+ All Categories
Home > Documents > Convorbiri Literare 1 Feb 1868

Convorbiri Literare 1 Feb 1868

Date post: 08-Nov-2015
Category:
Upload: ioana-serban
View: 292 times
Download: 15 times
Share this document with a friend
Description:
eminescu
16
Xo. 23. Ann! I. lass!, 1 Fevruarle 1868. CONITORBIRI LITERARE. 33.71111.1:3 Apare la 1 'fji 16 a fleciirei luni. Abonamentul pe unu anu in Romitnia 1iber unu galbenu; in Austria 4 fl. Abonamentele se facu in Iassi la Tipogratia Societatii Junimea; in Bucuresci la libraria Soccec ct Comp. BUMARIU. Dreptul publicu alu Romitnilor i Scoala lui Barnutu. H. De D. T. Maiorescu. Din Carpati. Fragnwnte, tie D. L Negruzzi. Galerie dramatid de tipuri contimpurane. IV. Surugiul. CInticel comicu de D. F. Alecsandri. Unu balu, poesie de D. P. Notice literare. Prelectiuni populare. DREPTUL PUBLICU AL ROMANILOR Ifeoala Jul Baruntiu. Dereptul publicu alu Romani lor de Simeone Barnutiu, 1 vol. in 8-o de 472 peg. i XXXVI prefat. i notita biogr. Iassi. 1867. Tipariul Tribunei Romitne. IL (Urmare). In critica de pAnl, acum*) amu presupusu, c. ideile D-lui Barnutiu se potu justificit fie- care in parte ca legi realizate in Dreptul publicu al Romanilor i amu arlitatu numai, cs §i in acestu casu timpreunarea lor in sis- temul Barnutiu nu este cleat o confusiune anachronistica, de dispositiuni care se com- batu unele pe allele. A.ns6 Chiar acea presupunere a fostu prea Vecrt Con. Lit. No. 21. favorabila chilli ce ne ocupri; aci in adev6ru, ideile fundamentale ale D lui Barnutiu hiate in parte nu sunt toate din dominiul dreptu- lui Romanu i tendinta D-sale de a ne le presenth totusi ca legi realizate in viata prac- tic1 a acelui poporu este o desnaturare a ade- v6rului istoricu. mai Intel idea ce §i-o face D. Bar- nutiu de Domnitorul Romiinilor nu este ro- ma. Domnitorul Romlnilor, 4ice D. Bar- nutiu, sI fie judecItoru in timpu de pace si Duce iu timpu de belu (pag. 147), elu s nu fie legibus solutus, ci s. recuuoascA, drepturi nemutabili mai presus d ori care autoritate (pag. 148), sh" nu lucreze de capul seu, ci cu consiliul color mai intelepti (pag. 149) etc. Toate aceste potu fi opiniuni foarte fi- lantropice, dar nu sunt romane. Imp6ratul romanu, care ne a adusu pe noi in Dacia, si toti impe'ratii romani c4i ne au stIpinitu, erau absoluti, despoti in toatä forma, auto- rizati de dreptul publicu alu Romanilor de a fi asa. Consiliul celor mai iutelepti, de care vorbesce D. Barnuti.u, nu insemneazi De la sine se intelege, c, ori ce impgratu va aye sfh'tuitori intelepti, din contra anume la guvernuri despotice se producu asemene con- nhuic. $i
Transcript
  • Xo. 23. Ann! I. lass!, 1 Fevruarle 1868.

    CONITORBIRI LITERARE.

    33.71111.1:3

    Apare la 1 'fji 16 a fleciirei luni.Abonamentul pe unu anu in Romitnia 1iber unu galbenu; in Austria 4 fl. Abonamentele se facu in Iassi la Tipogratia

    Societatii Junimea; in Bucuresci la libraria Soccec ct Comp.

    BUMARIU.Dreptul publicu alu Romitnilor i Scoala lui Barnutu.

    H. De D. T. Maiorescu.Din Carpati. Fragnwnte, tie D. L Negruzzi.Galerie dramatid de tipuri contimpurane. IV. Surugiul.

    CInticel comicu de D. F. Alecsandri.Unu balu, poesie de D. P.Notice literare.Prelectiuni populare.

    DREPTUL PUBLICU AL ROMANILOR

    Ifeoala Jul Baruntiu.Dereptul publicu alu Romani lor de Simeone Barnutiu, 1vol. in 8-o de 472 peg. i XXXVI prefat. i notita biogr.

    Iassi. 1867. Tipariul Tribunei Romitne.

    IL(Urmare).

    In critica de pAnl, acum*) amu presupusu,c. ideile D-lui Barnutiu se potu justificit fie-care in parte ca legi realizate in Dreptulpublicu al Romanilor i amu arlitatu numai,cs i in acestu casu timpreunarea lor in sis-temul Barnutiu nu este cleat o confusiuneanachronistica, de dispositiuni care se com-batu unele pe allele.

    A.ns6 Chiar acea presupunere a fostu prea

    Vecrt Con. Lit. No. 21.

    favorabila chilli ce ne ocupri; aci in adev6ru,ideile fundamentale ale D lui Barnutiu hiatein parte nu sunt toate din dominiul dreptu-lui Romanu i tendinta D-sale de a ne lepresenth totusi ca legi realizate in viata prac-tic1 a acelui poporu este o desnaturare a ade-v6rului istoricu.

    mai Intel idea ce i-o face D. Bar-nutiu de Domnitorul Romiinilor nu este ro-ma. Domnitorul Romlnilor, 4ice D. Bar-nutiu, sI fie judecItoru in timpu de pace siDuce iu timpu de belu (pag. 147), elu s nufie legibus solutus, ci s. recuuoascA, drepturinemutabili mai presus d ori care autoritate(pag. 148), sh" nu lucreze de capul seu, cicu consiliul color mai intelepti (pag. 149)etc. Toate aceste potu fi opiniuni foarte fi-lantropice, dar nu sunt romane. Imp6ratulromanu, care ne a adusu pe noi in Dacia, sitoti impe'ratii romani c4i ne au stIpinitu,erau absoluti, despoti in toat forma, auto-rizati de dreptul publicu alu Romanilor dea fi asa. Consiliul celor mai iutelepti, de carevorbesce D. Barnuti.u, nu insemneaziDe la sine se intelege, c, ori ce impgratu vaaye sfh'tuitori intelepti, din contra anume laguvernuri despotice se producu asemene con-

    nhuic.

    $i

  • 318 DBEPTUL PUBLICU ALU RONXNILOIL

    silie de statu compuse din oaminii intimi aiCurtii, care joaca rolurile cele mari si tot-deauna funeste in Statu, in mijlocul carorase aflh vatra intrigelor, din care se for-meaza Camarillele etc. Intrebarea este tot-deauna: eine numesce consiliarii i ce com-petintA au ? Dach tot Printul ii numesce sidug remline tot in a lui libera dispositiunede a le urrna sfatul sau nu, atunci avail;tocmai ceea ce se numesce asta4i absolu-tismu sau despotie.

    Si unu asemene absolutismu despeticiterh la Romani. Gaius o spune cu der.plina lAmurire, c impraii decreteazi legiprin edicte, i chiar pnin simple scrisori,ca nici o data nu s'a pusu in indoiala putereade legi a acestor erdine*); ear Ulpianucit ceea ce-i place Printului, are putere delege, fiindca prin lex regia i s'a conferitu luiintreaga potestate legislativh. **)

    Aceste sunt tecste positive ale juristilorRomani si in fata lor nimine, dal admiteodata dreptul Romanu, nu ne mai poate produceilusiunea unui Printu responsabilu," supusulegilor, ascultatoru de datul poporului,alte asemene sentimentalitati moderne, care aupututu exista iu inchipuirea D-lui Bat nutiu,dar care nu au existatu nici odat iii juris-prudinta romand.

