+ All Categories
Home > Documents > Convorbiri Literare 1 Mai 1867

Convorbiri Literare 1 Mai 1867

Date post: 18-Sep-2015
Category:
Upload: ioana-serban
View: 271 times
Download: 10 times
Share this document with a friend
Description:
magazine
12
No. 5. Anul I. Iassi, 1 Mai 1867. CONVORBIRI LITERARE Apare la 1 0 15 a ileefirei luni. Abonamentul pe unu anu in Romlinia 1iber uuu galbenu; in Austria,4 .1kbonamente1e se facn Tipogiafta Societji Junimea in ham. $ UMARIU. Despre poesia rumitnI de D. T. Maioreseu. Alccsandru Donici de D. C. Negruzzs. Prelectiuni populare tinute de membrii SocietlftliJu- nimea". Don Ramiro, traducere din Heine de D. 1. Negruzzi. Anunciuri. BESPRE POESIA 10111INA. H. Conditiunea ideal, a poesiei. (Unwire.) 2. A doua asemOnare intre poesie §i pasiune este unu felu de exagerare- a gtIndirii. Or ce simtim6ntu produce (prin partea numitit sim- paticei a sistemului nostru nervosu) o incor- dare estraordinartt a intelegerii momentane shb presiunea ei ideile lucreazrt asupra consciintei noastre cu acea energie caracte- risticrt, a carei resultatu este miirirea objec- telor i perceperea lor in proportiuni 0 sub coloH neobicinhite. Modurilel prin cari so manifesteazI acea0 particularitate in poesiile cele frumoase, sunt diferite. Mai Ant6i se poate constath observarea ei in alegerea objectului. Objectul poesiei este o itlee care, fie prin ocasiunea, fie prin energia ei, se aistiuge §i se separ d e idelle ordinare, ingitandu-se peste sfera lor. Sinatime'ntul, re-i servesce de fundamentu, ramu pututu ave toi gradul intensitIcii lui# forma, 0 combina- tiunea sub care se presentA, sunt originale proprie a le poetului Aceastli intensitate combinatiune nouftne esplick pentru ce, privite din punctu de vedere prosaicu, poesiile paru de regula exagerate. Dar tocmai exagerarea tinutI in marginile frumosniui, este timbrul entusiasmului artisticu, sub care s'au conceputu. CatI exagerare, ce persothficilri nereale, an- in ace1a0 timpu ce simtime;ntu profundu al naturei se manifesteazI in urmiitoarea poesie: CONSULATIIINE. daca, nici o iubiM La moarte-mi nu va Cu roil, totusi florile Monantu-mi voru stropl. Din treatori daa nici unul La elu fin *a pfivi, A lmfei rap cllAtoare Cu doru se yp. opri. daca pe acestu plin'entu Me va luta or eine, Dumbi ava ci dimphle Voru mai eindi la mine. Clci qi'ampia si dumbrava florfle i luna, De-a lor poetu voru aduce Ammte totdeauni. (Tradusli den erustieeus Kerner ) fi. la ca- lor, . 1 i si s! o
Transcript
  • No. 5. Anul I. Iassi, 1 Mai 1867.

    CONVORBIRI LITERARE

    Apare la 1 0 15 a ileefirei luni.Abonamentul pe unu anu in Romlinia 1iber uuu galbenu; in Austria,4 .1kbonamente1e se facn Tipogiafta Societji

    Junimea in ham.

    $ UMARIU.Despre poesia rumitnI de D. T. Maioreseu.Alccsandru Donici de D. C. Negruzzs.Prelectiuni populare tinute de membrii SocietlftliJu-

    nimea".Don Ramiro, traducere din Heine de D. 1. Negruzzi.Anunciuri.

    BESPRE POESIA 10111INA.H.

    Conditiunea ideal, a poesiei.(Unwire.)

    2. A doua asemOnare intre poesie i pasiuneeste unu felu de exagerare- a gtIndirii. Or cesimtim6ntu produce (prin partea numitit sim-paticei a sistemului nostru nervosu) o incor-dare estraordinartt a intelegerii momentane

    shb presiunea ei ideile lucreazrt asupraconsciintei noastre cu acea energie caracte-risticrt, a carei resultatu este miirirea objec-telor i perceperea lor in proportiuni 0 subcoloH neobicinhite.

    Modurilel prin cari so manifesteazI acea0particularitate in poesiile cele frumoase, suntdiferite. Mai Ant6i se poate constath observareaei in alegerea objectului. Objectul poesiei esteo itlee care, fie prin ocasiunea, fie prin energiaei, se aistiuge i se separ d e idelle ordinare,ingitandu-se peste sfera lor. Sinatime'ntul,

    re-i servesce de fundamentu, ramu pututu avetoi gradul intensitIcii lui# forma, 0 combina-tiunea sub care se presentA, sunt originaleproprie a le poetului Aceastli intensitatecombinatiune nouftne esplick pentru ce, privitedin punctu de vedere prosaicu, poesiile paru deregula exagerate. Dar tocmai exagerareatinutI in marginile frumosniui, este timbrulentusiasmului artisticu, sub care s'au conceputu.

    CatI exagerare, ce persothficilri nereale, an-in ace1a0 timpu ce simtime;ntu profundu al

    naturei se manifesteazI in urmiitoarea poesie:

    CONSULATIIINE.

    daca, nici o iubiMLa moarte-mi nu va

    Cu roil, totusi florileMonantu-mi voru stropl.

