un secul de nimic.

Incorda-voiu a mea lint sit cant dragostea 2Un lantCe se'mparte cu fratie intre doi ci trei amanti.Ce? s& 'ngAni pe coard& duke, c& de voe to -ai a-

daosa cel Car ce 'n opereth e condue de Menelaos ?

0% meg

Azi adeseori femeea, ca vi lumen, e oUncle numai durere, injosire spoiallLa aceste academii de §tiinti a zinei VineriTot mai des 0, parAndeaza din tineri in mai

tineriTu le vezi primind devil cei imberbi in a for etasPaul and din scoala toga o ruin& a remas.

Vail tot mai gandelti la anii, cAnd visam in aca-demii

Ascultand pe vechii dascAli carpocind la haina vremii,Ale clipelor cadavre din volume stand s'adune§i 'n a lucrurilor peteci cautand intelepcmne?Cu murmurele for blAnde, un isvor de horum-harumCAOgand cu clipoceali nervum rerum gerendarum.Cu evlavie adancl ne 'nvetau al mintii scripet,LeganAnd dud o planetA, and pe-un rege din E-

gipet.

Par'ett-1 ved pe astronomul cu al negurii repaosCum u§or, ca din cutie, scoate lumile din chaos§i cum neagra vecinicie ne-o intinde ne 'nvatil,CA epocele se 'n§irit ca margelele pe at&Atunci lumea 'n capAtina se 'nvOrtea ca o morilcaDe simteam, ca Galilei, ca comedia se mi§cA.

Ametiti de limbs moarte, de planeti, de colbul ccoliiConfundam pe bietul dasclil cu un craiu maned de

molii ,

§i privind painjini§ul din tavan de pe pilastriAscultam pe craiul Ramses qi visam in ochi albastri

pe margini de caete scriam versuri dulci, depild&

CAtra vre-o trandafirie ci selbatecA Clotilda.Imi plutea pe din nainte cu al timpului amesticBa un soare, ba un rege, ba alt animal domestic.Scartiirea de condee dadea farmec asteiVedeam valuri verzi de gritne, undoiarea uneiCapul greu cadea pe bancA, pareau toate'n infinitCAnd suns, ctiam ca Ramses trebuea sa fi murit.

Atunci lumen cea gandita pentru not avea fiintltdincontra, cea aevea ne pArea cu neputintit

Azi abia vedem ce stearp& c1 ce asprA tale esteCea ce poate sa convie unei inime onesteEar in lumea cea comunl a visa e un perieulCaci de ai cumva ilusii, ecti pierdut ci esti ridicul.

deaceea de-azi nainte poti sa nume mai intrebiDe ce ritmul nu m'abate ou ispitil de la trebi

Caci,

Si

scoalA,

si

Si

Si

'aveti si

si

inisti.

www.dacoromanica.ro

Page 44: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

40 POEM.

De ce dorm ingramitdite intro galbenelo fileIambii suitori, trocheii, saltAretele dactileDe-oiu urma sit scriu in wrsuri, teame,-mi e ca nu

cum-va

Oamenii din ziva de-astazi se. menceap'a laudaDace. post cu usurinta cu zimbet a for ura,Laudele for de sigur m'ar mithni peste mesura.

M. Eminescu.

PECATUL.

Pecatuit'a omul, in vremuri fericiteMud nu-i lipsea nimica, nici hranA nici odihna,Chid n'avea a se teme de zile amarite

lumea-i era roablsi el domnea in tihna.

Pamentul And proaspet patatu-s'a de angeCaul lumea era large, i oamenii putini,Cand nimenea, sub soare, n'avea de ce se plange,CAnd cerul n'avea trAsnet,si nici pamentul spini.

Si vreti cit astazi omul sit nu pecatueasca,CAnd grijile '1 apasit, nevoile '1 muncesc,Clind el se vede'n lume moult pittimeascA,CAnd relele '1 fritmentit,si poftele '1 robesc I

Si vreti se. n'avem Caini, tend e nepotrivire,Si urn, $i cruzime in neamul omenesc,Cana neagra duemanie Qi lacoma rivnire,Deipururea incuibate in inimi clocotesc

Nu, nu; din nopti pierdute, in vremuri depArtateBlAstemul stA pe oameni, in veci vor suferi.Si rivna, ispista, i negrele pacateNascutu-s'au cu lumea, cu lumen vor peri 1

ERI, AZ!, MANE.

Eri I cenusa ce pastreaza forma And neschimbata,Din ce-a ars de focul vremii ; lacrima deja uscatA,Sau un zimbet de pe buze, spulberat de-al sortii

ventEri poveste, cu eroiioase putrede'n morment.

A stAzi? lamp& ce se stinge, stea plecate, spre-asfintit,

Visuri nesdrobite Ana, de-al ursitei vent cumplit,Piscul nalt pe care dorul, von .tor stn pAndesteTermul uncle amintirea, cu dorinta se'ntalnecte.

Mani? o stringere de umeri a enigmei intrebate;Raiu, sau iad in care ochiul niciodate nu strabate,Cuiu de aninat sperante, prune co nu poateMane... mane, tine etie, call din not vor mai trail

OCHIX STRALUCITORI.

