+ All Categories
Home > Documents > ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ALBINEI

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ALBINEI

Date post: 21-Jan-2016
Category:
Upload: lorna
View: 171 times
Download: 8 times
Share this document with a friend
Description:
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ALBINEI. Sistemul nervos central, la albină, este format din -creier -lanţul nervos ventral - organe ce asigură relaţiile albinei cu mediul exterior şi comandă mişcările - PowerPoint PPT Presentation
28
ANATOMIA SI ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ALBINEI FIZIOLOGIA ALBINEI Sistemul nervos central, la albină, Sistemul nervos central, la albină, este format din este format din -creier -creier -lanţul nervos ventral - -lanţul nervos ventral - organe ce asigură relaţiile albinei cu organe ce asigură relaţiile albinei cu mediul exterior şi comandă mişcările mediul exterior şi comandă mişcările - sistem somatogastric - sistem somatogastric asemănător sistemului nervos simpatic, asemănător sistemului nervos simpatic, sistem ce procesează informaţiile sistem ce procesează informaţiile senzoriale ce vin de la organele senzoriale ce vin de la organele interne şi comandă funcţiile acestora interne şi comandă funcţiile acestora (circulaţia, respiraţia, digestia,) (circulaţia, respiraţia, digestia,)
Transcript
Page 1: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ALBINEI

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ALBINEIALBINEI

Sistemul nervos central, la albină, este format din Sistemul nervos central, la albină, este format din -creier-creier -lanţul nervos ventral - organe ce asigură -lanţul nervos ventral - organe ce asigură relaţiile albinei cu mediul exterior şi comandă relaţiile albinei cu mediul exterior şi comandă mişcările mişcările - sistem somatogastric asemănător sistemului - sistem somatogastric asemănător sistemului nervos simpatic, sistem ce procesează informaţiile nervos simpatic, sistem ce procesează informaţiile senzoriale ce vin de la organele interne şi comandă senzoriale ce vin de la organele interne şi comandă funcţiile acestora (circulaţia, respiraţia, digestia,)funcţiile acestora (circulaţia, respiraţia, digestia,)

Page 2: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ALBINEI

CreierulCreierul, , la albină, este foarte bine dezvoltat, în comparaţie cu alte insecte, şi la albină, este foarte bine dezvoltat, în comparaţie cu alte insecte, şi rezultă din asocierea ganglionilor cefalici. rezultă din asocierea ganglionilor cefalici. Cel mai dezvoltat creier ( vorbind de masa şi volumul lobilor Cel mai dezvoltat creier ( vorbind de masa şi volumul lobilor protocerebrali şi deutocerebrali), pe ansamblu, este al trântorelui protocerebrali şi deutocerebrali), pe ansamblu, este al trântorelui (datorită şi lobilor lor optici foarte dezvoltaţi), urmat de cel al albinei (datorită şi lobilor lor optici foarte dezvoltaţi), urmat de cel al albinei lucrătoare. Matca are cel mai mic creier.lucrătoare. Matca are cel mai mic creier.

Page 3: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ALBINEI

Lanţul nervos ventralLanţul nervos ventralLa albină, lanţul nervos ventral este format din La albină, lanţul nervos ventral este format din ganglionul ganglionul

subesofagiansubesofagian şi şi lanţul nervos ventral porpriu zislanţul nervos ventral porpriu zis..

Ganglionul esofagian Ganglionul esofagian este format din trei ganglioni uniţi, este format din trei ganglioni uniţi, ce se unesc cu creierul în partea lor superioară. Din ce se unesc cu creierul în partea lor superioară. Din aceşti ganglioni pornesc o serie de nervi: nervii maxilari, aceşti ganglioni pornesc o serie de nervi: nervii maxilari, mandibulari şi labiali.mandibulari şi labiali.

Ganglioni Ganglioni 7 perechi, in funcţie de poziţia pe care o 7 perechi, in funcţie de poziţia pe care o ocupă în corpul albinei, ganglionii inervează organe ocupă în corpul albinei, ganglionii inervează organe anatomice diferiteanatomice diferite

Ganglioni toracici prima pereche - prima pereche de picioareGanglioni toracici prima pereche - prima pereche de picioare A doua pereche - A doua şi a treia pereche de picioare, a doua A doua pereche - A doua şi a treia pereche de picioare, a doua

pereche de aripi şi muşchii toracelui (muşchii zborului).pereche de aripi şi muşchii toracelui (muşchii zborului). Ganglioni abdominali - aparatul respirator, tubul digestiv şi Ganglioni abdominali - aparatul respirator, tubul digestiv şi

organele genitale.organele genitale.

Page 4: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ALBINEI

Sistemul neuroendocrinSistemul neuroendocrin este alcătuit din este alcătuit din celule neurosecretoarecelule neurosecretoare, aflate în creier (celule , aflate în creier (celule

secretoare de hormoni) şi secretoare de hormoni) şi glande endocrineglande endocrine, care sunt activate de , care sunt activate de hormonii eliberaţi de celulele neurosecretoare din creier.hormonii eliberaţi de celulele neurosecretoare din creier.

Glande endocrineGlande endocrine sunt reprezentate de glandele sunt reprezentate de glandele protoracice şi cele două perechi de glande protoracice şi cele două perechi de glande retrocerebrale.retrocerebrale.

