Home > Documents > 03 - Cv - Curs 2 - Ascultatia Cordului Zgomote1

03 - Cv - Curs 2 - Ascultatia Cordului Zgomote1

Date post: 05-Jan-2016
Category:
Author: rusnac-olgutza
View: 53 times
Download: 14 times
Share this document with a friend
Description:
Ascultatia
Embed Size (px)
of 44 /44
AUSCULTATIA CORDULUI
Transcript
  • AUSCULTATIA CORDULUI

  • Regulile de auscultaie

    2 metode: mediat i imediat

    Linite deplin

    In incpere cald

    Reperarea virfului inimii prin palpare

  • AUSCULTATIA CORDULUI

    1. IMPORTANTA METODEI TEHNICA

    - auscultatia bolnavului se face in diferite

    pozitii:

    decubit dorsal

    decubit lateral stang/drept

    pozitie sezanda cu trunchiul usor

    aplecat anterior

    Ortostatism

  • IMPORTANTA METODEI TEHNICA-

    Cordul stang se ausculta in apnee postexpiratorie, cordul drept in apnee

    postinspiratorie

    dupa un efort fizic izometric/ izotonic, in decubit lateral stng

  • IMPORTANTA METODEI TEHNICA Auscultarea valvelor aortice si pulmonare se

    face si in ortostatism sau in pozitie sezand,

    cu trunchiul usor aplecat in fa

    insuficienta aortica se asculta in pozitie sezanda, cu mainile ridicate deasupra

    capului, pentru a accentua regurgitarea

    diastolica a sangelui, din vase spre cord

  • Focare de ascultatie : mitral,

    tricuspidian, aortic, pulmonar

    la formarea zgomotelor participelementele :Z1 - valvular, muscular,

    vascular, atrial , sanguin - acceleraia

    sau decelerarea brusc a fluxului in

    diverse cavitati ale cordului

    asociate: clicuri, clacmente, sufluri, frecatura pericardic

  • Zgomotele cordului au o serie de caracteristici: intensitate, tonalitate,

    si timbru:

    intensitatea depinde de amplitudinea

    vibratiilor

    tonalitatea depinde de frecventa (

    joasa, inalta )

    timbrul traduce prezenta armonicelor

    complementare

  • Modificarea zgomotelor cordului:

    intensitatea crescut sau scazuttonalitatea inal sau joastimbru clangordedublarea zgomotului 1 si a zgomotului 2

    prezenta de zgomote asociate: clicuri, clacmente, sufluri, frecatura

    pericardic

  • Zgomotul 1 (Z1)

    -zgomot intens, de tonalitate joas, prelungit

    (0,10-0,14 sec.); intensitatea maxim in focarele

    mitralei si tricuspidei

    -Zgomotul 2 (Z2)

    - format aproape exclusiv dintr-un grup

    vibratoriu amplu, generat de inchiderea

    sigmoidelor aortice si pulmonare, cu durata de

    0,05 0,09 sec.

    -intre Z1-Z2 este mica pauz (mica tacere)

    corespunzand sistolei mecanice, iar intre Z2-Z1

    este marea tacere (diastola)

  • Zgomotul 3 (Z3)

    - corespunde umplerii ventriculare

    rapide ; tonalitate redus, se percepe

    la 0,12-0,16 sec.dup Z2.; d senzaie

    palpatorie

  • Zgomotul 4 (Z4)

    - fiziologic, detectat fonocardiografic

    - zgomot de origine atrial; situat

    la 0,12 sec. inaintea Z1

  • 2. MODIFICAREA ZGOMOTELOR CORDULUI

    (modificarea intensitatii zgomotelor cardiace)

    a) Accentuarea zgomotelor

    cardiace - ambele zgomote:

    - la copii, tineri (torace subtire, plat)

    - stari emotive

    -Induraia esutului pulmonar

    pericardic

  • Modificarea intensitatii zgomotelor cardiace

    a) accentuarea zgomotelor cardiace

    Zgomotul 1:

    -la tineri - tahicardie paroxistic

    supraventricular

    - stenoza mitral - situaii cu PR scurt ( mai

    mic de 0,12 sec.)

