ERGOTERAPIA IN ERGOTERAPIA IN REEDUCAREA MAINII CU REEDUCAREA MAINII CU HANDICAP HANDICAP Mana = organ specializat in miscare si in sensibilitate Mana = organ specializat in miscare si in sensibilitate discriminativa discriminativa Mana = organ al constructiei personalitatii umane si al Mana = organ al constructiei personalitatii umane si al profesionalitatii. profesionalitatii. Functiile senzoriale ale mainii : Functiile senzoriale ale mainii : -aprecierea formei si a volumului -aprecierea formei si a volumului obiectelor: stereognozia obiectelor: stereognozia -aprecierea greutatii obiectelor: barognozia -aprecierea greutatii obiectelor: barognozia - aprecierea preciziei unor miscari: kinestezia - aprecierea preciziei unor miscari: kinestezia
Transcript
ERGOTERAPIA IN ERGOTERAPIA IN REEDUCAREA MAINII CU REEDUCAREA MAINII CU
HANDICAPHANDICAPMana = organ specializat in miscare si in sensibilitate discriminativa Mana = organ specializat in miscare si in sensibilitate discriminativa
Mana = organ al constructiei personalitatii umane si al profesionalitatii.Mana = organ al constructiei personalitatii umane si al profesionalitatii.
Functiile senzoriale ale mainii :Functiile senzoriale ale mainii :
-aprecierea formei si a volumului obiectelor: -aprecierea formei si a volumului obiectelor: stereognoziastereognozia
-aprecierea greutatii obiectelor: barognozia-aprecierea greutatii obiectelor: barognozia- aprecierea preciziei unor miscari: kinestezia- aprecierea preciziei unor miscari: kinestezia
Rolul mainii in economia psiho-Rolul mainii in economia psiho-somaticasomatica
• -Mana : organul principal al exprimarii celor mai complexe si mai profunde sentimente.
• -Conformatia mainii si posibilitatile ei de miscare, permit cele mai variate si mai pretentioase gestualitati.
• -Posibilitatile motrice si de sensibilitate ale mainii umane, au determinat (sau invers ?), ca suprafata de proiectie pe scoarta cerebrala sa reprezinte aproape 1/3 din intreaga arie corticala.
• -La surdomuti, mana s-a transformat intr-un adevarat organ al limbajului, fiecare litera a alfabetului fiind inlocuita de o anumita pozitie a mainii.
• - Fiecare deget in parte dispune de calitati senzoriale si motorii differentiate:
CONCEPTUL DE MANA CU CONCEPTUL DE MANA CU HANDICAPHANDICAP
• MANA POSTTRAUMATICA
• MANA REUMATOIDA
• MANA PARETICA / PLEGICA
• MANA CU AMPUTATII / PROTEZATA
• DEFICIENTE / MALFORMATII CONGENITALE
• MANA CU TULBURARI VASCULARE
• PR - afecteaza 1% din populatia generala
• In Romania exista aproximativ 250 000 bolnavi cu PR
• Severitatea bolii rezulta din faptul ca 50 % din pacienti isi inceteaza activitatea profesionala in primii 5 ani de boala
• In 10% din cazuri apare o invaliditate grava in primii 2 ani de evolutie
• Aparitia unor leziuni viscerale duce la scurtarea duratei medii de viata cu 5 pana la 10 ani
• PR cea mai frecventa cauza de handicap motor cu potential reversibil in cazul unui tratament precoce, adecvat
1. Redoare matinala cu durata de minimum o ora
2.Artrita simultana la minimum 3 arii articulare (obiectivata de medic)
3. Artrita articulatiilor mainii
4. Artrita simetrica
criteriile 1-4: prezente cel putin 6 saptamani
5. Prezenta nodulilor reumatoizi
6. Prezenta factorului reumatoid
7 .Modificari radiologice
Diagnostic pozitiv:4 din 7 criterii
• PR - FORMA INTERMITENTA 25% DIN CAZURI
• PR- FORMA PERSISTENTA 60% DIN CAZURI
• PR - FORMA RAPID PROGRESIVA 15% DIN CAZURI
PENTRU ORIENTAREA CORECTA A GRADULUI DE ACTIVITATE SI A SEVERITATII PR ESTE NECESARA O EVALUARE COMPLEXA A BOLNAVULUI, CUPRINZAND:
Simptomele si semnele clinice de afectiune articulara activa• NAD (numar articulatii dureroase)• NAT (numar articulatii tumefiate)• indice articular RITCHIE• indice de tumefiere articulara 44• index articular 28 EVALUAREA DURERII DE CATRE PACIENT
GENERAL HEALTH PACIENT
GENERAL HEALTH MEDIC
scala vizuala analoga
scala gradata numerica
scala gradata verbala
Evaluare functionala
Masurarea reactantilor de faza acuta
Evaluare radiologica
• 1-IMBRACARE SI AUTOINGRIJIRE
• 2-RIDICARE
• 3-SERVIREA MESEI
• 4-MERS, DEPLASARE
• 5-IGIENA
• 6-AJUNGEREA LA OBIECTE
• 7-APUCARE
• 8-ACTIVITATI ZILNICE
0-fara nici o dificultate 2-cu multa dificultate
1-cu o oarecare dificultate 3-imposibil de efectuat
• DAS 28
< 3.2 boala inactiva
> 3.2 < 5.1 activ moderata
> 5.1 boala intens activa
• Durerea, anchiloza si simptomatologia sistemica din artrita reumatoida pot afecta negativ stilul de viata al pacientului si capacitatea acestuia de a munci
• Afectiunea poate provoca grave distructii articulare, ceea ce duce la deformari articulare si la tulburari functionale .
