UNIVERSITATEA DE STAT DIN PITEŞTI Facultatea de Ştiinţe EconomiceMaster : Managementul strategic al resurselor umane Anul I : Simulări decizionale

Analiza diagnostic a Serviciului Public de Ocupare

Lect. Univ. Dr. Ionuţ Pandelică

MASTERANZI :

Daniel POPESCU

Maria GALBENUŞĂ (LAZAR)

Rocsana NEACŞA

2008

CUPRINS

CAP. I Concepte şi contextul economic privind piaţa forţei de muncă….….……...….pag. 2;

CAP. II Implicarea Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă pe piaţa

resurselor umane……………………….……………………….…..……………pag. 5;

2.1. Obiective şi servicii……………………………………….………...………….pag. 5;

2.2. Structura organizatorică………………………………………….…..………pag. 7;

2.3. Analiza diagnostic a Serviciului Public de Ocupare………….…………..…pag. 9;

2.4. Analiza SWOT…………………………………….……………………....….pag. 21;

2.5. Concluzii……………………………………………………...…………….…pag. 24;

CAP. III Tabloul de bord al Serviciului Public de Ocupare…………...………………pag. 26;

CAP. IV Concluzii şi recomandări……………………………………………...………pag. 28;

REPERE BIBLIOGRAFICE…………………………………………………pag. 29.

1

CAPITOLUL I

Concepte şi contextul economic privind piaţa forţei de muncă

În România fiecărei persoane îi sunt garantate dreptul de a-şi alege liber profesia şi locul

de muncă, precum şi dreptul la asigurările pentru şomaj.

Această garanţie este data de Legea nr. 76 din 2002 care reglementează măsurile pentru

realizarea strategiilor şi politicilor elaborate în vederea protecţiei persoanelor pentru riscul de

şomaj, asigurării unui nivel ridicat al ocupării şi adaptării forţei de muncă la cerinţele pieţei forţei

de muncă.

Strategiile şi politicile privind ocuparea forţei de muncă şi formarea profesională a

persoanelor în căutarea unui loc de muncă sunt aplicate în România de Agenţia Naţională pentru

Ocuparea Forţei de Muncă, instituţie publică, sub autoritatea Ministerului Muncii, Familiei şi

Egalităţii de Şanse, care este organizată şi funcţionează în temeiul principiului tripartitismului.

Volumul ocupării depinde, în principal, de cererea globală de bunuri şi servicii, adică de

câţi bani dispune şi este dispusă să cheltuiască populaţia pentru bunurile şi serviciile produse sau

oferite. Apoi, depinde de indicele de utilizare a forţei de muncă pentru producerea acestor bunuri

şi servicii, care indice depinde de costul relativ al muncii.

Serviciul Public de Ocupare (SPO) şi măsurile active de piaţa forţei de muncă pot avea

un impact pozitiv asupra competenţelor persoanelor şi asupra transparenţei pieţei forţei de

muncă.

Politicile de ocupare sunt în principal politici macro-economice care se adresează

categoriilor globale macro-economice, cum ar fi cererea globală de consum, investiţia globală.

Rata şomajului trebuie să fie menţinută cât mai aproape de acel minimum numit „natural”

sau numită „rata neinflaţionistă a şomajului”.

Dacă rata şomajului este mai mare decât rata neinflaţionistă a şomajului, atunci economia

nu a utilizat la întregul potenţial capacitatea de producţie. Dacă rata şomajului este mai scăzută

2

decât rata neinflaţionistă a şomajului, atunci angajaţii au tendinţa de a pretinde salarii mai mari,

lucru care are efecte negative asupra inflaţiei şi a producţiei.

Ocuparea va creşte sau va scădea în conformitate cu ratele creşterii economice, sau

corespunzător cu intensitatea ocupării promovate de creşterea economică. Un lucru important este

acela că politicile de ocupare ar putea avea un impact pozitiv sau unul negativ asupra volumului

ocuparii.

Majoritatea politicilor de ocupare nu influenţează direct ocuparea, ci, mai ales indirect.

Spre exemplu, reducerea dobânzilor bancare nu ceează direct locuri de muncă, dar se acceptă

faptul că dobânzile bancare mai scăzute determină o scădere a costurilor cu investiţiile, şi prin

urmare, mai multe investiţii ar conduce la o creştere a ocupării. În orice caz, chiar dacă politicile

de ocupare influenţează indirect, ele trebuie să fie privite ca având o influenţă decisivă asupra

volumului ocupării.

Politicile de piaţa muncii, chiar dacă au o influenţă mai directă, sunt de obicei mai puţin

importante.

- Politicile de piaţa forţei de muncă sunt formate din toate macro şi micro politicile care

încearcă să regleze cererea şi oferta de pe piaţa forţei de muncă şi să stabilească relaţiile

corespunzătoare între cerere şi ofertă. Politicile de piaţa forţei de muncă încearcă să

influenţeze direct deciziile indivizilor referitoare la ocupare.

Măsurile “active”, care încearcă să facă şomerii mai atractivi pentru angajatori, au o

contribuţie mai mare la modificarea comportamentului participanţilor decât plata “pasivă” a

şomerilor de indemnizaţii care înlocuiesc veniturile din muncă.

Măsurile active cuprind următoarele instrumente de politică şi servicii:

- servicii de mediere şi de plasare;

- servicii de informare şi consiliere;

- promovarea formării profesionale;

- promovarea mobilitaţii pe piaţa muncii;

- promovarea instruirii în metode şi tehnici de căutare a unui loc de muncă;

- promovarea dezvoltării de afaceri pe cont propriu;

Dacă prin serviciile de mediere/plasare se ocupă mai repede locurile de muncă vacante,

ocuparea creşte, iar şomajul scade. Dacă şomerii care participă la cursuri de formare profesională

nu sunt luaţi în calculele statistice ca fiind şomeri, şomajul scade cu numărul corespunzător de

şomeri care au început cursurile, iar dacă şomerii sunt cuprinşi în programe subvenţionate de

3

ocupare temporară în folosul comunităţii, şomajul scade şi ocuparea creşte cu numărul de

persoane cuprinse în program.

Pe termen mediu sau lung, lucrurile ar putea fi diferite, în funcţie de calitatea serviciilor

de mediere/plasare, sau dacă prin formarea profesională lucrătorii calificaţi vor putea să aducă

profit, sau dacă prin angajarea lor se creează oportunităţi de a face profit.

Măsurile”pasive” pentru piaţa muncii folosesc instrumente de politică cum ar fi:

- contribuţiile la fondul de şomaj;

- indemnizaţiile de şomaj (de tip asigurare sau de tip completare a altor surse de venituri);

- subvenţii pentru ocupare (altele decât subvenţionarea temporară sau cea destinată

îmbunătăţirii calificărilor).

