116995643-103842009-Boala-artrozica

BOALA ARTROZICĂ

artropatie degenerativă

“…un grup heterogen de afecţiuni care evoluează cu manifestări articulare datorate alterării integrităţii cartilajului şi modificării consecutive a osului subcondral”

(American College of Rheumatology)

degradarea progresivă a cartilajului articular → reacţie hipertrofică a osului subcondral → neoformare de os şi cartilaj

BOALA ARTROZICĂ

cea mai frecventă formă de afecţiune articularămorbiditatea cea mai mare

debut insidios, evoluţie cronică, cu pusee de decompensare algică,

statică şi funcţională

BOALA ARTROZICĂ

până la 55 ani – F=Bdupă 55 ani – F>B

prevalenţa ↑ cu vârsta

FACTORI GENERALI:Ereditatea (predispoziţie genetică)VârstaSexulObezitateaFactori nutriţionali – micronutriente antioxidante, vitamina A, C, DDensitatea minerală osoasăHipermobilitatea sau instabilitatea articularăAlte boli – diabet zaharat, hipertensiune arterială, hiperuricemie.

FACTORI LOCALI:Solicitarea anormală a unor ţesuturi normale

Stress mecanic – suprasolicitări repetate profesionale, sportive, obezitate, anomalii de statică

Traumatisme cu deformări articulare - subluxaţii, luxaţii, fracturiSolicitarea normală a unor ţesuturi anormale

Boli congenitale – displazii de şold, boala Legg-Calve-Perthes, luxaţia congenitală de şold, displazia de acetabul, displazia de condili femurali, etc.

Alterări secundare ale cartilajului articular – infecţioase, inflamatorii, metabolice, endocrine, neurologice

Factori predispozanţi pentru boala artrozică

Interacţiunea factorilor predispozanţi

Moartea condrocitelor Eliberarea de enzime litice

↑ sinteza compensator de proteoglicani (keratan-sulfat<condroitin-sulfat)

↑ sinteza compensator de colagen tip I (elasticitate, rezitenţă

mecanică ↓)

↓sinteza de proteoglicani şi colagen prin epuizare condrocitară ⇒

⇒ ↓ cantitatea de proteoglicani şi colagen

reţea de colagen laxă Reacţie inflamatorie a sinovialei

Degradează proteoglicanii şi

colagenul

Alterarea elasticităţii cartilajului

Microfracturi ale osului subcondral prin scăderea capacităţii de amortizare a

cartilajului alterat

Reacţia reparatorie a osului subcondral

osteoscleroză subcondrală hipervascularizaţie stimularea osteoblaştilor ⇒ osteofite marginale

Clasificare

ARTROZE PRIMARE (IDIOPATICE)

Localizateşold (coxartroză)genunchi (gonartroză) – femuro-tibială, femuro-

patelarăcoloană vertebrală (spondiloză) – cervicală, toracală,

lombarămâini picioarealte localizări – umăr, cot, articulaţie temporo-

mandibulară

Generalizate – mai mult de 3 articulaţii afectate (boală artrozică vertebro-periferică)

ClasificareARTROZE SECUNDARE

Anatomice boli congenitale articulare anomalii de statică

TraumaticeInflamatorii

infecţioase –tuberculoză osoasă, infecţii cu germeni piogeni neinfecţioase – poliartrită reumatoidă, artrită psoriazică,

spondilartropatii seronegativeMetabolice

Gută, hemocromatoză, condrocalcinozăEndocrine

Acromegalie, hiperparatiroidie, hipotiroidie, diabet zaharatNeurologice

Tabes, siringomielie, neuropatiiAlte boli

osteonecroză aseptică, boala Paget a osului, osteocondrită, etc.