Glandele protoraciceGlandele protoracice sunt situate difuz în apropierea sunt situate difuz în apropierea tubului digestiv, în mezotorace şi prototorace, la larve, şi tubului digestiv, în mezotorace şi prototorace, la larve, şi secretă (ca şi celulele neurosecretoare ale creierului) secretă (ca şi celulele neurosecretoare ale creierului) ecdisonulecdisonul cunoscut şi ca hormonul năpârlirii sau cunoscut şi ca hormonul năpârlirii sau hormonul de metamorfoză).hormonul de metamorfoză).

EdicsonulEdicsonul un rol esenţial în creşterea şi metamorfoza larvei, un rol esenţial în creşterea şi metamorfoza larvei, precum şi în schimbarea culorii acesteia.precum şi în schimbarea culorii acesteia.

Albinele lucrătoare, având glandele toracice atrofiate sunt Albinele lucrătoare, având glandele toracice atrofiate sunt incapabile de năpârlire şi dezvoltare ulterioară.incapabile de năpârlire şi dezvoltare ulterioară.

Page 5: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ALBINEI

Corpora cardiaca Corpora cardiaca şi şi Corpora allata Corpora allata sunt sunt glande retrocerebraleglande retrocerebrale,, producătoare producătoare de hormoni. cde hormoni. corpora cardiaca orpora cardiaca este dispusă deasupra guriieste dispusă deasupra gurii

Cel mai important hormon este Cel mai important hormon este hormonul juvenilhormonul juvenil, denumit astfel deoarece la , denumit astfel deoarece la insecte principala lui funcţie este de reglare a metamorfozei şi în manifestări fiziologice şi insecte principala lui funcţie este de reglare a metamorfozei şi în manifestări fiziologice şi de comportament, intervenind în controlul metamorfozeide comportament, intervenind în controlul metamorfozei (la larve, modificarea nivelului de hormon juvenil induce năpârliri între stadiul larval şi (la larve, modificarea nivelului de hormon juvenil induce năpârliri între stadiul larval şi pupal şi, de asemenea, în cadrul ciclului de dezvoltare, între stadiul pupual şi de adult),pupal şi, de asemenea, în cadrul ciclului de dezvoltare, între stadiul pupual şi de adult), în maturizarea sexuală şi în reproducţie. în maturizarea sexuală şi în reproducţie.

La albine, hormonul juvenil controlează determinarea castelor (reglează La albine, hormonul juvenil controlează determinarea castelor (reglează politeismul), diferenţierea, în cadrul ciclului de dezvoltare, în stadiul de larvă, între matcă politeismul), diferenţierea, în cadrul ciclului de dezvoltare, în stadiul de larvă, între matcă şi lucrătoare.şi lucrătoare. Dacă larva eclozionată dintr-un ou fecundat dacă este hrănită cu lăptişor de Dacă larva eclozionată dintr-un ou fecundat dacă este hrănită cu lăptişor de matcă şi concentraţia de hormon juvenil este redusă din larva respectivă se va dezvolta o matcă şi concentraţia de hormon juvenil este redusă din larva respectivă se va dezvolta o lucrătoare, dacă însă larva respectivă (de 3-5 zile) este hrănită abundent cu lăptişor şi lucrătoare, dacă însă larva respectivă (de 3-5 zile) este hrănită abundent cu lăptişor şi concentraţia de hormon juvenil este mare, din larva respectivă se va dezvolta o regină.concentraţia de hormon juvenil este mare, din larva respectivă se va dezvolta o regină.

Page 6: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ALBINEI

Glandele mandibulare Glandele mandibulare Sunt constituite dintr-o pereche de saci ovali care se deschid la Sunt constituite dintr-o pereche de saci ovali care se deschid la

baza mandibulelor printr-un conduct, peretele glandei este format dintr-baza mandibulelor printr-un conduct, peretele glandei este format dintr-un epiteliu de tip secretor mărginit de o intimă cuticulară.un epiteliu de tip secretor mărginit de o intimă cuticulară.

SSunt situate în cavitatea craniană, de o parte şi de alta a unt situate în cavitatea craniană, de o parte şi de alta a capului şi se întind până la baza antenelor lucrătoarelor.capului şi se întind până la baza antenelor lucrătoarelor. Cele mai dezvoltate glande mandibulare le are matca, urmată Cele mai dezvoltate glande mandibulare le are matca, urmată de albinele lucrătoare.de albinele lucrătoare.

La trântori aceste glande sunt slab dezvoltare. La trântori aceste glande sunt slab dezvoltare. La albinele doici, în vârstă de 6-12 zile, glandele mandibulare La albinele doici, în vârstă de 6-12 zile, glandele mandibulare

secretă o substanţă lipidică, acidul 10-hidroxi-2-decenoic, care este secretă o substanţă lipidică, acidul 10-hidroxi-2-decenoic, care este principalul component al hranei date larvelor, acidul octanoic şi alţi principalul component al hranei date larvelor, acidul octanoic şi alţi acizi volatili.acizi volatili.