    Gai. I. 5: Constitutio principis est, quod imp eratordecreto, vel edicto, vel epistola constituit; nee umquamdubitaturn est, quin id legis vicem obtineat, cum ipseimperator per legem imperium accipiat.

    "4) Ulpianus, L. L pr. D. de constitutionibus, principum(I. 4). Quod principi placuit, legis halmt vigorem, ut votecum lege regia, quae de imperio ejus lata est, popa-Ins ei et in eura omne suum imperium et potetatelpconferat.L Quodcunque igitur imperator per epistolamet subscriptionem statuit, vel cognoscens decrevit, velee plano interlocutus est, vel edicto praecepit, legemme comm.

    Ansd cea mai grava din erorile istorice aleD-lui Barnutiu este cea relativa la cestiu-nea proprietatii fonciare, la agrul putlicu.Amn aratatu la inceputul criticei noastre, undevorbeamu de consecintele practice ale scoaleiBarnutiu, ca ideea reposatului magistru inaceasta privinta era de a se lila din manaproprietarilor mosiele lor si de a se impartiintre too, remaindu a se determina de call%statu modul i catatimea fiecarei posesiuni.

    Citamu acum cele mai importante din do-istorice, pe care opul D-lui Barnutiu

    .vrea sa se razime in aceasta privinta :Nece unul din scopurile nathinii Romane

    nu e cu poteutia, paint caud vont fi Romniicondemnati la paupertate atom do altele siprein impartirea cea de astadi a tcritorului na-tiunale.

    In contra acestci perniciose degenerari aproprietati romfine de la scopurile sale s'au de-claratu si s' au luptatu dereptulu romanu in totetimpuril, s'au declaratu si s'au luptatu eel maimari Romani atatu in Itali'a catu si in llaci'aidc'a orecate documeute despe acestu belu sa-cru agrariu.

    Consulele Sp. cassia (.185 a. C.) au proiep-tatu, Ca se se imparta agrii castigati ii amideatatu la plebe catu si intre soci. Ce e dereptu,elu au fostu condemnatu la morte de curielepatrieiloru, dar legea agraria n'au murita de im-preuna cu elu.

    Legea Thoria agraria (111 ani a. C.): mcarelocu, agru, edificiu s'au data asemnatu, se fiaacelnia, cart& s'au data prein lege si plebis-citu si altul se nu In aiba, se nu lu poseda, sonu Ii 'o1osesca, nece se se clespolia de posesiui-

    (neive eo ago-, kco, edificio spolietur)).Care agra locu eau datu satendora in tier'a

    Italiei.. . acel'a se nu se venda altmentre decumtt are A se vende dupa acesta

    Legea Licinia (365 a.. C.) se nu pota avd,posedd nimene dupa acesta lege suptu

    nem unu dreptu seu titlu modu mai mare de500 jugre, 100 de vite mari, 500 mici,

    4ice,

    vedile

    nea lui

    lege."

    1

    tient,

  • DREI,TUL PUBLIct1 ALIT 11,0314NIL011. 319

    De cate ori va jub poporulu Romani' a seimparti agrulu prein euratori, se nu se asernnemai pucine jugre de siepte.

    Dupa ce va Ii adusa (perlata) acesta lege,Parentii, Calarii, Plebea si dial% tota poporuluRomani' se jure ca o va serb a. eu santitate(sancte se servaturum jurato).

    Tota agrulu ce va aye, va fiend, va posedcineva peste modulu prescrisu se i se iee, sise se imparta cu pretiu ecu (aequo pretio) lapatiperii, cei ce n'au agru."

    Tiberia Grachu (132 a. C.) an propusu reno-varea legii Liciuie, 500 jugre pentru fiecare civeromanu, 250 jugre pentru fiecare copilu suptupotestatea patria. Elu au cadiutu cu 300 dein po-poporu, (Lir legea an resuscitat'o frateseu GaiuGroan (120 a. C.), elu inca au fostu omoritudein preuna ea vreuna trei sute, dar' poporulurecunosatoriu au redicatu statue amendurorufratiloru si i au numitu confesori, aisi legea agraria n'a mnritu cu ei.

    Legea Sonpronia: Totu agrula ce va lu ci-neva proin impartire 81 asemanare pre acel'a8e n'aiba voia elu si credele lui a lu trauscrie;a lu alienk a lu vende altua.

    Centuriele se voru imparti, asemni in po-terea acestei legi se fia jugre done sute."

    Legea .talia de agroruna dioisione: De vaposed eineva mai multu de eatu e permisnprelim legea Licinia, totuai cei XX de barbati senu-la scota dein posesiune in contra vointiei sale.

    nDe nu va ajunge agrulu public; cei XX debarbati se cumpere catu va fi de ajunsu de lacei ce vor voi a vende.

    nPretiulu fundioru de eumperatu se nu sepermita arbitriului celor XX barbati, ci se sesolba posesoriloru dupa censul dein urma.

    Celu ce va 1i agru dein acesta lege anostra, ela si eredele lui se n'aiba potge u luvende in XX ani de la asemnare.

    ce va misiqi dein lout., dolo malo, mi-nii statuiti se fia coudemnatu a di pentru fia-care termina, doi cate ori va face, ego cincidied and in publicula colouiei in alu careiaagru se va face un'a ca aceea.

    73.1.11111102=312,--,

    Senatuln si poporulu Romanu se jure eava serba en santitate acesta lege."

    . .

    Prin urmare Ronmanii au dereptu a postulanu numai reyisiunea codiciloru, ci si institu-tiunilor, care i'au lipsitu de mosi'a parentescasi de libertatea lor cea originaria.

    Cu acsra st:itul Rornanu e datoriu natiuniiRoutine, adeca sie'si; elu nece ea pote se maiamne implenirea a-cestei detorie fora de a'si

    originea sa roman% si esistentia sa.Prein improprietarea Romfiniloru, proprieta-

    tea cea mare de astadi, institutiune feudale siostile natiunei Romfine, s'ar' face proprietatesi institutiune Romana cum au fostu; astadiea redica atatu libertatea Romfiniloru catu sivalorea si esenti'a adeveratei proprietati. (pug.126, 127, 128, 131, 132).Din lunga citatiune precedentd resultd opi-

    niunna D-lui Barnutiu, cd in contra imply,-tirii de astadi a proprietItii fonciare s'arfi declaratu i luptatu dreptul 'opine 0cd prin urmare" RomAnii cei flirt proprie-tate au dreptu all cere inapoi =Oa pa-rinteasci" de la cei ce o posedu.

    Ansd citatiunile D-sale din dreptul Ro-manu nu probeazil aceasta i nici o citatiu-ne nu o poate proba, fiinded nu este. Spredovadi vomu autim, mai int& a esplick na-tura agralui publica i apoi a desveli juris-prudenta lui din chiar citatele reproduse mai8118.

    Agrul publicu este pamentul cAtigata sta-tului Romanu prin subjugarea unci teri, une-oH i prin donatiune. Cea mai mare partea acestui pitiOntu era la inceputa dominiualu statului i se ingaduil cetdtduilor spreintrebuintare cu plati (possessiones), ear dacIplundntul nu era, cultivatu, se hisk in ocu-patiunea lor, Amsd tot cu o micd dajdie (locarelicta). Acele posesiuni dus6 puteau sa fie

    vendute i moscenite de cdtrd

    Celu

    negli

    cetAtani.

    Mertatti,

  • `21) DREPTUh` VUBLICTY AIX itomitoLou.

    Astfeliu fiindu, posesiunile primitive tindeauchiar in timpurile cele d'Anti a devenl pro-prietate pi ivati i prin urmare plata pose-siunii a deveni unu sizuplu impositu fonciaru.Duph 111 a. Ch. prin aa numita lex Thoriaele devinu cu totul proprietate privata ftirh niciunu impositu.

