+ All Categories
Home > Documents > Anatomia Si Fiziologia Omuluii

Anatomia Si Fiziologia Omuluii

Date post: 09-Jul-2015
Category:
Upload: roxanaa24
View: 678 times
Download: 4 times
Share this document with a friend
415
W7L $ W 9
Transcript

> l r ! SA-.t. ANATOMIAFIZIOLOGIA OMULUI& APLA| PRA%Pentru col santare postlceale sub redac[a prof. un;. dr. ALANDR&%DRSPAS ru/.'.KiI aoo UCURETI, 2000 EDITURA DIDACTICA I PEDAGOGICA'Acelt manual este elaborat pe baza programei scolare aprobate' de Ministerul Educatiei Nationale pentru scolile sanitare postlice, ISBN 973-^-9373-4x; , . ..^^f - ^* ?-^wK opyright 2000. Toate drepturile asupra acestei editii sunt rezervate Editurii Didactice si Pedagogice - Bucuresti. - ^*-H r&

H l l Hx/l *< / *f * [ Redactor: Dr. Bianca Vasilescu Tehnoredactor: Anca Pe(a Coperta: Dumitru $malenic Autori 1.Bunea Dorina - Asist. Univ. Dr. - atedra de Fiziologie, UMF ,arol Davila" Bucuresti 2. Drghia Florin - Asist. Univ. Dr. - atedra de Anatomie, UMF ,arol Davila" Bucuresti 3. Dumitrache Constantin - ProI. Univ. Dr. - Spitalul ,. I. Parhon" Bucuresti 4. Filipoiu Florin - Asist. Univ. Dr. - atedra de Anatomie, UMF ,arol Davila" Bucuresti 5. Ispas Alexandru Teodor - ProI. Univ. Dr. - atedra de Anatomie, U M !' ,arol Davila" Bucuresti 6. Lupu Gheorghe - Asist. Univ. Dr. - atedra de Anatomie, UMF , arol Davila" Bucuresti 7. Poian Ctlina - SeI Lucrri Dr. - atedra de Endocrinologie, UMF ,arol Davila" Bucuresti 8.Popescu Daniel - Asist. Univ. Dr. - atedra de Anatomie, UMF ,arol Davila" Bucuresti 9. Popescu Gabriela - Asist. Univ. Dr. - atedra de Anatomie, UMF ,arol Davila" Bucuresti 10. Sepe(eanu Ileana - Medic 11.Stanciu Gheorghe - Asist. Univ. Dr., UMF ,arol Davila" Bucuresti 12.Tu Anca - Asist. Univ. Dr., UMF ,arol Davila" Bucuresti 13. Trifan Ovidiu - Asist. Univ. Dr., UMF ,arol Davila" Bucuresti 14. icmeanu Mariana - onI.,Univ. Dr., UMF ,arol Davila" Bucuresti 15. Vlad Marius - SeI lucrri Dr., UMF ,arol Davila" Bucuresti 16. Voinea Liliana - SeI lucrri Dr., UMF ,arol Davila" Bucuresti UPRINS ,1. itologie - Asist. univ. dr. Ovidiu TriIan .......................................................................11 elula ...................................................................................................................11:, Membrana celular ...........................................................................................11Specilizri ale supraIetei celulare ......................................................................18' Jonctiuni intercelulare ......................................................................................19 Organitele celulare ...........................................................................................20 Nucleul ............................................................................................................24 Matricea citoplasmatic .................................................................. , ................28 . !LSinteza proteinelor.................... ...............................................................................30 iclul celular .........................................................................................................33 2.Hlstologie - ProI. univ. dr. Alexanru Teodor Ispas ......................................................... 34 Tesuturile epiteliale ................................... .......'.... ........ ..... .'....................................34 Epitelii de acoperire .................................................... ....:.i ............. .fu ..... .....Apt ,,35| ;Epitelii glandulare ............................................................................................37 -Tesuturile conjunctive ............................................................................................39 , . Tesuturi conjunctive propriu-zise .............. .:........ ; ......................... :... ...............::39: Tesuturi conjunctive cu Iunctii speciale ......... ,....;.............................................. 40 Tesutul cartilaginos ..........................................................................................41 . Tesutul osos................................................................. .'.............. '. ...... .-...', ...... 42 Tesuturi musculare ................................................................................................. 44 Tesutul muscular striat scheletic ....................................................................... 44 Tesutul muscular cardiac............'.'.................................... : ............................... 50 Tesutul muscular neted .................................................................................... 52 Tesutul nervos ................................................................................................... ..,..,53 Nriirnmil ............................................................................... r ..................... ..."53 Nevi ngli i le ................................................ ,..................................................... 58

-* 3.Ollnlo,l,l irlrolnglt - Allit. univ. dr. Florin Drghia, ProI. -Uni v. Dr. Alexandru Teodor lipas ...................................................................... 60 Anpwiigeinrnlo privindilitemul 11 ..... M.: ..................................... .....:/ >< 62 fulngl lnlor ............................ ;.........x ........................... 60 tp*c .......................................................................................... 60 Huhiill Iliiii'lliiinl ,( oiiolor ................................................ ............... .....:....,-61 l 'ii'slIii unitilor.................................. , ...... ! ....................................................61 fNl nnul! l rtknl[llle nleroou* ........................................................6 Sclilmiil ,i nioulitllletrunchiului .............................................. .:...61Nrhliul uipulul ............................................................................................. 68 Si'helvtul ,l niculitille membrului superior ......................................................72 Scheletul bazinului........................................................................................... 78 Scheletul ,i irticultiile membrului inIerior .......................................................81 Aspecte privind,internul articular- SeI lucrri dr. VladMarius .............. .;... ............86 MorIologia articulatiilor. lasiIicare .................................................................86 Miscrile articulatiilor......................................................................................90 4.Miologie - Asist. univ. dr. Florin Drghia, ProI. Univ. Dr. Alexandru Teodor Ispas .........94 Aspecte generale privind sistemul muscular .............................................................94 Forma muschilor ..............................................................................................94 Structura muschiului scheletic ..........................................................................94 * Inervatia muschiului scheletic ..........................................................................95 l', l ..Tipuri de contractie muscular ..........................................................................95 , . t, Tonusul muscular .............................................................................................96 ' Dinamica organismului .................................................................................... 96 MlPrincipalele grupe de muschi somatici si actiunile lor........................................................ 97 W ' Muschii trunchiului ..........................................................................................97 d?l ..Muschii abdomenului .......................................................................................99 6;: ,Perineul ...........................................................................................................102 K'.i .. ..DiaIragma .................................................................................. i ....................103 ' ' i Muschii capului si gtului.................................................................................104 '''Muschii membrului superior..............................................................................108 ;j'!. ..Muschii membrului inIerior ..............................................................................111

. Aparatul respirator .....................................................................................................117 - - Anatomia aparatului respirator - Asist. univ. dr. Florin Filipoiu .................................117 :i -'avitatea nazal .................................................................................. : ...........117

J~Faringele............................................................................................................118 - .;Laringele .........................................................................................................118 i - ,Traheea .....................................................................:.;.,.,.,..............................119 ;s"' ..Bronhiile ............................................................ ; ..............................................................................119 *V' ..Plmnii ...................................................................;..;. ..................................119 avitatea toracic ............................................................................................121 ;~rPleura ..............................................................................................................121 ' ....Mediastinul ......................................................................................................122 Proiectiile pleuro-pulmonare ............................................................................123 Fiziologia respiratiei - Asist. univ. dr. Dorina Bunea .............. .~...............................123 Mecanica respiratiei .........................................................................................123 Volume, capacitti si debite pulmonare .............................................................125 ompozitia aerului atmosIeric, expirat si alveolar ..............................................126 Ventilatia alveolar ..........................................................................................127 Transportul sanguin al gazelor respiratorii .........................................................127 Schimburile gazoase tisulare ............................................................................128 Reglarea respiratiei ..........................................................................................129 Fonatia ............................................................................................................130 6. Aparatul cardio - vascular .........................................................................................131 Anatomie - Asist. univ. dr. Florin Filipoiu ...................................................... .'......131 Inima .................................................... ................................. ; .......................131 Sistemul circulator ............................................................................. .'.............135 Fiziologia inimii - Asist. univ. dr. Dorina Bunea .....................................................142 Propriettile Iiziologice ale muschiului cardiac ..................................................142 iclul cardiac .................................................................. .............. ,. ........ .!....144 ManiIestri electrice ale activittii cardiace .......................... ................ ...t .........145 :ManiIestri mecanice ale activittii cardiace.......................................................146 ManiIestri acustice ale activittii cardiace ........................................................146 Reglarea activi tatii inimii..... ................................................ !.;. ..........................147 irculatia arterial ...........................................................................................148 irculatia capilar................................................................................... i .......148 irculatia venoas .......................................................:...................................149 ........ irculatia limIatic .................................................................................... i ......151 ............................................................................................................................ irculatia pulmonar.. .............................................................................................l SI irculatia coronarian ........................................................ i ............................151 irculatia cerebral ..........................................................................................132 irculatia splenic .................................... : ...................... ............. i ..............152 rrt ~ 7i Aparatul digestiv ..................................................................... , ................................. 153 Anatomie - Asist. univ. dr. Florin Filipoiu................ a-,..................................... 153 avitatea bucal ..................................................................................... 153 vi.1Glandele salivare ................................. ,.................... ., ......... ............... 154 ..,.. Faringele ......................... : ...................................................................;155 EsoIagul ............................................................................................... 155 Stomacul................................................................... , ........................... 156 Duodenul .............................................................................................. 158 Jejuno-ileonul ......................... , ............................................................. 158 j Intestinul gros................................................. ; ..................................... 159 j Glandele anexe ale tubului digestiv ........................................................... 161t Vena port ............................................................................................ 164 j Peritoneul ............................................................................................. 164 J Fiziologia digestiei - Asist. univ. dr. AncaTu .................................................. 165j Digestia bucal ................; ..................................................................... 165j Deglutitia ........................................................................................................ 167l ; ..Digestia gastric..................................................................................... 168j v;Digestia intestinal ................................................................................. 171 j Fiziologia intestinului gros ...................................................................... 175!, Functiile Iicatului ................................................................................... 176 Functiile cilor biliare ............................................................................. 176 8. Metabolismul - Asist. univ. dr. Anca Tu ............................................................... 177 ' Metabolismul intermediar al glucidelor ............................................................ 177 : Metabolismul intermediar al proteinelor ........................................................... 179 ! Metabolismul intermediar al lipidelor .............................................................. 180 Metabolismul energetic ................................................................................ 181! Termoreglarea............................................................................................. 182 l 9. Vitaminele - Asist. univ. dr. Anca Tu .................................................................. 183 : 10. Aparatul excretor - Asist. univ. dr. Gabriela Popescu ................................... , ........ 185 j Anatomia aparatului excretor ......................................................................... 185j Rinichii ......................... ,...................................................................... 185) ile excretoare ale urinei ........................................................................ 189t Vezica urinar ....................................................................................... 190j Uretra masculin .................................................................................... 191 Uretra Ieminin ..................................................................................... 193s Fiziologia aparatului excretor......................................................................... 194j Functiile rinichiului ................................................................................ 194j 11.Aparatul genital - Asist, univ. dr. Daniel Popescu ................................................. 199' Aparatul genital masculin .............................................................................. 199 Testiculul .............................................................................................. 199; ile spermatice........................................... , ........................................ 200 Punicului spermatic .................................. , .......... , ................................ 200 Prostata ................................................................................................ 201 ........................................................................................................... ; Vezicula seminal............. , .................................................................... 201 j Glandele bulbouretrale ............................................................................ 202 Penisul ................................................................................................. 202' Uretra masculin .................................................................................... 203 Functiile aparatului genital masculin .............................. , ............................... 203 Fiziologia testiculului exocrin ................................................................... 203 Activitatea endocrin a testiculului ............................................................ 204 Fiziologia cilor spermatice si a glandelor anexe ........................................... 205 Mecanismul excretiei ............................................................................... 205 Aparatul genital Ieminin ................................................................................206 Ovarul .................................................................................................. 206 Tubele uterine ........................................................................................ 207 Uterul ................................................................................................... 208 Vaginul ............................................................................................................210 Vulva ...... : ........................................................................................... 211 litorisul ......................................................................................................... 212 Bulbii vestibulari ............................................................................................. 212 Fiziologia organelor genitale Ieminine.............................................................. 213 Fiziologia ovarului .................................................................................. 213 Fiziologia uterului................................................................................... 214 12. Sistemul endocrin - ProI. univ. dr. onstantin Dumitrache ...................................... 217 Generalitti ................................................................................................. 217 HipoIza ..................................................................................................... 21HAnatomie .............................................................................................. 2IXHormonii hipoIizei posterioare......................................................................... 222 Hormonii hipoIizei anterioare.................................................................... 224 Tiroida .................................................................................................................. 2} l Anatomie ......................................................................................................... 231 Hormonii tiroidieni ................................................................................. 2)2 alcitonina ............................................................................................ 233 Paratiroidele ............................................................................................... 236 Anatomie .............................................................................................. 236 Hormonul paratiroidian ........................................................................... 236 ' Glandele suprarenale .................................................................................... 238 Anatomie ......................................................................................................... 238 atecolaminele ...................................................................................... 239 '* "Hormonii corticosuprarenali ..................................................................... 241 i1Androgenii suprarenali ............................................................................. 246

