CONVORBIRI LITERARE.

ANUL XI.1 ApriIie 1877 1 Martie 1878.

Redactor : Tacob "s(egrwiTi.

1878.T1POGIIA.FLA. NATIONAL)! STRADA S. ILIE.

..

i,

Ow,

www.dacoromanica.ro

Anul XLNo. 4. 1 lulie 1877.

CONVORBIRI LITERARE.

Apare la 1 a ile carei luni.

Mill asun stofil ROHN actulo,

STA.REA NOISTRA EC0NO(1CA.

(IIrmare i sffrtift).

V.

Care ar fi oare AntAia conditie pentra pro-pirea industriei noastre ? Respundem friiovAire, sistemul protectionist; ina noi nuintelegem printr'aceasta numai at impnnereade taxe vamale, ci lncrarea statulni pe o scaramai intina pentrn a ridica industria in tail.Nu doarl cif. am vol ca statul sA devinA elinsu produator cAci mai au econom decAtstatul nu se poate, ca unul ce este adminis-trat de oameni ce nu an an interes direct inafacerile sale. Dar voim ca d. e. statul sAprefere a se aprovisiona in tail pentru di-versele sale trebuinte precnm : cu postav pen-tru armatA i alto obiecte necesare acesteia, apoicu hArtie, cernealA, penii, condee, plumburi,cearA-tare, pentra care s'ar pate crea tot atAtefabrici, care aand an debit sigur la stat, arputea sA sustie, chiar frA impunere de taxetconcurenta strAinA. Pentrn alte industrii pre-cum zaharul, inminAnile, frangblile, pAnza,cerem numai decAt impunerea de taxe la gra-

nicA asupra obiectelor strAine, dupA ce se vafi luat initiativa de guvern i partici:Ilan ase aduce meteri strAini pentru fabricarea a-cestor lucruri. FiindcA am vorbit de meteristrAini sA lAmurim indatft aceastA intrebarecare poate da natere unor indoeli asupra

ce-1 poate adace cent sistemta pre-tecOonist.

Industria noastrA nu se poate ridica in WAprin meteri indigeni fiindel de acetia nuavem. Deci va trebul numai cleat al aducemde-o camdatA meteri din strAinAtate, carefie tot deodatA i inceptorii industriei noastrei invetAtorii noOri. S'ar pate deci opunesistemnlui protectionist a el va introduce intaa o multime de strAini care se vor foloslde tiinta lor i cA RomAnul va reman ca

inainte indepArtat de la binefacerile in-dustriei. Aceste temeri sunt neindreptAtitemai AntAi, fiinda din ori ce tarA am aduceindustriaqi, daa nu acqtia, eel pntin fit saunepotii lor se vor romaniza (afarA cleat fereas-cA Dumnezeu, dacA i-am aduce din Palestina!).Apoi este cu neputintl ca pentru muncamai simplA sA nu se intrebuinteze i natio-nali, mai ales cAnd se vor crea scolile nece-sare, despre care vom vorbi mai la vale. A-ceti napmali insa vor deprinde in cuand

16

fo-losintii

sl

tpi

www.dacoromanica.ro

118 STAREA NO tarn ECONOMICA,

munca cea mai finA gi vor ajunge i ei lu-crAtori in fabricele romAne. Aa s'a intm-plat pretntinckne. Aa cu Flandresii aclaiin Anglia de Eduarci III, aa ca Francejiiveniti in Prusia, dupl revocarea edictului dela Nantes. Tot Ella s'a intimplat la noi catelegrafitii, care la inceput erau top strAini

acum sant mai top romini ; deasemene cudregAtorii drumului de fer, care se romani-sehzit, pe zi ce merge. Prin nrmare nici dinacest punct de vedere nu se poate sustin oplrere contrarl sistemulni protectionist.

A doua mare m6surA protectionistit estedeschiderea de mine in tara noastrA. DupAcercetArile geologice fAcute pAnit acuma s'aconstatat eg aceastA tarA e foarte bogatA inminerale; cArbune de pAnAnt, lignit, petrol,cearl fosill, marmore din cele mai frumoase,pietre de moarA, ape minerale, aur, argint,mercur, plumb, aramA, fier, cobalt, pucioasit,gips, alabastru, sare 0 in sfirit cele mai multei cele mai folositoare din mineralele pAm6n-tului sunt representate la noi cu imbeluga-re 79) Tota ce s'a Meat pAnA acnma ca toateaceste ? Nimic. Ele zac in pAnAnt ne-exploatate de nimeni 0 din langa Heti a mi-nisteriilor i camerilor noastre flu s'a ridicatincA nici un om care sA propunA o lege asn-pra minelor. Eat/. undo stit orbirea cea marela noi cA nu tim sA ne folosim de cele maimari bogAtii care pare di an ploat &supranoastrA, dar care zac toate neatinse. Dar eelputin dacit voim sA remitnem nn popor pro-ductor de materie brutit sA Iultra aceastit pro-ductie din toate pArtile ; sA producem pe lAngApieile de bon 0 de oae crude, 0 feral cruddin mitruntaele muntilor notri i sA flu ce-

Obidenare L. e. p. 15-37.

rem toatA intretinerea noastra de la produc-tivitatea agricoll a pitmdatulai, cAci nsAnd iabnsAnd de ea necontenit, ea va seea cAnd-vai atunci amar de noi dacA nn vom mai aveai alte mijloace de existenta. Prin nrmaregraba cea mai mare sit cere pentrn deschi-derea minelor i aducerea pentrn aceasta deingineri i luerAtori din strAinktate i ea ca-pitalurile noastre impreung en acele ce nile vor da strAinii cAnd no vom hotArt se dAmsbor in tam noastrA industriei miniere, vomdeschide terei noastre un bogat isvor de ina-vutire. i sA nu ne temem cA poate la ince-put toate vor fi strAine, inteligentA 0 capital,clei toate aceste se vor nationaliza i vomavea avantajul de a fi atras in pal puterilucrAtoare stritine, care incorporAndu-se innatiunea noastrA di vor da cel mai mare a-v6nt.

Eatit in ce constit sistemul protectionist 0nu nnmai citt inteo lmpunere de taxe la gra-nitA i apoi gavernantii notri sA stee sA a-tetepte resultatele acestei mgsuri. Trebue dincontra ca ei sit fie necontenit cu privirile a-0.ntite asupra indastriei noastre i sit iee m6-surile acele necesare la timp, pentru a faceca diferitele ei ramuri sit propiteascA ; trebueo luerare constant% i o incordare necontenitita pnterilor precum am Omit cA o au veciniinotri cAnd e vorba de a invinge in greaoaluptit pentru. viat.1.70b11.) (JAci sit nu ne ine-lAm, in aceastit luptA cumplitA nu vom gitsIpretutindene aeord ci armonie i va trebuladese sit sustinem chiar cu pericolul existentii

" bis.) Colbert va remInb In aceastIt privire pentru tot-deatma un model. EMI ce m6suri la& el pentru sus-tinerea industrlei francse: Daus le courant de 166411 fonda la manufacture royale des tapieserles dehaute et basso lisse Beauvais eu assurant aux en-

i

bogAtii

;

1170)

www.dacoromanica.ro

ETAREA /410.ASTRA ECONOMICA. 119

noastre dreptul nostru de natinne industriall.Dar mai bine sti piei cu arma in ming apl-rAndu i dreptul cel mai dant, e existentit no-bill pe pliment, cleat a trAl in lAncezire ifArit de putere, expns in totdeanna la tendin-tele de cotropire a unor vecini mai puternici.

VI.

Rul sistem de instructiune.S1 trecem a-cnma la a doua canzli, care a impiedeeat des-voltarea industriei noastre i anume a indus-triei mici, pe cAnd liberal schimb a fost du-ntor mai en samit- indnstriei mari. Aceastaeste instructinnea cea nepotrivitA, ce se dApoporului. Cel pntin aice nu se vor pateapitra oamenii nostri de stat cu greutAtilepoliticei esterioare, prectim putean sA o fadpin& la an punct la liberal schimb. Instruc-tinnea publicA este o chestinne de adminis-tratie internA si ea stA en total in voea gn-vernantilor nostri. SA veclem ce au flcut dinea si ce bine s'a adus poporului en seolile cele avem.

Sistemul nostru scolar e in genere asa intee-mit incAt sA dea terei binrocrati i funetionari.De la scoala Weasel plug la Universitate seinvatti, in scoalele noastre intr'un grad maimare s'an mai mie tiinta malt pretioasI dea mAnui pana pentru a intra in vre-o can-celarie. Din sAtenii cei cn carte se naste cla-sa cea scArboask demoralisaa i coma anotarilor, care aunt o adeveratA ciumA pentru

trepreneurs tui privilege de trente ens et l'exemptiondes tailles. Pour surcroit de favour il antica pourl'achat des matires premieres ot du materiel nnesomme de 30.000 livres rembonrsable en six aim etse charges des deux tiers de la depense des Usti-meats." Joubleau Ftadei our Colbert. T. I p. 829.

tara noastrA. Din orAsenii cei mai mici esAgrefierii si sub grefiierli si legiunea cea ne-sfirsiti de copisti si scriitori. Din UniversitAtiesl, mai inainte de toate advoeati san jnristicare intrA in magistraturA, apoi medici care,asteaptA tot salare de la stat ; si, de dadavem drumuri de fer mai esA si ingineri dartot en sperantit de a intra in bugetul sta-tulni. Prin urmare ce prodnc scoalele noas-tre ? aspiranti la posturi ci nimic mai maltSi pericolul cel mare este a printr'o asemenecrestere si instractie se detrage chiar clasa dejos a popornlni de la ocupatii productive sise invatl a trAl ca pArAsiti pe socoteala sta-tulni. Bletnl badea Stan dupA ce a in-Mat si el a incnrca done buchi, nu mai vo-este in raptul capulni al, mai iee de coarneleplugeni, ci se face si el boerinas, imbracAsurtnc si pantaloni, pane pana dupA nrechiesi se face notar in satnl su. BAetul olarulnisan al bArbierului (singurele industrii ce anmai remas in ragnile nationalilor) dupa ce es1din scoala primarA intra, in gimnasin, invagreceste, latineste, frautuzeste,risum teneatis--si apoi intri si el copist si din 90 lei noipe lung, &este mijlocul de a pune /Wade naltAsi de a se plimba Daminica picior peste piciorin birjA la Copon san la osea. In loc cabIetul olarului sA invete mestesugal tatuluis6u san un altul analog, el isi esA din sferasa si devine un consumator pArAsit, care nuproduce altA ceva cleat festeleste pe an cAte-va topuri de hArtie. Aici e reul cel mareal instructinnii noastre, cd scoate din sferalor oamenii de jos pentru a-i arunca intr'oposiliune mdestritd,. pe care apoi nn o maipot sustine decAt prin sArlAtInii si coteArii,cornmpind astfel oamenii plug in moralul lor.

lui

1

www.dacoromanica.ro

120 STAREA NOASTRA. ECONOMOL

Dar ni se va spune el acesta este pretiosulsistem al egalitatii, ca pentrn ce sg, n'ajungasi opinca dad are talent, algture eu cinbota.Dar dacei are talent. Acesta insg va edi lalumina numai cleat eget talentele nu remgnsub oboroc, ci ele in totdeauna isi fac drumsi esa la v6zul tuthror. Dar oare se va pre-tinde ca toti scriitoradii noOri snnt talente,care pcat de Dumnezen de s'ar fi perdut.Oare dad, inv6tau mai bine decgt a aerie jalbe

adrese, a crol niste pantaloni sau a faceo pareche de ciubote, societatea ar fi perdntprintr'aceasta ? Noi credem cA ar fi cistigat,

ar fi castigat nu numai cat ea dar si in-divizii acei nenorocip, care dad aunt dapafarft din slujbe nu le remitne altA ceva defacut (kelt a ci Ina viata sau a devenl hopde codrn. Ar fi egtigat si el, cad ar fi de-venit parinti de familie onedti i muncitori,agonisindn-si pane& la sudoarea fruntii lor,

produc6nd prin muncg bnnuri reale in so-cietate. Dar nude sa se invete aceste lucruridaca nu sunt scoli pentru aceasta. Uncle esteate o small de meserii si cum este ea in-tretinutg ? In lee ea statnl aft infiinteze deaceste scoli in toate oraFele, pentru meseriilecele mai diverse si nu numai cat pentru donesau treice vedem? in fie care ora, egte uugimnazin sau lien, in care bgetii nodtri in-yaft latineste pentrn a ovedi mai bine elsunt de origine romanti, ba chiar i grecetepentru a traduce in mod miserabil pe neno-rocitul Homer, sail pe Aristofan. 80) In cen-trele mai mari apoi vedem Universitati pen-

10) Peutru: a amintl o si pic industrie care cere o in-vtittura chiar artistica., dar care educe on venit mi-nunat intreprinzatorului ei; citAm sculptura lemnului,dip care se pot face cele mai from ase mobile. Ne-uit,tul Martian vizirAnd expositia din Londra spune:Elegantele mobile de stejar din lidecklemburg imi

tru crearea tot de oameni ce nu produc ni-mic si nu afiam nici o propunere pentru in-fiintarea unui Polytechnic= spre inv6tareaOlintelor reale. Intr'o targ agricolg ea a noas-tra, egte scoli de agriculturg sunt ? Unaaceea ca vai de ea ; cate ferme-model ? niciuna. i apoi al miarg lumea ea top in-dnstriadii (mai ales din Moldova) aunt Evreisau Nemp san eta nationalitate. Dar ce vonfi dacg, nu acestia. Romgnii nu vran sft fie,cad ei ca popor dominant vrau sa imitezepe Romani : ei administreazit ; i administreazttfoarte binenumai cat cand ii s'a -rtipt ein-botele diking pe evreu ; cand i s'a stricatgeamul chianti ear pe evreu ; and are ne-voe de un surtuc chiama in sfirsit tot pe e-vreu. i apoi strigam cft nean coplesit evreii;dar golurile industriale trebne BA le umplecineva ; la noi le-au umplut evreii, i cattimp 6i vom lgsa in toatg, libertatea sg, necopleeaseg, ne vor cople0, sg ne omoare, nevon omorl; del in lupta cea cumpliti pentrnviatg, fie care se gandete intai la sine ciapoi la aproapele

Lipsa prin nrmare cea mai simPtg la noiin tug este acea de scoli potrivite eu ne-voile terli, de scoli care sI fad plugari dinbgetul plugarului, dar plugari inteligenp ; sifacg, ciubotari si croitori, steclari i tinichigii,alamari i ferari din bgetii de pitari, barbierisi laegtasi ear sa nn-i ereaseg pe acestia totiimprenng en acei de oameni avup en gre-ceasca i latineasca, en filosofie, retoricg si

adusese aminte de barbarul lux al saloanelor noes-tre a celor cu mobiliare din lemnirie striiinA pe cAndstejatii, paltinul, arinul i nucul pAdurilor romAnede-abia ii aft pretul ca lemne de foc.4 Analeleeconotnice 186,2 p. 10.