    - sindromul hiperkinetic - aritmia extrasistolic

    - ritm nodal mediu - hipertrofia ventricular

    stang

    - blocul atrio-ventricular de

    gradul III (ntarire intermitent

    a zgomotului I ): zgomotul de tun

  • Modificarea intensitatii zgomotelor

    cardiace

    a) accentuarea zgomotelor cardiace

    Zgomotul 2:

    -componenta aortic (A2)

    -componenta pulmonar (P2)

  • b) Diminuarea zgomotelor cardiace

    Ambele zgomote

    - emfizem pulmonar

    - miocardit/cardiomiopatii

    - adipozitate

    - insuficiena cardiac

    - pericardita lichidian

    - insuficiena mitral

  • b) Diminuarea zgomotelor cardiace

    Zgomotul 1

    - cardita reumatismal

    - insuficienta mitral

    - blocul atrioventricular de gr.I

    Zgomotul II

    - cardita reumatismal

    - stenoza orificial aortic/pulmonar

    - insuficienta aortic

  • Modificarea ritmului zgomotelor

    cardiace

    a) ritm in trei timpi

    Prezenta Z3:- diastolic, la 0,16 sec. ( 0,10-0,20 sec.)

    dupa Z2, componenta aortic

    -intensitatea mic, tonalitatea joas,

    perceput endoapexian in decubit lateral

    stang, dupa efort; dispare de regul in

    ortostatism

  • Modificarea ritmului zgomotelor cardiace

    b) Ritm in patru timpi

    Prezena Z4:- fiziologic in copilarie , fonocardiografic-

    presistolic, la 0,06-0,12 sec.dupa inceputul

    undei P pe ECG - corespunde sistolei atriale

  • c) Dedublarea zgomotelor cordului

    (fiziologic si patologic)

    Dedublarea zgomotului 1:- fiziologic

    - patologic

    - dedublarea paradoxal (inchiderea

    tricuspidei precede inchiderea mitralei)

  • Dedublarea zgomotului 2:

    - fiziologic

    - patologic

    - paradoxal (inchiderea

    pulmonarei urmat de

    inchiderea aortei)

  • Zgomote cardiace supraadugate

    (clacmente, clicuri, galop, frecatur

    pericardic, sufluri)

    A. Clacmente i clicuri :

    -sunt zgomote seci, cu frecven inalt (

    mai mult de 600 Hz), durata de 0,02-

    0,04sec., - - comparabile cu un pocnet;

    pot sa apar in sistol si diastol.

  • Clacmente sistolice :

    Apar la debutul ejectiei ventriculare, prin distensia brusc si punerea in vibraie

    a sigmoidelor aortei si pulmonarei, sau a

    peretelui arterial aortic si pulmonar

    Clacmentul protosistolic pulmonar perceptibil in sp.II-III ic. stng parasternal,

    scade pan la disparitie in inspir

    clacmentul mezosistolic (IA severe)

  • Clacmente sistolice :Clacmentul protosistolic aortic, audibil in sp.II i.c. parasternal drept si

    sp.III i.c. stang parasternal; certific

    sediul valvular al stenozei si absena

    calcificarilor

    clacmentul mezosistolic (IA severe)clacmentul mezotelesistolic (prolapsul de valva mitral)

  • Clacmente diastolice:

    sunt zgomote de intensitate mare, cu frecveninalt, dau senzatia c se produc sub ureche

    clacmentul protodiastolic (pericardita constrictiv)

    clacmentul de deschidere a mitralei (CDM)- in stenoza mitral, DSV, PCA, mixom/tromb de AS,

    vegetatii endocardice, insufic. mitral cu regurgitare

    important

    clacmentul de deschidere a tricuspidei (CDT) stenoza T., insufic. T sever

  • B. Zgomotul de galop :

    - constituie zgomote audibile exclusiv in

    diastol (nu exist galop sistolic)

    galop protodiastolic ventricular galop presistolic atrialgalop quadruplu galop de sumaie - ascultaie: la apex (VS) si xifoidian (VD)

    -dau senzaie tactil

  • Galopul ventricular (protodiastolic) :

    semnificatie cert de insuficien ventricular

    stang sau dreapt

    corespunde Z3

    diferentierea intre galopul stang si drept se face cu

    ascultatia in expir si inspir

    persist si in ortostatism

  • Galopul de sumaie :

    apare la 0,11-0,18 sec. dupa Z2, are

    durata crescut (0,04-0,06 sec.)