Pancreasul endocrin ................. l ................................................................... 247 '*"Anatomie .............................................................................................. 247 Insulina ........................................................................................................... 247 Glucagonul ...................................................................................................... 249 Testiculul endocrin................................................................................................. 249 Anatomie .............................................................................................. 249 Actiunile testosteronului .......................................................................... 250 Ovarul endocrin........................................................................................... 251 Anatomie .............................................................................................. 251 Actiunile hormonilor estrogeni ................................................................. 252 11 Actiunile progesteronului ......................................................................... 253 EpiIiza cerebral (glanda pineal).................................................................... 254 Anatomie............. ............... ; ................................................................ 254 ~ ' ' Fiziologia pinealei ..........................................................................................254 . ITimusul ...................................................................................................... 255 '"' ' Anatomie ............................................................................................... 255 Fiziologie .............................................................................................. 255 ; Placenta - actiuni endocrine ........................................................................... 256 ?I3. Sistemul nervos - Asist. univ. dr. George Lupu.,.......... ......j....;.: ..... ...,;.,.,..,.,.., ..... t ......... 258 ' Notiuni generale ...................................................................'*...... ~i.......258 Mduva spinrii ........................................................................ .-...f.- ........260 Asezare si raporturi ........................................................................... :.....260 Meningele spinale ............................................................. ,........ ; ...........260 '."onIiguratia extern a mduyei spinrii............................................ , .........260 i':iStructura mduvei spinrii ........................................................................261 i}; Nervul spinal ............................................................................................ ; .....266 '':Tmnchiul cerebral ........................................................................................267 .!onIiguratia extern .......................................................... .;.....................-.......268 - : ,Structura ....................................................... ; .........................................................................................269 , ; Nervii cranieni .......................................................................................................272 ' ' erebelul ...................................................................................... .,, ......................277 onIiguratie extern ........................................................................................277 Structur ......................................... , ...............................................................277 onexiunile si Iunctiile cerebelului ...................................................................278 DienceIalul ............................................................................................................ 279 onIiguratie extern....................... , ..............................................................280 Structura si Iunctiile dienceIalului ..............................................................281 : EmisIerele cerebrale ..............................................................................................282 onIiguratie extern ................................................................................282 ':.Structur ...............................................................................................283 , Principalele localizri corticale ...............................................................................................285 i.. Meningele cerebrale ..................................................................................................................287 ,,.. Fiziologia emiseIerelor cerebrale ............................................................. :. 288 Sistemul nervos vegetativ ..............................................................................291 ;": entrii sistemului nervos vegetativ ................................ , ...........................291 Fiziologia sistemului nervos vegetativ .......................... , ....... .".................... ,,,...294 14. Analizatorii - ProI. univ, dr. Alexandru Teodor Ispas Asist univ. dr. George Lupu........................................ : .................296 Analizatorul vizual .................................................................................................296 Anatomie.........................................................................................................296 Fiziologie ..............................................................................................300 Analizatorii acustic si vcstibular......................................................................303 &rechea extern ........................................................................ -. ..........304 "Urecheamedie ..........................................................................;... ..................304 , Urechea intern ......................................................................................305 ,)f.Fiziologia analizatorului vestibular .............................................................307" , .. i'.'. Analizatorul olIactiv ......................................................................................308 `1".Analizatorul gustativ ...........................................................................:/!/. .....309 "IiAnalizatorul kinestezic ................................... :,..~.................. ...vi/.; ... V.I..A, ....310 i*.Analizatorul cutanat ............................................. ,1................. ......Ucu,... ......311 'MS'''na:.. J.M. Aplicatii medicale privind osteologia- SeI lucrri dr. Marius Vlad ........ -......:. .... , .....313 "Axe, planuri si regiuni ale corpului uman ...........................................................313 iiiRepere osoase si articulare pe viu.................................................................... :315 '"': Anatomia radiologic a scheletului si articulatiilor ..............................................319 Elemente de patologie a aparatului locomotor .....................................................322 ''~ Explorarea antropometric a scheletului ........................................... i ............ .'..327 16. Aplicatii de miologie- SeIluorari dr. Manus Vlad............... .v................ ............... ...;'.328 " -Analomiu Iiiiic,ii~nal a pozitiilor corpului uman .................,-.;.; .............................. ;.i328 bff. Anatomia Iunctional a dinamicii corpului uman ......................................................329 dtt Procedee simple de reeducare Iunctional locomotorie .............................................332 GtIc Explorarea clinic si paraclinic a aparatului locomotor ...........................................332 Alte metode de examinare obiectiv a aparatului locomotor .....................................335 i'17: Aplicatii medicale privind aparatul respirator - Asist. univ. dr. Gheorghe Stanciu ....336 tiIjrExplorarea semiologic a aparatului respirator ....................................................... .'.336 j .*'Examenul radiologie...............................................................................................339 sProbe ventilatorii uzuale ........................................................................................339 iExamenul biochimic'lgazelor respiratorii-v. .......... ....-...;...;....... ..' ............................340 }';Respiratia artiIicial ...............................................................................................340 18. Aplicatii medicale privind aparatul cardio-vascular - Asist univ. dr. Gheorghe Stanciu.................... .-..........................;..................................342 "-Explorarea clinic a aparatului cardio-vascular ............. : .........................................342 QlfiProiectia toracic a cordului si a oriIiciilor valvulare- ..................................... 342 U"IrPalparea socului apexin .......................................................... * ......................342 ' 'I.Ascultatia zgomotelor cardiace .........................................................................343 )')!* Palparea si numrarea pulsului .................................... ...................... ; .............344 I-W Ascultatia arterelor ...........................................................................................344 HW Observarea desenului venos .............................................................................345 tMrI1 Explorarea paraclinic a aparatului cardio-vascular ...................................................345 0Msurarea tensiunii arteriale .............................................. : ............................ 345 ~(V- ... nregistrarea electrocardiogramei ....... ........... ........... ...:.... .................................346 Examinarea Iundului de ochi ............................................................................ 349 . Examenul oscilometric....................................................................... ...../.. ......349 Explorarea radiologic vascular si cardiac........................ :.......... : ................. 349 Investigatii de specialitate ....... : .......................................................................350 Msurarea pulsului si presiunii venoase ............................................................ 351 Rspunsul cardio-vascular la;eIort.: ............ : .......; .......... :...;..........: .................... 351 -' Probe pentru explorarea circulatiei arteriale ......................................................352 'Resuscitarea cardiac .......................................................................................352 1-9. Aplicatii medicale privind anatomia si Iiziologia aparatului digestiv - ' ' Asist. univ. dr. Gheorghe Stanciu ................................................................................354 Procedee clinice de examinare a organelor digestive ................................................354 Examenul radiologie ..............................................................................................356 Examenul ecograIic ...............................................................................................357 Biochimia secretiilor digestive si dinamica lor .........................................................358 Examenul materiilor Iecale .....................................................................................359 Explorarea biochimic a Iunctiilor Iicatului si pancreasului ......................................360 Metode de explorare a pancreasului exocrin ............................................................361 Explorarea biopsic a Iicatului si pancreasului .........................................................362 Explorarea tomograIic ..........................................................................................362 Explorarea endoscopic .........................................................................................162 20.Aplicatii medicale privind metabolismul organismului - Asist. univ. dr. Gheorghe Stanciu ................................................................................36) Greutatea corporal ................................................................................................UIMetabolismul bazai ................................................................................................MIRatia alimentar .....................................................................................................S70 21. Aplicafii medicale privind anatomia yi fiziologia aparatului excretor - Asist. univ. dr. Gheorghe Stanciu...................................................;............................ 376 Procedee clinice de examinare a organelor aparatului excretor ................................. 376 Explorarea paraclinic ............................................................................................376 Rinichiul artiIicial ..................................................................................................380 22. Aplicafii medicale privind anatomia si fiziologia aparatului genital - Asist. univ. dr. Daniel Popescu ................................................................................... 382 Explorri clinice si paraclinice la Iemeie................................................................. 382 Explorri clinice si paraclinice la brbat ................................................................. 385 23. Aplica(ii medicale privind anatomia yi fiziologia sistemului endocrin SeI lucr. dr. tlina Poian ........................................................................................ 386 Explorri clinice si paraclinice privind Iunctionarea sistemului endocrin .................. 386 24. Aplica(ii medicale privind anatomia yi fiziologia sistemului nervos - onI. univ. dr. Mariana Ticmeanu ............................................................................. ,400 Explorarea clinic si inIormatiile pe care le oIer ..................................................... 400 InIormatii care se pot obtine prin examenul Iunctional al nervilor cranieni ......... 400 Explorarea motilittii ....................................................................................... 401 Explorarea sensibilittii ................................................................................... 403 Mersul ............................................................................................................ 403 Ortostatiunea ................................................................................................... 404 Explorarea Iunctional a limbajului scris si vorbit ............................................. 404 Examenul psihic .............................................................................................. 405 Explorarea paraclinic si inIormatiile pe care le oIer.............................................. 405 ElecrroenceIalograIia.......................................................................... ...., ..... 405 Examenul electromiograIic .............................................................................. 406 Examenul radiologie........................................................................................ 406 Examenul biochimic al lichidului ceIalorahidian ............................................... 409 23. Aplica(ii medicale privind anatomia si fiziologia analizatorilor- SeI lucr. dr. Liliana Voinea, dr. Ileana Sepeteanu ......................................................... 410 Analizatorul vizual ................................................................................................ 410 Analizatorul acustic ............................................................................................... 411 Analizatorii chimici ............................................................................................... 412 Analizatorul cutanat .............................................................................................. 412 1./CITQLOGIE CELULA Toate organismele vii sunt alctuite din celule. elulele au cteva caracteristici structuralecomune, cum arIi spreexemplu arhitecturamembranelor,ndiIeritetipuridecelule,evenimentemetabolice complexesedesIsoar,nesent,nacelasiIel:replicareaADN-ului,sinteza proteinelor si producerea energiei chimice prin conversia glucozei. Din punct de vedere al organizrii morIologice, biochimice si genetice, exist dou tipuri de celule: -celulele eucariote (celule cu nucleu) care intr n alctuirea tuturor plantelor si animalelor. Tot eucariote sunt si microorganismele unicelulare: alge adevrate, amoebe si Iungi; -celulele procariote (celule Ir nucleu) care sunt bacterii. Att eucariotelect siprocariotele sunt nvelite de membrana plasmatic Spre deosebire de procariote, eucariotele contin n citoplasm un sistem complex deendomembrane,Irlegturcumembranaplasmatic,caredelimiteaz compartimente, separndu-le de restul citoplasmei (Iig. 1.1). MEMBRANA ELULAR (PLASMALEMA, MEMBRANA PLASMATI) Toate celulele sunt delimitate la periIerie de membrana celular. Plasmalema mentine compartimentul intracelular diIeritdemediul nconjurtor, deaceea,Ir ea viata celular este imposibil. Plasmalema este un Iiltru extrem de selectiv care mentine de o parte si de cealalt concentratii inegale ale ionilor, permite substantelor nutritive s ptrund n celul si substantelor neutilizabile s prseasc celula. Toatemembranelebiologice,plasmalemasimembraneleinterne(endo-membranele) ale celulelor eucariote au o organizare general comun modelul mo:aic fluid). sunt ansambluri de lipide si proteine mentinute mpreun prin legturi necovalente. 11