1

si

p

si

dn.

www.dacoromanica.ro

STARE& NOABTRA ECON01110A. 121

istorie, tiind bine a talentul extraordinarva e1 in totdeauna la lumina.

In aceasta parere ca instructiunea la noiin tars e vicioasa din fundament, simtim odeosebitit multamire de a aye in partea noas-ta, pe singurul adev6rat economist ce l'auavut vre-odata Romania, pe Martian, ()andacela, care Ana de mult timp v6and rftlce ne ameninta a strigat s. ne pazim, darca toate glasnrile cele inteadev6r binevoitoarein aceasta nenorocita tara, au remas WI re-sunet. Eatit ce spune el in una din scrierilesale economice : N'am invetat 9i nu invtanadecAt a till (consuma) in eleganta ; nu ne o-cuparn decat cu politica de partide i toatasistema noastrit de instructiune nu a produsceva mai folositor decAt o legiune de advo-cati. Dar fiiinda coalele noastre nu producdecitt poeti i advocati, and ne trebuesc du-bote, haine, scule, instrnmente, and ne sefrange o roata, clad ni se stria feral phi-gulni, and ni s'au oprit maina, ce am cum.-perat-o en doue luni de zile mai inainte cumii de galbeni, trebue sit alergam la stainii Ana De tinem fericiti cAnd i avem intrenoi ca sit ne faca cele trebuincioase i ea sitnu trebueaseit s trimitem comisiuni in stai-natate. Ne trebue inainte de toate coli pro-fesionale organizate i respandite prin judetedupa trebuintele inclustriale locale i in ca-pitala Romanid inainte de o Universitate de

ne trebuete un Polytechnic= adiciio universitate a industriilor.8) Nu este ni-mic mai absurd deat fata cu nennm6rate1etrebuinte ale societatii a impnne intregei ge-neratii viitoare o singurit programa, acea cares'ar euvenl numai minoritii sau unei grupe

Analele economice 1862 p. 1 1 3.

destinate a intretinea marile traditiuni lite-rare. Gimnaziile noastre nu fac deosebire intreviitorul om de stat i intre literat, intre vii-torul timplar i intre viitorul bucatar. A ge-neraliza astfel educatia, este a nu tinea so-cotealit de trebuintele vietii. Cad data, seeuvine unei natiuni ca studiile liberale sit lealba in onoare, cu atat mai mult este delipsit a inmultl studiile practice 1 a da tu-turor puterilor produatoare scumpele parghiiale tiintei i ale artelor, care-i inmultescputerile inteun mod nem6surat." 82)

Sistemul protectionist in sensul esplicat denoi i colile profesionale, until pentra a ri-dica industria mare celelalte pentru a face sitinfloreasa pe cea mica, eata singurele mij-loace prin care Romania poate sa ajanga otara, pe care s'o fericeasa copiii ei inu-i blasteme soarta cA s'au nascut in ea.Ambele aceste mijloace atrnA de la stat, acistatal ca putere supremA in societate, are in-datorirea de a lucra in totdeauna astfel castuna cea mai mare de bine i fericire sA seaverse asupra supuilor sa.

VII.Toate alele la care este expusa o taa

carat agricoll nu aujost pAna acuma atiltde puternic simtite, din causa CA pitnAntulnostru fiind in mare parte exploatat abia dela 1834 incoace 83) el pana acuma n'a avuttimpul de a seca ; apoi fiinda imprejurarileexterioare cu totul neatitrnate de noi an fa-vorat foarte mult exportul ganelor noastreAstfel nu se poate contesta .ca pang in anul

Analele economice 1862 p. 28.") Vezi note 26 supra.

tiini

I")

sit

9

www.dacoromanica.ro

122 BURSA NOASTRA ECONOMIC/AI

1870 exportul a intrecut importnl i a produsastfel nu escedent in favoarea bilantulni nos-tru comercial, care ne-a intretinut pe totiintr'o stare destul de infloritoare.

Dar acest export, singura noastrd avufie,scade pe fie care an din doue canze princi-pale : mai Ant6i reaoa calitate a grAnele noastrei al doilea concurenta celorlalte teri agricole :Banatnl, Rusia, America 1 in timpul din urmAIndiile. SA esaminAm fie care din aceste donecause in deosebi, fiindcA ele an pentra 1101cea mai mare insemnAtate, o insemnittate atatde capitalA incAt de la ea at6rna nu numaicat propairea ci chiar existenta nationali-

_

tatii noastre.In privinta inferioritatii productelor noas-

tre, aceasta provine mai Antai din cultura ceacn total primitivA din lipsa de ingragare apamntnlai 1 din lucrarea sa de tot proasta;de aici vine cA granele noastre sant mai u-pare cleat granele altor teri ceea ce le facemalt mai putin cautate ; apoi din faptul elgranele noastre sunt foarte necurate. EatAce ne spnne in aceastA privire Martian : Nnputin ne stria renumele de popor agricolnecurlifenia productelor noastre. La bursa degrane a Londrei s'a notat el 3 pang, la 4procente din granele RomAniei stint ingre-dientii nu numai nefolositoare dar in mareparte vatamatoare. Faina prodas1 din eledobAndete o acrime neinlaturabill prin cu-ratirea mai tarzie, ear in timpnl transportuluiaceste ingredientii parasite pricinuesc o maimare stricAcinne prin caldurA, umezealA iinsecte. Magazinele noastre sunt an con-struite, modal inmagazinarii, a pastrarii gia v6ntararii este i mai vicios. In toate te-rile 0 in toate porturile din strAinAtate s'a

introdus nouele procedari in aceasta, numaimagazinele i inmagazinarea noastra a remasstationarA in deprinderile cele vechi." ")

GrAnele noastre aunt deci mai ngoare i mainecnrate decat grAnele popoarelor care con-cureaza cu noi ; prin urmare vor fi mai putincAutate. Deaceea d. e. in Olanda s'a impusgrAnelor ce se vkid pe piata Amsterdamuluio greutate fixl, atat de mare incAt cu sign-ranta putem athnita di granele romitneti,care nu ajting niciodatA la acea greutate, vorfi numai decat escl se de pe acea piatA im-portantit. Dar alp, cum Bunt granele noastre,ele sant amenintate molt mai pnternic prin-teo altA imprejnrare, anume prin concurentagranelor strAine ci mai ales a acelor ame-ricane. Deja Martian arnncase in lumea beltat total linktita i incAntatA de mersul celminnnat al afaceriler, strigAtn1 de alarmA ivestise Romanilor cl concurenta se apropie9i de singura ramurit de prosperatie ce ne-amai remas. El argtase in 186285), cum Da-natal, Ungaria i Rnsia meridionala, incepu-ser6 a lacra i resultatul acestui lucru fasesein export foarte insemnat de grane in Apn-Ed Enropei. Deja in 1857 Ungaria i Ba-natal exportase la 2,300,000 kilogr. fid in1858, 1,100,000 in 1859, 1,000,000 ; earin 1860, 3,400,000. Ungaria insit gi Banatulan avantajal de a fi malt mai aproape decalnoi de pietele cump6ratoare incAt granele

$5)

Analele economice 1862 p. 203. Tot Martian spnneen ocasia visitarii expositiei din Londra undo) v67,11grin-le nngureqti: Gaul de Banat ca pretutindeneqi aice qi-an sustinut superioritatea ; celelalte gaguri,nn multe aunt do o calitate mai binit. ilia toate stintmai curate, mai bine grijite decat ale noastre." Id=pag. 13.

Prezental qi viitorul cxportulni de grituele Romani&Analele economics p 201-205.

$4)

www.dacoromanica.ro

EITAREA NO11E111E21 ECONOMICA. 123

Ungureti vor fi de sivur mai eftine decatcele romaneti d prin urm are preferate. Pede alta parte Itusia ne face de la 1862 oconcurenta din cele mai puternice, dobanditamai ales prin calitatea productelor ei. Astfeldiversele porturi ale Mare-Negre exportau in1862 pentru 535,540,340 1. v. materii bruteprovenite din agriculturit. Dar din toate con-curentele cea mai periculoasa este acea a A-mericei d in timpurile din urma a Indiilorengleze. America incepuse inca inainte de res-boiul de secesiune a exporta in Europa grane

producte brute agricole ; aa din Septem.1860 Sept. 1861 au exportat in Europaproducte brute in valoare de 700 milioaneId vechi, ci numai cat resboiul cel cumplitNordamerican impiedici pentrn 4 ani de zileacest export. De la 1865 insa exportul areinceput eu putere i se mantine la o inAl-time ne mai pomenita. Causa principala estelucru curios tocmai eftinatatea transportului.Inteadev6r ded America este mai departe depietele cumgratoare de zece oH decat noitotud costa mai eftin a transporta gran dinAmerica cleat de la noi din Ora, pentrucamultele corabii, ce merg din Europa incarcatein America, cand se intorc inapoi nu pot plutldecerte i sunt nevoite sa fie incarcate en ba-last.86) Ei bine, graul american slujede dreptbalast incat pupil transportului se reducemai la nimic. Apoi de la facerea canalulaide Suez s'a scurtat intr'un mod insemnat ca-lea la Indii astfel c erile apusului incep ase aprovisiona i de aice cu gran i prin ur-mare concurenta ne ameninta din toate partile.

") Mai adauge c. roata vapoarelor ce aduc griinele esteintrebnintatA pentra a milica nito pietre de moaritacit in timpul transportului griul este prefacut in

Unde sa mai fie scapare ?Dar nu numai atata. Pentru a put ju-

deca daca bi1anul comerciului a carui insem-nitate am artat-o mai sus este sau nu indefavoarea noastrA, trebue pe %Iva valoareaproductelor importate se mai adaugim Andalte cheltueli, care an sporit in timpurile dinurma intr'un mod inspitimentator cifra miii-oanelor ce es1 pe fle care an din tam noastrA.In rbdul intai vine insemnata noastri datoriepublica care se urea aproape la 500,000,000pentru care platim vr'o 44,000,000 anuitati.A doile cheltueala ce trebue s'o adlogim esteacea ocasionata prin absenteismul noastrn.Mai nu este roman din clasa mai culta, care

nu fi vzut odata macar Parisul. Apoi catinu sunt care-d petrec acolo char viala lor,incat se poate spune cu drept cuy6nt ca strii-natatea este piing de romani, care cheltuescacolo tot venitul ce-1 trag din holdele lor,mai ales prin multimea cea cu totul abnormaa tinerilor ce merg la inv6taturi. Daca luamaminte ca numai cat stndentii din Franciacheltuesc pe an suma insemnata de 4,200,000franci, nu va fi prea mult a evalua la 20milioane franci suma totall a banilor chel-tuiti de romani in strainatate.67)

Aceasta sa ne esplice, pe langa ci mai multdecat imprejurarile politice, crisa cea cumplitace ne bantue chiar in acest moment. Mai Antalpentru a avea o idee despre aceasta crisatrebue sti amintim cft arendadi statului auremas datori on 15 milioane cactiuri, ca ceamai mare parte din arendadi particulariloran remas deasemene datori, dar ca proprie-tarii s'an temut de a-i actiona fiindca nu arfi facut alta ceva decat ai mina pe ei, ml-

S) Obeclenars L. c. P. 244.

i

sA

Mina.

www.dacoromanica.ro

124 STAREA NOASTRA LCONOMICACIICOANA NASTASIA HODORONC.

nanda-se pe sine insui. Falimentele s'an in-multit intr'un mod insplim6ntAtor i pretu-tindene vezi afiqe de desfacere totall, dincausa marei crise de bani. Nimene n'are pa-rale ; aur nu se mai vede pe la casele publicei toatA lumea e in snferinpi. Dar care estecausa acestei crise ne mai pomenitl pinA a-cuma in societatea noastrA. Causa este in-ceputul, simptomul boalei acele cumplite careare sA ucidA societatea i poporul nostru :este lipsa de bani ,adusd prin imputinarea ex-port:dui nostru. Inteadev6r neavnd produc--torii notri bani proven4i din vWarea pro-ductelor lor, toatA societatea noastrA snfereaceastA lipsA. Statul nu are bani flindcft pede-o parte nu incaseazI veniturile, pe de altaaceste se imputineazA. Privatii nn an banifiindca producnorii ducAnd lips1 nu cheltuesenimic ; deaice stagnalinnea comerciului i ataturor afacerior i ruina generalA. AceastAcrisi insl ne vorbete foarte llmurit, ea nespune cA un popor curat agricol e condemnata perl dad nu se grAbete a introduce lasine ramurile de indnstrie ce se pot desvolta ;1 aceastA peire de care suntem amenintatibate deja la uele noastre, oare mai este timpde a o inlAtura, oare nu ne vom deteptaprea Orzin ? EatA intrebarea dinaintea areiasimtim cit singele ne inghiatit i cA scIptimpana din mlni.