• Mainile si incheieturile mainilor sunt cel mai frecvent afectate prin deformarile din artrita reumatoida. - "gatul de lebada" si deformarile "in butoniera"- marirea de volum a articulatiilor poate deplasa tendoanele si ligamentele implicate in stabilitatea articulara: degetele de la maini se inclinea spre degetul mic (deviere ulnara) - se poate produce ruptura tendoanelor, ceea ce face imposibila flexia sau extensia degetelor (in artrita reumatoida este foarte frecventa slabirea tendoanelor datorata inflamatiei articulare).- inflamatia incheieturii mainii poate limita functionalitatea articulatiei (flexia, extensia, rotatia, prehensiunea).
IMPACTUL ASUPRA ACTIVITATIIIMPACTUL ASUPRA ACTIVITATII• Picioarele : se produc deformari articulare, afectand mai
mult de o treime din pacienti. - degetele in "ciocan" - haluce valg - subluxatia metatarsofalangiana,-piciorul triunghiular, rotund
• Artrita genunchiului, necontrolata medicamentos, poate provoca eroziuni ale cartilajului si distrugere articulara (va fi necesara protezarea ).
• Radiografia coloanei vertebrale releva distrugeri la acest nivel la aproximativ 15% din pacienti.
DEGETUL IDEGETUL I
• Policele: datorita miscarilor de opozitie, este degetul care executa forma principala a prehensiunii (pensa dintre police si celelalte degete ). Pierderea policelui poate reduce capacitatea functionala a mainii cu 60% (mana poate executa numai miscari de impingere si de sustinere dorsala sau palmara si miscari de prehensiune intre cele 4 degete sau intre degete si podul palmei).
DEGETUL IIDEGETUL II
• -Indexul: este “degetul adresei”:are forta si intervine ca unul dintre stabilizatorii principali ai miscarii de prehensiune.
• Dispune de cea mai mare sensibilitate tactila (recunoasterea si reproducerea formei obiectelor).
• Pe acest deget se bazeaza talentul si succesul olarului, sculptorului sau a instrumentistului.
DEGETELE III-VDEGETELE III-V
• -Degetul mijlociu: este considerat degetul fortei, fiind indispensabil in prehensiunea obiectelor grele si in mentinerea acestora in pozitie atarnat sau sprijinit.
• -Inelarul: completeaza actiunea degetului mijlociu in miscarile de forta fiind dotat cu o forma deosebita de sensibilitate (sesizarea pozitiei spatiale a varfului floretei sau a capatului vaslei la sportive).
• -Degetul mic: are rol mai redus. Prezenta lui mareste pensa digito-palmara, conferind o mai mare stabilitate prehensiunii.
• Mana omului reprezinta in fapt cel mai perfectionat dar si cel mai vulnerabil instrument de lucru. Mana umana permite atat cunoaterea cat si reconstructia propriei noastre identitati creatoare si spirituale.
• -In pofida mecanizarii si automatizarii multor activitati industriale, care au redus efortul fizic general, au ramas pur manuale, numeroase activitati umane, in special cele artizale.
• - Solicitarile mainii prin miscari repetitive, executate in ritm de lucru impus / sau cadentat(ex.munca la banda rulanta), prehensiunea in forta si in pozitii articulare vicioase, manipularea de greutati, determina depasirea pragului de rezistenta proprie fiecarei structuri musculo-scheletice a mainii, exprimate prin: durere, jena, redoare, impotenta functionala partiala sau totala, uneori definitiva.
ERGOTERAPIA SPECIFICAERGOTERAPIA SPECIFICA
• Ergoterapia ajuta la recuperarea miscarilor deficitare, prin executarea diferitelor activitati tehnice manuale, care antreneaza grupele musculare si articulatiile lezate(ET. SPECIFICA).