Page 7: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ALBINEI

Glandele cerifere sunt în număr de 4 perechi şi sunt situate pe partea Glandele cerifere sunt în număr de 4 perechi şi sunt situate pe partea inferioară a abdomenului albinei lucrătoare. inferioară a abdomenului albinei lucrătoare. -albina trece printr-o stare de activitate a acestor cerifere, dar nu de -albina trece printr-o stare de activitate a acestor cerifere, dar nu de lungă durată, după care secreţia de ceară încetează, albina îndeplinind lungă durată, după care secreţia de ceară încetează, albina îndeplinind în stup alte activităţi,în stup alte activităţi,-Secreţia de ceară se poate declanşa la vârsta de 6 zile. În unele cazuri -Secreţia de ceară se poate declanşa la vârsta de 6 zile. În unele cazuri se poate declanşa şi mult mai târziu, după vârsta de 24 de zile. se poate declanşa şi mult mai târziu, după vârsta de 24 de zile. -Secreţia de ceară depinde de mai multi factori-Secreţia de ceară depinde de mai multi factoriPentru producerea a 1kg de ceară fiind necesară consumarea a aprox. Pentru producerea a 1kg de ceară fiind necesară consumarea a aprox. 8,4 kg. miere).8,4 kg. miere).Compoziţia cerii este foarte complexă, fiind un amestec de peste 300 Compoziţia cerii este foarte complexă, fiind un amestec de peste 300 compuşi. Culoarea ei este albă dar din cauza pigmenţilor carotenoidici compuşi. Culoarea ei este albă dar din cauza pigmenţilor carotenoidici liposolubili din polen capătă o nuanţă galbenă.liposolubili din polen capătă o nuanţă galbenă.

Page 8: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ALBINEI

Glandele labialeGlandele labiale, în număr de două perechi, prezintă o porţiune situată , în număr de două perechi, prezintă o porţiune situată cefalic (cefalic (glandele cervicaleglandele cervicale) şi o porţiune situată în zona toracică ) şi o porţiune situată în zona toracică

((glandele toraciceglandele toracice).).

Glandele cervicaleGlandele cervicale sunt formate din numeroşi corpusculi secretori. sunt formate din numeroşi corpusculi secretori.Secreţia acestor corpusculi este neutră din punct de vedere chimic Secreţia acestor corpusculi este neutră din punct de vedere chimic şi se elimină în canalul glandelor toracice, care, la rândul lor se şi se elimină în canalul glandelor toracice, care, la rândul lor se deschid într-o dilataţie de la baza trompei numită deschid într-o dilataţie de la baza trompei numită salivariumsalivarium. . Secreţia glandelor toracice este folosită la prelucrarea cerii, Secreţia glandelor toracice este folosită la prelucrarea cerii, enzimele produse de aceste glande având rol în digestia lipidelor şi enzimele produse de aceste glande având rol în digestia lipidelor şi a glucidelor.a glucidelor.

Glandele toraciceGlandele toracice corespund glandelor salivare ale altor insecte şi corespund glandelor salivare ale altor insecte şi provin din glandele sericigene ale larvei. Situate în partea anterioară provin din glandele sericigene ale larvei. Situate în partea anterioară a toracelui, sunt formate dintr-o masă de tuburi foarte ramnificate, a toracelui, sunt formate dintr-o masă de tuburi foarte ramnificate, care se unesc într-o aglomerare de celule alungite care alcătuiesc care se unesc într-o aglomerare de celule alungite care alcătuiesc un două rezervoare pentru acumularea secreţiei. Această secreţie un două rezervoare pentru acumularea secreţiei. Această secreţie are un pH slab acid (6,3-7) şi este folosită la diluarea mierii şi a are un pH slab acid (6,3-7) şi este folosită la diluarea mierii şi a lăptişorului de matcă, ca liant al grăunceoarelor de polen şi la lăptişorului de matcă, ca liant al grăunceoarelor de polen şi la construirea fagurilor.construirea fagurilor.

Page 9: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ALBINEI

Glanda NasonovGlanda Nasonov, numită şi glanda mirosului, are o formă triunghiulară , numită şi glanda mirosului, are o formă triunghiulară şi este situată între ultimele două tergite abdominale. Glanda comunică şi este situată între ultimele două tergite abdominale. Glanda comunică cu exteriorul prin intermediul unui canal odorifiant ce are aspectul unei cu exteriorul prin intermediul unui canal odorifiant ce are aspectul unei

benzi de culoare brun-lucioasă. Atunci când albina lucrătoare îşi benzi de culoare brun-lucioasă. Atunci când albina lucrătoare îşi îndepărtează tergitele, produsul chimic secretat poate fi eliberat în afară îndepărtează tergitele, produsul chimic secretat poate fi eliberat în afară

prin acest canal.prin acest canal.În secreţia glandei Nasonov au fost identificate 7 substanţeÎn secreţia glandei Nasonov au fost identificate 7 substanţe

Feromonul secretat de această glandă serveşte la orientare, în special Feromonul secretat de această glandă serveşte la orientare, în special la intrarea în stup, pentru recunoaşterea albinelor care fac parte din la intrarea în stup, pentru recunoaşterea albinelor care fac parte din

acceaşi familie, aşezarea şi adunarea roiului sub formă de ciorchine, la acceaşi familie, aşezarea şi adunarea roiului sub formă de ciorchine, la stabilirea poziţiei sursei de apă, de nectar şi polen, a florilor. Este stabilirea poziţiei sursei de apă, de nectar şi polen, a florilor. Este

răspândit în atmosferă prin curenţii de aer produşi de mişcarea aripilor răspândit în atmosferă prin curenţii de aer produşi de mişcarea aripilor pe o rază de până la 100m şi persistă circa 2-3 ore.pe o rază de până la 100m şi persistă circa 2-3 ore.