A. D. Xenopol.

Cucoana Nastasia Hodoronc.Comedie in trei acte, cu ceintece.

ACTUL 111.Se petrece intr'o gridinit en boschete, banci etc. eriiri prin

toate parti1e.

SCENA I.Elena (vine gilnditoare)

01.. la ce am fast menitA ?. . Solia acestuiom?.. S'a sfirsit I nenorocirea mea va fi yea-

,

nicA si Inuit mai amarA decAt credeam I .. De ceoare sunt atAt de tulburatA?. . De and am re-vzut pe Mihai, deand Filip mi-a spus purtarea

par'cA Bunt fArmecatA. . . m sllese i nu is-butese sA-mi smulg gAndul de la &maul Tre-bue sA graben a pune stavilA intre inima measi ell ea nu aceste idei nebune sA m6 fad. a iubipe un om, care negr9it nu se gAndeste la minedecitt ea la prietena sa...

SCENA H.Elena Mihai.

Mihai.Mi s'a spus cA esti in gradinA i alerg sA te

gAsesc.

Elena (in parte)Cuin imi bate inima (tare). Buna diminealit Mihai

Mihai..In sfirtitit am isbutit, eatii-vrt mosioara seApatA.

(1 d hrtiile Matto sul).Elena (luitudtt-le).

Esti atAt de bun si ai fAcut atAt de mult pen-tru noi.

Mika.Sit nu vorbini de aceetea.

Elena.Cu ce-aii putea sit te reeplitteso?

MihaiCu aceea de a nu lua pe GugutA de sot.

ElenaPentru ce stfiruesti atitt de mult?

Pentrucit vei fi nenorocititl

lui,. .

Mihai.

1

www.dacoromanica.ro

CUCOADTA NAMIBIA. 110DORONC. 125

Elena.Te inseli m'am gAndit bine!

Mihai.Va fi prea tArzia in urmA, da frumuseta

9i tinereta cleat aceluia care le-ar cumpera cuiubirea sa.

Elena.Sunt sigurd cIt mt5 va iubil

Nu e destul s8 fim iubiti, trebue sIt i putemiubl.

Elena.Voiu sill inima mea sA-1 resplAteascA!

Mihai.Nu mai zic un cuvent 1 (renatime einditor, pleacA,

remitne).Elena.

Inte lege Mihai, sunt ireprejurari...(micA Were). Dece ai remas 9a gAnclitor ?

Mihai.Nu ?tiu, me eartit... Nu voiu sA te mai impo-

vArez cu lucruri improtiva vointei d-tale... Mi-role sosit i poate chiar timpul ce perzi cumine, ai dorl mai bine...

Elena.Ce copil esti 1

Mihai.Ii sArut mAnile 1 (vrea sA-1 is mAna).

Elena (nu i-o di).Mai still putin 1

Mihai.La ce ?...

Elena ((Blida-1 mAna).Ai dreptate, du-tel (Mihai sAruta, mans vr ea sA WO.

Mihai 1

Mihai (oprindu-se.)Ce dore,ti?

Elena.Eliti sup erat pe mine? (urea).

Mihai.Eu?. . Nu ?.. Cu ce drept 9 fi ?..

Elena.Nu voiu sA pled astfel 1 (61 is mAna). Mai stAi

Mihai0 1 nu, lasA-me EA me duc 1.. Ce rel.' am fAcut

c'am venit1Elena.

Mihai . . (in parte). 0 Doamne ascunde fata Inin mAni p1ingn4.

MihaiPlAngi?.

Elena .Cat sunt de nenorocitA 1

MihaiNenorocitl?. . i eu aunt causa?..

Elena.0 1 nu

Mad .Eleno, te rog, nu voiu sA ved lacrimi in ochii

Elena.Va trees IDA-me sIt me duo... te rog I (ea.)

orthai (dram).Oare ce se petrece in mine ?.. 0 ! Doamne 1..

Nu cum-va amorul, un amor nebun a alungat a-micia din inima mea ?.. Nu cum-va in adeveriubesc pe Elena ?. . sgomot). Ce ved ?. . FilipaleargA cu Margareta in fundul grAdinei?.. Dece m'am tulburat astfel de vederea lor ? Sangelemi-acopere poate oft me iube?te sermanacopilit. A 1 ce-am facut... N'ain simtit niciodatApentru densa aceea ce simt acum 1.. Trebue sa,gAsese pe Filip singur trebue sA-1 opresc a maiface incercarea cea neghioabA dac'9 pute. (esA).

SCENA III.Gugufd, apoi Gheorglie.

Gag uta (vine facnd versuri).ATa. . . bun... bun... i-am facut un cAntee

la sA mai vedera odatl: (citelite cadentat).Ofl of nu mi-e de-a bunAJalnie toatA noapteaCa un cAtel la lunAAm tot oftat 9a:

Of! of1 ofl

Cocovu 'n poetutACAnd cucuriga cAnta

17

(ili

ni

(mic

nu-yi

Mihar.

;be,

f9a...

www.dacoromanica.ro

12S CUCOAIWYASTASTA 1:10D0R0NO.

Eu gAnclind la rnAtAlutAOftam tot asa:

;

Of! of! of!

De bocet li de durereDec And pe mata te-am vezutPar' cA m'a apucat alte celeNici n'am mAncat, nici n'am beat!

Of! duducit 7i cucoaniNu me pedepsi cu-amor*i deli Bunt pe plac fdli pomanACA me sting, li oiu sA mor !

Tare-i frumos I.. Acum sA-1 pun colea si sA i-1trimit ! (il pane in plic).

Gheorghe (intrA cu o catapleazmi in masa).Cucoane GAgAutti, ti-am adus sA te schimbi la

oblojele 1Gupta.

Tare e frumoastt.Gheorghe.

Ce cucoane, oblojeaoa ?Gugufei.

Nu, mA, cucoana Elena!Gheorghe.

Eu credeam, cA vorbea-i de oblojele.qugufei.

Te dogorqte, cAnd te apropii de ea!Gheorghe.

Ali, pune mAna, e mai malt rece decAt caldA.Gugufci.

Dar nu, me, ea, ea cucoana...Gheorghe.

Eu credeam, cA oblojeaoa IGugufee.

Trebue sA fie grozav de bunA IGheorghe.

Apoi, drAcoaica cea de IoanA Itie aft le facAbine de tot I

Gupta.Tare esti prost, me, eu vorbesc de cucoana

;

Elena, i3i. tu...Gheorghe.

Eu credeam cA de oblojea, dar stai sa, ti-o legcA se rAce7te de tot (it leag4).

GugutcY, stlind ait-I lege).Taremi mai place, niC 1

Gheorghe.Apoi dacAli place cueonarle tot de oblojele

sA ai parte.Guguld.

ToatA noaptea n'am dormit.Gheorghe.

Te dor fAlcile -tare ?Gupta.

Nu, me, inima IGhcorghe.

Te doare la inimA ?.. Pesemne cl-i bolnitA lipe mine me doare, me due sA-ti aduc o leacA derachiu cu chiper!

Gugulci.Nu, me... De m'ar insura mai euread.

Gheorghe.Cu cucoana Elena ?..

Gugufei.Ori cu dAnsa, ori cu duduca Zamfirita cea creall.

Gheorghe.Aceea par'cii mai tenerA.

Gugulei.i aceasta me are numai 20 de anirri... Me,

nu ltii cum sA fac, sa-i vorbesc...Gheorghe.

Eaca poznit; cum se vorbe7te.Gugufis.

Vezi cA nu 'ndrAznesc 1Gheorghe.

Dar de ce eucoane, GAgAutA ?augutd.

Gheorglie.

Gugufit,tii me, ea e invetatA.

Gheorghe.Apoi tocmai dacit ar fi neinvetatA, ar mai in-

cApea ruqinea, dar a7a... Me due euconarle, cim'asteaptA cuconul Tache sA umblu la camarA.(i rc5.). IIIP

Mi-e ru7ine 1

Ruline ?..

www.dacoromanica.ro

CIICOANA NASTASIA HODORONC. 127

Gugufd.A I. ral, ml...

Gheorghe (coboarA)Ce-i cucon9u1e ?

Gupta.Na, du aceasta (11 in mAna cucoanei Eleni

Gheorghe.Bine I.. (0 ia, urcA).

Gugufci.MA ! mO I (Gheorghe coboarA) DacA te-a intreba

sA nu spui ca-i de la mine!Gheorghe.

Bine I (arca).Gugutd.

Me I. MO I . (Gheorghe coboarit). Ba spui, darsit nu-i spui spus au!

Gheorghe.Bine! (mai).

Gugupt.MO 1. MO I. (Gheorghe coboarl). Cum 0 sit-i sPui?

GheorgheCuconii,A, m'a trimis cucA 9u Glgaula Prostea...

Gugufd.Gugup, Trostea, prostule

Ghcorghe.GAgaup,Prostea, prostule ?.. Bine 1 M'a trimis

cuconalu GligAuta Prostea, prostule.Fugutd.

Dar nu. mO 1.Gheorghe.

SA-ti dau aceasta, dar mi-a spus sl-ti spun elnu mi-a spus d-lui sA ti-o dau (urea).

Gugutii.Me I. mO 1..

Gheorghe (ia fund)Las pe mine, ca doar m pricep i eu la atAta

lucru (esA)

STENA IV.Gagutd, Margareta apoi Faip.

Margareta (ultra fuga).Ascunde-mA !.. Ascunde-mO, GugatA !.. Unde ?

... A 1 colea !.. SA nu-i spui c. m'ai ve.zut 1..(so ascunde).

Cara ?..

Pst!..

Gugutd.

Margareta.

Filip (intrAnd foga).D-le GugutA, n'ai vOzut pe . cl-ra Margareta ?

Gugard.N'am vOzut-o ! nrAtt pe furis). Cole ...

Filip (s'iiprople inept o surprinde).A !.. te-ain prins ! (0 H dare in scenA )

Margareta.A 1.. nu asa Daca si-a spud (se strimbl la Ga.

gotA). Ins 1.. Stai, Mica odataFilip.

Ba nu, ba nu!. .Margareta.

Prinde dacA poti ! (istrx intr'un boschet, Filip duplidensa, ea esit pe la spate, strhbate scena si se ascunde incelalalt).

Faip.A ! uncle se ascunse?

Margareta.Iii!.. (nlip se fa dupa Ulna aceIa jor, dispar.)

A !.. te oiu prinde eu! (ese).Gugura.

vrea sA mO joe i eu asa7

cu duduca7

Tare asElena ! (ede).

SCENA V.Gupta, Nastasia, Friisina.

Frasina (vine vorbind cuNastasia fArA s vada pe Gugati),Oare s'a face cucoan Nastasie ?

Nastasia.Las pe noi ! . Sloim a fAcut treabA bunA ! Eaca

ti-am adus 5,epte pene de cue9 i trei fire dinp6rul ei, spalA peptenele lui Gupta*, pune apaceea intr'o oalA cu acestea la un be, vir-o subpatul Vulturoaii 0-apoi sA vezi minune.

Frasina.Bine... Ei place lui Gugu0. de se prApAdelte.

Nastasia.CA are i de ce, bat-o s'o batI, par'cA-i un ei-

re? copt

si-ic si-am

i

ai-o

I

I

www.dacoromanica.ro

128 CUCOANA. 1TASTASIA RODORONC.

Frdsina.EatA 9i GuguiA!

1Vastasia.Ce faci acolea, singur ?

GuguN.Of! of! of!..

Nastasia (incet FrAsinii).Acestea 's de-ale mole, m'as prinde cA si ea

s'a ascuns unde-va buimaca... (mui GurmiA). Hai!hai, nu mai sta par'cA essti o broascA cAreia i-asecat lacul... Aa e dragostea ce sa-i faci

I.Asa ne i soarta ori si ce-om faceNu e scapare, caci purhiu Amor,CantAncl din di:Ambit, joci cutu Ai placeTanananaoa, intr'un pieior !

Ce s. i faci nu e scAparePro?ti, istq, uriii, frumoi

cu ghebul pe spinarePlini de dub, sau caraghi9i

Fie care isi gAseste7 7

Vednd, nevrAnd ac de cojoc'ntr'o zi se pomen9te

Foshind ca lemnu 'n foe !

Caci dracu-i dracu sa rizA 'i placepulchiul cela ce-i zic Amor

CAntAnd din drAmba pe tof 6i faceSA joace durda intr'un picior

FrAsinaDu-te Gugula, du-te de te mai spilcuelte o

cere loanei dea o alt legatura curatA, cAaceasta-i murdarA.

Nastasia.Vezi bine, O. cAnd te intAlngti cu Vulturoaea,

mai fa-i cu coada ocinului, mai spune-i Cate ogiugiulitura.

Gugutd.Vezi cA, eu nu stiu s fac eu coada ochiului.

7

Frdsina.LasA, lasa, ca-i vei placea mato, si asa...

;

.Nastasia (In pa te).Am arit mai adineoare pe Elena ear cu calicu

cela de Mihai, tare mA tem ca mi-a acrl mierea...la sA dau zor, de mi s'a face sA m'agAt de Zam-firia (tare). Haide, haide cAte trei la dnsa, cits'o fi svArcolind ea un qarpe de dorul lui Guguia I

Frdsinaa9a, haidera Otte trei. (es, Fritsina dace de

iamb: pe Ougutg.).

SCENA vr.Margareta, Filip.