    galopul cvadruplu (prin compresiune

    carotidian si bradicardizare)

  • C. Frecatura pericardic :

    Caracteristici :

    - zgomot discontinuu, cu trei componente :

    componenta sistolic

    componenta protodiastolic

    componenta telediastolic

    - Are particularitati ascultatorii

    - apare in :

    pericardit, infarct miocardic anterior

    uremie, stari de deshidratare a organismului, stari

    hiperosmolare

    consecutiv pierderilor hidroelectrolitice masive, diareei,

    varsaturilor, poliurie necompensat terapeutic

  • grade de intensitate Levine (Freeman-Lee)

    gradul 1(1/6): audibile doar intr-o camera cu zgomot de fond redus; sunt merosistolice

    gradul 2 (2/6): sufluri de intensitate micagradul 3 (3/6): intensitate medie, nu se mai aud la dezlipirea partiala a stetoscopului de pe torace

    gradul 4 (4/6): intensitate crescuta, se aud si la dezlipirea partiala a stetoscopului de torace

    gradul 5 (5/6): intensitate mare, se aud cu stetoscopul la o mica distanta de toracegradul 6 (6/6): se aud si la distanta de peretele toracic sau prin ascultatie directa

  • suflul de regurgitatie din insuficienta mitrala mecanism de producere

    caracteristici ascultatorii si fonocardiografice

    particularitati ale suflului in: IM acuta din infarct,

    IM din endocardita acuta, insuficientele majore

    (Z3, rulment de debit in diastola), asocierea unui

    PVM

    suflul de regurgitatie din insuficienta tricuspidiana

    caractere ascultatorii

    manevra Rivero-Carvallo (D.D cu suflul din

    insuficienta mitrala)

  • suflul din defectul septal ventricular- caractere ascultatorii

    sufluri de stenoza aortica si pulmonara- caracteristici ascultatorii si fonocardiografice

    - conditii de crestere/scadere a intensitatii

    suflului

  • 4.2. Sufluri diastolice

    sufluri de regurgitatie (insuficienta aortica si pulmonara)

    sufluri de umplere (stenoza mitrala, stenoza tricuspidiana)

    sufluri telediastolice de ejectie atriala (stenoza mitrala si cea tricuspidiana)

    4.2.A. suflurile de regurgitatie din insuficienta aortica si pulmonara

    - caracteristici generale (ascultatorii si fonocardiografice)

    - grade de intensitate:

    gradul I: suflu ascultat in conditii de liniste perfectagradul II: suflu ascultat prin plasarea stetoscopului pe toracegradul III: intensitate moderatagradul IV: intensitate medie

    particularitatile suflului

    din insuficienta aortica

    AF = Austin - Flint

  • particularitatile suflului din insuficienta pulmonara

    4.2.B. suflurile diastolice de umplere

    caracteristici generale

    particularitatile suflului din stenoza mitrala

    particularitatile suflului din stenoza tricuspidiana

  • 4.2.C. sufluri de ejectie atriala (in stenoza mitrala si tricuspidiana)

    - conditii de aparitie si caractere ascultatorii

  • 4.3. Sufluri continui

    - mecanism: comunicarea intre doua cavitati cu presiuni diferite in sistola si

    diastola

    - circumstante de aparitie:

    persistenta canalului arterial (suflul Gibson de masinarie)

    fereastra aorto-pulmonara

    fistule arterio-venoase, anevrism de sinus Valsalva rupt in atriul drept

    originea coronarei stangi din artera pulmonara

  • Analiza suflurilor

    focarul de ascultatie

    cronologia (sistolic, sistolo-diastolic, diastolic, continuu)

    intensitatea suflului

    tonalitatea (depinde de frecventa vibratiilor) si timbrul (prezenta armonicelor

    complementare)

    aria de propagare a suflului

    modificari suferite de sufluri prin diverse manevre si droguri

    cauzele suflului

  • focarul de ascultatie (zona de ascultatie cu maximum de intensitate)

    apex: in insuficienta si stenoza mitrala zona apico-sternala (endapexiana) suflurile din IT, IM, CMHO

    clacmentul de deschidere a mitralei

    spatiul III-IV i.c. stang parasternal sufluri sistolice (DSV, DSA, CMHO)

    sufluri de ejectie (stenoza aortica si pulmonara)

    sufluri de regurgitatie (insuficienta Ao si P)

    focarele de baza (sp. II i.c drept si stang) sufluri diastolice (insuficienta Ao si P)

    sufluri sistolice (stenoza Ao si P, DSA)