Cantitatea de feromon secretaţi de albinele lucrătoare creşte cu vârsta, Cantitatea de feromon secretaţi de albinele lucrătoare creşte cu vârsta, maximul de secreţie înregistrându-se la albinele în vârstă de 28 zile.maximul de secreţie înregistrându-se la albinele în vârstă de 28 zile.

Page 10: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ALBINEI

Cordul, Cordul, organul pulsatil, este situat în partea dorsală a abdomenului, organul pulsatil, este situat în partea dorsală a abdomenului, deasupra aparatului digestiv, are o formă tubulară, alungită şi este deasupra aparatului digestiv, are o formă tubulară, alungită şi este

compartimentat în 5 camere (compartimentat în 5 camere (ventriculeventricule), care se întind de la mijlocul ), care se întind de la mijlocul segmentului al VI-lea abdominal până în apropierea creierului. Inima segmentului al VI-lea abdominal până în apropierea creierului. Inima

este susţinută la hipoderm de fibre conjunctive, iar la septumul este susţinută la hipoderm de fibre conjunctive, iar la septumul pericardial prin fibre musculare.pericardial prin fibre musculare.

Page 11: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ALBINEI

Sistemul muscular, la albină, este de tip striat, cu excepţia muşchilor Sistemul muscular, la albină, este de tip striat, cu excepţia muşchilor direcţi ai zborului, şi permite efectuarea de către albină a unor direcţi ai zborului, şi permite efectuarea de către albină a unor mişcări rapide şi complexe.mişcări rapide şi complexe.

Muşchii sunt legaţi de chitina scheletului fie direct fie prin intermediul Muşchii sunt legaţi de chitina scheletului fie direct fie prin intermediul unor tendoane, musculatura fiind răspândită în tot organismul. unor tendoane, musculatura fiind răspândită în tot organismul. Organele interne dispun de propria lor musculatură.Organele interne dispun de propria lor musculatură.

Fibra musculară prezintă la exterior o membrană (Fibra musculară prezintă la exterior o membrană (sarcolemasarcolema), iar la ), iar la interior interior sarcoplasmasarcoplasma, ce conţine miofibrile. Nucleii sunt aşezaţi , ce conţine miofibrile. Nucleii sunt aşezaţi central, pe un singur rând (aceasta este o particularitate ce central, pe un singur rând (aceasta este o particularitate ce deosebeşte musculatura striată a albinei de cea a mamiferelor, deosebeşte musculatura striată a albinei de cea a mamiferelor, unde nucleii sunt dispuşi unde nucleii sunt dispuşi

Page 12: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ALBINEI

Aparatul reproducător masculAparatul reproducător mascul este compus din: este compus din: testicule, canale deferente, vezicule seminale, glande testicule, canale deferente, vezicule seminale, glande mucoase, canal ejaculator şi penis.mucoase, canal ejaculator şi penis.

TesticuleleTesticulele sunt situate în cavitatea abdominală, între sunt situate în cavitatea abdominală, între tubul digestiv şi cord, fiind fixate, în abdomen, prin tubul digestiv şi cord, fiind fixate, în abdomen, prin intermediul a două ligamente. Au culoarea galbenă, un intermediul a două ligamente. Au culoarea galbenă, un aspect neuniform, la exterior sunt învelite într-o tunică iar aspect neuniform, la exterior sunt învelite într-o tunică iar în interior conţin aproximativ 200 tuburi producătoare de în interior conţin aproximativ 200 tuburi producătoare de spermă (spermă (testioletestiole) care se deschid la capătul canalului ) care se deschid la capătul canalului deferent într-o cameră comună. deferent într-o cameră comună.

Dezvoltarea maximă a testiculelor este atinsă în stadiul Dezvoltarea maximă a testiculelor este atinsă în stadiul de larvă, în stadiul de adult dimensiunile testiculelor de larvă, în stadiul de adult dimensiunile testiculelor reducându-se.reducându-se.

Page 13: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ALBINEI

Aparatul reproducător femelAparatul reproducător femel este constituit din: ovare, oviducte pare, este constituit din: ovare, oviducte pare, oviduct impar, vagin şi punga spermatică.oviduct impar, vagin şi punga spermatică.

OvareleOvarele sunt două organe voluminoase, piriforme, situate în partea sunt două organe voluminoase, piriforme, situate în partea superioară a abdomenului, deasupra guşii. superioară a abdomenului, deasupra guşii.

Sunt formate fiecare din 150-180 Sunt formate fiecare din 150-180 ovariole ovariole (tuburi ovariene) la matcă şi din (tuburi ovariene) la matcă şi din 2-12 ovariole la albina lucrătoare. În sezonul activ, pentru o pontă de 2-12 ovariole la albina lucrătoare. În sezonul activ, pentru o pontă de 1500 ouă pe zi, fiecare ovariolă produce cc. 4-5 ouă.1500 ouă pe zi, fiecare ovariolă produce cc. 4-5 ouă.

Oviductele pare Oviductele pare şi şi oviductul imparoviductul impar realizează legătura între ovare şi vagin şi realizează legătura între ovare şi vagin şi au rol în eliminarea ovulelor. La matcă sunt dispuse sub forma literei Y şi, au rol în eliminarea ovulelor. La matcă sunt dispuse sub forma literei Y şi, histologic,sunt diferite între ele.La matca tânără oviductele sunt foarte histologic,sunt diferite între ele.La matca tânără oviductele sunt foarte alungite însă după începerea pontei ele se contractă, iar ovarele cresc în alungite însă după începerea pontei ele se contractă, iar ovarele cresc în dimensiuni.dimensiuni.