Margareta (vine fuga ab'a resuflind).A ! A I A I. nu mai pot ! (cade pe scam)).

Filip (asemen,a o prinde pe la spate)Ei acum mai zici ceva ?. . Te-am prius, da-m

floarea.Margareta (o schimbil din mac& in mit*.

Ia o dacit poii IFaip (qe kVA s'o is).

? (Vargareta ride, dap& putinit lupta, Filip i apucmama in care e floarea). A .

Margareta (se scoalii.)Nu voiu, nu voiu... StAi dau singura!

(com o lasA Flip ea lage). Vin I de o ia. (coteqte peFilip in thenA).

Flip (o priade).A ! acum nu-mi mai scapi 1

Margareta.Apoi nu ap !..

Flip (cu araor).Margareto !

Margareta.Nu ala, nu 9a! (se lupta pup, o saratA). A I.

d-le Filip !

Margareto te iubesc !illargareta.

0 ! lasA-m 6, rn'ai suprat

FArt voia mea, earth-mA !Margareta.

Uite m faci sit plang !Filip.

0 ! nu, nici o lacrimd, eattA-rnA,gareto . sau plang i eu acum

te roc..0 Mar

qi-i

I

Sluti

!

leacA,

Aqa

Filip.

Si.

Apt,

oil i-o

I

I

www.dacoromanica.ro

CUCOANA NASTASIA HODORONC. 129

Margareta (ingenuos).Te ert, dar sd nu mai faci !

Filip.01 nu, nu niciodatit ! (vrea ear s'o sante).

Margareta pune amundoue mitnele pe gurA).Nu voiu 1. .

Filip. (sarutAndu-le cu aprindere).Margareto I.

Margareta.

Margareta.Vrei sA m6 sup eri ear ?

Filip.0 I nu, nu, voiu cuminte 1

Margareta.Atunci, haide, prinde-m6. (esti foga).

Filip.A !.. nu i spuneam eu prostului celuia de Mi-

hai Poftim, din bun teafitr, nebun cum se cade !Ah ! eAt e de frumoasd... mi-e draga demi sarochii !.. Ba zeu nu e vina mea, i-am spits sAme lase in. pace ! Ce incAntAtoare CenevinovAtie .. Supere-so Mihai eAt i-a plAcea, oiau de nevastA i pace 1.. 0 ! ce zic eu nenoro-citul de mine !.. Astfel di voiu resplAti prietelu-gul ?.. (Margareta in verful picioarelor Tine co un paiuin mint% gAdiI6, el urmeath a vorbl i crethnd omus(it se tot apAra cu mAnile) Ce dulce privirel .. Cate de zglobie !.. dracul m'a pus sa-1 ascult 1.. Baz6u e vina Par'cA sunt nebun !. . imi vinesIt plAng do ciuda !.. A !.. dar nu sunt bArbat,ce dracu trebue sA m stApanese, sunt destulefemci in lame care .

Aro. faci? . .

Te iubesc 1..

Margareta (tipit la urediiaBeau !. .

Filip (sArind drept in sus).A !.. (Margareta foga rithnd Filip duplt ea). A I.

SCENA VII.Nastasia, Gag 1,ta.

Nastasia.FA-to 'neoaco, par'ca eTti opitrit!.. Ce Doramne

earta-m6, pus cine-va cAlwil in gull, CUMdai ochii cu o femee te proste9ti de tot.

Gugut4.Oft..

Nastasia.i ce oftezi aa par'cit sufli 'n foc?..

Gugutd.Vezi

Nastasia.Se poate sd nu-i spui nici o vorbd mAcar ?. .

Gupta,.Era sd-i vorbesc, eu, dar n'am putut, cum am

deschis gura, mi s'a suit un nod mare in gAtm'arn inecat 1. .

Nastasia.Arno. caticavaler, desghiatit- te omule, vorber

te-i colea sd simtA Vitduvelor le 'plac barbatii...mai obrAsnicuti 1. .

Gugutil.Apoi mie mi-e ruine !

Nastasia.Rusiue Atunci fatul meu)

ti-o suflA altii de sub nas 1..7 7

Gugata.Cum mi-o sufid .

sterge-te pe guritA,

Nastcsia.Mai asa 1 . Sfrijitu cola de Luciu imi stA pe

stomach...Gugata.

Ce spui ?. . 0 !. md due sA me omor 1. .Nastas7.a.

Cautit ti de treabh 1.. Mai bine du-te la7

apuc-o din scurt, toach-i din gullea)

ce ti-a treceprin creeri Ti nu-i da pas nici sIt resufle Pune-telangit densa, giugiulqte o, stirutti-i mAna i totasa inainte !..

Gugutii.Vezi cA.

Nastasia.Bine !.. Priveste : intri tantol, cu nasu 'n sus

si uitAndu:te galeq, ia asa ! . . apoi te apropii, Ciziei cu glasul subtire i tremurAtot : sArut mAnile

picioarele i o aici te opre0i, oftezi odatAdin putere qi te 'nfiori din cre9tet i pAnit'n tAlpi L.

Filip."

fi

copilA!..

(it-i

ti-a

cA...

.

?.

dd-i

9i

(Ii

lui...

luit.

I

I

www.dacoromanica.ro

180 CIICOANA NASTASIA HODOR0110.

Guguicl.Cum sit mg 'nfior ?. .

Nastasia (tot ce zice face).Uitit-te la mine, ia 9a : Apoi zici odatit resu-

flAndu-te : Ah 1 tare egti frumoasA 1.. Of ! m gA-dila la inimi 1 .. Aici o iutegti ... Ti (lei gi dit'i gitafa gi lafa, pAnit cAnd odatit incepi sA sufli tare,sforAi pe nas, ritujegti dintii, dai ochii peste cap,te faci cam nebun, nu te mai poti stApAni i soe 1o saruli cu foc 1

Gugutd.Cum s'o sArut ?..

Nastasia.Nici sA sAruti nu gtii omule ? (i1 alma la alirutat).

Ia aga 1 ..Gugutd.

Dar vezi cA me doare falca! ..Nastasia.

Da 'nainte, dA 'nainte 1 . .Gugutd

Cat mi-egti de ...Nastasia.

Mai aprins I .. mai aprins 1 . .Gugut.

Mai aprins ! . . mai aprins 1 . ..Nastasia.

Cu foc 1 cu foc 1Gugag.

Cu foc 1 cu foc INastasia.

Dar nu aga 1 Apropie-te de mine, ia-mi mAna,sarut-o, gi tot inainte !

Gugutei.Dar ce sa mai zic ? . .

Nastasia.Zi ce ti-a placea, ca; nu se bagA de saml . ..

Gugafel.Zi ce ti-a plAcea ca nu se bagA de samA .. .

Nastasia.Mai apropie-te ! . .

Gugurei.Mai apropie-te ! . .

Nastasia.SitrutA-mii 1

Gugufel.Dar 1 .. (ea 11 trage, el o Darla)

Nastasia.A7a, 9a sitrutii-me mereu 1 . .

Gugafel.Vezi cit n'are sit vrea 1 ..

Nastasia.Nu face nimic, sirutit-miS cu sila

m iubesti.;

Gugutcl.Apoi .. .

fi zi-mi cA

Nastasia.DA 'nainte, dit 'nainte, fli mai obrasnic ! ..

SCENA VIII.Aceefi, Elena.

Elena.

Gugurd.

Nastasia (in parte).Ti 1 .. cit nu mai stAth oleacA, (tare). Tocmai de

d-ta vorbeam, pui9orule, (incet). Te iubegte de-isar ochii din cap. Ia-1 de la megtegug cit-i nein-vetat bAiatul . .. sit te vd ! ..

Elena.Ce voegti sit zici, cucoanA Nastasie ? . .

Gugutii (in parte).Tare nu mi-i indAmAnA 1 ..

Nastasia.Las cit me pricepi d-ta hotoaico 1 .

Elena.Ce sA pricep ? . .

Nastasia.Dec 1 .. cA doar nu esti de eri de alaltieri gi-

;

reato. (tare). rd las hulubagilor BA ITC giugiuliti 1GuguVi.

Cum ?Elena (in parte).

E nebunA, femeea aceasta INastasia (incet lui Gupta).

Uiti-te mai gale1, ce dracui par'cl n'ai mAn-cat de trei zile 1 . . Da-i zor, (tare). GugutA aresit-ii vorbeasca in patra ochi ...

Co vas?

www.dacoromanica.ro

CUCOANI NASTABIA PIODORONO, 181

Gupta.Mo lasA singur ?

Nastasia (ince*SuflA 'n foc tapAn, dacA vrei sA s'aprindA I ..

Gugufd.Vezi cA, eu nu I tiu . . .

Nastasia.sA-mi iasA, i mie sans-

titu! . (es4).Elena.

Ce vroiati sA-mi spuneti?Gugufd.

Eu?. Nimic! . Ba adicA Stirut mAnilece mai faci? Bine ?

Elena.V6 multAmese 1

Gugufd (in parte).Cucoana Nastasia, a zis s'o iau rApede...

Elena.Dar! ..

GugufdOf!. Ah .. Dac'ai lti dac'ai

Elena.Ce sA ltiu?

Gugufd.CU, cAt bni

Elena.D-le Trostea ... nu te prinde de loc I ..

Gup(a.DA 'nainte, dA 'nainte!

Elena.Ce ziceti?

Gugufd.Mai aprins ! (face un pas).

Elena kdepArtAndu-se).

Ougufd (s'apropie de ea).Cu foc

Elena (suptiratit).Ce vrea sA zicA aceastA purtare ?

Ougufd.Zi ce ii-a plAcea el eu nu bag de samA. (se

nrmeazi jowl de scenit).

Vo rogl..

A !

7

Gugufd.atia nu mO lAsa sA mO rAcesc!..

Elena.Esti nebun d-le!

Mai apropie-te ..

Elena.

Guguid.

Elena.InceteazA cu aceste cuvinte sau chem aid toatA

familia d-v.Gugufd.

Cu foc 1 .. (vrea s'o sirute en ails).Elena.

A! .. (Oi trage o paha.). Na . . (eel rApede.)Gugufd (tiindu-se de fad).

Valeo . . ValeoL.

SCENA IX.Gupta, Nastasia, Frilsina, Flip, Margareta (via toil fu-

ga, apoi Elena.

Tofi.Ce este? .. Ce s'a intOmplat ear? ..

Gugufd.Valeo 1. Valeo !

Palma.Ce e Gugur, cc-ai Sift? .

Gugufd.Valeo I Cucoana Elena mi-a dat o palmA peste

falcAl

Cum? ..

Co fel? .

Filip.

Frdsina.

Margareta (in parte).Al oe bine-mi pare! (ride).

Gugufd.Valeol en 61 spuneam ce mO invorse cucoana

Nastasia i dOnsa mi-a tras o palmA

Nastasia.Eil . Eil . Las' cA nu-i nimic, ha trece ; e lute

la singe drAcoaica, pesemne cA s'aprinsese, qi casA se recoreascA...

..

IncurcA-i, Nichidutit,

... ...

..

1 ... titi ...

..

etiti...

..

Alla, ...

1

1

..

..

...

www.dacoromanica.ro

132 CUCOANA NASTASIA HODORONO.

Frasina.Ce fel de vorbl-i asta? . s bath bAiatu. . .

Margareta ride).Filip.

Nu se poate Elena nu e in stare sA facA ast-fel de lucru!

Naslasia.Ia nu vA mai burzulu4i degeaba; o palmA, ce

mai treabA! Aceasta-i dovadA de dragoste .Frsina.

Ia lasA-me cucoanA Nastasie ! Cum a?a, ?Gugutii.

Valet); valeo ! (1Iargareta ride).Filip.

Nu pot crede due s'o gAsesc .Elena (intrnd).

E de prisos d-nul spune adeverul I . .

Ce fel? .. Nu te i]4eleg I_Retsina.

Cine-a mai vkut una ca aceasta?Elena.

D-nA, eram hotAritA sA iau de bArbat pe ne-potul d-voastrA, dgi toatA lumea mi se impotrivea,pentru cd-1 credeam prost dar nu ?i obrazoic 1

Teri.Cum ?

Elena.Treceam adineoare pe aici, and d-nul sub cu-

vent cA voe?te sii-mi vorbeascA, me opre?te in-cepe sA-mi spue cuvintele cele mai obraznice Tila urmA cu sila vrea sA me sArute

Al .Gupta.

Eu fAceam ce me invqase cucoana Nastasia I .rrdsina.

Cum 9a ?Gupta'

D-ei m'a inveiat : dit-i nainte, mai aprins, cu foe,nu me lass sA me racese ?i pe urmA s'o sCrutcu sila.

Top.Al .. (Margareta ride).

Frdsina.Ei si ta ce tot te rAnjesti?

2

Margareta.Vezicit mama! ..

Frdsina.Taci din gull! .

ElenaFoarte frumoasA purtare, cucoanA Nastasie .

Filip (Nastasiei).DacA n'am fi in casA Te-a da pe uIt

afarit ..Nastasia.

Vai de mine, cucoane Filipachi, me faci sitm'apuce alte celea. SA me dai afarIt pe mine ? .

Filip.Nu se poartA cine-va astfel cu oamenii!

NaatasiaDec I cA doar nu era s'o mAnAnce bAiatul pu-

pAnd-o .

EelenaHaide, Filipe, to rog sit plecAm chiar acum de

aici (ese).Filip (in parte).

Margareta s'o las ? .Margareta (incet)

Cum, te duci, d-le Crinescu?Filip, (incet).

0 nu, nu a? mai put trAl farA d-ta, du-te inpartea cealaltA, vin indatA sA te gasese (ese).

Freisina.Vezi ce-ai facut cucoanA Nastasie ? Foarteli

multamese de-91a treabA .Nastasia.