• -ET; se desfasoara in ateliere speciale dotate cu aparatura si materialele necesare si sub directa supraveghere a personalului de specialitate (ergoterapeut, maistru tehnolog).
• -Sedintele de ergoterapie se programeaza de 2-3 ori pe saptamana, durata fiecarei sedinte initiale fiind de 60-90 minute, cu crestere progresiva, in functie de toleranta la munca si de interesele comune ale ergoterapeutului si ale pacientului.
• -Gestul ales pentru fiecare tip de activitate, trebuie sa intereseze muschii sau grupul musculo-articular lezat, efectuandu-se gesturi/miscari din unele activitati tehnologice, care sa antreneze cu precadere reeducarea functiilor pierdute.
ACTIVITATI INDICATE;ACTIVITATI INDICATE;
• Reeducarea/antrenarea articulatiei mainii:
• -scrisul la masina, tehnoredactarea
• -tricotatul
• -desenatul, pictatul
• -depanatul
• -rularea cu sucitorul/ facaletul
ACTIVITATI INDICATEACTIVITATI INDICATE
• Pentru antrenarea degetelor•
-insirarea de margele (pe ata, sfoara)• -cusut cu acul (croitorie, broderie) • -cantatul la pian, acordeon, instrumente de suflat
(actionarea clapelor),• -desenatul, pictatul, scrisul• -modelajul plastilinei• -olaritul• -decuparea de hartie cu foarfecul• -apucarea de obiecte din ce in ce mai mici• -rasfoirea unei carti
• -taierea cu fierastraul• -rularea sucitorului/facaletului (patiserie)• -coafura, pieptanat (artistic sau profesional)• -impingerea-tragerea (actionarea) de manete• -ridicarea si coborarea de obiecte (greutati)
• fiziologic (consum energetic global) • psihologic (motivatie, dorinta de reluare a
muncii, recreere).
PRINCIPII GENERALE PRINCIPII GENERALE ERGOTERAPEUTICEERGOTERAPEUTICE
• Optiunea pentru alegerea unei (sau a unor ocupatii) va tine seama si de urmatoarele reguli:
• -ocupatia sa fie simpla si usor de inteles, de invatat si de executat,
• -ocupatia sa fie utila, pentru a crea bunuri folositoare si valorificabile,
• -ocupatia sa fie variata pentru a evita monotonia• -ocupatia sa solicite un efort progresiv• -ocupatia sa fie liber acceptata de pacient (de preferinta
agreata de bolnav)• -munca sa fie executata pe cat posibil sub directa
supraveghere a ergoterapeutului.• -se va asigura un climat psihic favorabil bolnavului (atitudine
de intelegere deplina, fara critici dure sau norme riguroase, cu incurajari si corectii pline de compasiune )
SECURITATE MUNCII IN SECURITATE MUNCII IN ATELIERUL DE ERGOTERAPIEATELIERUL DE ERGOTERAPIE
• In toate atelierele de ergoterapie, asigurarea conditiilor optime din punct de vedere al sigurantei si al securitatii muncii este obligatorie.
• In spatele diverselor aparate de lucru se instaleaza cadre metalice fixate la perete sau la tavan, de care bolnavul, se poate prinde la nevoie in chingi, in pozitie asezat sau in ortostatism, pentru a-si asigura o pozitie corecta si stabila in timpul muncii.
• Aparatele si instrumentele de lucru se pot modifica in functie de necesitati (in functie de natura si scopul urmarit).
• La unele aparate se pot anexa extensoare sau dispozitive pentru a grada rezistenta intampinata de bolnav la efectuarea miscarilor.
• In centrele moderne spitalicesti, atelierele de ET sunt organizate si dotate in functie de categoriile de afectiuni spitalizate (boli reumatice, ortopedice, neurologice).
ORGANIZAREORGANIZARE
• Centrele de reabilitare pentru deficientii motori, bine organizate, dispun de scoli de policalificare profesionala, dotate cu aparatura complexa si incadrate cu instructori tehnici cu inalta calificare.
• In aceste scoli se practica ergoterapia care devine orientativa (vocationala).
• -Un internat anexat scolii, gazduieste bolnavii greu deplasabili.
• Aceste centre stabilesc legaturi functionale cu scolile profesionale, alte scoli speciale sau cu unitatile economice, spre care indruma bolnavii cu aptitudini deosebite.
PLANUL RECUPERATOR-PLANUL RECUPERATOR-• Intocmirea planului recuperator si indicatia activitatilor
ergoterapeutice este efectuata de catre medic, iar munca in ateliere este supravegheata de catre ergoterapeuti sau monitori de inalta calificare.
• Munca se efectueaza in echipa, conform specificului atelierului, dar activitatea fiecarui deficient trebuie foarte bine individualizata.