Măsurile pasive pe piaţa forţei de muncă, ca şi politicile de ocupare, au un impact indirect

asupra volumului ocupării şi a nivelului şomajului.

Şomajul este un fenomen social contemporan, fiind o urmare a întâlnirii şi confruntării

dintre cererea şi oferta de muncă. Şomajul este caracterizat de pierderea de venit, pierderea

încrederii de sine, erodarea raporturilor cu comunitatea şi apariţia sentimentelor de alienare şi

excludere din viaţa normală, ceea ce provoacă tensiuni şi ameninţarea stabilităţii sociale.

În România, ca şi în alte ţări europene, măsurarea şomajului se realizează utilizând doi

indicatori: şomajul înregistrat şi şomajul în sens BIM (Biroul Internaţional al Muncii). În cadrul

primului mod, care se calculează lunar, se raportează şomerii înregistraţi la Agenţia Naţională

pentru Ocuparea Forţei de Muncă la totalul populaţiei active. Cel de-al doilea mod se face

trimestrial, se bazează pe cercetare statistică şi constă într-un sondaj desfăşurat la domiciliu din

care rezultă numărul şomerilor şi cel al populaţiei active. Eurostat (Biroul de statistică al Uniunii

Europene) calculează rata şomajului folosind o metodă care înglobează cele doua moduri, iar

rezultatul este prezentat lunar.

4

CAPITOLUL II

Implicarea Agenţiei Judeţeane pentru Ocuparea

Forţei de Muncă pe piaţa resurselor umane

2.1. OBIECTIVE ŞI SERVICII

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, denumită în continuare agenţie, este

structura teritorială a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, funcţionează în baza

Legii 202/2006, privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de

Muncă, ca instituţie deconcentrată, cel mai important organism de implementare a politicilor şi

programelor legate de piaţa forţei de muncă.

Desi o institutie tânără, Agenţia s-a impus deja ca un lider al pieţei serviciilor sociale din

România, iar prin calitatea serviciilor sale, prin abordarea flexibilă şi modernă a problemei

şomajului, a reuşit să acorde consultanţă şi asistentă socială unui număr mare de oameni.

Ca evoluţie, amintim că prin Legea nr. 145/1998, a fost reglementată înfiinţarea,

organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocupare şi Formare Profesională, instituţie

publică de interes naţional, cu personalitate juridică, ce şi-a început în mod efectiv activitatea la

data de 1 ianuarie 1999.

Prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 294/2000 a fost modificată şi completată Legea nr.

145/1998, noua denumire a instituţiei fiind Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă,

având în subordine agenţii constituite la nivel judeţean şi la cel al municipiului Bucureşti, unităţi

cu personalitate juridică.

Agenţia judeţeană este condusă de un director executiv, numit de preşedintele Agenţiei

Naţionale, sprijinit în desfăşurarea activităţii de Consiliul Consultativ, organism tripartit, alcătuit

din 15 membri reprezentând autorităţile publice locale şi confederaţiile sindicale şi patronale

reprezentative la nivel naţional.

Printre obiectivele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă se numără:

5

Creşterea gradului de ocupare şi scăderea reală a ratei şomajului;

Creşterea constantă a ponderii măsurilor de stimulare a ocupării în totalul

cheltuielilor sociale de şomaj;

Diminuarea şomajului de lungă durată atât în rândul tinerilor cât şi în rândul

persoanelor care au depăşit vârsta de 45 de ani şi în cel al persoanelor care au

dificultăţi în integrare;

Punerea unui accent deosebit pe măsura activă de formare profesională a

minimum 8% din numărul mediu de şomeri existenţi în evidenţele Agenţiei prin:

- orientarea formării profesionale către mediul rural;

- prevenirea şomajului prin activitatea de formare profesională ;

- sprijinirea persoanelor aflate în detenţie şi care mai au 9 luni de satisfacere a

pedepsei privative de libertate prin cuprinderea la cursuri de formare

profesională.

Principalele servicii oferite şomerilor sunt :

Informarea şi consilierea profesională ;

Medierea muncii;

Formarea profesională ;

Consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei activităţi independente sau pentru

iniţierea unei afaceri ;

Stimularea mobilităţii forţei de muncă ;

Principalele servicii oferite agenţilor economici sunt:

Subvenţionarea locurilor de muncă ;

Acordarea de credite în condiţii avantajoase ;

Selecţionarea candidaţilor pentru ocuparea locurilor de muncă;

Cofinanţare acordată pentru agenţii economici care organizează programe de

formare profesională pentru angajaţii proprii;

Bursa locurilor de muncă care asigură cadrul organizat de întâlnire directă între

solicitanţii şi ofertanţii de locuri de muncă.

Subvenţionarea locurilor de muncă conform Legii 116/2002, privind prevenirea şi

combaterea marginalizării sociale.

Toate serviciile oferite şomerilor şi angajatorilor sunt gratuite.

6

O dată cu aderarea României la Uniunea Europeană, persoanele au dreptul să-şi găsească

un loc de muncă în acest spaţiu, dar să şi trăiască acolo şi să beneficieze de acelaşi tratament ca şi

cetăţenii celorlalte state membre ale Uniunii Europene.

Reţeaua EURES a fost constituită cu scopul facilitării mobilităţii forţei de muncă în Aria

Economică Europeană. Această reţea cuprinde peste 700 de specialişti instruiţi, cunoscuţi drept

consilieri EURES.

EURES reuneşte Serviciile Publice de Ocupare din ţările Ariei Economice Europene

(AEE) inclusiv Elveţia, precum si instituţiile cu preocupări în ocuparea forţei de muncă, cum sunt

sindicatele şi organizaţiile angajatorilor, sub auspiciile Comisiei Europene.

Serviciile Publice de Ocupare reunite în cadrul EURES pot ajuta atât persoanele aflate în

căutarea unui loc de muncă să îşi găsească serviciul potrivit, cât şi pe angajatori să angajeze

persoanele cu cele mai bune aptitudini, pentru a-şi ocupa locurile de muncă vacante.

Începând cu data de 01.07.2007, a fost înfiinţat în cadrul agenţiei compartimentul

Ocuparea Forţei de Muncă în Străinătate

EURES, prin Serviciile Publice de Ocupare, oferă :

- informaţii despre locurile de muncă vacante disponibile în AEE ; detalii se pot afla

la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă ;

- sfaturi şi îndrumări pentru găsirea unui loc de muncă în altă ţară ;

- informaţii despre condiţiile de muncă şi viaţă din toate statele membre ale UE şi ale

AEE, inclusiv Elveţia ;

- informaţii privind completarea CV-urilor, etc.