Dar lad, surioarA, cA nu-i a pagubAl Acum a-fiAiu eu, sA fne cu Mihai Luciu N'ai teamitcA altfel nu s'ar fi burzuluit pentru o'a vrut, s'osArute bAiatul I Lits4 pe mine i-oiu gitsi altd mi-read, mai frumoasit mai ... asta era yi betrAnapentru Gug91; e de 40 yi cAii-va de ani

Gupta.Dar vezi cii aceasta imi place mie

Frdsina.S'a isprAvit, n'am sA-1 pot insura i pace! ..

..

Me

..

strliinli...

I

1 . .

. I

!

..

.

... I

Faip.

.

..

I

www.dacoromanica.ro

CUCOANA NASTASIA HODORONC. 1BB

Nastasia.Ia taci, cueoauit FrAsinito, el doar aunt si eu

pe-aici, de n'a vrea sal ia asta, l'a lua Zamfiritalui DArzea .

Gugutel.Cea creatit ?

Freisina.Vezi cit aceea n'a vrut! Vai de mine si de

mine 1

Gugufil.D-ta eti de vinii, d-ta m'ai inv61at dau

zor 1. .

Nastasia.&aft!. &ay.!. Stai, i-am gAsit altit mireasA...

Guguld.Nu I Nu! Nu 1 Nu voiu Asta imi place !

Nastasia.Ia tacit Gugutl, maicL.. CAmi Ai vedea-o pe

cealaltit, ai sit crezi ca-i minunitia din poveste:No. 2.

De stat naltutitLa trup gritsulit

Cu ochi negri codati i viiFruntea 'nchinatit

sprincenatitCu obrajii roi stacojii...

Pe mAndra-i fatitAre-o albeatit

tii cum e toamna brnza de vaci0 gululitaSi o guy, bis.

De zeu te bagl in mii de draci.De gospodinitNu-i poti (la vinit

Minuni es toate din miina ei.$tie nemiefte$i franluzeide bis.

Coase'n gherghefuri on i ce vrei 1

Una iti vorbeteTe prIpAdefte

Ear do te-apropii cum-va de eaDoamne pAzeideTe dogorelte bis.

Incitt te frige pe legea meal.

Nu voiu, nu voiu! Ori cucoana Elena, ori Zam-firi0 cea crea0.1

Frasina.Imi vine sA nebunese de ciudit 1. Are sl-mi re-

mAe fata ne 'nzestratii i pace.Nastasia.

Ia stati, imi vine un gand, m duc la Vultu-roaea s'o iau de la mef;teug 1..

Frasina.Ia vezi cucoanit Nastasie, sparl-o eit-i scoate

jidanul molia in v6nzare i remame pe drumuri...Nastasia.

Las pe mine!. . Ateptaii-m6 in odae la d-ta.(ese.)

Frhina.Bine! Hai Gug146, vino incoace I

Gugutii.Sit ft-4i cit eu m omor, dacit zmu ml-ti insura!

(en).

SCENA X.Mihai apoi Filip.

Mshai.In. sfirsit eatit-1 singur, de n'ar fi prea tArziu!

Faip.N'o v'ez nicAirea .. (vznd pe RUUD Mihail (in

parte). Ce-i voiu zice?Mihai.

Te caut de doue ciasuri; am de vorbit en tine!Filip.

Mihai poti sA te superi pe mine cat ti-a placeadar iti voiu spune adeverul

MihaiNu ml iub9te Margareta?

Filip (ineureat).Sit vezi..

Mihai (in parte).Ce fericire ar fi .. (tare). Spune mai cur6nd I

Filip (in parte).N'am eurajul sit-i zdrobesc inima!

Mihai.Dar spune, spune odat, m faci sit mar de

nerabdare I18

7

sA-i

$i

Cugutii.

}

I

I

www.dacoromanica.ro

134 CCCOANA.NASTASIA HODORONC.

Filip.

Apoi... te iubetae!

Nenorocire! Ce sA fac ?Filip (in parte).

Seracul cAt va trebul sA sufere cAnd va afla! . .Mihai.

Filipe imi 9ti adeverat prieten? Me iubeti tuindestul?

Filip.Apoi de, Mihai, sunt lucruri care. .

Trebue sA me scapi!..Ftlip

Cum ?Mihai.

Trebue sA faci tot celi stA prin putiaiA ea sAme uite I

SA te uite?Mihai.

Da, Filipe... S'au intAmplat lucruri aici pe caretu nu le OH

FthP.Ce ?

Mihai.Elena... sora ta...

Fthp.Cum nu le ltiu, eram acolea...

Mihai.Cum ?. Ai auzit?.

'Tot, nuli spun cA cram acolea?Mihai.

Vrea se zice, tii ce inC iub9te?

Cine ?

Elena!

Elena?. Mihail nu curn-va nu ti-e bine ?..

E atAt de bunA ! Met de drtigMaA.! atet desimptoare !..

Filip, (in parte)Neleg, a aflat purtarea mea cu Margareta

vrea sA me insulte I

SCENA XI,ileeeagi, Elena.

Elena.Te caut, Filipe!.

Eleno, to rog in genunchi! RefuzA acea cA-sAtorie... fii a mea, vei fi fericitA, nu am avere,dar am o inimA care te iube0e cu nebunie 1..

Elena.Mihai?. . e un vis?. . aud bine acele ce-mi

spui?..Mihai.

0 I da, te iubesc!Elena.

AceastA fericire, nici am cutezat s'o doreseFs lip

Ia s!ap, ia stap me rog Nu cum-va ve batepjoe de mine ?

Elena.A! pop sA te sup eri Filipe cAt placea, dar

nu me pot stepeni (so asverle in bratele lui Mihat )Mihai.

Eleno, cAt mO faci de fericit!rasp.

Dar bine cum, Margareta...Mthai (ineet).

Te rog, taci, i scape-me cum tttii!Filip.

SA te scap ?.. (1mfnelte de ri )

SCENA XII.Aceiafi, 247astasia, .Fraoina, Margareta.

Frdeina.A!

Nastasia (in parte)Mi s'au incurcat iV3le !

Frdsina (in parte).SA me fac cA n'am vOzut!.. (taro. CucoanA E-

leno, veneam sA vedem de nu s'ar pute irnplicatreaba...

Mihai.

Mihai.

Filip.

Filip.

Filip.

MAO.

EllIot

di

Muer:.

www.dacoromanica.ro

f=CUCOANA NASTASU TIODORONC. 135

Nastasia (ince).Tatul lui Gugt1A ei mai dA AncA o mosie

Friisina.Nu mai fii sup eratA.

Elena.Sunt atAt de fericitg, cA nu mai pot fi sup eratA,

cucoanA FrAsinA I Din potrivfi, venirea in casad-tale mi-a fost cu noroc ! . . Ire infdtisez pe mi-

7 7

role meu! (aratA peTori.

A .Mihai (in parte).

De fatA cu Margareta ?.. Sermana fata .Nastasia.

Cum adicA ?.. (in parte). SArlli-ar ochii M'aleseicu nimic 1..

Filip.Da, cucoanA FrAsinA, sora mea are dreptate,

casa d-tale a fost norocirea noastrA. Elena si agAsit bArbat care ei e drag si care o iubestedrept resplatA cA nu poate lua pe d. GugutA, vineu sA ye cer mAna dloarei Margareta, pe careo iubesc.

Elena.

Freisina.

Mihai (in parte).Ce inimA nobilA se jertfeste pentru mine !

Nastasia.

Cum ?

Ce fel?

Dar aceasta ?Fraina.

Vai de mine !.. me mir de d-ta om in toatAfirea I.. Fats mea e o copilA, sA i bagi in capastfel de lucru...

Margareta.Ce copal mamA ?.. Sunt de 18 ani.

Freisina.Lipsesti de aici, obraznieo !

Nastasia.Ia lasA surioarl, vai de mine !.. nu vezi el-i

a mfirita fetei ?Freisina.

DAmi pace si d-ta... eapoi cum aunt de su-pgratit!.. (1fargaretef) de-aici...

Margareta (in parte).Poftim, nu vrea sA me lase, nici sA me mArit

acutn!

CucoanA FrAsino, te rog gAnd9te-teFrtisina.

OdatA cu capu! . . (in parte). Of ! de-as pune mi-na pe Tachi sA me resuflu, cA mor !.. (ese Windpe Margareta care plitnge.)

Nastasia (in parte).Am festelit-o si pace

Elena.Numai trebue sA stAm mAcar o clipA mai mult

in aceastAMihai (series kind man lui Filip).

Te ai purtat ea Int adeverat prieten ii mu4A-mese !..

Edip.Vrei sA-ti spun adeverul ?

Mihai.Ce ?

Fdip.Mai bine te'necai cu os de paste, decAt imi

dAdea-i astfel de sarcinA !Elena.

Veniti, sA plecAm degrabA, dA-mi brau1 Mihail(ese).

SCENA XIII.Nastasia, Fdip apoi Tachi.

Fair.Sunt prApAdit! Mai jertfeste-te me rog pentru

prieteni!Nastasia (in parte).

AdicAtelea BA remAn eu cu buzele umflate ?. .Haida-de, s'alerg indatA la DArzea, poate-o fi pri-mit respuns de la tata lui Gugutl.

Filip.CucoanA Nastasie, nu e chip s'o hotArim cum-

Val cA zeu, sunt in stare 6'0 iau cu sila!

Nastasia (in parti).Oare?. N'oiu putea sA-1 clipAtuese pe acesta ?. .

Ia s'o intore eu de la mest9ug (tare). Apoimoue Filipaehil eu nu niti mai ameeteo ImiMilicl-te

casA.

'n

dit

leihath

I

I

I

cf

I

l

www.dacoromanica.ro

186 CUCOANA NASTASIA EIODORONO.

fitgaduise i rnie o sutisearA de galbeni dacA s'aface treaba cu Gupta i dupli toatA munca : bahAi in colo, ba hq in coace, ba s'o hotAresti pedensa, ba sit-1 mustruluesti pe dobitocul cela cumsA, &Mt dragostea, i Ia urma urmei m'alesei cudegetu. 'n gar& !

p.Ii dau eu suta de galbeni, dacA vom isbutIl

Nastasia.Dac' mn isbuti ?. Apoi nu me cunosti! Las' pe

mine, una-i Nastasia! (in parte). Cruce-ajutit Darcum draeu s'o intorc ? (tare), A !. uite tata-seuvine intr'acoace, aft i o cerem

Crezi cl...Nastasia.

ti e fricA de nevastA, de moare ; dar sit-1 infu-riAm in potriva ei !

Tachi (rApede)Auzi batjoeurA ! Nu mai e do traiu, mi-a scos

sufletul !

Nastasia.Ce-ai pAit, cucoane Tachi ?

Tachi.Ce sA pat, frAVoare ?.. Ia nevasta mea a ne-

bunit si pace!Nastasia.

Mai ass,. . . Dar a cui evina ?.. A d-tale, preaesti fle9cA !

Tachi.Ce aft fae cucoanA Nast Biel e in stare ta-mi

scoar, ochii...Nastasia.

Auzi d-ta 1.. Ei !. El ! ia sit flu eu in local d-tale !Tachi.

Cum adicA, crezi cA eu ?.. Ei hei, nu m'am ho-tArit, cAnd m'oiu hoteri !. .

Vroeam tocmai sA v6 spun cA...Nastasia.

Cuconu Filip, vrea sA ia de nevastA pe Mar-gareta.

TachiAEI! ba Zeu?

Filip.Tocmai despre aceasta vroeam sA v vorbesc!

Tachi.Apoi trebue Bit vorbesti cu FrAsinqa, oft pe

mine nu me lasA sit me amestec. (in parte). Daram sa me amestee odatA, 9i cAnd m'oiu ames-teca...

Nastasia.Datft-i vorba a7a are sAli imbetraneascA fata

la usit !Tachi.

FereascA Dumnezeu!Filip.

Am cerut-o la cucoana d-tale i d-ei se impo-triveste I

Tachi.AI! nu mai spune 1. .

Nastasia.Gogemite fatoiu si ea zice cA-i copill de VIA.

Tachi.Auzi d-ta!

Faip.trebue mArturisesc, ne iubim !..

Tachi.Asa?..

Nastasia (incet).E hotArit s'o ia cti sila de nu da-o

Tachi,Zeu ?..

Faip.D-ta esti capul familiei...

Tachi.Eu, capul?

Nastasia.BArbatul trebue sA fie stApAn in casA I

Tachi (in parte).Ba zeu, imi pare cA mai la toll e dimpotrivi,...

Nastasia i Faip.Te 'nvoesti ?..

Tachi.Cum nu, cum nu...

A !. .

Faip.

Faip.

Faip.

1

ki...

en-ti

I

www.dacoromanica.ro

CUCOAN.CNASTASIA ROD ORONO. 187

Nastasia.Arna om! Vrea sit zicit vrei moarA fata

nemftritatA, buimAcitl de dragoste, vrei s'o apucevr'o ofticA sau lingoarea neagrft ?

Tachi.Pugehe pe FereascA sfantul ! mai bine...

Nastasia (incet).Mi-a opus adineori fata, verde'n ochi, ca, de nu-ti

da-o dupA Crinescu se otritvegte cu goriceasl!Tachi.

Vai de mine I

In mAna d-tale stA, sA inlAturezi o mare ne-norocire I

Tachi.Ce sA fac?... Ce sA fac, dacA nu vrea. FrA-

sinitaNastasia.

Ce sit fad ?.. Sit fii cocog, nu gAinil, a/ te sbur-l9ti odatA gi sit zici aga voiu, aga va fi

Tache.Cat pentru asta n'avea grijA cAnd m'oiu ho-

t/hi! ..Filip.

Trebue sA te hotAregti, d-nule TurturicA, e lamijloc viitorul fiicei d-tale.