    De ad resulth necesitatea de a distinge infiecare epoch, dach este vorba de unu agrupublica moscenitu de mai nainte, sau de unuagru publicu nou, care atunci se dobandesce destatul roraanu .i in privinta chruia se nascecerinta de a se impiirti (assignari) in inoduegalu intre toti.

    Ori uncle apare aceasti, cestiune in drep-tul romauu, are done cuprinderi distinse: 1) orecunoascere a posesiunii celei vechi, 2) dis-positiuni asupra imphrtirii agrului celui non.Cu cht ne departhmu mai mult de timpul luiLicinius Stolo (367 a. (ihr.), cu atilt acearecunoascere este mai formalh i mai intinsh,aa, incht in ultimul secolu inainte de Chris-tosu i in totu timpul duph Christosu, pninurmare i in totu timpul, in care amu fostnnoi, cei din Dacia, sub imperiul romanu, nuse afl nici o singurh lege in dreptul Ro-nianu care sh fi atacatu. vechiele propriethtimoscenite de phme'utu provenitu din agrul pu-blicu din contra toate le recunoscu eaproprietate privath. Ultima incercare de Aface unu asemene atacu este revolutiunea liiiCaius Sempr. Gracchus (121 a. Chr.), careremlne fr resultatn,

    Dupa aceast espunere 0, adev6ratei stitrilucrului, trecemu la documentele D-Iui Bar-

    nutiu despre acestu belu sacra agrariu *)"in totu dreptul Romanu.

    Remarcati espreslimea : restoiu sfIntu pentru mqie.

    1) Consulele Sp. Cassiu (485 a. Chr.) aproiectatu imphrtirea agrului publicu.

    par acest proiectu trecut'a iu dreptul publicuRomanilor? ,Nu ; Sp. Cassiu a fostu con-

    demnatu la moarte din causa lui. Stranie con-firmare a teoriei D-lui Barnutiu!

    2) Legea Thoria (111). Agrul publicu shfie alu acelui, chruia s4o datu i care sh nu fiedespoiatu de elu.

    Cum a pututu D. I3arnutiu sh eiteze aceastAlege in sustinerea opilliunii sale !

    Aa uumita lege Thoria de la 111 a. Chr.este o lege, Kin care tocmai aristocratii pro-prietari, diu reactiune violeniA contra in-cerchrii Gracchilor i spre a nimici odathpentru totdeauna asemene atacuri in contraposesorilor agrului publicu, au reeitu a de-creth, ch, posesiunile agrului publicu din par-tea lor, chiar cele abusive i exorbitante suntbun i sfinte, ct ar fi o prhAare, o spoliareand ii s'ar ma, ct ele trebuescu chiarfie preflicute in proprietate privath a lor (pecand mai nainte s'ar ti pututu consideri nu-mai ca luate in posesiune de la Statu) i infine eh ele sunt scutite chiar de contributiani.

    Aceasd ,lex Thoria" este anularea juri-dich a oil cArii incerchri de a mai revenl lavechiul ager publicus, i unu profesoru aluunei facultati de dreptu s'a ghsitu sh, o ci-teze ca docuzuentu pentru a incepe asthdi lanoi lupta agrului publicu in contra unor pro-Trietati de sute de ani!

    Fath en asemene faptu ne abtinemu de orice alth critieh a noastra, i cithmu numai celedoue texturi cunoscute din autorii antici, princare se esplich intelesul legii in cestiuue :(Duph, moartea lui Gracchu) proprietarii ceibogati despoiarg din nou cu violenth pe cei

    ci

    a

    sit

    ,

    al

  • DREPTUL PUBLICU ALDI ROMAIiILOR1 $21

    raci sub diverse pretexte,, Astfel soaleaacestora deveui tot mai Vista, in fine Sp.,Thorius Merl de se vota, o lege, care' anulaabsolut pe cea agar i consolida proprie-ta4i1e in manele a chiar posesorilor bor. ninthqastfeliu proiectul lui Gracchus, care ar fi fostuasa, de folositoru republicei, dad, s'ar fi, pu-tutu realiza nimicitu prin asemene dispositiuniviclene, se mai adauga in fine o lege, caresuprima i impositul banescu de pe acele pro-prietati." (Appianus Alex., De civil. Rom,bell., I, 27). " Sp. Thorius prin o lege vi-tioasa i nefolositoare a ridicatu impositul depe agrul publicu. (Cicero, Brutus. 36).

    3) Al treilea documentu al D-lui Bar-nuciu este : Legea Licinia (365 a. Chr.), *caredispune ca, din agrul publicu vechiu sa nuaiba nimeni mai mult decal 500 jugere etc.,ear din celu ce se va imparti deacum ina-inte, sa se dea fiecarui cel pulin 7. Aceastaprobeaza, ca, pe and la agrul publicu vii-tom se fixeaza unn minimu de egalitate,pentru posesiunile vechi se sanctioneaza prinlege ocuparea abusiva de 500 jugere, cifra,enorma, si care nu putek produce decat pei-rea proprietatilor celor mici, care mai remase-sere). Dar si asa, cum era, legeala fost Taraefectu durabilu, caci

    4) Tiberius Gracchus (la 132 a. Chr.) pro-pune renovarea legii Licinie, prin urmare eanu se mai punk in practica. Ans aceasta

    *) Din care causa Mommsen presupune (Roem. Gesch.I. pug. '275, edit. 2), cit Licinius Stolo a lucratu maimult in interesul proprietatilor celor mari ctt inientiu-nea de a dpturna tendintele piebeilor sitraci, i citeazitpentru aceasta i faptul semnificativu, cit Liciuius Stbloa fostu unul din cei dritutdi condomnati polka excesulacelui maximum de 500 jugere.

    propunere devenit'a dreptu publicu al Ro,manilor ? Nu .1 Tiberius Graechus fit omorituclin causa pi.

    5) Frate-so (Jahn Sempronius (121 a,Chr.) renoesce propunerea. Ans i eitt fitucisu din causa ei.

    Cc, sa continuamu mai departe? Pupa C.Sempr. G-racchus vine sus citata lex Tho-ria" (le la 111 a. Chr. care desfiinteaza orice lege agrarie si face dip posesiunile agru-lui publicu proprietici private. Si de aceeavedemu legile posterioare marginindu-se catpentru vechiele posesiuni in recunoascerealor, asa d. e.

    , 6) Legea Julia de agrorut divisione (59a. Chr.) citata de D. Barinqiu: de va po-sede cineva chiar mai mult decat e permisuprin legea Licinia, totusi sa nu fie scosu dinposesiune in contra voincei, sale, etc. etc.

    Resumandu acum observarile noastre criticeasupra demonstratiunii D-lui Barnutiu in aceastaprivinta, constatamu, cii dreptul publicu al Re-manilor asa precurn ilu citeaza D-sa, nu ar putesprijini niciodata unu atacu in contra proprie-tatilor actuale din Romania, fiindca din docu-mentele" D-sale unele probeaza tocmai con-trariul de ceea ce voesce D-sa, aItele esplicateoria numai in privinta agrului nou,awe' confirma posesiunile vechi, altele in fineflu sunt dreptu publicu, ci numai proiecte delegi anulate cu violenta din momentul nas-cerii lot, tendince i aspiratiuni ale unei par-tide politice la Romani, dar nu legi reali-zate in dreptul lor publicu.

    Prin urinate D. Barnutiu numai atunci s'arpute provoca la legile agrarie ale Romanilorin suscinerea opiniunii D-sale, and amu crts-

    si

    b-sale

  • 322 DREPTUL PUBLICU ALtI ROALVNILOR.

    Ugh noi unu agru publicu nou, d. e.and: am cucert Turcia i and s'ar nas-ce intrebarea, cum sit impgrtimu teritoritaei. Dar and este vorba numai de im-plirtirea actualg a pgmentului Romfiniei, D.Barnutiu nu are cuventu a incepe beluI sensacru" in contra proprietgtii cu dreptul Ro-manu, i cea mai bung dovadg, a nu arecuventu, este tocmai uciderea lui. Tib.Sempr. Gracchus, care dg scoalei Barnutiu olectitme despre soartea ce ar ascepth-o i peea, and amu fi noi acei Romani, a cgrordreptu publicu pretindu D-lor a ne-lu esplichin acestu modu.