BOALA ARTROZICĂ – tablou clinic

asimptomatică – mult timp

debut - insidios


durere articulară

este de tip mecanic apare şi se intensifică la efort se ameliorează în repaus

în faze avansate, este prezentă inclusiv în repaus şi nocturn

este de intensitate variabilă localizare – şoldurile dor mai tare pragul individual

este meteodependentă,

nu este corelată cu modificările radiologice


durerea articulară

cartilajul nu e inervat !!!

factorii care contribuie la apariţia durerii: mecanici – afectarea formei artic, osteofite, distrucţii

articulare determină apariţia unor forţe anormale asupra structurilor vecine

osoşi – microfracturi în osul subcondral musculari – contractura musculară reflexă, atrofii musculare neurologici durere iradiată

sinoviali, bursită, entesită – în puseele de activare


redoare articulară

dificultatea resimţită la începutul mişcării< 30 min

reducerea mobilităţiiantalgicăprezenţa osteofitelordistrugerea cartilajului şia osului subcondraldeformăriatrofii musculareanchiloze

impotenţă funcţională

BOALA ARTROZICĂ – examen clinic mărirea de volum a articulaţiilor afectate - secundară efuziunilor,

hiperplaziei sinovialei sau prezenţei osteofitelor,

tumefacţia părţilor moi,

noduli Bouchard, Heberden - în artroza mâinii,

deformări articulare - în stadii avansate,

modificări ale mersului

sensibilitate la palpare,

cracmente şi crepitaţii la mobilizarea articulaţiilor,

limitarea mişcărilor active şi pasive,

blocaj articular,

hipotrofie, hipotonie musculară,

instabilitate articulară

BOALA ARTROZICĂ – explorări paraclinice

Examene de laborator

teste biologice de rutină – nemodificate

teste specifice pentru diagnosticarea formelor speciale,

examenul lichidului sinovial de tip “neinflamator”

• vâscos, filant cu coagul de mucină dens (testul Ropes)• leucocite sub 2.500 /mmc• predominanţa mononuclearelor (<25% polinucleare)• eventual cristale de hidroxiapatită sau fosfat de sodiu dihidrat

• testul la mucină = pozitiv - formându-se la contactul cu acid acetic concentrat cheagul la mucină spre deosebire de poliartrita reumatoidă unde este negativ

determinarea markerilor metabolismului cartilajului


Examen radiologic

îngustarea neuniformă a spaţiului articular, scleroza osoasă subcondrală, prezenţa osteofitelor la nivelul marginilor osoase sau

la nivelul locului de inserţie a ligamentelor, chiste osoase subcondrale, osteoporoză, deformări articulare, anchiloză


Alte teste imagistice ultrasonografie tomografie computerizată, rezonanţă magnetică nucleară, scintigrafie osoasă

BOALA ARTROZICĂ – tratament

Obiective ameliorarea durerii, creşterea mobilităţii articulaţiilor afectate menţinerea funcţiei, prevenirea handicapului fizic, îmbunătăţirea calităţii vieţii

BOALA ARTROZICĂ - tratament

Profilaxie

Măsuri igieno-dieteticeConservarea mobilităţii articulare şi a forţei

musculareProtecţie articulară

Adaptarea mediului în activitatea cotidiană

Antialgice simpleCure scurte cu antiinflamatoare

nesteroidieneFizioterapie

Glucocorticoizi intraarticular

Tratament chirurgical

Forme medii

Persoane cu risc

Toţi bolnavii

Forme grave

TRATAMENT IGIENO-DIETETIC

educarea pacientului,

combaterea şi tratarea factorilor de risc - obezitate, anomalii de statică, schimbarea locului de muncă (dacă este cazul), etc.

protejarea articulaţiilor afectate, cu evitarea supraîncărcării şi suprasolicitării articulaţiilor (mijloace ajutătoare pentru mers)

evitarea ortostatismului şi mersului prelungit,

alternarea ortostatismului şi mersului cu perioade de repaus

TRATAMENT MEDICAMENTOS

analgetice - oral şi local,

AINS - oral şi local,

corticoizi - intra-articular,

hialuronat - intra-articular,

condroprotectoare - glucozamin- şi condroitin-sulfat, diacerin, piascledine

TRATAMENT CHIRURGICAL

osteotomii

rezecţii ale osteofitelor voluminoase

debridare artroscopică

artroplastii

TRATAMENT DE RECUPERARE

Obiective:combaterea durerii,

menţinerea/ creşterea mobilităţii articulaţiilor afectate,

creşterea stabilităţii articulare,

creşterea forţei şi rezistenţei musculare,

ameliorarea coordonării, echilibrului şi mersului


măsuri de igienă ortopedică a articulaţiilor

termoterapie aplicaţii locale de căldură (atenuarea durerii cronice, de mică intensitate,

reducerea contracturii musculare)/ de rece (în dureri acute)