Ochi, stralucitoare stele,Ochi frumoci ce 'mpodobitiCerul visurilor mole,De stiti si voi BA mintiti.

-

si

and

sit

1

si

...

si

grill.

www.dacoromanica.ro

Page 45: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

POES1ILrrEnAT UR POPULARA,

Vol, icoana 'nsufletitAA ascunselor simtiri,Unde-i vecinic zugrAvitATaina omenestii

Dad sunt arnrigitoareLacrimile ce versati§i vaph'ile-arz6toare

iubirea ce-ar6tati,

Maui, amrigiri-s toate...Ziva-i noapte, noaptea-i zi.Atunci...insa nu se poate!Ochil... Voi nu puteti mintil

d. Vlizhuta.

IATERATURA POPULARA

QUADR1NHAS.

Strofc dcpatru versuridin Brasilia (Rio grande do Sul)

(Traduce in romAneste dupd o trad. germanP.

1.

Prin pustiuri am trait,Petrele am citnthrit;Dec At petrele mai greuCAntAreste dorul meu.

2.

Sa volbesti incet, iubito,Nu trezi pitretele;

6

Gael subtlre-i e urechiaspuno secretele.

3.

Greu sl fie a iubl?Cine-o zice, n'a iubit;Eu iubesc sunt iubit,Nicioclata nu-'s mAhnit.

4.

In niisip ti-am v6zut urma9i la ea lung am privit.Ce trup mandru de femeeAsa urma-a tiptirit

5-

La miez de noapte-am auzitUn cAntec §'un jalitErau doi ce se iubeau,Se iubeau, nu se 'ntAlneau.

6.

Cucosul cantA; raza zileiPe toate le trezqte,Dar mAndra mea cea nemiloas1Aid nu mai sose§te.

7.

Inelul ce mi l'ai fost dat,Era do sticla i s'a spart.Asa a fost a to iubire,Prea slabl pentru-a mea simtire.

8.

Nu mo iube§ti, Mari lio?Aibi mils, nu mi-o spune,FA-te par'cA m'ai iubl,Minte-mi, nu mi-o spunel

9.

Iubita mea-i un soricel,ottrec vesel, sprintenel,

-

41

So.

firs.

Si

ti

www.dacoromanica.ro

Page 46: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

42 LITERATI:RA POPULARA.

Fuge ici, fuge cold§'apoi trece dincolo.

10.

Cantand, durerea ti-o gonesti,Planghnd, durerea ti-o maresti,S'ascund voesc eu chinul meu,Deaceea cant mereu!

ii.Tigara poate, cum, se zice,Ori ce dureri a alungaEu am fumat si zi si noapte,Dar am remas cu jalea mea

12.

Voesc A cant in gura mare0 lume 'ntreaga O. trezesc 1Sa v&i la mine gandit'au oareFatainica ce-atat iubesc?

13

A§ vra ca o surcicaIn ochiu sa-mi fi sarit,Caci el este de vinDrumul de am riitacit.

** *

SCHNADERHUPFELN.(Ch:ote)

din Tirol(Traduce in romiine§te din dialectul tirolez).

1.

Cand paraul da, in lac,Murmurul sfirseste,

Cand privesc in ochii tei,Limba-mi amuteste.

2.

re codru l'am intrebat,flare badea m'a iubl?

Codrul stie frantuzeste§i respunde: 15/ti.

3

Ei, taich, prea fad gura mare;Sit nu-ti fie cu superare:§i to te-ai duce la fetita,De n'ai aye pe maiculita.

4

Iti cunosc cu obiceiul,Geaba to uiti crunt:La crasina. nainte,La biserica 'n fund.

5

Dragostea au inceput-oAdam si cu Eva,

Draguta si cu mineUrmam cam tot asa.

6.

Vezi opinca -mi e din pieleDe vulpe thiata,Deaia doarme ziva toata§i se primbla, chnd sunt stele.

7.

Omenimea are spirit,Spune daschlul din scoala;

Dar si vinul are spirit,Asta stiu si far de scoala.

§'apoi cand se pun deodataOmul si vinul la sfada,

Par'ca-i duhul vinuluiMai presus de-al omului.

8.

Ce A stau sb, mor de sete,Cil, doar nu-s de dat pe bete IDe-s mkhnit, beau de r6coare,De-s voios, beau 9i mai tare.Am acasa cloud oale,Fiecare de-o ocb,,

www.dacoromanica.ro

Page 47: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

LITERA.TURA POPULARA.. 43

La ris una, la plans una,Dupacum mi-e inima.Tocmai sunt cu mandra meaCam asa si cam asa:N'am ce face, am O. stauAmandoue sa le beau.

9.

Eu ti-am dat trei sarutariFara teama de mustrari.

Da-mi-le'napoi tustrele,Ce fad to cu ale?

10.

Sburatul gandaculuiIn jurul copacului IDe-ar fi mandra copacel,As fi si eu gandacel.

it.Mandra-mi e cusatoreasaMaestrita 'n darul ei:Pe ascunse mi-a cusutInima 'n pieptarul ei.