    Ce e dreptu, D. Barnutiu se consoleazit deuciderca Gracchilor prin aceea ca poporulle-a ridicatu statue" ; ns i aci ar fi usorae doveditu, cg totusi juriftii romani Kfiindae vorba de dreptul publicu al Romanilor)nu au incetatu a numt incercarea Gracchiloro inCercare criminalg si a liud pe cei cei-au ucisu; i entru a terminh sirul citatin-nilor D-lui Barnutiu, vorn adauga i noicitatiune romang, care are avantagiul de afi cunoscuta de toatg lumea : De mult Ca-tilina," se adreseazi unu consulu republicanucgtrg acesta, asu fi trebuitu sg, te trimetula moarte : au nu scimu noi, cum pe Tib.Gracchus, care incepuse numai a clgtina, or-dinea republicei, ilu ucise P. Scipio, cele-brul nostru compatriotu! " Aceste cnvinte lepronuntg in prima sa oratiune Catilinarg Ci-ceron republicanul, autorul de predilectiuneal D-lui Barnutiu, despre care ()ice D-sa)ca sa ne tinemu de gloria i onoare a-i stu-di fiindcg, a fostu una data celu deantaniu politica in lame, fi magistrul tuturorseoalilor in politica. (pag. 146).

    Lectorii, cari au avutu rgbdarea a urmh,critica noastrg piing aci, ist vor fi formatudin cele dise o idee destul de Igmuritgdespre valoarea agumentelor D-lui Barnutiu,intruckt stint razimate pe dreptul Romani' ;

    acum ne remne numai a examinh valoa-rea demonstratiunii D-sale intr'o parte a cartii,uncle nu se pute razimh pe acelu dreptu : incestiunea rincipelui strginu.

    bin norocire pentru noi cestiunea Princi-pelui strginu este hotitritg, i hotgritg inteunumodu contrarn ideilor scoalei reposatului Pro-fesoru. Aceastg, hotgrire ne pune in starea apretal argumentele D-lui Barnutiu *dinpracticg, comparand intemplgrile, de care neameninta D-sa dad, amu alege unu Principestrginu, cu starea actualg a noastrg, dupg, cel'amu alesu.

    D. Barnutiu arati urmatoarele consecinteprincipale ale introducerii unui strain:

    1) Natiunea Romana i teritoriul romnuarn inceth de a fi libere.

    Nece una natiune fora de teritoriu liberu nupote fi libera; dara teritoriul aupusu unui boninttstrainu nu e liberu; asia dara nece natiuneasupnsa la Domnu strainn inea nu e libera,(pag. 158).2) Domnul strainu va umple tara de strgini,

    va da din capul locului o directiune strainala toata administratiunea i educatiunea pu-blica; spre acestu scopu elu se va ingradi"cu oameni:flin natiunca sa, ear pc Romaniii va da, la o parte." (pag. 162).

    3) Elu va ridicA toate libertatile Roma-nilor i inainte de toate libertatca presei."(pag. 263).

    4) Contributiunile i veniturile terei nue va intoarce spre folosul Romgnilor, ci cu

    0

    artile,"

    i

  • DltEPTUL P1JI3LIeLt ALU EtOMANILOR 328

    aceste va transporth coloni strAini pe Pink&tul Romlnilor." (pag. 163).

    .5) Domnul strainu ,va da in manile strli-nilor i industria i comerciul ,care e InaiexercitA astaili de Romani." (pag. 164).

    6) De aci inainte nici unu RomAnu riuse va mai nasce liberu, ci fiecarele se va-nasce sclavul Domnului strainu." (Pag. 165).

    7) Averea terei va l averea Domnuluistrainu." (pag. 165).

    8) Domnul strainu ereditariu va preferiRomanilor pe tot" perucherii straini, Po toprenegatii si veneticii care aru aye vre o ca-pacitate de a insala pe Romani, de a-i stoarce"si de a-i face ca sa le fie rusine de numelebor." (pag. 169).

    Pentru a cruth gustul lectorului i simti-mentul de bunacuviinta,, ne oprimu de a con-tinuh asemene citatiuni. Cele reproduse pknaaci sunt prea suficiente spre a dovedi valoa-rea ideilor scoalci Barnutiu in aceasta pri-vini

    Previsiunile Magistrului ei, dupa aim topne-antu convinsu asti, nu s'au reallsatu, ci

    realiSatu contrartilu loru. Iii ceea ceprivesce partea dreptului publicu din adeleprevisiuni, eroarea lor erh de la inceputu,manifestil, amenintArile D-lui Barnutiu de4iteperderca libertatii teritoriului i perderea a-verii nationale sub Domnul strainn erau n-mai o nouit dovada, de confusiunea istoricA,ce domnesce in totu opul D-sale. Acele pe-ricule s'aru fi pututu xeferi la timpurile kb-dale, pe care Anse de la revolutiunea francesk

    incoace le-a invinsu Europa odat k. pentru tot-deauna. unu principe dinteo fait a Euro-pei apusene nu mai gndesce ast4i a confundkstatul cu persoana sa, averea Statului cu a-verea sa privata. Atat regii Prusiei, Engli-terei i Italiei, cat si imp6ratii FrancieiAustriei primescu sub forma listei civile unusalatiu de la Statu ca cei d'ant6i functionariai lui, veniturile i cheltuelele Statului seficseaza, prin budgete publice separate, caren'au nimicu a face cu averea Principiloru. Aignork aseniere lucruri de pe catedra, ar vresit gicA a specula, cu nesciinta aucjitorilor,pentitu a le introduce in capu o confusiune,potrivita poate cu interesul unei partide, darliii cu interesul adev6ru1ui.

    Earl in ceea ce se atinge de urmitile prac-tice ale Principelui strainu in privinta nap-onalitatii, s'a intamplatu ceea ce putek skprevadl oni ce omu cu minte i cu Mina cre-dinta ca se va intamplk : in locu ca Princi-pele strainu sa ne fi instrainatu pe noi, elus'a indigenatu pe sine, si nu noi tindemu ane face germani, ci germanul tinde a se faceromAnu.

    dack este vorba de temutu, ne ceremuyoie a spune c singura noastrk temere ar fiqsao, nu a noi vomu deveni vre odatitgermani, lucru imposibilu, dar c Principelegermanu ar pute deveni prea romanu.

    (Finitul in Nr. viitoru.)Titu Maiorescu.

    i

    .

    Nici

  • 324 CARPATI.

    DIN CARPATI.Fragmente

    (Urmare).

    BISTRITA.Inaintamu incet i in cu pluta pang ce

    ajunsermu la locul uncle Neagra se varsa cuimpetuositate in Bistrita. Deacolo acesturin devine mai rapede si duce pluta cu mare

    . Plutasul nostru se numeh George siera ajutatu la carma de trei feciori ai lui dincan cloi flecai, Arsenie si Mihail si unu co,pun numitu Pamfil.

    Adeverat sa fie, domnule, Vise Georgeadresandu-se eltra unul din noi, ca Bucovinaa a faci ear parte din tara Romaneasca?

    De nude ai auclitu aceasta?Adica asa, s'a imprscietu vorba intre

    noi. Se spune c1. domnul Romanilor s'ar fi in-telesu Ca imperatul nostru i c imperatuls'ar.f indatoritu sa-i intoarca Bucovina dupatrei ani de Vile asa de bunk voie Wit bataie

    sange.Nu mai crede tatuca, Vise Arsenic, cat

    e lumea nu mai dart Nemtii de hung voieinapoi o Ora pe care au pusu odat maim.