''Fig. 1.1. Schema organizrii generale a unei celule eucariote. Moleculele lipidice (IosIolipide si colesterol) sunt dispuse ntr-un strat dublu continuu (Iig. l .2). Acest bistrat lipidic asigur structura de baz a membranei celulare si serveste drept barier relativ impermeabil pentru moleculele solubile n ap. Moleculele proteice sunt dispuse n mozaic n bistratul lipidic: Iie sunt asezate de o parte sau alta:a bistratului lipidic, Iie l strbat. Proteinele m'embranre care strbatintegralbistratullipidicsenumescproteineintrinseci,1integralev-Proteinele dispuse pe Ietele stratului dublu lipidic sunt denumite proteine extrinseci./o Ji 12 Granule secretorii Reticul endophismic rugos Reticul cndoplasmic neted Aiivclopu nuclearii Mitocondrie Nucleol Lan[ur olgozahardce legate ^e protene au da lpd* Fig. 1.2. Modelul mozaic Iluid al structurii membranei celulare: membrana este alctuit dintr-un bistrat lipidic n care proteinele sunt dispuse n mozaic. Unele proteine sunt , atasate de o parte si de alta a bistratului (proteine extrinseci), altele l strbat complet (proteine transmembranare). Toate proteinele transmembranare, proteinele extrinseci atasate versantului extern al membranei si unele lipide din monostratul extern, au 'atasate spre exterior lanturi oligozaharidice. Proteinele membranare mediaz diferite func(ii ale membranei, printre care: -transportul speciIic al moleculelor n si din celul; -cataliza reactiilor asociate membranei (enzimele); -stabilirea legturii structurale ntre citoscheletul celular si matricea cxtra- celular; -receptia si traducerea semnalelor chimice din mediul nconjurtor celulei (receptori). Membranele sunt structuri fluide yi asimetrice. Fluiditatea membranelor se datoreaz capacittii majorittiimoleculelor lipidice siproteice de a semiscan planul membranei. Asimetria membranelor este consecinta compozitiei lipidice si proteice diIerite a celor dou Iete membranare. Pe versantul extern al membranei celulare exist lanturi oligozaharidice atasate de proteine (glicoproteine), sau de lipide (glicolipide) alctuind glicocalixul. Peversantulinternalmembraneiexistatasateproteinecarealctuiesco structurdenumitcitoschelet.FunctiacitoscheletuluiestedeamentineIorma membranei celulare. TRANSPORTUL PRIN MEMBRANA CELULARA lipidic este permeabil pentru ap, gaze, molecule mici relativ ( hidroIobe\si este impermeabil pentru molecule mari, macromolecule, particule, ioni srIioleculc ncrcate electric. Diverse substante pot ajunge n citoplasm prin mecanisme de transport variate. "; 13 Protene extrnsec Protene trans2e2branare Lpde Transportul moleculelor, mici Multi ioni si unele molecule mici pot strbatemembranacelular n sensul gradientului concentratiei lor chimice sau electrochimice, printr-un proces cunoscut drept transport pasiv, n care nu se consum energie metabolic. Pentru unii ioni transportul prinmembraneste cuplat cu hidroliza de ATPsi se numeste trans-portactiv.Transportulmoleculelormpotrivagradientuluideconcentratieprin utilizareaenergieistocatengradientul deconcentratietransmembranaralunui ion se numeste cotransport. Transportul pasiv Transportul pasiv se realizeaz prin: diIuziune ampl, diIuziune facilita(i, proteine canal ionic. ifu:iunea simpl~,., n diIuziunea simpl, o molecul mic n solutie apoas se dizolv n bistratul lipidic, l strbate si apoi se dizolv n solutie apoas de parteacelalt a membranei. ProcesulesteputinspeciIic,iarvitezarelativdediIuziuneamoleculelorprin bistratesteproportionalcugradientuldeconcentratietransmembranarsici caracterul lor hidroIob. PrindiIuziunesimplstrbatmembrana:apa,gazele(O2,02,N2)si moleculele mici relativ hidroIobe (ex.: etanol). ifu:iunea facilitat DiIuziunea Iacilitat este cel mai comun tip de transport pasiv si se realizeaz prin proteine speciIice numite permeaze, care ajut la transportul prin membran n unor molecule, cu greutate molecular mic. Deoarece diIeritele tipuri celulare au nevoie de anumite molecule, membrana plasmatic a Iiecrui tip celular contine un set speciIic de permeaze care permit accesul selectiv al moleculelor, asa cum s-a ntmplat de altIel si cu membranele care nconjur Iiecare tip de organit celular. Procesul este selectiv iar viteza de diIuziune este mai mare dect n diIuziunea simpl. PrindiIuziuneIacilitat,spreexemplu,sunttransportateprinmembrana hematiei glucoza si ureea. Ie ` '" ' Transportul prin proteine canal ionic Membrana celular contine un tip special de proteine numite proteine canal ionic care permit anumitor ioni (ex.: Na, K*, I") s o traverseze cu viteze diIerite n sensul gradientului lor de concentratie. Proteinele canal ionic determin 14 permeabilitatea selectiv a membranei celulare, care (mpreuncugradientul) de concentratiegenereazpoten(ialulelectrictransmembranar.Acestpotential variaz ntre - 30 si - 100 m V, cu interiorul celulei negativ Iat de exterior (vezi potentialul electric transmembranar). Gradientulionicsipotentialulelectrictransmembranarauoimportant deosebit n activitticelulare precum: conducerea impulsului electricn axonii neuronilor, initierea contractiei musculare, declansarea secretiei n celulele exocrine. Transportul activ Membranelecelulare(inclusivendomembranele)continenzimencare hidroliza ATP-ului este cuplat direct cu transportul ionilor mpotriva gradientului electrochimie, mecanism numit transport activ. Na*/K ATP-aza estelocalizat n plasmalemsi transport ionii Na n exte-rior, iar ionii K n interiorul celulei. a2ATP-azatransportioniia2aIardincelulsczndu-seconcentratul intracitosolic. Se gseste n Iibrele musculare si n membrana reticulului -..m u-plasmatic, sensul de transport Iiind dinspre citoplasm spre lumenul rcticnlnlui Membrana lizozomilor contine H* ATP-aza care transport H' de cito,~l.i n~ ~ (pH ~ 7,0) spre lumenul organitului pH ~ 4,5-5,0). Se mentine astIel n li/.- ......o concentratiedeaproximativ 100 de ori mai mare Iat de citosol, diIcrcn,a ~ un-depinde de productia celular de ATP. Cotransportul! Glucoza, aminoacizii, unii ioni pot Ii transportati n celul mpotriva gradicntu- luideconcentratie, prin utilizarea energiei stocate, ngradientul transmcmbrnnar al ionilorNasauH.Aceastmodalitate detransportse numestecotransport ti este de dou Ieluri:i -simport, atunci cnd moleculasau ionul sunt transportate n acelasi sens cu ionul al crui gradient transmembranar este utilizat (ex.: o molecul de gluco/Il este transportat n celul o dat cu un ion Na'1"); -antiport,atuncicndmoleculasauionulsunttransportatensensopus ionului al crui gradient transmembranar este utilizat (ex: un ion a2 este schimbat cu 2 ioni Na). Internalizarea macromoleculelor yi particulelor elulele pot prelua din mediul nconjurtor macromolecule, sau chiar particule mari,prinnvelirealordectreoregiuneamembraneiplasmatice,urmatde Iormarea unei vezicule mtracelulare. 15 Endocitoza Endocitoza este mecanismul prin care regiuni mici din membrana.celular se invagincaz, pn cnd se Iormeaz o nou vezicul intracelular cu diametru de iiproximativ0,1mm.EndocitozaestededouIeluri:pinocitozsiendocitoz mediat de receptori. Pinocitoz const n preluarea nespeciIic a unor picturi mici din lichidul exlracelular n astIel de vezicule. Prin acest mecanism orice substant dizolvat n lichidul cxtracclular este internalizat proportional cu concentratia sa din lichid. Kndocitozamediat de receptori const n ,recunoasterea" si legarea unei macromolecule (ligand) din spatiul intercelular de ctre un receptor de pe supraIata membraneicelulare.Ulterior,regiuneadinmembrana~plasmaticcarecontine complexele ligand-rcceptor este endocitat. AceeasiveziculdeendocitozpoateIiIolositpentrupinocitozsi endocitozmediatdereceptori;sespunedespreomacromoleculcintrn vezicul printr-un mecanism sau altul, n Iunctiede legarea sa de un receptor spe-ciIic de pe membrana celular. Fagocitoza-s. ^r .(-i`'< Fagocitozaconst ninternalizareaparticulelormari(pn lactivamicro-metri),cumar Iibacterii sau Iragmentedecelule. La.nceput particula tinteste legat de supraIata celular. Ulterior membrana plasmatic se extinde pe supraIata particulei, nconjurnd-o complet. Veziculele de Iagocitoz sunt mult mai mari dect cele de endocitoz. O alt deosebireimportantestecIagocitoznecesitparticipareaactiva microIilumcntclor de actin din imediata`vecintate a supraIetei celulare. Substantele introduse n celul prin endocitozsauIagocitoz pot Ii secretate n sp;i,iul cxtracclular de aceeasi parte a celulei, sau pot Ii transportate prin qelul sisecretate,procesulnumindu-setranscitoz.UneledinsubstantegotIistocate iiilracelularnveziculedestocare.utoateacestea,nmajoritateasituatiilor,, materialele ingcrate sunt degradate n lizozomi secundari.,.,.,, Potocitoza PotocitozaesteunmecanismdetransportspeciIicmoleculelormici,care combinendocitozcutransportulpasiv.Moleculeletransportateprinacest mecanism sunt nti concetrate (de exemplu prin interactiunea ligand-receptor) la nivelul unor invaginri ale membranei celulare denumite caveole. Dup nchiderea caveolei (se ntrerupe legtura cu spatiul extracelular) moleculele trec n citoplasm prin transport pasiv. 16 POTENIALUL ELECTRIC TRANSMEMBRANAR O proprietate important a membranei celulare a unor celule (neuron, celule musculare)estepermeabilitateaselectivpentrudiIeritianionisicationi.Acest IenomensemaniIestinclusivpentruprincipaliiionicelulari(Na',K,l),astIel ncteiautendintadeasedeplasansensulgradie'ntuluideconcentratie transmembranarcuratediIerite.Gradientul transmembranaral ionilorestementinut prin transport activ (cu consum de STP). Acestedouproprietti,permeabilitateaselectivsigradientulde concentratie al ionilor, determin o diIerent de potential ntre interiorul si exteriorul celulei,denumitpoten(ialelectrictransmembranar(poten(ialderepaus, poten(ial de membran).Potentialul de membran se exprim nmilivolti(mV) siestenegativninteriorulceluleiIatdeexteriorulconsideratcapotentialde reIerint (O volti), n general el variaz ntre - 30 mV si - 100'mV. DacmembranaplasmaticarIi permeabildoar pentruK, potentialulde membran ar putea Ii determinat cu ajutorul ecuatiei Nernst: " - ~*~ :-"-,RT K" ' .:.,::'. ; : . ;, , ; . EK In 91mV, K ZF K, unde: EK reprezint potentialul de echilibru pentru potasiu, R constanta gazelor, T temperatura absolut; Z valenta, F constanta Faraday, Kc si K. concentratiile potasiului extra- si intracelular. K, si K. sunt mentinute prin activitatea continu ' a Na/K ATP-azei. n celule situatia este mult mai complicat, deoarece exist mai multi ioni, care diIer prin capacitatea lor de a strbate membrana celular. Din acestmotiv se deIinestepentruIiecare nparte constanta de permeabilitateP (msuracapacittii unui ion de a strbate l cm2 de membran antrenat de o diIerent de concentratie deIM;seexprimncm/s).PentruNa,K,l~,ionicareparticipdecisivla Stabilireapotentialuluidemembran,constanteledepermeabilitatePNa,PK,P, depind de numrul si activitatea proteinelor canal ionic corespunztor. Potentialul electric transmembranar (E) este dat de o variant mai complex aecuatieiNernstncareconcentratiileionicesuntconsideratepotentialde permeabilitatea membranei pentru ionul respectiv: *, , , , . :. , *, #, . c