• Exercitiile ergoterapeutice trebuie coroborate cu cele recomandate in cadrul celorlalte programe de kinetoterapie, pentru ca impreuna sa creeze stereotipuri motorii corecte, corespunzatoare viitoarei profesii a bolnavului.
• -Ritmul si intensitatea activitatilor se cresc progresiv, in timp ce perioadele de repaus se scurteaza.
• -Se ingreuneaza progresiv intregul proces de munca prin mijloacele corespunzatoare fiecarui caz: instrumente din ce in ce mai grele, plasarea rastelelor pentru unelte in pozitii din ce in ce mai dificile, materiale de prelucrat din ce in ce mai rezistente, munci din ce in ce mai pretentioase.
PLAN RECUPERATORPLAN RECUPERATOR
• Se incearca sa se redea progresiv, o capacitate de munca si o calificare cat mai apropiate de cea a omului normal.
• -In dirijarea activitatii de ET, se are in vedere atat scopul urmarit cat si caracteristicile morfofunctionale ale segmentului de recuperat.
• - Atelierele de tesatorie, croitorie, vor avea in dotare masini diferite, de dimensiuni variabile, pentru a putea controla amplitudinea miscarilor.
• -Atelierele de mecanica, mecanica fina, electronica vor fi folosite pentru a reda miscarile fine ale mainii.Cifoscolioticii vor executa miscari care sa le amelioreze functia ventilatorie.
• -Pentru copii cu deficiente motorii sau pentru cei cu stagiu de lunga durata in centrele de reabilitare, nu se va omite problema scolarizarii (programe scolare cuprinzand curricula scolilor de cultura generala, de pregatire profesionala cat si activitatile extrascolare).
Activităţi recreativeActivităţi recreative– jjocul cu mingea de tenisocul cu mingea de tenis
– ffolosirea unor jucăriiolosirea unor jucării– prehensiunea /pensa bidigitalaprehensiunea /pensa bidigitala– rotatia /deviatia radialarotatia /deviatia radiala ((ex titirezul – in directie radialex titirezul – in directie radială)ă)
Munca de artizanatMunca de artizanat
– folosirea ambelor mâini pentru folosirea ambelor mâini pentru confecţionarea unor biluţe de hârtieconfecţionarea unor biluţe de hârtie
– mmodelarea plastilineiodelarea plastilinei– împletitul (cosuri, textile)împletitul (cosuri, textile)– ţesutul de covoareţesutul de covoare– introducerea aţei în acintroducerea aţei în ac si si– cusutulcusutul
Activităţi uz casnicActivităţi uz casnic
– călcatcălcatulul rufe rufelorlor– introducerea cheii în broascăintroducerea cheii în broască– introducerea rufelor în maşina de spălatintroducerea rufelor în maşina de spălat– lucrul la calculatorlucrul la calculator
LP: PLAN GENERAL DE LP: PLAN GENERAL DE ARTTERAPIEARTTERAPIE
peisaje din natura prin modelare plastilina• -componentele obiectivului; modelare
bucatilor prin rulare si presare cu degetele, asezarea pe placa suport
• Partile activitatii:divizarea materialului(ruperea plastilinei), rularea cu palmele si degetel, relaxarea
Echipamentul si materialele Echipamentul si materialele necesare:necesare:
• Bulgari de plastilina de culori diferite, tabla de plastic lucioasa, masa de lucru, scaun.
• Mediul de munca: camera aerisita si incalzita, iluminat optim
• -pozitia de lucru:asezat cu fata la masa de lucru
• Miscari realizate: flexia-extensia art. pumnului, MCF si IF,degetelor (in special police, index si medius)
ANALIZA MOTORIEANALIZA MOTORIE
• ARTICULATII SI MUSCHI ANTRENATI IN MUNCA;
• Articulatia radio-cubitala, MF si IF• Muschi: scurt abductor-police, scurt flexor
police, adductor police, lombricali si interososi dorsali, flexor superficial al degetelor, flexor profund al degetelor, opozantul degetului V, scurt flexor si abductor al auricularului
GRADAREA ACTIVITATII;GRADAREA ACTIVITATII;
• FORTA: se mareste consistenta plastilinei.
• ANDURANTA: se creste durata activitatii.
• COORDONARE: se solicita executarea de figurine (animale, persoane, obiecte).
• ECHILIBRU: se lucreaza si in pozitie ortostatica
ANALIZA COGNITIVA:ANALIZA COGNITIVA:
• MEMORIA: sa-si reaminteasca instructiunile (ordinea in realizare, alegerea corecta a culorilor).
• CONCENTRARE: sa realizeze produsul finit (peisaj, desen).
• ASPECTE INTERPERSONALE ALE ACTIVITATII:
• COMPETITII PE TEMA DATA, • FACTORI PSIHOLOGICI: AGREMENT,