electroterapie galvanoterapie curenţi de joasă frecvenţă – diadinamici (DF, PL), Trabert, stohastici, TENS curenţi de medie frecvenţă – interferenţiali (80-100Hz) curenţi de înaltă frecvenţă – unde scurte, înaltă frecvenţă pulsatilă (Diapulse),

unde decimetrice, microunde → efect antalgic + termic ultrasunet fototerapie


kinetoterapie posturări mobilizări articulare tracţiuni refacerea stabilităţii refacerea controlului muscular dinamic pentru mers relaxarea-decontracturarea musculară menţinerea funcţionalităţii mioartrokinetice a articulaţiilor

adiacente

masaj antalgic, decontracturant stimularea propriocepţiei cu menţinerea tonusului muscular trofic tisular local


hidrokinetoterapie

tratament balnear

terapie ocupaţională

COXARTROZA

COXARTROZA

coxartroza primitivă cu debut la 40-60 de ani, etiologie necunoscută, factori predispozanţi - obezitate, menopauză,

senescenţă

coxartroza secundară malformaţii, distrofii de creştere, traumatisme, artrite

diverse, cu debut înainte de 40 de ani

COXARTROZA – tablou clinic

durerea de intensitate moderată şi de tip mecanic

regiunea inghinală, cu iradiaţii în regiunea fesieră şi

retrotrohanteriană, sau pe faţa anterioară a coapsei până la genunchi (uneori sub formă de gonalgii izolate, care pot duce la confuzii diagnostice)

apare la: mers pe teren accidentat, ortostatism prelungit, trecerea de la poziţie şezând la poziţie

verticală

1

33

2

4

COXARTROZA – examen clinic

Inspecţie

scurtare aparentă a membrului – prin bascularea în sus a bazinului şi hiperlordoză

mersul antalgic (eschiva pasului de partea afectată) cu şchiopătare, instabilitatea şoldului şi bazinului ⇒ mers “salutând” (la fiecare pas, trunchiul se apleacă înainte)

impune sprijinul pe baston


Inspecţie

atitudine vicioasă - în flexum, rotaţie externă şi adducţie

hipotrofia / atrofia grupelor musculare fesiere şi cvadricipitale - se instaleză relativ precoce

pliul fesier – şters – în caz de hipotrofie musculară


Testarea mobilităţii•flexia se însoţeşte de o rotaţie internă•extensia se însoţeşte de o rotaţie externă•rotaţie internă – coapsa se deplasează intern, iar gamba extern•rotaţie externă – deplasarea coapsei extern şi a gambei intern

limitarea mobilităţii – rotaţie → apoi abducţie şi adducţie → în formele avansate şi flexia

în decubit ventral – pacientul nu poate ridica coapsa de pe pat


Testarea mobilităţii

rotaţie internă - limitată



Testul Patrick (FABER - abducţie, rotaţie externă ⇒ durere)

‘semnul pantofului’ (Duverney) - nu poate efectua flexia-rotaţia necesară sprijinirii piciorului pe coapsa opusă



• ‘semnul cifrei 4’ - decubit dorsal, bazin fixat, coapsa în abducţie, genunchi flectat si călcâiul sprijinit pe genunchiul opus; se măsoară distanţa genunchi-planul mesei.

• Normal < 20 cm, •în coxartroză > 20-30 cm



• Semnul Trendelenburg pozitiv- la sprijinul unipodal, bazinul coboară de partea

piciorului ridicat prin deficitul cvadricepsului şi fesierului mijlociu



Semnul lui LERI- pacient în decubit ventral; mâna examinatorului

prinde glezna pacientului şi încearcă să ridice în sus membrul inferior cu genunchiul flectat la 90º;

- genunchiul nu se poate desprinde de planul orizontal ⇔ limitarea extensiei şoldului

COXARTROZA – examen radiologic

îngustarea interliniei articulare ← uzura cartilajului articular,

alterarea structurilor osoase, osteoscleroză subcondrală

deformările capului femural şi ale cotilului,

deplasările capului femural în raport de cotil

apoziţiile marginale - osteofitoze

COXARTROZA – examen radiologic

COXARTROZA – criterii de diagnostic

Coxalgie + 2 din următoarele:VSH <20mm/hPrezenţa osteofitelor (radiologic)Îngustarea spaţiului articular (radiologic)