RT, PnK-tPN.Na. PcA. . '```"':' - 1Y!' elule bze e2brana bazala |esut conjunct; EPITELII STRATIFICATE ' "Jl.' n IuncIi'e de Iorma celulelor din stratul superIicial, epiteliile stratiIicate sunt pavimentoas`cubicc, cilindrice si de tranzitie (Iig. 2.2). Epifeliul pavimcntos stratificat keratinizat alctuiestestratul superIicial alpielii(epiderm).elulelesalesuntasezatenmaimultestraturi:nimediata vecintateamembraneibziecelulelesuntcuboidalesaucolumnarestratul germinativsauba:ai),straturileintermediarecontincelulepoliedricestratul spinos). Spre supraIat, celulele devin din ce n ce mai turtite stratul granulos), iar la supraIat sunt scuamoase, si pierd nucleii stratul lucid) si se keratinizeaz stratul cornos). Epiteliul pavimentosstratificatnekeratinizat (moale) acoper .supraIete umede, expuse la solicitri mecanice (cavitatea bucal, esoIag, cavitatea vaginal). Structural, acestepiteliueste identiccuepiteliul pavimentos stratiIicatkeratinizat, cu exceptia celulelor de la supraIat care mor si se exIoliaz Ir se keratinizeze. Epiteliulstratificatcilindric(columnar)esterar.Estentlnitlaomn canalele excretorii ale unor glande exocrine si n conjunctuva ocular. Epiteliultranzi(iona.l(uroteliul)tapeteazvezicaurinar,ureterulsi portiunea superioar a uretrei. elulele din vecintatea membranei bzie stratul ba:ai) sunt mici. In'straturile imediat urmtoare celuleleau Iorm de rachet (de tenis), iaI'".nstratul de la supraIat, celulelesuntmari, umbeliforme. ModiIicarea supraIetei epiteliului (o dat cu mrirea de volum a organului) se Iace prin alunecarea celulelor,cuscdereanumruluistraturilordecelule(5-8straturinepiteliul tranzitional netensionat; 34 straturi n epiteliul ntins). Epiteliul pseudostratificat este alctuit dintr-un singur strat de celule cure sesprijintoatepemembranabazal,uneleneajungndlasupraIataepiteliului. AspectulpseudostratiIicatsedatoreazasezriinucleilorlanltimidiIerite. Exemple: epiteliul pseudostratiIicatcilindric ciliat al cilor respiratorii; epiteliul pseudostratiIicat cilindric cu stereocili din cile genitale masculine. EPITELIILE GLANDULARE,, Epiteliile glandulare Iormeaz glande si sunt alctuite din celule specializate n sinteza unormolecule care urmeaz a Ii exportate. Glandele pot Ii unicelulare (ex.:celulelecaliciIormedinepiteliulintestinalsirespirator),saupluricelulare (majoritatea glandelor). , Epiteliile glandulare deriv din epiteliile de acoperire, prin invaginarea n tesutul conjunctiv subiacent urmat de diIerentiere. Glandele exocrine(ex.: glandele salivare)pstreaz legtura cu epiteliul de supraIat din care deriv (produsul de secretie este eliminat la supraIata corpului sau ntr-un organ cavitar. Glandeleendocrine(cx.:tiroida,hipoIiza)pierdlegturacuexteriorul, produsii lor de secretie (hormonii) Iiind preluati si transportati la locul de actiune de ctre snge. 37 %TubuIara simpIa TuboIo-gIomeruIara TubuIara ramificat Acinoasa (aIveoIara)