Spermateca Spermateca este situată deasupra oviductului impar, respectiv desupra este situată deasupra oviductului impar, respectiv desupra vaginului, având în partea anterioară aparatul vulnerant (acul). Constituie vaginului, având în partea anterioară aparatul vulnerant (acul). Constituie rezervorul pentru depozitarea spermei, având diametrul de 1,2-1,3mm şi rezervorul pentru depozitarea spermei, având diametrul de 1,2-1,3mm şi un volum de cc.1mm3. Suprafaţa spermatecii este strălucitoare, argintie. un volum de cc.1mm3. Suprafaţa spermatecii este strălucitoare, argintie.

La mătcile virgine, nefecundate, conţinutul ei este un lichid limpede, ca La mătcile virgine, nefecundate, conţinutul ei este un lichid limpede, ca apa,iar la cele împerecheate, fecundate, lichidul din interiorul spermatecii apa,iar la cele împerecheate, fecundate, lichidul din interiorul spermatecii are un aspect albicios, aspect dat de mănunchiurile de spermatozoizi din are un aspect albicios, aspect dat de mănunchiurile de spermatozoizi din interiorul ei.interiorul ei.

VaginulVaginul reprezintă ultima porţiune a aparatului reproducător femel.Este reprezintă ultima porţiune a aparatului reproducător femel.Este format dintr-un perete elastic, pliat, cu adâncituri. Datorită elasticităţii sale format dintr-un perete elastic, pliat, cu adâncituri. Datorită elasticităţii sale forma lui se poate schimba cu uşurinţă, în funcţie de extensia forma lui se poate schimba cu uşurinţă, în funcţie de extensia abdomenului. abdomenului.

Page 14: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ALBINEI

Aparatul digestiv,Aparatul digestiv, la albină, este compus din: faringe, esofag, guşă, la albină, este compus din: faringe, esofag, guşă,

proventricul, ventricul (stomac), intestin subţire şi rect. proventricul, ventricul (stomac), intestin subţire şi rect. Aceste organe formează un tub continuu de la gură la Aceste organe formează un tub continuu de la gură la anus, în acest tub alimentele suferind transformări sub anus, în acest tub alimentele suferind transformări sub acţiunea sucurilor digesive.acţiunea sucurilor digesive.

În cadrul aparatul digestiv de diferenţiază trei regiuni În cadrul aparatul digestiv de diferenţiază trei regiuni distincte:distincte:

- - anterioară (stomodeum)anterioară (stomodeum) care cuprinde care cuprinde faringele, faringele, esofagul esofagul şi şi guşa.guşa.

- - mijlocie (mezenteron)mijlocie (mezenteron) alcătuită din alcătuită din proventriculproventricul şi şi ventricul ventricul (stomac);(stomac);

--posterioară (proctodeum)posterioară (proctodeum) reprezentată de intestinul reprezentată de intestinul subţire, rect şi orificiul anal.subţire, rect şi orificiul anal.

Page 15: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ALBINEI

FaringeleFaringele este precedat de hipofaringe şi se prezintă ca un este precedat de hipofaringe şi se prezintă ca un conuct scurt, prevăzut cu muşchi longitudinali şi transversali, care fac conuct scurt, prevăzut cu muşchi longitudinali şi transversali, care fac posibilă contractarea sau, după caz, dilatarea sa pe timpul consumării posibilă contractarea sau, după caz, dilatarea sa pe timpul consumării hranei sau a absorbţiei nectarului.hranei sau a absorbţiei nectarului.

EsofagulEsofagul este un tub subţire şi lung. Străbate toracele, făcând este un tub subţire şi lung. Străbate toracele, făcând legătura între faringe şi guşă.legătura între faringe şi guşă.

Guşa Guşa este situată în partea anterioară a abdomenului şi se este situată în partea anterioară a abdomenului şi se prezintă sub forma unei pungi foarte subţiri. Este o dilataţie a prezintă sub forma unei pungi foarte subţiri. Este o dilataţie a esofagului, extensibilă, şi serveşte la colectarea şi transportul lichidelor esofagului, extensibilă, şi serveşte la colectarea şi transportul lichidelor (apă,nectar, sirop) sau la depozitarea mierii ce va fi consumată în (apă,nectar, sirop) sau la depozitarea mierii ce va fi consumată în timpul zborului. Cea mai dezvoltată e la albina lucrătoare, capacitatea timpul zborului. Cea mai dezvoltată e la albina lucrătoare, capacitatea maximă a guşii la aceasta fiind de 75mg. La matcă şi trântor guşa este maximă a guşii la aceasta fiind de 75mg. La matcă şi trântor guşa este mai puţin dezvoltată.mai puţin dezvoltată.

Page 16: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ALBINEI

Rezistenţa albinelor la iernare se datorează:Rezistenţa albinelor la iernare se datorează:- elasticităţii faldurilor elastice ale rectului, care se poate mări astfel - elasticităţii faldurilor elastice ale rectului, care se poate mări astfel

mult în volum (rectul poate acumula în timpul iernii resturi nedigerate mult în volum (rectul poate acumula în timpul iernii resturi nedigerate de până la 57% din masa corporală a albinei) şide până la 57% din masa corporală a albinei) şi

- activităţii catalazei; mierea de mană şi siropurile de completare a - activităţii catalazei; mierea de mană şi siropurile de completare a hranei administrate în perioada de toamnă, care conţin multe săruri hranei administrate în perioada de toamnă, care conţin multe săruri

bivalente (în special Calciu şi Magneziu) inactivează acţiunea catalazei bivalente (în special Calciu şi Magneziu) inactivează acţiunea catalazei scăzând astfel rezistenţa la iernare a albinelor (încarcă excesiv rectul scăzând astfel rezistenţa la iernare a albinelor (încarcă excesiv rectul

cu resturi nedigerate).cu resturi nedigerate).