COXARTROZA – evoluţie

spre agravare progresivă

COXARTROZA – tratament de recuperare

Obiective Combaterea durerii Asigurarea unei bune stabilităţi a şoldului Asigurarea unei mobilităţi funcţionale Evitarea instalării unor atitudini vicioase Creşterea gradului de coordonare şi echilibru în

mers


Măsuri de igienă ortopedică Reducerea sau menţinerea greutăţii corporale sub greutatea

ideală Evitarea ortostatismului şi mersului prelungit pe jos

folosirea lifturilor, scărilor rulante Evitarea unei poziţii prelungite şezând, în special în fotolii

joase Mers cu sprijin în baston (mâna opusă) Evitarea mersului pe teren accidentat Evitarea purtării încălţămintei cu toc înalt Pantofi cu tocuri moi Evitarea şchiopătării pentru controlul mersului De 2 ori pe zi - repaus postural la pat

repaus în decubit ventral Deplasare pe bicicletă Corectare inegalitate de membre > 2 cm Program de kinetoprofilaxie la domiciliu


comprese reci – în durerile acute

aplicaţii de cald local – în suferinţe cronice, cu durere de mică intensitate, dar persistentă


Electroterapie cu rol antalgic: curenţi interferenţiali cu spectrul de

interferenţă de 90-100 Hz şi curenţi Trabert la nivelul articulaţiei şoldului

cu rol excitomotor: curenţi de joasă frecvenţă (curenţi dreptunghiulari) şi curenţi de medie frecvenţă cu aplicaţie la nivelul grupelor musculare hipotrofiate: fesieri, cvadriceps, triceps sural.

unde scurte la nivelul articulaţiei şoldului afectat, cu realizarea endotermiei profunde producând astfel vasodilataţie, miorelaxare.

ultrasunet în regim pulsat cu rol antalgic, miorelaxant


Masaj

masajul manual decontracturant, precedat de termoterapie fesier mare, ischio-gambieri, adductori, cvadriceps, musculatura

lombară

masajul mecanic vibrator

masajul vascular al membrului şi segmentelor de membru

masajul antalgic, în puseu

tracţiuni, manipulări, elongaţii în perioada cronică

fricţiuni pe punctele dureroase şi pe inserţiile musculare periarticulare


Hidroterapie

Baia caldă generală

Baia cu nămol

Duş subacval

hidrokinetoterapie


Kinetoterapie

Posturări funcţionale: pentru evitarea flexumului şi rotaţiei externe!!!! preventiv în stadiul iniţial, corectoare în stadiul evolutiv, dar

devin inutile în stadiul final

Pentru evitarea flexumului.- decubitul ventral, eventual cu un sac de nisip pe sacru şi o pernă mică

sub genunchi;

- decubit dorsal, o pernă sub fese, şoldul afectat întins (eventual cu sac de nisip sub coapsă), iar celălalt mult flectat (cu genunchiul la piept);

- decubit dorsal la marginea patului lăsând membrul inferior să atârne jos din pat. Atenţie să nu se lordozeze lombar

Pentru evitarea rotaţiei externe:

- în poziţia de şezând pe un scaun cu picioarele pe sol, se caută ca piciorul omonim soldului coxotic să se afle cât mai în afara scaunului, genunchii fiind apropiaţi unul de altul;

- uneori, pentru noapte, pot fi folosiţi suporţi pentru picior şi gambă, orteze din faşă gipsată sau materiale termoplatice, ca nişte jgheaburi cu două susţinătoare laterale, care obligă membrul inferior să rămână în poziţie anatomică (picior cu degete spre zenit) blocând tendinţa spre rotaţie externă (picior cu degete spre exterior).


Kinetoterapie

Mobilizări articulare: pasive, active, scripetoterapie

Tonifierea musculaturii abductoare, rotatorii mai ales interne, extensorii Gen, flexori şi rotatori externi, folosind contracţiile izometrice şi mişcările active cu rezistenţă progresivă (izotonice)

Refacerea forţei musculare a muşchilor stabilizatori ai şoldului: fesier mijlociu – stabilitatea şoldului în plan frontal fesier mare şi ischiocrurali – stabilitate în plan sagital, contracarare flexum cvadriceps – conserva extensia genunchiului