TubuIoaIveoIara compusa TubuIara compusa AIveoIara compusa Fig. 2.3. Principalele tipuri de glande exocrine. Portiunea din gland Iormat din celule cu Iunctie secretorie este reprezentat n negru. Glandele compuse au'ducte ramiIicate. Glandelemixteauattocomponentendocrinctsiuna exocrin(ex.: pancreasul). Glandele exocrine au o portiune secretorie si o portiune excretorie (duet excretor). n Iunctie de aspectul portiunii excretorii, glandele pot Ii simple yi compuse. FormaunittilorsecretoriiclasiIicglandelesimplen:tubulare,tubulo-glomerulare, tubulare ramificate si alveolare acinoase). Glandele compuse pot Ii tubulare, alveolare sau tubuloalveolare fig. 2.3). Un altcriteriudeclasiIicareaglandelorexocrineeste natura produsuluide secretie: glande seroase (produc secretii apoase, Irecvent bogate n enzime), glande mucoase (secret mucus), glande mixte (produc ambele tipuri de secretii). n Iunctie de mecanismul de secretie, glandele exocrine se clasiIic n: glande merocrine(produsuldesecretieestestocatnveziculesecretoriisieste eliminat prin exocitoz; ex.: pancreas exocrin), glande holocrine (produsul de secretie este eliminatmpreuncuntreagacelul;ex.:glandasebacee),glandeapocrine (produsul de secretie este eliminat o dat cu o portiune dincitoplasmapical; ex.: glanda mamar). 38 ESUTURILE CON1UNCTIVE Tesuturile conjunctive sunt cel mai bine reprezentate n organism si au rolul deaconectadiIeritecelule,tesuturi,sauorgane.Suntalctuitedincelulecon-junctive yi matricea intercelular. Celulele conjunctive sunt de douIeluri: 1)celuleconfunctivepropriu-:ise. fibroblaste, fibrociste, mastocite,celule adipoasesi 2) celule de origine sanguin migrate n tesutul conjunctiv: macrofage, plasmocite, limfocite, leucocite neutrofile si eo:inofile. Matricea intercelular cuprinde fibre confunctive si substant fundamental. Fibrele conjunctive sunt reprezentate de fibre decolagen, fibre de reticulin i fibre elastice. SubstantaIundamentalcontine lichid tisularsimacromolecule complexe: glico:aminoglicani (mucoplizaharide), proteoglicani si glicoproteine structurala. n Iunctiede predominanta sinatura unui component sau aaltuia (celule, Iibre, matrice intercelular), tesuturile conjunctive sunt de mai multe tipuri: 1.tesut conjunctiv propriu-zi s: -lax (areolar); -dens: orientat (ordonat); neorientat (neordonat); 2.tesut conjunctiv cu proprietti speciale: -elastic; -reticular; -mucos; adipos: alb-galben; brun; 3.tesut cartilaginos: -hialin; -elastic;. .. ,., ' -Iibros;." ........ .. ," 4.tesut osos:' ;'-compact;`i -spongios. TESUTURI ONJUNTIVE PROPRIU-ZISE ESUTUL CON1UNCTIV LAX (AREOLAR) Tesutul conjunctiv lax este Ioarte rspndit n organism, ocupnd toate locurile liberedinorgane sidintre organe. Este maibinereprezentat n stratul papilaral dermului, n hipoderm, n corionul mucoaselor, n organele mobile sau mobilizabile. Tesutulconjunctivlaxcontinetoatetipuriledeceluleconjunctive(predomin Iibroblastele si macroIagele), Iibre de colagen, putineIibre elastice si de reticulin, iar matricea intercelular este cel mai bine reprezentat. ontine un numr mare de vase de snge si nervi. n organism, pe lng rolul mecanic, tesutulconjunctiv lax intervine activ n metabolismul local si general. 39 ESUTUL CON1UNCTIV DENS Tesutulconjunctivdens contine aceleasielemente ca si tesutul conjunctiv lax.Matriceaintercelularesteslabreprezentat.PredominIibreledecolagen riirc se dispun n mnunchiuri orientate tesut confunctiv dens orientat. tendonul, ii/~t~ncvm:i. fesuluiconfunctiv lamelor-incornee, teaca nervilor) sau neorientate umilit confunctiv dens neorientat: dermul pielii, submucoasa tractului digestiv, ,i/inlcli- organelor). Tesnlulconjunctiv dens joac unrolmecanic important, intervine n M lumburilc nutritive si n aprarea tisular. TESUTURI ONJUNTIVE U FUNTII SPEIALE ''ESUTUL CON1UNCTIV ELASTIC ^. . Tesutulconjunctivelasticsentlnesten ligamentelegalbenealecoloanei vertebrale, n corzilevocaleadevrate, n ligamentul ceIei (nucal),n ligamentul suspensor al penisului. Are culoarea galben si o elasticitate mare. Este alctuit din Iascicule groase de Iibre elastice, dispuse paralel ntre ele. Spatiile dintre acestea sunt ocupate de Iibre Iine de colagen si Iibroblaste turtite. ESUTUL CON1UNCTIV RETICULAR TesutulconjunctivreticularcontineIibredereticulirisicelulereticulare caresecretomatriceIin n jurulIibrelor.Sentlneste n organelehemato-si limIopoiclicc (mduva rosie hematogen, ganglioni limIatici, splina). ESUTUL CON1UNCTIV MUCOS esutul conjunctiv mucos contine o cantitate mare de substant Iundamental, un numlr mic de celule si putine Iibre (de colagen) lungi, subtiri. Se ntlneste n cordonul ombilical yi n pulpa dintilor tineri. ESUTUL ADIPOS od-I Tesutul adipos contine celule specializate numite adipocite, care deriv din celulele mezenchimale din care iau nastere si Iibroblastele. ncepnd cu sptmna a30-adedezvoltareembrionar,citoplasmadipocitelorse.ncarccupicturi lipidice, careIuzioneazapoi ntr-obul lipidicunic ceocupceamaimare parte a citoplasmei. Existdoutipuridetesuturi(celule)adipoase:tesutadiposalb-galben (unilocular) si tesut adipos brun (multilocular). 40 Tesutul adipos unilocular este Ioarte rspndit n organism (n hipoderm, n jurul unor organe, de-a lungul vaselor de snge), este bine vascularizat si inervat, estesensibillauniihormoni(ATH,cortizon)siareIunctiadeadepozitasi metaboliza trigliceridele. Tesutuladiposmultilocularcontineceluledeculoarentunecat,datorat unuicontinutridicatdecitocromnmitocondriiledincitoplasm.Estebine reprezentat la embrion si la nou-nscut, o dat cu naintarea n vrst Iiind nlocuit cutesutadiposalb.Functiatesutuluiadiposbrunestedeageneraopartedin cldura organismului (termogeneza). TESUTUL ARTILAGINOS Tesutul cartilaginos esteo Iorm specializat de tesut conjunctiv alctuit din matricea cartilaginoas (Iormat am fibre si substant fundamentala), care areo consistentsemidur,sicelule:condrocite(celuleadulte);condroblaste(celule tinere), localizate n matrice n cavitti numite condroplaste lacune). artilajelesuntavasculare,nmajoritateasituatiilor,substantelenutritive ajungnd prin diIuziune din tesuturile conjunctive adiacente. artilajele nu au vase limIatice;sinusuntinervate.Majoritateacartilajelor(exceptndcartilajelece acoper supraIetele osoase din articulatiile mobile) sunt acoperite de pericondru, un strat de tesut conjunctiv dens. Tesutul cartilaginos este de trei tipuri: hialin, elastic si Iibros.,,,..-: , .- CARTILA1UL HIALINi . ;.artilajulhialinestecelmaibinereprezentatnorganism.Segsestesub Iorm de cartilaj articular, care nveleste capetele osoase ale articulatiilor mobile, precum si n septul nazal, laringe, trahee, bronhiile mari, cartilaje costale. Pn la vrsta de 25 ani cartilaj hialin se gseste si ntre epiIizele si diaIiza oaselor lungi, asigurndcresterealornlungime(cartilajdecrestere).LaembrionIormeaz scheletul primitiv care este nlocuit treptat cu tesut osos. Matricea cartilaginoas este omogensi estealctuit dinIibre de colagen Iine,cuprinsensubstantaIundamentalbogatnglicozaminoglicanisi proteoglicani. elulele situate n condroplaste pot Ii izolate, sau dispuse n grupuri izogene (grupuri de 4-8 celule). Grupurile izogene pot Ii orientate dup un singur ax - grup i:ogen axial (de exemplu n cartilajele ce se osiIic), sau dup mai multe axe radiare - grup i:ogen coronar (de exemplu n cartilajele costale). CARTILA1UL ELASTIC artilajulelasticsegsestenepiglot, nunelecartilajealelaringclui,n pavilionul urechii si n canalul'auditiv extern. Structura sa este asemntoare cartilajului hialin, dar contine mai multe celule si,,,-pe lngIibrelede colagen, contine numeroase Iibreelastice, izolate sau n mnunchiuri, care nconjoar si separ grupurile izogene. 41 CARTILA1UL FIBROS artilajul Iibros (fibrocartilajul) intr n alctuirea discurilor intervertebrale, nuneleIibrocartilajearticularesinsimIizapubian.Arecaracteristiciinter-mediare ntre tesutul conjunctiv dens si cartilajul hialin. ondrocitele sunt rare, asezatencoloane.Fibreledecolagensuntnumeroase,paralelentreele,Iiind dispuse n benzi oblice unele Iat de altele, care dau cartilajului un aspect penat. artilajulIibrosnuare pericondru, esteIoarte rezistent sinu.sedeIormeazla presiuni mari. TESUTUL OSOS esutul osos este o varietate de tesut conjunctiv alctuit dintr-un material intercelular calciIicat, matricea osoas, yi 3 tipuri de celule.,osteocite, localizate ncavitti lacune, osteoplaste) spate nmatrice;osteoblaste, care sintetizeaz componenta organic a matricei; si osteoclaste, celule gigante, multinucleate, im-plicatenresorbtiasi remodelareatesutuluiosos.nIunctiedeproportiasi distributia componentelor, tesutul osospoateIi: (esut osos haversian sau com-pact si (esut osos spongios sau trabecular. Dup vrst, tesutul osos se mparte n (esut osos imatur sau primar (Iibre de colagen dispuse dezordonat; continut mi-neralmai sczut; osteocite mai numeroase) si (esut osos matur, secundar sau lamelar (Iibre de colagen dispuse ordonat n lamele). Tesutul osos intr n alctuirea oaselor. SupraIetele extern si intern ale oaselor sunt acoperite de tesut conjunctiv numit periost, respectiv endost. ESUTUL OSOS COMPACT TesutulososcompactsentlnestendiaIizaoaselorlungi,stratulsuper-Iicial al epiIizelor si corticalaoaselorscurte si late. Unitatea morIoIunctioal a tesutului ososcompact este sistemul haversian (osteon).Fiecare sistem haver-sian este un cilindru lung, Irecvent biIurcat, paralel cu axul lung al diaIizei (Iig. 2.4). n sectiune transversal osteonul apare centrat de un canal Havers, n jurul cruia sunt dispuse concentric 4-20 lamele osoase. analele Havers contin tesut conjunctiv lax, vase de snge, terminatii nervoase. Ele comunic ntre ele, cu periostul, sau cucavitateamedularprincanaleJolkmanndispusetransversalsauoblic,n lamelele osoase exist osteoplaste (contin osteocite), care comunic ntre ele prin canalicule Iine. Printre sistemele haversiene se gsescgrupuri delamele necentrate deun canalHaversnumitesistemeintersti(iale(intermediare).Acestestructuri reprezint lamele rmase din sistemele haversiene distruse n timpul cresterii'-si remodelrii osului."' 42 Endost Periost Fig. 2,4. Reprezentarea schematic a peretelui diaIizei unui os lung. Se pot observasistemele hevarsiene, iar n cel care proemin n dreapta este reprezentat orientarea Iibrelor de colagen n Iiecare lamel osoas. ESUTUL OSOS SPONGIOS Tesutul osos spongios se ntlneste n epiIizele oaselor lungi si n portiunea central a oaselor scurte si late. Este alctuit din trabecule osoase degrosimi si Iorme diIerite. Trabeculele se orienteaz n general pe linia Iortelor care se exercit asupraosului respectivsi delimiteazcavittiinegale,cecontinmduvosoas. Trabeculele sunt Iormate din lamele osoase care contin osteoplaste cu osteocite, dar care nu sunt centrate de un canal haversian. 43 'dkmnw ESUTURILE MUSCULARE Tesuturile musculare sunt alctuite din celule specializate pentru contractie. DiitorilIormeiloralungite,acestecelulesuntdenumitenmoduzualfibre iniiHcularc.itoplasmIibrelormuscularesenumestesarcoplasm,reticululen- tloplasmic neted este denumit reticul sarcoplasmic, iar plasmalema (membrana) se numeste sarculema, ( Pe baza caracteristicilor morIologice si Iimctionale se disting 3 tipuri de tesut muscular: striat scheletic, cardiac yi neted (Iig. 2.5). TESUTULMUSULARSTRIATSHELETI Tesutul muscular striat scheletic este alctuit din celule cilindrice (diametru cuprins ntre 10-100 mm), lungi (pn la 35 cm), neramiIicate si multinucleate. Tesutul muscular striat scheletic intr n alctuirea tuturor muschilor scheletici (somatici),precumsinalctuirea:muschilor laringelui,sIincterului uretralex-tern,musculaturiicavittiibucalesiIaringelui,stratuluimusculardinjumtatea superioar a esoIagului, sImcte'rului anal extern (voluntar), muschilor extrinseci ai globilor oculari, muschilor din urechea medie. Muschiul scheletic, ca organ, este alctuit din Iibre musculare striate scheletice dispuse paralel si legate ntre ele prin tesut conjunctiv (Iig. 2.6),care Iormeaz: endomisium (teacIin conjunctiv care nvelesteIiecare Iibr muscular, alctuit dintr-o membran bazal si Iibre Iine de ret[cnln),perimisium-(teacconjunctiv care nveleste Iascicule de Iibre musculare) si epimisium (nvelisul conjunctiv al NucIeu SECIUNI LONGITUDINALE1SECIUNI TRANS'ERSALE