Tachi.Aga ?..

Nastasia.Nu te mai lua dupft marafeturile mueregti cit

te dud de ripit, 5'apoi mai mare ruginea; selaudA la toata, lumea cA ea e totul i co. d-ta ettiun nfttArilu, o gurA cascA... pe care o tine subp apue ! . .

Tachi.NAtAritu ?. Guro. caseit ?.. Eu ?. Papuc ?. . Aa

e vorba ?.. 0 !.. apoi m'am hotArit 1.. Deacum!..

Aga vezi !.. Aratit-i ce poti !. . d-ta egti om, nujucArie !

Tachi.Las' cit-ti vedea cine-i Tachi TurturicA

Nastasia.Par' eft visa pe reposatul Dumnezeu sit-1 'ertel

cAnd mft intreceam cu gluma. Ia a7a se sburleasi mft fAceam mititicii, incAt abia m gitseai prinfundul sub-patutui

Tachi.Dar vezi eft FrAsina mea are nn

Nastasia si Fair.Ce ?..

Tachi (se nit& imprejnr apoi le spune in taini).

Nastasia, Filtp.A !..

Nastasia.Pentrucit nu i-ai tAiat din unghigoare... Stie

eft de s'a preface leginatA ai sA vii sA-i sitruti tal-pile ea sit te erte, dupA ce tot ea te-a batjocorit!Ia rAcnegte odatA la dftnsa sborgit, sA veal cum ftitree istericalelo 5i marafeturile !

TachtiCum, adieft se prefAcea cft leginA ?

Nastasia.Mai asa fasolituri

SCENA XIV.Aceiasi, Margareta apoi Frasina

Margareta (vine miorliind).Papa !. . Papal..

Toti.Ce este?..

Margareta.Dupa ce te-a lisat mama pe d-tal m'a apucat

pe mine i pentru co. m'a cerut d-nul Filip 0 eui-am spus cit mie imi place...

0 auzi, d-nule, o auzi ?. .Margareta.

D ei vrea sft. mft ducA la monitstireToti.

A !. .

Margareta.Zice ea sunt nebunA, par' ci d-ei era nebunit

cAnd s'a mftritat !Tachi.

Ce face ?.. la monAstire?..

Apoi...

sA v'atinetiFilip.

I

pAcat.

LeyinA I

9i

I

I

.

Fibp.

www.dacoromanica.ro

138 CCCOANA NAiTASIA. HODORONC.

Nastasia.Ai vezut, cucoane Tachi ?.. Sburlelte-te, nu te

da, cA inteo bunk zi te-a duce i pe d-ta unde-va!Tachi.

Zen?.. Apoi... Apoi m'am hotArit!..Freisina (intrA rApede, Fritsinei.)

Cine dat voe sA esi din casi ?. .Margareta.

Apoi, mama...Frdsins.

Lipseste, ca-li scot ochi 1Tachi.

Cum, sA-i seq. ochii?.. SA-mi Lei fata la mo-nAstire l pe mine nu Itiu undo ?.. Vino 'ncoaceMargareto!

Fasina (ristitit se ritrede la el.)Cum, ce ai zis 7. .

Tachi (moale trAg6ncla-se inapoi).Am zis...

Nastasia (incet).Nu te da 1

Tachi (incet).SA nu me dau ?.. (tan ). Am zis sl-mi 1ai fata

in pace !Frdsina (farioasii, acelaq joc).

Cum indrAzne&iti?.. (Nastasia d ghesuri lei Tachi).Tachi.

Ia indrAznesc !Frdsina.

Asa ?.. Ei lasA c'om vedea noi!. Am s'o duola monAstire, mAcar dc-i crApa de ciudA!.. (\far-flareta plAnge).

Filip.Aceasta o barbarie !

Frdsina.Te-9 pofti, me rog !

Tache.Ba si-i ineca pofta in Bahlui, cucoanft FrAsinA...

Mu mai plAnge, Margareto !.. Cucoane FIlipe,eaca fats: ai cerut o de nevastA, ii-o dau!. CAndme hotAresc eu, apoi (.11argareta merge in bratelelui F lip, multAmire mare a Nastasief).

0; cAt aunt ae fericit

Nastasia (in parte).Uf!.. slavA Domnlui !.

(vroind sA ia po Marg )Doar sA mor eu!.. Miqclte !. .

Nastasia (incet).Nu te da !

Tachi (incet).SA nu me dau !.. (tare). Femee veal de treaba

ta, eu Bunt stApAn in emit!Frifsina.

Al A! Al Imi vine reuTachi (utendu-se.)

Vai de mine !Nastasia.

Las'o el se fasoleste !. . Ritcneste odatA lapin!Tachi.

Ia ascultA, sfirseste cu fasoliturile, sau ia-ii ca-trafusele si esi din casa mea, m'am sAturat sA fiugAinA i d ta cucos !

Frdsina.Cum, me dai afarA din casa mea?. . A 1 A 1 A

Margareta.MamA !

Nastasia (incet).Asa, 9a, ia-o rApede, nu-i da pas, nu te po-

trivl, cA i foc, ii sare in cap !Tache.

Oare?Nastasia.

Ascultii pe Nastasia, i eu fAceam asa... spari-oiapAn.

Tachi.S'o spariiu? (Tare luAnd pe Marg. I dAnd-o mi Filip).

Margareta du-te la barbatul t6u, de azi inainted-ei, nu mai ii-e mamA 9i nici mie nevastA.

Frdsina (dried furioasi).A! 98,2.. Bine!. (strigi). Gheorghe! Gheorghe !

Nastasia.Nu te teme, se preface !

Frdsina.Gheorghe ! Neculai !.. IoanA !. .

Gheorghe (intrind).Poronc4i ?

I..

1

Frdsina,

1

li-a

Faiy.

www.dacoromanica.ro

CUCOANI. NASTABIA I1000RONC. 189

Spune sA-mi pue caii sA me ducit la frate-meu!Naslasia

N'o slabi ITachi.

Sit n'o slabesc ?.. CAletorie sprineenatit!. Sitvii inapoi cAnd te oiu aduce de mitnii

Fraina (mai ditmolitA.)Vrea sA skit vrei sit ne despartim ?

Chiar asa!Nastasia (incet).

Bravo! Nu te da 1

D-nulo TurturicA !..Margareta.

TatA I..Tachi.

Nu e treaba voastrit L. Nu v'amestecali 1.. Suntgrozav cand me porneso 1. .

Frahm (in parte)Uf 1 imi vine sit piesnescL.

Nastasia (incet FrAsi el).Moae-te, drAgutA cucoanA Fritsinit, moae-te pitnA

i or trece toanele, s'apoi inverteste titirezul! . .Frdsina (blitudit).

Cum, Tachi, me Iasi sit mit due ?..Tachi (uititudn-se).

Apoi de FrAsinip. . .Naslasia (incet laf Tachi).

Nu te muea, cit te leagit cu tulpanul la cap ITachi (in parte).

Cu tulpanul ?. . (tare). Ia-si catrafusele 9i s'auzimde bine I

Ft.daincs (blindit de tot).Dupit co am trAit douezeci do ani impreuni ?

Tacit+ (in parte).Miti,.. mai Dar stii cit-mi cunoaste bine

nevasta, hodoroanca asta ?.. Par'cit nu-i cea doeri !.. Ei apoi bine cit i-am afiat mestesugul L.

Frd3inaTachyt, ce i am fitcut eu, de ts-ai superat asa ?

Tachi (dreendu-si gland).Ce mi-ai &cut ?. . Dar co poftesti sA mi faci

mai mult ?.. SA mi duci fata la monAstire?Frda:na

Ce te potrivesti, ziceam 9i eu asa . . .Taehi.

Pentru ce te ai impotrivit, me rog, i n'ai vrutsA dai pe Margareta dupA d nu Crinescu ?

Frasina.Nu m'am impotrivit... dar eram superat de is-

toria lui Gugup.... (in parte). A ! . . mi i inclpeatu pe manit... vai de pielea ta I

Tachi.Vrea sA zica, dacA nu s'a gad nici o proasta

ca sit impArechezi 'pe Gugtql sit mi remie fatanemitritatit? Te poftese ! Sant in stare 1.. SA nute mai amesteci incurci trebile. (in parte).Spuneam eu o'am sit n2amestec odati i cAndm'am amestecat...

FrasinaBine, Tachi, nu m'oiu mai arnestoca! . .

Tachi (mlindru).Haide de astit'Aat57 te ert t

Frdsina (in parte).Am sA i o scot pe nas, aceasta!

SCENA XV.Acdasi, Mihai, Elena mai pe mina $loim.

Elena.Haide Filipe, aunt gata!

Filip (vrnd sit piece en Marg.)SA mergem i eu sunt gata 1

Taciti (oprinda-1)Me rog, mit rog, stAil nu-mi lua fats pe nema-

ritate .Elena, Mihai.

Cum ?Tachi

CucoanA Eleno, ve cerem ertitciune de purta-rea prostului celuia i ve rugitra sA nu v6 ducelidin casa noastrA pAnit nu s'or face nuniile ! . .

Elena, Mthai.Care nu4 ?

I

Tachi.

. .

Frasina.

sA-mi

www.dacoromanica.ro

110 CUCOANA NASTASIA HODORONC.

.Nastasia.A lui cuconu lip cu Margareta i a d-voastre.

Elena.Cum, vrea sit ? (Trece i vorbeste incet en

Filip i Margareta)Bfihai (in parte).

Saracul Filip, eu l'am nenorocit 1 .

Numai tie Mihai trebue sit+ multimesc . .Mihai.

DragA Filip, te incredintez cA.. .Margareta.

Cum, d-nu Lticiu se insoarl cu d-na? Dar ceaeu scrisoarea ?

Mihai.Negrelit a voit batA joc de mine i me-

ritam SA uitArn dar amundoi acel trecut (lnTe rog inapoelte-i scrisoarea s'o rupA sin-

eurA 1..

Margareta (luAnd-o)Ce-i asta ?

Mihai.Scrisoarea d-tale !

Margareta.A mea ? (deschide).

Mihai.Aeea de la pension?

Frsina.Cum de la pension?

Margareta (ride tare.)Ha ! Ha ! Ha scrisoarea dloarei Margareta 1.

Teti.Cum? ..

Mthai,Ce fel ?

Mihai.N'ai acriso d-ta ?

Margareia.Eu ?. . .

Mihai (in parte.)Cum se preface de bine 1. . Saracul Filip !

.112argareta.E scrisA de dloara Margareta Turtescu, gu-

veinanta noastrA .

(Ris general i joc de seen& intre perseanele care qtin in-tlimplarea).

.Filip (cetind).Margareta Tur . i cAte-va puncte (Ini

Tu ai crezut CA e TarturicA si ea era Turtescu!(Din non ris, cei care nu titin cer esplicatie qi Is um/ risgeneral).

gloina (venind rApede)Chicone Filipe . . Chicone Tirtirichi, unde eqti

teranile di pi advicatili lor? Oi vei mir ! . .Toti.

Dar ce-ai pAit Ioim?Mthai (in parte).

Au aflat jidanul 1 ..

Par' chi iu I Oi .. 011 .. 01 . ferflihterId 1 . . intro bilhai Flip gl Elena).

Ceilalti.Ce vrea sA zicA ?

No 4. ,Floim.

Pe inimi mi sgAreetltiOi vei di cap a niu

Toti.Dar ce-i, ce ai, grA9te ? . .

qloitnOi vei, par' chi iu ..

Asela oltih chiniVei 1 care-ai chimpiratSineti di pi miniOi vei ne-ai in?ilat

In manen gaten lebenVeil vei ! Oi svarter iur !Ih hab noh ni?t gheseenA zoi a slater spur 1..

ImpreunN.qloim Toil.

01 vei 1 veil vei I vei MAi, dar ce e, ee-i ? . .PAralute-a niei De tipi mereu vei 1Oi veil veil veil veil Chiar ea un coteiL'ai pierdut pi ei FAr sA ftirn ee vrei 1

Tuti.Noi nu tim jidovetteVorbete lAmurit

zicit

Filip.

... 1

1

Filip.

. .

Mibai).

pin?.ytii ..

ytiu

IL

I

od.iI

(esplica)ii

www.dacoromanica.ro

CUCOANA NASTASIA HODORONC. 141

qt. ioiVei ! Slolin se prApadesti

Tog.Dar ce e, ce-ai pAtit?

loiniM9ia sa BulboaceAcum in ai aflatCinci mii de galbeni faceCu ochile ligat.Si Rifehi, balabustAChind i ai spus e'ai pirdutAi dat pi mini bustAOi vei chirn m'oi bitut !

Impreanii.qloim Too.

Oi vei ! vei ! vei ! veil Ce tot strigi, vei ! vei !Perciunasii niei Si nu spui ce vrei!Oi veil vei ! vei ! vei Ce-a patit si ce i ?Ce-ai pita pi ei! Bre, dar prost ovreiu ! . .

qloim (luiUnde-i, unde i advicatile, chicone Filipe ?

Filip.Care advocat?

Arla di piste musia iiranilor a lui.Mihai

Ce vrei cu d6nsul?

A I Ghini chi ti ghisesc aici. Am aflat iu ghi-seft a d tale ! .. Chic ne Filipe, aista ne-ai inse-lat pi amindoi !

Tote.A ! cum ? .

El nu esti advicatili, mi- ai spus franoile, el eltiun alhAroiule.

MihaiUn cuvnt de vei mai zice, to zdrobesc !

7067t.Dar de ce ? .. DA mi dichimentrile ind6rAt, chi

eli esti a niu

Ce doeumente ?

$/oint.Dichimentrile seli di pi chiconu Filip chi ipu-

techi pi icprili !Rastasia.