2.2. STRUCTURA ORGANIZATORICA

Piaţa forţei de muncă a suferit schimbări puternice în ultimul deceniu ceea ce a dus nevoia

unei instituţii moderne, flexibilă, cu capacitate de a răspunde noilor provocări. Din punct de

vedere al organizării administrativ – teritoriale agenţia judeţeană are înfiinţate agenţii locale şi

puncte de lucru care acoperă toate serviciile oferite în tot judeţul, structura organizatorică fiind

prezentată schematic în fig.1.

7

Fig.1 Schema de principiu a resurselor umane implicate în seviciul public de ocupare la nivel judetean

8

AJOFM(DIRECTOR EXECUTIV) 1

DIRECTOR ADJ.Direcţia Managementul

Pieţei Muncii 1

DIRECTOR ADJ. Direcţia Economică

1

SERVICIU Statistică şi Analiza Pieţei

Muncii 4

Centru de Formare Profesională

4COMPARTIMENT Informatică

2

2A

6 lucrători

COMPARTIMENT Ocuparea Forţei de Muncă în

Străinătate 2

5 lucrători

COMPARTIMENTAudit Public Intern

1

COMPARTIMENTResurse Umane

2

AGENŢIA LOCALĂ I20

AGENŢIA LOCALĂ II16

COMPARTIMENT Juridic şi Relaţii cu Publicul 2

COMPARTIMENT Comunicare şi Secretariat 1

COMPARTIMENT Achiziţii Publice şi Administrativ 3

COMPARTIMENT Financiar

Contabilitate 4

COMPARTIMENT Finanţare şi urmărire a execuţiei

bugetare 3

COMPARTIMENT Creditare şi Ajutoare de Stat 3

2.3. ANALIZA DIAGNOSTIC A SERVICIULUI PUBLIC DE OCUPARE

A. Diagnostic resurse umane

Plecând de la un număr de 7 angajaţi în anul 1990, care aveau atribuţii specifice în

încadrarea şi repartizarea forţei de muncă la nivel judeţean, în prezent s-a ajuns la un număr de 70

persoane, care asigură activitatea în profil teritorial. Structura personalului existent pe nivele de

activităţi, de pregătire şi sex, se prezintă astfel :

Total,

din

care:

Nivel de

activitate

Studii Sex

judeţ local Studii

superioare

Studii superioare

de scurtă durată

Studii medii Bărbaţi Femei

70 47 23 43 1 26 19 51

Tabelul 2. Structura personalului Agenţiei judeţene

Personalul existent este structurat pe două nivele, nivel judeţean incluzând

compartimente, birouri şi servicii funcţionale, cu un număr de 47 persoane şi nivel local cu un

număr de 23 persoane. Nivelul studiilor, evidenţiază faptul că din total, 44 persoane sunt cu studii

superioare, iar 26 cu studii medii. Din totalul persoanelor cu studii superioare, 14 sunt absolvenţi

ai învăţământului tehnic, 18 învăţământ economic şi 12 învăţământ universitar.

Analizând structura pe sexe a personalului, se observă că din totalul de 70 persoane, 51

sunt femei, ceea ce reprezintă un procent de 72,8% din totalul personalului actual. Aspectul

favorabil constă în faptul că femeile sunt mai adaptabile la munca de birou şi la relaţiile cu

publicul.

Fluctuaţia de personal are loc atunci când angajaţii părăsesc organizaţia şi trebuie

înlocuiţi. Cauzele fluctuaţiei ţin de factori interni şi de factori externi, ea fiind voluntară,

determinată de dorinţa de plecare a angajatului sau involuntară, determinată de conducerea

organizaţiei.

Măsurarea fluctuaţiei se face prin:

9

Rata fluctuaţiei = nr. de angajaţi care părăsesc organizaţia într-o lună/ nr. total de angajaţi

la mijlocul lunii.

Indicele de stabilitate = nr. angajaţi cu cel puţin un an vechime în organizaţie/ nr. de

persoane angajate cu un an în urmă.

În perioada 2005-2007, numărul de angajaţi ai Agenţiei a fluctuat de la 78 la 70, ceea ce

reprezintă o rată a fluctuaţiei acceptabilă, cea mai mare, de 6,67%, înregistrandu-se în a doua

jumatate a anului 2007, când au fost transferaţi către Casa Judeţeană de Pensii un număr de 5

angajaţi din totalul de 75.

Evaluarea, ca activitate specifică domeniului resurselor umane, reprezintă una din verigile

cheie prin intermediul căreia calitatea pregătirii resurselor umane este folosită în interesul

instituţiei în procesul de realizare a misiunii ce îi revine. De altfel, starea de sănătate a Agenţiei

este influenţată direct de calitatea factorului uman implicat în procesele de management şi de

execuţie. Potrivit art. 1 alin. (1) secţiunea 1 din anexa nr. 3 din H.G. nr. 1209 / 2003 privind

organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici , procedura de evaluare a performanţelor

profesionale individuale se aplică fiecarui funcţionar public, în raport cu realizarea obiectivelor

prevazute în fişa postului. Perioada de evaluare este între datele de 1 decembrie şi 31

decembrie ale anului pentru care se evaluează performanţele profesionale individuale ale

funcţionarilor publici.

Etapele procesului de evaluare :

completarea raportului de evaluare de către evaluator ;

interviul ;

contrasemnarea raportului de evaluare ;

Semnificaţie note:

Nota 1- nivel minim

Nota 5 – nivel maxim

Calificativele acordate în urma evaluării performanţelor profesionale ale funcţionarilor

publici, se stabilesc pe baza notei finale , după cum urmează :

a) între 1,00- 1,50 – nesatisfăcător

b) între 1,51- 2,50 – satisfăcător

c) între 2.51 -3.50 – bine

d) între 3,51- 5,00 - foarte bine.

10

Pentru întărirea capacităţii instituţionale a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de

Muncă a fost înfiinţat Centrul Naţional de Formare Profesională a Personalului Propriu

situat în localitatea Râşnov, judeţul Braşov.

Centrul Naţional de Formare Profesională a Personalului Propriu (CNFPPP) Râşnov este

primul centru de acest gen, care are ca obiectiv principal elaborarea şi aplicarea strategiilor şi

politicilor specifice Sistemului Naţional de Educare Continuă şi Formare Profesională

Permanentă a Adulţilor pentru personalul celor 42 de agenţii judeţene şi al celor 8 centre

regionale de formare profesională a adulţilor (CRFPA). Pentru pregătirea funcţionarilor publici

din cadrul A.N.O.F.M. s-a format un grup de 52 de formatori din cadrul personalului propriu,

care vor susţine partea de formare propriu-zisă şi un grup de 125 tutori care vor îndruma practic

cursanţii, la locul de muncă. De asemenea, s-au identificat 33 de domenii de interes pentru care

s-au dezvoltat suporturi de curs, care vor fi puse la dispoziţia funcţionarilor din cadrul fiecărei

instituţii din subordinea A.N.O.F.M.