44 Fig. 2.5. Diagrama structurii celor 3 tipuri de Iibre musculare. Desenele din dreapta arat aspectul n sectiune transversal. Muschii scheletici sunt alctuiti din Iibre multinucleare, extrem de lungi. Miocardul este alctuit din celule ramiIicate, solidarizate prin discuri inter-calare. Muschii netezi sunt aglomerri de celule IuziIorme. MutchI neted

Fig. 2.6. Structura unui muschi scheletic. Desenul din dreapta arat localizarea n muschi a ariei detaliate. muschiului). Tesutul conjunctiv din muschi transmite Iorta generat de contractia Iibrelor musculare si asigur ci de acces pentru vascularizatie si inervatie. Fibrele musculare striate scheletice sunt delimitate laperiIerie de sarcolem. n anumitelocuri, sarcolempenetreaz ninteriorulIibrei muscularescheletice sub Iorma unor invaginri tubulare numite tubi transveryi sau tubi T. Acesti tubi auodirectieperpendicularpesarcolem,totalitatealoralctuindsistemulT (sistem tubular transvers) (Iig. 2.7). Fibrelemuscularestriatescheleticeaunumerosinuclei(cte20-40nuclei pentruIiecarecentimetrudelungime)localizatiimediatsubsarcolem.Sarco-plasmacontineorganitecomune(mitocondrii,aparatGolgi,lizozomi,ribozomi, reticul endoplasmic rugos - n cantitti neglijabile), incluziuni sarcoplasmice (gra-nuledeglicogen,granuledelipide)siorganitespeciIice(miofibrile,reticul sarcoplasmic). MioIibrilele1 sunt substratul contractii n Iibra muscular striat scheletic, ocupnd aproximativ :8Q din volumulIibrei. Ele au o grosime de 0,2-2 mm, se extindpcintrcagalungimeaIibreisisuntordonatenpachetecuorientare longitudinala. 45 Sarcoplas2a Fbre Fig. 2.7. Diagrama unui segment di ntr-o Iibr muscular ''scheletic. Sunt reprezentate urmtoarele componente: (l)mio- Iibrele; (2) reticulul sarcoplasmic liber; (3) cisternele terminale ale reticulului sarcoplasmic; (4) mitocondrii; (5 si T) sistemul T; (6) sarcolema; (7) membrana bazal a Iibreimusculare scheletice; (8) Iibre de reticulin A si I. Examinatela microscopul optic, Iibrelemuscularescheletice au unaspect striat transversal. ibrele musculare scheletice sunt striate pentru c miofibrilele suntstriate.AspectulstriatalmioIibrilelorestedatoratalternanteiunorbenzi (Iig. 2.8): banda A (anizotrop n lumina polarizat, ntunecat n contrast de Iaz) si banda I (izotrop n luminapolarizat, clar n contrast de Iaz). Benzile A siI sunt dispuse n general la acelasi nivel pe mioIibrile nvecinate, de unde si aspectul striattransversalalIibreimusculare.BandaAestebisectatdeobandclar, bandaH,care,larndulsu,estebisectatdeobandntunecat,bandaM. Banda I este bisectat de o band ntunecat, denumit banda (linia) Z. Se consider c unitatea Iundamental structural si Iunctionala mioIibrilei estesarcomerul.Unsarcomersentindentr-omioIibrilpeodistantde aproximativ 2,5 mm, Iiind delimitat ntre dou benzi Z succesive. 46 /banda Iinia banda banda~^.^ /ZAI

c ofla2ente

n < < N _ ------------------u ---------- W ) )