    Din treatori daa nici unulLa elu fin *a pfivi,

    A lmfei rap cllAtoareCu doru se yp. opri.

    daca pe acestu plin'entuMe va luta or eine,

    Dumbi ava ci dimphleVoru mai eindi la mine.

    Clci qi'ampia si dumbravaflorfle i luna,

    De-a lor poetu voru aduceAmmte totdeauni.

    (Tradusli den erustieeus Kerner )

    fi. la

    ca-

    lor,

    . 1

    i

    si

    s!

    o

  • 62 DESPRE POESIA RIBLINA.

    Un altu mien esemplu ilu estragemu. dinLessing.

    CiiiT ECU EIPAOIOLM

    Eri eram plinu de amoru,A41 patimescu,Maue-o s moru:Totusi gandescu.MUVA si maneLa eri cu doru.

    Clt de deeisivg este alegerea objectuluidin acestu punctu de vedere, se va lAmuri maibine din esemple contrarie, precum in genereregulele estetice au mai mult valoare nega-

    nu potu creh binele, dar indidcontribuescu la evitarea lui.

    Traeasa pipa consolatoare,

    incepe unu poetu,

    Si cu tigara ce ne distamn, (?)Ele necasuri ne clan uitare,Ora fericn (?) la ele-aflamu.

    Cand n'ai mijloace de amagirePentru vr'o juna ce o iubesci,Cere la pipa povittaire,Ea-ti va da 'ngraba ate voesci,

    aa mai departe vr'o gece strofe, in cari injo-sirea ideilor este intrecutI numai de cacofonialimbei va da 'nfirabei, etc)

    Unu altu poetu, pe care-lu citImu tot din sus-pomenita nculesiune" a studentilor oradiani, seadresead la una forwsa (cetesce: o frumoad")

    Soarele vietei mele,Resipitoare de rele,

    'la esti, el nimfa formosa.Ca Melita amorosa.

    Al Ce (lieu? portretul tanSinguru e in stare, (len!

    Ca sa-mi insufleNina, and nu esti de fat&

    C. P. A.

    Msura ritmicI a cuvintelor, rima cea mtgu-litoare, melodioasa cadeW 0 tot ce alatuesceforma poesiei flu s'au descoperitu de geniulomenescu, pentru c a or ce scriitoru sit ne spa-III a ia povtuiri de la pipi in cestiuni de amoru.Asemene lucruri sunt platitudini prosaice, darnu conceptiuni de arte.

    Cu crit are mai multu simtime-ntu poeticumai distinse eomparatiuni Barbu tiganul dinIassi, cund cantu plinu de melancolie:

    Dragi boeri de lumea noun,Dim bunt ft thcuEn ma ducu, m papadescuCa tutu antecu batranescu.

    Ah, ganditi c'am fostu odataGlasul lumu desintata,S' inchmati cate-unu paharuLui bietu Barbu lautarti

    Cunoascemu objectiunea ce o facu poetii pi-pei" i companie in contra acestei critice : Poe-sia frumoad trebue su fie adevratI, il n'y a debeau que le vrai, etc.

    Objectiunea seamitinI cu cei ce o facu.Totu ce e frumosu e adev6ratu! Fie ; devine su intrebi cu Pontius Pilatus: ce este a-

    devaul? Dar din aceea nu resultItotu ce este adevratu trebue sa fie 0 frumosu.

    Nimene nu contesteazu domnului C. P. A...eu se uitu la portretu, and nu-i este Nina de leap;dar de ad RU urmeazit, ci aceastI int6mp1areadeve'ratu, d fie poeticl. Din multele idei earealitate, ce se cuprindu in capetele omenesci,nuraai acele sunt i frumoase, cari sub v6lu1unei sensibilitati adecuate ne present5, sim0-minte distinse prin forma, intensitatea sau oca-siunea bor.

    in toate casurile cuv6ntu1 adearatu inaplicarea sa la arte, trebuesce intelesu cum grow

    ting : 1-ul

    'n

    (Ea-0

    vista,

    i

    voug,

    dna, ca

    si

    O-f

    Bi

  • DESPRE POESIA MAUNA.

    salis. Ce este adev6ratu in frumoasa stroll

    dacit pe acestu pKm6ntuva uith or cine,

    DumbravaVoru mai Ondl la mine?,

    Este adeve'ratu c voru glndl ampiile la po-etu? Nu; dar adev6ratu este, a poetulinclapuesce si cL aceastil inchipuire ihi conso-leazg,.

    Cuvintele poetului potu dar sa fie tot asa de pu-tin reale ca n1ucirile nebuniei, i cine a intelesuodatl natura visionaa a intregei existenti, nuse va mica de aceasta. Ce este realu, and ne-bunul se crede impe'ratu? Nu faptul, dar cre-dinta lui. i asemene in conceptiunile poetuluipoate fi realu numai sinitimentul su cel profundu,dar nu. inielesul logicu alu fraselor prin carese aratl.

    Cu alte cuvinte: adeee'rul artistieu este unuadearu subjectivu, i elu nu prescrie nici odat6.D-lui C. P. A. de a face ate o poesie din toateevenimentele D-sale private, ci i prescrie de

    intrupa in forma poetia* numai acele sim-timinte adev6rate, cad se distingu prin noblelalor i, introducendu o suflare de idealismu inexistenta de toate 1ilele, sunt demne de a ma-nifesta o subiectivitate de omu. i aci estepunctul, unde se vede din nou, at de osebitg estepoesia de ocupatiunea scientifia.