În mod schiţat, procesul de training şi dezvoltare iniţiat de A.N.O.F.M. pentru personalul

propriu este prezentat în fig.3.

 

Fig. 3 Procesul de training şi dezvoltare al furnizorului naţional de servicii de ocupare şi formare profesională

11

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Centrul Naţional de Formare Profesională a Personalului Propriu

Agenţii Judeţene

- agenţii locale- puncte de lucru - centre de formare profesională

Centre regionale -Braşov-Calăraşi-Cluj-Dolj-Teleorman-Vâlcea-Mehedinţi-Mureş

Personal propriu

Personal propriu

FORMARE PERMANENTĂ

FORMARE PERMANENTĂ

Elaborarea strategiilor din domeniul resurselor umane constituie rezultatul unui proces

continuu de analiză sau diagnosticare a tuturor activităţilor din cadrul organizaţiei, precum si a

direcţiilor în care acestea se îndreaptă. De aceea, este important să se realizeze o concordanţă

deplină între obiectivele generale ale organizaţiei şi obiectivele din domeniul resurselor umane.

Etapele procesului de training sunt prezentate schematic în fig.4.

Fig. 4 Etapele procesului de perfecţionare a personalului propriu

Evaluarea nivelului de cunoaştere dobândit în urma participării la cursurile organizate în

cadrul Centrului Naţional de Formare Profesională a Personalului Propriu al Agenţiilor pentru

Ocuparea Forţei de Muncă şi al Centrelor Regionale de Formare Profesională a Adulţilor se

realizează în doua etape:

- elaborarea şi susţinerea de către participanţi a unei lucrări de final (lucrare de disertaţie);

- test de evaluare a cunoştinţelor de specialitate în domeniul ocupării şi formării

profesionale (1022 întrebări din 12 module).

Ponderea lucrării finale în nota finală este de 70%, iar ponderea testului în nota finală este

de 20%.

12

Scopul şi obiectivele programului

Formatul de program(conţinutul programului)

Planificarea în timp a programului

Stabilirea trainerilor şi cursanţilor

Loc, echipamente, materiale

Rezultate

Evaluarea rezultatelor

Buget

Logistică

Schematic, etapele metodei de examinare a participanţilor la programele de training sunt

prezentate în fig. 5.

Fig. 5 – Metoda de evaluare pentru programul de formare a personalului propriu la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă

B. Diagnostic formare profesională

Programul de pregătire profesională a şomerilor care se realizează prin Centrul propriu şi prin

Centrele regionale se prezintă ca mai jos :

nr. cursuri nr. pers. din care şomeri

- cursuri în derulare la 01.01.2005: 13 309 223

- cursuri organizate pană la data de 31.12.2005: 67 1.441 1.008

- cursuri încheiate pană la data de 31.12.2005: 58 1.165 714

- şomeri încadraţi pană la data de 31.12.2005: 353

- cursuri în derulare la 01.01.2006: 21 399 344

- cursuri organizate pană la data de 31.12.2006: 75 1.640 1.308

- cursuri încheiate pană la data de 31.12.2006: 69 1.296 948

13

Evaluare curs

Tematica pe module

Alegerea temei

Elaborarea lucrării

Evaluare preliminară

Corecturi Forma finală

Susţinerea lucrării

Evaluare finală

Certificare

- şomeri încadraţi pană la data de 31.12.2006: 421

- cursuri în derulare la 01.01.2007: 24 531 453

- cursuri organizate până la data de 31.12.2007: 70 1636 1350

- cursuri încheiate până la data de 31.12.2007: 68 1362 1112

- şomeri încadraţi până la data de 31.12.2007: 610

Pe categorii de şomeri situaţia cursurilor organizate la nivelul Agenţiei se prezintă astfel :

NR.

CRT.

PERIOADA TOTAL ŞOMERI

ÎNSCRIŞI LA

CURSURI

DIN CARE:

INDEMNIZAŢI NEINDEMNIZAŢI

1. 2005 1008 460 548

2. 2006 1308 393 915

3. 2007 1350 505 825

Tabelul 6. Situaţia şomerilor înscrişi la cursuri

Din situaţia prezentata mai sus reiese ca ponderea şomerilor încadraţi în muncă din

totalul celor care au absolvit cursurile se prezintă astfel:

- în anul 2005 – 49,44%

- în anul 2006 – 44,40%

- în anul 2007 – 45,18%

14

- prognozat pentru anul 2008 – 51,49%

Programele de formare profesională sunt organizate pentru acele calificări/ocupaţii care

au solicitare pe piaţa forţei de muncă sau pentru calificări/ocupaţii pentru care există cerere dar nu

există forţă de muncă pregatită la nivelul cerinţelor angajatorilor.

Criteriul de eficienţă al programelor de formare profesională este acela de a angaja în

muncă minim 50% din absolvenţi în urmatoarele 12 luni de la absolvirea cursului.

Peste 50% din şomeri înscrişi la cursurile de calificare provin din rândul absolvenţilor

ciclului inferior al liceului, ai şcolilor de arte şi meserii, ai învăţământului secundar inferior şi ai

învăţământului postliceal care pe timpul perioadei de instruire nu au fost calificaţi sau meseria în

care au fost calificaţi nu s-a regăsit pe piaţa muncii şi a fost necesară cuprinderea acestora la

formele de pregătire organizate de Agenţie.

Situaţia privind numărul şomerilor înscrişi, absolvenţi şi încadraţi în muncă pe

principalele meserii cerute pe piaţa muncii se prezintă astfel:

NR.

CRT.MESERIA

ŞOMERI

ÎNSCRIŞI

ŞOMERI

ABSOLVENŢI

ŞOMERI

ÎNCADRAŢI

2005 2006 2007 2005 2006 2007 2005 2006 2007

1.Confecţioner asamblor

articole din textile167 198 - 143 154 - 110 100 -

2.Operator confecţioner

industrial82 19 90 68 12 67 60 9 60

3. Lucrător în comerţ 18 88 93 17 52 67 11 30 43

Tabelul 7. Situaţia şomerilor înscrişi, absolvenţi şi încadraţi în muncă după absolvire

Din situaţia de mai sus rezulta următoarele:

- gradul de ocupare al absolvenţilor calificaţi în meseria de confecţioner asamblor

articole din textile a fost de 77% în anul 2005, şi de 65% în anul 2006;

- gradul de ocupare al absolvenţilor calificaţi în meseria de operator confecţioner

industrial a fost de 80,2% în anul 2005, de 75% în anul 2006 şi de 89% în anul

2007;

- gradul de ocupare al absolvenţilor calificaţi în meseria de lucrător în comerţ a fost de

64,7% în anul 2005, de 58% în anul 2006 şi de 64% în anul 2007.