Recâştigarea controlului muscular dinamic pentru mers

Corectarea poziţiei bazinului, Menţinerea funcţionalităţii normale a coloanei lombare, a genunchiului

omolateral şi a membrului inferior heterolateral; prevenirea/corectarea atitudinilor vicioase

GONARTROZA – tablou clinicDurerea

între puseuri – durere de tip mecanic – calmată de repaus, exacerbată de ridicare de pe scaun, urcat-coborât scări, genuflexii, mers

puseu acut - inflamator: durere şi în repaus, şi nocturn

Artroza femuropatelară durere la nivelul interliniei femurorotuliene externe rotula dureroasă la percuţie, mobilizarea pasivă în forme avansate – mobilizarea rotulei e limitată

Artroza femurotibială durere pe toată linia interarticulară sau zonele laterală, medială

Cracmente Sindroame de instabilitate

Insuficienţa structurilor ce asigură stabilitatea pasivă: congruenţa articulară, ligamentele

Insufic ienţa elementelor ce asigură stabilitatea activă (musculatură: cvadriceps- hipotrofie

GONARTROZA – tablou clinic

Tumefacţia genunchiului Gonartroze activate (şoc rotulian + în hidartroze) Hipertrofie adipoasă (lipogonartroză)

Deviaţii axiale femurotibiale - cauze sau consecinţe ale gonartrozei? în plan frontal

Genu varum, valgum în plan sagital

Genu flexum Dezaxări rotuliene (cauză sau consecinţă a artrozei)

Limitarea mobilităţii – progresivă Scăderea extensiei şi flexiei Faze avansate : contractură cvadriceps, flexie limitată Mers cu rotaţie externă

GONARTROZA – tablou clinic

GONARTROZA – examen radiologic

Îngustarea interlinieiOsteoscleroză subcondralăOsteofitoză

Luxaţie, subluxaţie sau displazie rotuliană

Secundară post genu valgus sau genu varum - leziunile predomină în compartimentul intern sau extern

GONARTROZA – criterii de diagnostic

Gonalgie + osteofite evidenţiate radiologic + cel puţin una din următoarele situaţii:

pacient cu vârsta > 50 ani redoare articulară matinală < 30 minute crepitaţii la mobilizarea genunchiului

GONARTROZA – tratament de recuperare

Obiective

Combaterea durerii şi inflamaţiei

Asigurarea unei bune stabilităţi articulare

Conservarea unei mobilităţi articulare în limite funcţionale

Corectarea staticii şi mersului, eventual cu mijloace ortopedice ajutătoare;

Profilaxia secundară a complicaţiilor


Măsuri de igienă ortopedică

Reducerea sau menţinerea greutăţii corporale sub greutatea ideală

Evitare ortostatism şi mers prelungit pe jos

Mers cu sprijin în baston (mâna opusă)

Evitare mers pe teren accidentat

Evitare poziţiilor de flexie maximă şi a menţinerii prelungite a unor anumite poziţii

Mişcări de flexie- extensie după repaus prelungit înainte de ortostatism

Corectare deviaţii picior (talonete)

Pantofi fără tocuri înalte

Evitare traumatisme directe (lovituri, stat în genunchi)

Program de kinetoprofilaxie la domiciliu


Stadiu de activare inflamatorie

Repaus articular în decubit

Posturarea genunchiului – pernă în spaţiul popliteu cu 10-15° flexie

Comprese reci cu sulfat de magneziu

Masaj local cu gheaţă

Electroterapie antalgică cu curenţi de joasă frecvenţă (TENS, CDD, c

Traebert), unde scurte cu impulsuri doze aterme, diapulse, CIF

Kinetoterapie: exerciţii izometrice ale m cvadricep


Între pusee

Posturări evitare flexum pentru deviaţii în plan frontal şi pt recurvatum: pene taloniere în mers

Tonifierea musculaturii ce înzăvoreşte genunchiul în mers: cvadriceps, ischiogambieri şi rotatori

Mobilizare articulară - mobilizări active, pasive, scripetoterapie recâştigarea extensiei, apoi creşterea flexiei

Refacerea stabilităţii: tonifiere musculară analitică, exerciţii în lanţ kinetic închis, refacerea rezistenţei la efort a aparatului extensor

Coordonare, echilibru - pentru mers

Menţinerea funcţionalităţii articulaţiilor adiacente şi ale membrului opus

SPONDILOZE

modificări degenerative artic disco-vertebrale ⇐ lezarea iniţială a discului intervertebral