    Si adica de ce n'ar da,-o imperatul in-apoi, n'are elu destule teri mai mari,si mai bogate decal a noastra?

    Eu sciu ce sciu, respunse Arsenic: seseani de Vile am fostu catan i m'au trimesuprin multe teri. CAnd eram in tara Ungu-reasca i acolo era vorba c imperatul le-a

    cutare lucru sau cutare de buna voie,toate au remasu vorbe. Cnd ne-amu dusudincolo la Talieni cute s'asceptau i acolo de

    la imperatu, i imOratul se Meek a nu scie.La urma s'au sculatu toi Talienii si au fostulupte si varsarie de sange.

    Te-ai luptatu si D-ta in Italia un in-trebil tovarasul men.

    Cum tin? respunse Arsenie, am fostuchiar ranitu la piciorul istu dreptu, dar m'amindreptatu in cateva septarnani,

    i unde ti-a placutu mai bine la Ita-Beni sau la Unguri ?

    Apoi, cat nu era bataie mi-a placutumai bine la Talieni. Ii sunt oameni mai deominie cu care te poti intelege, dar Ungure-nii ceia sunt mandri r ingamtati de iereascaDumneleu.

    ' and Vorbeai Italienilor rornlinescete intelegeau pe acolo?

    Cum sa nu me'nteleaga, bata'i focul!Da-i incolo domnule, sciu romanesce ca d-ta

    ca mine numai se facu ca nu potu binevorbi. i dupa ce s'a inceputu bataia r6i maierau i ii i Frantujii. Dar din top mai adracului erau nisce Turd pe care tot la minaii trimeteau i dud navAleau ii, noi tot nedamu inapoi.

    Aceia nu erau Turci, ci Frantuji caceilalti.

    Nu sciu ce-o fi fostu, dar erau imbra-cati ca Turcii i ipai i strigau de mamafocului.

    Tatuca, Vise de odata copilul Pamfil,mai daunacli la cumatrie Vice& unchesul Va-sile ca n'a sa mai tie trei ani papa ce o sane sloboada de sub Nemti.

    Nu te amesteca tu in vorba, maiblete, respunse tata-so i ie sama la carnal!Deamne, bine ar _fi, domnule, daca ne-arimperatul inapoi. Cat a ii Romanul, nu poate

    da,

    --

    Si

    gi

    da.

    DIN

    0

    dal,

    si

    si

    i

  • DIN CARPATI, 39,5

    sA se impace cu Neamtat I Nu .se potrivesceuntil cq altul i pacel- Da tine mai scie dacg,aceste vorbe punt adev&ate; m4 temu c'oiumuri sub Nemti cum Am imbarAnita.

    Nu pe mai dau inapoi cnii get de Nen*pAnA cc n'omu face si not ca Talienii, OiseMibail care Ong ,acuma pu luase parte invorbA.

    Taci mg ! strig tatI-so, nitAndu-se cuingrijire imprejurul seu. Imprejuru erau Ins6numai stApci i munti. In depArtare pe

    chelile unde se opreau plutele. Convor-birea se sfirsi i peste cAteva minute trAse-semu la malu.

    Dorna RomAneascl e o mocie rIzeseascA deo mare intindere, in care locuescu vr'o patruOng, la cinei sute e familii. Muntii pe acolostint foarte selbatici i Dornenii nu au altumijlocu de hranA cleat v6nOarea lemnelorputine vite pe care le crescu cu multA grew-tate. RIzesii Dorneni, nu potu comunica, curestul lumii: drumuri pentru trIsuri sau carenu esistu i ii sunt siliti sA transpoarte pitneai toate celelalte trebuincioase vietii pe miciclisori can pAsescu incet dar sigur pe flrgustele i ades periculoasele cArAri ce secoboarl in vale. yiata in aceste familii eAna de tot primitiviL i patriarcall. Am cu-noscutu tum b6trAnu razep care dupg,incredintarea lui numeri o sutA douI-Oecide ani. Elu aye& o mocie de trei sute de Weii trAi liniscit in mijlocul unei numeroasefamilii. StrInepotii lui pe can i trimetea, cuplute la Peatra sau calare la Neamtu iticeni, Ol spuneau despre orace in care locuescuecilalti ()meai impreunA, despre palaturi fru-moase, despre vuetul Iumii bitrAnul ii as-culti cu minunare, cAci nu pArAsisq nici odini-

    garl muntii ii care pe nascupe, in care trAisemai bine de unu .seculu 0 in care voiit sAsfircease4 indelungata lui \gap.

    Ar # 9 eroare de s'ar inchipul cineva citrIzecii nu se impArtcscu i ii in cliferite clase;ci intre,, dOnii esiste aristocratie 0 plebe.Aristocratii rAzesi, putini la nunAru, itns6 avuti

    comparatiune cu ceilalti1 iranizeazitsubjugA pe conritzecii lor en despotiefacu toate chipurile ca nici unul din plebe sitnu se ridice i sA, se inavuteascit. Aceste doueclase nu se cAsAtorescu impreuni i and amo-rul rupe barierele ce le desparte, o aseminecAsItorie se privesce ca o neertatACAnd erau inainte alegerile de vornici sauacuma de primari 0 de ajutori, rIzeii aris-tocrati facu intrigi, corupu, amilgescu, intr'unucuvgntu intrebuintgazi toate mijloacele ca nucumva sA pervie unul din majoritatea locui-torilor la functiunile Wes& In chipul acesta

    pitstreazI pururea egemonia moscenitA.Cei saraci intelegu pre bine nedreptatea celi se face. Anse nu au energia de a se opuneyi se multAmescu cu plIngeri deserte.

    In Donna RomAneascA plutaul .George sicu flU sei ne pArlsir6 i, se intoars in,Ba-covina. Dupit ce petrecurrau citva timpuin mijlocul rIzesilor urmarmu citlatoria noa-strA pe altit plutA in jos. De pe acolo in-cepu locurile cele mai selbatice 0 mai fru-moase. Bistrita isi tale o striintA carare prinstAnci mArete, si adese ori cAnd carmacul enepriceputu se sfarmA pluta in mii de bucati0 se nenorecescu acci ce se atia pc ea. AfarAde plutai nu cAlAtoresce pc acolo, nime peplutA. Cu multi ani inaintea noastrA, se priumblase numai ciiiva Engleji cad au remasuincantati de acele frumusete ale naturci i aa

    ---,

    zA-ream

    gi

    /

    In

    onesalliance.

    II igi

  • 326 DIN CARPATI.

    au trebuitu sg afleltordanii de la stdini, Catde frumoasg, este tarn. lor !

    Nu este modu ma frumosu i mai inde-manaticu de a calgtorl decal, pe plutl. Pejos th obosesci; calare te sdruncing;` tigsura

    hurducg in drumul de 'ferd suerul i iritgnervele i ochiul n'are timpu sg. priveascg;iruetul monotonu a maSin6i th saturg incur6ndude vaporu i pe coralSie boala marei te face'de blestemi oceanul cu toatg enormitatea sa.Pluta singurg nu inPitoseazg nici o neplacere.Pc o duzing de grindi Prinse una de alta, potisa-ti faci unu patu indemanaticu de scanduripe care poti sea in toate posiiuhi1e. Mudesti Sgtulu de sedutn ie primbli de la'unt Ca-p'etu uhi plutei la celalaltu; dud musenleleadormu, cateva minute de carma II di o nod,viatg, ; dud trupul se simte obositu, o baie inBistrita, ilu recoresce i reinsufletesce.

    Putin ingrijitt de necesitatile stomachului nuluasemu cu noi nici o provisiune, ci umplusemuo valisg, cu toti poetii Romani fati au tipg-ritu inspiratiunile oi i tocmisemu unu mun-teanu care cu buciumtd seu dice& cele maiduioase doine I cele mai energice tIntecevoinicesci. Audisemu vorbindu-se a unele lo-curi siui pericufoaSe, ansg nu ne puteamninchipul ce frumoase sunt insusi periculele.Plutele erau in departare ca de vre o (Arade schelele Dornei, cAnd se vgdurg' de odatiin culmea unui mute ascutitu, nisce ruinegrandioase card pgreau a fi unu castelu in-tantatu.