15

C. Diagnostic măsuri specifice şi active

Programul de ocupare al forţei de muncă al Agenţiei pentru perioada 2004-2008 a avut

obiective clare pe tipuri de măsuri specifice şi active aşa cum sunt prezentate în tabelul 8.

Nr.

Crt.

Tipul de masură ANUL

2004

ANUL

2005

ANUL

2006

ANUL

2007

Prognoza

2008

Măsuri specifice acordate şomerilor

1 Mediere 12407 14620 18591 13526 13800

2 Informare, consiliere - 1741 730 6092 6100

3 Consultanţă IMM-uri - - - 5 20

Măsuri de stimulare a angajatorilor

1 Persoane peste 45 de ani 768 771 504 594 550

2 3 ani pâna la pensie 6 0 3 5 5

3 Absolvenţi 367 411 336 266 350

4 Persoane cu handicap 2 4 3 4 5

5 Ocuparea temporară 275 609 287 403 400

6 Beneficiari ai prevederilor

Legii 116

110 46 20 41 45

7 Creditare 68 66 12 - 5

Măsuri de stimulare a şomerilor şi absolvenţilor

1 Stimularea mobilităţii 191 118 100 87 100

2 Acordarea de alocaţii 2034 581 336 272 300

3 Prime pentru absolvenţi - - 130 193 350

Tabelul 8. Măsurile specifice şi active în perioada 2004-2008

OBSERVAŢII

În anul 2007 :

De servicii de mediere au beneficiat 27.425 persoane, din care 13.576 au fost încadrate,

adică 49, 50%;

16

De informare şi consiliere profesională au beneficiat 17.770 persoane, din care 6.092

au fost încadrate, adică 34,28%.

Ca activităţi cuprinse în serviciile de mediere sunt prezentate, în tabelul nr.9, bursele

locurilor de muncă.

Specificaţia / Data Locaţia Nr. agenţi

economici

participanţi

Nr. locuri de

munca

vacante

Nr. persoane

încadrate

Rata de

plasare

Bursa generală a locurilor de muncă

20.04.2007

Total

judeţ

69 511 202 39,53%

A.L.

Slatina

31 267 52 19,48%

A.L.

Caracal

21 124 68 54,84%

P.L. Bals 10 49 24 48,98%

P.L.

Corabia

7 71 58 81,69%

Bursa persoanelor de etnie

romă / 22.06.2007

Slatina 23 141 37(17 de

etnie romă)

26,24%

Bursa locurilor de muncă

pentru tinerii care părăsesc

sistemul de protecţie a

copilului / 10.08.2007

Slatina 8 25 4 16,0%

Bursa locurilor de muncă

pentru absolvenţi/28.09.2007

Slatina 52 550 93 16,91%

Tabelul 9. Bursele locurilor de muncă organizate de Agenţie la nivel judeţean

Se observă o rată mai mare de plasare pentru zona din sudul judeţului, Caracal – Corabia,

unde există o cerere mai mare pentru meserii din domeniul confecţiilor, construcţiilor şi

agriculturii.

Măsuri de stimulare a angajatorilor:

17

Încadrarea şomerilor peste 45 de ani sau a şomerilor care sunt părinţi unici susţinători ai

familiilor monoparentale, 594 persoane, din care 541 şomeri peste 45 de ani şi 53 susţinători

unici ai familiei monoparentale, respectiv 108% din program;

Încadrarea absolvenţilor din instituţii de învăţământ, 266 absolvenţi cu subvenţionarea

locului de muncă, din care: 76 absolvenţi cu studii superioare, 164 absolvenţi de liceu şi de

şcoală postliceală, 26 absolvenţi ai ciclului inferior al liceului sau ai şcolilor de arte şi meserii,

respectiv 59,11% din program;

Încadrarea prin ocuparea temporară a forţei de muncă în lucrări publice de interes

comunitar,  403 persoane, respectiv 100,75% din program;

Prin Legea nr. 116/2002, privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale : au fost

încadrate 41 persoane aparţinând acestei categorii, respectiv 102,50% din program;

Stimularea încadrării persoanelor cu handicap: au fost încadrate 4 persoane cu

subvenţionarea locului de muncă, respectiv 80% din program.

Măsuri de stimulare a şomerilor şi absolvenţilor:

Alocaţii pentru şomeri care se încadrează înainte de expirarea şomajului, 272 persoane,

respectiv 64,76 % din program;

Stimularea mobilităţii forţei de muncă, 87 persoane, 47 într-o localitate la distanţă de

peste 50 Km faţă de domiciliu şi 40 persoane cu schimbarea domiciliului. respectiv

72,50% din program;

Prime pentru absolvenţii înregistraţi la agenţie şi care au găsit un loc de muncă, s-au

acordat prime la un număr de 193 absolvenţi, respectiv 32,17% din program.

D. Diagnostic m ăsuri de protecţie socială

1. Analiza funcţie de obiectivele orientate către persoanele aflate în căutarea unui loc de

muncă, după aria de rezidenţă, pe grupe de vârstă şi pe sexe se face cu datele din

tabelul10.

Nr.

crt.

Persoane aflate în căutarea unui loc de muncă

ANUL

2004

ANUL

2005

ANUL

2006

ANUL

2007

Prognoza

2008

1 Total încadraţi din care : 16680 16361 19473 19668 19900

2a Urban - 9001 9976 9836 10100

18

2b Rural - 7360 9497 9832 9800

3a Persoane <25 ani 4474 4029 5123 4830 4900

3b 25-35 5461 5301 6301 6057 6100

3c 35-45 4070 3602 4666 5205 5300

3d >45 2675 3429 3383 3576 3600

4a Femei 6928 6437 7414 7218 7400

4b Bărbaţi 9752 9924 12059 12450 12500

Tabelul 10. Măsuri aplicate persoanelor în căutarea unui loc de muncă, după aria de

rezidenţă, vârstă, sex

2. Analiza funcţie de obiectivele orientate către categoriile sociale defavorizate : şomeri

de lungă durată tineri, persoane cu handicap, rromi, tineri absolvenţi proveniţi din instituţiile de

ocrotire socială se face cu datele din tabelul 11.

Nr.

crt.