(nucleu pulpos + inel fibrocartilaginos) → presiunile sunt transmise aberant structurilor vecine → formare de osteofite

- pe faţa anterioară a corpilor vertebrali

- postero-lateral ⇒ afectarea rădăcinilor nervoase→ hernierea nucleului pulpos

artic inter-apofizare → eroziuni cartilaginoase → uşoară alunecare anterioară a corpilor vertebrali = spondilolisteză

modificări hipertrofice / calcificări ale aparatului transvers, spinos, ligamentar

SPONDILOZE – tablou clinic

durere locală – zona afectată (afectarea ligamentelor

paravertebrale, capsulei artic, sinovialei inflamate, spasm muscular)

radiculară – compresiunea rădăcinii nervoase

compresie medulară (cervical, toracal)

SPONDILOZA CERVICALĂ


Cervicalgie cronică - cel mai frecvent iradiază cefalic sau spre regiunea supraspinoasă, interscapulară

şi brahială + ameţeli, acufene, tulburări oculare şi laringofaringiene,

insomnii , stări depresive

Cervicalgie acută +/- torticolis acut - debut brusc, de scurtă durată

torticolisul acut =înclinare laterală a capului, involuntară, dureroasă, cu blocarea mişcărilor de rotaţie şi lateroflexie.

contractura unor muşchi ai gâtului (sterocleidomastoidian sau trapez), cel mai frecvent unilaterală,

la cea mai mică mişcare, durere acută ce împiedică aproape total orice deplasare a capului


Cefalee cervicală Forma occipitală (pe teritoriul ramurii post C2,C3)

paroxisme = “nevralgie Arnold”. Forma occipito-temporo-maxilară - durerea ocupă regiunea parietală,

auriculară şi unghiul inferior al mandibulei (ramura anterioară a C2, C3)

Forma supraorbitară - cea mai frecventă Cefaleea = episodică/ continuă, uşoară/ severă , declanşată de poziţiile vicioase şi eforturile fizice

Migrenă cervicală cefalee, greţuri, vărsături, tulburări oculare şi neurovegetative


Sindrom cervical (Barre-Lieou)iritarea filetelor simpaticului cervical posterior de către osteofitele vetebrale.

cervicalgii, cefalee occipitală, vertij, acufene, scotoame, parestezii, greţuri, vărsături, sindroame nevrotice.

↑ la mişcările de lateralitate ale capului

Nevralgia cervico-brahialădurere cervicală + a membrului superior (ram al C5 - C8).

debut progresiv

durere – la nivel cervical, interscapular, precordial şi brahial.

se accentuează nocturn, la mobilizări şi la efort

brahialgia este unilaterală/ bilaterală, simetrică/ asimetrică, are topografie mono- sau pluriradiculară şi se însoţeşte de parestezii distale


Sindrom acroparestezic parestezii la nivelul degetelor uni-/ bilateral

Mielopatie cervicartrozică algii difuze sau cu traiect radicular în membrele superioare +

parestezii

bilateral + nocturn


Inspecţiepoziţie antalgică a capului

înclinaţie laterală rotatie anteflexie

Palpare, percuţie puncte dureroase – local + iradiere modificări ale tonusului muscular – contracturi

•Testarea mobilităţii

ExtensieDistanţa menton-stern – flexie

Distanţa menton-acromion – rotaţie

Distanţa lobul urechii-acromion – înclinare

laterală


Testarea mişcărilor pasive

Flexia şi extensiaPacientul este în DD, capul fiind în afara suprafeţei de sprijin; Kt. lateral de pacient cu o mână realizează priza sub mandibulă, iar cealaltă mână este plasată la nivelul regiunii occipitale. Se realizează pasiv flexia şi extensia capului.

RotaţiaPacientul este în DD, capul fiind în afara suprafeţei de sprijin; Kt. lateral de pacient cu o mână realizează priza la nivelul regiunii temporale superioare, iar contrapriza în partea opusă a feţei, pe bărbie. Pentru a testa rotaţia se pune capul în poziţie neutră şi apoi se roteşte lateral.