    Unu altu modu prin care poesia cautl a imitsi a produce energia afectului, este contrastul,

    ca esemplu citImu mai ntili urmAtoareleversuri noue ale unui june poetu rumlnu, incare constatImu cu multumire o distinctiuneartistia, ce Ore ci dispilruse din literaturanoastr:

    Pe and fruna 'ngalbenitIPe creangit mureti,

    Intma-mi intinerititVesel te

    Acp Re creang en plitcereFrunda veiinima-mi de durerePoate va muri.

    Cornea )

    Ce efectu fruznosu potu st product contraste-le, ne prnbeaza urnatoarea poesie de Goethe;

    laNGIERE I LACIUMI..)

    De ce, amice, ekti mAhnitu,Citnd veseh toti ne-amu strinsu?Eu dupI ochii ti cunoscn:De sigur tu ai plansu.

    dac'am plAnsu, retrasu de voi,Am plitnsu de chinul gra',

    lacrimi curgu aka de dulci,Alinu sufietul men."

    Amicii ti voioki te roguIn guulu lor sX vii,Si on ce 'n lume ai perdutu,Maluaitu sit nu mai

    Strigaci, vuiti, dar sI ve" spunuCe pKtimescu nu pot;Ah nu eu n'am perdutu nimieuxDe ki-nu lipsesce tau.'

    Fii sprinteint dar u cu curaju,gkti thnrii plinu de focu,In anii tei oil nnde-ajungiCu-amorn i cu norocu.

    Ah nu, acolo n'am s'ajungu ISta prea sus ca s speru,Lucesce blrind s'aka frumosCa steoa cea din ceru."

    De stele sit ne bucurImu,Ear nu a le dorimu,

    cut plIcere noaptea-adesLa ele a privimu.

    *) Traducere de N Sebelitti.

    i cempiile

    lobed.

    zeri,Adi

    (31

    Si

    fii.

    Si

    BS

    eitatd:

    di-o

    a-si

    It

  • 64 DESPRE POESIA RITAIANA.

    Si cu plIcere ji1a 'ntregiPrivescu ades ia ea;

    ca nopSile 8/C pltingnCL inima men vrea.4

    Unu non irti de refiectiuni decurge din acestuparalelismu intre poesie i fsimtim6ntu, indata,ce privimu parCa lui negativa. Dad, este greui de multe ori imposibilu a analish natura po-sitiva a cerh4eloru poctice, este din contra maiurr i mai sigur a arata ceea ce este oprituin poesie, i aci estetica practica i0 implinescemisiunea ei dm mai folositoare.

    Din acea ca poesia, ea 0 pasiunea, maresceobjectul i se inalta intr'o sfera mai distinsa,resulta ex contrario, ca ea tiebue sa se fereascade micrrare i de injosire.

    Vorbindu mai ant6i de defectul micrrarii,atingemu o cestiune destul de importanta pentrupoesiarumana actuala: cestiunea diminutivelor.Forme le de substantive i adjective in ied, Oa,pica, card, etc., sunt astaqi viciul contagiosu decare suferu mai toate poesiile rumane. Cate scapudin injosirea ideilor, moru de boala diminuti-velor. Fie-care poetu crede, ea' nu este destulde poeticu, de delicatu, dacit nu-0 diminueaza,cuvintele, i acum amu ajunsu aa de depaite,in cat cu greu se va mai afla vre o poesie ru-mana care sa nu fie bantuita de aceste forme dedecadenVi. limbistica:

    Scumpa mea Maritt,Dina mea din ceru,Ia dt-mi o gurittAsta-i totu ce ceru.

    S'apoi Ionitict,(Nu'i e destulu Ionitcl, a facutu Ioniticd!)

    Ce- facu cu onoare,Scii c'o guritictiE ca rg o floare, etc.

    Is aceastt cruciulittplistreaz'o 'n senulu f6u,

    Tu mai dt-mi a ta guritt, etc.

    Gurita ta, fet,41 e dulce rumeioart,E gam* creapt in a ei primavart....Si taha-ti gingasit e foarte mladioast,A tale picioruse, o scumpa mea frumoast,

    etc.

    Deli place, scumpt Lino, aceste versulete,etc., etc.

    Marirci, cruciulicd, garofitti,piciorup, versuletepentru Dumneleu! Ceba este aceasta? Ce tonuri de copii nevirstnici?Ce lingu0re bizantina ? Cu asemene terminati-uni linse i corupte are sa, se produca energia,intensitatea, vigoarea impresiunei poetice?

    Sa ne intelegemu! Ce rolu potu juch dimi-nutivele in poesie? Poesia are samAreasca efec-tail; prin urmare numai acolo unde anume primmicimea objectului se produce impresiunea ceamai marcata, numai acolo diminutivul poateaye locul 86u specialu. Toti poetii cei mari neinvata. aceasta. Sit ne aducemu aminte de tsem-plul citatu din Goethe:

    De sub pluientutnu gheocelu

    Abla esiseTinerelu.

    Teal oGusti din elu:

    SI scii ct naturaCnd i-a creatu,

    Pentru o hatI-a destinatu.

    textul germanu cuprinde diminutive,unul din pucinele esemple de diminutive in Gee-.the. Pentru ce? 21fieima objectului este punc-tul de contrastu. Idea este: Armenia cea marea universului se manifesteaza panit in cele maimici fiinte ale sale. Prin urmare diminutivulare ad ratiunea sa de a fi.