Persoane aflate în căutarea unui loc de muncă

ANUL

2004

ANUL

2005

ANUL

2006

ANUL

2007

Prognoza

2008

5a Şomeri de lungă durată tineri 327 201 241 288 250

5b Şomeri de lungă durată

adulţi

812 494 343 460 400

6 Persoane cu handicap 5 10 12 11 10

7 RRomi 77 283 424 413 420

8 Persoane eliberate din

detenţie

- - - 1 -

9 Tineri postinstituţionalizaţi 12 9 3 - 5

10 Alte categorii 15539 16002 18855 18922 19240

Tabelul 11. Măsuri aplicate grupurilor ţintă, pe categorii sociale defavorizate

E. Diagnostic financiar

Bugetul Agenţiei judeţene este strâns legat de bugetul alocat Agenţiei Naţionale şi

depinde de bugetul asigurărilor pentru şomaj care se elaborează anual. În cea mai simplă formă,

bugetul concentrează o estimare a cheltuielilor propuse şi a veniturilor necesare, pentru a le

19

finanţa. Agenţia judeţeană are cheltuieli atât pe activitatea de învăţământ (activitatea de formare),

cât şi pe activitatea de asigurări şi asistenţă socială.

În general, se au în vedere trei mari tipuri de cheltuieli :

cheltuieli cu măsurile active şi cu masurile pasive – vizează creşterea şanselor de

ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă  şi stimularea angajatorilor

pentru încadrarea în muncă a şomerilor şi crearea de noi locuri de muncă ;

cheltuieli proprii cu personalul şi de funcţionare suportate de la « Asigurări şi

asistenţă socială », « Cheltuieli de personal », « Bunuri şi servicii », « Cheltuieli de

capital » ;

transferuri, adică trecerea unor sume de bani de la Bugetul asigurărilor pentru şomaj

la alte bugete, cum ar fi bugetele locale, pentru finanţarea programelor pentru

ocuparea temporară a forţei de muncă.

Putem analiza raportul cost-eficienţă în formarea profesională care se prezintă ca în

tabelul de mai jos :

2005 2006 2007

Număr cursanţi beneficiari de gratuitate 1.008 1.308 1350

Cost mediu/cursant (RON) 195,67 99,36 161,10

Număr şomeri încadraţi din rândul

absolvenţilor de curs

353 421 610

Tabelul 12. Costul mediu pentru încadrarea şomerilor din rândul absolvenţilor

Realizarea cheltuielilor efectuate cu măsurile pasive se prezintă astfel:

Anul

Indemnizaţia de şomaj

Venituri de completare Plati compensatorii

Număr mediu

Suma platită

Numar mediu

Suma platita

Numar mediu

Suma platita

2004 5353 14,042,147 321 1,082,635 29 694,7592005 3142 9,782,278 386 1,843,306 15 804,0912006 2851 10,028,750 372 1,672,089 19 247,5122007 1827 7,874,942 246 1,622,413 24 383,512

20

2008 2235 11,000,000 50 500,000 10 200,000

Tabelul 13. Cheltuielile privind indemnizaţia de şomaj, veniturile de completare, şi plăţile compensatorii

Din analiza datelor prezentate mai sus, rezultă:

- numărul mediu de şomeri aflaţi în plată a scăzut în perioada 2005-2007 comparativ cu

anul 2004, totuşi îndemnizaţia medie platită/beneficiar a crescut de la 218,6 lei în anul

2004 la 359,19 lei în anul 2007 - ca urmare a creşterii salariului minim garantat în

plată;

- fluctuaţia numărului mediu al beneficiarilor de venituri de completare este determinat

de programele de restructurare aprobate prin acte normative;

- numărul celor care au beneficiat de plăţi compensatorii a scăzut în perioada 2005-2007

faţă de anul 2004.

Pentru anul 2008 estimăm o creştere sensibilă a numărului de şomeri neindemnizaţi care,

cumulată cu scăderea numărului de şomeri indemnizaţi va conduce la o relativă constanţă a ratei

şomajului cu o uşoară tendinţă de creştere.

2.4. ANALIZA SWOT A SERVICIILOR PUBLICE DE OCUPARE

Puncte tari Puncte slabe

- Instituţia este condusă în sistem tripartit;

- Dodândirea unei experienţe care se îmbogăţeşte

permanent, inclusiv prin însuşirea unor practici şi

experienţe ale Sistemului Public de Ocupare din

statele membre UE;

- Activitatea se desfăşoară pe baza unor

proceduri standard de lucru ;

- Fluctuaţie mică de personal ;

- Unele strategii şi programe, elaborate la nivel

naţional, au în vedere educarea continua şi

formarea profesională permanentă a adultilor ;

- Se dispune de experienţa necesară formării

- Dimensionarea personalului nu este

corespunzătoare în raport cu numărul de clienţi

deserviţi, beneficiari ai serviciilor : 

personal insuficient pe anumite zone de

interes ;

capacitate redusă de analiză şi prognoză ;

- Serviciile oferite se concentrează pe şomeri în

detrimentul celor oferite angajatorilor ;

- Echipamentul IT– uzura fizică şi morală într-o

perioadă scurtă de timp, fac ca asigurarea

exploatării şi menţinerii sistemului în parametrii

corespunzători fiecărei perioade să fie foarte

21

adulţilor pe baza unor proiecte cu finanţare

europeană ;

- Implementarea şi menţinerea sistemului de

management al calităţii (la Agenţia Locală

Slatina) ;

- Existenţa unei baze de date privind locurile de

muncă vacante la nivel de judeţ şi pe fiecare

agenţie locală şi punct de lucru ;

- Posibilitatea contractării unor servicii de

ocupare şi de formare profesională cu furnizori

specializaţi ;

- Planul de formare profesională are un caracter

flexibil ;

- Existenţa unei reţele de agenţii locale şi puncte

de lucru care asigură (în anumite limite)

apropierea serviciilor de beneficiari ;

- Administrarea Bugetului Asigurărilor pentru

Şomaj şi asigurarea resurselor financiare pentru

desfăşurarea activităţilor specifice;

- Dezvoltarea şi menţinerea de parteneriate cu

instituţii publice din diferite domenii ale

activităţii sociale ;

- Realizarea în comun cu autorităţile locale a

programelor de lucrări publice finanţate din

bugetul asigurărilor pentru şomaj ;

- Mutarea accentului politicilor de protecţie a

şomerilor de la măsuri pasive către măsuri

active ;

- Reducerea şomajului de la 7,7% la sfârşitul

anului 2004, la 4,8% la sfârşitul anului 2007 ;

- Existenţa a 6 Centre de informare şi consiliere

privind cariera ;

costisitoare ;

- Înregistrările persoanelor în baza de date a

Agenţiei sunt incomplete la capitolele experienţă

profesională, cunoştinţe, abilităţi ;