Înclinarea lateralăKt., folosind aceleaşi prize ca şi cele utilizate în cazul mişcării pasive de rotaţie a capului, înclină lateral capul pacientului spre umărul acestuia. O amplitudine normală a înclinării laterale este de aproximativ 45°


Radiologic

• Rectitudinea coloanei cervicale

• Îngustarea spaţiului C5-C6

• Osteofitoză anterioară şi

posterioară


RMN

• Protruzia nucleului pulpos C5-C6

• Compresie medulară

SPONDILOZA CERVICALĂ – tratament de recuperare

Obiective

Reducerea intensităţii dureriiReducerea până la eliminare a contracturilor

musculareRedobândirea mobilităţiiReechilibrarea tonusului muscular – refacerea

echilibrului dintre forţa de contracţie a flexorilor şi extensorilor


Cervicalgie acută

minervă (24 h pe zi) – blochează mişcarea în segmentul vertebral afectat

posturare relaxantămasaj cu gheaţă (relaxare musculară, antalgic)electroterapie antalgică:

curenţi de joasă frecvenţă – CDD, Trabert, TENS ultrasunet – ultrasonoforeză cu hidrocortizon


Cervicalgie cronică

măsuri de igienă ortopedicăcontrolul posturii, conştientizarea menţinerii unei posturi corecte

termoterapie încălzire locală – superficial (lampă solux, parafină); profund (US,

microunde)

electroterapie antalgică – joasă frecvenţă, medie frecvenţă (CIF 80-100Hz)

masaj relaxant


Cervicalgie cronică posturare tracţiuni continue/ discontinue ⇒ decomprimare articulară, eliberarea

găurilor de conjugare pt tractiuni mecanice:

8-14kg – tractiuni discotinue si intermitente 5-10kg - tractiuni continue

refacerea tonusului şi a forţei de contracţie musculară exerciţii izometrice, izotonice musculatura superioară a spatelui şi gâtului – aplecarea capului înapoi

musculatura laterală a gâtului – aplecarea laterală a capului

exerciţii pt centura scapulara

SPONDILOZA DORSALĂ

Dorsalgie cronică - c.m.frecv interscapulară,

Dorsalgie acută – “dorsago”, tulburare de statică, durere la palparea apofizelor spinoase T5-T6, T9-T10

Nevralgie intercostală

Rx-grafie: osteofite difuze, pensare disc intervertebral, artroză interapofizară

SPONDILOZA LOMBARĂ

Lombalgia cronică accentuată de efort, iradiază în regiunea fesieră sau spina iliacă

postero-superioară, cedează la repaus şi în poziţie de relaxare contractură musculară paravertebrală cu palparea dureroasă a

apofizelor spinoase

Lombalgia acută debut brusc cu contractură musculară, blocaj lombar, scolioză

antalgică.

Afectarea radiculară compresiune datorită unei protruzii sau hernii de disc. debut brusc, declanşat de efort, mişcări greşite. este mai frecventă la nivelul L5-S1 şi mai rară la nivelul L3-L4.

SPONDILOZA LOMBARĂ

Nevralgia sciatică (L5-S1) lombalgii cu atitudine antalgică în flexie contralaterală leziunii. mobilitatea coloanei vertebrale în flexie-extensie este redusă,

rotaţia laterală fiind posibilă. durerea se accentuează la presiunea punctelor lui Valleix:

punctul lombar, punctul sacroiliac, fesier, trohanterian, peroneotibial

Nevralgia crurală (L3-L4) brusc după eforturi, ♂40 şi 60 de ani, cu paroxisme nocturne şi redoare vertebrală

SPONDILOZA DORSALĂ, LOMBARĂ

Inspecţie modificări ale aliniamentului contractura musculaturii paravertebrale

Palpare apofize spinoase musculatura paravertebrală puncte Valleix - lombar, punctul sacroiliac, fesier, trohanterian,

peroneotibial



Teste specialeLasegue -


Radiologic

osteofitepensarea spaţiului

intervertebralscleroză marginală

HIPEROSTOZA IDIOPATICĂ DIFUZĂ

spondiloză hiperostozantă – boala Forestier Rotes-Querrol

punţi intervertebrale voluminoase antero-laterale la cel puţin 4 spaţii intervertebrale

păstrarea integrităţii discului intervertebral şi a spaţiului intervertebral

absenţa sclerozei marginale a corpilor vertebrali

SPONDILOZA DORSALĂ, LOMBARĂ – tratament de recuperare

ObiectiveEducarea pacientului

Combaterea durerii

Asuplizarea coloanei vertebrale

Tonifiere musculatură paravertebrală

Reeducarea posturii corecte

Readaptare la efort


Termoterapie

Relaxare musculară, creşterea metabolismului tisular local prin vasodilataţie

Superficial: lampa Solux, parafină, cataplasme cu sare caldăProfund: unde scurte


Electroterapie

antalgică + decontracturantă galvanizare curenţi de joasă frecvenţă curenţi de medie frecvenţă