----------- f - Z^- -. FiIamente d ceUna RIamente da mIozJn* T Fig. 2.8. Diagrama organizrii Iibrelor musculare striate scheletice: A) Iibra muscular; B) organizarea mioIibrelor; ) organizarea sarcomerului; D) Iilamentele de actin si miozin; E) sectiuni transversale la diIerite niveluri ale sarcomerului. Ultrastructural, mioIibrilele sunt alctuite din subunitti orientate paralel cu axa longitudinal, numite miofilamente. Au Iost puse n evident dou tipuri de mioIilamente: filamente groase i filamente subtiri.Banda Icontine numai Iila-mente subtiri, banda H contine numai Iilamente groase, iar restul benzii A (n aIara benziiH)contineattIilamentegroasectsiIilamentesubtiri,nsectiune transversal,lanivelulbenziiA(acoloundemioIilamenteleseinterdigiteaz), Iiecare Iilament gros are n jurul su 6 Iilamente subtiri, iar Iiecare Iilament subtire este nconjurat de 3 Iilamente groase. Filamentele groase sunt alctuite din molecule de miozin. Pe supraIata lor existasa-numitelepun(itransversale,careaparpeimaginiledemicroscopie electronic ca proiectii laterale, ce se extind ctre Iilamentele subtiri. 47 Muchi Fibra muscuIara Filamentelesubtirisuntalctuitedinmoleculedeactin,darcontinsi proteinele cu Iunctie reglatoare: tropomiozina si troponina (, T si I). Rcticulul sareoplasmic din Iibra muscular scheletic este un exemplu tipic de speciali/ure Iunctionala reticulului endoplasmic si de aceea este considerat un orgaml speciIic Iibreimuscularescheletice.' Reticulul sareoplasmiceste alctuit dinrctlnilulsareoplasmicjonctional(carestabilestecontactecutubiiT)si reticulul snrcoplusmic liber (care nu vine n contact cu tubii T). Rol icului sareoplasmic jonctional const din portiunile dilatate ale reticulului sareoplasmic numite eistcrne terminale. De regul, cisternele terminale sunt asezate cte douIt, de o parte si de alta a unui tub T, Iormnd o triad. Triadele sunt localizate la jonctiunea dintre banda I si banda A. Rcticulul sareoplasmicliber esteIormat din tubi cu orientare predominant longitudinal, ce Iac legtura dintre cisternele terminale. Functia principal a reticulului sareoplasmic estedea acumula, stoca si elibera ionii de calciu. ....MECANISMUL CONTRACIEI FIBREI MUSCULARE SCHELETICE ontractia muscular const n ntreptrunderea prinalunecarea Iilamentelor subtiri de actin printre Iilamentele groase demiozin. a urmare, dimensiunile benzii A rmn constante, iar scurtarea mioIibrilelor se Iace prin ngustarea benzii I. Glisarea Iilamentelor subtiri printre cele gro'ase are la baz Iormarea si desIacerea ciclic a unor legturi ntre puntile transversale si Iilamentele subtiri (interactiunea actin-miozin). CUPLAREA EXCITAIEI CU CONTRACIA Mecanismulprin care impulsul electric de la nivelul sarcolemeiproduce contractia mioIibrilelor din interiorul Iibrei implic urmtoarea secvent: - potentialul de actiune este condus prin sistemul T adnc n interiorul Iibrei musculare pAnIl n vecintatea reticulului sareoplasmic; - ea urmare a semnalului primit de la'tubii T, reticulul sareoplasmic elibereaz n sarcoplasm, prin canalele ionice din membrana sa, ionii a2 (Iig. 2.9); - cresterea concentratiei a2 sareoplasmic de la 10~7M la'lO`M, sau chiar l O'M;'' - a2' se leag de troponina(proteina receptor pentru a2) si via complex troponinic modiIic pozitia tropomiozinei, ceea ce Iace posibil interactiunea actin- miozin, hidroliza ATP (Iig. 2.10), urmat de alunecarea Iilamentelor de actin printre cele de miozin; - reacumularea ionilor a2 n reticulul sareoplasmic (prin transport activ) scade concentratia sarcoplasmic de a2* producnd relaxarea. 4 Relaxat ontractat Fig. 2.9. A. n muschiul relaxat reticulul sarcoplasmic transport activ (cu consum de ATP) n lumenul su a2* din sarcoplasm. B. Potentialul de actiune ajuns nproIunzimea Ii breimusculare prin sistemul T declanseaz eliberarea a2' din reticulul sarcoplasmic. Fig. 2.10.ontractiamusculareste initiatprin legareaa2' de troponinadin complexul tropo-ninic, urmat de deblocarea situsului de legare al miozinei de pe activ. Puntile transversale (capul moleculei de miozin) se leag de actin, este hidrolizat ATP cu eliberare de energie care modiIic pozitiapuntiitransversale.onsecintaacestormodiIicrinmoleculademiozinconducela alunecarea Iilamentelor subtiri printre cele groase. Acest proces se repet de multe ori n timpul unei contractii musculare. 49 4 - Anatomia si Iiziologia omului - cd. 116 TESUTUL MUSULAR ARDIA Tesutul muscular cardiac intr n alctuirea miocardului. Pe baza propriettilor Iunctionale, celulele musculare cardiace se clasiIic n dou categorii: -celule miocardice lucrtoare, a cror Iunctie este contractia (Iormeaz masa miocardului contractii atrial si ventricular); -celule nodale sau excito-conductoare, avnd Iunctia de a genera si con duce impulsuri electrice (sunt dispuse n miocardul contractii sub Iorma unor aglomerri distincte, constituind: nodul sinoatrial, nodul atrio-ventricular, fasciculul His si re(eaua Purkinje, Iormatiuni numite generic tesut excito-con- ductor cardiac). CELULELE MIOCARDICE LUCRTOARE elulele miocardice lucrtoare au o Iorm aproximativ cilindric, uneori sunt ramiIicate, au un diametru mediu de 15 mm, o lungime de 100 mm si au un nucleu (uneori doi) localizat central ntr-o portiune de citoplasm n care lipsesc striatiile. FibrelemiocardicelucrtoarealctuiescoreteaplexiIorm.Masacito-plasmaticarestriatiitransversale,asemntoarestriatiilorIibrelormusculare scheletice.PrintreIasciculesegsesteputintesutconjunctiv(echivalentcu cndomisiul) n care se aIl capilare sanguine, n preparatele histologice (mai ales n cele colorate cu hematoxilin Ieric sau hematoxilin IosIotungstic) sunt vizibile liniitransversale,intenscolorate,careintersecteazcompletlanturiledecelule musculare cardiace, la intervale neregulate, numite discuri intercalare (Iig. 2.11). 0 Fig. 2.11. Schema unei sectiuni prin muschiul cardiac artnd localizarea central a nucleilor si discurile intercalare. H Discurile intercalare sunt situate la interIata dintre dou celulemusculare ; -.cardiaceadiacente.ElereprezintcomplexejonctionalecustructursiIunctionali-tate special, existnd numai n miocard. Pot avea aspect de linie sau de trepte de scar(deaceeamaisuntdenumitesistriiscalariforme).Discurileintercalare continjonctiunideadezivitate(careasigursolidarizareacelulelor)sijonctiuni comunicante(careasigurcuplareaelectricacelulelor,conIerindmiocardului proprietti de sincitiu Iunctional). Dintre toate celulele organismului uman, celulele miocardice lucrtoare sunt celemaibogatenmitocondrii,acesteaocupndaproximativ40dinvolumul celular. elulelemiocardice lucrtoare au lizozomiputini, unreticulendoplasmic rugos greu observabil, au aparat Golgi, peroxizomi, numeroase granule lipidicesi de glicogen.i Aparatulcontractiicontineaceleasitipurideproteinecontractilecasin Iibramuscularstriatscheletic.MioIilamentelesuntorganizatensarcomere, darpesectiunile transversalemioIilamentelesunt dispuse neregulat (nuIormeaz mioIibrile). Tubii T sunt mai numerosi n Iibrele musculare cardiace ventriculare dect n Iibrele muscularestriate scheletice si sunt dispusi n dreptul benzii Z. Reticulul sarcoplasmicestediIeritmorIologic,siprobabilIunctional,deceldinIibra scheletic. Este alctuit din reticulul sarcoplasmic jonctional (dilatatii sacciIorme apozitionate plasmalemei periIerice si sistemului T) si reticulul sarcoplasmic liber. ncelulelemuscularecardiacenuexisttriade.TubiiTseasociazdoarcuo dilatatie apartinnd reticulului sarcoplasmic jonctional, alctuind diade. DesimorIologicauaspectdemuschistriat,Iibrelemuscularecardiacese contract involuntar, contractiile sunt ritmice, iar muschiul nu oboseste niciodat. elulelemiocardicelucrtoareatrialeaunplusIatdeceleventriculare granulesecretoriilocalizatenregiuneaperinuclear.Acestegranulecontin factorul natriuretic atrial, hormon ce actioneaz la nivelul rinichiului determinnd cresterea eliminrii de ap (diureza) si sodiu (natriureza). CELULELE SISTEMULUI EXCITOCONDUCTOR elulele sistemului excitoconductor sunt de trei tipuri: celule P, T si Purkinje. Celulele P au Iorm rotund, citoplasm clar, nucleul mare, situat central. elulele P, neavnd Iunctie contractil, au aparatul contractii slabdezvoltat. Ele stabilesc jonctiuni ntreele si cu celulele T. Sunt dispusesub Iorm degrmezi localizate central n nodul sinoatrial si atrioventricular. Se consider c celulele P au Iunctia de pace-maker. Celulele T au structur si organizare celular intermediar ntre celulele P si celulele miocardice lucrtoare. Sunt dispuse printre celulele P, Ia periIeria nodului sinoatrialsiatrioventricular.ElestabilescjonctiunicucelulelePsicucelulele miocardice lucrtoare. Rolul celulelor T este de a rspndi impulsurile de contractie generate de celulele P. 1Celulele Purkinje sunt mai mari dect celeale miocardului lucrtor si, simi-lar celorlalte celule ale sistemului excitoconductor, nu au tubi T. Stabilesc jonctiuni cu celulele T si cu celulele miocardice lucrtoare. elulele Purkinje intr n alctuirea Iasciculului His, a ramurilor sale si a retelei subendocardice Purkinje. Au Iunctia de a conduce si rspndi n masa ntregului miocard impulsurile de contractie. TESUTULMUSULAR NETED ;., ,t , , ,:

Tesutul muscular neted este alctuit din celule avnd cel mai Irecvent aspect IuziIorm, un diametru de aproximativ 46 mm si o lungime variind ntre 20 si 500 mm. Ele au o dispozitie n Iascicule (circa 20-100 Iibre musculare cu aceeasi orientare), Iiind solidarizate prin tesut conjunctiv. Spredeosebiredemuschiischeletici,muschiinetezinuIormeazorgane anatomic distincte, intrnd alturi de alte tesuturi n alctuirea unor organe. Fibrele musculare netede sunt prezente n: peretii tubului digestiv de la treimea medie a esoIagului pn la sImcterul anal intern; peretii canalelor excretoare ale glandelor anexealetubuluidigestiv;arborelerespirator;conducteleaparatuluiurogenital; tunica medie a arterelor,venelor si limIaticelor mari;muschii erectori aiIirelor de pr; muschii intrinseci ai globilor oculari. FibrelemuscularenetedesuntdelimitatelaperiIeriedesarcolem.Spre deosebire de Iibrele musculare scheletice, sarcolem Iibrelor musculare netede nu are tubi T, dar prezint specializri Iunctionale numite caveole (microinvaginri ale plasmalemei de aspect vezicular), arii dense (zone de material electronoopac asezate peversantul intern alsarcolemeiprin careIilamentele subtiri de actin suntancoratedemembranaplasmatic)sijonc(iuniintercelulare(jonctiuni comunicante;jonctiuniintermediare-detipadherens;apozitiiprinproiectii dinitilbrmc-prelungiricuIormesidimensiunidiIeritecaresentreptrundcu cele ale celulei vecine). Fibrelemuscularenetedeauunsingurnucleuelipsoid,localizatcentral. Sarcopliismacontineorganitecelularecomune(mitocondrii,reticulendoplas-inicrugos,ribozomi,aparatGolgi,lizozomi,centrozometc.),incluziuni(gra-nuledeglicogcn,granuledelipide)siorganitespeciIice(aparatulcontractii, reticul sarcoplasmic). Aparatul contractii este alctuit din filamente groase de miozin si filamente sub(iri de actin(Iilamentele subtiri maicontinproteine cuIunctie reglatoare: tropomio:ina si caldesmond).i SpredeosebiredeIibrelemuscularestriate,infibrelemuscularenetede aparatulcontractiinuesteorgani:atinmiofibrileinicinuexistsarcomere, citoplasm acetor celule avnd un aspect neted (omogen) la microscopul optic. omparativ cu muschii scheletici, muschii netezi au Iort si vitez mai mic de contractie, au o capacitate mai mare de scurtare si nu sunt sub control voluntar. 52j. ESUTUL NERVOS Neuronii sunt unitti independente Iunctional si anatomic, Iiind rspunztori de receptia, transmiterea siprelucrarea stimulilor.Neuroniisuntalctuitidin (Iig. 2.12): 1. Corp celular (pericarion) - centrul troIic al neuronului, este sensibil la sn'muli si contine nucleul si citoplasm perinuclear. 2. Dendrite - sunt prelungiri mul tiple, ramiIicate, cu rol n receptionarea stimulilor din mediu, de la celulele epiteliale specializate, sau de la alti neuroni. 3. Axon - este o prelungire unic, cilindric, diametrul su variind n Iunctie de tipul neuronului. Lungimea axonului poate ajunge pn la 100 cm (axonii neuronilor motori care inerveaz muschii piciorului). Zona de emergent a axonului se numestecon axonal. Portiunea distalIl a axonului este de SISTEM NER'OS PERIFERIC 'CeIuIa Schwann Ramuri coIateraIe Fig.2.12. Reprezentarea schematicaunuineuronmotor.Teacade mielinaesteprodusdeoligodendrociten sistemulnervoscentralsidectrecelulele SchwannnsistemulnervosperiIeric.Sunt reprezentatedendritele,osinaps axodendritic si trei plci motorii. 53 Tesutulnervosestedistribuitnntregorganismul,intrndnalctuirea sistemului nervos. Din punct de vedere anatomic, sistemul nervos este alctuit din sistemul nervos central (constituit din creier si mduva spinrii) si sistemul nervosperiferic(constituitdinnervisigrupuridecelulenervoasenumite ganglioni nervoi). Structural,tesutulnervosestealctuitdinneuronisimaimultetipuride celulegliale(nevroglii)curolnprotectiasisustinereaIizicsimetabolica neuronilor. reierul si mduva spinrii, sectionate, apar alctuite din substan(a alb yi substan(a cenuyie. Substanta cenusie este Iormat din corpii neuronilor, nevroglii si o retea complex de prelungiri ale acestora. Substanta alb nu contine corpi neuronali, ci doar prelungiri ale acestora si nevroglii, aspectul su datorndu-se prezentei mielinei, o substant albi-.*, . cioas care nveleste majoritatea pre- * .w / ~ lungirilor neuronale.` , NEURONUL SegmentuI ini|iaI aI axonuIui OIigodendrocit Axon SISTEM NER'OS CENTRAL Nod Ranvier - motorii