- Pregătirea inegală a personalului propriu pentru

implementarea cerinţelor rezultate din procesul de

integrare în UE ;

- Nu există un cadru legislativ de reglementare a

sistemului naţional de educare continuă şi formare

profesională permanentă a adulţilor, inclusiv a

finanţării sistemului ;

- Acoperirea slabă cu standarde şi referenţiale a

ocupaţiilor din economia naţională ;

- Nu sunt stabilite criterii pentru autorizarea

furnizorilor de educare continuă sau de formare

permanentă a adulţilor ;

- Insuficienta descentralizare a atribuţiilor către

agenţiile locale şi punctele de lucru (declaraţiile

lunare)

- Multe dintre persoanele care beneficiază de

venitul minim garantat, stabilit şi plătit de către

primărie, se înscriu la agenţie formal ca persoane

aflate în căutarea unui loc de muncă ;

- Impact scăzut al activităţii de mediatizare a

măsurilor active;

- Interes scăzut manifestat de persoanele din mediul

rural pentru a participa la cursuri de formare

profesională, datorită în special imposibilităţii de

a-şi asigura mijloacele de trai pe perioada derularii

cursurilor;

- Oferta scazută şi nemotivantă din partea

angajatorilor, de integrare a tinerilor pe piaţa

22

- Existenţa în cadrul Agenţiei a unui Centru de

Formare Profesională propriu ;

- Combaterea şomajului de lungă durată,

acordând fiecărui şomer posibilitatea de a

beneficia de cel puţin o măsura activă, înainte de

6 luni pentru tineri si înainte de 12 luni adulţilor ;

- Relaţii bune de colaborare între Agenţie,

celelalte instituţii publice, ONG-uri şi agenţii

economici de pe piaţa muncii din judeţ ;

muncii;

- Eficienţa programelor de formare profesională sub

50%;

Oportunităţi Ameninţări

- Dezvoltarea economică din ultima perioadă (în

special în ultimii 2 ani) creează noi locuri de

muncă în multiple domenii de activitate ;

- Posibilitatea atragerii de fonduri europene în

vederea modernizării serviciilor publice de

ocupare şi adaptării forţei de muncă la cerinţele

pieţei muncii ;

- Parteneriate încheiate la nivel regional şi local

pentru atragerea de fonduri europene ;

- Obligativitatea alocării de resurse, de către

angajatori, pentru formarea resurselor umane ;

- Obligativitatea planificării resurselor de

finanţare a formării personalului propriu de către

ordonatorii de credite ;

- Activitatea de mediere şi consiliere este o şansă

pentru o schimbare a comportamentelor.

- Lipsa de flexibilitate a sistemului bugetar care nu

permite redistribuirea operativă a resurselor

financiare în funcţie de schimbările de pe piaţa

forţei de muncă ;

- Inexistenţa şi distribuţia inegală a furnizorilor de

servicii specializate de ocupare şi formare

profesională acreditaţi sau autorizaţi pe întreg

teritoriul judeţului ;

- Dificultatea de a previziona evoluţia pieţei

muncii ;

- Motivare insuficientă a personalului ;

- Interesul relativ scăzut al tinerilor de a se integra

pe piaţa forţei de muncă;

- Tendinţa de scădere a nivelului de pregătire a

populaţiei din mediul rural ;

- Migrarea forţei de muncă calificată ;

- Slaba motivare pentru educarea continuă şi

formarea profesională permanentă a populaţiei

active din sectorul primar şi a altor categorii de

populaţie săracă din celelalte sectoare de activitate ;

- Mentalităţi învechite dominate de suficienţa

acoperirii cu « acte care atestă pregătirea sau

23

calificarea », rezistente şi opozabile nevoii de

educare continuă şi formare profesională

permanentă ;

- Risc de faliment şi implicit de creştere a

şomajului pe pieţele dominate de agenţi economici

cu forţă de muncă slab pregatită, de slabă

productivitate.

2.5. Concluzii

În general, cererea globală este factorul decisiv pentru volumul ocupării.

Obiectivul politicilor de ocupare este de a oferi oportunităţi de ocupare productivă tuturor

celor care doresc să lucreze şi de a menţine rata şomajului la un nivel minimum posibil.

Unele politici de ocupare se identifică cu politicile economice, atâta timp cât promovarea

creşterii economice poate genera promovarea unui volum mai mare al ocupării.

Oferta, cererea de forţă de muncă, cât şi structura ocupării sunt într-o permanentă

schimbare.

Pe termen scurt măsurile active pentru piaţa forţei de muncă au un impact direct asupra

volumului ocupării şi implicit asupra nivelului şomajului.

În scopul prevenirii şomajului şi consolidării locurilor de muncă, se aplică :

programe de formare profesională derulate de furnizorii de servicii de pregătire

profesională autorizaţi în condiţiile legii ;

măsuri pentru stimularea ocupării forţei de muncă care vizează, pe de o parte, creşterea

şanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă, şi pe de alta, stimularea

angajatorilor pentru încadrarea în muncă a şomerilor şi crearea de noi locuri de muncă.

Planul de formare profesională are un caracter flexibil, meseriile cuprinse în plan putând

fi înlocuite cu altele, dacă opţiunile de pe piaţa forţei de muncă se îndreaptă către aceste noi

meserii.

Costul mediu relativ scăzut/cursant se datorează sprijinului acordat de angajatori în

organizarea cursurilor, respectiv:

24

Pentru pregătirea practică agenţii economici parteneri nu au perceput taxe;

Materialele folosite pentru pregătirea practică au fost asigurate de către angajator;

La unele cursuri organizate prin centrul propriu de formare, formatorii pentru

pregătirea practică au fost asiguraţi de către agentul economic, partener în

desfăşurarea programului de formare profesională.

Grad de integrare socio-profesională este scăzut, 70% din şomerii înregistraţi la Agenţie

provin din mediul rural.

Creşterea numărului de şomeri neindemnizaţi este rezultatul eforturilor agenţiei de a

include pe piaţa muncii persoanele ocupate în agricultura de subzistenta din mediul rural şi a

celor din grupurile defavorizate (rromi).

Accesul la serviciile oferite de Agenţie este limitat din cauza cheltuielilor personale,

semnificative pentru şomeri.

Dezvoltarea economică slabă din mediul rural duce la posibilităţi extrem de reduse de

absorbţie a forţei de muncă disponibile.

Migraţia forţei de muncă a creat dificultăti în unele domenii (textile, construcţii, IT).

Interes manifestat de persoanele din mediul rural pentru a participa la cursurile de

formare profesională este scăzut datorită, în special, imposibilităţii de a-şi asigura mijloacele de

trai pe perioada derulării cursurilor;

Oferta din partea angajatorilor de integrare a tinerilor pe piaţa forţei de muncă este

scazută şi nemotivantă.