    Ce palatar se vede colo sus pe Virfulmuntelui, bade Simioane (Astfeliu se numegunul din plutasi).

    Acela nu-i palatu, domnule, acele sufitpetrele doamnei.

    Ce feliu petrele doamnei.?Asa le ()in. Imi spuneg btmica, cg, in

    vremile and ngvaleau Tatarii in tall si pre-fAceau in pulbere i tettusi tgrguri si sate,ogOare i pgduri, 1 ucideitu WI mill pe cre-stini, o doamng sear fi suitd acolo in stAncilecele ca si scape de ansii i cg hr fi trgituacolo pang la moartea ei.

    Nu scii cim o Chemg pe doamha aceea?Nu sciu cum o fi chemat'o. AtIta am

    a114itI1 el Tatarii ar fi urmgrit'o pang acolodoamna ar fi pusu sg arunce eu stinci

    pe capetele Tatarilor i ca iar fi omoritittoti; de aceea se numesce padura cea de colo,vedi tocmai colo colo

    Valu.Aceea se numesce lunca Tatarglui.Bade Simioane, eu v6clu cg stancile au

    cu totul forma unei cetAtui, oare 'n'au fostuprefgcute aa d& man, omultti?

    Doamne feresce! Daca te-ai sul susai yea stancile 'Mai de aproape, te-ai in-

    credinta ca mama, Omului nu e in stare sg mutestAncile din boat, sau sg le dee o alti fatg.0 singurg stAncg e cat unu niunte.

    Te-ai Suitu Veo data acolo sus ?4 Ping la unu locu m'am suitu de multe

    ori, dar mai in sus nu te 'poti sul, cad Stan-cele se facu dreptu ca hisce

    Bine dacg e asa, cunt s'a pututu suldoamna de care-mi spuneal ?

    Apoi dl sciu eu, se vede cg pe atuncioru fi fostu chipuri.

    Deodata stancele diSpgrur6, si se audi unuvuetu de valuri ce se isbeau cAtrA stinci.Bistrita se flea atat de angusta, incAt plutaabi avek locu pintre stinci i apa se arunchta 0 impetuositate In jos care Meek sg, sboare

    te

    jepi

    pi

    Aiduri.

  • DIN CARPATI. 327

    pluta mai iute dun 4rice masiva Ae aburi.Plutasii lucrau la came cu o putere nede-scrisl. VAIgndu-ne pe neasceptatele in acea-sta, positiune, ne nitamu cu mirare uhul laaltul fAra a rosti vre tum cuv6ntu. Oprivirearuncatl Irhprejuru lie arata periculul in carene aflamu. 0 singura gresala de carma,pluta era sfarmatl, i noi in mijlocul

    caruia nici o putere omineasca nu estein stare a se opune. Tovarasul mat pronuntacateva vorbe, dar vuetul apei era aiat detare, inclt, nu audii nimic. l'Acur6mu deciamundoi i privir6mu bine locul : virfurilestancosilor munti se apropiese unele de altele,asa inat ne aflamu intr'o lumin5 galbie.StAnci disprinse din munti caduse in Bistrita,

    aceasta flandu-si cale prin ele i pe de-asupra lor, luase o coloare alba ta zarladase repedia cu iutala unei sageti spre unu locumai largu si mai putin stancosu. Pe andne opreamu resuflarea, emotionati de astasubita schimbare, pe cAnd plutasii lucraucu atata muncl inotandu in sudoare, buciu-masul se lungise pe o sandura si se uitA insus la ceru cu o nepasare amnia de unuMusulmanu. Cinci minute mai tardiu valea selargise, valurile incetase i pluta se coboreklin intre aceste ziduri naturale de munti.

    Mai sunt multe locuri ca acesta, 4iseicltra unul din plutasi ?

    Mai suuunt ! Aice suntemu la Coltzd Acrei.Dar avemu alte locuri mai grozave de tre-cutu. V'a fostu frica ?

    Ba tocmai frica nu, dar tAnd te vedideodata asa . pe neasceptatele . . .

    Apoi las1 vede And altele, andomu gajunge la Caldare i mai cu skin& la

    Toance. a ,de ,Tonce daca a (IA Dumnedeuse scapainu cu bine ! M6 cam temu s nu nese intAmple vr'o poznA, apa-i mica, n'a plo-atu de mult. . . .

    Pe acolo-i si mai rN?Apoi acom-i ru, r6u, r6u!

    Ne acufundasemu in gandiri, facndu totfelul de presupuneri, cand buciumasul incepdeodata a canth uhu cafitecu dniosu. Satede echo respundeau din mijlocul stancilor laapelul seu. Bistrita se intrece int albastrimeCft firmAmentul i muntii luau forme din cein ce mai marete i mai stranie. Aseminefrumusete gonescu idelle cele mai negre ; omullinaltatu prin- aspectul unei naturi aa de in-cAntAtoare se uitl pe sine i incuandu peri-colul insui prin care tr6cusbn1u, i ideile per---culului ce *fire caracterulspaimei si luaft ispectul fruniogulti ifrinchi-puirea noastra. Pluta se afla, acuma pe a bahtA 4 se numesculocUrile lipSite d stancipe unde Bistrita e. adanca i curge atata de1'in, bleat pare Able a se Misch, din locu. Cutaate ca adanciihea era de mai multi stanjmi,fundul se putea foarte bine' vehe: atat de lim-pede' era, apa. Buciumasul propuse o baie,noi adoptar6mu ci entusiasmul propunerea lui.

    ti:ustrei inotAndu pe fano phut& in-trinui basiuu de cristalu.

    (Va unna).

    Iacob INegruzzi.

    si

    ca-ti

    L

    Eata-nc

    sirott-lui

    si

    bran ba tie, isi

    si

  • 39 GALERIE DRAMATICX DE TIPURI CONTIMPURANE. SURUGIUL.

    GALE= DRAMATICAde

    TIPURI CONTIMPUIRANE.Iv.

    STTRITGIUL(CAntecelu comicu).

    (Teatrnl represintl o postA din Moldova. In fundu borde-ele sunigiilor; in stInga grajdiul; cliteva arute i hamnripe lAngI pIreti; in mijlocu o fntln.. La rAdicarea cor-tinet se aude in apropiere chiote si pocnite, pe trim/ gla-

    sul surngiulni strigIndu dupl grajdiu:)Ha, ho ! tbrrrr. Eata-ne la postI, ard'o

    focul ij pe celu care o tine... Hi... la imalucopii... acolo v6 asceapa hambarul cu orzu...hi gloabli... (pocnesce cu harapnicul)

    anti% pe seenA surugiul cu poturi de aba, Him de pos-tavu cusutu cu gIitanuri, thingA de curea Mut/ cu tintepAlArie en cordele. Eln se opresce Ping/ culisI i dice*

    Audu, cucoane ? lung posta de'na-inte?.. Ba nu... ean at cole, o palling delocu, o fugii de cahl... apucatu a pornibine, si ai i ajunsu (in parte) intr'amurgul.