FIg. 2.13. Reprezentarea schematic a mai multor tipuri de neuroni. Toti neuronii exempliIicati, exceptnd neuronii bipolari si pseudounipolari, sunt neuroni unipolari. obicei ramiIicat, constituind arbori:atia terminal.Fiecare din aceste ramiIicatii se termin pe o alt celul printr-o portiune dilatat numit buton terminal (vezi sinapsa). Neuronii si prelungirile lor au Iorme si dimensiuni variate (Iig. 2.13). orpul celularpoate Ii oval, sferic, triunghiular sau poligonal, iar dimensiunilesale pot varia ntre 4 mm (neuronii din stratul granular alscoartei cerebeloase)si 150 mm (neuronii motori Betz din aria motorie a scoartei cerebrale). n Iunctie de Iorma si dimensiunile prelungirilor, neuronii se clasiIic n: 1. Neuroni pseudounipolari - au o prelungire unic, care, dup un traiect scurt, se ramiIic lund aspectul literei T. n neuronii pseudounipolari stimulii sunt preluati de dendrite si ajung la axon rar s mai treac prin pericarion (ex.: neuronii din ganglionii senzitivi localizati pe rdcina posterioar a nervilor spinali). 2. Neuroni bipolari - au o dendrit si un axon (ex.: neuronii bipolari din retin, din ganglionii cohleari si vestibulari). 3. Neuroni multipolari - au mai multe prelungiri dintre care una este axonul. Majoritatea neuronilor din organism sunt multipolari. Functional neuronii se clasiIic n: 1. Neuroni senzitivi (aferen(i) - sunt implicati n receptia stimulilor din mediu si din organism. 2. Neuroni motori (eferen(i) - controleaz organele eIectoare cum ar Ii Iibrele musculare si glandele exocrine sau endocrine. 3. Interneuroni - stabilesc interrelatii ntre ceilalti neuroni Iormnd circuite Iunctionale complexe. 54 Neuron piramidaINeuron PurkinjeNeuron din aria (cortexuI cerebraI)(cerebeI)optica Neuron centraI din sistemuIui nervos autonom Neuron gangIionar din sistemuI nervos Neuron secretor Neuron motor din mduva spinrii1 Neuron pseudounipoIar Neuroni bipoIari POTENIALUL DE ACIUNE Functia integratoare a tesutului nervos depinde de generarea si conducerea impulsurilor nervoase, n conducerea impulsului nervos (poten(ial de ac(iune) rolul cheie este jucat de membrana plasmatic. n neuronul n repaus, potentialul de repaus (vezi potentialul electric trans-membranar) este de aproximativ - 90 mV, marea majoritate a canalelor de sodiu si potasiu Iiind nchise. Stimularea neuronului (ex.: prin sinapsa excitatorie) produce depolarizarealocal,adicdeplasareapotentialuluidemembranspreOvolti. nd potentialul atinge un nivel critic numit poten(ial prag (aproximativ - 70 mV) canalele de sodiu operate electric se deschid,permitnd sodiului s intre n celul. Aceastaare ca eIect accentuarea depolarizrii, deschiderea si mai multor canale de sodiu, ceea ce duce la inversarea local a potentialului de membran (aproximativ 35mV). Ulterior canalele de sodiu se inactiveaz spontan si rmn n aceast stare circa 1-2 milisecunde. onsecutiv modiIicrii potentialului de membran canalele de potasiu ope-rate electric se deschid, dar mai ncet si pentru o perioad mai mare de timp. Aceasta are eIectul de a reduce potentialul de membran la valorile initiale (repolarizarea). Aceastsuccesiunedeevenimentesenumestepoten(ialdeac(iunesi Iunctioneaz dup legea ,tot sau nimic", adic poate Ii declansat doar de stimulii mai mari dect pragul si are durata si amplitudinea constante. Dup l -2 milisecunde (perioada refractar) canalele revin la starea initial, plasmalema putnd rspunde la noi stimuli. Potentialuldeactiune,generatnconulaxonal,sepropagdc-alunpil membranei axonului. n axonii amielinici propagarea seIace din aproape naproape (0,6-2 m/s), deoarecedepolarizareamembraneintr-unanumitlocdetermindeschiderea canalelor de sodiu operate electric din'ariile nvecinate. Uniiaxoni sunt acoperiti de mielin. n sistemul nervosperiIericmielina este produs de celulele Schwann. ntre dou celule Schwann se gsesc nodurile Ranvier,lanivelullormembranaaxonuluiIiindexpusmediuluinconjurtor. Datorit propriettilor de izolator ale mielinei, n axonii mielinizati depolarizarea este posibil doar la nivelul nodurilor Ranvier, acolo unde sunt posibile schimburile ioniceprinmembranaaxonal.aurmarepotentialuldeactiunesepropag rapid de la un nod la altul (1-100 m/s), modalitate denumit conducere saltatorie. SINAPSA StimulareaartiIicialaaxonuluigenereazun impuls nervoscaresepoate propaga n ambele directii Iat de punctul de stimulare. u toate acestea impulsurile nervoase n sistemul nervos sunt transmise polarizat de la un neuron la altul. Acest Ienomense datoreazunei structuri nalt specializate numit sinapssi descris clasic drept contactul unui axon cu dendritele sinaps axodendritica), pericarionul .*55 sinapsaxosomatic), sau,destulderar,cu axonulaltuineuron sinapsaxoaxo-nic). Neuroniipotstabili contactedetipsinapticsi cuIibrelemusculare,sau cu celulele glandulare. nIunctiede mecanismulde transmitereaimpulsului nervossinapselepotIichimice sau electrice. Ultrastructural,sinapsachimicestealctuitdinmembrana presinaptic(apartinndbutonuluiterminalalneuronuluipresinaptic)si membranapostsinaptic(apartinnddendritei, pericarionului,sauaxonuluineuronului postsinaptic).Membranelecelordoucelule suntseparateprintr-unspatiudeaproximativ 20-30mmnumitfantasinoptic,ncitoplasmdinbutoniiterminaliseaIl veziculelesinaptice(cuundiametrucuprinsntre20-60mm),cecontin substante,numiteneuromediatorineurotransmittori),curolntransmiterea impulsuluinervosprinsinaps.EliberareaneuromediatoruluiseIaceprin exocitoz.Neuromediatorulstocatnacestevezicule(ex.:adrenalina, noradrenalina,acetilcolina,serotonina,acidy-aminobutiric)diIernIunctiede tipul si localizarea neuronului n sistemul nervos. Transmiterea sinoptic. impulsul nervosajuns la nivelul butonului terminal determin eliberarea n Iantasinaptic aneurotransmittorului(Iig.2.14). Mem-brana postsinaptic contine proteine receptor care dup legarea mediatorului initiaz un rspuns, numit poten(ial local sinaptic. n Iunctie de natura neuromediatorului siareceptorului,rspunsulpoateIiexcitator(depolarizareamembraneipost-sinapticc)sauinhibitor(hiperpolarizareamembraneipostsinaptice).ndmem-briiimneuronuluipostsinapticatingeunpragdedepolarizare,arelocgenerarea pnicntiiiliilui de actiune. Sinapsele electrice sunt mai putin numeroase dect cele chimice. Ultrastruc-luial, la nivelulsinapsei cele dou celule sunt legate prin jonc(iuni comunicante (vi'/.i jonctiuni celulare). Aceste jonctiuni permit trecerea ionilor de la o celul la alin,rcnli/AndU'ScastIelcuplareaelectricsi,respectiv,transmitereaimpulsului nervos de a un neuron la altul. TransmitereainIormatieidelaneuroniimotorispreIibrelemusculare(ca organcIector)se realizeazprintr-ostructurspecializat numitplacmotorie (Iig. 2.15). Butonul terminal al neuronului motor este separat prin Ianta sinaptic de sarcolcma Iibrei musculare.Impulsul nervos ajuns la nivelul butonului termi-nal determineliberarea neuromediatorului aceticolin.Legarea mediatorului de receptori determin cresterea permeabilittii pentru sodiu, urmat de depolarizarea sarcolemei (poten(ial local de plac). Depolarizarea sarcolemei de la nivelul plcii motorii conduce la generarea potentialului de actiune. 56 Propgaran 2pululul Impui Rwaptori nourotr , iiminitatoruiui 1 Fig. 2.14. Reprezentarea schematic a unei sinapse. ofbrle Fig. 2.15. Reprezentarea schematic a plcii motorii. 57 Termina|ii Fibra muscuIara Astrocit protopIasmatic Astrocit fibros OIigodendotit Fig. 2.16. Exemple de nevroglii asa cum pot Ii evidentiate n impregnrile argentice. De remarcat doar c astrocitele au pedicul vascular. NEVROGLIILE Ncvrogliile (celulele gliale) sunt cel


Recommended