CAPITOLUL III

Tabloul de bord al Serviciului Public de Ocupare

Tabloul de bord este un ansamblu de informaţii referitoare la rezultatele şi performanţele

obţinute în raport cu obiectivele stabilite în domeniul măsurilor pentru combaterea şomajului şi

25

creşterea gradului de ocupare. Cu ajutorul tabloului de bord sunt puse în evidenţă date şi

informaţii despre anumiţi indicatori (obiective) care reflectă rezultatele obţinute, în raport cu

planul şi realizările perioadelor trecute, abaterile înregistrate şi cauzele acestora, conducând la

adoptarea deciziilor de corecţie.

Obiective - Rezultate

Nr.

crt.

Denumire obiectiv Denumire

indicator

Nivel (pentru anul 2007)

Diferenţe

(+ -)

Frec-

venţă

Cauze

Previ-

zionat

Realizat

1. Stabilitatea resurselor umane

a. Fluctuaţie mică 9% 6.67% (+2.33) lunar transfer CJP

b. Personal cu studii superioare

70% 62.8% (-2.8) trimes-trial

stimulare nesemnificativă

c. Ponderea femeilor în numărul de salariaţi

50% 72,8% (+22,8) trimes-

trial

adaptare la munca de birou

d. Formarea profesională a personalului propriu

100% 100% - lunar strategii de resurse umane date de oportunităţi ale pieţei forţei de

muncă2. Ocuparea prin măsuri

specificea. Cresterea nr. de persoane încadrate în mediul rural

9.600 9.832 (+232) lunar orientarea serviciilor către

mediul ruralb.Persoane încadrate

sub 25 ani5.200 4.830 (-370) lunar cerere scăzută

datorită pregătirii profesionale

c.Persoane încadrate 25 – 35 ani

6.350 6.057 (-239) lunar oferta financiară a angajatorilor neatractivă

d.Persoane încadrate 35-45 ani

4.800 5.205 (+405) lunar rezultat al serviciilor de

mediere

e. Persoane peste 45 ani

3.450 3.576 (+126) lunar rezultat al medierii şi subvenţionării

3. Ocuparea prin formare profesională

a.Grad de ocupare al absolvenţilor în meseriile cautate

50% 76% (+26) trimes-

trial

cererea angajatorilor şi

sprijin în formare

26

b.Ponderea şomerilor încadraţi în muncă, din totalul absolvenţilor

50% 45,18% (-4,82) trimes-trial

mentalităţi învechite privind

formarea profesională

4. Ocuparea prin măsuri active

a.Ocuparea şomerilor peste 45 ani

100% 108% (+8) trimes trial

servicii de ocupare, formare

şi facilităţib.Ocuparea absolvenţilor de învaţământ

70% 59,11% (-10,89) trimestrial

lipsa de interes şi slaba formare profesională

c.Ocuparea temporară a forţei de muncă

100% 100,75% (+0,75) lunar colaborarea cu autorităţile publice

localed.Ocuparea prin combaterea marginalizării

90% 102,50% (+2,5) lunar buna colaborare cu celelalte

instituţii publice şi medierea cu angajatorii

e.Stimularea mobilităţii forţei de muncă

80% 72,50% (-7,5) lunar dimensionarea necorespunzatoare

a personalului5. Eficienţa burselor

locurilor de muncăRata de plasare 50% 39,53% (-10,47) trimes

triallipsa de interes din

partea participanţilor

6. Eficienţa cheltuielilor a.Creşterea indemnizatiei de şomaj

300 359,19 (+59,19) anual stabilirea prin acte normative a

venitului minim garantat

b.Reducerea costurilor medii pe cursant

200 161,10 (-38,9) trimes trial

sprijinul acordat de angajatori

CAPITOLUL IV

Concluzii şi recomandări

27

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă întreprinde un larg proces de

activităţi pentru asigurarea apropierii de beneficiari a serviciilor de ocupare în vederea atingerii

obiectivelor planificate :

- caravanele ocupării la sate şi în comunităţile de rromi, care se adresează celor mai

defavorizate categorii de persoane;

- accentuarea măsurilor active performante şi aplicarea unora noi care să le suplinească

pe cele pasive;

- posibilitatea aplicării unor măsuri specifice rezultate din oportunităţile existente;

- întâmpinarea ameninţărilor prin măsuri coerente, în vederea promovării unor politici

adaptate cerinţelor pieţei forţei de muncă;

- atragerea de fonduri europene în vederea modernizării serviciilor publice de ocupare,

în special cele de mediere şi plasare, şi de informare şi consiliere ;

- adoptarea unor strategii privind asigurarea cu personal suficient şi cu resursele

financiare necesare deservirii beneficiarilor din toate comunităţile, chiar prin

înfiinţarea unor puncte de lucru în mediu rural;

- asigurarea forţei de muncă bine pregătită, în condiţiile creşterii migraţiei în spaţiul

european;

- promovarea mobilităţii forţei de muncă, a instruirii în metode şi tehnici de căutare a

unui loc de muncă şi a dezvoltării de afaceri pe cont propriu.

Sărăcia, infrastructura insuficient dezvoltată, puţinele mijloace de transport public sau

orarul de circulaţie necorespunzător al acestora, conduce la pierderi de timp şi de bani,

descurajează persoanele doritoare să se înscrie la şomaj şi să apeleze la serviciile oferite de

agenţie. De aceea, toate aceste aspecte rezultate în urma analizei experienţei acumulate sunt luate

în considerare pentru adoptarea soluţiilor optime de reglare a dezechilibrelor şi de mulţumire,

chiar şi pe termen scurt, atât a angajatorilor cât şi a persoanelor aflate în căutarea unui loc de

muncă.

REPERE BIBLIOGRAFICE

28

1. A.J.O.F.M. Olt - Analiza ocupării şi formării profesionale la nivelul judeţului Olt,

2004-2007 ;

2. A.J.O.F.M. Olt - Raport privind activitatea pe anul 2006, comparativ cu anul 2005 ;

3. A.J.O.F.M. Olt - Raport privind activitatea pe anul 2007, comparativ cu anul 2006;

4. A.N.O.F.M. - Situaţia statistică a şomajului înregistrat la 31 decembrie 2007;

5. Legea nr.76/2002, privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării

forţei de muncă;

6. Lect. univ. dr. Ionuţ Pandelică – Simulări decizionale, Suport de curs, Piteşti, 2007;

7. Conf. univ. dr. Cristache Ristea – Piaţa muncii şi piaţa formării profesionale, CNFPPP

Râşnov, 2007;

29