    Litsati,

    guritiE, Ioniticet,lim-

    albint,

  • DESPRE POESIA ROMANI. 65

    Dar cand se afla diminutive in fiecare strofa0 la fiecare ocasiune; cand gura este mica, pi-ciorul mien, Maria mica, Ionith micu, garofaMica, versul mien, atunci e micu i poetul, micasi literatura i toate se afla in decadenta.

    E de necredutu, pitna unde merge aceasthmanie in literatura noastra. Unu june studentu,altmintrelea plinu de inteliginth, incepe a pu-blica nisce incercari poetice 0 le dedica, D-luiV. Alexandri intr'unu sonetu, care se termi-nal. astfeliu:

    Priimesce, poete, aste versurele,Cent sub ale tale falnice-aripeleYreau sit leaganu gingas dorul, ce-am visatn I

    inchipul pe D. Alexandri en aripi, estedeja o intreprindere indrasneata; dar daca ari-pele sunt mari, trecemerge! Ans6 in-chipui pe D. Alexandri cu aripele mici, este oimagine de unit ridiculu aa de pronuntatu, in-cat, pentru onoarea gustului omenescu, trebue

    cautamu unu feliu de esplicare la intrebuin-larea ei.

    Esplicarea este uprinta rimei. Versuri 0 a-ripe nu se rimeaza; hai sa facemu versvelearipele! Mae i vale nu merge: hai sa qicemu

    Menuta beletoareImpreune dune flori

    le-arunce in valeioare;

    Gura i garoafa nu se potrivesce, hai sil 4i-cemu: tu ai o gurith ca o garofita; i aa in in-Snitu. Diminutivele rumanesci, in diferinta decele francese i germane, au nefasta proprietatede a cuprinde in terminatiunea lor tot-deaunasilaba intonath; prin urmare or ce cuvilntu ru-mnescu rimeaza firlt esceptiune cand in rimamasculina cand in rima feminina cu or ce altueuvntu de ace1a0 genu, indath ce se pune indi minutivu. Hine lacrimae.

    pentru aceasta negligenth, pentru leneapoetulni de cauth o alta rima, se corumpepoesia intreaga i se introduce in literatura o e-feminare i unu spiritu de miniatura, precumnu se mai afla nici in ultima decadenta a lingu-Orilor persice si turcesci.

    Cu cat o rima este mai .qoara, cu ant estemai eftina i mai comuna, i. poetul trebuese gandeasca de dua oH papa, a o intrebuinth.Unu poetu distinsu nu va rima, nici odata ver-surelearipele.

    Adaugiti la aceasta, c noi Rumanii avemu ocausa speciala de a ne fed de diminutive in po-esie, si aceasta este intrebuintarea lor de earlTigani. Toti cunoascemu diminutivele servilece le obicinua aceasta casta nefericita, andvorbe limba noastra, 0 de atunci incoace dimi-nutivele suntpar excellence o maniera tiganeasca.Ca sa simii aceasta en totu desgustul, cetitiurmatoarele strofe a le unui autorunu do r6ndu,ci ale unui autoru, care este astadi unul dincei mai buni scriitori in prosa, dar pe care inpoesie aveti judecati dup. diminuti-vele sale.

    tu minte oare, pentru 'ntgia oatICend la tulpmite, jos lenge gerlite

    Not ne serutamu''?

    tu minte oare, noaptea de la marl,Gremade 'n droschtte, cend en pe cluchit.5

    tr.eam mAna ta?

    Tii tu minte care in acea ceccioart,etc.

    Tii tu minte ()are, acea dumlnavioare,etc , etc.

    Cu asemene lucruri avemu de gandu sa pu-nemu fundamentul literaturei rumane?

    (Va urma.)T. Alaiorescu.

    sit

    sa-lu

    Tii

    Ili

    A-si

    a-si

    at

    pi

    Ijia-si

  • 66 ALECSANDRU DOMCI.

    ALECSANDRIT DONICI.

    Cand la 1812, Turcia in urma resbeluluice avusese eu Rusia, viola toate tractatele cicapitulatiunile uoastre, cedendu puterii invin-getoare jumatate din teritoriul Moldovei,cand magnatii natiunei romane strivite i u-milite, iii locu de a protesta, precum facuseGhika betranul cand se luase Bucovina, nu git-sirit mai nimerit, decal sa se adre-seze la Poarta, cerendu in locul pamentuluicedatu sa se dea Moldovei cateva judete dinMuntenia *), multe familii ramasera in Be-sarabia. Intre aceste era 0 familia Donici,de origine vechie i necorcitii.

    Pe atunci Alesandru Donici era copilu. Pa-rintii sei neputendu-lu invath limba sa (pentruc it scoalele romane erau condemnate, Besara-bia trebuindu ueaparat sit se ruseasca), l'autramisu la Petersburg uncle alte invetaturiafara de cele militare neesistendu, au trebuituvrendu nevrendu sa-lu fad octeanu. Au plansumult bietii parinp cand au luatu astil hota-rire; au plausu mult si elu, departandu-se decasa parinteasca ; dar ce era de facutu altadecat sa se supue soartei sale ? S'a dusu laPetersburg ,0 a intratu in corpul de cadeti.Anse avea elu oare vocatiune pentru artea mi-Mara ? Iromu respunde copiindu unu frag-inentu din scrisoarea ce amu priimitu de ladansul, dud dupa cation ani a capatatu ran-gul de oficieru.