Page 17: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ALBINEI

-partea terminală a unui tub Malpighi.-partea terminală a unui tub Malpighi.

Aparatul excretor este reprezentat de Aparatul excretor este reprezentat de tuburile Malpighituburile Malpighi. Acestea sunt . Acestea sunt canale filamentoase, independente din punct de vedere funcţional şi canale filamentoase, independente din punct de vedere funcţional şi inserate la limita de unire a ventriculului cu intestinul subţire.inserate la limita de unire a ventriculului cu intestinul subţire.

Tuburile Malpighi sunt la matcă, lucrătoare şi trântor în jur de 100, au Tuburile Malpighi sunt la matcă, lucrătoare şi trântor în jur de 100, au un diametru de 0,1mm şi sunt dispuse în jurul diferitelor organe din un diametru de 0,1mm şi sunt dispuse în jurul diferitelor organe din corpul albinei. Rolul acestor tuburi este de filtrare, de extragere din corpul albinei. Rolul acestor tuburi este de filtrare, de extragere din hemolimfă a acidului uric şi a diferitelor săruri (uree, oxalaţi, carbonaţi) hemolimfă a acidului uric şi a diferitelor săruri (uree, oxalaţi, carbonaţi) pe care le varsă apoi la nivelul pilorului.pe care le varsă apoi la nivelul pilorului.

Pentru stocarea rezervelor de proteine şi grăsimi pe timpul iernii, Pentru stocarea rezervelor de proteine şi grăsimi pe timpul iernii, albina îşi constituie pe partea dorsală şi ventrală a abdomenului albina îşi constituie pe partea dorsală şi ventrală a abdomenului corpul grascorpul gras. Acesta este constituit din celul de culoare galben-crem ce . Acesta este constituit din celul de culoare galben-crem ce concentrează şi stochează aceste grăsimi şi proteine sub formă de concentrează şi stochează aceste grăsimi şi proteine sub formă de albumine şi glicogen care, în cazul în care este nervoie urgentă de o albumine şi glicogen care, în cazul în care este nervoie urgentă de o sursă de energie, pot fi transformate imediat în glucoză. Tot în corpul sursă de energie, pot fi transformate imediat în glucoză. Tot în corpul gras se acumulează şi cristale provenite din săruri ale acidului uric gras se acumulează şi cristale provenite din săruri ale acidului uric care sunt trecute apoi în tuburile Malpighi, de aceea mulţi oameni de care sunt trecute apoi în tuburile Malpighi, de aceea mulţi oameni de ştiinţă atribuie şi corpului adipos rol de excreţie. ştiinţă atribuie şi corpului adipos rol de excreţie.

Page 18: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ALBINEI

Aparatul vulnerant sau aparatul de Aparatul vulnerant sau aparatul de apărare şi atac este specific apărare şi atac este specific himenopterelor aculeate (albine, himenopterelor aculeate (albine, viespi, furnici, bondari, etc.) Acul viespi, furnici, bondari, etc.) Acul este specific femelelor lucrătoare este specific femelelor lucrătoare sau mătcii; masculii nu dispun de sau mătcii; masculii nu dispun de ac.ac.

Acul Acul constituie o modificare a constituie o modificare a aparatului ovipozitor, care aparatului ovipozitor, care serveşte la aşezarea oului. Este serveşte la aşezarea oului. Este un organ foarte complex fiind un organ foarte complex fiind format dintr-un ansamblu de format dintr-un ansamblu de piese chitinoase, tari, acţionate piese chitinoase, tari, acţionate de o serie de muşchi mici. de o serie de muşchi mici. Aceste piese îndeplinesc un rol Aceste piese îndeplinesc un rol mecanic, ansamblul format din mecanic, ansamblul format din piesele chitinoase şi muşchi piesele chitinoase şi muşchi funcţionând ca un injector prin funcţionând ca un injector prin care pătrunde veninul în pielea care pătrunde veninul în pielea duşmanului. duşmanului.

Page 19: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ALBINEI

Atunci când înţeapă, albina îşi sprijină Atunci când înţeapă, albina îşi sprijină capul, îşi încovoie abdomenul apoi pune capul, îşi încovoie abdomenul apoi pune în funcţie muşchii care determină în funcţie muşchii care determină pătrunderea vârfului acului. Sunt pătrunderea vârfului acului. Sunt acţionate de muşchi, mai întâi, plăcile acţionate de muşchi, mai întâi, plăcile pătrate, apoi cele triunghiulare şi pătrate, apoi cele triunghiulare şi lanţetele. În această mişcare sunt lanţetele. În această mişcare sunt angrenate şi plăcile oblonge care angrenate şi plăcile oblonge care acţionează asupra membranei care acţionează asupra membranei care acoperă bulbul, determinând astfel acoperă bulbul, determinând astfel scurgerea veninului prin bulb şi prin scurgerea veninului prin bulb şi prin conductul format între lanţete.conductul format între lanţete.