*

Analogii cu quadrinbas brasiliane §i en chio-tele tiroliene, din poesia popular% romiinil.

1.

Leicuti, de la Pripor,Ce-mi trimiti atata dor?Trimite-mi mai putintelDar yin' dumneata cu el.

9.

Pentru mprincene 'mbi nateUmblai Cara juinotatePentru ochi ca murele,Ocolii pAdurile.

3

De-ar fi drumul prin Odure,AS fugi cu tine 'n lume;Dar e drumul prin oral,Teti ne 'ntreaba de ravas.

4.

Asta iamb: ger §i frigSi veneai la mine 'n creng;Dar acuma cald si bine§i nu mai dai pe la mine!

5.

Din Pite§ti pgra'n GheboaiaM'a b5tut ventul si ploaia,Ca Pa merg la dumneaeiS'o gasesc cu doi flecai.

6

Frunzulita de dudaulLa moara la Fagadau§apte fete de-un flecau§'acela-i un natarau.

7.

Leica cu scurteica verdeCand o vede neica-o perde:Nu-i scurteica de pricing,Pricina-i de la stapana.

8

Frunzulita de sulfinalNu sunt eu, lele, de villa.Ci sunt °dill dumitale,Cit to tot astept in tale.

9.

Cara. cucu vilrf de brazi,mandra la obraz ;

Mita cucu 'n verf de nuc,Pe mandra la groap' o due.

'a

www.dacoromanica.ro

Page 48: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

44 LITKRATURI POPLIARI-111nLIOGIUNEEfiXTACORESPONDENTA."

10,

Diagostea and se desparte,Pac'c'ar bea pahar de moarte.

11.

Paserica, pasericA,MutA-ti cuibul tou in rugulUnde-o fi badea cu plugul,Paseric6, muta-ti casaUnde-o fi badea cu coasa.

1116 miram, ce-mi place mieMerul ro§u de la vie,Badita de omenie,Merul ro§u paduret,Badita cu p6rul cret.

BIBLIOGRAFIE.

Novele de N. Ganr, volumul II cuprinziSnd nouenovele naratiuni, 1 vol. de 311 pg. Iasi 1881.Aparitiunea volumului I s'au anuntat cu mai multeluni in urma. Acum opul intreg este eit la lu-min5. §i se bucura de un legitim succes. Toatescrierile coprinse in aceste doue volume au aphrutin Convorbiri Literare succesiv de la auul I (1867)'Ana la anul XIV (1881).

Surisuri §i Suspine, poesii de N. Vicrosianic1 mic vol. de 76 pag. Bucuresti 1881.

Constantin Negri. Raport asupra proiectuluide lege votat de Adunarea deputatilor in sedintade la, 20 Febr. 1881 pentru asezarea bustului snuin Sala Adunarii de Andrei Vizanti, deputat deRoman. 0 mica bros. de 81 peg. Bucuresti 1881.

Douro fulportanta dreptului international,discus inaugural prouunciat la 5 Decembre 1880do Ursianu Valerian, o bros. Iasi 1881.

Erori Academice. 0 noun teoremn, de B.Pisne 1 bros. 45 pag. Bucuresti 1881.

E It A T A.

In Tabla de Materii anul XIV, impartita cu nu-m6rul din urma se arata din eroare ca poesia Dintinereta de Grisebach, ar fi tradusti de R. Toreeanu,pe ctind este tradusit de T. M.Asemenea s'a uitata se insemna literele T. M. pag. 483 vol. XIV lasfirsitul poesiei citate.

CORESPONDENTA.

D-lui G. S. in BP. ye maltamim. Vom intrebuinta inparte la ocasinne.

D-lui X. Inceputul e slab ca toate inceputurile, dar nndiscarajati...

D -lui I. T. D. in B. De la sublim la ridiculD-lui S. C. M. in Cr. Toate poesiile dv. stint firi inspi-

retie. La cele iu formit populari mai lipselte na-iyitatea.

D-lui I. I. P. Poesiile sent role. Ne pare bine eft aceastaml ye intristeazit.

D-Jui B. G. Ce fella de tradurure e iota? Aceste stintlucruri neertate

0. P in Cr. Comparatia pate fi foarte justA dar efoarte prosaicit.

D-lui Sc. C. M. Aceste aunt copilitrii 1D-lui I. I. 7'r. E stabd a to lird 0 coarda eipliipUndU

Nu are tact o forfd, nici chiar a suspinal,.D-Zui I B. Primim No. 2.D-lui V. C. in P. Pentra asemenea produced nu avem be

in coloanele noastre,

D-Iui C. Mai aqteptam incerold viitoaro, pin scum numerge.

Th.lui 2. V. S. Vom publica bucuros, dar mai titraiu.Rea.

Redactor: Jacob Negrwai, Tipografia Nationalit.

12.

via

ai qi

www.dacoromanica.ro

Page 49: Convorbiri Literare Amintiri Din Copilarie

www.dacoromanica.ro


Recommended