    (Vine in fata publicului, cItIndu in fundul pllIriei.)Eau sI vedem ce baciu mi-au aruncatn boe-

    rul ?.. 0 jumlitate de carboanc6.?.. Crisu elu!.A fi vre unu ispravnicn de cei noi cari lele ylicu perfectu... E grabitu s'ajunga la tactu,de-accca lasg, bacsisuri bune. Tot ispravnicipoi sit dee ,Dumnecleu, caci dacesu dapdug, din slujta, carboanta scade cat unu fi-

    .

    dupafirigu. Noi surugii judeamu omul bac-sisu si nu damu gresu nici o datI cu chi-teala.

    and vedu o drocA nouA, nout.1S'unu ten&u mandru lucindu in eaMilcu la route, sit fugiCarboanta vine pe urma mea.Ear de-i trasura cam hArbnitA,Dacl-i drnmetul rosu pe la cotu

    cu sprinceana posomorita,Mann pe tanjalit numai de-unu zlotu.De-i vr'o careta inchisA bineCu o duducA cuconau,DAmolu la hopuri urmit vineDragoste dulce teunu galbenau.Ear dacl este vre unu Flidvanu mareCu o pareche cam dosu la dosu,Le tragu o sfinti de struncenareCAci me asceaptl nun ban* roan.Ori cum sit fie, cAnd mergu in caleCa de-alu de-ai nostri, nu me caescuCaci vorba ceea: tot cale-valeEse baciul mai ominescu.Ear din pacate, de'mi vine rendulSA ducu vr'o caprI sau vr'unu jidanuLa pravaliquri ei culcu de-arAndulCAci plAtescu numai nnu gologanu.Cu toate-aeeste putin imi pasl!Fie ventu, ploae i calea grea,Fie oseoa dreasa, nedreasa,CAnd sunt calare lumea-i a mea!

    (isi aprinde luleoa.) Hei Doamne L. de 20 deani de and sunt in pote ce de mai apturide oameni am mai vOutu! CAti Domuj cualaiu am purtatu, and se suia pe scaunudup6, septe ani bait... maziliti!.. tot eui-am dusu, ans6 faa alaiu!.. Ca4i ministrimandri la inceputu si mai pe urmit cu nasulagutu... cati deputaci cu Unirea,. 'ati cio-coi vechi de-a Regulamentului, i citi cio-coi noi de-a Conventiei, i Rusi i Nemtiqi Turd, de toatit Seminta,.... caci biata Mol-dova noasta a fostu drumul celu mare astainilor... Ea! o Ora de jacu, satul luiCremine atit ani i fitrit jitari Na cii, s'astinsu luleoa... (scaplirA).

    Judi aducu aminte, and cu Nemtii... amplecatu o daa c'unu bietu capraru, iarna pevicolu.., ontiorul era numai in mundirasullui celu albu i tremura, sermanul ca de

    daca-i

    N'ai

    g'unucA'n

    nit-.,

    si

    Si

    ti

  • StTRUGIIIt. 329

    bldgici. I se fAcuse nasul piplrusu i obra-zul patlagea v6nAtl.

    Frigu ti-e, Domnule?No, cald, cald, saperment!

    Dacg l'am auditu tot diandu ca-i e cald,mi-am cAtatu de drumu pAnA la postA,... andacolo ce se vdu ? caprarul meu erk bocceA,1u inghetase caldul lui celu nemteku.

    D'apoi mai acu vr'o optu ani, aduceam unuGrecusoru in Camp. de postA... ruptu ser-manul i perpelitu de-ti fAcek mulL.. Ciclvenek la noi, sA se imbogitteascA i s'ajungitpostelnicu mare. Sosindu la jumAtate de postA,elu iantreabA in limba lui :

    Mo, suruzi ! gasimo ova de muncato lapostia?

    GsI, jupane... cum nu?Ma te gasimo?Apoi dA, L. briinzA,Te ? mamalinga ? ah ! ah ! vah ! papa-

    ghia mu L." si a lesinatu parpalecul, batconcinal.. Tocmai &twice sosesce din norocireunu altu grecu cu o bric hArbuitA, vre. unuposesorasu sau vr'unu simtarti... dracu-lu scie.Cum ilu v6du cu fesu incepu a strigk :

    Kir Trufanda, vino de-gi invie neamul.Ma ge a patito simpatriot a mea ?

    -- Da sciu en, pgcatele meIe?.. A, lesinatupentru el i-am spusu c'a se mAntince mgmA-ligA la pasta.

    Mamalinga ?.. l'ai ugiso !Eu fereascA sfAntul INeski, ainliata. kind te-a intrebat'b de

    muncare, trebuik se respundi la dimialui :limoni, ma nu mainalinga.

    Ha, ha, ha, ha, a n'oiu tith-o cAt oiutrAl. Numai cAt pomenise simzarul de masline

    celu lesinatu se puse a suge cu buzele ca

    mu naklacu... ean asa (imiteaza sugerea baalaealui)si pe locu a invietu.

    D'apoi altA daft c'unu Jidanu... Ce-aMmai risu L. ajungadu la strimgA'n %dealu,dicu in glumA :

    Paremi-se japAne c'o se intAlnimu tal-hari.

    Ei vei! bade surugiu, ce sk facemu, Indrogu ?

    Scii una, jupdne? acoperi-te cu cergitca a nu te vadA..Jidanul meu de cuv6ntu,se tupili in fundul citrutti, ear eu n'am ceface ?.. Imi schimbu glasul i incepu a strigh :

    mA ! Ce ai in cAruga asta ?Ce se am, capitane? Ean nisce stecle

    stricate.Steele sit fie oare ?Dad. nu m6 credil capitane, cearcit de

    vedi.

    Atunci apucu o prAjinA i jAchi peste cer-gA. Jidanul face zinichi, zinich4 zinichi, ade-cA sunk a steclA ea sA se insele talharii; euear troset elu ear zinichi, zinich4 s'asa toteu trosc i cu zitachi-zinkhi ne-ainu cobo-ritu dealul strungAi. De atunci a esitu cAnptecul ista'n garA. (dna o arie jidovaseL)

    Tmse, pliosc, trose i jAchi i lichiEi vei, vei 1 ziniehii

    EatA Leica celu avanuCare poartA hartaganu.

    MVO, plioso, trose -1 jAchi EclatEi, vei, ziniehi, ziniehi.

    EatA Leiba celu -din eusclCare poarti la drumu pmci

    and vede unu RomAntArmele-si asounde in fi3nu,

    sub cerga scarmanatASuu'a steal fArAmatl

    Prose, pliose, trose 1 *hi JieldEi vei, vei, vei, zimehi zinichil

    --In

    maslinia,

    StAi

    Qi

    11

    --

    ceaph...

    hi

  • 830 St RUGI.TIL.

    Acu strainul ca strainul dar cum sunt uniiciocoei cu mate pestrite sezale-ar sementa!eg. mare urgie mai sunt pe lumea asta. De-alungul ferei facu "parjolu cu bataia...voinicie boreasca sa stalceasca unu bietu omude surugiu ostenitu ea vai de elu, nemancatu,nedormitu, pioalu, arsu de soare, degeratu defrigu, pentru ca i'su caii eaquti i nu potu mergein fiiga mare.

    Imi aducu aminte, acu cinci ani, muri-sebiata mamuca, Dumnepu s'o odihneasca L.(sterendu-si ochii cu minica amesii) Mii se Lida ochiiand me gandescu la ea, draguta.

    (Arie: Mut* postei).Sermana maica! parc'o vedu auelPo patul mortii moarti zicenda;Si eu durere vie, adanclAh! simtu din ochi-mi lacrimi curgendu.Biata betren ea pentru mineAvei unu sufietu mult iubitoruDios, i noaptea me cat bineSi-mi flee traint veselitoru.Ans'amar mie.! moartea eumplit4A deschisii iute alu ei mormentu

    de-atunci viata-mi e tot cernitaC'am -remasu singuru- pe-acestu pamtutu.

    Stain, langa, biata inama i o jaleani dinfund& inimei a era acum pe aproape de inrgropatu, and un educe dracul pe Ulm ciorcoiu de cei afurbi4. Toi. flec4i erau por-niti la drumu numai eu din Nate meaflam la pota. Cuconaul era grabitu parcg-lualungau Tatarii din urna; elu vine. Ia bor.deiul men i me smuncesce far indurare deMaga sacriul mak:A-mead In zadarl inC ru-gam sa me'ngadue ca se ducu pe mama lagroapg... ticalosulL. in locu s. alba mill,emu. pune pe arngu,tul lui de-mi (la vr'o ca-teva bice i-i poroucesce s m croeasc a. totuclrumul cli unu harapnicd din capri. Dac'ain

    veslutu 'am veclutu, mi-am facutu clime i am4isu in gandul meu: ajuta-mi doamne sa dies-baru lumea de o jiving veninoas i cu ca-pul golu pe arita soarelui am plecatu.