    . . . ()and de pe malurile verli 0 in-,fiorite a Bacului i a Rautului, uncle me

    V. Revista Carpatilor de G. Sion.

    scalclam vara sub caldele adieri a zefirilor,m'am veclutu de odata pe termurile neguroaseale Nevei, uncle se vede atat de rar soarele,uncle in locul dulcti limbi cu care me lega-nasc mama, nu auqeam decat o llmbit as-pra ca i climatul; cand mi veclui parasituintre straini ce nu me intelegeau, silitu dedimineata pana in sad a face marpri cumai multe oca de fern pe umeru 0 a in-veta manevrarea puscei in 12 timpuri, des-

    perarea me cuprindea, c1 peu! nu sciu dad,arma pe care o purtam toatit Uoa, n'acufi intors'o ca sit o slobodu in peptul meu,dacit ar fi fostu incareata. Viindu la casarmame aruncam pe tristul men patu ; cama-racjii mei rideau, cantau 0 se jucau, ear euplangeam, gandindu la tam mea, tart uncleera Fetu-framosu i Eleana Cosinzana

    Astfeliu se petrecura gilele sale, pat ce,dupa multi ani de suferiuta, fit numitu pra-porscnica (sub-locoteninte) ctm tramisu la poku,1N. de infanterie. Din norocire regimental a-cela era tabaritu aproape de Besarabia. Do-nici abja se presenta comendantului i ceren-duli congediu, alerga sitS ci vaqii pitrintii, Anseflu gitsi cleat mormentul PerOndu sin-gura mangere ce-i mai remasese, se lasa deoaste, peste putin trecit in Moldova.

    Na ne aducemu aminte dad, mai traeh andunchiul seu Logofetul Andronachi Donici,care singuru cu betranul Flechtenmachersciea pe atunci Pandectele, incat itmbl asu-pra-i i o epigrama care qicea:

    Daca ai vr'o judecatg,Mergi la Donici de-o arat1

    *) Tata cunoscutulai nostru artistu.

    i

    i

    nimiat

    lor!

  • ALECSANDRU DONICI. 67

    Crt elu plinI pilafaVa gasi vr'unu paragrafu . s. c. 1.

    Nu scimu uncle gasea elu paragrafurile,scimu tmmai c era unu omu vOrsatu in ju-Tisprudenta, i ca o prescurtare de legi ce elua publicatu, este si astaqi cautata in tribu--nalele Besarabiei.

    Aice Alesandru Donici gag rude si amici,dar gasi mai ales limba sa. Voindufad, o positiune sociala intl.& in serviciul ra-mului decanicu, i dupa ce ii perda sotia ce

    luase, se insura de al doile. Acum greu-tape casei incepura: copii se nasceau pe totanul, i elu nu era avutu. Cu toate acestecu mica leafil ce avek, cu venitul unei mo-ioare, si mai ales cu o mare cumpanealai economic ii ineh casa; ear virtuoasa luisolle se trase la tail., consacrAndu-se numaila crescerea copiilor sei. Singura lui recrea-tiune era poesia. Debutandu prin Ciirufajzo#ei, canticelu care cur6ndu se flea popu-laru, traduse apoi pganii de Puvhin, poemu4tat de frumosu si de naturalu, dar toate a-aceste erau mai mult pipairi, pana ce incer-tandu-se cu apologul, se desv611 adevaatulpoetu.

    Pe atunci mai multi juni romani ce-si ter-minase studiele in strainatate, inturnrindu-sein tara isi propusera a da unu impulsu lite-raturei lancegande. Kogtilniceanu incepa apredit unu cursu de istorie in colegiu, pu-bilch Dacia literaret i Archiva romeina, cola-Ilona i da la lumina chronicele noastre ui-tate de atata timpu. Alexandri stigmatishignoranta prin Iorgu de la Sadagura cea an-teiu veriga a acestei pretioase salbe de bu-tati teatrale cu care elu impodobi scena noas-tra. .Donici biciuea, viciurile prin fabulele

    sale s. a. Peste Milcovu, Ejiad, demnu ur-matoru a lui Lazar, corecta limba. Boliac,Ali,csandrescu, Rosetti . a. urmandu Carlovi-lor i Vacarescilor, ne aratau in scrierile lorneimitabila frumuseta a limbei. In Transil-vania i Banatu, Baritu, Murilsanu . a. sub-tineau nationalitatea. Numai in Besarabia,abia lAtranul Stazati mai -da semnu de ro-manismu; Heincu i liajddu amutise. Se in-treprinse publicarea unei foi literare, la careconlucramu noi toti care scrieamu. Ea fitprimita cu incantare de publicu, dar vntulpe atunci nu sufla Ia liberalismu; idetle noas-tre nu erau gustate de unu guvernu care nu.puteh uita nici Satirele lui A. Cantimir 1),nici scenele din viata lui LCpusneanu si a luiGhika 2) si luandu dreptu pretecstu o nevi-novata poveste 3), sub cuv'entu ca, atacamureligiunea, suprima foaea ; aceste ans6 repaint"a se descrie de acelu ce va intreprinde de apublica istoria literaturei romane, opera decare suntemu lipsiti piinii acum.