Matca foloseşte acul pentru eliminarea Matca foloseşte acul pentru eliminarea mătcilor rivale (neeclozionate încă, în mătcilor rivale (neeclozionate încă, în botci sau mătci eclozionate, tinere din botci sau mătci eclozionate, tinere din acelaşi stup sau mature, străine, acelaşi stup sau mature, străine, pătrunse accidental sau introduse de pătrunse accidental sau introduse de apicultor).apicultor).

Trântorii nu dispun de organ de apărare. Trântorii nu dispun de organ de apărare.

Page 20: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ALBINEI

Analizatorii tactili Analizatorii tactili preiau excitaţiile preiau excitaţiile mecanice prin perii senzitivi sau conurile mecanice prin perii senzitivi sau conurile senzitive în care pătrund terminaţii ale senzitive în care pătrund terminaţii ale celulelor nervoase. Acestea sunt dispuse celulelor nervoase. Acestea sunt dispuse pe întreaga suprafaţă a corpului, pe pe întreaga suprafaţă a corpului, pe antene, aparatul bucal şi picioare. În antene, aparatul bucal şi picioare. În asociaţie cu analizatorii olfactivi, aceşti asociaţie cu analizatorii olfactivi, aceşti analizatori fac posibilă desfăşurarea de analizatori fac posibilă desfăşurarea de către albină a unei activităţi intense în către albină a unei activităţi intense în mediul întunecos.mediul întunecos.

Page 21: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ALBINEI

Analizatorii olfactiviAnalizatorii olfactivi sunt situaţi pe ultimele opt articole sunt situaţi pe ultimele opt articole ale antenei. Ei sunt reprezentaţi prin conuri senzitive ale antenei. Ei sunt reprezentaţi prin conuri senzitive adâncite şi sensile placoide păroase (3000-30000 adâncite şi sensile placoide păroase (3000-30000 sensile). Albinele percep substanţele odorizante în diluţie sensile). Albinele percep substanţele odorizante în diluţie de 1:500-1:1000000 şi mirosul a 43 uleiuri eterice. Simţul de 1:500-1:1000000 şi mirosul a 43 uleiuri eterice. Simţul mirosului este foarte important în viaţa familiei de albine. mirosului este foarte important în viaţa familiei de albine. El intervine în orientarea albinelor în găsirea surselor de El intervine în orientarea albinelor în găsirea surselor de hrană, în distingerea albinelor străine de cele din aceeaşi hrană, în distingerea albinelor străine de cele din aceeaşi familie (mirosul glandei Nasonov amestecat cu cel al familie (mirosul glandei Nasonov amestecat cu cel al nectarului oferă un miros specific coloniei), în distingerea nectarului oferă un miros specific coloniei), în distingerea mătcii împerecheate de cea neîmperecheată, mirosul mătcii împerecheate de cea neîmperecheată, mirosul emis de mătcile ieşite la împerechere atrag trântorii iar emis de mătcile ieşite la împerechere atrag trântorii iar mirosul de venin irită albinele.mirosul de venin irită albinele.

Page 22: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ALBINEI

Analizatorii gustativiAnalizatorii gustativi sunt situaţi pe antene, anexele sunt situaţi pe antene, anexele bucale şi picioare şi permit albinelor să distingă cele bucale şi picioare şi permit albinelor să distingă cele patru gusturi fundamentale:dulce, amar, acru şi sărat. patru gusturi fundamentale:dulce, amar, acru şi sărat. Intensitatea şi calitatea senzaţiilor gustative depind de Intensitatea şi calitatea senzaţiilor gustative depind de mai mulţi factori, cum ar fi: concentraţia substanţelor cu mai mulţi factori, cum ar fi: concentraţia substanţelor cu care receptorii intră în contact, vârsta şi starea fiziologică care receptorii intră în contact, vârsta şi starea fiziologică a albinelor, condiţiile mediului extern. Albinele resping a albinelor, condiţiile mediului extern. Albinele resping soluţiile cu concentraţii de zahăr mai mici de 5% dar soluţiile cu concentraţii de zahăr mai mici de 5% dar consumă cu plăcere soluţiile cu concentraţia de zahăr consumă cu plăcere soluţiile cu concentraţia de zahăr între 30-50% (important pentru prepararea siropului de între 30-50% (important pentru prepararea siropului de zahăr folosit în stimulare).zahăr folosit în stimulare).

Page 23: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ALBINEI

Analizatorii auditivi Analizatorii auditivi sunt reprezentaţi prin sensilele sunt reprezentaţi prin sensilele baziconice şi poroase aflate pe al 3-lea şi al 10-lea baziconice şi poroase aflate pe al 3-lea şi al 10-lea segment antenar. Sunt în jur de 150 sensile baziconice segment antenar. Sunt în jur de 150 sensile baziconice pe fiecare antenă. Albinele percep sunetele situate în pe fiecare antenă. Albinele percep sunetele situate în jurul frecvenţei de 500 Hz cu ajutorul organului Johnston, jurul frecvenţei de 500 Hz cu ajutorul organului Johnston, organ situat pe pedicelul antenei. Organul Johnston este organ situat pe pedicelul antenei. Organul Johnston este sensibil la vibraţii cuprinse între 8 şi 40000/sec. Albinele sensibil la vibraţii cuprinse între 8 şi 40000/sec. Albinele percep dar şi emit sunete (când se pregătesc să percep dar şi emit sunete (când se pregătesc să înţepe,în timpul dansului ce semnalează sursele de înţepe,în timpul dansului ce semnalează sursele de cules), iar mătcile tinere, virgine, ţinute captive în botci, cules), iar mătcile tinere, virgine, ţinute captive în botci, cât şi matca bătrână din stup, în perioada roitului, cântă, cât şi matca bătrână din stup, în perioada roitului, cântă, emit sunete ascuţite şi regulate. Deci sunetele, în familia emit sunete ascuţite şi regulate. Deci sunetele, în familia de albine, sunt o formă de comunicare între membrii de albine, sunt o formă de comunicare între membrii acesteia.acesteia.