Masaj

Hidrokinetoterapie

Hidroterapie duş subacval


Kinetoterapie

combaterea durerii;

combaterea poziţiilor vicioase;

îmbunătăţirea mobilităţii articulare;

promovarea exerciţiilor de asuplizare a coloanei, de armonizare a curburilor fiziologice;

tonifierea musculaturii erectoare a coloanei vertebrale;

posturarea unei verticalităţi toracice cât mai ample pentru asigurarea volumelor pulmonare în limite cât mai normale

Mobilizările pasive se aplică în artroza dureroasă având drept scop combaterea stazei, edemului şi retracţiilor musculoligamentare.

Mobilizările active sunt indispensabile în reeducare, evitând atrofia musculară şi crescând forţa şi volumul muşchiului normal sau atrofiat


Kinetoterapiedorsalgiile acute, fără simptome de compresiune radiculară:

posturarea corectă în poziţiile antalgice şi repausul la pat, câteva zile

corset program de exerciţii kinetice din poziţii de descărcare a coloanei

vertebrale şi apoi de încărcare a ei în mod treptat până la exerciţii active şi cu rezistenţă în ortostatism


Kinetoterapie lombalgii acute

relaxare generală lombostat scăderea iritaţiei radiculare prin:

adoptarea unor posturi antalgice: DD, cu capul şi umerii ridicaţi pe o pernă, genunchii flectaţi cu

un sul sub ei, picioarele sprijinindu-se pe tălpi; DL „în cocoş de puşcă”; DD, cu şoldurile şi genunchii la 90º, gambele sprijinindu-se pe un

scăunel sau o cutie. tracţiuni vertebrale continue la pat, cu un cadru special sau cu o

centură lată


Kinetoterapiefaza subacută - cronică

relaxarea musculaturii contractate: tehnici FNP asuplizarea trunchiului inferior prin exerciţii de remobilizare a coloanei

lombare, basculări de bazin, întinderea musculaturii paravertebrale şi psoasiliacului (program Williams)

Tonifierea musculaturii trunchiului, respectiv a musculaturii abdominale şi extensoare lombare (extensorii paravertebrali şi psoasiliacul)

Conştientizarea poziţiei corecte a coloanei lombare şi bazinului: Adoptarea unor posturi corectoare Exerciţii de delordozare prin bascularea bazinului

“Înzăvorirea” coloanei lombare: blocarea în timpul efortului a segmentului afectat, învăţarea menţinerii poziţiei neutre şi învăţarea mobilizării cu totul independent a membrelor faţă de trunchi

NODULII HEBERDEEN

Artic. IFD, mai frecv index şi medius

Hipertrofie osoasă

Reacţie inflamatoare

Dezaxare şi deformare falangă distală

NODULII BOUCHARD

Articulaţia IFP lărgită, îngroşatăLimitarea mobilităţii articulaţiei

RIZARTROZA

Artic. TMC police ⇓ spatiului articular osteofitoza scleroza subcondrală subluxatie primul metacarpian, fixat în adducţie şi

antepoziţie deficit de prehensiune, atrofia m eminenţei tenare

Artroza digitală (radiologie)

Tratament de recuperare în artroza mâinii

Obiective:Reducerea durerii şi paresteziilor

Creşterea mobilităţii articulare şi prevenirea deformaţiilor

Creşterea troficităţii tisulare

Menţinerea funcţiei normale a mâinii

Educaţia bolnavului - factorii agravanţi şi modalităţile de evitare a deficitului funcţional

Tratament de recuperare în artroza mâinii

Electroterapie

Hidrotermoterapie

Masaj relaxant

KinetoterapieMobilizări pasive

Terapie ocupaţională

Date post:	30-Nov-2015
Category:	Documents
Upload:	ruxandra-push
View:	28 times
Download:	1 times

116995643-103842009-Boala-artrozica

Documents