A ! . acum inteleg !Tachi.

Eu nu 'nteleg nimic7

Frasina.Cum, i le-a luat cu sila ?

Cu Bile, cu sila !Mthai

De ce mint!, jid.ane ? . Mi le-ai vndut de bunAvoe, dovadA cA ai luat paralele i ai declarat intribunal

Poftim parali, mi rog 1 .. In n'ai luvat nici opara, nu i sti, n'ai vizut ! auf man .tAtas I

Sfirseste jidane !7

DA-mi dichimentrile, chi strig ghivalt de sestringe toi jidovi aice !

Frsina.Vai de mine, in casa mca ?

A I Asa! ..Nastasia (in parte).

Doamne, bine mi-ar pArea sA i tragA o bataej idanii 1

Mihai.Vrei ducumentele ? Zici cA te-am inselat ?

Atunci eatd l i le dau ! (scoate un pistol si 1-1 aratApe furhi )

7oint.(rezAtul cg suet hArtiile se rApede sit le la, vAzilad

so retrage spAriet.) Vus ? . . Vei . Vei !Mihai.

(Jac Ca pistolul, de chte or] loim vrea sit fad saurespunza, alt ceva decitt voeqte Mihai). Co nu vrei sAle iei ?

Nu 1, nu-i, nu-rai trebii.19

Filip).

I

7

!

Mihai.

7oim.

pis-tolu

..

I

?feint.

Top.

I

Foim.

Mthal.

I ..

Bit

www.dacoromanica.ro

OIICOANA NASTABIA HODORONO.

To(i. q10110.Apoi atunci jidane, ce tot urli aid ? Vus? .. 50 de galbeni ? . . D-ta iei pi chicona

Elena, ha ? . .China dracu se nu-i urli ? dachi Nu-i, Tot!.

nu il.. loimMihai. qloins Cn paste).

Fii toii marturi, ca sA nu mai fie vorbi in Ha ? furlte ich! Ider timer copf ! (tare).urmit Nu, mersi chicone . . sit' fie di ghini

Tori.Da, da, suntem marturi !

Mihas.Mi-ai vendut sau nu de bunA voe, dreptnrilesinetul ce aveai de la Filip Crinescu ?

qloim.01 ! Oi I Da, da ai vindut! Ai vindut !

Mihai.Ai primi top banii cu cAt ne-am invoit?

Iu ? Dachi ai prima banile ? N'ai priNu-i, nu-i, nn i, ai prima, ai primit tocmai pi toc-mai mi rog !

Mihai.Tofi?

Toti ! Tot!7

Mai ai veun fel de preterqiune asupra mea ?

Nu i, nu-i, dar bagA chistoli pi bisinar !Mihai.

Cum ai zis ?

N'ai zis, n'ai zis nimic ! .. A rihnen avali in ta-tAna pi Tel care ai fieut puphi i chistoli I

Tot'.Atunci la co dracu te vAicArai ?

'Warn.Vaister, ah vus ?

Mihai (incet.)Acum drept resplatA ai 50 de galbeni la mine,

sit vii acasA dupA ce me voiu cununa cu Elenadau.

SCENA XVI.Aceiafi, Ioana apoi Gheorghe, Gupta'.

IounaCuconitA ! CuconiA ! SArip . . .

Toti.Ce este ? Ce este ?

loana.S'a apAnzurat eucon9u1 GuguiA 1

Toti (spAimitintati).

Frassna.

Nastasia.Dee ! alta acum I

GheorgIsiEaca poznA ! (aduee pe GugulA eu o franghie de et .

Tori.Cum ? Ce fel ? De ce ?

Frdsina.

A 1

Vol de mine!

Gugup, 1 GuguittGugutli.

Of ! De ce nu m'ai lAsat sA mor ?$ioirn (tremurind).

Oi vei, me stringi frichi dipi voase par'chi-mitoarnA voloi hiert dipi schinari I

GuguAt MaicA ITo chi

Dar de ce vreai sA te gAtui, omule ?Gugutd.

PentrucA me ducep de colo pAnA colo ca sAme insuraii, l eu tot neinsurat remAn

Elena (incet)0 I Mihai din ce scApat I

142

Asa,

I

qloim.

sit

I &sip

m'ai

$lonn.

IeI

ot

..

Mhni.

I

www.dacoromanica.ro

CUCOANATASTABIA HODORONO. 143

Ifastas'a.Dar nu ti am spun Guguth, maicA, cA am sft-ti

dau o nevastA cAt zece ?Gugutii.

Eu nu iau, decAt ori pe cucoana Elena, ori peDuduca Zamfinta cea creatil!

Nastasia.Ei eaca sA nu mi zici mie Nastasia, de nu ti-oiu

da pe Zamfirita cea creatAlGugufa.

CAnd ? .. Nu voiu sA mai astept I .. Ori me in-,

surati, ori me omorTop'.

Cum, acutn indatA ?Gugufet.

Da, numai decAt, vroiu sA me 'esor numai de-cAt !

Nastasia.De, acum indatA, n'ai cu eine

Gugutei.Nu ftiu eu!

Nastasia.AdicA

7stii una?.. DacA vrei numai decAt...,

Gagulci.Alminterea me omor.

Nastasia.Apoi fiinda cucoana Elena ia pe cuconul Mi-

hai, Margareta pe cuconu Filip, n'am remas de-cAt eu nemAritatit dacA vrei sA me iei

GruguN.D-ta eti prea betrAnA !

Nastasia.Dec !.. In zioa de azi asa e modal tinerii iau

babe si mosnegii fete! Ia mi.oiu mai face si eu7

cAte un benghiu pe ici pe colea, m'oiu mai zu-grAvI o leacfi, ineAt oiu pArea de 20 de ani.

Gheorghe.CuconitA a adus un rav9 de la cuconu lor-

dachi !

Friisina.Adu sA vedem !

Tachi,Oare ce o fi scriincl?

Frsina. (citellte).FrAsino nu mai cAuta mireasA lui GuguA, s'a

hotarit sA I ia fata lui DArzea" (triturHito Berlsoarea)Al Al am perdut tot! .. vedeti ce ati facut!

Tachi (hand scrisoarea.)Las cA am eu cu ce sA-mi inzestrez fata

(citeste). Luati pe Guguta qi veniti BA facem nuntaaici! (trinteste scrisoarea). VorbA i sA mai chel-tuesc si bath degeaba acum cu nuntile altora!

7

Filip.LAsati ci nu mi trebue nici o zestre !

Margareta (care Inane serisoarea qi o cites)A I

Tori.Ce este?

Margareta.EatA, eatA, ce mai zice (se string toti imprejurol ei.)

Fagaducala care am dat o pentru Margareta oo tin, in zioa cAnd s'a mArita ei dau 5000 degalbeni!"

Toti.A I .. Bravo !.. Bravo !

GagureiCum ? Me insor cu duduca Zamfirita a lui

cuconu DArzea?Nastasia.

! Ei, ati vezut cA unde-mi vir eu nasul BAisprAvelte lucrul cu Isaiia dAntuelte !

Tachi.Vrea sA zicA dA zestre Margaretei ?.. Ce om

de ispravA!Freisina.

Da; Tlehita9

si dacA i vorba asa stiti una?7 7 )

Hai sA facem cAte trele nunti acolo !Filtp, Elena, Millar; Margareta.

Te 'nvoesti?Frtisina.

Apoi pe semne, tot cuc9ului ei este dat adcAnte, nu gAinei ! DacA vrea Tachi 9a, aE.4a adfie!

Tori.Ce fericire ! Ce fericire

Tachi (in parte).Ti reu imi pare cA n'am ftiut treaba aceasta

mai de mult !

tti .

1

I

I

mama,

.

Asa

I

www.dacoromanica.ro

141 CIICOANA NASTASIA RODORONCMIGGLES.

Final No 5. (de la actul I-lu.)

Unde-mi vir eu nasul, nu mi 1 vir degeaba (etc.)(se reia numai eupletul al 2-le).

Vaduvite tinerele (etc).(La stitlit Nastasia ii anti cupletul u i

Chor general.

Improtiva soartei pcqi lupta dar geaba,Ce e scris se 'ntAmplfi, noroc ca-i pe plac

cA, veselie se afirseste treaba7 )

CAci toata tingirea i a gsit capac !

G. Bcngescu.

MIGGLES.trad. din Bret-Harte.

Eram opt, num6rAnd i pe conductor. 0vorkt nu eise din gura nim6rui in cursul celordin urnaI eSe mile, decAnd sAriturile greleidiligente pe calea sapatA cn hopuri, intrerup-sese ultima citatiune poeticA a judecatorului.LAngA judecAtor, cA1dtorn1 cel gros dormea encapul rAzemat de bratul s6u, trent in cureaoatrAsurei, 1 alcAtuea astfel un obiect moale,fOrA forml hotAritA, ca nn spAnzurat desfl-cut de treang. Pe scaunul de dinainte, deasemene, dormita dama francezA, pIstrandins oare care sfiall de posa sa, precum sevedea din punerea basmalei cu care ii ace-perise fata pe jumittate. Doamna din Vir-ginia City, cMAtorind cu sotul ei, perduse demult ori -te urma de individualitate, intr'un

arnestec nedescris de cordele, aluri, blanei vOluri. Nu so auzea decAt vuetul rotilor,i acel a ploaei care bate deasupra pe impe-riall. DeodatA diligenta se oprl i glasuridiferite sosir6 pitn la urechile noastre. Con-ductorul incepnse o convorbire din care fAr-mAturi cam de aceste : podul e rupt, apa enaltA de 20 de picioare, nu se mai poatetrece," strAbAteau pAnA la noi, predomnind vu-etul furtunei. Urfa, apoi un murmur nein-teles, 1 o voace misterioasA, pornind de pecale, dAdt sfatul urmAtor :

Cercati la Miggles.Pe cAnd deligenta cArnea cu incetul, noi

intrev6zurAm pe cAlluzul nostrn. Era calarei la moment dispart in iroaele de ploae.

Eatl-ne pe calea care conduce spre MigglesCine i uncle este Miggles? judecAtortil, sin-

gurul om competent dintre noi, nu-i amintlacest nnme, en toate eti se lAuda c cunoaltetara pe deplin. Co16torul din Virginia credea

Miggles trebue O. tie un otel. Noi iantiam alta, deal ea inundatia ne oprea dintoate pArtile i cZ Miggles era limanul nostrude scapare.

Dupft o blevititurA de zece- minute, pe undrum lAturalnic 1 ovAlat, pe care abia puteatrece deligenta, ajunser6ra dinaintea unei portibine inchise, ferecate, en zAvoarele trasecare ineheia un gard n4lt mai bine de opt pi-cioare. Era vederat el sosisem la Miggles.Era vederat cA Miggles nu tinea otel. Con-ductorul se pogor3, sgudul poarta. Poar ta erainchisi de nklejde.

Miggles ! he ! Miggles !Nici Un respuns.

Migg-les ! mai rAcni conductornl, pc unton din ce in ce mai stp6rat.

(sfirlit).

cA

2l 'n

si

www.dacoromanica.ro

MIGGLEB. 145

Miggles, rostl curierul cu glas mai duke0 Miggg! Mig !

Miggles, in crude, nesimtire, nu respunsenici asta data; judecatorul care Wage geamnlin jos, scoase capul pe oblon si incepi un irde intrebari care, dad, ar fi primit un res-puns litraurit, ar fi putut lumina pe deplinacest mister ; dar pe care conductorul l'a in-inldturat ziand ea ne face mai bine nesculam en totii si sa strigam pe Miggles. Nesculargm dar, si strigar6m in chor: Miggles !apoi, fie care in parte, si dupa noi, un Irlandezsuit pe imperiala urla : Maygels. Auzindu-1am pornit Ia ris cu totii, i pa and rideamconductorul ne zise :

Tacere, ascultatiSpre mareaa noastra, mirare, auzir6m din-

colo de gard chorul lui Miggles repetat dincuvnt in euv6nt, si fie 'care Miggles a parte,si Maygells final si saplementar.

Ce echo ciudat, zise jadecatorul.La dracu, Miggles, ajunge arata-te !

tuna conductorul. Fii 0111, Miggles, nu tejuca de-a baba oarba. In locul tOn, de sigurn'as aye inima de suguit urma Yuba-Bill,care, de mania, tropaea din amundoue picioa-rele.

Miggles ! urma o voace misterioasa, oMiggles !

Iubite domnule Mighail, zise jadecatorul cuglas duios, indulcind pe cat se poate, asprimeaacestui nume; baga de sama, cat e de cruda refasa, la niste fcmei slabe, un aclapost incontra injuriilor timpului. Glasul sa fa insaacoperit de o suma de Miggles, incoronat andcu un hohot de ris.

Yuba-Byll nu mai stitea Ia indoeala. Ri-dicand o peatra mare el culea poarta la pa-

m6nt si intra in curte dimprenua cu calluzul.Noi urmaram paii bor. Nimic nu s'arata.DELIA niste tufari de rose pe acarora frunzisse scurgeau picaturile de ploae i ne stropeau,putur6m, cu tot intunericul, sa intelegemne aflam intr'o gradina. S'atata tot. Ajun-gnd dinaintea unei cladiri de lemn lunga-reap, i iregulara.,cunoti pe acest Miggles?intreba judecatorul pe Yuba-Bill.

Nu, si n'as fi prea doritor de-ai facecunosthita, respunse, en ton sec, Yuba-Bill,care, prin absenta lui Miggles, credea a seinsulta in persoana sa, intreaga companie adiligentii pionierilor.

Dar atunci ? . . observa judecAtorul, engandul la poarta asternuta pe pam6nt . .

Ei bine ; intoarce-te in deligenta. i as-teapta pang, vei fi presentat... en unul intrn...si zicnd, deschise ua de la casa.