Page 24: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ALBINEI

Analizatorii statici Analizatorii statici sau ai echilibrului sunt sau ai echilibrului sunt situaţi pe aripi, palpi şi picioare fiind situaţi pe aripi, palpi şi picioare fiind sensibili la presiunea şi vibraţiile aerului. sensibili la presiunea şi vibraţiile aerului. Rolul lor este de a menţine corpul, pe Rolul lor este de a menţine corpul, pe timpul zborului, într-o poziţie favorabilă.timpul zborului, într-o poziţie favorabilă.

Page 25: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ALBINEI

Analizatorii hidrici Analizatorii hidrici şi şi termicitermici sunt situaţi pe sunt situaţi pe antene şi palpii maxilari (în cazul analizatorilor antene şi palpii maxilari (în cazul analizatorilor hidrici) sau la extremitatea distală a antenelor hidrici) sau la extremitatea distală a antenelor (analizatorii termici) şi au rol în perceperea (analizatorii termici) şi au rol în perceperea umidităţii şi a temperaturii aerului. Preferinţa umidităţii şi a temperaturii aerului. Preferinţa pentru temperatura mediului ambiant diferă în pentru temperatura mediului ambiant diferă în funcţie de vârstă. Astfel, albinele tinere, de până funcţie de vârstă. Astfel, albinele tinere, de până la 7 zile, preferă temperaturi cumprinse între 37 la 7 zile, preferă temperaturi cumprinse între 37 şi 37,5°C, iar cele mai în vârstă, temperaturi şi 37,5°C, iar cele mai în vârstă, temperaturi cuprinse între 31,5 şi 36,5°C.cuprinse între 31,5 şi 36,5°C.

Page 26: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ALBINEI

Analizatorii vizuali Analizatorii vizuali sunt reprezentaţi prin cei doi ochi sunt reprezentaţi prin cei doi ochi compuşi, mari, situaţi frontal şi cei trei ochi simplii (ocelii) compuşi, mari, situaţi frontal şi cei trei ochi simplii (ocelii) situaţi sub formă de triunghi, în partea frontal-superioară situaţi sub formă de triunghi, în partea frontal-superioară a capului. Albina dispune de un câmp vizual foarte întins, a capului. Albina dispune de un câmp vizual foarte întins, de aproape 360°, are doar puţine unghiuri moarte şi asta de aproape 360°, are doar puţine unghiuri moarte şi asta datorită celor doi ochi compuşi. Deşi albina are o vedere datorită celor doi ochi compuşi. Deşi albina are o vedere panoramică, acuitatea vizuală a ei este de 80 de ori mai panoramică, acuitatea vizuală a ei este de 80 de ori mai scăzută decât cea a omului, maximumul acuităţii vizuale scăzută decât cea a omului, maximumul acuităţii vizuale la albină înregistrându-se în zona anterioară-mediană a la albină înregistrându-se în zona anterioară-mediană a ochilor compuşi. Albinele disting cel mai bine obiectele ochilor compuşi. Albinele disting cel mai bine obiectele apropiate şi în mişcare şi detaliile pe verticală decât cele apropiate şi în mişcare şi detaliile pe verticală decât cele pe orizontală. Ochiul albinei detectează mişcarea atunci pe orizontală. Ochiul albinei detectează mişcarea atunci când imaginile vizuale se succed cu o viteză mai mare când imaginile vizuale se succed cu o viteză mai mare de 300 cadre/secundă (la om viteza imaginilor este de de 300 cadre/secundă (la om viteza imaginilor este de 10-30/secundă).10-30/secundă).

Page 27: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ALBINEI

Referitor la perceperea culorilor, albinele posedă Referitor la perceperea culorilor, albinele posedă o vedere tricromatică, fiind sensibile la undele o vedere tricromatică, fiind sensibile la undele scurte, în special la lumina violetă.scurte, în special la lumina violetă.

Sensibilitatea lor descreşte treptat de la Sensibilitatea lor descreşte treptat de la ultraviolet la bleu-violet, verde, galben, bleu-ultraviolet la bleu-violet, verde, galben, bleu-verde şi portocaliu. Albinele nu văd culoarea verde şi portocaliu. Albinele nu văd culoarea roşie însă pot distinge obiectele colorate în roşu roşie însă pot distinge obiectele colorate în roşu deoarece percep o culoare ("purpuriul albinelor") deoarece percep o culoare ("purpuriul albinelor") care este o combinaţie între ultraviolet şi galben. care este o combinaţie între ultraviolet şi galben.

Florile de culoare albă sunt percepute după cum Florile de culoare albă sunt percepute după cum petalele acestora reflectă sau absorb razele petalele acestora reflectă sau absorb razele ultraviolete.ultraviolete.

Page 28: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ALBINEI

Va mulţumesc !Va mulţumesc !


Recommended