    * sufluri cu intensitate egala baza-varf: stenoza aortica, CMHO, IM prin calcificarea

    inelului mitral, la varstnici cu calcificare/scleroza a inelului aortic

    uneori suflurile se asculta cu maximum de intensitate in alte zone decat focarul unde

    se produc:

    - parasternal stang suflul din IM prin disfunctie de muschi papilar posterior

    - parasternal suflul sistolic de ejectie din stenoza Ao, la varstnici

  • Manevre clinice si farmacologice

    intoarcerea brusca a bolnavului in decubit lateral stang ( pentru ascultatia uruiturii diastolice din stenoza mitrala)

    pozitia sezanda (pentru suflul din insuficienta aortica si frecatura pericardica)

    pozitia aplecat in fata (pentru suflul din frecatura pericardica)

  • trecerea brusca din clino in ortostatism ( suflul sistolic din CMHO si PVM)

    trecerea brusca din ortostatism in decubit dorsal ( intensitatea suflului din stenoza aortica si pulmonara, suflul sistolic din PVM si CMHO)

    respiratia: inspirul profund aportul de sange la cordul drept, expirul aportul spre cordul stang

    manevra Valsalva: intensitatea suflurilor cavitatilor drepte si stangi, dar le pe cele din CMHO si prolaps

    manevra handgrip (strangerea pumnilor): intensitatea suflurilor de regurgitatie, intensitatea suflurilor de ejectie aortica si din PVM, CMHO

    squatting: modificare in acelasi sens cu manevra precedenta

  • nitritul de amil, nitroglicerina slg., izoproterenolul intensifica toate suflurile de obstructie sistolice si diastolice (stenoza aortica si pulmonara, stenoza mitrala si

    tricuspidiana); toate suflurile de regurgitatie scad in intensitate

    efedrina, metaramina intensitatea suflului din insuficienta aortica si din persistenta canalului arterial si suflurile de obstructie din CMHO si PVM

  • EXPLORAREA PARACLINICA A APARATULUI CARDIOVASCULAR

    1. Examenul radiologic cardiovascular

    Radioscopia Radiografia de fata (calcularea indicelui cardiotoracic: VN

  • 2. Angiocardiografia: cateterism cardiac substanta de contrastopacifierea cavitatilor

    3. Coronarografia: cateterizare selectiva a coronarelor (tehnica Seldinger)substanta de

    contrastopacifierea lumenului coronarelor

    4. Explorarea radioizotopica

    Angiografia radionucleara: aprecierea functiei VS (ventriculograma dinamica)

    Scintigrafia miocardica de perfuzie: distributia radiotrasorului reflecta perfuzia

    coronariana in diferite teritorii

    Scintigrafia prin spot fierbinte: pentru diagnosticul infarctului miocardic acut, in

    primele 7 zile

    Scintigrafia pulmonara de perfuzie: utila in diagnosticul embolismului pulmonar, in

    asociere cu scintigrafia de ventilatie

    5. Tomografia computerizata: de electie in diagnosticul neinvaziv al disectiei de aorta

    6. Rezonanta magnetica nucleara: coronarografia fara mediu de contrast, identificarea

    anomaliilor metabolice si histologice ale miocardului, evaluarea perfuziei miocardice

    7. Ecocardiografia: modul M, 2D; aplicatii clinice multiple

  • 8. Electrocardiografia

    Indicatii

    ischemia miocardica, pericardite

    tulburarile de ritm si de conducere

    hipertrofiile atriale si ventriculare

    repercusiunile cardiace ale bolilor sistemice

    anomaliile metabolismului electrolitic

    efectul toxic al unor medicamente (digitala si chinidina)

    evaluarea functiilor pacemakerilor electronici

    Electrocardiograma de suprafata

    se inregistreaza derivatiile bipolare (standard): DI, DII, DIII

    derivatiile unipolare ale membrelor: aVL, aVF, aVR

    derivatiile unipolare precordiale: V1-V6

    derivatiile extreme drepte: V3r, V4r, V5r, V6r

    derivatiile esofagiene: Voe28, Voe40


Recommended