    Anul 1848, atat de priinciosu libertatii po-poarelor, a fostu funestu pentru litere. Toatalumea se arum& in arena politica. Lira miLamartine se discorda, si telescopul lui A-rago prinse ceata. Pre putini din romaniurmasera credinciosi cultului Muselor, si in-tre acesti putini nu trebue a uith pe Donici.Elu Ikea din cand in cand cate o fabuli, i.dupa ce o cete amicilor sei, o ascundea de-graba in portofoliu astfeliu a urmatu, pince oara morpi a sunatu!

    Nu ne-amu incercatu a scrie biografia lui

    Traducere din Slavonli de A. Donici i C. Negruzzi.Vedi fooka Prop4irea.V. Todirica in PUcatele Tinaretilor" de C. Negruzzi..

    'in

    sa-i

    -o

    i

    1)

    3)2)

  • ALECSANDRU DONICI.

    Donici; asta o voru face-o altii mai competintide cat noi. Nu 1701:1111 termink kns6 aceastAschitA ce e numai o trist. amintire, frol areproduce cele ce amu Scrisu la moartea luiin sliarul Trompeta Carpatilor:

    A.lecu Donici nu mai este! PlAngeti dobi-toacelor ! Voi, curora elu sciek a ve' da atktaspiritu! Istoricul vostru a muritu ;

    Scimu cit ne se va spune ea' avemu multi poeti,infinitus est numerus, atkt de multi, incktmai nu putemu alege pe cei buni din cei rei.Sciu cA sunt si destui prosatori, Ans6 operelelor sunt atkt de grele la mistuitu in cktpreferimu a ceti Alesandria de at multe altescrieri pretentioase. Este acesta unu vial algustului nostru? Se poate. Dark ne vine sk4icemu i noi cu poetul :

    Si Peau d'ane m'tait cout,J'en aurais int plaisir extreme.

    Totu asa, e i cu fabulele lui Donici. Cinenu'si aduce aminte de Gascele, de Pyfupru pehotipru, de Judeeata momitei, de Cana cuoale, de Magarii din Parnas, de L'upal nazirad. scl. ar trebul sit le insirkmu pe toate.

    Da la Esopu, pe care-lu silabisimu pe ban-cele scoalei pkna la Lafontaine, Kriloff, Donici,apologul ca i proverbul au fostu totdeaunaintelepciunea natiunilor. In fabulk vedi pejudecktorul prevericatoru, pe dregktorul no-dreptu ; i acei pe cari nimene n'ar cuteza, a-inumi pe mime, apologul i aratk, ca intr'ooglindk, sub masca unui hipu, a unei momite,i toatk lumea i cunoasce. Si sk nu ere*:cineva ck, e lesne a face o fabulk. Francia avitmulti fabulisti:, nici unul Anse' nu ajunse peLafontaine, si sk ve" spunu pentru ce? Pen-tru ca, fabula nu sufere seckturk i umpluturk :

    ea cere pe Ling talentu O bunomie, nun stilusimplu; ea e datoare sk spunk numai ce tre-bue, nici o silabk mai multu. i cine avek maimult1 bunomie decal Donici ! In bordciu casi in palatu, fabulele lui sunt cetite i intelese,

    Cand dupk, unu fatalu duelu, A. Pqellin,poctul rusu- a muritu, guvernul a ordinatusk se imprimA opere1e lui cu cheltucala Statu-lui i sk se venal, in profitul urmasiloru s6iAceasta scuti pe familia ilustrului poetu de acersktori ca sk capete pknea de toate gale.Oare aceea ce se filch pentru Pewhin subCzarul Muscalilor, sk nu se facA pentru Do--nici sub Principele Romanilor ?

    Cost. Negruzzi.

    Prelectiuni populare tinute de membril So-eietatii Junimea".

    (Urinare1).

    Dramele lui Shakspeare form= obiectuldiscursului al cincilea tinutu de D. B. Pogor.DupA o intinsk introducere in care oratoruldepinse spiritul domnitoru in evul de mijlocu,care avea de tintk de-a se departa de naturA,

    bunul simtu in toate privintile, in religi-une, in politick, in sciintA, in arte, vorbi maicu osebire despre punctul din urmk i arktkcum unu geniu trebuea sit apat pentru a oreconduce pe calea dreapta. Acelu geniu apa-re in persoana lui Shakspeare, care se apro-pie ear de naturk. Dupg ce vorbi apoi de-spre viata i actiiitatea lui Shakspeare, do-vedI ipotesa sa, analisAndu mai multe din tra-

    -19 Vecli No. 1 din Convorbiri Literare.

    68

  • PRELEMUNI EOPULARE. 69

    gediele lui Shakspeare : Macbeth, Otello, Re-ele Lear, Hamlet.

    D. I. Negruzzi tract& in al seselea discursudespre biblia protestant. Mai Anthill intr'oscurtI introducere, depinse deaderea noral

    poporului Romanu in timpul imperiului,mai cu samI in respectul religiunei. Pentrua reinsufleti acestu corpu lngedu, trebueit,aparg, unu nou spiritu, care s'aratI in per-soana, i doctrina lni Christu. Aci oratoruls opri pentru a face o comparatiune intrePbganismu i Christianismu din punctul devedere filosoficu. Elu aratA cum esenta doc-trinei Chrestine este spiritualismul, cum ast-feliu a inteles'o i practicat'o cei Intel Ohre--tini. Ans indatit ce religiunea Chresting, s6latesce i devine cea domnitoare, singurg, s6departeazI de la esenta sa: Materia se pre-face in forme care devinu acum momentulprincipalu al religiunei. Astfeliu biserica tre-buea, 0, se despartg. Biserica resariteangcea apuseara se desvelescu dupI spiritulpoarelor intre care este domnitoare. Acumoratorul descrise caracterul bisericei apusanecontrara doctrinei Chrestine. 0 reactiune inspiritul Chrestinismului era neaparata carese i opereazg prin Martin Luther. Dupg, oscurtiti descriere a persoanei i vietei lui Lu-ther si a faptelor istorice, ajunse a vorbi de-spre traducerea Bibliei i despre efectele salein privinta literatuiei germane pentru carecreaza o in privinO, artelor ; a pictu-Tei si mai cu samI a musicei; in privintafilosofiei si in fine a familiei. Aci oratorulse intinse pentru a vorbi despre familiedespre rolul de este chiemata a juca in fie-care 8tatu.