    Se flea nu departe de pinta o vale bun-ga. i rapede de nu utea nici carul deertusl coboare fr piedica. Drumul cotigea pelanga o prapastie adanca plina de bolovani...Mica baete 1.. se te duci de-a ruptul capu-lui !.. Uncle am rapegitu caii la vale, undeam cgrnitu oiscea spre main i'ntro clipalacai, trasura, surugiu, arnautu i ciocoiu eramucu totii stalciti i ucii in fundul prapastiei.Arnautul ruptu gatul, ciocoiul afrantu nasal de a reinasu carnu i chioru.De-atunci nu l'am mai zaritu priu pote... Elua prinsu frica i merge la drumu numai cuharabagii...

    Ei ! da ce stau eu de me amarescucu gaquri pocite,. (i1; scuturiL pletele) Piei

    i cruce ajnta I.. se traeasci surugiuL..altu Romanu mai voinicu decat elu in

    Ora.Surugiu vrednicu! cu tot calarepioa i noaptea am traiul meu,Alungu necazul din fuga mare()And me ajunge necazul greu.Sprugia ageru t akerga plmentuiDin puha unga menu pocnindu,Dmol sau iute, iute ca ventulEa mergu calare tot chiuindu.

    (Chiue surugieste i pocneste din harapuica)Eaca, de pilda, vine o cupea cu o purumbita

    alba i frumoasa care-mi dice sub tirel : SI meduci bine &eau" Las.a,cuconita; u'ai grijaca etI cu i imi apucu haturile inmans. stanga, i &amen pe aoa i dintep

    Qata'i?, gate, !34icati baew.. bi, hi... sa me duceti

    (scr de imitare- a unui eurugiu la drumu).

    Cica.-i

    i-a

    ne-

    incaNu-i

    mine",;--

    saritura...t

    i

    1..

    ca

  • SU1tUGTU4 iSTOT1TE LITEBARE. 331

    ventul si ca gendul (ppenesce) Hi breazule, nute lenevI ch te strienescu cu sfichiu de focu.(bate cu harapnicul inainte ca i And ar vrol se loveasclhatasul) Virtos murgule (se adreseazit la Mures) nute lAsh pe tenjale, ca-mi esti sub Mang, (poe-n esce dellituri in dreapta). Hi, acum pe sesu en to-ii inteo intinsoare, sil sfirie rotile. (claitie)

    Hi-i-i-i zmeisorii tatii.... parch zhrescu pe Mit-riuca hr coltul lumii.i. Mariuco fa, se, meascepti cu alivenci pe and m'oiu intoarce C.ti-oiu aduce unu tulpanu nou.. Haide-asa2copii, tot asa la copce... ca totii... deopotri-vh, frumos ch ne privesce duduca cea dintrasure... numai de ne-aru deochie.... Eacadealul inainte... sit ve vedu acu dragii mei... s'olue.mn la fugh de valcich ca sh suimu cul-mea inteunu sboru... o date, cu totii pe opin-

    (eldue i pomace) UAW nu meintinde surule:.. odath breazule, hi...

    hi... (se sbuciumit ca cutn ar sill caii la dealu) Manca-v'aru cioarele ! hit perire-ar albinele care orustringe ceare, de facutu luminare celui ce veare !.. Ha, ho, ha, hok tbrrr... .am suitudealul... sit ne mai odihnimu la umbrh i shve mai frecu pe ochi.

    Surugiu veselu, in eampu la soareEu cate fete le intaluescuPreschimbu cu ele glume ruloare

    chiar din fuga le ametescu.Ear caud unu dupanu calea-mi atiueEi desmerdu fat& cu fichiu de focu.SI and in tat% anul nou vineLa fratii noittri urezu norocu.

    (Pocuesce ca in ajunul sflintujul VasillieX Huh, hhi 1la multi ani cu fericire, se. trhiti toti in unire...hhi, hiti! se ve fie casa case, si masa mash I..Ma, Norocu bunu si veselie, facetiparte si mie... hiti, hai 1

    (Cortina cade.)41ecsandri.

    NOTITE.Stelufa. Sub acestu uume a aparutu in Botp-

    rsami unu nou cParu literaru hebdomadaru redac-tatu de D. I. V. Adrian.

    Elu cuprinde in Anteiul seu num6ru din 21 la-nuarie a. e. inceputul unui articulu asupra origi-nil iarelor, apoi o novela istorieri nationala Ste-fAnita VI celu tenftu, mai multe poesii, i subrubrics Varietate" nun artieolu asupra ilisului.La sfarqitu snnt cateva ma/iime i seutinte. Nuscimu cure aunt autorii cad in contra usulni adop-tatu la scrieri literare articulele nu se Wu subsem-nate. Novela istorica, lucratA in spiritul in care afostu scrisu odinioara Alesandru Lapureanu, pro-mite a fi interesanta. Articalul astipra Risului deD. V. Pruncu e9te scrisu cu multu spiritu; parteapoetica singnra lasa de doritu. Mai antei cetimucateva poesii de D. N. Neculeanu publicate de maimulte on i prin urrnare cunoscute, apoi o poe-aie a D-lui G. Tautu; ,,Areaul," care_ nu are altumeritu decAt a fi de D. TAutu, pc urma done

    Fuga" din Theophile Gauthier r}i. Roman-ta din Italienesee, frumuple in sine dar a ca-nna traducere ar fi trebuitu sa fie mai cu iugriji-re facuta. i la traducerea unei poesii trebue sadomn.easca oarei care iuspiratiune.

    In intregimea lui, 4iarul se racom'enda destulde bine prin iuceputul seu i uramu suecesu.con-fratelui nostru din Botgani.

    Red.

    De i in mai matte rnduri i mai cu =mei inNo. 20 a foaei noastre, amu rugatu .toate 4iarelecare ne facu onoare a reproduce articulele noae-tre a nu mita sa arate c articulele resp. aunt es-trase din Convorbiri", vedemu acuin din nou caunu diaru din Bucuresci Perseveran(au reprodu-ce critiea scoa2ei lui Barnutiu de D. T. Maiores-cu, subsemudndu pe autoru i neardtndu c aceluarticulu este reprodusu due foaca noastrii. Cupdrere de re-ti ne videinu sili(i a notei aceasta, canu publicul sit creada di D. Maiorescu este cola-boratoru a gliarului Perseveraqa. Credemu cdastd data este numai eroare din partea admini-strafiunii Perseveranciid care va fl indreplatd lacea intei ocasiune.

    Bed.

    lasati...

    Si

    i'mi

    poe-siiteall...

    hiii I

    osilig

    --

  • t32 PRaECTItTNI POPT./LAttk.377.32,

    Anul at olnoilea, 1868.^

    .nno

    PRELECTIUNI POPULARE.

    Cercethri Psichologice.

    1. Duminia in 11 Fevrualie: Osebirea intro inteligint& ci passiune.

    2. , , 18 n Valoarea istorie a aeestor doug elemente

    sufletesei.

    3.. 25 ,, Imperfeetiunea radioalg, a inteligintei.

    4. i o , 3 Martie ; hidividualitatea vi Egoismul.

    5. ,, 10 ,, Aduneimea sufietului.

    6. 17 . Important& lumii interioare.

    D. Itaiorescu va tine aceste yrelectiuni de la oarele 1-2 in Sala UniversitIcii.

    liedaetoru rilspunptoru: laza!) Negruzzi. Tipografia SocietAtii Junimea.

    ,


Recommended