Urmaram i noi pe conductor i pe alarm,i ne aflare'm inteo camera lungareata, lumi-nata numai de niste taciuni a unui foe ce se.stingea. Flacara tremuranda facea sft aparadin dud in cam', niste desemnuri bizare careacopereau paretii de sus Omit jos. Dinainteaearninului, sta o flino intenn jilt mare.

D-ta eti Miggles ? intreba Yuba-Bill.Omul de pe jilt nici vorbi nici se misca ;

atunci Yuba-Bill, plin de manic, inainUt sprecl6nsu1 si intoarse spre obrazul lui, felinarulde la trasura pe care-1 adusese in mana. Eraobrazul unui om imb6tranit inainte de timp,en sbareituri numeroase si adanci, si en ochifoarte marl, care exprimau solemnitatea ne-motivata pe care am cetit- o in ochii cuco-veicilor.

Acesti doi behi holbati se primblau dupaflgura lui Bill, pang la felinar, i se atintirg

li

cft

I

I

www.dacoromanica.ro

146 MIGGLES.

insfirit asupra acestui obiect luminos. Billintrebuinta toga aria sa de snflet pentrua-i stapanl mania.

Eti surd, Miggles I in tot cazul tina nu eti muti. Yuba-Bill sentara de limrpe strainul venerabil, care in ochii notri in-spaimantati se &ea jum6tate mai mic decatforma sa d'intai, i. se lag s caza in jos cao movila de vetminte.

La dracu! striga Bill, retrag6ndu-sede la lnpta en desperarea in suflet.

Atunci jadecatorul inaina, i ridicaraa peaceasta fiina, lipsita de oase, spre a o punein positinnea primitiva. Bill, cu felinarul s6n,fi trimip pentru a inspecta afara, caci erapeste putinta a crede cit neputinciosul sa pimatral singur in casa ; ear noi ne aezar6m cutotii in jarul caminului. Judele care, reek-patase toga autoritatea sa, i care nu ince-tase de a desfaura talentele sale de conver-satinne, sta dinaintea noastra en spetele in-toarse spre foe, 1 se adresa astfel catra, unjuriu inchipuit :

Este vederat ea stimabilul nostril amic,aici present, se afla in conditiunile descrisede Shakespeare, adica ea frunza galbena 1vetezith; sau cA este cuprins de o slabaciuneprematura a facultatilor mentale i fisice !Cat despre iutrebarea dna el este in adevrMiggles. . .

Aici judecatornl Iii intrerupt prin: Miggles,o Miggles, Migglesy! Mig ! rostite en aceleaiintonatiani neobicinuite, care deja mirase ure-chile noastre. Tin moment ne uitarm uniila altii sparieti.

Judecatornl mai ales, se departa de la loculseu anzind cA voacea 'Area ca plead drept dedupft um6ru1 Sen. Dinapola lui, in ado*,

cleasupra caminulni, pe o scandura sta intr'unpicior o Ord mare, care de la o vorbire ra-pede trect la o Were mornAitalit. De sigurpe (Masa am fost auzit-o de pe cale, i ami-cul nostru din jilt nu era respunator de a-ceasta, abatere de la regnlele politetei. Yuba-Bill, intors de la cerceari zadarnice, nu seindupleca a crede pe deplin aceasta alma-cire, urmand a observa en sflall pe paralitic.El aflase un adapost pentra cai, i se in-torcea, murat de ploae 1 plin de neincre-dere.

Done pote jar imprejur, alta, fiintaomeneasca, afara de d6nsul, i-o tie prea bineacest lAtran iret. Credinta majoriatil erainsa mai intemeiaa 1 se vadl peste putin,cad able Bill incetase de-a murmur& se auzIun pas rapede, i fo.nitul nnei fuste ude princoridor. Ua se deschise ica fulgerul luminosal dintilor celor albi, en scanteia ochilor Ce-bu negri, en lipsa totala de ceremonial sande sfiala, o t6n6r6 femee intl.& Ea deschiseua i, gafaind, se razema de d6nsa.

Cu voea d-voastre, en stint Miggles.Miggles era acea femee en ochii de foe, cusinul bogat ! Rochia, de stofa ordinara, al-bast/A, uda din toate partile se lipea de niteforme statnare a caror frumnsete, ea in zadarcerca BA le ascunda. De la capul cel adapostitsub o palarie de marinar, pan la picioarele celemid en fine incheeturi, ratacite intr'o parechede ciubote marl, barbateti, totul, la dnsa,era gratie 1 stralucire.

Astfel Miggles ii ridea de noi, in moduleel mai voios, cel mai deschis 1 mai firescdin lume.

Ascultati, WO, ne zise ea c'un glas pri-pit, tiind retina cea micutft in lold, fart a lua

nu-i

www.dacoromanica.ro

BUG GI ES. 147

sama la ingaimeala noastrit care nu afla ovorbg de_ zia, 1 la complecta demoralisatinne,a lui Yuba-Bill, a egruia trgs6turi luase es-presinnea nnui estas 1-ostesc; ascultati MeV :eram la done mile de aice clnd vol v po-goreati in vale. Am socotit a poate v yetioprl la mine i am alergat tot drnmul, tiindci nu-i nime acasg, afarg de Jim ieata de ce gafgesc, aceasta-i scuza mea.

Miggles scoase pMgria de muama cu tinaer istet, stropindu-ne en o adev6ratg untilde ploae, vra s aeze Oral sburlit, i lg-sand sg cadg done spelce, riAnd ca hohot,se aeza. langg, Yuba-Bill cn mg.nile incruci-ciate pe genunchi. Jadecgtorul egpitand celd'intgi mintile, incep sg fad, un complimentextravagant.

M6 rog, spelcile de jos, zise Mig-gles cu seriositate.

0 jum6tate dazing de mlni se incgl-cid pentra onoarea de a presinta spelca fru-moasei ei sthpgne. Miggles trednd in cea-lalt parte a eamerei, aJntI privirea asu-pra ochilor solemni ai invalidalni, care res-punser6 en o espresiune de care nu i-am ficrezut capabili. Viata, intelepciunea, ilumi-narg de odat g. acesta fata vestezitg. Migglesrise din non, un ris de o neobic1nuitg elo-qaentg, intordnd earl spre noi dintii ceialbi i ochii cei negri.

Aceastg nenorocitI persoank incepil ju-decgtord cu sfiall este dar .

Jim, respunse scurt Miggles.Tatul d-tale ?

Nu.Fratele ?

Barbatul ?

Miggles aruncg, o clutaturg, rApede i piingde des6dere asupra celor done dame care eg-l6toreau dimpreung cu noi, i care, dupg cumobservasem deja, flu impArtgeau admiratiuneageneralg, i zice serios :

Nue Jim.Urmg, o tacere... Damele2,se apropiar6 mai

tare una de alta. Virginianul se nits, tintg la focCu persistenta, i vecinul stu, urieul, pgreaca-i intoarce privirile in sine spre a afla unajutor in aceastg criticg imprejurare. Dar risullui Miggles, care era molipsitor, rump6nd tg-cerea :

Ai, zise ea, trebue sg vd fie foame.Cine-mi va ajuta pentra a preggti ceaittl ?

Nu lipseau oameni de bung-vointa. Dupgputine momente, Yuba-Bill era ocnpat ca iCaliban, la carat vreascuri pentrn Miranda,i calguzul la rgnit cafeaoa. Asupra meaczii sarcina delicatg, de a tgla slgnina in fellsubtirele. Judecatorul ii reserva rolul de ada sfaturi cu limba liii voioasg, i uoar1 deinv6rtit. Cand Miglles, asistatit de judecgtori de Irlandezul de pe imperiala, sfiri de pusmasa, impodobitg en o sumg, de farfurii 1 decastroane, noi toti eram deja voioi, en toatgploaea care bgtea mereu in geamuril en totv6ntul care in v6rtejuri genAnde, entrieracaminul, cu toate eg cele done dame opteauretrase inteun colt, i a tarca de sus de pesandttra, ingitna prin tipete ascutite i iro-nice convorbirea ce urma intro cola done stil-puri de yirtute. La lumina focului care acumincea, noi putur6m constata ct pgretii erauacoperiti cu jurnale ilustrate coordonate cucu un gust i o intelepciune en total femeeti.Mobilele din camerl, evident improvizate secompuneau din cutii de lumintiri i lazi de

. . .

dg-mi

Nu.

i

www.dacoromanica.ro

148 MIG GLES.

mArfuri, acoperite cu nit cit de coloare vie,sau en piei de dobitoace selbatice.

Jiltul lui Jim nu era deal o variatiuneisteatit a poloboculni en fAing. Toate ama-nnntimile acestei camere ni apgruse pe catromantice, pe atat de o curAtenie farl path.OspItul fa pentra Miggles inainte de toateun succes de bucAtArie, apoi un succes de spi-rit. Ea conduse conversatia cu un tact ne-obiclnuit. Punea singurA toate intrebArile, inslpe nu ton de franchetA care indepArta ori ceindoeall despre buna ei credintl; astfel incAtnoi vorbirem de noi, de planurile noastre,de cAletorie, de timp, unii de altii, intr'uncuvent de toate afarA de stApAnul i stApInade casA.

Trebue sA mArturisim cA, conversatia luiMiggles nn era elegantA, rare ori corectIi din cAnd in and ea arunca cuvinte dinacele acIror sexul nostru singur ii reservAlibera intrebuintare. Dar i acele cuvinteerau insotite de fulgerul dintilor i a ochi-lor nrmate de un ris, ris particular luiMigglesatIt de limpede i de onest, incAt'Area a purifica atmo.lera moralA.

In timpul prAnzului, auzirem deodatA nnvaet plrea un trap greoiu care s'ar frecade pAretii din afarA apoi se auzl sgAriind, io resuflare fornlitl venl de dupA uA.

Acesta-i Ioachhn, zise Miggles, respun-And la eanturile noastre pline de euriositate.Doriti vedeti ? Fara a mai atepta res-puns, ea deschise ua i ne arata, un pnin denrs care se i scula in done labe, intinandcele dinainte in posa obicinuia a ceritorilorde strada, i priviud la Miggles eu un aerde admiraciune care i dAdea o stranie aseme-nare eu

Acesta-i cAnele men pAzitor ; nu ve temeti,nu mucA, adaogA Miggles vezend pe cele douedame el fugise spre a se ascunde intr'un colt.Aa-i, moule, zise ea, cAtr inteleptul Ioachim?

DupA ce hrAnl i dah earl pe Ursa-Mi-nor, sa ye spun, bAeti, continul Miggles, atiavut noroc c Ioachim nu se Oa la postulsea cAnd ati sosit aiei.

Dar uncle era, intrebA. jadecAtorul.Ca mine noaptea el merge dupA mine,

pas cltrI pas, ca i and ar fi un om.Toti tIcure un moment, ascultAnd ventul,

i inchipuinduli pe Miggles, noaptea, pe el-rare in codrul inundat de ploae, urmatl deselbaticul ei pAzitor.

Judectitornl, dad nu me inel, vorbl atuncide Una i de leul son. Miggles priml compli-mentul acesta, ca i pe cele de mai inainte,cu o seninA gravitate. Nu glcise ea oare ad-miratiunea ce ne inspira ? mai ales cA ado-ratiunea lid Yuba-Bill Ell lesne putea fi tre-cutA cu vederea. N'a dorl s'o spun, darfrancheta i libertatea ei de spirit, aceeaicAtrA toti i pentru toti, era cam nmilitoarepentrn grapul tinerilor din banda noastr.Ursul nu aduse nici un argument favorabillui Miggles in opinia persoanelor de sexu1ei, i dupA prAnz receala ce arAtau cele dotedame era atAt de mare, inekt crengile de brad,aruncate pe foe, de bratul puternic a lui

eu greu puteau lupta spre a ocovirl.

Miggles simtind aceasta strigA deodatA ca-itimpul de repaos, ci propuse se conduel da-mele in camera de-alAturea undo se Oita pa-turile lox%

Voi, bleti, tologiti ve (Lice, cum yetipute, este numai o odae.

;

Yuba-Bill.

Yuba-Bill,st-1

www.dacoromanica.ro

==

HUG GLES. 149

Sexul nostru, sexul cel, tare rar este taxatde vorbaret i de curios. Ca toate aceste,aunt silit a mirturisi c, deabia Miggles eisepe u, noi ne intrunirem optind, Hand,preschimbind gndirile i nedumeririle ce neinspira gazda noastri i euriosul ei tovarig.Me tem chiar, ea in mieirile noastre si nu fighiontit putin pe paraliticul prostatic care stain mijlocul nostril, mut ea stattta lui Memnon,eisetind gum la vorbele noastre dearte, eusenina nepasare a trecutulni.

In mijlocul acestei discutiuni infocate, Mig-glee se inturni, dar nu mai era aceeai Mig-gles care, en cite-va oare mai nainte, se iviseochilor notri ea o aparitiune iinbititoare.Tiind ochii la piment, ea se oprl tin momenten indoeali pe pragtil uei, tinend sub brattin eghial strins in patra. Miggles pima afi perdut indrizneala ce ne ineintase la in-eepntinaintind spre j i1ul paraliticului, eaapropie in taburet, se acoperl cu oghialul,zicendu-ne:De nu ve superati, eu voiu pe-trece ithaptea aid, este putin loc in caskea lui atunci mina invalidului i intoarse ochiispre focal murind.

Sentimental instinetiv eft eram la inceputulunui ir de confidente viitoare, san poate ru-inea ce simteam de curiositatea care ferbeain noi, ne filet pe toti a pAz1 ticerea.

Ploaea bitea And in acoperipl easel, aripaventalui lovincl pe neateptate trezea din eindin Mid lumina focului. Miggles, profitindde tin moment de impicare a eleme