    In prelectiunea a septea, D. Pogor ava de- ob-

    jectu Enciclopediq. Oratorul descrise in lungsuferintele poporului francesu sub regimul re-gilor care trAgeau puterea lor nemArginit'a dindreptul divinu. Autorii seculului al XVIIIavail de scopu de-a arath prin scrierile lor mo-dul indreptarii acelor suferinti. In acestu sensulucreaz4 Voltaire, Rousseau Montesqueieu, inacestu sensu lucreazg. Enciclopedistii care aveauavantagiul unei activitAti colective. Autoriifrancesi, numiti Enciclopedisti i publicatiunealor Enciclopedia" cu efectele ce a produsu, for-marx partea din urml a discursului.

    Objectul discursului al optulea tinutu de D.I. Negruzzi, era Faust a lui Goethe, in care nuse vorbi de clt despre partea Int6ia a acesteipoesii dramatice. Inainte de a intr in materie,oratorul se litti asupra literaturei germane, in-cependu din timpurile antichitatii i p5;n1 laGoethe. Elu constata a caracterul principalu alpoporului germanu este idealismul, care se ma-nifesteaza cu osebire in arte. Dupg o scurtgespunere a celor duo6 principiuri contrare a ide-alismului i realismului, opuse in literatura ger-maul ca representanti a acestor idei pe Klops-tock lui Wieland si pe Schiller lui Goethe. Ajun-g6ndu la aceasta, arund o grabnicil privire asu-pra vietii i operilor sale 0 se opri la Faust,arltIndu cum Goethe a conceputu ideea acesteipoesii si cum a elaborat'o. Dupt aceasta facii ointinsii analisa, a lui Faust, in care intra maiales espunerea caracterelor lui Faust, a Mar-garetei si a lui Mefistofeles. Sfirsindu aceasta.espunere, arata cum Faust ocupa un locu insem-natu intre cartile omenirei, nu numai prin va-loarea sa artistica dar si prin cea filosofica.Espunerea acestui din urma punctu forma con-clusiunea discursului.

    Prelectiunea din urma a fostu Omuta de D.

    a

    sI

    po-

    limbtt;

    .

  • 70 PRELECTIETNI PorITLARE.

    Maiorescu asupra Criticei ratiunii pure de Kant.Continuandu desvoltarile date de D. Pogor inprivinta Enciclopeditilor, D. Maiorescu a ark-tatu mijlocul socialu in care s'a produsu acestusistemu de filosofie, provenitu mai 6.nt6i din de-cadenta credintii religioase in timpul modernu:Apoi D. Maiorescu a esplicatu, pentru ce para-lel cu o mare crisa istorica, se observa de regulao iiou epoca de filosofie. (Nemultamirea gene-ral/ silesce societatile culte a analish din nouizvorulnemultamirii, adeca ratiunea omeneasca).Trecendu la Kant, Alupg o mica schita biogra-fieg, D. Maiorescu a construitu inaintea audito-rului seu lumea idealistica, dupa, categoriile luiKant, esplicandu mai pe largu aprioritatea tim-pului, spaiu1ui i causalitatei. Ca resultatupracticu alii acestui sistemu s'a aratatu a fi cul-tura intelectuala a individului. Daca, universul,astfeliu precum apare, este unu visu colosalu,pe care numai oamenii ilu Viseaza, toata forma

    armonia lui aterna de la subj ectivitatea visio-narilor. In noi, i nu in imprejurarile din afa-ra, se afia causele pentru toate, pentru bine 0reu, pentru fericire i nefericire.

    Discursurile ce au tinutu in acestu anu D-niiT. Mdioreseu, V. Pogor, N. Mancirea, I. Cara-giani i I. .Negruzzi, membri a soctptatiii Ju-nimea " asupra cartiloru omenirii, au fostu foartefrequentate de publicul inteligentu din Iasi 0se putek vale ca interesul ascultatorilor mer-ge/ tot crescendu. Interesul ce hu insuflatu imultarairea ce an produsu aceste discursuri, decare nu s'a pututu face aici de cat o pre scurtadare de sama, a doveditu c oarele petrecute innoue duminici consecutive in sala universitgii-de Ia0, nu au fostu oare perdute pentru down-

    nele i barbatii care au onoratu aceste prelec--tiuni cu presenta bor.

    1;31 Co S 1B.DON RAMIRO *)

    4eHEINE.

    (Trwlucere)

    Donna Clara, donna Clara tCald'iubita de multi ani,Tu voesci a mea peire0 voesci neinduratDonna Clara, donna ClaraDulce este-al vietei daruGrozavu anse p adenculIntunericul mormentu

    Donna, Clara, salt/ vesclMani, Ferando, al teu imire

    La altaru tu va conduceTa la nunth nu me chiemi?Don Ramiro, Don Ramiro !Mutt amaru iti e cuventulMai amaru cleat ursitaCare ride de-al meu doruDon Ramiro, don Ramiro !Scutura-te de-al teu chinaPe pamentu sunt fete multe,Dumnedeu ne-a desplirtitu!Don Ramiro, ce-atati Maud

    invinsu cu vitejieAdi pp tine te invinge;Mani la nunta, te invitu.Donna Clara, donna Clara!Dar, o juru, dar am sa vinu

    voescu sa jocu ou tine!Noapte buna!Mane viral !"

    Poesia originaIN este nerimag.

    mire

    Ai

    si

    I

  • DON HAMI40, 71

    Noapte bung. !Pc,--1 fereastraSe inchide, jos RamiroImpietritu stO, mu1t1 vremePan' in noapte disOrli,In sfigitu, din lunga luptIIMoa ese'nvinOtoarea Toledo se aratitiCa unu ampu intinsu de flori,Edificiuri i palaturiScanteeazg 'n sus slim soareSi-a bisericilor virfuriAurite strlucescuCum s'aude-unu roiu de-albineAstfeliu clopotele sunIa din templele pioaseSe iniltrt rugriciuniDar privesce, dar privesce!Cum colo din cea capela;Curge, curge in valuri dese0 multime de poporu :Cavaleri, frumoase doamneDomni de curte stalucindu,Voios clopotul vuesceOrga sun& mult manta.Dar in mijlocut multimeiCunjurati de-ad6mu respectuCu pasu linu mergu insotitiiDonna Clara, Don Ferando.a multimea 6 petrecePIn l'al mirelui palatuUncle nunta se serbeaziDupg usul celu anticuTrnzu bogatu i jocu de armeSe urmeaan veselieGrabnic, vesel trece timpulPiin ce noaptea a cadutu.

    a la jocu colo in so.%Oaspetii s'adung togSi se v6du de vii lumineA lor haine santeilnduMirele i. cu mireasaDonna Clara, Don FerandoSethi pe scaune'naltatea preschimba, dulci vorbiriSi'mprejur se micI veselAle oaspetilor valuri:Instrumentele resunga trompetele trasnescu.Pentru ce, frumoasI doamngSe indreapta, ochii teiIn colo spre unghiul salei?"Cu mirare o 'ntreabI elu.Cum, nu vedi tu, don FerandoPe-acelu omu in manta: neagrl?Cavalerul bland surideE o umbr,41, scumpa mea."Umbra Anse, eatg, vineSi era unu omu in mantaSangele in Clara ferbe,Pe Ramiro cunosce'ndu.Acum glise" jocu'ncepeJucatorii s'invirtescuCu betie 'n cercu salbaticuSi plmiintul geme greuCu placere, don Ramiro,Voiu sa. te urmezu la jocu,Dar in astI manta neagraN'ai fi trebuitu tI vii."a Ramiro o ficseazgCu ochi mari, stapung6toriSi o stringe ui-i respunde :,Tu la nunt m'ai chiematu V'

  • 72 DON RAMIRO:

    Si in jocul celu selbaticuSe aruna amindoi:Instrumentele resua

    trompetele irsnescu.

    Fata ta e ca omatul"Clara dice tremurAnduTu mai invitatu la nunta!&Cc resuno." glasul seu.

    Mine sunt reci ca ghiaca"Clara-i dice ingrozitITu mai invitatu la nunta1i'n virtejuri ii se perduLas/ 1 Lastirme, RamiroSuflul teu e de cadavru 1'Ear cuventul ceht sinistruTu la nunta m'ai chiematu!Arde, fumega, pamentulVesel musica resuaCa in cercuri armecateToti in sala s'invirtescu.

    Lag ! Lasd-m6, Ramiro !"In gramad'unu glasu susping.Don Rarairo tot respunder:Tu la nuntg, m'ai chiematut-

    Mergi dar, mergi u Dumnedeu!"Clara strigg cu'nfiorareAbie 4ise i indataDon Ramiro dispiire.Clara cade, fiori in sufletu,Noapte rece o cuprinde,Leinul cu sine-o trageIn imperiul 8eu obscuru.In sfilitu negura piereIn sfiritu deschide ochiiDar din nou acum mirareaI inchide ochii seiDe and jocul incepuseScaunul n'd plasituSi ea sea lng vireCare-i dice tulburatu.De ce fata ta eOchiul t6u intunecatu ?"Si Ramiro . . . . Clara geme,Si o groazn-i leaga, limbaDar cu fruntea incretitlvice clu, Nu cliutaS'audi veste s'augeroasI.A.di Ramiro a muritu."

    Iacob Negrupi.

    ANUNCIURI.Se anunta acelor Douani earl s'au abonatu de curndu, sau se voru aboni.

    de acum, ei, nuinerile 1 1, 2 a Convorbirilor Literare" filndu luate toate, setiparescu din nou, qh in cat ori eine va put ave toate immerge in complectu.

    Cu numerul acesia inceteaza trimiterea Convorbirilr Literare" la acelepersoane ear! pall' mid nu s'au abonatu anca. Acei Dontlai earl dorescu aprimi numerile unnatoare, unt rugati a,- se about), eat de curnchi.

    1

    Redactorn respuwjaoru: Lob' Negruzzi. Tipografia bcieliz funimea.

    Si

    40I

    albit,


Recommended